Plan Psi Spital

104
PLANUL DE INTERVENŢIE LA DEZASTRE AL SPITALULUI PLANUL DE INTERVENŢIE LA DEZASTRE AL SPITALULUI JUDEŢEAN _______________ Scop: Acest plan are drept scop asigurarea unui mod de acţiune prin care spitalul judeţean _______________, poate desfăşura atât un răspuns eficient, la dezastre cât şi să continue acordarea asistenţei medicale curente a bolnavilor internaţi şi care nu au putut fi evacuaţi la alte spitale sau externaţi. Conţinut: a. Planul de intervenţie la dezastre: acest plan constă din următoarele planuri de bază : Planul A – planul de intervenţie în caz de dezastru intern al spitalului; Planul B – planul de intervenţie în caz de dezastru exterior spitalului; Planul C – planul de intervenţie în caz de furtună de vară sau viscol;

description

spital

Transcript of Plan Psi Spital

Page 1: Plan Psi Spital

PLANUL DE INTERVENŢIE LA DEZASTRE AL SPITALULUI

PLANUL DE INTERVENŢIE LA DEZASTRE AL SPITALULUI JUDEŢEAN _______________

Scop:

Acest plan are drept scop asigurarea unui mod de acţiune prin care spitalul judeţean _______________, poate desfăşura atât un răspuns eficient, la dezastre cât şi să continue acordarea asistenţei medicale curente a bolnavilor internaţi şi care nu au putut fi evacuaţi la alte spitale sau externaţi.

Conţinut:

a. Planul de intervenţie la dezastre: acest plan constă din următoarele planuri de bază :

Planul A – planul de intervenţie în caz de dezastru intern al spitalului;

Planul B – planul de intervenţie în caz de dezastru exterior spitalului;

Planul C – planul de intervenţie în caz de furtună de vară sau viscol;

Planul D – planul de intervenţie în caz de cutremur;

Planul E – planul de intervenţie în caz de inundaţii şi ruperi de baraje;

Planul F – planul de intervenţie în caz de accident chimic;

Planul G – planul de intervenţie în caz de accident nuclear;

Page 2: Plan Psi Spital

Planul H – planul de cooperare cu Ministerul Apărării Naţionale;

Planul I – planul Operaţional

Planul J – planul de acţiune în cazul întreruperii legăturilor telefonice;

Planul K – planul de management al unui aflux masiv de răniţi;

Planul L – planul de intervenţie în caz de tulburări civile;

Planul M – planul de intervenţie în caz de atentate cu bombe;

Ordinea succesiunii la conducerea spitalului:

Directorul spitalului are autoritatea de a activa acest plan de dezastre. El este responsabil pentru alarmarea spitalului în caz de dezastru şi coordonarea activităţilor de intervenţie la dezastre.

În absenţa lui următorii factori de răspundere din structura spitalului îşi vor asuma răspunderea conducerii intervenţiei la  dezastre a spitalului:

1. Directorul adjunct medical;

2. Directorul adjunct economic;

3. Şeful serviciului organizarea muncii şi resurse umane;

4. Şeful serviciului tehnic;

5. Şeful serviciului administrativ.

Responsabilităţile persoanelor desemnate:

a. Comanda

- Directorul sau persoanele desemnate să-i ţină locul sunt responsabile de iniţierea şi desfăşurarea activităţilor prevăzute în planul de intervenţie la dezastre al spitalului.

b. Salvare, evaluare pierderilor în urma dezastrului şi reparaţii

(unitatea 1) – Şeful serviciului tehnic va supraveghea operaţiile de deblocare salvare, evaluarea pierderilor înregistrate în urma dezastrului şi va conduce echipa de investigare.

c. Serviciile clinice

(unitatea 2) – Directorul adjunct medical este însărcinat să repartizeze şi să destine toate echipele medicale necesare intervenţiei în funcţie de specificul dezastrului.

Page 3: Plan Psi Spital

d. Biroul de internări

(unitatea 3) va coordona înregistrarea, victimelor dezastrului, marcarea lor şi repartizarea lor pe secţiile şi serviciile spitalului, ca şi înregistrarea valorilor existente asupra victimelor.

e. Ofiţerul de Informaţii asupra victimelor

(unitatea 4)- va fi desemnat un responsabil cu informaţiile asupra stării victimelor primite în spital, care va da aceste informaţii rudelor, presei şi autorităţilor.

f. Aprovizionare

(unitatea 5) – Şeful serviciului aprovizionare este însărcinat cu asigurarea tuturor materialelor tehnice necesare intervenţiei la dezastre, iar farmacistul este însărcinat cu asigurarea tuturor materialelor medicale aparaturii şi medicamentelor necesare.

g. Dietetica

(unitatea 6) -Sora dieteticiană este responsabilă de asigurarea tuturor dietelor necesare pentru pacienţi, victime şi personalul spitalului.

h. Asigurarea personalului

(unitatea 7) – Şeful serviciului Resurse umane şi organizarea muncii este responsabil de adunarea şi înregistrarea personalului neprins în plan şi să raporteze acest personal de rezervă la Comanda spitalului, ca şi de organizarea lucrului în ture a personalului angrenat în intervenţie.

i. Serviciul de asigurarea securităţii

(unitatea 8) -Şeful pazei este însărcinat cu întocmirea planului de management referitor la paza şi ordinea spitalului în caz de dezastre.

j. Unitatea medicală mobilă avansată

(unitatea 9) – Medicul şef al departamentului de urgenţă este însărcinat cu întocmirea planului de management prespitalicesc al victimelor unui dezastru şi cu desfăşurarea operaţiunilor de amplasare, triaj şi stabilizare a victimelor şi dirijarea transportului victimelor către spital.

Proceduri:

a) Secţiile şi serviciile componente ale spitalului vor întocmi instrucţiuni şi proceduri proprii în planul de intervenţie al serviciului respectiv, suficient de detaliate şi precise pentru a putea orienta personalul propriu în vederea unei reacţii eficiente la condiţiile impuse de dezastre, care va cuprinde planul propriu de anunţare şi alarmare a personalului.

Page 4: Plan Psi Spital

Fiecare secţie sau serviciu va furniza postului de comandă al spitalului o copie a planului propriu de intervenţie.

Fiecare şef de secţie sau serviciu va revizui planul propriu de intervenţie la dezastre al secţiei/serviciului şi va actualiza acest plan o dată la doi ani, sau ori de câte ori este nevoie pentru a asigura eficienţa lui.

b) Planul A (de intervenţie în cazul unui dezastru intern) – planul de intervenţie în caz de incendiu va fi verificat prin exerciţii de profil la fiecare trimestru pentru fiecare clădire aparţinând spitalului şi pentru fiecare etaj.

c) Planul B (de intervenţie în cazul unui dezastru exterior spitalului) va fi verificat prin exerciţii practice de două ori pe an şi  această activitate  va fi  urmată de  evaluarea critică a exerciţiului.

d) Fiecare secţie sau serviciu va păstra o copie a acestui plan în vederea însuşirii prevederilor sale şi a îndeplinirii responsabilităţilor atribuite prin plan în cazul unui dezastru.

e) Secretariatul directorului, Preşedintele Comitetului de pregătire pentru dezastre şi Şeful serviciului tehnic vor păstra copiile planurilor serviciilor şi secţiilor spitalului ca şi planul de înştiinţare şi alarmare a spitalului.

Acest plan va fi revizuit şi actualizat anual şi la nevoie, dar nu mai târziu de 2 ani.

5. BIBLIOGRAFIE:

6. ABROGĂRI:

DIRECTORUL SPITALULUI JUDEŢEAN_____________________

ANEXE: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.

- DISTRIBUŢIE:-SECRETARIATUL TEHNIC AL COMISIEI JUDEŢENE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR

-  DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ;

- INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE PROTECŢIE CIVILĂ;

- FILIALA JUDEŢEANĂ A CRUCII ROŞII;

- CELELALTE SPITALE;

- STAŢIA JUDEŢEANĂ DE AMBULANŢĂ;

- POSTUL DE COMANDĂ AL SPITALULUI.

Page 5: Plan Psi Spital

PLANUL A

Planul de intervenţie pentru un dezastru intern

Definiţie

Un dezastru intern apărut în cadrul Spitalului Judeţean_________ poate fi reprezentat de: un incendiu, o explozie, răspândirea de substanţe chimice periculoase sau prăbuşirea structurală a unor clădiri aparţinând spitalului.

Instrucţiuni Generale

a. În cazul unui incendiu, procedurile vor fi urmate aşa cum sunt ele prezentate în anexa nr. 6 în alte situaţii se va aplica planul A.

Persoanele care observă un astfel de eveniment, vor trebui să anunţe imediat operatoarea de la centrala telefonică la nr.______.

După primirea unui astfel de mesaj operatoarea va anunţa pe director sau persoana care îl înlocuieşte.

Dacă directorul sau persoana care îl înlocuieşte va considera că evenimentul anunţat are o magnitudine suficientă, va da dispoziţie operatoarei să activeze alarma pentru dezastru intern de aplicare a planului A.

Semnalul de alarmă pentru acest plan constă din ________________.

Apoi operatoarea va anunţa prin sistemul de comunicaţii intern al spitalului că a început aplicarea planului A. În cazul în care nu se pot face anunţurile prin sistemul intern al spitalului se vor folosi curieri pentru anunţarea persoanelor cuprinse în planul de anunţare.

b. În afara orelor normale de program, medicul şef al gărzii va prelua până la schimbare, atribuţiile de stabilire a necesităţii alarmării spitalului şi va preda aceste atribuţii directorului sau persoanei desemnate să-l înlocuiască la prezentarea acesteia în spital.

c. Acest plan va fi folosit ca un ghid general. Fiecare secţie sau serviciu aparţinând spitalului Judeţean_____________ va întocmi planul propriu referitor la procedurile concrete de urmat pentru îndeplinirea prevederilor planului de intervenţie în caz de dezastru intern (Planul A), în scopul orientării acţiunilor personalului component al secţiei în condiţiile impuse de dezastrul intern. Acest plan propriu al secţiei va conţine şi lista personalului şi modul în care se face anunţarea şi alarmarea personalului.

Când personalul spitalului află despre producerea unui dezastru intern în cadrul spitalului, va trebui să fie atent la eventuala transmitere a alarmei şi să fie permanent gata să se deplaseze la spital (uneori se poate folosi pentru transmiterea alarmei şi postul local de radio şi televiziune ca un sistem suplimentar de alarmare, mai ales atunci când comunicaţiile telefonice sunt întrerupte).

Page 6: Plan Psi Spital

d. În cursul unui dezastru şefii de secţii şi servicii, vor raporta la Postul de Comandă (Biroul Directorului) orice probleme survenite în cursul desfăşurării activităţilor prevăzute în plan.

e. Personalul, care acordă îngrijiri medicale directe pacienţilor spitalului îşi va continua activitatea până în momentul în care o astfel de întrerupere a îngrijirilor nu pune în pericol viaţa pacienţilor.

f. Postul de Comandă şi unităţile de intervenţie la dezastre ale spitalului se vor organiza, iar în momentul în care unităţile mai sus menţionate sunt gata de intervenţie vor raporta aceasta Postului de Comandă.

Dacă evacuarea spitalului devine necesară, se vor aplica procedurile prevăzute în anexa nr. 5. Căile de evacuare vor fi  afişate la fiecare etaj al spitalului, şi vor fi uşor accesibile pentru întreg personalul.

g. Postul de Comandă va da “încetarea alarmei” atunci când este necesar. Operatoarea centralei telefonice va transmite şi ea prin sistemul propriu al spitalului încetarea alarmei.

PLANUL B

Planul de intervenţie pentru un dezastru exterior Spitalului  (al comunităţii)

Definiţie

Acţiunile întreprinse pentru a acorda ajutor medical în cazul unui dezastru major, dar în care nu sunt distrugeri substanţiale ale spitalului.

Instrucţiuni generale

a) Directorul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului___________(tel.____________) va anunţa Spitalul asupra dezastrului produs, (acest anunţ poate fi făcut şi prin radio), numărul probabil de victime şi va cere punerea în aplicare a planului de dezastre a spitalului.

Solicitarea aceasta va fi făcută doar dacă dezastrul se produce în zona de responsabilitate a spitalului, sau dacă prin solicitări superioare este necesară primirea victimelor din alte zone şi în special magnitudinea dezastrului face necesară alertarea mai multor spitale.

1. În timpul programului normal de lucru al spitalului Directorul adjunct medical va anunţa Directorul, care va stabili dacă este cazul sau nu, să alarmeze şi să mobilizeze echipele de intervenţie la dezastrul anunţat.

Directorul va ordona operatoarei de la centrala telefonică să dea semnalul de alarmă, care constă din________________ repetate timp de 1 minut şi apoi să procedeze la alarmarea personalului care nu este prezent în spital, personalul prezent va fi anunţat prin sistemul propriu de comunicaţii al spitalului.

Page 7: Plan Psi Spital

Alarmarea va servi la aducerea la cunoştinţa personalului  prezent că s-a produs o urgenţă şi trebuie să pună în aplicare procedurile operaţionale de urgenţă aşa cum sunt prevăzute în acest plan.

2. În afara orelor normale de program, medicul şef al gărzii este şef al întregului personal prezent şi va primi anunţul de la Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică fiind însărcinat cu punerea în aplicare a planului de alarmă şi aducere a personalului la spital, rămânând în funcţie până la prezentarea Directorului Spitalului sau a unui înlocuitor legal prevăzut în Planul de Dezastre al Spitalului paragraful  b din instrucţiunile generale.

Medicul şef al gărzii va contacta pe Directorul Spitalului, care va decide dacă este sau nu, cazul să se mobilizeze echipele de urgenţă ale spitalului şi să se dea alarma pentru un dezastru exterior spitalului.

Dacă Directorul spitalului apreciază că personalul existent în spital de gardă, poate face faţă numărului estimat de victime, ce au rezultat în urma dezastrului anunţat, atunci echipele de urgenţă nu vor fi mobilizate.

Dacă se apreciază că este necesară mobilizarea lor, Directorul va ordona punerea în aplicare a planului de înştiinţare şi aducere a personalului, la spital.

Fiecare şef de secţie sau serviciu este responsabil pentru anunţarea personalului din secţia sau serviciul său.

b. Postul de Comandă şi toate unităţile de urgenţă cu excepţia unităţii nr.1, vor organiza intrarea în acţiune pentru limitarea efectelor unui dezastru al comunităţii.

Toate ariile de tratament prevăzute în Planul general vor fi pregătite să primească victime cât mai repede posibil după ce s-a dat alarma.

Proceduri Generale

a. Toţi şefii unităţilor de dezastre vor raporta direct la Postul de Comandă, după ce au fost anunţaţi că s-a produs un dezastru al comunităţii.

b. Tot personalul de serviciu în momentul producerii dezastrului va fi solicitat să lucreze în program prelungit sub conducerea şefilor lor, atunci când o astfel de nevoie apare.

Personalul care nu este de serviciu va fi chemat la spital atunci când această necesitate se impune, prin punerea în aplicare a planului de înştiinţare şi aducere a personalului la spital la propunerea şefilor de secţii sau servicii.

Se vor lua măsuri de cazare şi hrănire a personalului ce se aduce la serviciu în caz de dezastre, mai ales pentru acel personal care locuieşte departe de spital, sau din cauza dezastrului nu se poate întoarce acasă.

Page 8: Plan Psi Spital

c. Tot personalul spitalului va avea ecusonul propriu pus la vedere când este la serviciu sau când se îndreaptă spre serviciu.

Această măsură este necesară pentru a limita accesul în spital a persoanelor neautorizate, şeful serviciului de pază va verifica identitatea personalului spitalului.

d. Paturile de urgenţă vor fi eliberate prin evacuarea pacienţilor mai puţin gravi la alte spitale, care nu asigură primirea de urgenţă a victimelor dezastrului, sau dacă este nevoie în alte zone din afara celei afectate de dezastru.

Când o serie de paturi specializate (maternitate, pediatrie, arşi, etc.) nu sunt disponibile, victimele din categoriile mai sus amintite vor fi tratate, stabilizate şi transferate către spitalul cel mai apropiat, care are astfel de paturi, pentru a fi tratate definitiv.

e. La terminarea primirii victimelor ce au rezultat din dezastrul respectiv Postul de Comandă va da încetarea alarmei, iar acest anunţ va fi dublat şi prin sistemul propriu de comunicaţii al spitalului.

PLANUL C

Planul de intervenţie în caz de uragan sau viscol

Definiţie

Uraganul sau viscolul sunt furtuni violente care apar vara şi respectiv iarna, precipitaţiile fiind sub formă de ploaie sau ninsoare.

Urmările pentru spital şi comunitatea înconjurătoare pot fi directe, sau indirecte prin afectarea aprovizionării normale cu apă, energie electrică şi termică şi prin distrugerile directe produse de manifestarea fenomenului meteorologic.

Instrucţiuni Generale

a. Când Comisia Judeţeană de Apărare Împotriva Dezastrelor anunţă posibilitatea ca un uragan sau un viscol să afecteze comunitatea şi spitalul, Postul de Comandă al Spitalului, va monitoriza toate rapoartele ce le primeşte.

Aceste comunicări trebuie să fie centrate specific pe posibilitatea ca aceste manifestări meteorologice să afecteze spitalul.

Celelalte anunţuri referitoare la iminenţa acestor manifestări meteorologice vor determina continua monitorizare a anunţurilor de la Comisia judeţeană.

După terminarea programului monitorizarea şi menţinerea legăturii cu Comisia Judeţeană va fi făcută de către medicul şef al gărzii, care va anunţa Directorul spitalului în caz de pericol imediat

Page 9: Plan Psi Spital

şi va anunţa operatoarea centralei telefonice, care va anunţa prin sistemul propriu al spitalului pericolul ce devine iminent.

b. Operatoarea centralei telefonice, care va anunţa prin sistemul propriu al spitalului alarma care pune în aplicare planul C.

c. Tot personalul spitalului şi pacienţii vor fi depărtaţi de geamuri şi ferestre pentru a nu fi în pericol de a fi răniţi de cioburi şi alte obiecte ce pot fi purtate de furtună.

Personalul se va pregăti pentru a face faţă unei întreruperi a furnizării energiei electrice şi a apei, ca şi a legăturilor telefonice.

Toate problemele observate de către personal vor fi raportate şefilor direcţi, care vor raporta postului de Comandă şi Serviciului tehnic.

d. Când pericolul direct a trecut, Directorul Spitalului dacă este prezent, sau medicul şef al gărzii va anunţa operatoarea centralei telefonice să dea încetarea alarmei, iar personalul va trece la activitatea normală.

e. Serviciul tehnic va răspunde prin îndepărtarea urmărilor uraganului şi va lua măsuri pentru deblocarea căilor de acces către spital şi a celor de evacuare.

f. Serviciul administrativ se va preocupa de aprovizionarea cu materiale, apă, energie electrică şi alimentele necesare activităţii spitalului.

PLANUL D

Planul de intervenţie în caz de cutremur

Definiţie

Cutremurul reprezintă o mişcare a unei părţi a pământului datorită fie unor rupturi ale straturilor de roci, fie datorită activităţii vulcanice.

La noi în ţară manifestările seismice principale sunt datorate derivei plăcilor tectonice care se manifestă prin focarul epicentral principal aflat în zona Vrancea şi care produce seisme de adâncime cu o perioadă de revenire de cca. 40 – 50 de ani şi cutremure de foarte mare adâncime care au o perioadă de revenire de cca. 100 de ani, dar şi o magnitudine mai mare.

De asemenea mai există o serie de focare seismice aflate în principal la graniţele ţării şi care pot produce cutremure intracrustale cu manifestări la suprafaţa pământului uneori importante.

Instrucţiuni generale

a. Când un cutremur se produce în afara ariei geografice în care este situat spitalul şi produce victime pentru care spitalul nostru poate fi solicitat să primească şi să trateze aceste victime,

Page 10: Plan Psi Spital

notificarea acestei situaţii va putea fi transmisă de către Comisia Judeţeană de Apărare Împotriva Dezastrelor, Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, sau de către Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă.

Directorul spitalului sau înlocuitorii săi legali va determina dacă este necesară aplicarea planului de intervenţie la un dezastru exterior, iar dacă evaluarea situaţiei impune, aceştia vor da alarma în vederea aplicării planului.

b. Când un cutremur se produce în aria geografică în care este situat spitalul şi care afectează direct spitalul, se vor pune în aplicare prevederile planului de intervenţie la un dezastru intern, în urma evaluării situaţiei în care se află spitalul de către director sau înlocuitorii săi legali.

PLANUL E

Planul de intervenţie în caz de inundaţii sau ruperi de baraje

Definiţie

Inundaţiile reprezintă revărsarea apelor dintr-un curs de râu datorită acumulărilor de apă în amonte de locul respectiv şi pot apare datorită creşterii regimului pluvial, sau în urma topirii bruşte a zăpezilor. Un alt aspect al inundaţiilor îl reprezintă revărsările lacurilor de acumulare în urma ruperii unor baraje şi care necesită luarea unor măsuri de urgenţă de evacuare a populaţiei aflate în aval de baraj.

Pentru succesul deplin al acestei operaţii este necesară alarmarea eficientă a populaţiei, ca şi antrenarea acesteia în vederea luării cu maximum de urgenţă a celor mai potrivite măsuri de protecţie.

Instrucţiuni generale

a. Când o inundaţie se produce în afara ariei geografice în care este situat spitalul şi produce victime pentru care spitalul nostru poate fi solicitat să primească şi să trateze aceste victime, notificarea acestei situaţii va putea fi transmisă de către Comisia Judeţeană de Apărare Împotriva Dezastrelor, Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, sau de către Inspectoratul de Protecţie Civilă Judeţean.

Directorul spitalului sau înlocuitorii săi legali vor determina dacă este necesară aplicarea planului de intervenţie la un dezastru exterior, iar dacă evaluarea situaţiei impune se va da alarma în vederea aplicării acestui plan.

b. Când o inundaţie se produce în aria geografică în care este situat spitalul şi care afectează direct spitalul, se vor pune în aplicare prevederile planului de intervenţie la un dezastru intern, în urma evaluării situaţiei în care se află spitalul de către director sau înlocuitorii săi legali.

PLANUL F

Page 11: Plan Psi Spital

Planul de intervenţie în caz de accident chimic

Definiţie

Răspândirea în mediul înconjurător de materiale chimice toxice sau periculoase, reprezintă consecinţa principală a unui accident chimic.

Natura substanţelor periculoase, poate fi datorată oricărei combinaţii implicând substanţe toxice, explozive, inflamabile, corosive sau de origine biologică.

Instrucţiuni Generale

a. Când se produce un dezastru extern în care este implicată contaminarea cu orice tipuri de substanţe periculoase, se vor lua măsuri de decontaminare a victimelor rezultate în urma acestui accident, la locul producerii, înaintea transportului acestor victime către spitalul în care vor fi tratate.

Personalul serviciului de urgenţă va anunţa spitalul, informând asupra naturii substanţelor contaminante, astfel încât personalul spitalului să se poată pregăti pentru tratamentul victimelor.

b. Când se produce un dezastru intern implicând o contaminare cu substanţe chimice periculoase, echipa de urgenţă a spitalului se va deplasa imediat la locul accidentului şi va evalua situaţia produsă.

Echipa de evaluare va fi constituită din Specialistul în Securitatea muncii, Igienistul industrial şi un reprezentant al salariaţilor.

Echipa va constitui un element de răspuns de urgenţă prevăzut cu materiale şi echipamentele necesare pentru a neutraliza expunerea potenţială la contaminanţi şi pentru protecţia proprie.

Şeful laboratorului de biochimie clinică şi responsabilul cu radioprotecţia vor servi la nevoie ca şi consilieri ai echipei de răspuns de urgenţă.

c. În cazul în care contaminarea cu substanţe periculoase apare în afara orelor normale de program, şeful gărzii se va deplasa imediat la locul contaminării şi va anunţa şeful echipei de urgenţă (specialistul în securitatea muncii).

Şeful echipei de urgenţă va aviza asupra necesităţii decontaminării rapide a zonei respective sau va considera că zona poate fi decontaminată în următoarea tură normală de program.

Dacă se consideră că decontaminarea trebuie să fie efectuată imediat vor fi anunţaţi membrii echipei de urgenţă şi se va proceda la decontaminare, de asemeni se va stabili dacă este necesară chemarea suplimentară şi a altor persoane.

d. În toate cazurile substanţele contaminante vor fi îndepărtate corespunzător şi eliminate conform dispoziţiilor în vigoare de către echipa de urgenţă.

Page 12: Plan Psi Spital

PLANUL G

Planul de intervenţie în caz de accident nuclear

Definiţie

Răspândirea în mediul înconjurător de materiale radioactive sub formă lichidă solidă sau gazoasă, reprezintă consecinţa principală a unui accident nuclear.

Natura radionuclizilor contaminanţi poate fi variată, la fel şi radiaţia emisă, implicând măsuri specifice de decontaminare şi decorporare.

Instrucţiuni Generale

a. Când se produce un dezastru extern în care este implicată contaminarea cu orice tipuri de substanţe radioactive, se vor lua măsuri de decontaminare a victimelor rezultate în urma acestui accident, la locul producerii, înaintea transportului acestor victime către spitalul în care vor fi tratate.

Personalul serviciului de urgenţă va anunţa spitalul, informând asupra naturii substanţelor contaminante, astfel încât personalul spitalului să se poată pregăti pentru tratamentul victimelor.

b. Când se produce un dezastru intern implicând o contaminare cu substanţe radioactive, echipa de urgenţă a spitalului se va deplasa imediat la locul accidentului şi va evalua situaţia produsă.

Echipa de evaluare va fi constituită din Specialistul în Securitatea muncii, responsabilul cu radioprotecţia şi un reprezentant al salariaţilor.

Echipa va constitui un element de răspuns de urgenţă prevăzut cu materiale şi echipamentele necesare pentru a neutraliza expunerea potenţială la contaminanţi şi pentru protecţia proprie.

Şeful laboratorului de biochimie clinică şi responsabilul cu radioprotecţia vor servi la nevoie ca şi consilieri ai echipei de răspuns de urgenţă.

c. În cazul în care contaminarea cu substanţe radioactive apare în afara orelor normale de program, şeful gărzii se va deplasa imediat la locul contaminării şi va anunţa şeful echipei de urgenţă (specialistul în securitatea muncii). Şeful echipei de urgenţă va aviza asupra necesităţii decontaminării rapide a zonei respective sau va considera că zona poate fi decontaminată în următoarea tură normală de program. Dacă se consideră că decontaminarea trebuie să fie efectuată imediat vor fi anunţaţi membrii echipei de urgenţă şi se va proceda la decontaminare, de asemeni se va stabili dacă este necesară chemarea suplimentară şi a altor persoane.

d. În toate cazurile substanţele contaminante vor fi îndepărtate corespunzător şi eliminate conform dispoziţiilor în vigoare de către echipa de urgenţă.

Instrucţiuni speciale

Page 13: Plan Psi Spital

Managementul leziunilor radioactive în departamentul de urgenţă al spitalului

a. În managementul leziunilor produse de radiaţii la nivelul departamentului de urgenţă al spitalului, vor fi luate în considerare cele 4 principii de bază ale radioprotecţiei, în scopul reducerii expunerii la radiaţiile ionizante şi anume:

- Timpul, care reprezintă un important factor în radioprotecţie, în sensul că prin măsurile luate, scurtarea timpului de expunere la radiaţii, conduce la o reducere a acumulării efectelor radioactivităţii.

Astfel o planificare a rotaţiei echipelor care lucrează direct la managementul victimelor contaminate, va conduce la menţinerea expunerii membrilor acestora la efectul radiaţiilor la nivelul minim posibil, în aşa fel încât îngrijirile acordate victimelor să nu sufere;

- Distanţa, al doilea principiu al radioprotecţiei constă în faptul că cu cât o persoană este mai departe de sursa de radiaţii, cu atât doza de radiaţii absorbită de acea persoană este mai mică.

Astfel prin măsurarea nivelului de expunere la radiaţii la o anumită distanţă şi dublarea acesteia duce la o reducere de 4 ori a dozei de radiaţii absorbite;

- Adăpostirea, reprezintă al treilea principiu al radioprotecţiei şi constă în faptul că materialele mai dense absorb mai mult radiaţiile şi astfel pentru construirea de paravane sau ecrane protectoare se vor folosi materiale mai dense cum ar fi plumbul.

În managementul de urgenţă al victimelor contaminate, protecţia personalului se rezumă pentru reţinerea radiaţiilor alfa şi beta la folosirea echipamentului chirurgical obişnuit, care însă nu oferă protecţie în faţa radiaţiilor gama;

- Cantitatea, ultimul principiu al radioprotecţiei se referă la faptul că rata expunerii la efectele unui material radioactiv, este dependentă de cantitatea lui şi astfel este lesne de înţeles că orice metodă de a reduce cantitatea de material radioactiv este utilă.

Folosirea deci a acestor principii de către personalul din departamentul de urgenţă al spitalelor care acordă îngrijiri victimelor unui accident nuclear va conduce la menţinerea nivelului  iradierii propriilor membrii la valori cât mai reduse.

Pregătirea pentru primirea victimelor unui accident nuclear

Când spitalul primeşte un anunţ al unui accident nuclear, prin care se estimează trimiterea de victime contaminate, se va pune în aplicare planul de urgenţă, al spitalului respectiv. Astfel individul care primeşte anunţul va trebui să se informeze asupra următoarelor date:

- numărul de victime;

- starea fiecărei victime;

Page 14: Plan Psi Spital

- dacă victimele au fost cercetate asupra contaminării radioactive;

- starea contaminării radioactive;

- identitatea contaminantului (dacă este cunoscută);

- estimarea timpului în care victimele vor sosi la spital.

Dacă există dubii asupra existenţei contaminării, se va presupune că victimele sunt contaminate, până la proba contrarie. Dacă anunţul unui accident nuclear, vine pe alte căi decât cele normale, aplicarea planului nu va surveni decât după o atentă verificare a realităţii accidentului nuclear.

Echipa de răspuns radiologic de urgenţă

Fiecare membru al acestei echipe, trebuie să fie familiarizat cu planul spitalului şi să participe la exerciţiile cerute. Multe din aceste exerciţii (trimestriale sau semestriale) vor fi efectuate pe subgrupe, cum ar fi cea de decontaminare, triaj sau de monitorizare radioactivă, un antrenament special va trebui efectuat şi va cuprinde tot personalul ce încadrează echipa.

Nr. crt. Funcţia Atribuţii1 Conducătorul echipei Conduce avizează şi coordonează2 Medicul de urgenţă Diagnostichează notează şi oferă ca şi conducătorul echipei

îngrijiri victimelor3 Ofiţerul de triaj Execută triajul victimelor4 Asistenta medicală

(nursa)Asistă medicii, recoltează probe, efectuează monitorizarea şi decontaminarea victimelor

5 Registratorul Înregistrează documentele medicale şi nivelul de radioactivitate

6 Ofiţerul de radioprotecţie Monitorizează victimele şi aria de decontaminare, menţine echipamentul de monitorizare, urmăreşte expunerea la radiaţii

7 Ofiţerul de relaţii cu publicul

Informează publicul şi mas – media

8 Administratorul Coordonează răspunsul spitalului şi asigură funcţionarea sa normală

9 Personalul de securitate Asigură securitatea ariei de decontaminare şi controlează accesul

10 Personalul de curăţenie Ajută la pregătirea ariei de decontaminare11 Tehnicianul de laborator Efectuează analizele clinice

Tabelul nr. 1: Componenţa şi atribuţiile echipei de răspuns radiologic urgent a spitalului.

Pregătirea ariei de urgenţă radioactivă

Page 15: Plan Psi Spital

După verificarea realităţii unui anunţ de accident nuclear ce comportă contaminare radioactivă a populaţiei, echipa de răspuns radiologic urgent se va pregăti pentru primirea victimelor. Tehnicile de pregătire speciale sunt destinate să protejeze personalul spitalului şi echipamentul împotriva răspândirii radioactivităţii în afara ariei de decontaminare.

Procedurile folosite în tratamentul victimelor contaminate radioactiv sunt similare cu cele utilizate pentru izolarea cazurilor chirurgicale septice, suplimentate cu tehnicile de control dozimetric al contaminării radioactive. Fiecare victimă a unui accident nuclear trebuie să fie considerată contaminată până la proba contrarie.

De asemeni şi drumul pe care îl parcurge victima de la ambulanţă la aria de decontaminare va fi posibil să fie contaminat. Se vor separa pe cât posibil victimele necontaminate de cele contaminate, iar victimele necontaminate vor parcurge un alt circuit separat de cele contaminate înainte ca aria de decontaminare să intre în uz. Se va destina o arie specifică în cadrul ariei de decontaminare în care se va proceda la decontaminare luându-se precauţiuni în sistemul de ventilaţie şi de evacuare a apelor uzate astfel încât să nu fie posibilă contaminarea radioactivă pe aceste căi.

Pentru acoperirea podelei acestei zone vor fi folosite materiale special destinate şi care vor acoperi întreaga arie de decontaminare inclusiv accesul de la ambulanţe către arie. Nici o persoană sau material nu va părăsi aria de decontaminare fără control dozimetric.

Nr.crt. Activităţi1 Instituiţi o arie controlată suficient de mare pentru a putea cuprinde

numărul aşteptat de victime2 Preveniţi răspândirea contaminanţilor prin acoperirea podelei acestei arii

cu materiale absorbante3 Restrângeţi accesul în această arie4 Monitorizaţi dozimetric pe oricine sau orice iese din această arie5 Folosiţi strict precauţiunile de izolare, inclusiv costumele de protecţie6 Controlaţi eliminarea deşeurilor, prin folosirea de recipienţi mari de

plastic, pentru haine, deşeuri, etc.7 Folosiţi o zonă tampon sau o linie secundară de control dozimetric,

pentru creşterea securităţii8 Controlaţi ventilaţia şi eliminarea deşeurilor lichide9 Schimbaţi instrumentarul, mănuşile şi echipamentul atunci când devin

contaminate10 Folosiţi materiale impermeabile pentru limitarea răspândirii lichidelor

contaminate

Tabelul nr.2: Algoritmul tehnicilor de control al contaminării radioactive

Orice echipament neesenţial din camera de decontaminare va fi scos, iar dacă nu este posibil va fi acoperit cu folii de plastic. Uşile vor putea fi deschise, fără a se folosi mâinile pentru a se reduce

Page 16: Plan Psi Spital

contaminarea radioactivă, întrerupătoarele electrice vor fi acoperite cu folii de plastic, tot în acest scop.

Echipamentul de resuscitare ca şi alte echipamente esenţiale, vor fi permanent disponibile şi gata de a fi folosite.

Se va amenaja o nişă de decontaminare ce va fi acoperită cu materiale impermeabile de unică folosinţă şi de asemeni va fi amenajată o masă pentru decontaminarea arşilor.

Materialele şi echipamentele necesare pentru funcţionarea departamentului de urgenţă şi a camerei de decontaminare, în cazul primirii victimelor contaminate

Nr. crt.Materiale1 Role de hârtie de ambalaj sau alte materiale absorbante în cantitate

suficientă pentru acoperirea podelei departamentului de urgenţă de la intrarea ambulanţelor şi până la camera de decontaminare, ca şi a întregei camere de decontaminare

2 Role de bandă adezivă pentru lipirea materialului ce acoperă podeaua, ca şi pentru marcarea liniei de securitate

3 Plăcuţe inscripţionate “Atenţie arie de radiaţii”

Tabelul nr. 3: Materialele necesare pentru pregătirea departamentului de urgenţă în vederea primirii victimelor contaminate

Nr. Crt.

Materiale

1 Masă de decontaminare cu acoperământ impermeabil, masă pentru arşi şi alte mese special destinate

2 Recipienţi cu apă pentru spălat3 Containere pentru lichidele uzate, acoperite cu saci de plastic4 Containere de diferite dimensiuni pentru probe, haine, etc.5 Containere acoperite pentru tampoanele de vată folosite6 Containere de plumb pentru corpii străini radioactivi extraşi din plăgi7 Planşe ale organismului faţă şi spate necesare pentru notarea ariilor

contaminate

Tabelul nr.4: Materialele necesare pentru funcţionarea camerei de decontaminare

Nr. crt. Materiale1 Ser fiziologic steril2 Apă distilată sterilă3 Hipoclorit de sodiu4 Soluţii iodate sau săpun chirurgical5 Săpun abraziv6 Tampoane de vată nazale

Page 17: Plan Psi Spital

7 Mixturi de detergent şi făină, ţinute la rece şi acoperite8 Apă oxigenată 3%9 Soluţii de şampon10 Echipamente de urgenţă (sonde de aspiraţie, sonde de intubaţie,

soluţii de administrare intra-venoasă)11 Pleduri, pături, halate pentru bolnavi

Tabelul nr.5: Soluţiile şi materialele necesare pentru funcţionarea

camerei de decontaminare

Nr. crt. Materiale de echipament1 Halate chirurgicale2 Mănuşi chirurgicale3 Măşti chirurgicale4 Calote chirurgicale5 Papuci impermeabili

Tabelul nr. 6:  Materialele de echipament necesare pentru echipa de decontaminare

Nr. crt. Materiale şi aparatură1 Dozimetre2 Cameră de ionizare3 Alfa detector4 Baterii5 Etichete pentru marcarea containerelor cu materiale contaminate sau

a tampoanelor

Tabelul nr. 7: Materialele necesare ofiţerului cu radioprotecţia

Pregătirea echipei de răspuns radiologic urgent a spitalului

În momentul în care spitalul este pregătit să primească victimele unui accident nuclear şi contaminate, membrii echipei de răspuns la urgenţele radiologice, trebuie să fie echipaţi în echipamentul chirurgical şi să aibă acoperăminte impermeabile pentru încălţăminte. Membrii echipei de răspuns radiologic urgent vor folosi 2 perechi de mănuşi chirurgicale, iar fiecare membru al acestei echipe trebuie să posede un dozimetru astfel dispus încât să poată fi utilizat uşor.

Persoanele care folosesc decontaminanţi lichizi vor avea îmbrăcăminte impermeabilă .

Pregătirea pentru monitorizarea radioactivităţii

Page 18: Plan Psi Spital

Înaintea sosirii victimelor accidentului nuclear, se va proceda la verificarea monitorizării radioactive, se va determina valoarea fondului radioactivităţii în aria de decontaminare în aşa fel încât să se poată începe activitatea în scurt timp.

În situaţia în care o victimă presupusă a fi necontaminată se dovedeşte că este contaminată radioactiv se va proceda astfel:

- se continuă acordarea îngrijirilor necesare victimei

- aria în care se găseşte în acel moment victima respectivă va fi securizată, la fel şi personalul de îngrijire;

- nu se va permite nici unui membru al echipei de îngrijiri sau vreunui echipament folosit până atunci să iasă din aria astfel securizată fără a fi examinat de către ofiţerul de radioprotecţie;

- se vor stabili linii de control a radioactivităţii şi se vor lua măsuri de prevenire a răspândirii acesteia;

- se va evalua complet starea contaminării radioactive a victimei;

- personalul va depune echipamentul contaminat la ieşirea din aria respectivă iar acest echipament va fi supravegheat şi decontaminat, procedându-se la controlul dozimetric al decontaminării.

Îngrijirile acordate în spital unei victime rezultate în urma unui accident nuclear

Sosirea victimelor la spital şi triajul lor

Transportul victimelor se va face cu ambulanţele sau cu orice tip de vehicul. Personalul ambulanţelor va fi instruit să stea în vehicul până atât acest personal cât şi vehiculul este cercetat şi îndreptăţit să se deplaseze de către ofiţerul de radioprotecţie al spitalului.

Se va practica o evaluare rapidă a căilor aeriene, digestive şi a circulaţiei victimelor şi se vor întreprinde orice măsură de resuscitare necesară.

Victimele cu leziuni critice vor fi luate imediat în aria pregătită în scopul decontaminării, iar dacă starea victimei permite se va efectua o cercetare iniţială a contaminării radioactive.

Orice mijloc de dozimetrie existent va fi folosit pentru a se obţine informaţii referitoare la contaminarea radioactivă.

Investigarea mai atentă a nivelului de contaminare radioactivă va fi efectuată în camera de decontaminare.

Nr.crt. Activităţi1 Folosiţi un dozimetru mai puţin sensibil

Page 19: Plan Psi Spital

2 Înaintea intrării în camera de decontaminare, sau înainte de ieşirea din această cameră a victimelor, verificaţi instrumentele de măsură şi determinaţi nivelul fondului radioactivităţii în aria respectivă

3 Reglaţi convenabil aparatura dozimetrică4 Măsuraţi nivelul de radiaţii de la cap spre membrele superioare, insistând la

mâini, orificiile naturale, zonele păroase şi plăgi5 Creşterea nivelului măsurat, peste nivelul fondului natural indică prezenţa

radiaţiilor6 Notaţi timpul şi măsurătorile radioactive7 Folosirea de căşti uşurează monitorizarea radioactivităţii

Tabelul nr. 8: Algoritmul supravegherii contaminării radioactive

Dacă hainele victimelor contaminate nu au fost îndepărtate, ele vor fi îndepărtate după introducerea lor în saci de plastic, împreună cu alte obiecte personale ale victimelor, instrumentar folosit pentru acordarea îngrijirilor medicale şi vor fi marcate în vederea examinării lor de către ofiţerul de radioprotecţie.

Se va amenaja o arie de triaj alături de aria de decontaminare şi tratament.

În triaj problemele medicale ale victimei primează faţă de contaminarea radioactivă, astfel se vor acorda primele îngrijiri medico-chirurgicale în special manevrele de resuscitare în vederea stabilizării stării sănătăţii victimelor.

Victimele contaminate vor fi dirijate spre aria de decontaminare, iar victimele necontaminate vor urma fluxul obişnuit de tratament.

Evaluarea şi tratamentul victimelor necontaminate radioactiv

Victimele necontaminate, vor fi îngrijite ca urgenţele obişnuite, acordându-se o atenţie deosebită nevoilor medicale şi se va determina posibilitatea unei expuneri la radiaţii dintr-o sursă exterioară prin măsurarea radioactivităţii.

Se consideră că victimele unei expuneri la radiaţii fără contaminarea acestora nu prezintă un pericol pentru ceilalţi pacienţi.

Dacă expunerea la radiaţii este cunoscută, se va proceda la monitorizarea elementelor figurate ale sângelui cu o atenţie deosebită pentru limfocite.

Evaluarea şi tratamentul victimelor contaminate

Victimele contaminate pot avea materiale radioactive depuse pe suprafaţa pielii, în răni sau intern, prin ingestie, inhalare sau absorbţie.

Reevaluarea căilor aeriene, digestive şi a circulaţiei acestor victime se va efectua în camera de decontaminare fără a se lua în considerare starea de iradiere a victimelor.

Page 20: Plan Psi Spital

Este de aşteptat ca în cazul unei victime a cărei singura problemă este inhalarea sau ingestia de materiale radioactive să nu fie necesară resuscitarea cardiopulmonară, cu toate acestea personalul camerei de decontaminare, medici şi personal auxiliar va avea în vedere posibilitatea contaminării buzelor, gurii sau nasului când se va efectua respiraţia gură la gură şi astfel necesitatea folosirii de dispozitive pentru aceasta şi nu direct.

Ca şi în alte cazuri de îngrijiri medicale de urgenţă, multe proceduri vor fi aplicate simultan, mai ales când timpul este foarte scurt.

Nivelul de conştienţă şi semnele vitale vor fi evaluate rapid până la stabilizarea stării victimelor.

După ce a fost examinată complet victima şi au fost identificate toate rănirile, se va proceda la o supraveghere a stării de iradiere.

De asemeni victima va fi întrebată despre eventuale alergii, medicamente utilizate curent şi istoricul îmbolnăvirilor recente sau cronice, ca şi asupra eventualelor investigaţii radiologice.

Se va nota nivelul anxietăţii victimei şi se va oferi ajutor psihiatric.

Se va întocmi foaia de observaţie clinică a victimei în care se vor trece o serie de analize şi investigaţii pentru evaluarea stării de sănătate a unei victime care a fost supusă unei iradieri.

Aceste analize sunt efectuate pentru evaluarea efectelor leziunilor produse de iradiere, pentru identificarea anomaliilor ce pot complica tratamentul şi pentru localizarea, identificarea şi cuantificarea contaminării cu radionuclizi, ca şi pentru obţinerea de informaţii utile în analiza accidentelor nucleare.

Probele biologice şi fizice necesare motivul recoltării lor precum şi modul lor de procesare sunt prezentate în tabelul următor.

Probele necesare De ce se recoltează Cum se recoltează1 Numărătoarea

elementelor figurate ale sângelui cu numărătoarea absolută a limfocitelor la fiecare 6 ore timp de 48 de ore în cazul iradierii totale a organismului

Pentru evaluarea dozei de iradiere, stabilirea unei baze de la care se porneşte în evaluarea gradului de lezare

Se alege o zonă necontaminată şi se practică o puncţie venoasă, după care se acoperă locul

2 Analiza de rutină şi radiochimică a urinei

Pentru determinarea funcţionalităţii renale şi stabilirea nivelului de bază al constituenţilor urinari, în special în contaminarea internă

Se va evita contaminarea probei, iar probele vor fi datate şi numerotate

Page 21: Plan Psi Spital

Tabelul nr.9: Probele biologice necesare în toate cazurile de contaminare  radioactivă

Nr.crt Probele necesare De ce se recoltează Cum se recoltează1 Tampoane recoltate

din orificiile naturale ale organismului

Pentru evaluarea posibilităţii contaminării interne

Se vor folosi tampoane cu soluţii de ser fiziologic, sau apă cu care se vor şterge interiorul nărilor, gurii şi urechilor, etc.

2 Tampoane recoltate din plăgi

Pentru a se determina dacă plăgile sunt contaminate radioactiv

Se vor folosi tampoane sterile, umede sau uscate, care după folosire se pun în containere de plumb

3 Tampoane recoltate de pe pielea indemnă

Pentru a se localiza zonele contaminate

Se foloseşte hârtie de filtru, sau comprese 10/10cm pentru a şterge zonele contaminate

Tabelul nr.10: Probele biologice necesare când se suspectează contaminarea externă

Nr.crt Proba ce se recoltează

De ce se recoltează Cum se recoltează

1 Examenul urinei din 24 de ore timp de 48 de ore consecutiv

Excretele pot conţine radionuclizi în cazul contaminării interne

Se folosesc containere speciale de plastic, ţinute la rece

2 Examenul fecalelor din 4 zile consecutiv

Idem Idem

3 Voma, sputa idem Idem4 Creatinina serică Pentru evaluarea

funcţiei renalePrin prelevarea de prize de sânge venos

Tabelul nr.11: Probele biologice necesare când se suspectează contaminarea internă

Decontaminarea victimelor contaminate radioactiv

Evaluarea corectă a gradului de contaminare radioactivă, conduce la determinarea exactă a priorităţilor de decontaminare.

Cu toate că o serie de materiale radioactive sunt corosive sau toxice, prin proprietăţile lor chimice, o atenţie deosebită trebuie îndreptată mai întâi către problemele neradiologice, mai ales că substanţele radioactive au o acţiune acidă în special fluorurile de uraniu, de mercur sau compuşii plumbului. În general plăgile şi orificiile naturale ale organismului sunt decontaminate mai întâi, urmate de ariile descoperite cu nivele mari de contaminare ale pielii intacte.

Page 22: Plan Psi Spital

Scopul decontaminării este de a preveni sau reduce încorporarea materialului radioactiv şi contaminarea internă, de a reduce doza de radiaţii de la zona contaminată către restul organismului.

Decontaminarea externă

Decontaminarea pielii intacte este o procedură relativ simplă. Decontaminarea completă însă nu este întotdeauna posibilă, deoarece o parte din materialul radioactiv poate rămâne fixat pe suprafaţa pielii şi de aceea decontaminarea va începe cu procedurile cele mai blânde şi va fi continuată cu procedurile mai agresive.

Se va căuta limitarea iritării mecanice sau chimice a pielii.

Cea mai simplă procedură de decontaminare este spălarea blândă a ariei contaminate sub jet de apă însă fără a freca, uscarea pielii efectuându-se prin tamponare cu comprese de tifon.

Apa va fi călduţă, nu fierbinte întrucât apa rece determină închiderea porilor pielii şi deci reţinerea materialului radioactiv, iar apa fierbinte produce o vasodilataţie cu creşterea curentului sanguin şi favorizarea absorbţiei materialului radioactiv prin piele.

Se vor evita ştergerile apăsate, ce pot produce eritem şi abraziune. Dacă spălarea simplă cu apă este ineficientă se va folosi un săpun neutru, aria respectivă va fi acoperită cu spumă pentru 3 – 4 minute şi apoi spălată 1 -2 minute, operaţiunea repetându-se la nevoie.

Se va măsura nivelul de radiaţie la fiecare procedură, pentru a ne convinge că acest nivel scade. Se poate folosi şi un săpun uşor abraziv, sau pastă cu făină, sau o mixtură de NaPO4 65%, carboximetil-celuloză 5% şi 30% detergent într-o diluţie de 5% în apă.

Măsurile de decontaminare mai agresive includ acele proceduri care înlătură stratul cornos al pielii prin folosirea de hârtie abrazivă (glasspapier) foarte fină pentru mâini şi picioare sau spălături cu permanganat de potasiu 4% şi bisulfit de Sodiu 4%.

Procedurile de decontaminare vor fi oprite dacă nu se constată reducerea nivelului de radioactivitate. Zonele păroase vor fi şamponate de câteva ori şi apoi spălate cu o soluţie de acid citric 3%. Părul contaminat poate fi ras, dacă şamponarea lui nu este eficientă, însă cu atenţie pentru a nu se produce tăieturi, care ar favoriza contaminarea internă.

La decontaminarea capului se va evita pătrunderea lichidelor în ochi, urechi, nas şi gură. Decontaminarea victimelor nerănite se poate efectua pe masa de tratament, ariile mai mici cum ar fi mâinile şi picioarele putând fi decontaminate în lighene sau bazine. Dacă sunt afectate suprafeţe mai mari ale organismului decontaminarea poate fi efectuată prin duş, dar sub supraveghere de către ofiţerul de radioprotecţie. Se va evita şi în acest caz pătrunderea apei în ochi, urechi, nas şi gură. Duşurile repetate pot fi necesare pentru succesul decontaminării. Apa contaminată poate fi eliminată în sistemul obişnuit de canalizare.

Tratamentul plăgilor contaminate radioactiv

Page 23: Plan Psi Spital

Într-un accident nuclear, orice rănire poate fi considerată până la proba contrarie ca fiind contaminată şi va trebui să fie decontaminată înaintea decontaminării pielii intacte. Când plăgile sunt contaminate medicul va presupune că încorporarea de material radioactiv s-a produs şi astfel acţiunile cele mai corecte sunt bazate pe aprecierea duratei de înjumătăţire a radionuclizilor contaminanţi, radiotoxicităţii şi a maximului de doză admisibilă caracteristică radionuclidului încriminat.

Este foarte important ca experţii în radioprotecţie să fie consultaţi cât mai rapid, pentru a se lua cele mai adecvate măsuri de prevenire sau reducere a încorporării de material radioactiv în ţesuturile şi celulele organismului.

Plăgile contaminate, vor fi acoperite cu un material impermeabil, pentru a se limita răspândirea materialului radioactiv, iar apoi decontaminarea va fi efectuată prin irigări blânde ale plăgilor cu ser fiziologic sau apă oxigenată 3%.

Fluidele de irigare vor fi colectate şi cercetate pentru radiaţii în vederea evaluării eficienţei decontaminării. Se vor repeta irigaţiile de decontaminare ale plăgilor, iar materialul folosit va fi schimbat la fiecare măsurare.

Dacă decontaminarea nu are succes se va aplica deasupra plăgii o bandă elastică pentru a creşte fluxul sanguin în plagă şi astfel să fie favorizată decontaminarea.

Dacă nici aşa nu se reuşeşte, se va proceda la decontaminarea chirurgicală, reprezentată de debridarea cât mai largă a plăgii, iar materialul excizat va fi păstrat pentru evaluări de laborator. După ce plaga a fost decontaminată se va proceda la pansarea ei cu material impermeabil.

Arsurile chimice sau termice vor fi tratate ca şi cele obişnuite, iar contaminanţii vor fi înlăturaţi prin înlăturarea materialului devitalizat.

Se va avea grijă de pansamentele şi aşternuturile folosite care pot fi şi ele contaminate.

Decontaminarea orificiilor naturale ale organismului

Orificiile naturale ale organismului cum sunt gura nările, ochii şi urechile necesită o atenţie deosebită, deoarece absorbţia de materiale radioactive este mult mai mare în aceste zone, decât în restul suprafeţelor pielii. Dacă materialul radioactiv a pătruns în gură se va proceda la periajul dinţilor cu pastă de dinţi şi se va clăti gura cu soluţie de acid citric 3%. Dacă regiunea faringiană este contaminată, se vor face spălături cu apă oxigenată 3%, iar în situaţia înghiţirii materialului radioactiv se va proceda la lavaj gastric. Spălarea nasului cu apă sau ser fiziologic va fi încercată în contaminarea nazală, iar ochii vor fi spălaţi cu apă, urechile vor fi spălate cu seringi Guyon.

Tratamentul contaminării interne

Trecerea materialului radioactiv prin membrana celulară reprezintă încorporarea, ce constituie un fenomen dependent de timp şi corelat cu proprietăţile fizico-chimice ale radionuclidului contaminant. Rata încorporării poate fi rapidă, decurgând în minute sau poate dura zile sau luni.

Page 24: Plan Psi Spital

De aceea factorul timp va fi avut în vedere şi de multe ori tratamentul de decorporare va trebui să fie urgent.

Dacă se suspectează contaminarea internă se vor recolta probe de urină, fecale, vomă, secreţii din plăgi şi vor fi cercetate pentru radiaţii.

Antropogammametria este utilă în evaluarea magnitudinii contaminării radioactive şi  poate fi folosită în evaluarea eficienţei decontaminării.

Victimelor li se vor explica toate procedurile folosite ca şi necesitatea procedurilor de decontaminare şi de protecţie ce se vor lua în aria de urgenţă. Măsurile de securitate vor fi avute în vedere şi vor fi explicate corespunzător victimelor.

În final va fi efectuată o cercetare a radioactivităţii întregului organism, pentru verificarea eficienţei decontaminării şi se vor urma toate prescripţiile de securitate necesare. Fiecare membru al echipei de decontaminare va fi controlat şi se va scoate echipamentul de protecţie, care va fi decontaminat şi depozitat. Camera de decontaminare va fi controlată de ofiţerul de radioprotecţie şi va fi adusă la parametrii normali şi păstrată în siguranţă pentru a putea fi folosită ulterior.

Urgenţa primelor îngrijiri în contaminarea radioactivă necesită ca fiecare persoană, sau colectiv de muncă în care se manipulează surse de radiaţii deschise sau există riscul unei contaminări severe cu radionuclizi să dispună de antidoţi cu utilizare simplă, netoxici şi însoţiţi de explicaţii şi indicaţii terapeutice precise.

În tabelul prezentat mai jos sunt explicate modurile de intervenţie cu antidoţi în cazul contaminării radioactive umane.

Nr. Radionuclid Antidoţi Mod de acţiunecrt. Piele ingestie/inhalare1 Iod 131 Iodură de Potasiu - Se bea cpr. cu apă2 Stronţiu 90 Nicolen - Se bea cu puţină apă3 Cesiu 137 Ferocianura ferică - Se bea cu puţină apă4 Amestecuri de produşi

de fisiuneDetergent cationic.

Radigran compus

Spray cu DTPA-Zn

Se spală pielea/plaga

- Se bea cu puţină apă

Se inhalează

5 Pământuri rare

plutoniu Transplutoniene

DTPA-Zn soluţie

DTPA-Zn Spray

Se spală zona

-

Se inhalează

Se inhalează

Tabelul nr. 12: Antidoţi care se administrează ca prim ajutor în contaminarea  radioactivă umană.

PLANUL H

Page 25: Plan Psi Spital

Planul de cooperare cu Ministerul Apărării Naţionale

Definiţie

Starea de urgenţă sau starea de asediu poate fi declarată de către Preşedinte sau de către Parlament, ca urmare a unor variate situaţii care pot constitui o ameninţare la securitatea naţională.

În cazul unui război ce implică forţele armate, se vor asigura paturi în spital pentru victimele militare ce rezultă din confruntările armate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Informaţii generale

Spitalul este desemnat să primească victimele rezultate din confruntările armate, de asemeni spitalul va asigura asistenţa medicală de specialitate pentru următoarele unităţi militare___________________________________

______________________________________________________________.

Activarea acestui plan constituie şi activarea Centrului de Operaţii de Urgenţă în cadrul spitalului.

Paturile de spital oferite pentru cooperare:

Total paturi paturi disponibile:

- paturi de boli interne

- paturi de chirurgie

- paturi de ortopedie

- paturi de psihiatrie

- paturi de ATI

- paturi de neurologie

- paturi de arşi

Acest spital are un număr de ________ paturi de chirurgie, ______

de boli interne şi __________ de psihiatrie rezervate pentru următoarele unităţi militare:_____________________________.

De asemeni se rezervă ______________ paturi de chirurgie,________

Page 26: Plan Psi Spital

de psihiatrie şi____________de boli interne pentru internările de urgenţă.

c. Pentru necesităţile M.Ap.N. se vor asigura un număr total de _____________ paturi reprezentând cca. 25% din capacitate.

PLANUL I

Planul Operaţional

Treapta  I-a: Starea de atenţie

1. Semnalul de prealertă în mod normal va fi recepţionat cu 24 -72 de ore înaintea anunţării că victimele confruntării militare sunt pe cale să sosească.

Se va activa Postul de Comandă şi se vor coordona activităţile cu Spitalul Militar_____________________.

2. Următoarele acţiuni vor fi întreprinse de către Postul de Comandă al spitalului:

a. Evaluarea paturilor existente şi disponibile în spital în conformitate cu categoriile stabilite de către M.Ap.N. la fiecare 24 de ore de la ora “x”.

b. Reexaminarea tuturor pacienţilor existenţi în spital în scopul evaluării pacienţilor care pot fi externaţi, evacuaţi la alte spitale, sau reamplasaţi în spital.

c. Amânarea intervenţiilor operatorii la pacienţii existenţi, cu excepţia celor ce au obligaţii militare şi a căror intervenţie chirurgicală poate contribui la creşterea calităţii vieţii sau să reducă riscurile unor afecţiuni ce pot pune în pericol viaţa.

d. Raportarea paturilor de spital disponibile.

e. Asigurarea că toate echipele medicale prevăzute în plan sunt anunţate despre “treapta de atenţie”.

f. Activarea calculului de decontare a cheltuielilor, legate de asistenţa medicală spitalicească a răniţilor militari şi a sistemului de dirijare a răniţilor către spital.

Treapta II-a: Activarea Sistemului

. se produce atunci când Postul de Comandă este anunţat despre sosirea răniţilor către spital.

2. postul de Comandă al spitalului se va asigura că toate formaţiunile şi membrii echipelor medicale sunt anunţate despre Timpul estimat al sosirii (TES) al victimelor şi a numărului lor aproximativ.

Page 27: Plan Psi Spital

a. Personalul spitalului va repartiza victimele ţinând seama de rănirile existente ca şi de paturile disponibile.

b. Lista paturilor disponibile în funcţie de cerinţele M.Ap.N va fi pregătită pentru a fi de folos în dirijarea răniţilor către spitalele ce ii vor primi.

Treapta III-a: Managementul Logistic

Două ore până la TES:

Se va stabili Postul de Comandă al primirii răniţilor la locul lor de sosire  (aeroport, gară, autogară, etc.).

Asiguraţi-vă că ariile de îngrijire a răniţilor sunt marcate corespunzător şi că semnele de dirijare a fluxului răniţilor sunt corect dispuse, pentru a fi în sprijinul personalului de transport.

Echipele de triaj vor fi la locul special destinat şi vor controla distribuţia răniţilor către spitalele desemnate, în conformitate cu lista paturilor disponibile.

a. Asiguraţi-vă că mijloacele de evacuare necesare transportului răniţilor (ambulanţe, autobuze, camioane, sau elicoptere) sunt disponibile astfel încât să transporte cât mai rapid răniţii la spitalele destinate.

b. Stabiliţi o echipă de primire a răniţilor, care să asigure înregistrarea răniţilor, să adune informaţii despre răniţi şi despre locul de internare.

c. Dacă echipele medicale ale rezervei M.Ap.N. nu sunt activate, solicitaţi activarea lor prin Spitalul Militar ______________.

d. Stabiliţi legături prin fir sau radio cu Postul de Comandă al spitalului.

O oră până la TES.

a. Verificaţi legăturile dintre Punctul de primire al răniţilor şi Postul de Comandă al spitalului. Dacă este posibil stabiliţi un canal doar pentru această legătură urmând ca legătura cu alte eşaloane să se facă pe alte frecvenţe.

b. Asiguraţi-vă că informaţia despre alarma că TES este la 1 oră a fost recepţionată la toate echipele implicate în primirea răniţilor şi că informaţiile despre distribuţia prezumtivă a răniţilor a fost trimisă la spitalul de recepţie.

c. Asiguraţi-vă că echipele de triaj, supraveghere şi transport sunt gata să primească răniţii.

d. Asiguraţi-vă că Reprezentanţii cu Afacerile Publice sunt disponibili la locul de primire a răniţilor şi la Postul de Comandă.

Page 28: Plan Psi Spital

Aria pentru presă va fi situată în afara circuitului de primire a răniţilor şi se are în vedere evitarea stânjenirii activităţii de îngrijire a răniţilor.

e. Asiguraţi-vă că s-au luat cele mai adecvate măsuri de siguranţă şi limitare a accesului persoanelor neautorizate în locul de primire a răniţilor şi Postul de Comandă.

Sosirea mijloacelor de transport a răniţilor

a. Răniţii debarcaţi din mijloacele de transport vor fi sub controlul medicului şef al convoiului de transport, care va identifica răniţii grav, ce necesită evaluare imediată a stării lor şi îngrijiri urgente.

b. Echipa de triaj va categorisi toţi răniţii în urgenţele corespunzătoare şi se va asigura că decedaţii ce au apărut în timpul transportului sunt transportaţi imediat la morga temporară, în afara vederii celorlalţi răniţi. Se va asigura un tratament corespunzător răniţilor astfel încât să poată suporta transportul către spital.

c. Evacuarea răniţilor va fi făcută în ordinea priorităţilor şi primii vor fi transportaţi cei în stare gravă.

d. Actualizarea paturilor disponibile va fi făcută la sosirea fiecărui transport de răniţi şi pentru fiecare spital în parte.

Schimbările în situaţia paturilor disponibile vor fi transmise zilnic către eşaloanele în drept.

e. Postul de Comandă se va asigura că serviciul de identificare şi localizare a răniţilor funcţionează şi permite rudelor să găsească militarii răniţi.

Această funcţie va fi îndeplinită de către reprezentanţii Departamentului de Dezastre al Crucii Roşii în cooperare cu Consiliul Naţional.

f. Spitalele vor primi răniţii în conformitate cu procedurile prevăzute în planul de dezastre.

Treapta IV-a : Repetarea acţiunilor

Repetarea acţiunilor din treapta a III-a se va efectua la sosirea fiecărui transport de răniţi, atunci când transporturile sunt discontinue, sau va continua atât cât durează sosirea răniţilor.

Treapta V-a : Încetarea activităţilor

Se produce atunci când toate paturile disponibile pentru răniţi au fost ocupate, sau când se primeşte anunţul că nu vor mai sosi transporturi cu răniţi.

1. Toate echipele implicate în primirea răniţilor îşi încetează activitatea.

Page 29: Plan Psi Spital

2. Spitalul Judeţean va continua monitorizarea răniţilor până aceştia vor fi transferaţi la alte spitale, sau până toţi răniţii vindecaţi vor fi înapoiaţi la unităţile lor.

a. Toate cheltuielile ocazionate de tratamentul răniţilor vor fi achitate în conformitate cu înţelegerile în vigoare.

b. După externarea unui militar tratat în spital, se va trimite o scurtă epicriză către Comanda Spitalului şi către Centrul Militar Judeţean.

c. Militarii care au fost trataţi în spital, iar afecţiunile pe care le au îi fac inapţi pentru continuarea serviciului militar vor fi trimişi la comisia judeţeană de expertiză şi la comisiile medicale de expertiză de pe lângă Spitalul Militar arondat.

3. După încheierea tuturor operaţiunilor de tratament ale militarilor răniţi, se va face un raport în care se vor trece rezultatele obţinute, nevoile care mai sunt pentru îmbunătăţirea activităţii şi măsurile necesare pentru actualizarea şi îmbunătăţirea planurilor de intervenţie în astfel de situaţii.

a. Acest raport va fi completat cu observaţiile şi informaţiile provenind de la autorităţile locale şi centrale implicate în aceste acţiuni.

b. Se vor întreprinde măsuri corespunzătoare de modificare a planurilor şi procedurilor prevăzute în planul de cooperare cu M.Ap.N.

PLANUL J

Planul de acţiune în cazul întreruperii legăturilor telefonice

Definiţie

Întreruperea serviciilor telefonice este constituită de lipsa legăturilor telefonice în interiorul spitalului.

Instrucţiuni generale

a. În afara orelor normale de program, medicul şef de gardă va fi însărcinat până la schimbarea lui de către persoanele îndreptăţite şi îşi va stabili postul de Comandă în camera de gardă.

Dacă se constată întreruperea legăturilor telefonice va anunţa cât mai rapid posibil pe directorul spitalului, care va decide dacă este necesară chemarea de personal suplimentar pentru a face faţă situaţiei.

b. Tehnicianul de serviciu şi şeful turei de pază şi securitate, ca şi sora supraveghetoare de gardă, vor distribui radiotelefoanele (obţinute de la serviciul tehnic) către următoarele arii:

Page 30: Plan Psi Spital

Medicul şef de gardă, laboratoare, biroul internări, centrala telefonică, triajul, sora supraveghetoare, farmacie.

Toate aceste aparate vor fi comutate pe o singură frecvenţă pentru a permite legătura intersecţii.

c. Dacă radiotelefoanele existente sunt echipate cu baterii reşarjabile se vor distribui şi dispozitivele de încărcare.

d. Directorul spitalului după consultarea cu medicul şef de gardă va stabili dacă este necesară chemarea de personal suplimentar, pentru a sprijini comunicaţiile sau alte activităţi.

e. Dacă întreruperea legăturii telefonice interioare are loc în cursul orelor normale de program, postul de Comandă va fi stabilit în biroul Directorului adjunct.

Se vor distribui radiotelefoane şi altor arii cum ar fi de exemplu psihiatria şi chirurgia.

f. La nevoie se vor folosi o serie de salariaţi în calitate de curieri, care vor transmite mesajele acolo unde este nevoie, în caz că radiotelefoanele nu sunt suficiente pentru a acoperi întreg spitalul.

PLANUL K

Planul managementului unui aflux masiv de victime

Definiţie

Afluxul masiv de victime reprezintă o situaţie în urma căreia rezultă un număr mare de răniţi în stare critică ce depăşeşte capacitatea unei facilităţi medicale de primire, destinată în mod obişnuit să furnizeze tratament individualizat prin proceduri normale, reclamă o atenţie deosebită şi o organizare particulară.

Scopul managementului unui aflux masiv de victime

Obiectivul principal al organizării pentru managementul unui aflux masiv de răniţi este de a furniza îngrijiri unui număr cât mai mare de persoane afectate de dezastru.

Pentru a îndeplini acest scop medicii şi spitalul vor trebui să abandoneze procedurile şi tehnicile mari consumatoare de timp şi materiale şi să folosească astfel de procedee care să permită unui număr cât mai mare de răniţi în special cu afecţiuni mai uşoare să se reîntoarcă în comunitate.

Instrucţiuni generale

a. În momentul în care directorul spitalului va considera că spitalul va fi pus în situaţia de a face faţă unui număr de peste 50 de victime ce necesită internarea se va trece la aplicarea acestui plan şi se va renunţa la organizarea obişnuită a spitalului, instituindu-se unităţile de dezastre prevăzute în plan.

Page 31: Plan Psi Spital

Instrucţiuni speciale

a. În scopul conducerii şi coordonării intervenţiei la dezastre a spitalului se vor stabili şi vor acţiona conform responsabilităţilor încredinţate următoarele unităţi de dezastre constituite din personalul spitalului;

b. Fiecare şef de unitate de dezastre va întocmi planul detaliat de intervenţie a unităţii respective şi va asigura pregătirea şi antrenarea personalului din unitatea sa.

c. Fluxul victimelor printr-un Spital mobilizat pentru un dezastru major.

Aria  de                                              Intrare unică                              Aria pentru rude,

decontaminare                                                                     mass- media,etc.

Aria pentru

Morga                                                                             victimele din

categoria amânată

Aria de tratament                      Aria de triaj                                 Aria   pentru

ambulator minim                                                                  victime depăşite

Aria de mică

chirurgie                             Banca de sânge

şi laboratoare

Aria de psihiatrie

E x t e r n a r e                          Aria de radiologie               Aria de resuscitare

Saloane pre -

operatorii

Săli de operaţii

Page 32: Plan Psi Spital

Aria de refacere

şi îngrijiri

chirurgicale

intensive

Saloane post operatorii

Saloane de convalescenţi

Evacuare către alt spital

E x t e r n a r e

Figura nr.1: Fluxul victimelor printr-un Spital mobilizat pentru un dezastru major

Postul de Comandă

Localizare: Biroul Directorului

Personal:   – Directorul spitalului

- Directorul adjunct medical;

- Directorul adjunct economic.

Responsabilităţi:

a. Conduce toate operaţiunile de ajutor în caz de dezastre în concordanţă cu prevederile planului de dezastre al spitalului.

b. Obţine şi coordonează ajutorul primit de la alte instituţii, cum ar fi : Comisia Judeţeană de Apărare împotriva Dezastrelor, Crucea Roşie, ş.a.

c. Ia legătura cu alte spitale în vederea unei posibile evacuări secundare a victimelor, care depăşesc capacitatea de tratament a spitalului.

d. Menţine desfăşurarea activităţilor conform planului, ţinând legătura atât cu elementele spitaliceşti cât şi cu cele prespitaliceşti participante la intervenţie.

e. Directorul Spitalului va ţine legătura şi va informa continuu autorităţile sanitare superioare şi Comisia Judeţeană de Apărare Împotriva Dezastrelor asupra celor rezultate din activitatea spitalului.

Page 33: Plan Psi Spital

Unitatea de dezastre nr.1 – Salvare, evaluare, reparaţii

Şeful unităţii de dezastru: şeful Serviciului Tehnic

Locţiitorul : Adjunctul Şefului Serviciului Tehnic

Membrii :    – tot personalul tehnic de serviciu în ariile afectate;

- tot personalul mediu sanitar care poate fi disponibilizat;

- tot personalul din serviciile preventive şi din sectorul economic;

Localizare : ariile afectate;

Responsabilităţi:

a. Salvarea imediată a victimelor încarcerate şi transportul victimelor.

b. Înlăturarea materialelor distruse şi a materialelor periculoase, ca şi evaluarea distrugerilor.

c. Culegerea, înregistrarea şi păstrarea informaţiilor şi a probelor, referitoare la cauza şi severitatea dezastrului, incluzând rănirile, distrugerile şi pierderile.

d. Întreruperea promptă a distribuţiei gazelor naturale, energiei electrice şi a furnizării oxigenului, ca şi a apei potabile, către ariile afectate.

e. Efectuarea de urgenţă  a reparaţiilor la serviciile şi utilităţile vitale.

f. Executarea de reparaţii necesare, ca şi a modificărilor, pentru a asigura adăpostirea de urgenţă.

g. Furnizarea continuă a încălzirii şi a apei calde.

h. Desemnarea personalului pentru a conduce manual lifturile de serviciu, în scopul facilitării transportului intraspitalicesc al victimelor, către ariile de tratament şi îngrijiri.

Unitatea de dezastre nr.2 Serviciile clinice

Şeful unităţii de dezastre : Directorul adjunct medical

Locţiitori:    – şeful serviciului chirurgical, primul;

- şeful serviciului boli interne, al doilea;

- Sora şefă, al treilea.

Membrii: tot personalul medical.

Page 34: Plan Psi Spital

Localizare: ariile afectate şi ariile de tratament stabilite în conformitate cu planul operaţional al spitalului şi cu planurile specifice ale secţiilor.

Responsabilităţi:

a. şeful serviciului chirurgical, va stabili un medic, care să execute triajul iniţial al victimelor.

b. şeful serviciului boli interne, va stabili un medic, care să execute triajul iniţial al victimelor.

c. Sora şefă, va stabili o soră care să conducă personalul auxiliar la locul triajului iniţial.

d. Medicul de gardă, va acorda primul ajutor şi tratamentul pentru victimele uşoare şi pentru şocaţi.

e. Medicul de gardă va fi responsabil pentru examinarea promptă şi triajul victimelor.

f. Sora şefă, va fi responsabilă pentru redistribuirea pacienţilor în interiorul spitalului, în scopul creării de locuri pentru victime.

g. Medicul de gardă va fi responsabil pentru tratamentul chirurgical al victimelor în aria de triaj şi care necesită tratament imediat şi aplicarea de proceduri vitale (pneumotoraxul sub presiune, hemoragiile necontrolabile, tamponada cardiacă, etc.).

h. Operaţii de morgă.

Unitatea de dezastre nr.3 – Controlul victimelor

Şeful unităţii de dezastre: şeful biroului internări (în spitalele militare şeful secţiei triaj).

Locţiitor: adjunctul şefului biroului internări

Membrii: personalul din serviciul administrativ medical, cu excepţia celor care au alte însărcinări.

Localizare: biroul internări

Responsabilităţi:

a. Menţinerea sistemului medical de comunicaţii de urgenţă.

b. Întocmirea şi protecţia înregistrărilor medicale.

c. Identificarea promptă şi marcarea fiecărei victime.

d. Întocmirea şi păstrarea datelor de înregistrare a fiecărei victime.

e. Furnizarea informaţiilor referitoare la victime, către Ofiţerul de Informaţii a Victimelor.

Page 35: Plan Psi Spital

f. Adunarea şi păstrarea hainelor şi obiectelor de valoare ale victimelor.

g. Întocmirea şi aplicarea planului de extindere a capacităţii de spitalizare în funcţie de nevoi.

h. Întocmirea documentelor de plată a asistenţei medicale acordate victimelor care nu sunt îndreptăţite la tratament în spital şi sunt tratate conform principiilor umanitare.

i. Menţinerea legăturii telefonice cu postul de Comandă.

Unitatea de dezastre nr. 4 – Informaţii despre victime

Şeful unităţii de dezastre : Ofiţerul cu afacerile publice

Locţiitori :   – şeful serviciului de voluntari;

- ajutorul adm. al directorului adjunct medical;

- îndrumătorul rezidenţilor

Membrii :    – Preotul;

-fotograful spitalului.

Localizare: Biroul de internări, aria de triaj.

Aria pentru presă : holul de la intrarea în spital.

Responsabilităţi:

a. Obţinerea şi prelucrarea informaţiilor de la Echipa de control a victimelor şi informarea Postului de Comandă.

b. Transmiterea de informaţii corecte către familiile victimelor, presă, radio şi TV.

c. Conducerea persoanelor din presa acreditată către aria special desemnată şi prezentarea informaţiilor de presă.

d. Conducerea personalului  unităţii de  informaţii asupra victimelor

e. Asigurarea spaţiului pentru refugiaţi şi familii, în cadrul spaţiilor disponibile din spital.

f. Dacă membrii de familie ale victimelor internate în spital sosesc la spital, vor fi conduşi de către preot către ariile desemnate pentru aceştia şi se va solicita lucrătorilor sociali staţionaţi acolo să ofere sprijin acestora.

Unitatea de dezastre nr.5 ; aprovizionare şi transport.

Page 36: Plan Psi Spital

Şeful unităţii de dezastre: şeful serviciului aprovizionare şi transport

Locţiitor: – adjunctul şefului serviciului aprovizionare şi transport.

Membrii: tot personalul serviciului aprovizionare şi transport

Responsabilităţi:

a. Procurarea, transportarea şi distribuţia materialelor medicale, nonmedicale şi a echipamentelor necesare, către ariile respective de intervenţie la dezastre.

b. Identificarea altor unităţi, în afara reţelei MS, care pot furniza asistenţă sau au nevoie de asistenţă în procurarea unor resurse cum ar fi sângele, medicamentele şi personalul.

Unitatea de dezastre nr.6 : Dietetica

Şeful unităţii de dezastre:- Sora dieteticiană şefă (şeful serviciului dietetic)

Locţiitor: – Sora dieteticiană

Membrii: tot personalul serviciului dietetic.

Localizarea: bucătăria principală

Responsabilităţi:

a. asigurarea prânzurilor dietetice pentru toţi pacienţii şi victimele internate în spital.

b. asigurarea serviciului cafea, supă, sandwichuri 24 de ore din 24 de ore pentru personalul care lucrează peste tura normală de 8 ore.

c. informarea  serviciului de aprovizionare şi transport cât mai rapid posibil asupra nevoilor de alimente.

Unitatea de dezastre nr.7: Rezerva de personal (necalificat).

Şeful unităţii de dezastre: şeful serviciului resurse umane

Locţiitor: Adjunctul şefului serviciului resurse umane

Membrii: următoarele servicii vor furniza personal către rezerva de forţă de muncă:

- serviciul de resurse umane şi organizarea muncii;

- serviciul contabilitate;

Page 37: Plan Psi Spital

- biblioteca;

- serviciul de cercetare;

- serviciul voluntarilor (toţi voluntarii).

- tot personalul necuprins în unităţile de dezastre, care aparţin altor servicii.

Localizare: biblioteca.

Responsabilităţi:

a. furnizarea forţei de muncă necesare în ariile de intervenţie, pentru a distribui materiale şi echipamente sau mesaje la nevoie.

b. unitatea de dezastre nr.7 va trimite 10 persoane imediat la intrarea ambulanţelor.

c. va constitui o rezervă de personal necesară dirijării victimelor în interiorul spitalului, de la aria de triaj către celelalte arii de tratament.

d. tot personalul din această unitate se va reîntoarce la locul de adunare după ce îşi va termina misiunea.

e. unitatea nr.7 va destina personal care să identifice toate cărucioarele şi brancardele disponibile pentru a fi folosite în cursul unui exerciţiu sau a unei intervenţii reale.

f. Se va destina personal care să dubleze anunţarea desfăşurării unui exerciţiu sau a unei intervenţii reale la fiecare etaj al spitalului.

Unitatea de dezastre nr.8: Serviciul de pază şi securitate

Şeful unităţii de dezastre:  şeful serviciului de pază şi securitate

Locţiitorul: – în afara orelor de program şeful turei de pază asigură conducerea până la sosirea şefului serviciului.

Membrii: personalul serviciului de pază şi securitate.

Responsabilităţi:

a. Întocmirea unui plan de management de urgenţă referitor la paza şi securitatea spitalului în timpul unui dezastru (tulburări civile, atentate sau acte violente).

b. Informarea autorităţilor locale, a organelor de pază şi ordine asupra situaţiei şi asupra măsurilor întreprinse

Page 38: Plan Psi Spital

c. Dirijarea ambulanţelor şi a vehiculelor de urgenţă.

d. Asigurarea securităţii prin reducerea prezenţei persoanelor neautorizate şi a vehiculelor în apropierea ariei de triaj, sau a ariilor de tratament urgent.

Unitatea de dezastre nr.9: Unitatea mobilă de intervenţie prespitalicească.

Şeful unităţii de dezastre: şeful Departamentului de urgenţă.

Locţiitor: adjunctul şefului Departamentului de urgenţă.

Membrii: personalul medical şi mediu din departamentul de urgenţă care este destinat să desfăşoare activităţi în teren.

Localizare : Departamentul de urgenţă.

Responsabilităţi:

a. – stabilirea priorităţilor de degajare a victimelor;

b. – instalarea  unui punct de adunare şi primire a răniţilor, unde să se poată efectua stabilizarea iniţială a victimelor şi să se poată asigura personal medical calificat (chirurgical şi ATI) care să intervină la degajarea medicalizată a victimelor;

c. – suprimarea riscurilor, în scopul prevenirii apariţiei altor răniri  ale victimelor  ca şi  a personalului  de intervenţie, procedându-se la sectorizarea locului de intervenţie şi marcarea limitelor  sectoarelor astfel  determinate, ca  şi a  traseelor mijloacelor ce intervin  şi a celor de evacuare;

d. – dirijarea victimelor la spitalele adecvate atât din punctul de vedere al distanţei cât şi al posibilităţilor de tratament; Această operaţiune va fi făcută de către un medic special instruit şi antrenat, care va organiza şi desfăşura evacuarea victimelor de la ariile de triaj către vehiculele de evacuare, care în funcţie de nevoi va fi medicalizată sau nu, individuală sau colectivă;

e. – executarea recunoaşterilor sanitare şi transmiterea rapidă a datelor către spitale  în special cele referitoare la magnitudinea dezastrului şi la tipul predominant de răniri sau lezări;

f. – identificarea şi separarea decedaţilor şi a răniţilor ce nu au şanse de supravieţuire în condiţiile concrete create de dezastre şi care vor fi trataţi pe loc beneficiind de un tratament de aşteptare, de răniţii care vor fi evacuaţi la spitalele prevăzute.

g. – coordonatorul acestei formaţii medicale avansate de intervenţie la dezastre va menţine legătura între coloana de evacuare şi spitalele ce primesc victimele, ca şi cu postul de Comandă al intervenţiei medicale.

PLANUL L

Page 39: Plan Psi Spital

Planul de intervenţie în caz de tulburări civile

Definiţie

Intervenţia în caz de tulburări civile, reprezintă acţiunile întreprinse în scopul asigurării asistenţei medicale în caz de violenţe sau alte tulburări ale ordinei publice în interiorul comunităţii.

Instrucţiuni generale

a. Directorul Spitalului va executa acele părţi din planul de intervenţie la dezastre (intern sau exterior), care sunt necesare pentru îngrijirea victimelor ce apar în urma acţiunilor violente civile sau a personalului spitalului . Toţi şefii unităţilor de dezastre ca şi celelalte autorităţi ale spitalului vor fi alarmate atunci când directorul activează o unitate de dezastre şi doreşte să aibă o întâlnire cu şefii de unităţi .

b. Sub conducerea directorului serviciul de pază şi securitate al spitalului va iniţia acţiuni de protecţie a spitalului, care vor include paza tuturor intrărilor în spital, legitimarea tuturor acelora care intră în spital. Vor fi admişi în spital doar salariaţii spitalului şi acele persoane, care au motive reale să intre. Vizitatorii nu vor avea acces în spital, cu excepţia acelor membrii de familie ai bolnavilor şi ai victimelor a căror prezenţă este absolut necesară.

c. Victimele vor fi primite la internare, iar accesul în ariile de tratament va fi permis  doar cu aprobarea directorului sau a reprezentantului acestuia.

Prizonierii care ar putea fi aduşi la spital pentru tratament, vor fi păziţi de către paza spitalului sau de către poliţie, sau de către Trupele de Jandarmi.

Spitalul nu poate fi făcut răspunzător de securitatea acestora.

PLANUL M

Planul de intervenţie în caz de atentat cu bombe sau explozivi

Definiţie

Primirea unei comunicări, care anunţă un atentat împotriva personalului, pacienţilor, vizitatorilor sau a proprietăţilor, sau anunţa intenţia de a interfera cu activităţile spitalului.

a. Persoanele care primesc un  astfel de anunţ, vor trebui să prelungească pe cât posibil convorbirea şi să obţină cât mai multe informaţii detaliate asupra atentatului, celui care anunţă sau orice alte informaţii care să permită identificarea vocii. FIŢI ATENŢI.

b. Dacă apelul este primit prin centrală, urmăriţi “Lista de verificare a anunţurilor de atentate”.

Page 40: Plan Psi Spital

c. Imediat după ce persoana care anunţă atentatul întrerupe convorbirea, anunţaţi acest apel la centrala telefonică. Daţi lista de verificare a anunţurilor de  atentate şi orice alte informaţii disponibile către Biroul Directorului, imediat.

d. Directorul va alarma “Grupul de control” şi va evalua atentatul anunţat şi va determina dacă este necesară căutarea bombei.

Grupul de Control al Directorului constă din:

1. Directorul Spitalului;

2. Directorul adjunct ;

3. Directorul adjunct medical;

4. Salariatul care a primit anunţul atentatului;

5. Şeful serviciului de paza şi securitate;

6. Şeful serviciului tehnic.

e. Dacă un anunţ al unui atentat cu bombe este primit în afara orelor normale de program, şeful turei de pază şi securitate, este însărcinat cu conducerea operaţiunilor până când este înlocuit de cei legal însărcinaţi.

Şeful turei de pază şi securitate va anunţa imediat pe Directorul Spitalului şi va cere  instrucţiuni sau autorizaţia să înceapă procedurile de căutare.

Dacă Directorul nu poate fi găsit, va fi anunţat Directorul adjunct.

Dacă procedurile de căutare sunt autorizate, şeful turei de pază şi securitate ca şi sora de gardă vor începe căutarea după procedurile înscrise în “Procedurile Generale”.

Procedurile Generale

a. Dacă “Grupul de control al Directorului” a constatat că este necesară căutarea bombei, spitalul va fi alarmat prin transmiterea unui semnal codificat, care va  fi transmis de către centrala telefonică şi repetat de 3 ori.

(1) şeful serviciului de pază şi securitate, sau şeful turei de pază şi securitate în afara  orelor de program, va fi Comandantul personalului de serviciu care va participa la căutarea bombei la subsol, parter şi etajele spitalului.

(2) Surorile de gardă vor căuta în toate spaţiile de gardă fără întârziere, dar nu vor părăsi locul de gardă.

Page 41: Plan Psi Spital

(3) Toţi Şefii de servicii vor conduce căutarea imediată în toate spaţiile de lucru din responsabilitatea lor. Planurile de căutare vor fi înscrise în planurile de intervenţie la dezastre ale serviciilor, iar personalul va fi pregătit şi antrenat de către şefii de servicii.

b. Aparatele de emisie-recepţie portabile nu vor fi folosite în cursul căutării, la fel ca şi pagerele. Pot fi folosite telefoanele.

c. Dacă o echipă de căutare găseşte vreun obiect suspectat de a fi o bombă (NU ATINGEŢI ACEST OBIECT), va anunţa imediat coordonatorul căutării. În afara orelor normale de activitate, şeful turei de pază şi securitate va rămâne în biroul de internări şi va coordona căutarea. La găsirea unui obiect suspect coordonatorul căutării va anunţa Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă şi Poliţia.

d. Locurile căutate dacă sunt găsite sigure vor fi raportate imediat coordonatorului căutării. NU ATINGEŢI OBIECTELE SUSPECTE decât dacă  sunteţi solicitaţi de către  personalul echipei de dezamorsare. Dacă bomba explodează şi rezulta un număr  suficient de victime se va aplica planul de intervenţie pentru un dezastru intern (planul A).

e. În mod normal nu se va proceda la evacuare până se găseşte o bombă sau un obiect suspect de a fi o bombă. Ordinul de evacuare va fi dat de către Director sau de către şeful turei de pază şi securitate. Evacuarea va consta din deplasarea laterală a personalului şi a pacienţilor, incluzând etajul înconjurător al zonei în care s-a găsit obiectul suspect şi etajele  de deasupra şi dedesubtul locului respectiv, în aşa fel încât să se asigure o distanţă de 20 de metri între zona suspectă şi pacienţi asigurându-se trei pereţi între aceste zone.

f. Dacă nu se găseşte nici o bombă după o căutare corespunzătoare, activitatea de căutare va fi întreruptă. Centrala telefonica va fi anunţată de Director sau de către şeful turei de pază şi securitate şi va transmite codificat terminarea acţiunii. Tot echipamentul şi procedurile vor fi readuse la normal.

Rapoarte

Atentatele cu bombe vor fi raportate cât mai rapid posibil Ofiţerului de serviciu de la Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă şi de la Poliţia locală.

În caz de recepţionare a unui anunţ referitor la un atentat cu bombe notaţi:

1. Reproducerea cât mai exactă a anunţului:

____________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

Page 42: Plan Psi Spital

2. Întrebări pe care să le puneţi celui care face anunţul

a. Când va exploda bomba ?

b. Unde este bomba ?

c. În ce clădire este bomba ?

d. La ce etaj este pusă ?

e. Cine sunteţi ?

f. Cu ce vă putem ajuta ?

3. Descrierea vocii şi manierei în care s-a făcut anunţul:

calm                     râzând                           adânc

supărat                distinct                           accent

nervos                 nazal                              bărbat

lent                       incoerent                       femeie

rapid                    profan                            familiar

4. Data şi ora la care s-a recepţionat anunţul:__________________

5. Numele persoanei care a recepţionat anunţul:__________________

TRIMITEŢI ACEASTĂ NOTĂ LA BIROUL DIRECTORULUI IMEDIAT !

ANEXA Nr.1 Lista persoanelor care au atribuţiuni în intervenţiile de urgenţă

Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică

Director:              Director adj.        Inspector cu probleme                                       speciale

Spitalul Judeţean

Director:              Director adj. medical             Director economic

Spitalul___________

Director:              Director adj. medical             Director economic

Page 43: Plan Psi Spital

Spitalul___________

Director:              Director adj. medical             Director economic

Spitalul___________

ANEXA Nr.2 Numerele telefoanelor de urgenţă

a. Secretariatul Tehnic permanent al Comisiei Guvernamentale de Apărare Împotriva Dezastrelor:

b. Comandamentul Protecţiei Civile:

1.  Preşedintele  Comisiei  Judeţene  de  Apărare Împotriva Dezastrelor:

2. Secretarul Comisiei Judeţene de Apărare Împotriva Dezastrelor:

3. Directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă:

4. Comandantul Judeţean al Pompierilor:

5. Inspectorul şef al Poliţiei Judeţene:

6. Directorul Spitalului ________________:

7. Directorul spitalului ________________:

8. Directorul Filialei Judeţene a Crucii Roşii:

ANEXA Nr.3 Planul de înştiinţare şi alarmare a personalului Spitalului

Director :

Directorul adjunct medical:

Directorul adjunct economic:

Şeful Serviciului tehnic (unitatea nr.1):

Şeful Serviciilor clinice (unitatea 2):

Şeful  biroului  internări  (unitatea3):

Ofiţerul de Informaţii asupra victimelor (unitatea 4):

Şeful serviciului aprovizionare (unitatea 5):

Page 44: Plan Psi Spital

Sora dieteticiană şefă (unitatea 6):

Şeful serviciului Resurse umane şi organizarea muncii (unitatea 7):

Şeful pazei şi securităţii (unitatea 8):

Medicul şef al departamentului de urgenţă. Unitatea medicală mobilă avansată (unitatea 9):

ANEXA Nr.4 Colectivul de management medical al dezastrelor

1. Colectivul de management medical al dezastrelor al Spitalului este constituit din:

Preşedinte:         Directorul Spitalului

Vice Preşedinte:          Directorul adjunct

Membrii:               – Inspectorul de Protecţie civilă

Inspectorul cu probleme speciale

Secretar: secretara Directorului.

Atribuţii:

a. Comitetul va supraveghea, revizui planul de dezastre al spitalului şi va face recomandări Directorului pentru dezvoltarea şi menţinerea planului spitalului de pregătire pentru dezastre.

b. În îndeplinirea atribuţiilor sale comitetul va avea în vedere:

1. dezvoltarea planurilor de pregătire pentru un dezastru intern sau exterior spitalului, ca şi a planurilor operaţionale.

2. Revizuirea şi compararea planurilor şefilor de servicii şi unităţi de dezastre .

3. Întocmirea de recomandări pentru exerciţii specifice în concordanţă cu cerinţele criteriilor de acreditare a spitalelor, sau cu cerinţele specifice ale M.S.

4. Supravegherea şi conducerea exerciţiilor

5. Revizuirea criticii şi evaluărilor referitoare la exerciţiile efectuate şi revizuirea planurilor că şi îmbunătăţirea lor.

6. Sprijinirea dezvoltării şi menţinerii planurilor generale de urgenţă ale comunităţii ca şi a planurilor de cooperare mutuală.

Page 45: Plan Psi Spital

7. Comitetul se va întruni în a 4-a Luni ale primei luni a fiecărui trimestru la ora 14.00 şi va desfăşura şedinţa conform cerinţelor.

9. Orice alt personal poate fi solicitat să ia parte la şedinţele Comitetului, dacă se consideră necesar de către Comitet.

10. Planurile de dezastru ale spitalului vor fi revizuite pentru viabilitate anual şi actualizate la nevoie.

Proceduri:

Trecerea în revistă, a planurilor va cuprinde:

Revizuirea planului de Protecţie Civilă a Comunităţii respective şi revizia anuală a planului de intervenţie la dezastre a spitalului.

Asigurarea poziţiei spitalului şi că misiunea de pregătire de urgenţă este îndeplinită.

Acordarea îngrijirilor de urgenţă în spital pacienţilor rezultaţi în urma dezastrului. Asigurarea unui personal profesionist care să acorde îngrijirile necesare.

Obţinerea de la Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă, sau de la cel municipal a estimărilor situaţiilor dezastruoase, cu cea mai mare probabilitate de a se produce în zona de responsabilitate a spitalului.

Efectuarea unei evaluări generale asupra resurselor cheie în personal existente :- medici;

- asistente;

- paturi;

- echipamente şi materiale medicale;

- spaţiu disponibil;

Determinarea capacităţii maxime de extindere a spitalului în paturi şi servicii, cu asigurarea eficienţei optime.

Estimarea în eventualitatea extinderii operaţiunilor de intervenţie medicală la dezastre, a nevoilor de resurse cheie la diferite intervale cum ar fi: 15, 30 şi 60 de zile. Se va evalua deasemeni, nevoia de resurse grele şi uşoare, cu menţionarea existentului, a deficitului sau a excedentului.

Se va evalua capacitatea spitalului de a furniza:- comunicaţii;

Page 46: Plan Psi Spital

- Energie electrică;

- aprovizionarea cu apă;

- îndepărtarea reziduurilor solide şi lichide.

După aprobarea acestui plan de către autorităţile spitalului se vor trimite copii la autorităţile publice locale, la Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă, la Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică şi la toţi participanţii cheie.

Planul de pregătire de urgenţă va fi revizuit anual în special în partea de implementare şi a recomandărilor pentru şefii de secţie.

Pregătirea de urgenţă a personalului

Tot personalul va fi pregătit specific, în rolurile lor individuale, ale secţiilor şi ale spitalului pentru a face faţă unui dezastru, această pregătire se va desfăşura anual.

Proceduri:

Directorul adjunct medical, este responsabil pentru întocmirea graficului de pregătire, împreună cu fiecare şef de secţie. Este responsabilitatea fiecărui şef de secţie să asigure prezenţa personalului propriu la această pregătire.

Şefii de secţie sunt responsabili de asigurarea conţinutului pregătirii, în aşa fel încât să se realizeze ca fiecare membru al personalului să-şi cunoască perfect rolul său în cursul intervenţie medicale la dezastre a spitalului. Este responsabilitatea Directorului adjunct medical să lucreze împreună cu şefii de secţie, astfel încât să se asigure că pregătirea acoperă anual tot personalul şi să obţină documentaţia necesară.

[DB1]

Exerciţiile spitalului

Scop:

Implementarea Planului de Pregătire pentru Dezastre se va desfăşura semestrial, fie ca răspuns la o urgenţă, fie ca exerciţiu planificat. Se va desfăşura un exerciţiu de intervenţie la un dezastru exterior şi unul la un dezastru intern, dacă este posibil

Proceduri:

Directorul adjunct medical, este responsabil de coordonarea exerciţiilor. Data şi alte detalii ale desfăşurării exerciţiilor vor fi coordonate de Comitetul de Pregătire pentru Dezastre al spitalului.

Desfăşurarea exerciţiilor complete (pe scară largă), vor fi coordonate cu agenţiile adecvate.

Page 47: Plan Psi Spital

Directorul adjunct medical, va planifica, aplica şi va evalua toate observaţiile critice făcute cu ocazia exerciţiilor sau intervenţiilor.

Critica aplicării Planului de intervenţie la dezastre, sau a exerciţiilor

Va fi completată de către Directorul adjunct medical la fiecare exerciţiu de intervenţie la dezastre al spitalului.

Planul de dezastre al spitalului a fost pus în aplicare de către:________________________________________________________

Data punerii în aplicare _____________ ora____________.

Motivul punerii în aplicare_____________________________________

Ce fel de plan de dezastru a fost pus în aplicare: Intern: Da___ Nu____,    Extern Da____ Nu____.

Punerea în aplicare s-a făcut prin mijloace de transmisiuni: Da___ Nu_____ .

De către cine_____________________________________.

Tipul de dezastru____________________________________. (specificaţi)__________________________________.

Descrieţi pe scurt, dar complet, evenimentele ce însoţesc dezastrul:_______________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Comunicaţiile (transmisiunile), au fost corespunzătoare: Da___ Nu_______

Conducătorul exerciţiului a plasat medicii la locurile corespunzătoare: Da____ Nu____

Au fost efectuate evacuări secundare a victimelor sau pacienţilor internaţi deja în spital : Da____ Nu____.

Câte:________ De ce___________________________________________ Au fost ariile de intervenţie ale spitalului(secţiile), anunţate, despre dezastru şi au fost pregătite să acorde ajutorul medical: Da_____ Nu_________.

Page 48: Plan Psi Spital

A fost unitatea de pompieri disponibilă: Da_____ Nu_____________

A fost Poliţia Disponibilă: Da____ Nu

Ce alte Agenţii locale au fost implicate în desfăşurarea planului de intervenţie________________________________________________________________________________________________________________

Au fost pacienţii spitalului existenţi în momentul exerciţiului, evaluaţi, în vederea evacuării lor, sau a externării lor, dacă paturile de spital deveneau necesare pentru victimele dezastrului: Da______Nu_____.

Câţi pacienţi au fost în spital în momentul punerii în aplicare a planului de intervenţie la dezastre___________________________________________

Câţi   vizitatori au fost în spital în momentul punerii în aplicare a planului de intervenţie la dezastre_______________________________

Cum au fost încadrate secţiile (unităţile de dezastre):

Unitatea de dezastre    în tură         Chemaţi     Total (Adecvat?).

Administraţia (Comanda)      _____        _______    _____   _____

Unitatea de dezastre nr.1_____     ______              _____    _____

(Salvare, evaluare, reparaţii)

Unitatea de dezastre nr.2_____     ______              _____  ______

(Serviciile clinice)

Unitatea de dezastre nr.3_____     _______    ____   _______

(Controlul victimelor)

Unitatea de dezastre nr.4_____     _______    ____   _______

(Informaţii despre victime)

Unitatea de dezastre nr.5_____     _______    ____   _______

(aprovizionare şi transport)

Unitatea de dezastre nr.6_____     _______    ____    _______

Page 49: Plan Psi Spital

(Dietetica)

Unitatea de dezastre nr.7_____     _______    ____   _______

(Rezerva de personal, necalificat)

Unitatea de dezastre nr.8_____     _______    ____    _______

(Serviciul de pază şi securitate)

Unitatea de dezastre nr.9_____     _______    ____    _______

(Unitatea mobilă de intervenţie

prespitalicească)

Dacă au fost alte categorii de indivizi în spital, în timpul punerii în aplicare a planului de intervenţie la dezastre, vă rugăm notaţi aceste categorii:

Categoria                                                            Număr

__________________________                    _____

__________________________                    _____

__________________________                    _____

__________________________                    _____

__________________________                    _____

__________________________                    _____

A fost respectat planul de intervenţie la dezastre al spitalului:Da___Nu_____

Răspunsul personalului spitalului, a fost corespunzător planului:Da___Nu__

A răspuns personalul de supraveghere conform planului : Da____Nu______

Vă rugăm prezentaţi aspectele negative ale aplicării Planului:__________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Page 50: Plan Psi Spital

_____________________________________________________________________________________________________.

Cât timp a fost necesar personalului spitalului, pentru a răspunde o dată planul de intervenţie la dezastre al spitalului pus în aplicare:_____________________________________________________

Cât timp a fost necesar personalului de supraveghere, să răspundă, o dată pus în aplicare planul de intervenţie la dezastre al spitalului:_______________________

Au fost probleme întâlnite cu pacienţii, vizitatorii, sau orice alte persoane în timpul aplicării planului de intervenţie la dezastre al spitalului: Da____Nu____

Vă rugăm prezentaţi problemele întâlnite:__________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Au fost întreprinse acţiuni de corectare a planului aplicate în timpul punerii în aplicare a planului: Da____Nu_____

Prezentaţi acţiunile de corectare a planului luate:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Sunt necesare aplicarea de măsuri corective viitoare: Da____Nu_______.

Prezentaţi aceste măsuri viitoare:________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Punerea în aplicare generală a planului, răspunsul şi procesul de aplicare a fost :

Page 51: Plan Psi Spital

Excelentă____ Bună____Satisfăcătoare_____Slabă_________

Se putea face ceva diferit: Da_____ Nu______

Explicaţi:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Personalul de monitorizare a punerii în aplicare a planului şi de evaluare a exerciţiului a fost selecţionat: Da_____ Nu_______

Din cine a fost constituit:______________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Imediat după exerciţiu ce grupe de personal au participat la bilanţul critic:

Medici: Da____Nu______                                Asistenţi medicali:Da___Nu___

Pompieri:Da __Nu______                                 Poliţie:Da_____Nu______

Personalul spitalului:Da___Nu___          Administrativ:Da__Nu___

Personalul de ambulanţă:Da__Nu___

Personal de management al urgenţelor:Da___Nu____Alţii_________________________________________________________Funcţia şi numele celui ce a completat fişa de apreciere a exerciţiului:___________________________________________________

Semnătura:_________________________             Data întocmirii:______________________

Evaluarea pregătirii de urgenţă al spitalului

Scop:

Planul de pregătire de urgenţă al spitalului, va fi evaluat pe baza informaţiilor adunate din exerciţii, schimbării misiunilor, sau capacităţilor spitalului, sau schimbărilor petrecute în comunitate.

Page 52: Plan Psi Spital

Fiecare punere în aplicare a planului de intervenţie la dezastre al spitalului, va fi evaluată şi criticată, rezultatele fiind înaintate Comitetului de Pregătire de Urgenţă al Spitalului, fiind analizate pregătirea personalului şi managementul pacienţilor.

Problemele ce au fost identificate, pregătirea personalului, acţiunile corective şi recomandările făcute, au ca scop modificarea programului de pregătire, dacă este necesar.

Un lot selecţionat din personalul spitalului, va fi chestionat asupra eficienţei exerciţiului.

Evaluarea anuală a pregătirii de urgenţă a spitalului va fi prezentată Comitetului de Pregătire de Urgenţă.

Evaluarea anuală a eficienţei programului de pregătire de urgenţă

A fost punerea în aplicare a Planului de pregătire de Urgenţă a Spitalului, executată semestrial?: Da___ Nu_____

Dacă nu, explicaţi de ce: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Vă rugăm prezentaţi datele punerii în aplicare a planului de intervenţie de urgenţă a spitalului:

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Au fost identificate probleme în cursul exerciţiului/urgenţei actuale: Da___Nu___

Dacă da, vă rugăm, prezentaţi problemele şi acţiunile întreprinse pentru rezolvarea lor:___________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Au fost măsurile întreprinse eficiente?: Da______ Nu_____

Dacă nu, care a fost rezolvarea finală?:___________________________

Page 53: Plan Psi Spital

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Au fost comunicate rezultatele aplicării Programului de Pregătire de Urgenţă, Comitetului de Pregătire de urgenţă al spitalului?:

Da______________Nu______________

Dacă nu explicaţi de ce:_______________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Apreciaţi eficienţa generală a Programului de Pregătire de urgenţă :

Pregătirea Spitalului:

Excelentă_____Bună_____Satisfăcătoare____Slabă__________

Pregătirea personalului:

Excelentă_____Bună_____Satisfăcătoare____Slabă__________

Managementul pacienţilor:

Excelent_____Bun_____Satisfăcător_____Slab__

Ce modalităţi de îmbunătăţire a pregătirii de urgenţă au fost identificate:

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce domenii consideraţi că trebuie să fie în centrul atenţiei Programului de Pregătire de Urgenţă în anul următor:_______________________________________________________

Page 54: Plan Psi Spital

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Au fost identificate modificările necesare ale capacităţilor spitalului, au fost identificate şi evaluate modificările survenite în comunitate, vă rugăm răspundeţi:____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Evaluarea va fi întocmită de către:

Pompieri___________         Serviciile de urgenţă___________

Poliţie_____________         Personalul Spitalului___________

Autorităţile locale____                              Alţii________________________

Raportul a fost întocmit de    către________________________________

Data________________________________

A fost înaintat Comitetului de Pregătire de Urgenţă_________________

Data____________________

ANEXA Nr.5 Planul de evacuare al Spitalului

1. SCOP: Să informeze toţi salariaţii spitalului cu ghidul care s-a stabilit pentru evacuarea spitalului în eventualitatea unui dezastru intern.

2. Dacă evacuarea devine necesară, autorităţile spitaliceşti prezente, devin obligate să dea ordinul de evacuare a ariilor afectate, a birourilor sau a întregii clădiri.

Responsabilităţi:

a. şeful serviciului protecţia muncii, sau specialistul în protecţia muncii şi Sora şefă au responsabilitatea colectivă de a asigura pregătirea şi antrenarea  întregului personal care este desemnat de către serviciul personal, ca membrii ai echipelor de încărcare-descărcare sau de transport.

Responsabilităţile şefilor de servicii

Page 55: Plan Psi Spital

1. Şefii  de servicii sunt  responsabili pentru asigurarea antrenamentului şi pregătirii corespunzătoare a salariaţilor din serviciile respective şi ţinerea evidenţei acestui antrenament.

2. Supraveghetorii se vor asigura că întregul personal a citit şi este familiarizat cu ghidul de acţiune stabilit în caz de evacuare.

Proceduri:

Generale:

În cazul producerii unui dezastru, care pune în pericol spitalul şi face necesară evacuarea totală sau parţială a acestuia, se vor pune în aplicare următoarele proceduri:

1. Pacienţii aflaţi în pericol imediat, vor fi evacuaţi primii, incluzând şi pe aceia care ar putea fi separaţi de ieşirea din clădirea spitalului;

2. În evacuarea orizontală, se vor desemna pacienţi care pot să se deplaseze singuri, care să ajute în deplasare pe acei care trebuie transportaţi cu brancarde sau cu scaune cu roţi;

3. În evacuarea verticală sau în cea totală, se vor desemna pacienţi care sunt apţi să se deplaseze singuri să ajute pe aceia care trebuie transportaţi cu brancardele sau cu scaunele cu roţi, către ieşirea din clădire;

4. Toţi ceilalţi pacienţi care se pot deplasa singuri, vor trebui să fie instruiţi să iasă din saloanele lor, să formeze un lanţ şi să urmeze salariatul desemnat să-i conducă într-un loc sigur. Coridoarele nu trebuie să fie blocate.

5. Toate saloanele vor trebui  să fie controlate pentru a se închide geamurile şi uşile atunci când sunt evacuate. O infirmieră va trebui să stea în faţa uşii unui salon dacă în acesta pacienţii nu pot fi evacuaţi imediat.

6. Personalul din serviciul administrativ al spitalului care răspunde la momentul acela de aria respectivă va fi responsabil de evacuarea documentelor medicale incluzând foile de observaţie clinică.

7. Personalul din toate ariile de tratament şi îngrijiri se va familiariza cu ieşirile de urgenţă existente la locul de muncă şi care vor deveni necesare în cazul evacuării spitalului.

8. Toţi pacienţii care nu sunt trataţi în ariile de îngrijiri intensive, vor fi evacuaţi în cazul unui dezastru intern sau extern, de către membrii personalului desemnaţi de către şefii de secţii care sunt afectate, în conformitate  cu prevederile procedurilor din paragraful 4a şi 4b.

Nr.  crt. Categoria de pacienţi

Criterii de încadrare Număr de pacienţi

1 I Pacienţii aflaţi în pericol imediat care vor fi evacuaţi primii, incluzând şi pe aceia care ar putea fi separaţi de

Page 56: Plan Psi Spital

ieşirea din clădirea spitalului;2 II Pacienţii care trebuie transportaţi cu brancarde sau cu

scaune cu roţi fără asistenţă medicală;3 III Pacienţii care trebuie transportaţi cu brancardele sau cu

scaunele cu roţi şi cu asistenţă medicală către ieşirea din clădire;

4 IV Toţi ceilalţi pacienţi care se pot deplasa singuri, vor trebui să fie instruiţi să iasă din saloanele lor, să formeze un lanţ şi să urmeze salariatul desemnat să-i conducă într-un loc sigur.

Tabelul nr.13: Categoriile de evacuare a pacienţilor şi criteriile de încadrare

Tipurile de evacuare:

1. Evacuarea orizontală: pacienţii vor trebui evacuaţi către cea mai apropiată arie protejată sigur, aflată la acelaşi etaj. Se vor închide uşile protectoare pentru fum, iar rosturile uşilor vor fi etanşate cu benzi de etanşare în cazul unui incendiu, emisiuni de fum sau gaze.

2. Evacuarea verticală: mişcarea verticală de evacuare se va efectua de la etajele superioare către cele inferioare atunci când evacuarea orizontală nu este posibilă.

3. Evacuarea totală: Se va adopta în cazul unui incendiu masiv, sau a unei emisiuni masive de fum dens, sau de gaze în interiorul spitalului. În această situaţie toţi pacienţii şi personalul, vor fi evacuaţi complet din clădirea spitalului. Dacă se constată necesitatea evacuării totale a spitalului, iar relocarea pacienţilor în cadrul spitalului nu este posibilă, Directorul sau înlocuitorul său legal va anunţa autorităţile locale şi se va acţiona conform planului de cooperare cu  M.Ap.N. luându-se măsuri  de evacuarea victimelor rezultate din dezastru, ca şi a pacienţilor existenţi.

a. Transferul  pacienţilor se va face  în conformitate cu prevederile înţelegerilor preexistente, către spitalele desemnate în acest scop.

b. Managerul Programului de pregătire de urgenţă va monitoriza operaţiile şi va solicita sprijinul în caz de nevoie.

Însărcinările personalului:

1. Personalul repartizat serviciului de personal ca mână de lucru va fi dirijat să sprijine sora şefă din fiecare arie afectată pentru a evacua pacienţii şi vizitatorii, în siguranţă şi ordine.

2. Din acest personal se vor constitui 3 grupuri:

a. Echipa de încărcare, care va încărca pacienţii pe brancarde, scaune cu roţi, tărgi sau alte improvizaţii;

Page 57: Plan Psi Spital

b. Echipa  de mişcare, care  va  transporta pacienţii cu brancarda, scaunele cu roţi şi cu tărgile, până la uşa lifturilor, sau la scări;

c. Echipa de transport, care va transporta în jos pacienţii cu lifturile sau pe scări.

3. De notat ca existenţa acestor trei grupuri separate, este cea mai  bună variantă, altfel personalul existent va trebui să îndeplinească două sau mai multe funcţiuni în cadrul evacuării.

Pregătirea şi antrenamentul:

a. Serviciul de protecţia muncii şi adjuncta sorei şefe pentru educaţie răspunde de pregătirea şi antrenarea acestor echipe, de încărcare, deplasare şi transport.

b. Şefii de secţii şi servicii vor răspunde de pregătirea şi antrenarea corespunzătoare a fiecărui membru din secţie, ca şi de înregistrarea rezultatelor acestei pregătiri.

c. Şefii de secţii şi servicii se vor asigura că fiecare membru al secţiei lor este familiarizat cu acest plan şi cu ghidul de acţiune stabilit pentru evacuare.

d. Căile primare de evacuare, vor fi pe scara existentă în fiecare arie de gardă. Pacienţii vor fi coborâţi pe scară într-un singur şir, în caz că este necesar ca o secţie sau mai multe să folosească aceiaşi rută.

ANEXA Nr.6  Planul de apărare împotriva incendiilor

Scop:

Să asigure un plan în aşa fel încât întregul personal al spitalului să cunoască din vreme ce are de făcut în caz de incendiu.

În cazul unui incendiu este de datoria fiecărui angajat al spitalului să acorde tot sprijinul în protejarea vieţii şi a proprietăţii şi să stingă incendiul. Salvarea vieţilor trece înaintea documentelor şi a materialelor.

Responsabilităţi:

Orientarea şi pregătirea personalului

1. Serviciul Tehnic – secţia de protecţie a muncii:

a. Fiecare salariat al spitalului va primi următoarele instrucţiuni ca o parte a orientării iniţiale în momentul angajării:

1. Locul şi modul de operare al alarmei de incendiu;

2. Închiderea alarmei de incendiu;

Page 58: Plan Psi Spital

3. Locul şi modul de folosire al extinctoarelor;

4. Regulamentul de luptă împotriva incendiilor;

5. Locul şi folosirea cheilor de ferestre;

6. Ieşirile din locul de muncă.

b. Antrenamentul în folosirea extinctoarelor pentru cei care vor lupta împotriva incendiilor se va face pentru tot personalul în timpul unei perioade fixate anume. Prezenţa este obligatorie.

2. Şefii de secţie:

a. Se vor asigura că fiecare angajat a fost pregătit şi antrenat pentru lupta împotriva incendiilor, iar datele de pregătire sunt păstrate în serviciu.

b. Se vor asigura că fiecare angajat a citit acest plan şi este familiarizat cu îndatoririle sale în caz de incendiu.

Exerciţiile de stingerea incendiilor şi rapoartele ce se întocmesc:

1. Biroul de protecţia muncii:

a. va conduce periodic exerciţiile de stingerea incendiilor în conformitate cu cerinţele Comisiei de Acreditare a spitalelor, sau alte cerinţe.

b. Va face critica exerciţiilor în aria în care s-au desfăşurat, imediat după exerciţiu.

c. Va întocmi raportul asupra desfăşurării exerciţiului de stingerea incendiilor şi critica acestuia, însoţit de detalii asupra desfăşurării

2. Şefii de secţie:

a. În cazul producerii unui incendiu, şeful de secţie va întocmi raportul asupra accidentului, a rănirilor, a îmbolnăvirilor ocupaţionale apărute în urma accidentului, precum şi o descriere, cerută de dispoziţiile în vigoare.

Acest raport se va adresa serviciului tehnic în 5 zile lucrătoare de la data producerii incendiului.

b. Este bine cunoscut că în unele situaţii este posibilă producerea unui mic focar de incendiu, care poate fi stins imediat. În acest caz desigur că nu este necesară alarmarea întregului spital. Cu toate acestea serviciul tehnic sau serviciul de pază şi securitate trebuie anunţate imediat.

3. Serviciul tehnic:

Page 59: Plan Psi Spital

Va trimite o copie a raportului întocmit la, Comandamentul local al Pompierilor în conformitate cu dispoziţiile în vigoare.

Planurile de apărare împotriva incendiilor ale secţiilor şi serviciilor

I. Fiecare secţie sau serviciu îşi va întocmi un plan de apărare împotriva incendiilor, atentat cu bombe, sau dezastru. Aceste planuri vor cuprinde:

a. Procedurile de luptă împotriva incendiilor;

b. Împărţirea pacienţilor pe categorii (I. II, III sau IV) în funcţie de situaţia lor;

c. Tehnicile de evacuare şi ieşire din clădire;

d. Controlul vizitatorilor şi a pacienţilor ambulatorii;

e. Planurile de comunicaţii (inter şi intrasecţii);

f. Activităţi speciale ale secţiilor sau serviciilor;

g. Desemnarea personalului să ajute alte secţii sau servicii în lupta împotriva incendiilor sau evacuare;

h. Structura de urgenţă a şefilor de secţie;

i. Cheile uşilor şi geamurilor (Sora şefă).

I. Una sau mai multe persoane din cadrul secţiei sau serviciului va fi desemnată să întocmească planul, incluzând datele principale.

II. Planul secţiei sau serviciului va deveni o parte a planului general al spitalului, iar fiecare salariat va trebui să fie pregătit şi antrenat în aceste prevederi.

III. Planurile vor acoperi durata normală de lucru pentru întregul personal şi în afara programului normal de lucru atribuţiunile vor fi repartizate personalului de gardă.

Proceduri:

a. Ce să facem atunci când descoperim un foc sau fum:

1. Îndepărtaţi orice persoană care se află în pericol imediat. Închideţi uşile încăperii respective.

2. Acţionaţi alarma de la început, de la cea mai apropiată cutie de alarmă de incendiu. Apoi anunţaţi telefonic la centrala menţionând corect, locul incendiului, situaţia şi numele dvs.

Page 60: Plan Psi Spital

3. Anunţaţi pe şeful de secţie respectiv şi alarmaţi personalul aflat în apropiere pentru a da ajutor la stingerea incendiului. ( Fiţi calm – nici odată să nu strigaţi FOC sau INCENDIU.).

4. Urmaţi planul serviciului respectiv de stingere a incendiului. (Închideţi sursele de Oxigen sau alte gaze numai când este necesar, asiguraţi ferestrele cu cheile aflate în oficiul surorilor, pregătiţi pacienţii pentru evacuare conform planului, etc.).

b. Operatoarea de la centrala telefonică:

1. Dacă alarma de incendiu este recepţionată prin voce la telefon, operatoarea va anunţa imediat Comandamentul pompierilor despre incendiul produs şi va menţiona situaţia incendiului.

2. După recepţionarea alarmei operatoarea va alarma întregul personal prin sistemul intern propriu al spitalului prin expresia codificată repetată de 3 ori (” Atenţie în sectorul____________ avem alarmă roşie”).

3. Pentru încetarea alarmei de incendiu se va transmite de 3 ori prin sistemul propriu al spitalului expresia “Atenţie alarma roşie a încetat”.

4. Încetarea alarmei de incendiu poate fi dată numai de către :

- în timpul programului : Director, Directorul adjunct medical, şeful serviciului tehnic.

- în afara orelor normale de program: medicul şef de gardă, şeful turei de pază şi securitate, tehnicianul de serviciu.

Persoanele mai sus menţionate când dau încetarea alarmei de incendiu sau solicită aceasta de la Comandamentul Pompierilor se vor identifica prin nume şi funcţie.

Acţiuni ce se întreprind când sună alarma de incendiu:

1. Întreg personalul va înceta imediat activitatea sa normală şi va localiza locul incendiului.

2. Dacă incendiul nu este la etajul respectiv, personalul va continua activitatea obişnuită dar va aştepta ordine suplimentare.

3. Dacă incendiul este la etajul respectiv personalul va acţiona conform planului secţiei de apărare împotriva incendiilor.

4. Fiţi calmi, nu strigaţi “Incendiu” şi nu alergaţi.

5. Asiguraţi-vă că uşile de ieşire din secţie nu sunt blocate.

6. Nu folosiţi lifturile.

Page 61: Plan Psi Spital

7. Nu vă deplasaţi la locul incendiului dacă nu sunteţi desemnaţi prin planul secţiei sau de către şeful secţiei să interveniţi.

8. Nu folosiţi telefoanele decât pentru cazuri de urgenţă şi nu cereţi operatoarei de la centrala telefonică să vă dea informaţii despre incendiu.

Şefii de secţie:

1. Desemnaţi personalul care să acţioneze cu extinctoarele şi să stingă incendiul.

2. Conduceţi acţiunile de stingerea incendiului până la completa sa stingere sau până sosesc Pompierii şi intră în acţiune.

3. Desemnaţi personalul care să folosească telefoanele pentru comunicări de urgenţă.

4. Ordonaţi întreruperea aprovizionării cu oxigen sau alte gaze numai când este necesar.

5. Desemnaţi personalul care să protejeze pacienţii din ariile apropiate prin închiderea uşilor. Blocaţi uşile şi etanşaţi-le cu pături sau benzi.

6. Desemnaţi personalul care să supravegheze pacienţii şi vizitatorii.

7. Asiguraţi-vă că funcţiile speciale ale secţiei sunt îndeplinite conform planului.

8. Pregătiţi-vă pentru evacuare. Daţi ordinul de evacuare dacă:

a. Evacuarea a fost ordonată de către director sau înlocuitorii săi legali sau de către Comandantul Pompierilor.

b. Evacuarea a devenit necesară datorită fumului gros, focului, riscului de explozie sau altor pericole.

8. Asiguraţi ferestrele. Cheile ferestrelor se află în camera de gardă a surorilor. Glasswand-urile vor fi sparte cu ciocanele existente în fiecare cutie de chei.

Comunicaţiile în situaţii de incendiu:

1. La locul incendiului:

a. Persoana desemnată să asigure legătura telefonică va suna la centrala telefonică şi va menţiona faptul că sună de la locul incendiului se va identifica şi va da numărul de telefon de la care sună, iar apoi va ţine linia telefonică liberă pentru comunicări de urgenţă.

b. Operatoarea centralei telefonice va anunţa Directorul la biroul său sau oriunde este. Dacă nu este în birou Directorul va suna la centrală şi va cere să i se facă legătura cu zona incendiului.

Page 62: Plan Psi Spital

c. Dacă Directorul nu este în spital va acţiona înlocuitorul său legal prevăzut în plan.

2. În afara zonei de incendiu :

a. Fiecare secţie sau serviciu va desemna o persoană care să asigure legătura telefonică de urgenţă pentru a putea primi comunicările necesare.

b. Comunicaţiile orizontale vor fi asigurate prin semnale sau prin voce .

c. Comunicaţiile verticale vor fi asigurate telefonic sau prin radiotelefon.

ANEXA Nr. 7 Documentele de înregistrare a victimelor dezastrului

Registrul de evidenţă a victimelor

Unitatea de dezastru_______________________

nr.fişei de rănit în dezastru

data Ora sosirii

Nume Adresă Diagnostic ora plecării Destinaţia

Registrul de evidenţă şi date despre victime

Data Ora Informaţii despre victimeNr. fişei de rănit

Aria de triaj Modul de ajungere

Cine a întocmit

Nume pronume

Sex____vârstă Nr.fişei de internare

Medic

Diagnostic Poziţie de transport Salonul Ora întocmiriiContact de urgenţă:Nume_____________ Telefon__________ Anunţat     Reanunţat

Data Ora Informaţii despre victimeNr. fişei de rănit

Aria de triaj Modul de ajungere

Cine a întocmit

Nume pronume

Sex____vârstă Nr.fişei de internare

Medic

Diagnostic Poziţie de transport

Salonul Ora întocmirii

Contact de urgenţă:Nume_____________ Telefon__________ Anunţat     ReanunţatData Ora Informaţii despre victime

Nr. fişei de rănit

Aria de triaj Modul de ajungere

Cine a întocmit

Nume pronume

Sex____vârstă Nr.fişei de internare

Medic

Diagnostic Poziţie de transport

Salonul Ora întocmirii

Page 63: Plan Psi Spital

Contact de urgenţă:Nume_____________ Telefon__________ Anunţat     ReanunţatData Ora Informaţii despre victime

Nr. fişei de rănit

Aria de triaj Modul de ajungere

Cine a întocmit

Nume pronume

Sex____vârstă Nr.fişei de internare

Medic

Diagnostic Poziţie de transport

Salonul Ora întocmirii

Contact de urgenţă:Nume_____________ Telefon__________ Anunţat     Reanunţat

Fişa  de înregistrare a persoanelor/cadavrelor neidentificate

(Va fi completată în unităţile de dezastru ale spitalului)

Cadavru neidentificat (faceţi o copie şi trimiteţi la Centrul de Informare de Dezastru)

Fişa de rănit în dezastru nr___________Data_______

Ora______Vârsta______înălţimea______greutatea______ Sex______Părul______culoarea_____ochii________

Hainele________________________________________________________________________________________________________________________Bijuterii______________Valori__________________________________________________________________________________

Răniri, cicatrici,etc

Unde a fost găsit_________________________________________________

Identificarea a fost făcută la data___________ora____________, adresa_________________________________________________________________________________Telefon________________________________

Identificarea a fost făcută  de:____________________________________________________________________________adresă____________________telefon________,relaţia cu identificatul__________________________________

ANEXA Nr.8 Fişa de repartizare a personalului, necuprins în unităţile de dezastru

Data ora Nume Pregătire Unitatea de bază

Unde a fost repartizat

ora repartizării Ora eliberării

4.2.4.ANEXA Nr.9 Scheme şi scoruri de triaj

Page 64: Plan Psi Spital

Introducere

Evaluările curente ale diverselor metode de apreciere a gravităţii leziunilor, scot în evidenţă necesitatea comparabilităţii lor, reciproce (10).

De aceea în anul 1942, De Haven, citat de Draaisma (6), a dezvoltat o scară, care să facă posibilă compararea reciprocă a rezultatelor diverselor sisteme de triaj.

Începând din anul 1970 din ce în ce mai multe lucrări au tratat dezvoltarea unui sistem de stabilire a scorurilor numerice, care să permită cuantificarea severităţii unei leziuni. După Draaisma (6), aceste scoruri sunt folosite pentru următoarele scopuri:

4)     evaluarea îngrijirii traumatismelor;

4)     evaluarea măsurilor terapeutice specifice;

4)     triajul victimelor pe teren;

4)     luarea deciziilor clinice;

4)     efectuarea prognosticului pacienţilor individuali;

4)     organizarea primirii şi tratamentului victimelor;

4)     identificarea schimbărilor în epidemiologia rănirilor/deceselor produse de traumatisme;

4)     evaluarea costurilor îngrijirilor de urgenţă.

Împărţirea în sisteme de scoruri

Sistemele de scoruri cele mai folosite pot fi împărţite în trei grupuri:

Sisteme bazate pe evaluarea parametrilor anatomici

4)     “Regula celor trei 9”

Bine cunoscuta “regulă a celor trei 9”, reprezintă un sistem de măsurare a gravităţii stării victimelor cu arsuri.

b) “Scara redusă a leziunilor”

În anul 1970 Comitetul Asociaţiei Medicale Americane pentru aspectele medicale ale securităţii traficului rutier” (2), a coordonat încercările de a stabili o cuantificare a accidentelor cauzate de vehiculele cu motor, ce au condus la adoptarea “Scării reduse a leziunilor”.

Page 65: Plan Psi Spital

Acest sistem de evaluare identifică localizarea şi severitatea fiecărei leziuni aşa cum se prezintă în tabelul nr.14. Această metodă însă nu este eficientă în compararea victimelor politraumatizate.

Regiunea corpuluiCapul şi gâtul

Faţa

Torace

Abdomenul

Extremităţile

Aspect exteriorGravitatea rănirilor puncteFără răniri

Răniri minore

Răniri moderate

Răniri serioase

Răniri severe

Răniri deosebit de severe

Răniri fatale

0

1

2

3

4

5

6

Tabelul nr.14: Regiunile corpului şi severitatea rănirilor

c) Indexul Traumatologic spitalicesc (HTI).

Această scară a fost publicată de “Colegiul American al Chirurgilor Traumatologi”, ca o adaptare a Scării Reduse a rănirilor şi foloseşte indici de la 0 – 5.

d) Scara severităţii rănirilor (ISS).

Această scară a fost dezvoltată în anul 1981 şi este mai bine corelată cu mortalitatea decât Scara redusă şi Indexul Traumatologic spitalicesc. Se notează cele mai serioase răniri din fiecare regiune anatomică, iar apoi cei mai mari indici se ridică la pătrat şi se adună. Scorul maxim este =75, dacă în cele trei regiuni anatomice, se înregistrează scorul fatal de 5.

Sisteme bazate pe evaluarea parametrilor fiziologici

Page 66: Plan Psi Spital

1. “Scara Comelor Glasgow “

Această scară descrisă de Avezaat (1), determină severitatea leziunilor cerebrale prin acordarea de puncte pentru trei funcţiuni:

4)     deschiderea ochilor;

b. răspunsul motor;

c. răspunsul verbal.

Această scară (GCS) se întinde de la 3 la 15 puncte, ultimul punctaj, indicând cea mai bună funcţie neurologică.

Această scară este folosită printre altele de personalul de pe ambulanţe, pe baza ei apreciindu-se necesitatea aplicării tratamentului de urgenţă. Cu un scor < =7, pacientul trebuie să fie sprijinit respirator şi circulator pentru a se putea îmbunătăţi rezultatul final. În anul 1982 a fost pusă în circulaţie o altă scară care este cunoscută sub denumirea de Scara EMV, pe care o prezentăm în tabelul nr.15.

E = deschiderea ochilor Spontan

la voce

la durere

0

4

3

2

1M= răspunsul motor Respectă comanda

Localizat

Se execută

Flexie anormală

Extensie anormală

Nici unul

6

5

4

3

2

1V= răspunsul verbal Orientat

Confuz

Cuvinte inadecvate

Cuvinte neinteligibile

5432

1

Page 67: Plan Psi Spital

Nici unul

Scorul Glasgow                                                            =   C

Tabelul nr.15. Scara Comelor Glasgow (EMV)(Modificată de Simpson şi Reilly 1982).

4)     Traumascorul (TS)

Acest scor a fost descris de către Champion (4). Traumascorul este exprimarea numerică a evaluării rapide a funcţiilor respiratorii, circulatorii şi cerebrale şi foloseşte 4 parametrii fiziologici: presiunea sanguină sistolică, reumplerea capilară, ritmul respiraţiilor şi efortul pentru respiraţie, iar rezultatele sunt combinate cu scara Comelor Glasgow.

Ritmul respirator 10 – 24/minut

24 – 35/minut

36/minut

4)     9/minut

nimic

4321

0

Efortul respirator Normal

Retractiv

1

0Efortul respirator Normal

Retractiv

1

0Reumplerea capilară Normală

Întârziată

Absentă

2

1

0

=                               Total                                                                                    G

Tabelul nr.16. Traumascorul

H

14 – 15 511 – 13 48 – 10 3

Page 68: Plan Psi Spital

5 – 7 23 – 4 1

Tabelul nr.17:Traumascorul redus                                       H + G

Acest scor a fost folosit mulţi ani, atât pentru triajul victimelor cât şi pentru evaluarea beneficiilor tratamentului aplicat. Cel mai mic scor este 1, iar cel mai mare 16.

4)     Traumascorul revizuit (RTS)

Traumascorul este aplicabil atunci când este folosit de personalul medical, în afara spitalului şi poate fi util în aprecierea destul de corectă a şansei de supravieţuire a victimelor cu plăgi prin contuzie sau penetrare.

Pentru scopurile triajului în teren, Traumascorul a fost folosit cu sau fără informaţii despre tipul şi mecanismul de producere a rănirilor.

De aceea este dificil în aceste condiţii să se evalueze cei doi parametrii principali şi anume reumplerea capilară şi efortul respirator.

Participanţii la Grupul de studiu al rezultatelor traumatismelor majore  (3)(un grup de evaluare desemnat de Colegiul American al Chirurgilor), a constatat ca Traumascorul subevaluează gravitatea unor leziuni cerebrale.

Pentru corectarea acestei situaţii Champion (4) a revizuit acest scor obţinând Traumascorul revizuit (RTS) folosind următoarele criterii :

4)     reumplerea capilară  şi excursiile respiratorii nu au mai fost folosite ca valori;

4)     acceptarea indicaţiilor folosite în mod normal în Glasgow Coma scale referitoare la leziunile cerebrale şi anume uşoare, ne severe şi severe;

4)     divizarea valorilor presiunii sanguine  şi a ritmului respirator în intervalele de valori, aprecierea şansei de supravieţuire efectuându-se la fel ca în Glasgow coma scale;

4)     aplicarea precoce în triajul din teren fără o scădere a folosirii în evaluarea tratamentului;

4)     dezvoltare şi evaluare.

Ritmul respirator 10 -  29/min

> 29/min

6   -  9/min

4

3

2

Page 69: Plan Psi Spital

1   -  5/min

0/min

1

0Presiunea sanguină sistolică > 89 mm Hg

76  – 89 mm Hg

50  – 75 mm Hg

1    – 49 mm Hg

0

4

3

2

1

0

Total                                                                                         M

Tabelul nr.18 Traumascorul revizuit

13- 15

9  – 12

6  -  8

4  -  5

3

4

3

2

1

0

Traumascorul revizuit                                                        M+ N

Tabelul nr.19: reducerea sumelor scorului “Glasgow coma scale” pentru a fi folosite în RTS.

Valorile presiunii sanguine sistolice şi ritmul respirator, au fost divizate în 5 intervale astfel încât şansele de supravieţuire ale fiecărui interval sunt egale cu cele din Glasgow coma scale folosite de neurochirurgi cu scoruri de la 0 la 4.

RTS are valori de la 0 la 12 de la răniri severe la mai puţin severe.

GCS PSS RR Cod13 – 15 > 89 10 – 29 49 – 12 76 – 89 > 29 36  -  8 50 – 75 6 – 9 24  – 5 1 – 49 1 – 5 13 0 0 0

Page 70: Plan Psi Spital

Tabelul nr.20: Traumascorul revizuit

GCS = Glasgow coma scale

PSS  = Presiunea sanguină sistolică

RR    = Ritmul respirator

RTS Număr de victime

Număr de decese

Număr de supravieţuitori

Procentul de supravieţuire

12 1375 7 1.368 99.50%11

10

222

116

7

14

215

102

96.90%

87.90%9

8

7

6

5

64

51

33

27

22

15

17

12

10

12

49

34

21

17

10

76.60%

66.70%

63.60%

63.00%

45.50%4

3

2

36

9

7

24

6

5

12

3

2

33.30%

33.30%

28.60%1

0

4

134

3

129

1

5

25.00%

3.70%

Tabelul nr.21: Procentul de supravieţuire în RTS.

Goris şi Van der Werken (8) au sugerat că RTS poate fi un substitut pentru Trauma Scale, care mai este încă în uz.

Traumascorul revizuit pentru triaj

Champion, a arătat că estimarea PSS, a RR şi GCS, este foarte lesnicios aplicabilă în triajul victimelor. RTS oferă în cazul victimelor traumatismelor o evaluare mai precisă a severităţii leziunilor cerebrale decât TS (Traumascorul)(4)

Medicii şi personalul mediu, solicitaţi în cazurile de urgenţă pot utiliza acest scor pentru evaluarea ordinei de succesiune la tratament şi a locului unde se poate efectua (centrul Traumatologic).

Page 71: Plan Psi Spital

Gilpin (7), recomandă folosirea RTS ca un mijloc pentru medicii tineri în recunoaşterea gravităţii victimelor. Este deasemeni posibilă recalcularea scorului în timpul tratamentului sau a observaţiei victimelor.

De altfel acest scor a fost dezvoltat, pe de o parte pentru a se putea oferi un prognostic al şansei de supravieţuire a unor victime traumatice şi pe de altă parte pentru a crea o posibilitate pentru comparaţia evaluărilor tratamentelor aplicate, de asemeni RTS este util pentru evaluarea unei mase mari de victime (de aceea este denumit RTS de triaj – TRTS)

Sisteme bazate pe parametri anatomici şi fiziologici

Indexul scorului de severitate pentru triaj

Acest scor prescurtat TRISS, utilizează atât elementele fiziologice (RTS) cât şi cele anatomice (Scorul de severitate al rănirilor ISS), ale evaluării rănirilor, incluzând vârsta şi cauza acelor răniri, în scopul estimării şansei de supravieţuire a victimei conform formulei următoare:

Ps = (1 +  e- b )

b   = bo + b1 * RTS + b2 * ISS + b3 * A

în care

Ps = probabilitatea supravieţuirii;

b 0-3 = factori ai ponderii calculaţi pe baza analizei de regresie, care diferă la plăgile contuze şi la cele penetrante;

RTS  = Traumascorul revizuit;

ISS   =  Scorul severităţii rănirilor;

A      =  Vârsta victimelor divizată în două clase sub 54 de ani, notată cu 0  şi peste 54 de ani notată cu 1;

e       =  constantă având valoarea de 2,718282.

b) O caracterizare a severităţii traumatismelor

Caracterizarea severităţii traumatismelor, face uz de aceiaşi parametri ca şi Indexul scorului severităţii de triaj, dar profilurile anatomice au fost reduse la 4.

Pacienţii cu o stare fie foarte bună, fie foarte rea sunt situaţi în afara modelului logistic de evaluare, iar formula de calcul a acestui scor corespunde cu formula scorului precedent(TRISS), dar a fost mai bine elaborată prin folosirea unei descrieri mai precise a stării fiziologice. Ambele scoruri, sunt nepotrivite pentru folosirea lor singulară fie şi datorită calcului matematic complex.

Page 72: Plan Psi Spital

Folosirea acestor scoruri în clinică devine posibilă prin aplicarea unor programe de calculator. Aceste metode au fost descrise doar din motive didactice, neavând o aplicabilitate mare in practica triajului de urgenţă.

c) Clasificarea T

Triajul unei mase mari de victime, în clase de urgenţă, pentru tratament şi transport, este folosit de mult timp şi a fost adaptat în anul 1988 la propunerea Comitetului Olandez pentru Afacerile Tehnico-medicale al Consiliului medical al Apărării. În scrisoarea sa subsecretarul acestui consiliu a publicat şi ratificat standardele triajului aşa cum au fost agreate de către Consiliul medical al Apărării.

Toate serviciile care acordă prim ajutor în dezastre sunt obligate să aplice aceste standarde în mod uniform.

În conformitate cu aceste standarde, victimele sunt triate în patru categorii. Următoarele abrevieri sunt folosite:

A = căile aeriene;

B = respiraţie (breathing);

C = circulaţie.

4.2.5.Fişa medicală de triaj în dezastreRevers                          Anvers

T1. Urgenţa clasa I-a (victime ABC instabile)

Este reprezentată de victime rănite, în pericol vital imediat, datorită unei obstrucţii ale căilor aeriene şi care prezintă tulburări ale respiraţiei şi ale circulaţiei.

T2. Urgenţa clasa II-a (victime ABC stabile), care necesită tratament într-o perioadă de până la 6 ore.

Este reprezentată de persoane rănite a cărei viaţă este pusă în pericol după câteva ore datorită unei obstrucţii ale organelor respiratorii şi cu tulburări de respiraţie şi circulaţie, dacă nu primesc tratamentul adecvat în 6 ore de la rănire.

T3. Urgenţa clasa III-a (victime ABC stabile)

Page 73: Plan Psi Spital

Este reprezentată de victime care nu sunt puse în pericol de către o obstrucţie respiratorie sau de tulburări de respiraţie şi circulaţie sau de infecţii severe.

T4. Urgenţa clasa IV-a (victime ABC imposibil de stabilizat)

Este reprezentată de victime rănite, ale căror organe respiratorii nu pot fi stabilizate sau menţinute în funcţiune în condiţiile date, respiraţia nu poate fi asigurată, hemoragia nu poate fi stopată şi şocul nu poate fi tratat adecvat.

Această categorie şi în special maniera de management, este aplicată în special în timp de război, sub comanda şi supravegherea autorităţilor militare.

d) Aplicarea RTS la clasificarea T

Champion (4) descrie aplicarea RTS la îngrijirile prespitaliceşti şi ca o indicaţie de a nu trata un pacient la un Centru Traumatologic. El aplică doar un punct de vedere al evaluării gravităţii, denumit scor, prin care se consideră că un centru Traumatologic, trebuie să primească doar victime care prezintă un TRTS < =11.

Cu toate acestea, în situaţii cu un aflux masiv de victime, categoria de urgenţă T1 aplicarea TRTS cu o mică modificare propusă de metodele de triaj olandeze, poate fi foarte utilă pentru selecţionarea victimelor.

Pentru aceste scopuri, clasa de urgenţă T1, a fost divizată în patru grupuri, prin aplicarea TRTS, cu şanse egale de supravieţuire. Şansa exactă de supravieţuire a fiecărui grup a fost calculată pe baza sumei victimelor şi a supravieţuirii din tabelul nr32şi se prezintă în tabelul nr.21.

RTS Număr victime Număr decese Număr supravieţuiri

Procentul de supravieţuiri

12

11 – 20

9   – 5

4   – 2

0   – 1

1375

338

197

52

138

7

21

66

35

136

1368

317

131

17

6

99.50%

93.79%

66.52%

32.69%

4.35%

Tabelul nr.22: supravieţuirea medie pe grup

Grupul 3  G3 Victime cu o foarte bună şansă de supravieţuire (0.938 T-RTS = 11 – 10);

Grupul 2  G2  Victime cu o mai scăzută şansă de supravieţuire (0.665 T-RTS = 9 – 5);

Grupul 1   G1  Victime cu şanse mici de supravieţuire (0.327 T-RTS = 4 – 2);

Page 74: Plan Psi Spital

Grupul 4   G4  Victime cu o foarte mică şansă de supravieţuire (0.435 T-RTS = 1 – 0).

Acest sistem de triaj este deosebit de util în situaţii cu aflux masiv de victime şi mare penurie de personal medico-sanitar, sau alte situaţii care împiedecă acordarea unui ajutor adecvat, cum ar fi obstacolele în calea mijloacelor de evacuare a victimelor. Prin introducerea nivelurilor numerice în cadrul fiecărei grup de urgenţe, sistemul poate funcţiona ca un mijloc sigur de evaluare a ordinei de evacuare  şi tratament a victimelor din grupa T1, ca şi un mijloc de observare mai precis a victimelor a căror stare tinde să se înrăutăţească.

În cadrul grupului T1  se va acorda prioritate victimelor din grupul G1 la un ajutor eficient şi rapid , pentru că aceste victime au o mai mică şansă de supravieţuire.

Copii

Dona (5), a comparat RTS cu PTS (trauma scorul pediatric) şi a constatat că RTS este o metodă eficientă pentru estimarea prognosticului la copii care au suferit traumatisme majore.

Folosirea ambelor scoruri la fiecare pacient nu duce la creşterea valorii observaţiilor. În situaţii de dezastru, ajutorul trebuie acordat cu mijloace din cele mai simple, mai eficiente şi cele mai acceptate.

Leziunile craniului

Pentru evaluarea şi monitorizarea nivelului de conştienţă al unei victime cu un nivel scăzut al stării de conştienţă datorită unui traumatism cranio-cerebral se poate folosi GCS.

Van Alpen (9) divide victimele cu leziuni cranio – cerebrale în trei categorii:

- victime cu o continuă pierdere a conştienţei;

- victime cu o pierdere temporară a conştienţei;

- victime cu o perioadă scurtă de pierdere a conştienţei, urmată de o perioadă de recăpătare a conştienţei şi o perfectă orientare temporo-spaţială.

Pentru definirea gradului de comă se vor aprecia următoarele:

- victimele care nu deschid ochii la o presiune mare asupra patului ungheal al unui deget (E =1);

- victimele care nu răspund la comenzi, dar pot identifica locul durerii (M = 5);

victimele  care nu vorbesc (V = 2).

Concluzii

Page 75: Plan Psi Spital

Aplicarea RTS în triajul victimelor din clasa T1 nu implică examinări complicate şi consumatoare de timp, sau calcule complicate. Pe de altă parte  oferă un suport obiectiv pentru luarea unor decizii dificile.

Fiecare victimă trebuie să fie examinată eficient, în ceea ce priveşte funcţiile vitale. Prima examinare bazată pe ATLS, poate fi executată foarte rapid fără a face uz de ajutoare particulare. Examinarea va avea în vedere funcţiile A,B şi C.

BATLS (British Advanced Trauma Life Support) de asemeni sprijină doctrina triajului bazat pe evaluarea funcţiilor A, B, C, D şi E.

A = căile aeriene            B = respiraţie      C = circulaţie   D = deficit (neurologic)  E = examinare.

Cea de a doua examinare va evalua alte răniri.

Ritmul respirator poate fi evaluat rapid, iar distincţia se va face între:

< 5       respiraţii/min  RTS = 1

6 – 9     respiraţii/min  RTS = 2

< 29     respiraţii/ min RTS = 3

10 – 29 respiraţii/min   RTS = 4

O echivalare rapidă a corelaţiei RTS şi T se prezintă în tabelul nr.21.

T1 T 2 T 3 T 4G 3 G 2 G1 G 411 -10 9 – 5 4 – 2 12 12 1 – 0

Tabelul nr.23. Diagrama de triaj a RTS şi T.

O evaluare aproximativă a valorii presiunii sanguine, poate fi obţinută prin palparea arterelor şi evaluarea pulsului.

Palpabilă Nepalpabilă Presiunea sanguină RTSArtera Radială > 90 mm Hg 4Artera Femorală Artera Radială < 80 mm Hg 3Artera Carotidă Artera Femorală

Artera Radială

< 70 mm Hg 2

Artera Carotidă < 60 mm Hg 1 sau 0

Page 76: Plan Psi Spital

Artera Femorală

Artera Radială

Tabelul nr.24.: Aprecierea rapidă a presiunii sanguine prin metoda palpatorie şi a scorului RTS