placa otel 40X

5/13/2018 placa otel 40X - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/placa-otel-40x 1/99

Cuprins:Introducere

2. Inovare si transfer in tehnologia de produs

2.1. Analiza situatiei existente la firma producatoare :

2.1.1. Etapa istorica a uzinei, traditii in proiectare si tehnologii de fabricare«««««5

2.1.2. Structura organizatorica a sistemei de proiectare si producere««««««««5

2.1.3. Analiza pietei de desfacere existente si a cerintelor clientilor actuali; analiza

necesitatilor, intentiilor si posibilitatilor de perfectionare a produsului si a tehnologiei de

fabricare din punct de vedere a uzinei«««««««««««««««««««««.6

2.2. Analiza produsului actual al firmei :

2.2.1. Caracteristica si destinatia produsului«««««««««««««««««6-8

2.2.2. Informatii despre parerile clientilor asupra produsului«««««««««««8

2.2.3. Costul produsului integral, pe parti component si pe piese«««««««««.8-9

2.2.4. Elaborarea nomenclatorului de functii a produsului actual si repartizarea costului pe

functii«««««««««««««««««««««««««««««««««9-10

3. Elaborarea sau perfectionarea produsului pe baza de inovatii si transfer tehnologic

3.1. Scopul si obiectivele propuse«««««««««««««««««««««12

3.2. Investigatii informationale:

3.2.1. Analiza situatiei actuale pe plan mondial«««««««««««««««««12

3.2.2. Prezentarea caracteristicilor generale si solutiilor constructive ale unor produse similar

performante«««««««««««««««««««««««««««««««12-16

3.2.3. Caracteristica firmelor producatoare««««««««««««««««««« 16-20

a) Politica de management;

b) Structura firmei, strategia inovationala, pieti de desfacere si de dezvoltare a produsului;

c) Compararea functiilor si costurilor produsului existent, al produsului nou si a altor

indici;

3.3. Elaborarea propunerilor de perfectionare a produsului analizat«««««««22

3.3.1. Identificarea functiilor noi sau perfectionarea celor si a altor cerinte pentru

produsul nou««««««««««««««««««««««««««««««««223.4. Caracterizarea si prezentarea in linii generale a noului produs elaborate pe baza studiiilor

facute«««««««««««««««««««««««..........................................23-25

521.9 IITT 072.002 IITT.

Document DataSemnatCoalaMod

Litera ColiCoala

1 38Elaborarea proiectului de inovaresi transfer tehnologic a produsului³Vibropres Mastek´

ElaboratVerificat

Contr. t.

N. contr.Aprobat

Braguta S

Dohotaru I



Mod Coala document .

Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 2

4. INOVARE SI TRANSFER IN TEHNOLOGIA DE FABRICATIE.

4.1. Tehnologii modern.Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica a piesei

4.1.1 Analiza desenului de executie a piesei«««««««««««««««««27

4.1.2. Analiza tehnologicitatii constructiei piesei«««««««««««««««27-31

4.1.3. Alegerea metodei de obtinere a semifabricatului«««««««««««««31

4.1.4. Alegerea metodei de prelucrare a suprafetelor piesei«««««««««««.31-324.1.5. Elaborarea traseului tehnologic pentru prelucrarea piesei««««««««««..32

4.1.6. Determinarea adaosurilor de prelucrare««««««««««««««««.33-35

4.1.7. Elaborarea desenului de executie a semifabricatului«««««««««««.35

4.1.8. Alegerea masinilor unelte«««««««««««««««««««««..36-38

4.1.9. Alegerea sculelor aschietoare««««««««««««««««««««38-42

4.1.10. Determinarea regimurilor de aschiere««««««««««««««««..42-46

4.1.11. Programarea prelucrarii; determinarea fazelor, traseul sculelor, elaborarea programului de

prelucrare««««««««««««««««««««««««««««««..46-604.1.12. Normarea tehnica a operatiilor«««««««««««««««««««..60-62

4.2. Tema individuala««««««««««««««««««««««««««62-68

5. COMPARTIMENTUL ECONOMIC««««««««««««««««««70-84

6. SECURITATEA MUNCII««««««««««««««««««««««86-98

Bibliografie«««««««««««««««««««««««««««««««99




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 3

Introducere

Procesul tehnologic în primul rând determin dezvoltarea i modernizarea gospodriei rii.O important condiie pentru accelerare procesului tehnologic se afl mrimea produciei de

lucru, efectele ridicate a produciei i îmbuntirea calitii ei.Cu perfecionarea metodelor tehnologice de fabricare a mainilor are prin aceasta o importan

mare.Calitatea mainii, rigiditatea, funcionarea îndelungat i economicitatea în exploatare depinde

nu numai de înfptuirea construciei ei, ci i tehnologia fabricrii.Întrebuinarea produciei înalte progresive a metodelor de prelucrare, asigurarea preciziei înalt

i calitatea a suprafeelor pieselor mainii, metodele de prelucrare asigur precizie înalt icalitate suprafeelor pieselor mainii, metodele de întrire cu tratament termic a suprafeelor delucru, ridic resursele de lucru a pieselor i a mainii pe întreg, folosirea efectiv a liniilor automate contemporane, moderne, a mainilor unelte cu programare numeric, a mainilor electronice i altor tehnologii noi, întrebuinarea formei progresive de organizaii i economii a

proceselor de fabricare.Toate acestea sunt îndreptate la rezolvarea problemelor importante ca: ridicarea efectului de

productivitate i calitii produciei.Astzi folosirea tehnologiei progresive la întreprinderile constructoare de maini asigur o

stabilitate economic i o cretere a productivitii.Scopul lucrarii : consta in proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica a diferitor

piese.Procesul tehnologic trebuie sa asigure conditiile tehnice prevazute in desenele de executie ale

pieselor, privitoare la precizia dimensiunilor, a formei geometrice si a pozitiei reciproce asuprafetelor.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 4

2. INOVARE I TRANSFER ÎN

TEHNOLOGIA DE PRODUS




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 5

2. Inovare si transfer in tehnologia de produs

2.1.Analiza situatiei existente la firma

2.1.1. Etapa istorica a uzinei, traditii in proiectare si tehnologii de fabricare;

Grupul de companii "MASTEK", or. Zlatoust combin un sir de întreprinderi implicate în proiectarea, fabricarea i comercializarea de echipamente pentru prepararea betonului i a altor

produse de marc "MASTEK".Principalul obiectiv al Grupului de companii MASTEK este proiectarea si producerea de

echipamente de amestec a betonului i vibroprese. Ciclu complet complet este compus: cercetarede pia, dezvoltarea, producia, vinzare i servicii de deservire Grupul de companii MASTEK include mai multe întreprinderi: fiecare cu propria activitate. Acest lucru permite s optimizezecosturile i de a construirea lanului tehnologic în proiectarea, fabricarea, vânzarea i întreinereaechipamentelor. Grupul de firme MASTEK a acumulat o vasta experienta in proiectarea ifabricarea de amestecare, vibro-prese i echipamente auxiliare pentru blocuri în linii MASTEK,cum ar fi:

y Instalatii splitter (pres pentru maruntirea pietrei)y Malaxoare de beton de la 100 l pina la malaxoare profesionale cu 2 axey

mai multe opiuni pentru transportoare cu banday Diverse matrite-poanson de nomenclatur, precum i matrita-poanson bazat pe schieleclientului

y tvile pentru vibropresy rafturile pentru vibropresy standuri i alte role din metaly rolgang de primire i dispozitiv de ridicare(elevator)

2.1.2. Structura organizatorica a sistemei de proiectare si producere;Intreprinderea are urmatoarea structura organizatorica(vezi anexa1)

Intreprinderea are urmatoarele sectii:

1. Sectia de producere2. Sectia de prelucrare mecanica3. Sectia de reparatii4. Sectia de testare

2.1.3. Analiza pietei de desfacere existente si a cerintelor clientilor actuali; analizanecesitatilor, intentiilor si posibilitatilor de perfectionare a produsului si a tehnologiei de

fabricare din punct de vedere a uzinei.

Pe toata perioada de activitate compania a devenit un furnizor de utilaje de înalt calitatefolosite pentru obtinerea materialelor de construcii. Presele vibrator i mixerele MASTEK functioneaza cu succes, nu numai în toate regiunile din Rusia, dar i in rile din aproapiere i dinstrintate.

In perioada anului 2009 au fost vândute peste 250 de uniti de echipament vibropres. (Înregiunile cum ar fi Vladivostok, Habarovsk, Samara, Perm, Khanty-Mansi Districtul Autonom,Krasnodar i Stavropol Krai, Chelyabinsk, Moscova i regiunea Moscovei, Kaliningrad i rile

baltice, Ucraina, Azerbaidjan, Kazahstan, Tadjikistan i altele).În luna mai 2009 a extins arealul sau cu o noua reprezentanta in Romania, unde se va opera cu

succes cu echipamentele companiei. In orasul Zlotoust, unde este amplasata întreprindere cu o populaie de 190 000 de persoane sunt amplasate 9 linii fixe MASTEK în compoziia de




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 6

betoniere MASTEK; busnessmanii locali atunci cind au de ales, prefera vibropres i echipamentede amestecare -marca MASTEK.

Grupul de companii MASTEK dispune de personal calificat in inginerie, tehnica i personalulde exploatare, baza de producie moderna i ofer un ciclu complet: de la marketing la instruireîn domeniul întreinerii i a personalului. Aceste calitati permit sa ofere pe pia de echipamentede amestecare si vibroprese, utilaje care îndeplinesc cerinele moderne.

Oportuniti ample pentru alegerea i amplasarea echipamentelor de amestec a betonului siechipamente vibropres MASTEK permite clientilor sa se incadreze in cladirile de producieexistente cit i de a construi altele noi, inând seama de cerinele i dorinele clientului. Toateunitile i componentele utilajului MASTEK permite s organizeze funcionarea continu în

primele 2 sau 3-schimburi.Principala prioritate a grupului de companii MASTEK este un lucru constant i sistematic

pentru a îmbunti calitatea i fiabilitatea echipamentelor MASTEK. Echipamentul firmei estein continuu expus modernizarii.

Grupul de companii MASTEK produce echipamente de amestec si vibroprese, efectueaz undesign experimental, dezvoltarea documentatii de proiectare de piese unice i accesorii, precumi producia lor.

2.2.Analiza produsului actual

2.2.1. Caracteristica si destinatia produsului;

Vibropresul universal se produce din anul 1997, fiind o varianta mai buna pentru productia inseria mica si mare a intreprinderilor mari care au nodurile sale de amestecare a betonului.

Vibropresul Mastek se produce atit ca utilaj aparte , cit si ca linii in cadrul miniuzinelor: Mastek conveer sau linia Mastek Estakada.Acesta include in sine: Matrita poanson deja in complet cu vibropresul Schema cinematic a clasica de lucru gama larga de materiale de constructive : diferite tipuri de caramizi, gresie pentru trotuare

etc. Calitate inalta a materialelor produse, care este garantat de testari

Productivitatea inalta pentru cicluri scurte de producere (ciclu de formare 30sec) Asigura puterea sistemului hidraulic ( 80 atm) Selector de amestecuri, producerea loturilor de proba.

Acest utilaj timp de 8 h de lucru are o productivitate de 7600-8200 buc.Complectul cu un modul include in sine :

Vibropresul cu un bloc hydraulic Conveierul pentru transportarea formelor Rolgang ± nod pentru primirea formelor cu produse finalizate Buncher de incarcare, pentru incarcarea preliminara a amestecului Incarcatorul amestecului cu actiune hidraulica Complect matrita poanson ± 1buc Raft ± 1 buc

Forme ± 5 buc Selectia amestecurilor optime pentru producerea materialelor Indrumar metodic pentru pregatirea amestecurilor

Principiul de lucruVibropresul este instalat pe o rama care este prinsa de podea. Cricurile pe filet asigura reglarea

vibropresului pe inaltime, ceea ce permite sa producem articole cu inaltime de la 50..220 mm. In present pe instalatie se produc peste 350 de articole pentru constructive. Numarul lor permanentcreste, si nu este limitat de nomenclatura materialelor prezentate.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 7

Ingrosarea buna a amestecului se atinge prin aplicarea vibromesei modernizate cu o frecventade 75 Hz si cu vibratorii unei constructii special si o hidraulica puternica. Un ciclu intreg de lucru( de la transmisia automata a formei goale in zona de formare pina la iesirea formei cu articolulfinal ) dureaza nu mai mult de 30 sec.

Aducerea si ducerea formelor din zona de lucru se face cu ajutorul unui conveier de transport aformelor.Formele cu articole turnate sunt asezate pe raft care este instalat pe rolgang. Volumulraftului ± 5 forme.

Raftul plin cu productie este descarcat cu ajutorul electrocarului, iar in loc se instaleaza altulgol.Conditiile de intarire a articolelor dupa presare:

Uscare naturala - 12«18 h Uscarea in cuptor 3«8h

Caramida are o trainicie de 70% si este gata pentru transportare.Caracteristicile tehnice:

y Tensiunea de alimentare/frecventa ± 380V/50Hzy Puterea motorului ± 10KWy Dimensiunile zonei de formare ± 450x1000 mmy Inaltimea formei ± 50«220 mmy Dimensiunea formei de metal ± 480x1070x8 mm

y Forma de lemn ± 480x1070x30 mmy Timpul ciclului de formare ± 20«30 secy Cantitatea de forme pe schimb ± 600«640 bucy Personal de deservire ± 3«4 oameniy Volumul baii± 10«12 bucy Volumul modului de incarcare ± 0,9 m3

y Presiunea in sistemul hidraulic ± 7«8 MPay Puterea vibromesei ± 5Kwy Frecventa vibromesei - 75Hzy Masa totala 3700 Kg

Vibropres universal Mastek cu zona de formare 450x1000




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 8

Schema de montare

1 - carcasa, 2 ± buncher de incarcare 0, 9 m3., 3 ± transportorul de forme, 4 - rolgang, 5 - raft, 6 ± dulap de comanda,7 ± panou de comanda, 8 - formele, 9 -poanson, 10 - matrita, 11 - vibromasa, 12 ± bloc hidraulic (statia de ulei), 13 ± cric

2.2.2. Informatii despre parerile clientilor asupra produsului;

In calitate de client sint de urmatoarea parere fata de produsul dat:y Productivitate . Are o productivitate inalta-8500 buc./8h

y Ciclu de formare a cramizilor in vibropres-pin la 30 sec. Ceea ce ofera posibilitatea de acistiga in timp.

y Utilajul mastek este compact in dimensiuni de gabarit 2400x450x1500mm.y Are un personal de deservire mic de 1-3 persoane in dependent de tipul de produsey Are o fiabilitate ridicatay Are o rigiditate inalta

Cel mai mare avantaj al produsului mastek este faptul ca utilajul dat este universal, ceea ce-mi permite de a face o gama mai larga de produse ca caramida,placi de beton,pavele.

2.2.3. Costul produsului integral, pe parti component si pe piese;

Denumirea produsului Pretul,rur Vibropres cu un buncher 1326102Vibropres cu doua bunchere 1451681

Pretul pe parti component ale vibropresului (ruble) Denumirea Pretul,rur Rolgang 17000Modulul de incarcare cu un rolgang suplimentar 125759




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 9

Amestecatorul pentru amestecuri colorate(la 100l) 83300Rafturi tehnologice 5100Tava tehnologica (metal 8mm) 1500Transportor pentru incarcarea amestecului 107900

Articole decorative pentru pereti,dale Nr Denumirea Pretul,rub

4.1 Caramida de fatada 641254.4 Caramida ³ ´ 64125

2.2.4. Nomenclatorul de functii.

Denumirea functiei FunctiePrincipala

FunctieSecundara

FunctieObiectiva

FunctieSubiectiva

Dimensiunea tehnica afunctiei

Asigurarea protectieimuncitorului

+ +

Asigurarea ingrosarii bune aamestecului pina la obtinerea

formei( frecventa vibromesei )

+ +

Productivitatea + + Buc/schimbAmestecarea amestec deformare

+ +

Conectarea la un dispozitivde incarcare a amestecului

+ +

Asigurarea presiunii necesarela formarea produsului finit

+ + MPa

Estetica + +

Informare + +

Fiabilitatea + + Durata deserviciu,materialfolosite

Durabilitatea + + ani

Permiterea deservirii + + Numarul de persoane

Permiterea automatizarii procesului de descarcare

+ +

Asigura alegeriidimensiunilor produsului

finit

+ + Dimensiunide gabarit

(cm)Pregatirea amestecului pentruturnarea in forme

+ +

mentenanta + + MTR; h

Etanseitate(scurgeri delichid)

+ + cm3/min

Transportarea produsuluifinal

+ +




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 10

Produce mai multe tipuri dearticole

+ + Categorii de produse

Selectarea amestecurilor pentru loturile de proba

+ +

Maruntirea pietrei + +

Intreprinderea data tine la strategia sa si preturile pentru fiecare functie in parte sint tinute insecret.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 11

3. ELABORAREA SAU PERFECIONAREA

PRODUSULUI PE BAZ DE INOVAII I

TRANSFER TEHNOLOGIC




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 12

3. Elaborarea sau perfectionarea produsului pe baza de inovatii si transfer tehnologic

3.1. Scopul si obiectivele propuse.

Scopul: Realizarea unei instalatii de producer a caramizii, care in caz de suprasolicitare asistemului hidraulic (caderea sau ridicarea presiunii), utilajul sa se deconecteze automat, prinaceasta evitindu-se uzarea pieselor utilajului si reducerea cheltuielilor pentru reparative siintretinerea utilajului.

Obiective:y Analiza constructiei produselor similarey Modificarile care sunt efectuate sa nu influenteze costul produsuluiy Sa aiba un aspect placuty Montarea unui dispozitiv de deconectare la suprasarcina

3.2. Investigatii informationale: 3.2.1. Analiza situatiei actuale pe plan mondial;

Odata cu progresul tehnico stiintific a inceput sa se dezvolte producerea unei game variate deutilaje, masini unelte care sunt folosite in diferite ramuri ale industriei. Un mare accent s-a pus pe producerea utilajelor si masinilor unelte in industria constructoare de masini.

Producerea de masini si utilaje are ca scop identificarea premizelor fiecarei subramuri aconstructiei de masini si a zonarii pietei mondiale in complexe geo-comerciale.

Analiza pune in evidenta si cauzele care stau la baza decalajului intre competitivitatea produselor si serviciilor industriei constructoare de masini rusesti i cea a produselor din altetari, in scopul gasirii desolutii pentru diminuarea sau chiar inlaturarea acestor cauze.

Pe plan mondial, astazi exista mai multe companii producatoare de utilaj pentru producereacaramizii.Exista mai multe modele de vibropres :

a) Cu un modul b) Cu doua modulec) Cu obtinerea caramizii prin metoda de presare semiuscatad) Vibropresare volumica in presforma inchisa, etc.

Utilajul dat ne ofera posibilitatea de a facilita cu mult lucrul, prin reducerea timpului de baza,timpul auxiliary, reducerea timpului de deservire a utilajului etc.

3.2.2. Prezentarea caracteristicilor generale si solutiilor constructive ale unor produse similar performante;

Vibropres "" (-120),UcrainaVibropresul dat poate fi socotit unul din cele mai bune in Ucraina din clasa sa.Vibropresul se foloseste la producerea elementelor de pavajsi materialelor de constructie prin

metoda de presare semiuscata. Vibropresul are o inalta productivitate , larg asortiment de produse, cheltuieli minime in exploatare, siguranta si durabilitate. Intreprinderea invata personalul clientului, participa la asamblarea si reglarea vibropresului.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 13

Caracteristici tehnice:

Puterea 6 Kw

Tensiunea 380 V

Dimensiunile zonei de formare 780x580x290 mm

Ciclu de formare 30«60 sec

Regim de lucru Semiautomat

Dimensiuni de gabarit 2130x920x2500 mm

Masa 800 Kg

Personalul de deservire 2 pers

Productivitatea pe schimb: 9000 buc/8h

Prêt 88830 lei

Vibropres -120

Vibropres -12,compania UMBR,Ucraina

La constructia vibropreselor au fost luate în considerare toate cele mai recente tendine în ramurade vibopresare a betonului. Design special i precizie inalta a matritelor asigur o mai mare

precizie geometric i aspectul frumos al produselor fabricate pe vibropresul dat.Educaia personalului de servire a vibropresului, e fcut în termen de 4 ... 16 ore, iar pentru lucru pe liniile

de producie de la ali productori - mai mult de o luna. Tehnologia de producere a produselor non-deeuri care nu corespund standardelor i defectele sunt utilizate pentru producia decompoziie de baz prin introducerea unui amestec de nisip in forme.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 14

Caracteristicile tehnice

Metoda de presare Vibropresare volumica in presforma inchisa

Dimensiunile de gabarit 1650x1100x1950 mm

Masa 1600 Kg

Zona de formare 540x410x160 mm

Dimensiunile formei 500x600x11 mm

Ciclu de formare 12«15 sec

Puterea montata 5 Kw

Personal de deservire 1«3 pers

Productivitatea 10500buc/8h

Caracteristicile produsului finitDuritate ± M 400 si mai mult

Vibropres -12

Vibropresul Titan 850H,compania Titan,China.Linia automata de producerea caramizii titan 850H produce articole de inalta calitate cugeometrie fixa.

Pe linia data se produce caramida, gresie, bordure cu proprietati inalte.Tehnologia de presare sub presiune inalta permite producerea produselor de o duritate mare, ceeace reduce sinecostul produselor in comparatie cu vibropresarea clasica.

Geometria fixa a produselor imbunatatesc perceptia estetica.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 15

La folosirea hiperpresului este necesar de o cantitate mica de forme tehnologice (20-30) incomparatie cu 1000-3000 la folosirea vibropreselor.

Caracteristicile tehniceConsumul mediu de energie, Kw 36.5Consumul curent de energie, Kw 32Presiunea , Pa 25

Timpul de formare, sec 20-25Masa presei principale, Kg 13000Dimensiunile formei, mm 940x830x25Dimensiunile presei principale, mm 3350x1750x3600Productivitate , buc 12000/8h

La producerea caramizii de tip standart(250x120x65) se obtine o productivitate de 20000-30000 buc/8h

Pres pentru producia de crmid silicata tip WKP 600, WKB SystemsGmbH(Germania)

Presurile hidraulice WKP 600 sint proiectate pentru producerea de crmid silicata. În plus,dispozitivul include in sine mecanism automat de ridicare a materiei prime din pres. Astfel,

presa WKP 600 este un utilaj universal, luând în considerare cerinele speciale pentru instalareasi producia în regim automat de crmid silicata de înalt calitate. Presa lucreaz cu un desistem de etanare hidraulic. Înlimea masei de umplere este ajustat automat, astfel încât

presiune prestabilit la fiecare ridicare rmâne constant. Cu aceasta tehnologie, producia atingeo tarie foarte uniform a crmizii,nivelul presiunii de compactare practic nu este supusdecaderilor.Principiul de funcionare

Masa de silicat este transportata printr-un buncher în pres si este presat. Acest lucru se întâmplin felul urmator:

Masa presata cade din pâlnie in buncher. Dup presare, caruciorul de incarcat revine la pozitiade expulzare. Materia prima este expulzata din presforma, i dispozitivul de prindere, situat la




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 16

captul caruciorului, prinde materia prima. Când caruciorul de încrcare se da din nou în poziiade încrcare, simultan are loc transportarea materiei prime pe transportor.Carucioarele seintroduc în zona de lucru cu ajutorul mecanismului de alimentare automata

Caracteristici tehnice a presei WK P 600

Productia fortei de munca,kN 4060

Suprafata maxima de presare(Lxl),mm 1050x300Inaltimea max a caramizii,mm 250 Numrul maxim teoretic de mutri la o înlime de 120 mm acaramizii

480

Productivitatea teoretica maxim pentru forma 250 x 120 x65mm

6240

Consum mediu de energie kw/h 60Greutatea totala cu carucior,kg 43000Greutatea celui mai greu nod,kg 23000Dimensiuni de gabarit (Lxlxh),m 6.9x5x0.6Productivitatea teoretica a presei la locul de munc 300 de zile

pe an i cu 16 ore de lucru pe zi pentru formatul,mln buc

250 x 120 x 65 mm250 x 120 x 88 mm

2,7mln1,5 mln

Vibropres WK P 600

3.2.3. Caracteristica firmelor producatoare;

Compania ³Namtas´ In 1952 a fost infiintata compania "NAMSÜONEL´ care producea utilaj pentru producerea

caramizii, blocurilor de beton, dupa care si-a continuat activitatea in Alsancak sub denumirea de Namtas.In timp scurt aceasta companie a ocupat un loc de frunte in sectorul de producere acaramizilor si blocurilor de beton.

Pina in 2005 compania sa ocupat de producerea atit a utilajului pentru producerea blocurilor de beton cit si a materialelor de constructive.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 17

In 2005 productia materialelor de constructive a fost incetata, compania determinind directia principala de activitate a companiei.

In 2005 ocupindu-se de producerea materialelor de constructie a depasit toate asteptarile si a putut indestula diferite necesitati a investitorilor in ramura de constructive a masinilor.

a) Politica de managementUtilajele de inalta calitate au meritat o inalta reputatie pe piata utilajelor vibropres.Pentrumodernizarea permanenta a utilajului, specialistii folosesc tehnologii noi,prin aceasta ridicindu-sicalificarea.S co pul :De a transmite arta de producere a materialelor de constructive partenerilor sai.

b) Structura firmei, strategia inovationala, pieti de desfacere si de dezvoltare a produsului; Strategia intreprinderii

Directia principala a companiei este producerea utilajelor pentru pavajului,caramizii,etc.

Pentru producerea utilajului de baza si celui auxiliar compania foloseste productie de inaltacalitate de la cei mai important producatori.

Compania ofera clientilor sai linii de productie complet automatizate, linii semiautomatizate silinii cu dirijare manuala. Automatizarea completa a proceselor de producere a permis necesitateareducerii personalului de lucru la minim.

O alta prioritate a activitatii companiei este modernizarea permanenta a utilajului in raport cucerintele piesei. Oferind utilaj de inalta calitate si oferind intregul complex de serviciu deconsultanta compania a cistigat stabilitate, competivitate si-a obtinut o inalta reputatie pe piata de

producere a vibropreselor.La etapa actual utilajele companiei se exploateaza in mai mult de 20 de tari.Oferind produse deinalta calitate si servicii noi compania depune eforturi pentru a depasi asteptarile investitorilor din intreaga lume.

Compania ITCOLOR LLC (International Trading Company of Russia- ) -este o noua companie comerciala de inginiring,care a fostinfiintata in martie 2005 pentru producerea si realizarea pe teritoriul Rusiei si peste hotarele tariia unui complex de linii tehnologice pentru producerea materialelor de constructive cu utilizareanoilor tehnologii.

a) Politica de managementIn aceasta companie activeaza un personal tinar,energic,pentru care principalul lucru este-dezvoltarea companiei si a ierarhiei sale pe baza unei deserviri de inalta calitate,viteza deexecutie a comenzilor si calitatea productie prestate.

Experienta si cunostintele personalului,cel care conduce departamentul de productie simarketing,in acest domeniu incepe numaratoare inversa din anul 1999.

In activitatea sa S.R.L ITCOR a luat ca baza modelul vestic de deservire a clientilor si sestraduie permanent sa modernizeze calitatea deservirii.

b) Structura firmei, strategia inovationala, pieti de desfacere si de dezvoltare a produsului;Strategia intreprinderiiCompania nu tinde spre obtinerea profitului pe termen scurt,ci din contra,permanent tinde sprescadera preturilor de vinzare pentru a mari volumul de vinzari,de aceea preturile companiei si

sistemul de reduceri permite de a atrage nu numai firme nou formate,dar si cele cu durata lungade activitate.S.R.L ITCOR se orienteaza spre un parteneriat de lunga durata.1. Proiectarea, fabricarea i vânzarea de liniilor de producie de materiale de constructii

diverse,ca:a)caramida,trotuar,bordure,produse de arhitectura, fatade decorative din beton

b)tigla, dale pavaj din compoziiile polimer-nisip2. furnizare cu ridicata i cu amnuntul în Rusia i în strintate a diferitor aditivi chimici

pentru a îmbuntirea proprietilor betonului, precum i pigmenilor producatorilor




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 18

interni si externi, (Precolor - Republica Ceh, Yipin - China), geotextile, lubrifiani idetergeni pentru matrite din plastic.

3. Punerea în aplicare de echipamente de construcii mici pentru activitatea de producie cu privire la îmbuntire: compactoare, maini de lustruire-mozaic i instrumente dediamant.

4. Devamarea i declaraia pe marf.5. Fabricarea i furnizarea de materiale de constructii ca:

a) Trotuar,caramida, forme arhitecturale mici, dale de faad marmur artificial,Compania este reprezentant exclusiv a companiei suedeze de inginiring MANSA

OMNITECH pe teritoriul federatiei ruse cit si in tarile din ex-U.R.S.S in privintalivrarilor,mantare si pornirea uzinelor in producerea electroadelor de sudat cu o putere de 6-10tone poductie pe zi.

Prezena propriului depozit de producie ne permite s meninem preurile sczute pentru produsele i de a realiza instruirea personalului clientului la aplicarea tehnologiei in practica.Experien în efectuarea operaiunilor de export ii va ajuta, fr prea multe probleme sdesfoare activiti de comer exterior,inregistrarea la timp a declaratiei de devamare si delivrare a produselor peste hotare.ITCOLOR LLC are stabilite legturi de afaceri de lunga durata cu regiuni din Rusia i dinstrintate, extinde permanent geografia reelei de furnizare i distribuie.

Compania SRL K B Titan (China)Compania SRL KB Titan (China) se ocupa cu livrarea produselor in Ucraina, Rusia i alte ri

CSI, a echipamentelor pentru producerea de produse fragmentate beton, fabrici de ciment, utilajede construcii, produse decorative din piatr i servicii privind gestionarea deeurilor. Companiase specializeaza in tot ceea ce este legat de beton i articole de decor, oferind produse de înalt

performan pentru producerea blocurilor de beton de diferite configuraii, crmizi, borduri si placi de ciment. În plus compania livreaza linii de reciclare a deeurilor menajere, anvelope,cabluri, i a produselor realizate din piatra .

a) Politica de managementCompania ofera solutii complete la preturi rezonabile.Se livreaza nu numai mecanisme,dar soluii integrate incepind cu planificarea si terminind cu instalarea,garantie si postgarantie de

deservire. Sarcina intreprinderii este s realizeze visele clientului.b) Strategia inovationala, pieti de desfacere si de dezvoltare a produsului;La momentul actual o importanta mare o are obtinerea rapida a investitiilor legate de proiectele

referitoare la construcie i finisare.Piata de desfacere a produselor companiei KB Titan este Ucraina, Rusia i alte ri CSI.Compania tinde mereu sa dezvolte produsele sale implimetind tehnologii noi, ceea ce face ca

produsul sa devina mai performant.

Compania WK B Systems GmbH(Germania)Compania este un productor renumit pe piata internaionala de echipamente high-tech pentru

industria materialelor de constructii si industria de forjare, precum i automatizare ieftin irobotizarea proceselor de fabricaie.

a) Politica de managementÎn conformitate cu sloganul

inovarea se realizeaza pe baza experienei» firma WKB dezvoltsoluii personalizate pentru clienii straini, pe baza anilor de experien, know-how-ului icompetenei interculturale a mai mult de 80 de angajai cu înalt calificare.

La compania WKB Systems GmbH ideile sunt transformate în soluii practice i echipamentehigh-tech pentru asigurarea profitabilitatii procesului de producie.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 19

Cel mai important criteriu de activitate a companiei este calitatea productiei. Nu numai laetapa final a produselor, dar si în stadiul de proiectare i de fabricaie problema calitatii esteunul dintre obiectivele majore ale companiei.

b) Strategia inovationala, pieti de desfacere si de dezvoltare a produsuluiCompania tinde spre scaderea preturilor de vinzare pentru a mari volumul de vinzari,de

aceea preturile companiei si sistemul de reduceri permite de a atrage nu numai firme nouformate,dar si cele cu durata lunga de activitate.

Ca un partener recunoscut pe piata internationala, compania aprovizioneaza cu echipamentediverse ri din lume. Echipamentele sunt exploatate nu numai în Germania, dar i în alte rieuropene, precum i în Canada, Mexic, Statele Unite ale Americii, India i rile CSI.

c) Compararea functiilor si costurilor produsului existent, al produsului analogic si aaltor indici

In continuarea vom face o comparatie a caracteristicilor si costurilor produsului Mastek si aaltor produse analogice.Facind o comparatie intre vibropresul companiei MASTEK si cel al companiei UMBR ( -

120 ) evidentiem urmatoarele caracteristici sau avantaje ale unui produs fata de altul.Vibropresul Mastek are un motor mai puternic avind o valoare de 10 kw,pe cind -120

are un motor mai slab cu valoarea de 6 kw.Un avantaj al vibropresului -120 fata de cel de

la Mastek este productivitatea carea constituie 9000 de buc pe schimb,pe cind vibropresulMastek are o productivitate de 8500 de buc.In cazul dat vibropresul -120 este mai rentabilde folosit.

Un alt avantaj al vibropresului -120 este compactitatea sa cu dimensiunile de2130x920x2500 mm.Produsul mastek este putin mai mare in dimensiunile de gabarit.Un altavantaj este pretul produsuluicare este de 888300 lei.Produsul Mastek este mai sump.Princioalullui avantaj este gama variata de produse pe care le produce.Daca am analiza costul fiecaruiarticol care se produce numai pe diferite vibroprese am obtine un cost mult mai mare.Iata de ce

produsul companiei M A STE K este mult mai avantajos din acest punct de vedere.VibropresulMASTEK are functia de asigurare a alegerii dimensiunilor produsului finit.Acestea sint reglatedupa inaltime cu ajutorul mecanismului de ridicare prin cric.O alta functie este gama larga demateriale de constructive.

Un alt produs analogic cu produsul Mastek este vibropresul -12.Din punct de vedere productiv vibropresul -12 are o productivitate de 10500 de buc peschimb.Pe cind vibropresul Mastek cedeaza la categoria datade caracteristici,avind o

productivitate de 8500 de buc.Vibropresul -12 din punct de vedere al dimensiunilor de gabarit vibropresul -12este mai

compact avind dimensiunile de 1650x1100x1950 mm,iar vibropresul MASTEK are nistedimensiuni de gabarit mai mari 2700x2040x1950mm.Mastek este dotat cu un motor mai puternicde 10kw.Vibropresul Mastek este dotat cu un sistem hidraulic,care asigura actionarea asupramecanismului.Acest vibropres are si un mecanism de reglare a inaltimii mesei cu ajutorul unuicric.

Vibropresul -12 are un motor cu o putere mica de 5kw.Insa constructia utilajului e simpla sinu necesita un asa motor puternic.Ambele produse au acelasi numar a personalului de deservire2-

3 persoane.

Vibropresul Titan 850H este un alt produs analogic de producere a articolelor pentruconstructie.Utilajul dat dat este universal la fel ca si cel de la Mastek in producerea decaramida,bordurasi gresie.Din punc de vedere productiv acesta depaseste cu mult valoarea

produsului Mastek,avind o productivitate de 12000 de buc pe schimb. Tehnologia de presare sub presiune inalta permite producerea produselor de o duritate mare, ceea ce reduce sinecostul




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 20

produselor in comparatie cu vibropresarea clasica. Geometria fixa a produselor imbunatatesc perceptia estetica.

La folosirea vibropresului MASTEK este necesar de o cantitate mica de forme tehnologice (5-10) in comparatie cle de la hiperpresul Titan 850H care necesita 20-30de forme tehnologice.

Titan 850H are un consum ridicat de energie de 32-36 kw.Produsul dat are dimensiuni degabarit mari 3350x1750x3600 mm ceea ce ocupa o mare suprafata din sectie.Pe cind produsulMastek este mai compact avind dimensiunile de 2700x2040x1950mm.

Produsul Titan 850H este mai performant prin faptul ca are: Un sistem de comanda mai modern,performant. O constructie mai complexa Are un sistem automat de incarcare a amestecului Este o linie automata de producere Este dotata cu mai multi senzori(actuatori) Are un motor mai puternic Sitem de detectare a suprasolicitarii masinii

Motorul puternic pe care-l poseda necesita un consum ridicat de energie.Vibropresul MASTEK in raport cu Titan 850H este mai slab in caracteristici tehnice.Are: productivitate mica de 8500 buc un regim de lucru semiautomat

sistem de comanda mai simplu motor mai slab are loc dirijarea semi automata. Are un cost satisfacator-

Insa Titan la tehnologiile care sunt implementate in el are un pret mult mai mare.Deoarece nu posed date precise despre costul utilajului eu sunt de parere ca aceasta depaseste cu mult valoarea pretului vibropresului MASTEK .( 503919 lei)

Inca un produs analogic cu cel de la MASTEK este pres pentru producia de crmid silicatatipWKP 600.Aceasta este o presa hidraulica si la fel ca si vibropresul MASTEK este un utilaj

universal care produce caramizi,gresie,bordura,etc.Inca o caracteristica comuna intre cele douautilaje este reglarea sau ajustarea pe inaltime a mesei,ceea ce permite sa produca caramizi dediferite dimensiuni.

Presa hidraulica WKP 600 are o productivitate teoretica de 6240 buc la un program de lucru de8 h/zi,adica intr-un schimb.Pe cind presa MASTEK are o productivitate mai mare de 8500 buc laacelasi program de lucru de 8 ore,adica de un schimb.

Presa WKP foloseste pentru ca lichid de racire apa,avind un consum de 0-1 m3 / h la 10 °C.Acest pres produce caramida cu o inaltime maxima de 250mm.Pe cind presul MASTEK

produce caramida cu inaltimea de pina la 220mm.La motorul pe care il are presa WKP are unconsum de energie de 60 kw/h.Aceasta duce la aparitia unor cheltuieli suplimentare.

O caracteristica comuna este personalul de deservire care consta din 1-3 persoane.Presul Mastek are un sistem hidraulic care asigura o presiune de 80 de atmosfere.

La caracteristicile care le poseda presul MASTEK eu sunt de parere ca acesta face parte dintr-o categorie cu productivitate medie,cu un consum redus de energie,o rigiditate mai inalta,maicompacta,etc.

In privinta performantei presul WKP acesta este mai performant din punct de vedere aldotarilor si functionalitatii.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 21


TEHNOLOGIA DE FABRICARE




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 22

3.3. Elaborarea propunerilor de perfectionare a produsului analizat.

Inovarea sau performarea unor functii in cadrul unui produs duc la progresarea sau performarea produsului.De aceea m-am gindit ca in cazul produsului meu ar fi necesare unele schimbari.Inurma analizei functiilor produsului am hotarit sa implementez urmatoarele functii.

3.3.1. Identificarea functiilor noi sau perfectionarea celor si a altor cerinte pentru produsulnou;

In continuarea voi afisa caracteristicile initiale ale produsului,mai apoi si cele noi.

Denumirea functiei FunctiePrincipala

FunctieSecundara

FunctieObiectiva

FunctieSubiectiva

Dimensiuneatehnica afunctiei

Asigurarea protectiei muncitorului + +Asigurarea ingrosarii bune aamestecului pina la obtinereaformei( frecventa vibromesei )

+ +

Productivitatea + + Buc/schimb

amestecarea amestec de formare + +Conectarea la un dispozitivde incarcare a amestecului

+ +

Asigurarea presiunii necesarela formarea produsului finit

+ + MPa

Estetica + +

Informare + +

Fiabilitatea + + Durata deserviciu inani,Materialfolosite pentru

piese sigarnituri

Durabilitatea + + Ani

Permiterea deservirii + + Numarul de persoane

Permiterea automatizarii procesului de descarcare

+ +

Asigura alegeriidimensiunilor produsuluifinit

+ + Dimensiuni degabarit

Pregatirea amestecului pentruturnarea in forme

+ +

mentenanta + + MTR;h

Etanseitate(scurgeri delichid)

+ + cm3/min

Transportarea produsuluifinal

+ +

Produce mai multe tipuri dearticole

+ + Categorii de produse




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 23

Selectarea amestecurilor pentru loturile de proba

+ +

Maruntirea pietrei + +

Functia de deconectareautomata la suprasarcina

+ +

Functia de monitorizare a

procesului de lucru

+ +

3.3.2. Caracterizarea si prezentarea in linii generale a noului produs elaborate pe baza studiiilorfacute

Dupa studiul produsului efectuat in urma modificarilor voi face o prezentare generala a produsului.Modificarile implementate au fost: Functia de deconectare automata la suprasarcina si Functia de

monitorizare a procesului de lucru.Functia de deconectare automat la suprasarcina este o caracteristica,care permite oprirea automata

a utilajului daca este supus la suprasarcina.Aceasta ne ofera posibilitatea de a proteja utilajul si pieselecomponente de uzare,ceea ce ofera o durabilitate de functionare mai lunga a utilajului.Acest sistem ofera posibiltatea de a reduce cheltuielile pentru intretinere si deservire.Suprasarcina poate aparea in sistemul

hidraulic la presarea amestecului. Ca utilajul sa nu se defecteze si sa nu fie suprasolicitat intra in functiesistemul de deconectare automat.Functia de monitorizare a procesului de lucru.

Monitorizarea proceselor se realizeaza prin urmarirea si prelucrarea de catre functiile implicate a datelor aferente proceselor, respectiv compararea acestora cu indicatorii de performanta stabiliti.Functia de monitorizare ne va da posibilitatea de a ne informa de situatia sau starea la un moment anumita procesului de producere a caramizii.Pe panou este afisata informatia privitor la cantitatea de amesteccare se afla in buncher, adica daca cantitatea de amestec este in limitele normei (mai mult sau mai putin),informatia referitor la calitatea amestecului.

Inovatia data poate fi realizata prin dotarea cu niste senzori de deconectare automat la suprasarcinasi de monitorizare a procesului de lucru.

Pentru implementarea inovatiei avem nevoie de a instala acesti sensori pe utilaj.

Un sensor care poate fi folosit in cazul dat este blocul de protectie (BP 850). Dispozitivul de protecie a motorului este conceput pentru a deconecta asincron motoarele (10-350)

kW, cu o tensiune nominal de 380V cu supraincarcari inacceptabile la conectare, în faza de funcionarei eec. Folosind un microprocesor, acesta ne permite s identificam condiiile de urgen a motorului,care este pur i simplu imposibil de detectat cu relee de protecie convenionale, datorit diferenelor semnificative de plecare i cureni evaluati. Oprirea motorului la timp în situaii de urgen elimin eeculsau iesirea din functie repornirea dup rcire. Acest lucru reduce semnificativ timpii de stationare amasinii din cauza înlocuirii motoarelor arse i pot realiza economii semnificative de timp si bani. Bloculeste realizat in 4 versiuni: pentru a proteja motoarele (5-15) KW, (18-55) kW (55-132) kW (160 - 400)kW.

Construcia i principiul functionarii blocului const dintr-un microcontroler programabil i senzori decurent. Tastatura este proiectata pentru a seta parametrii în format digital. Parametrii în procesul de intraresunt afiati i înregistrati în memoria intern, care nu depinde de energie. În aceeai memorie non-volatila

se acumuleaza informaii privind numrul de declanri a motorului separat pentru faza de supracurent i pierdere de faza. Numrul de deconectari pentru aceste motive este afiat pe indicator la apsarea butonului respectiv.

Blocul asigura :o controlul accelerarii motorului pân la turaia nominal;o controlul i indicarea suprasolicitarii la pornire a motorului;o control i indicarea curentului motorului la turatii nominale;




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 24

o controlul intreruperii a oricarei faze pe un motor in functiune.La aparitia oricaror supraincarcari mai sus enumerate si intreruperea fazei are loc deconectarea automata

a electromotorului de la reteaua de alimentare.

Avantajele sensorului dat :y ar putea fi folosite ca senzori de curent 3 inele mici, care sunt plasate pe firele de

alimentare a motorului electric, care reduce costul total, comparativ cu o variant detransformatoare de curent tradiionale;

y controlul vizual de pornire i de funcionare curent a motorului electric, indicaia de pe panou a situatiei care a aparut pentru deconectarea motorului;

y pstrarea blocului in funtiune la tensiunea de alimentare mai mici pina la 130V, care estereala în timpul pornirii motoarelor puternice la o linie de putere mic;

y posibilitatea de reprogramare multipla si simplitatea constructiei blocului;y posibilitatea montarii rapide a blocului pe alt electromotor.

Caracteristici tehnice numarul de parametri programabili ± 5 oprirea motorului atunci când apare o operaiune de urgen efectuata prin deschiderea

grupului de contact releu, care este situat în interiorul blocului. timpul de declansare a proteciei atunci când este supraîncrcat motorul în timpul pornirii

i în exploatare, depinde de multitudinea de supraîncrcari i sunt definite de utilizator în blocul de programare.

timpul de blocare (perioada de interdictie a pornirii repetate a motorului dupafunctionarea unei sigurante) - programabila in limita (0. . . 255) min

bloc de memorie - non-volatil. Parametrii stabiliti la programare i datele contoarelor suntsalvate indiferent de prezenta alimentarii cu energie pe o perioada nu mai mic de 10 ani.

numarul ciclurilor de programare a blocului ± nelimitat numarul de parametri si situatia lor, afisata pe panou indicator ± 14 puterea utilizata ± 3.5 W dimensiuni de gabarit - 1609550 mm masa blocului ± nu mai mult de 1 Kg

lungimea cablului de la blocul de protectie a senzorilor de curent - nu mai puin de 0,8 m. durata de functionare ± 10 ani

Lista intreprinderilor care folosesc dispozitivul dat :y "" or. Soligorsk y "" or. Soligorsk y CET Svetlogorsk y Combinatul de carne Borisovy S.A. "Belsolod"y "Vestvudumak"y firma "INOSAT"y S.A. "Pinskdrev"Pretul blocului : 130$




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 25

Fig.1. bloculul de protectie (BP 850).




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 26


TEHNOLOGIA DE FABRICARE




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 27

4.1.1. Analiza desenului de executie a piesei

Piesa analizata este o placa 0604-0258/018.Aceasta piesa face parte din categoria pieselor de tip prismatic plana. Placa 0604-0258/018 este o

piesa de dimensiuni medii Piesa cu dimensiunile de gabarit 400x320x46 mm se obtine din placa

laminata si are o masa de 28.17kg. Numrul de cote existente pe desenul de execuie respectiv este bine determinat, suficient pentru execuia si verificarea piesei. De asemenea sînt indicate

prescripiile de precizie pentru unele cote si caracterisitci referitoare la constructia piesei, forma,dimensiunile, materialul si alti parametri necesari executarii produsului.

Placa dupa constructie este o piesa de complexitate medie.Pe piesa data intilnim suprafete plane,suprafete frontale, guri simple si filetate, precum si alte elemente cum sint tesiturile, gauriinfundate, gauri de ghidare. Toate gaurile sun amplasate simetric in raport cu axa piesei. Cotareaeste realizata fata de axa piesei.

La prelucrarea mecanica suprafetele piesei sunt usor accesibile si pentru prelucrarea lor sefolosesc scule standartizate ( freza deget, burghiu, alezor, parametri prescrii, i tarod ).Piesa data are si elemente netehnologice.Acestea sint gaurile infundate la o adinvime

mare,gaurile filetate.Tolerantele dimensiunilor interioare si exterioare sunt indicate pe desenul de executie prin

valorile numerice ale abaterilor limita de la dimensiunea nominala.Abaterile de forma sunt abateri de la forma geometrica corecta a pieselor. Aceste abateri pot fiabateri de la forma cilindrica corecta , abateri de la suprafete plane (planeitate, paralelism,

perpendicularitate).Pe desen mai sunt indicate si unele prescriptii sau cerinte pentru unele cote si alti parametri

necesari.Conditii tehnice specifice:- planeitatea suprafetelor plane : ( 0,01 « 0,05 ) mm- paralelismul sau perpendicularitatea suprafetelor plane : ( 0,01 « 0,1 ) mm pe toata lungimea ;- coaxialitatea alezajelor : ( 0,01 « 0,05 ) mm;- rugozitatea suprafetelor plane si de revolutie Ra = ( 2,5 « 12,5 ) m

Placa dispune de urmatoarele suprafete : suprafete plane, suprafete frontale

Pe linga suprafetele date placa mai contine si :y gauri simpley gauri infundatey gauri de ghidarey tesituriy gauri filetatey gauri de fixare

4.1.2. Analiza tehnologicitatii constructiei piesei

Prin tehnologitate intelegem masura in care piesa poate fi obtinuta cu un cost de minim deexecutie, volum redus de munca si un consum scazut de materiale. Tehnologicitatea construciei

piesei e în legtur direct cu productivitatea muncii, cheltuielile de timp la producere, deservireatehnic i reparaia articolului.

Piesa placa laminata 0604-0258/018 este de tip prisma plana.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 28

Astfel analiza construciei i tehnologicitii prezint un complex de msuri pentru asigurareanivelului necesar al tehnologicitii construciei dup nite este destinat pentru micorareacheltuielilor i timpului pentru confecionarea piesei, totodat asigurînd calitatea necesar.Am redus numarul de instalari pina la 3 fata de cele de la uzina ceea ce duce la crestereatehnologicitatii piesei.Gurile înfundate sunt tot netehnologice deoarece apar probleme la reglarea MU, mai ales curmeaz apoi tierea filetului. Exist pericol ca achiile s rmân în guri. Variaia dediametre a gurilor implic folosirea mai multor scule

Analiza cantitativaIn calitate de indicatori cantitativi ai tehnologicitatii constructiei piesei folosim :

coeficientul de precizie a prelucrrii; coeficientul de rugozitate a suprafeelor; coeficientul de utilizare a materialului; indicatorul volumului de munc a fabricrii piesei.

Calculul coeficienilor respectivi se determin conform GOST 18831-73. Pentru indicatorii de precizie i rugozitatea datele se introduc în tabel.

1) Treapta de precizie medie a piesei:

§§

!i

ii

mn

nPP ;

unde: Pm ± valoarea medie a preciziei

Pi ± clasa de precizie

ni ± numrul de suprafee pentru fiecare clas de precizie.

Tab.4.1.2.1.

Clasa de precizie (P i ) Nr de suprafee pentru fiecare clas (in )

ii n P v

7

8

9

10

11

4

3

6

4

2

28

24

54

40

22

suma 19 168

Atunci:

Pm= 168/19 =8.84

Calculm coeficientul de precizie K p:

!!m

pP

11K 0. 89




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 29

Concluzie: Deoarece coeficientul de precizie K p calculat (0.89) este mai mare decit cel

standart (0,8), am ajuns la concluzia ca piesa dup acest parametru este tehnologic.

2) Rugozitatea

1)

§§

!i

ii

mn

nR R

unde: R m ± parametrul mediu a rugozitii

Ri ± rugozitatea

ni ± numrul suprafeelor de rugozitatea dat.

Tab.4.1.2.2.

Rugozitatea, Ri Num. de suprafee, ni ii nR

v

2.5

0.8

3.2

6.3

12.5

3

3

7

4

1

7.5

2.4

22.4

25.2

12.5

suma 18 70

Atunci:

R m=3.88

Calculm coeficientul rugozitii Kr

!!m

r R

K 1

0.25

Concluzie: Deoarece coeficientul de precizie K p calculat (0.25) este mai mic decit cel

standart (0,31), am ajuns la concluzia ca piesa dup acest parametru este tehnologic.

3) Coeficientul de utilizare a materialului

Trebuie de menionat c acest coeficient se calcul dup alegerea semifabricatului.

56.075.49

17.28.. !!!

Q

q K mu ;

unde: q ± masa piesei, kg




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 30

Q ± masa semifabricatului, kg.

4) Indicatorul volumului de munc de fabricare a piesei

Este necesar de menionat c coeficientul dat se determina dup elaborarea procesului

tehnologic i normarea lui:

§! . buctT ;

unde: T ± volumul de munc a piesei, min.

t buc ± timpul pe bucat pentru fiecare faz tehnologic, min.

Materialul pieseiPiesa este confectionata din otel 40X. Oì elul este un aliaj ce conì ine ca elemente principale fierul èi carbonul, având un conì inut de

carbon de 0.4%. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc fonte. Oì elurilesunt materialele cu cea mai larg utilizare în industrie. Proprietì ile lor pot s varieze în limitefoarte largi în funcì ie de conì inutul de carbon èi de alte elemente de aliere.

În funcì ie de conì inutul în elemente de aliere, oì elurile se împart în: oì eluri nealiate (numite èi oì eluri carbon), care conì in ca elemente principale doar fierul

èi carbonul oì eluri aliate, care pe lâng fier èi carbon conì in èi alte elemente: nichel, crom, molibden,

vanadiu etc.În condiì ii de echilibru, cei mai importanì i constituenì i ai oì elurilor nealiate sunt ferita,

austenita, cementita èi perlita.Pentru a îmbuntì i cât mai mult duritatea èi rezistenì a oì elurilor, acestea se supun de regul

unor tratamente termice cum ar fi clirea sau nitrurarea. Scopul final al unor asemeneatratamente este de obicei obì inerea martensitei.

Desenul de executie este intocmit la o scara standartizata de tip american ( inch ), desenulcuprinde toate datele necesare executiei piesei.

Aceste date privesc constructia piesei, dimensiunile, materialul si alti parametric necesariexecutarii piesei.Desenul de executie se refera la o piesa din cadrul productiei de baza.

Numarul de cote pe desenul de executie este suficient pentru executia si verificarea piesei.

Tab.1. Componenta chimica

Elemental chimic %

Crom (Cr) 0.80-1.10

Carbon (C) 40

Majoritatea suprafeelor care se prelucreaz reprezint nite suprafee simple, ceea ce permite o prelucrare mai rapid a lor, cu un numr minim de scule, cu cheltuieli minime de material.Suprafeele sunt uor accesibile ceea ce nu va implica proiectarea unor scule speciale, dar vomfolosi scule standardizate

Piesa data este tehnologica, deoarece satisface urmatoarele conditii: Este posibila asimilarea fabricatiei in scurt timp Pot fi folosite procedee tehnologice moderne pentru obtinerea ei




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 31

Necesita un consum redus de material Piesa este prelucrabila suportind prelucrari prin aschiere cu viteze mari, si necesitind

cheltuieli minime de scule, cu solicitari mecanice si energetice reduse. Piesa contine gauri, care sunt amplasate uniform pe suprafata semifabricatului.

Din punct de vedere tehnologic piesa se prelucreaza greu,deoarece otelul 40X este un materialindustrial care poseda o duritate mare.

Dupa forma constructiva mansonul este o suprafata plana de tip placa.Elementele netehnologice intilnite la piesa sunt gaurile tehnologice (strapunse) care necesita

scule special si o duritate inalta.

4.1.3.Alegerea metodei de obtinere a semifabricatului

Alegerea corect, raional a metodei i a procedeului de elaborare a semifabricatului este unadintre condiiile principale care determin eficiena procesului tehnologic în ansamblu. Unsemifabricat se poate realiza, în general, prin mai multe metode i procedee diferite ca volum demunc i cost de fabricaie.

La alegerea semifabricatului se impune luarea in considerare a costului cumulat al elaborariisemifabricatului si al prelucrarii mecanice. Este necesar in consecinta un calcul economic

justificativ. alAvand in vedere materialul ales putem alege un semifabricat: laminat sau matritatForma si dimensiunea semifabricatului va avea forma si dimensiunea cat mai apropiata de forma sidimensiunea piesei finite.Numarul pieselor din lot este de 1500 buc.Avand in vedere numarul micde piese din lot consider ca nu este economica proiectarea si executarea unei matrite. De aceea se

propune ca metoda de obtinere a semifabricatului-decuparea din placa laminata.

Piesa este obtinuta din otel 40X,care-l putem obtine prin urmatoarele metode:o decuparea din placa laminatao matritarea

Metoda 1. Decuparea din placa laminata

Aceasta metoda permite obtinerea piesei prin 2 modalitati.

Prima modalitate consta in inlaturarea unei cantitati de material,executarea ferestrelor cuajutorul decuparii cu un jet de plasma.Avantajul acestei metode fiind reducerea timpului de prelucrare a piesei.

A doua modalitate de obtinerea este inlaturarea unei mari parti de material prin prelucrarea prin frezare pe contur a ferestrelor cu o freza deget.

Comparind aceste metode de obtinere am ajuns la concluzia ca solutia cea mai avantajoasa este prelucrarea pe centru de frezare,deoarece in urma decuparii cu jet de plasma va fi necesar de prelucrat ferestrele pentru finisare.Decuparea insa are un dezavantaj nu asigura o precizie mare sinecesita prelucrari suplimentare.

4.1.4.Alegerea metodei de prelucrare a suprafetelor piesei

O etap important în proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin achiere o reprezintdeterminarea structurii procesului i a numrului de operaii. Numrul necesar de faze tehnologice se stabilete din diferena ³parametru de calitate pe

semifabricat ± parametru de calitate pe pies´. În calitate de parametru de calitate se ia: preciziadimensional, precizia formei, rugozitatea, precizia poziiei reciproce, proprietile fizico-mecanice specifice ale stratului superficial. Pentru elaborarea procesului tehnologic este necesar de analizat mai multe variante de prelucrare a suprafetelor piesei cu scopul alegerii unei metode




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 32

optimale care va asigura precizia si rugozitatea necesara pe piesa todotadata fiind rationala si din punct de vedere economic.

Pentru o alegere reusita trebuie de tinut cont de tipul producerii,calificarealucratorilor,aspectele piesei,tendintele actuale de elaborare a proceselor tehnologice. Numruloperaiilor (fazelor) tehnologice necesare executrii piesei este în strânsa legtur de condiiiletehnico-funcionale prescrise acesteia.La elaborarea procesului tehnologic vom tine cont deurmatoarele principii:-gruparea operatiilor identice cu scopul micsorarii cheltuielilor legate de transportulinteroperational.-succesiunea operatiilor tehnologice se va determina astfel incit sa se obtina un timp de bazaminim.-executarea gaurilor si filetului se recomanda de executat la sfirsitul procesului tehnologic pentrua evita deteriorarea acestora pe parcursul prelucrarii.

Tab.4 Alegerea metodei de prelucrareDimensiuneasuprafetei

Tipul desuprafete

Treapta de precizie(it)

RugozitateaR a, mQ

Varianta de prelucrare

1 2 3 4 5

46 Plana 10 6.3 Frezare:o De degrosareo De finisare

5 Plana 9 3.2 Frezare: De degrosare De finisare

Ø 10 Cilindrica 10 6.3 Gaurirea

6 Plana 9 3.2 Frezare:o De degrosareo De finisare

Ø 14 Cilindrica 11 3.2 Gaurire

Ø 32 Cilindrica 7 2.5 GaurireØ 38 Cilindrica 9 3.2 Frezare

400x320 Plana 9 3.2 Frezare:o De degrosareo De finisare

72x144 Plana 9 6.3 Frezare:o De degrosare

Ø13 Cilindrica 11 3.2 CentruireGaurire



20 Cilindrica 7 6.3 Gaurire

20 Triunghiulara 10 2.5 Tesire

133 cilindrica 9 6.3 gaurire




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 33

4.1.5.Elaborarea traseului tehnologic pentru prelucrarea pieseiPentru elaborarea unui process tehnologic este necesar sa se respecte urmatoarea succesiune a

operatiilor :

Prelucrarea suprafeelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de msurare;

Prelucrarea de degroare a suprafeelor piesei

Prelucrarea de finisare a suprafetelor piesei

Prelucrarea gaurilor piesei

Prelucrarea piesei se efectueaza pe un centru de prelucrare cu comanda numerica.

4.1.6.Determinarea adaosurilor de prelucrare

In continuare vom determina adaosurile de prelucrare prin doua metode: Metoda analitica Metoda tabelara

Metoda de calcul analitic al adaosului de prelucrare se bazeaz pe analiza factorilor care

determin mrimea adaosurilor de stabilirea elementelor componente ale acestuia pentru condiiiconcrete pentru efectuarea a deferitor operaii tehnologice.

Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite determinarea unor dimensiuniintermediare optime la toate operaiile succesive de prelucrare mecanic i asigur un numr minim de operaii i faze de prelucrare, necesare obinerii calitii precise a piesei prelucrate.

Determinarea adaosului de prelucrare prin metoda analitica.

Calculul analitic al adaosurilor minimale pentru cota 400

unde:

± adaosul de prelucrare minim pentru operaia(faza) i, considerat pe o parte (pe razsau pe o singur fa plan);

- înlimea neregularitilor profilului, rezultat la operaia (faza) precedent i-1;- adîncimea stratului superficial defect, format la operaia (faza) precedent i-1;- abaterile spaiale ale suprafeei de prelucrat fa de bazele tehnologice ale piesei,

rmase dup efectuarea operaiei (fazei) precedente i-1;- eroarea de instalare a suprafeei de prelucrat (iniiale) la operaia sau faza considerat

i.

Voi determina adaosul de prelucrare prin metoda analitic pentru suprafaa plan400 IT9 ( Ra = 3.2µm)

Pentru obinerea acestei cote se va executata urmatoarele faze: decuparea cu flacara oxiacetilenica frezare de degroare; frezare de finisare;

a) frezarea de degrosare




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 34

Din tabelul 4.11 obinem:Rz i-1+ Si-1 =200µm=0,2mm;

i-1=0,01*D=0,01*160=1.6mmAdaosul minim pentru frezarea feelor este:

A pi min = R zi-1 + Si-1 +i-1 A pi min = 0.2 + 1.6 =1.8mm

Tolerana pentru frezarea de degroare cu treapta a 14 de precizie o gasim în tabelul 2.15 [picos]T = 620µm

Adaosul nominal va fi egal cu :A pi nom = A pi min + Ti-1

A pi nom = 1.8 +0.62 = 12.42 mmLungimea maxima pentru aceast surafa va fie gal cu :

Li-1max = Limax + A pi nom Li-1max = 402 + 2.42 = 404.42 mm § 404 mm

b) frezarea de finisarePentru operatia data (operaia precedent este frezarea de degroare care obine o trepta de

precizie IT10):Obinem:

Rz i-1= 50µm;Si-1= 50µm;i-1 = 2*c*lc;

c = 2 µm/mm; [ conform tabelului 4.6]lc = 200 mm; [din desenul de execuie]

i-1 = 2*2*200 = 800µm;v = 0Eroarea de verificare este egal cu zero deoarece frezarea se execut pe MU cu autoreglareasculei

A pi min = R zi-1 + Si-1 +i-1

A pi min = 50 + 50 + 800= 900 µmTolerana pentru operaia precedent care este frezarea de degroare cu treapta a 10 de precizie o

gasim în tabelul 2.15 [picos] Ti-1= 100 µmAdaosul nominal este egal cu:

A pi nom = A pi min + Ti-1 A pi nom = 900 + 100 = 1000 µm =1 mm

Lungimea maxima pentru aceast surafa va fie gal cu :Li-1max = Limax + A pi nom

Li-1max = 401.2 + 1 =402.2 mm

Prin metoda tabelara determinam adaosurile de prelurare la celelalte cote ramase ( datele au fostdeterminate conform tab.9.15; 9.17 [1]; pag.318-320 ) :

Tab.8.Determinarea adaosurilor prin metoda tabelara

Cota Tipulsuprafetei

Operatia Adaosul deprelucrareintermediar

Adaosul totalde prelucrare

46Ra6.3 plana Frezare:De degrosare 0.9 mm 1.25 mm




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 35

De finisare 0.35 mm5 Ra3.2 plana Frezare

De degrosareDe finisare

0.9 mm0.35 mm

1.25 mm

6 Ra3.2 plana FrezareDe degrosareDe finisare

0.9 mm0.35 mm

1.25 mm

144 Ra6.3 plana FrezareDe degrosare 1.5 mm 1.5 mm

72 mm plana FrezareDe degrosare 1.1 mm 1.1 mm

4.1.7.Elaborarea desenului de executie a semifabricatului

Deci, dup calculele efectuate în mai sus semifabricatul este obinut din placa laminata.Aceast

metod este optimal pentru semifabricate in producerea de serie medie.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 36

4.1.8.Alegerea masinilor unelte

Piesa analizata este placa 0604-0258/018. Aceasta piesa face parte din categoria pieselor de tip prismatic plana. Din categorie data fac

parte piese marginite pe 6 suprafete plane, in care sunt practicate de regula alezaje de diferitedimensiuni cu axele paralele, perpendiculare ( de ex. placi de ghidare, carcase etc.). Mansonul mobil 0604-0258/018 este o piesa de dimensiuni medii si este compusa din suprafete plane cuelemente de tesituri, guri simple cit si filetate. Piesa cu dimensiunile de gabarit 400x320x46 mmse obtine din placa laminata.

Ea poate fi prelucrata complet cu concentrarea prelucrarilor pe un centru de frezare, gaurire,alezare din 3 instalari. Prin utilizarea acestei masini unelte se reduce timpul de fabricare, prinaceasta excluzindu-se necesitatea de a reinstala manual piesa cu oprirea masinii.La piesa data sunt necesare urmatoarele prelucrari:

Frezare de degrosare si finisare la precizia IT9 si R a = 3.2 µm Frezare interioara la diametru 38mm si dimensiunea 76/144mm Frezare pe contur Gaurire la diametrele 10mm, 13.5mm, 16mm-precizia H8, Filetare interioara M12*25, M12*1.5, M16*1.5

Puterea efectiva maxima calculate a utilajului Ne = 5.1 kw

Regimuri necesare calculate:Smin = 2 mm/min Smax = 300 mm/minVmin = 35 m/min Vmax = 300 m/min

Alte posibilitati tehnologice necesare : evacuator de span tip spirala (elimina spanul din interiorul masinii) carcasa de protectie completa geamuri laterale de mari dimensiuni (permit prelucrari ale pieselor lungi) sistem de masurare automata a sculelor (Renishaw) sistem de racire prin scula pistol de curatare cu lichid a zonei de lucru schimbator automat de scule tip brat, maxim 32 de scule masa rotatativa (transforma masina intr-un CNC cu 4-5 axe)

Spatiul de lucru necesar al masiniiParametrii minimi necesari:

- lungimea cursei de lucru minime a sculei -100mm- deplasari pe axe cu includerea pozitiei initiale a sculei

X, Y, Z: 740[mm] x 400[mm] x 50[mm]- dimensiuni de prelucrare : de la 100 mm ± 2000mm

Pentru prelucrarea piesei folosim urmatoarele scule: freza de degrosare si finisare -1 freza deget ± 3 freza frontala ± 1 burghiu pentru centruire -4

burghiu ± 3 tarod ± 2

Numarul total de scule ± 15.Pentru prelucrarea piesei alegem centrul de frezare Leadwell V-30i in 5 axe.

Centrele de frezare si gaurire verticale Leadwell V-30i sunt destinate pentru prelucrari deserie. Sunt masini robuste, fiabile, cu mari posibilitati de prelucrare. In dotarea standard suntechipate cu sistem de eliminare a spanului din interiorul masinii, geamuri demontabile si capacelaterale.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 37

Executa operatii de frezare, gaurire, alezare complexe, de mare precizie, viteza ridicata. Masinaunealta are un magazine de 32 de scule. Are o putere de 20 kw

Masina unealta poseda urmatoarele caracteristici principale:

y curse X, Y, Z: 760[mm] x 510[mm] x 610[mm]y dimensiuni masa: 900[mm] x 600[mm]y turatie standard ax principal: 8000 - 15.000 RPMy putere ax principal: 11[Kw]y viteza de avans in gol X, Y / Z: 35[m/min], 35[m/min] / 35[m/min]y greutate: 4500Kgy Ocupa un spatiu mic 1900[mm] x 3000[mm]

Dotari standard cuprind:

y schimbator automat de scule tip umbrela, 32de sculey evacuator de span tip spirala (elimina spanul din interiorul masinii)y functie de tarodare rigiday carcasa de protectie completay geamuri laterale de mari dimensiuni (permit prelucrari ale pieselor lungi)Dotari optionale cuprind:

y sistem de masurare automata a sculelor (Renishaw)y sistem de racire prin scula

fig.1 Masina unealta de frezat vertical Leadwell V-30i in 3 axe

Avantajele masinii unelte :y Se asigura reducerea timpilor auxiliari si reducerea ciclului de fabricatie prin eliminarea

mai multor reinstalariy Toate operatiile de prelucrare a piesei se executa pe o singura masina unealtay Se reduce suprafata de productie necesara in comparatie cu prelucrarea pemai multe

masini unelte specializate si se reduce numarul de muncitori




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 38

y Ghidajele liniare de mare preciziey Evacuator de span inclus in batiuy Schimbator automat de scule, tip braty Racire prin sculay Pistol de curatare cu lichid a zonei de lucruy Masa rotatativa (transforma masina intr-un CNC cu 4-5 axe)

4.1.9. Alegerea sculelor aschietoare Pentru operatia de frezare folosim urmatoarele scule:

1. Freza Nano Turbo R217.69-06 2020.0-06-5A este folosita pentru cota 20 (tesituri)2. Freza Nano Turbo R217.69-06 1214.0-06-3A este folosita pentru cota 14 la frezarea

ferestrelor 3. Freza Nano Turbo R217.69-06 2532.0-06-8A este folosita pentru frezarea gaurii cu Ø384. Freza Nano Turbo R217.69-06 2020.0-06-5A este folosita pentru cota 465. Frez frontal Octomill 220.43-8160 pentru cota 320

Frez frontal Octomill 220.43-8160




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 39

Freza R216.19 pentru frezarea

Pentru frezarea ferestrelor R217.69




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 40

Pentru operatia de centruire folosim burghiul elicoidal cu Ø10mm

Pentru operatia de gaurire folosim burghiurile Feedmax:

1. Burgiul SD207A 13.0-83-14R1 folosim pentru gaura cu Ø142. Burgiul SD207A 16.0-92-16R1 folosim pentru gaura cu Ø163. Burgiul SD504 31-124-32R7 folosim pentru gaura cu Ø32




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 41

Burghiu FeedMax

Pentru operatia de filetare:

Folosim un tarod scurt de masina din 352 STAS 1112/7 de tip N cu dimensiune M12

Pentru operatia de gaurire a gaurii strapunse cu lungimea de 400mm folosim urmatorul burghiu GOST 18203-72

Burghiul unilateral de alimentare cu lichid de rcire intern cu o parte solida(TY 2-035-655-79) sau carbura echipat cu placute de carbora(TY 2-035-722-80) este destinat pentru

prelucrarea gaurilor cu precizie H7-H14 cu o adâncime de gaurire de pân la 50 diametre într-osingur trecere.

Partea aschietoare a burghiului este executata din aliaj dur din grupa BK, corpul este facut dinotel 20X, 40X, 9XC.

Dimensiunile de baza ( fig 1)a burghiului cu partea aschietoare dura sunt : Diametru ± 4-20 mm Lungimea ± 250-100 mm

Iar cele cu placute din aliaj dur au urmatoarele dimensiuni : Diametru ± 7.5-30 mm Lungimea ± 140-1000 mm




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 42

Burghiuri: a-cilindrice cu placute din aliaje dure; b-cilindrice cu partea aschietoare dura;c-cilindrice cu placute montabile la capul intermediar: d-forma muchiei aschietoare.

4.1.10. Determinarea regimurilor de aschiere

Determinam pentru cota 400 mmDeterminam adincimea de aschiere , care va fi egala cu :

t=3 mmCalculam avansul, s

Sr =sd*zunde:sd ± avansul pe dinte, mm/dintesd = 0.16 [tab.14.4, picos1]z ± numarul de dinti

sr = 0.16*14 = 2.24 mm/rotCalculam viteza de aschiere

v pu y

d

xm

q

V K zt st T

DC v

!

1

, m/min [pag.526, picos1]

Unde:Cv ± constanta pentru conditiile date de frezareD ± diametrul frezei, mmT ± durabilitatea economica a frezei, minT = 80 mint1 ± lungimea de contac dintre taisul sculei si piesa prelucrata, raportata la o rotatie, in mmsd ± avansul pe dinte, mm/dinte

t ± adincimea de aschiere, mmz ± numarul de dinti ai frezeiK v ± coeficient de corectie a vitezei,q, m, x, y, u, p ± exponenti determinate experimentalCv, q, m, x, y, u, p,± sunt luati din tab.14.14, picos1




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 43

v

d

K zt st T

Dv

!

1.08.028.038.01

33.0

17.0700

K v = K mv*K s1*K sc [pag.535, picos1]

K mv ± coeficientul de corectie in functie de materialul prelucrat [tab.14.9, picos1]K s1 - coeficientul de corectie in functie de starea suprafetei materialului [tab.14.12, picos1]

K sc - coeficientul de corectie in functie de grupa de utilizare a placutilor din carburi metalice[tab.14.15, picos1]K sc =0.68K s1 = 0.9

vn

m

mmv

RC K ¹¹

º

¸©©ª

¨!

750[tab.14.9, picos1]

Unde:Cm ± coeficientul de prelucrabilitate [tab.14.10, picos1]Cm ± 0.95R m ± rezistenta la tractiune , N/mm2 R m = 590 N/mm2 nv ± exponent [tab.14.10, picos1]

nv = 1

2.1590

75095.0

1

!¹ º

¸©ª

¨!mv K

K v = 1.2*0.68*0.9 = 0.73

71.8973.014316.0480

1607001.08.028.038.033.0

17.0

!

!v m/min

Calculam turatia sculei n=(1000*v)/*D, [pag.527, picos1]unde:v- viteza de aschiere, m/minD ± diametrul frezei, mm

n=(1000*89.71)/(3.14*160) = 178.56 rot/min

Calculam viteza de avansvf = sd*z*n [pag.526, picos1]

unde:z ± numarul de dintisd ± avansul pe dinte, mm/dinte

n ± turatia frezei, rot/minvf =0.16*14*178.56=399.9§400mm/min

Calculam puterea efectiva Ne= (Ft·v)/6000 [pag.527, picos1]

Unde :Ft ± component tangential a fortei de aschiere, in daNv- viteza de aschiere, m/min




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 44

mF W q

u y

d

x

F t K

n D

zt st C F

F F

F F F

!

1 , [pag.530, picos1]

Unde:t1 ± lungimea de contac dintre taisul sculei si piesa prelucrata, raportata la o rotatie, in mmsd ± avansul pe dinte, mm/dintet ± adincimea de aschiere, mmz ± numarul de dinti

D ± diametrul frezei, mmn ± turatia frezei, rot/minK mF ± coefficient de corectie in functie de materialul prelucratCF = 1010, [tab.14.7, picos 1]xF = 0.88yF = 0.75uF = 1qF = 0.87wF = 0

n

m

mF

R K ¹

º

¸©ª

¨!

750, [pag.532, picos1]

Unde:R m ± rezistenta la tractiune , N/mm2 R m = 590 N/mm2 n=0.3

93.0750

5903.0

!¹ º

¸©ª

¨!mF K

40966.40893.056.178160

14316.041010087.0

175.088.0

}!

!

t F

Ne= (409*89.71)/6000 = 6.11 kw

Determinarea regimurilor de aschiere prin metoda analitica

Determinam pentru Ø 10 mm

Calculam adincimea de aschiere conform relatiei:t=D/2 [mm]unde:D- diametrul burghiului, mmt- adincimea de aschiere, mmt=10/2 =5 [mm]Deci adincimea de aschiere este de 5 mm.

Calculam avansul, ss =K s Cs D0.6 [mm/rot]Unde:K s ± coieficient de corectie, tab.16.8Cs ± coieficient de avans, tab.16.9s =0.8·0.038·100.6=0.121 [mm/rot]

Calculam viteza de aschiere:v = [(Cv·D

0.2)/s0.5]-K T [m/min]




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 45

unde:Cv ± coieficient constant, tab.16.27K T ± coieficient de durabilitate, tab.16.28v = [(7.9·100.2)/0.1210.5]-1 = 35 [m/min]

Calculam puterea efectiva : Ne= (Mt·n)/9750, [kw]Unde:Mt ± momentul de torsiune, Nmn ± turatia burghiului, rot/min

Ne = 5.1 [kw]

Dupa ce am efectuat calculele, introducem datele in urmatorul tabel

Tab.8. Determinarea regimului de aschiere prin metoda analiticaCota IT Avansul,

mm/rotViteza deaschiere,m/min

Puterea ,kw

Turatiile ,Rot/min

Timpul de baza, L/nsmin

Ø 10 9 0.12 35 5.1 750 0.03

400 9 0.16 89.71 6.11 178.56 0.20

Regimurile de aschiere pentru operatia de frezare prin metoda tabelara

Tab.9. determinarea regimurilor de aschiere prin metoda tabelara pentru operatia de frezareCota

IT Operatia Scula Avans pedinte,Mm/dinte

Viteza deaschiere,m/min

Viteza deavans,mm/min

TuratiileRot/min

PutereaKw

Ø38

9 Frezare:degrosare

finisare

Freza Nano turbo

R217.69-06

0.09

0.06

226

249

1693

1243

2246

2473

4.5

3.6Ø14

9 Frezaredegrosarefinisare

Freza Nano turboR217.69-06

0.060.09

302274

12941773

10001000

1.41.8

320 11 Frezare:DedegrosareDe finisare

Frezafrontal-Octomill220.43-07W

0.100.15

259231

512687

514460

1721

46 10 Frezare:DedegrosareDe finisare

Freza Nano turboR217.69-2020.0-06-5A

0.050.06

272256

10211282

43004080

2.02.3




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 46

Regimurile de aschiere pentru operatia de gaurireTab. 10. determinarea regimurilor de aschiere prin metoda tabelara pentru operatia de gaurire

Cota IT Operatia Scula Vitezadeaschierem/min

Avansulmesei

Fortadeavans,

N

Avans/rotmm/rot

TuratiileRot/min

PutereaKw

Ø14 9 Gaurire SD207A

13.0-83-14R1

130 859 3450 0.27 3130 5

Ø32 7 Gaurire SD504-31-124-32R7

175 180 3310 0.10 1797 7.7

Ø16 8 Gaurire SD207A16.0-92-16R1

130 853 4970 0.33 2580 5.6

4.1.11. Programarea prelucrarii; determinarea fazelor, traseul sculelor

Faza T01 .Frezarea de degrosare a suprafetei plane




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 47

Faza T02.Centruirea gaurilor si tesirea.

Faza T03 Se gauresc:y 8 gauri cu Ø 10 mm la adincimea de 23 mm




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 48

Faza T04Se fileteaza 8 gauri cu tarod cu Ø 12 mm




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 49

Faza T05.Frezarea ferestrelor

Faza T06 Centruirea gaurilor cu ø 32




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 50

Faza T07.Burghierea gaurii cu ø 32 mm

Faza T08.Frezarea gaurilor




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 51

Faza T09.Frezarea tesiturilor

Faza T1010.Frezarea de finisare




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 52

Instalarea BFaza T11.Frezarea de degrosare a suprafetei plane.

Faza T 12.Frezarea tesiturilor




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 53

Faza T13. Frezarea pe contur

Faza T14.Faza de centruire




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 54

Faza T15.Gaurire

Faza T16.Frezarea ferestrelor




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 55

Faza T17.Frezarea de finisare

Faza T18.Frezare pe contur de finisare




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 56

Faza T19.Faza de centruire

Faza T20.Burghierea




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 57

Faza T21 Burghiere

Faza T22 Filetare




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 58

Instalarea C

Faza T23 Centruirea




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 59

Faza T24. Burghierea




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 60

Faza T25.Filetarea

4 .1.12 Normarea tehnica a operatiilor La producerea pieselor o mare importanta are productivitatea prelucrarii ce se caracterizeaza

prin consumul de timp pentru producerea unei piese in intregime. Norma de timp poate fi determinate prin mai multe metode in dependenta de tipul de producere: Metoda tabelara Metoda cronometrarii Metoda analitica de determinare a normei de timp

Metoda tabelara consta in determinarea normei de timp pebaza materialelor colectate sisistematizate in tabele din practica intreprinderii.

Metoda cronometrarii consta in determinarea timpului de prelucrare integral pentru toate piesele.

Metoda analitica de determinare anormei de timp se efectueaza pe elemente.

Norma de timp prin metoda analitica se determina prin calculul cu relatia :

T=(T pi/n)+T b+Ta+Tdt+Tod+Tdo

Unde:T pi - timpul de pregatire si inscriere, se ia o singura data pentru intregul lot de piese prelucratela operatia respective,n ± numarul de piese din lot (1500)




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 61

T b ± timbul de baza, care depinde de regimul de aschiereTa ± timpul auxiliar (pentru apropierea i îndeprtarea sculei, instalarea i schimbarea sculelor,schimbarea marimei i direciei avansului, pauze tehnologice etc.); care se determina cuajutorul normativelor tehniceTdt ± timpul de deservire tehnica (2-5%*Top)Tod - timpul de odihn i necesitai fiziologice (3-6%*Top)Tdo ± timpul de deservire organizatorica (1-2.5 %*Top)Suma timpului de baza cu timpul auxiliar se numeste timp operativ

Top = T b+Ta T pi = T pdt+Tcdt+Tin+Tid+Tsp+Ts+T pr +T prl+Tci [min]

Unde:T ptd ± timpul de primire a desenului tehnologic;T cdt ± timpul de facerea cunotinei cu documentaia tehnic;T in ± timpul de instructaj de maistrului;T id ± timpul de instalarea i eliberare a piesei;T sp ± timpul de schimb a parametrilor de achiere;T s ± timp pentru o scul;T pr ±timp pentru o cot, introducerea programei ;T prl ±compunerea programei de lucru, timp pentru o cot;

T ci ± poziionarea coordonatelor iniiale;Elementele timpului auxiliar Timpul

minI Timpul de controlTimpul de orientare dup coordonatele X, Y i Z. 0.32

Timpul de control a pozitiei sculei intr-un punct anumit. 0.15

Timpul de control a capacului pentru emulsie. 0.03

II Timpul la ajustareTimpul de pozitionare la o pozitie. 0.02

Timpul de fixare la o pozitie. 0.03

Timpul de schimbare a unei scule. 0.03III Pregtirea organizatoricPrimirea desenului, documentelor, programelor, sculelor achietoare, dispozitivde msurare i verificare, primirea semifabricatelor i darea pieselor gata.

4.0

Facerea cunotinei cu lucrul, cu desenul i cu documentaia tehnic. 2.0

Instructajul maistrului. 2.0

Instalarea i eliberarea piesei. 0.19

Timpul de schimb a parametrilor de achiere n i S . La o schimbare. 0.2

Instalarea i eliberarea unei scule, pentru o scul. 0.8

Introducerea programei pe taste de pe punctul de comand. Timp pentru o cot. 0.4

Compunerea programei de lucru la locul de munca. Timp pentru o cot. 1.5

Poziionarea coordonatelor iniiale (punctul O). 2.5

Dispozitive pentru LUR. 0.3

T pi = 4+2+2+0.19+0.2+0.8+0.4*4+1.5*4+2.5=20 [min]Ta =Tid+T p+Tc+Tcd

T id ± timpul de instalare i dezinstalarea piesei (0.19 min) T p ± prinderea i fixarea piesei (0.09 min) T c ± timpul de control (0.50 min)




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 62

T cdt ± timpul de facerea cunotinei cu documentaia tehnic (6 min)Ta =0.19+0.09+0.50+6= 7 [min]

To = 66.01[min]Tdo=1.63 [min]T b = 8.01[min]

T=0.01+8.01+7+2.64+3.3+1.63=22.59 [min]

Determinarea normei de timp la operatia de frezare

Cota Treapta de precizie

Operatia Timpul de baza,

i s

l l L

m

21

min

Timpuloperativt b+ta , min

Timpul dedeservireorganizatorica,min1-2.5 %*Top

6 9 Frezare:-degrosare-finisare

0.040.02

7.06 0.18

133 9 Frezare

-degrosare-finisare 0.480.39 7.87 0.20

320 11 Frezare:-De degrosare-De finisare

0.48

0.38

7.86 0.20

46 10 Frezare:De degrosareDe finisare

0.120.06

7.18 0.18

5 9 Frezare:De degrosare 0.12 7.12 0.17

Determinarea normei de timp la operatia de gaurire

4.2.Tema individuala - Masina cu comanda numerica OKUMA MU500VA

Compania OKUMA a fost infiintata in anul 1898 (111 ani) fiind printre primele companii dinlume care a inceput dezvoltarea si productia de masini unelte cu comanda numerica.Gama largade produse si optiuni disponibile, propria comanda numerica, tehnologia inalta care se regaseste

Cota IT Operatia Timpul de baza,L/(ns)min

Timpuloperativt b+ta , min

Timpul dedeservireorganizatorica,min1-2.5 %*Top

Ø14 9 Gaurire 0.15 7.15 0.17

Ø32 7 Gaurire 0.25 7.25 0.18

Ø16 8 Gaurire 0.05 7.05 0.17

Ø 10 10 Gaurire 0.47 7.47 0.18




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 63

in toate masinile ofera solutii care satisfac cerintele oricarui client pentru productivitati marite,fie ca este vorba de strunjire sau frezare.

Masinile cu comanda numerica OKUMA - varf tehnologic in prelucrarile mecanice de precizieEchipamentele de automatizare si tehnologiile avansate de care dispun masinile cu comanda

numerica OKUMA permit executia unor piese mecanice complexe si de precizie ridicata.Masinile care sunt produse de compania Okuma sunt de ultima generatie privind constructia,

precizia, comanda numerica.Seria MU OKUMA ofera o putere la proiectarea in 5 axe, care creaza un etalon prin care

celelalte sunt definite.Combinind puterea seriii MU cu OKUMA lui PSO avem un rezultatindispensabil in linia de productie.

Tehnologia implimentata de OKUMA consta in urmatoarele:y Masinile au o tehnologie foarte avansatay Precizia de prelucrare este inalta ± 1 microny Masininile au o stabilitate ridicatay Procesul este monitorizat continuu de un computer y Are loc afisarea problemelor inainte de aparitia defectelor y Masina are o rigiditate sporita, datorita tehnologiei in domeniul ghidajelor y Masina are un sistem de prevenire a aparitiei coleziunilor inainte ca ele sa se produca

O alta tehnologie implimentata este dotarea cu sistemul de anticoleziune si detectarea

desprinderii piesei.Compania OKUMA a dezvoltat prima comanda numerica inteligenta, numita OSP - P 200, care

a deschis o noua era in domeniul masinilor cu comanda numerica.Comanda OSP-P200M are urmatoarele caracteristici:

Ofera solutii avansate de programare pe masinile OkumaSe face automat conversia programelor in limbajul ISO.

Limbajul ISO contine o multime de decodificari care permit calculatorului de pe masina cucontrol numeric, transformarea programelor din diferite sisteme sau limbi in limbajulcalculatorului, dupa care sunt puse in aplicatie pe masina unealta.Setarile care sunt folosite pentru prelucrarea unui anumit reper pot fi salvate si reintroduse laurmatoarea setareAceste setari se realizeaza foarte simplu, cu ajutorul unui ecran de operare din tabelul cu procesul

de prelucrareDupa afisare si setare echipamentul realizeaza programul complet,pe portiuni din program sau

operatii independente.Dupa oprirea procesului de prelucrare el poate fi reluat precis din acelasi loc fara a fi necesara

reintroducerea parametrelor si aducerea lor la origine.Adica daca procesul de prelucrare a unuisemifabricat este interrupt din diferite motive, prelucrarea lui poate fi reluata fara a fi necesar sase introduca programul din nou.

Echipamentul este supravegheat de la distant cu ajutorul unui calculator care este conectat laretea sau direct la internet.Aceasta ne ofera posibilitatea de a dirija procesul automat, fara a finevoie de a te apropia permanent de masina unealta pentru a dirija, a schimba semifabricatele side a reintroduce programul.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 64

Masinile OKUMA au o precizie de poziionare de 1 µmPrecizie inalta de pozitionare.Acestea sunt reprezentate prin urmatoarele diagramePrecizia de pozitionare 1 µm

Poziionare de repetabilitate 0.2 µm

Compania OKUMA foloseste conceptul interfata prietenoasa care consta in :y Sensori de temperature pentru stabilitate termica ridicatay Compenseaza automat deformatiile datorate temperaturiiy Nu este nevoie de a se crea un mediu special pentru a amplasa masinile

Acestea sunt reprezentate printr-un grafic :




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 65

Utilajele companiei OKUMA mai poseda o rigiditate inalta care este datorata tehnologiei ,,

Caged Ball ´.Diferite tipuri de îndrumare sunt disponibile, în vederea adaptrii capacitii de încrcare lacerere nevoilor. Aceasta garanteaz o precizie de orientare optim.

Acesta contine un semnal de zgomot de tip radial.Are unun consum redus de sculeO viteza de pina la 60m/minRigiditate ridicata

Consumul redus de scule consta in faptul ca utilizeaza scule de o performanta inalta.Este posibilca sa fie utilizate asa tipuri de scule care sunt reascutite in cadrul procesului de lucru,sau pot fifolosite scule cu placute demontabile.Ghidaje liniare cu role au urmatoarele caracteristici- coeficient de frecare ~ 0,001- viteze maxime 10m/sec- cursa maxima 6000mm- incarcare statica maxima 25kN




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 66

Ghidajele cu role de conducere sunt ghidaje lineare, asamblate modular pentru diferite tipuri deaplicaii. Datorit construciei lor uoare sunt adecvate pentru utilizarea în sistemele demanipulare. Ele se caracterizeaz în special prin rulaj silenios, viteze de rulare înalte, curse lungii prin posibiliti de asamblare modular.Cruciorul de rulareGhidajele cu role de conducere se compun dintr-un sau din mai multe crucioare de rulare dinaluminiu, din role de conducere profilate i dintr-o in de ghidare linear sau curbat.Crucioarele de rulare se livreaz în varianta din profil laminat (cu caviti longitudinale),deschis, compact i cu suport pivotant pentru ghidajele curbe, ovale sau circulare.Iata de ce Okuma foloseste asa tipuri de ghidajeGhidajul pe axe se caracterizeaza prin : viteza inalta, rigiditate inalta a axelor de ghidareGhidajul pe axe contine: glisante i ghid, cale rulant, precum i sistemul de rcire pentru toateaxele

Okuma are singura masina din lume care nu are origine.Ea contine codificatoare si servomotoare

Sarcina de monitorizareAre loc monitorizarea in timp real a incarcarilor Are o viteza mare de transmisie a informatiilor de la motoare catrecomputer in timp realAre transmisie de date prin fibre




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 67

SOLUTIILE OKUMAMentine raportul uptime ridicat

Reducerea timpului de pregatireO alta solutie este simularea tridimensionala in format 3D.Aceasta ofera posibilitatea de a vedeaintregul proces de prelucrare a piesei si afisarea defectelor care apar in timp prelucrarii si erorilede program,ceea ce duce la reducerea cheltuielilor si materialelor.Simularea 3D ofera simulare reala si are un system de programare conversational care esteimplementata si pe centrul universal MU500VA directivele aplicabile.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 68

Model UNIVERSAL CENTER MU-400VA

UNIVERSAL CENTER MU-500VA

Masa mm 400 500Deplasari(X-Y-Z) mm 762x460x460 1,250x660x540Turaia arborelui min 8,000 8,000Instrumentul destocare

Unelte 20 20

Condensator porniremotoare

kw 11/7.5 11/7.5

Etaj spaiu mm 2,160x2,715 2,940x3,360

Concluzie finalaAnalizind tehnologiile implementate si produsele companiei Okuma am ajuns la concluzia caOkuma a implementat un sir de tehnologii ca precizia inalta de prelucrare, sistem de prevenire acoleziunilor, si sistemul de oprire automata in cazul spargeriia ccidentale a placutelor.Comenzicare au dus la evolutia produselor ceea ce face ca aceste produse sa fie intrebate pe piata datoritacaracteristicilor sale:precizie inalta de prelucrare,monitorizare de la distanta,diferitisenzori,precum si tehnologiile sale avansate




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 69

5. COMPARTIMENTUL ECONOMIC




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 70

4 .1 Organizarea producerii

4.1.1 Organizarea ti pului de producie

Determin tactul de producere a piesei

min,60

N

F r

m

!X

unde:

Fr ± fondul de tim p de lucru al utilajului, min

Fr =2076 ore,

N ± volumul anual de producie, buci

min04.831500

602076!

!mX

Calculez timpul pe bucat mediu pentru procesul tehnologic

n

t

t

n

i

buc

med

buc

§!! 1

unde:

t buc ± tim pul pe bucat la o peraia i

n ± numrul de o peraii

n=1

In procesul tehnologic proiectat pentru piesa dat, prelucrarea este executat într -o

singur o peraie, executat pe centrul de prelucrare cu control numeric, în dou instalri.

Tim pul pe bucat la o peraia dat este t buc= 8.1 min

min1.81

1.8!!

med

buct

Determin coeficientul tipului de producie pentru pocesul proiectat.

1025.101.8

04.83.. }!!!med buc

mo p f

t K

X

Conform GOS T 14004-75, ce caracterizeaz coeficientul de fixare a o peraiilor

a preciem c coeficientul ti pului de producere cores punde ti pului de producie de unicat pentru

care K f.op. 20




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 71

4 .1.2 Determinarea numrului necesar de utilaj i a coeficientului de încrcare a acestuia

Determin numrul necesar de centre de prelucrare

60

!r

bucmu

F

N t N

unde:

Fr ± fondul de tim p de lucru al utilajului, min

Fr = 2076 ore,

N ± volumul anual de producie, buci

t buc ± tim pul pe bucat

3.029.0602076

15001.8}!

!mu N

N mu=1

Coeficientul de încrcare a centrului :

p

c

mu

mu

imu N

N K !

unde:

N muc ± numrul de maini calculat

N mu p ± numrul de maini primit

3.0

1

3.0!!imu K

4 .1.3 Determinarea numrului necesar de muncitori i a coeficientului de încrcare a

acestora

dmrm

imumur m

K F

K N F W

c

!

unde:

W mc ± numrul de muncitori calculat

K imu ± coeficientul de încrcare al mainii

F rm ± fondul anual de tim p al muncitorului, F rm=2011 ore K dm ± coeficientul deservirii multi ple, K dm=1.3

23.03.12011

3.012076!

!

cmW




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 72

W mc=1

Coeficientul de încrcare a muncitorului:

23.01

23.0!!!

m

mcimW

W K

4.1.4 Calculul ti purilor de stocuri

Determin nr. de piese ce se prelucreaz într-un singur schimb:

buc K N n

N N

o p f zS

S ,)/( ..

!

unde:

nS =2 ± numrul de schimburi , N z = 270 ± numrul de zile lucrtoare într -un an.

77.27)10/270(2

1500!

!

S N , 28!S N

Stocul tehnologic se calcul dup relaia:

i

n

i

piteh nC Z !§!1

, buc

unde:

ni ± numrul de piese ce se prelucreaz concomitent pe MU,

C pi ± numrul locurilor de munc.

.111 buc Z teh !!

Stocul de asigurare se determin dup formula:

38.2281.01.0 }!!! buc N Z sas

S tocul total va fi egal cu urmatoarea valoare :

431 !!! astehtot Z Z Z buc.

4.1.5 Elaborarea planului grafic de intrare i ieire a pieselor




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 73

Mrimea lotului de intrare concomitent în producere:

buck t

T pin

buc

,max !

unde:

k = 0,1 ± pentru producia de serie mic

T pî ± tim pul de pregtire încheiere, T pî =20 min

bucn ,251.01.8

20max !

!

Determin mrimea lotului optimal:

S o pt N X n !

unde:

X ± numr întreg ales în aa mod ca: maxnno pt u

Analizând aceast condiie, stabilesc c acest numr întreg este:

X = 1.

bucno pt 28281 !!

Determin numrul de lansri :

5457.5328

1500}!!! lansari

n

N Q

o pt

Determin perioada de repetare:

Q

F P !

unde:

F = 270 zile ± numrul de zile lucrtoare într-un an.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 74

zile P ,554

270!!

Determin durata ciclului de prelucrare:

zile f DC

nt t t

S S

n

io pt i

c ,60

)1(1 max

!§!

unde:

tmax ± durata o peraiei maxime, min;

ti - tim pul pe bucat la o peraia i, min;

CS = 2 ± numrul de schimburi,

DS =8 ore ± durata schimbului,

f = 270/365=0.74 ± coeficient de transformare a tim pului

zi zilet c 132.074,06082

)128(1.81.8}!

!

Construiesc graficul lansrii în producie a pieselor conform procesului tehnologic propus:

Graficul lansrii în producie a pieselor




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 75

4.1.6 Organizarea raional a locului de munc

La baza proiectrii locului de munc voi utiliza princi piul organizrii tiinifice a

muncii o peratorului, cu sco pul de a exclude su praîncrcarea muncitorului, perioda de

imbolnvire sau traumatismului precum i crerii condiiilor o ptime cu sco pul mririi

productivitii.

S chema organizrii locului de munc

4.2 Calculul costului de producie4.2.1 Determinarea costului de material

Cma=amsf -bmd

unde: a,b-preul unui kilogram de materie prim i respectiv, deeumsf -masa semifabricatului, kgmd -masa deeului, kg

m p-masa piesei, kg

m p = 28.17 kg,

m sf = 49.75 kg,

md = 49.75-28.17= 21.58 kg

C ma=10,7 49.75 ± 2.4 21.58 = 480.53 lei

4.2.2 Determinarea cheltuielilor pentru energie

cimumu

n

i

ee K K F P N §!

!1




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 76

P e - puterea energetic a MU, 25 kW

F mu=F r =2076 h

K c - coeficientul cererii (0,4-0,45). K c=0,42

88.130742.03.020765 !!e N

P N C e

N

e !

P -preul unui kW/h, P =1.33+ 20% =1.59 lei

Pentru PTP:

anleiC N

e /52.207959.188.1307 !!

Costul energiei pentru fabricarea unei piese:

leiC e 38.11500/52.20791 !!

4.2.3 Determinarea cheltuielilor pentru remunerarea muncii

Calculez salariul tarifar pentru fabricarea unei piese dup relaia:

60

hbuctar

C t S

!

unde:

Ch ± taxa tarifar în de penden de categoria muncitorului lei/or.

Muncitorul care va deservi centrul de prelucrare va fi de categoria a V I -a, iar salariul

su tarifar va constitui 12 ,58 lei/or.

bucleiS tar /69.160

58.121.8!

!

Sporul la fondul de remunerare direct se stabilete în valoare de 20% din salariul

tarifar:bucleiS S tar s por /33.02.069.12.0 !!!

Salariul de baz:

s por tar baz S S S !

bucleiS baz /02.233.069.1 !!




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 77

Salariul suplimentar constitue 10% din salariul de baz :

bucleiS S baz /20.002.21.0%10sup !!!

Fondul anual total de remunerare a muncii:

bucleiS S S baztot /22.22.002.2sup !!!

Determin salariul mediu lunar al muncitorului conform relaiei:

§!

!

n

i

cm

tot lun

W

N S S

1

12 , lei.

Unde:

§!

n

i

cmW 1

- numrul total de muncitori calculai

23.01

!§!

n

i

cmW

leiS lun 52,1206

23.012

150022.2!

!

Contribuiile la asigurarea social ± CAS constitue 23% din salariul total.

bucleiCAS /51.022.223,0 !!

4.2.4 Determinarea costurilor de fabricare

Determin valoarea costurilor directe:

CAS S C C Ch tot emadir ! 1

bucleiChdir /64.48451.022.238.153.480 !!

Determin valoarea cheltuililor indirecte:




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 78

dir ind ChCh %17!

bucleiCh nd /,38.8264.484%171 !!

Determin amortizarea anuala:

buccual p

A ut

ut /..,%100

!

unde , Aut - amortezarea utilajului. P ut - pretul utilajului. (745000lei.)

al ± norma de amortezare liniara.

al = 1/T ·100%. al = 1/7 ·100%=14.4%

T ± norma de exploatare(7 ani).

.1072804.14

100

745000lei Aut !!

Determin norma de timp pentru un lot de piese:

T lot = N·t buc = 1500·8.1=12150min=202.5 ore

T lot = 202.5 ore

Determin valoarea procentuala a Tlot:

%7.92076

%1005.202%100

!

!

! r

lot

F

T

V

Determin amortezarea pentru un lot de piese:

.16,10406100

7.9107280

%100lei

V A A ut

lot !

!

!




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 79

Determin amortezarea pentru o bucata:

lei N

A A lot

buc 93,61500

16.10406!!!

Determin preul de cost al produciei:

bucind dir c p AChCh P !

buclei P c p /95.57393.638.8264.484 !!

Determin cheltuielile administrative:

c padm P Ch ! %16

bucleiadmCh /83.9195.573%16 !!

Determin amortizarea cldirii:

N C A in

cl %3!

unde:

C in ± costul incaperii

C in=S p·P m2

S p- suprafata incaperii.(45 m2 )

P m2- pretul unui m2 al suprafetei incaperii. (500 lei/m

2.)

C in=45·500=22500 lei

buclei Acl /45.01500

%322500!

!

Preul de cost de uzin:

cl admc pcuACh P P !

buclei P cu /23,66645.083.9195.573 !!

Cheltuielile comerciale:cucom P Ch %5,1. !

bucleiChcom /99,923,666%5,1. !!




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 80

Preul de cost complet a produsului:

cucomc pc P Ch P !.

buclei P c pc /22,67623,66699,9. !!

Profitul:

c pcrof P P .%25!

buclei P rof /05,16922,667%25 !!

Preul piesei fr TVA:

buclei P P P rof c pc pr /27,84505,16922,676. !!!

Taxa pe valoare adugat:

pr P T V A ! %20

bucleiT V A /05,16927,845%20 !

!

Preul de livrare:

pr l P T V A P !

buc P l /32,101427,84505,169 !!

Rezultatele privind costurile de fabricare a piesei, au fost grupate în tab.1Costurile de fabricare a piesei tab.1

Nr. Devizul de cheltuieli V aloarea, lei/buc

1

Materiale de baz i semifabricate 532 ,32

Deeuri

Materiale fr deeuri 480,53

2 Cheltuieli de energie 1.38

3 Remunerarea muncitorilor de baz(de baz i

su plimentul cu CAS -urile)2.73

I Total consumuri directe 536.43

4 Cheltuieli indirecte 82.38

5 Amortizarea utilajului 6.93

II Total costul de producie - secie 625,7 4

6 Cheltuieli administrative 91,83

7 Amortizarea cldirii (3%) 0.45

III Total costul de producie - uzin 718,02

8 Cheltuieli comerciale 9.99




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 81

IV Total costul de producie - complet 728.01

9 Profit o peraional 169.05

V Preul fixat de întreprindere 897.06

10 T V A

11 Preul de livrare 1014.32

4 .3 Calculul indicatorilor tehnico-economici

4.3.1 Calculul investiiilor ca pitale

t ecinmuc C C C I .!

unde:

C ec.t =(8-12%)C mu

C mu-costul mainii unelte, lei

C in-costul înc perii, lei

C ec.t -costul echi pamentului tehnic, lei

P m2-preul unui metru patrat, lei, P m2=500ei

S p- su prafaa de producere, 45 m2

C mu= 745000 lei

Cheltuieli pentru închirierea cldirii i încperii:

Cin = S p×Pm2 Cin=45×500=22500 lei

Cheltuieli pentru echipament tehnologic:

Cec.t = (8-12 %)×Cmu

Cec.t =10% × 745000=74500lei

Ic= 745000+22500+74500= 842000 lei

4.3.2 Calculul nivelului rentabilitii

%100.c pc

rof

e P

P R !




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 82

%25%10022,676

05,169!!e R

4.3.3 Calculul valorii produciei fabricate pe un muncitor de baz i pe 1 leu de fonduri de

producie

Valoarea produciei fabricate pe un muncitor de baz se calculeaz dup formula:

leiW

N P FP

m

pr

mb 12679051

150027,845!

!

!

Valoarea produciei fabricate pe 1 leu de fonduri de producie se calculeaz dupformula:

lei I

N P FP

c

pr

leuFP 50,1842000

150027,8451 !

!

!

4.3.4 Determinarea pragului de rentabilitate

Volumul critic de realizare se determin conform formulei :

buc pr

fixe

cr Ch P

N Ch N

var/

!

Ch fixe =P c.c p-Chdir =676,22-484,64= 191,58 lei

piesecr N 93043,53627,845

150058,191!

!

Pragul de rentabilitate se determin dup relaia :

lei pr cr rren P N P 1,86101727,845930 !!!




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 83

fig. Diagrama pragului de rentabilitate

Rezultatele privind indicatorii tehnico-economici de lucru a sectorului, au fost grupate întab.2:

tab.8 Indicatoriitehnico-economici de lucru a sectorului

Nr. Denumirea indicatorilor Unitatea demsur Valoarea

1.

Volumul anual de producie în uniti naturale în uniti valorice

buc.lei

15001267905

2. Numrul mainilor - unelte uniti 13. Coeficientul de încrcare a mainii - unelte - 0,3

4.Volumul de munc necesar pentru fabricarea

produsuluinorm-h(t buc) 0.18

5. Volumul de munc a mainilor unelte MU-h 27606. Numrul muncitorilor de baz persoane 1

7. Salariul mediu lunar a muncitorilor de baz lei 1206,528. Coeficientul deservirii multiple (K dm) - 1,3

9. Puterea utilajului tehnologic kW 25




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 84

10.Fabricarea produciei la preul întreprinderii-pe un muncitor de baz-pe un leu de fonduri de producie

leilei

12679051,5

13. Preul de cost complet a produsului lei/buc 676,2214. Pragul de rentabilitate buc. 93015. Nivelul rentabilitii % 25

Concluzii:

Conform calculelor de mai sus am stabilit toate cheltuielile ce pot fi suferite de întreprindere de

la începutul i pîn la sfîritul procesului de prelucrare a piesei, în acest caz de tip ÄPlaca´.Pe

lîng cheltuieli mai stabilim profitul întreprinderii, salariul muncitorilor, preul de livrare,

numrul de lansri etc. În acest compartiment m fac cunoscut cu metodele de calcul în obinerea

unei singure piese, cheltuielile ce poate suporta o întreprindere.

Fcînd calculele pentru piesa dat, am ajuns la concluzia c piesa este rentabil deoarece pe

lîng faptul c veniturile totale sunt mai mari decît costurile totale, observm c producerea

pieselor de acest tip vor aduce venit pentru întreprindere. Pentru a mri cererea produsului i

profitul este necesar de a efectua cercetrile de marketing i ce concuren are produsul pe pia.

La sfîritul calculelor am reprezentat grafic pragul de rentabilitate obinut pentru piesa dat.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 85

6.COMPARTIMENTUL

SECURITATEA ACTIVITII VITALE




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 86

1. Introducere. Scop. Organizare. Rolul protectiei muncii si mediuluiambient.

Protecia muncii este un complex de msuri i mijloace, organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care acioneaz conform actelor legislative i normative i care asigur securitateaangajatului, protejarea sntii i a capacitii de munc a acestuia în procesul de munc.

Scopul proteciei muncii este de a reduce la minim, probabilitatea afectrii sau îmbolnviriiangajatului cu crearea concomitent a condiiilor confortabile de munc la o productivitatemaximal a acesteia.

Securitatea muncii în activitatea de producie se asigur pe urmtoarele ci:- instruirea în materie de protecia muncii a tuturor angajailor i a altor persoane la toate

nivelurile de educaie i pregtire profesional;- instructarea prealabil i periodic a tuturor angajailor;- pregtirea special angajailor care deservesc maini, mecanisme i utilaje fa de care

sînt înaintate cerine sporite de securitate;- verificarea periodic a cunotinelor personalului tehnic ingineresc a materiei în protecia

muncii(nu mai rar decît o dat în trei luni).

Direcii principale ale politicii de stat în domeniul proteciei muncii:o asigurarea prioritii ale politicii de stat în domeniul proteciei munciio emiterea i aplicarea actelor normative privind protecia muncii;o coordonarea activitilor în domeniul proteciei muncii i al mediului;o cercetarea i evidena accidentelor de munc i a bolilor profesionale;o aprarea intereselor legitime ale salariailor care au avut de suferit în urma accidentelor

de munc i a bolilor profesionale;o stabilirea compensaiilor pentru munca în condiii grele, vtmtoare sau periculoase ce

nu pot fi înlturate în condiiile nivelului tehnic actual;o participarea autoritilor publice la realizarea msurilor de protecie i al organizrii

muncii;o organizarea evidenei statistice de stat privind condiiile de munc, accidentele de munc,

bolile profesionale i consecinele materiale ale acestora;o colaborarea internaional în domeniul proteciei muncii;o contribuirea la crearea condiiilor nepericuloase de munc, la elaborarea i utilizarea

tehnicii i tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protecie individuali colectiv a salariailor;

o reglementarea asigurrii salariailor cu echipament de protecie individual i colectiv cuîncperi i instalaii sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din contulangajatului.

Ministerul Muncii i Proteciei Sociale exercit coordonarea activitii de protecie a muncii în

R.MElaborarea masurilor de protectie a muncii are o importanta primordiala deoarece este in jocsanatatea si viata oamenilor. Nerespectarea regulilor de securitate poate avea consecinte graveatit pentru persoana care a incalcat aceste reguli cit si pentru acea persoana care l-a elaborat, deaceea trebuie de acordat o atentie sporita securitatii activitatii vitale.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 87

2. Analiza conditiilor de munca. Zonele de risc in producere.

Analiza conditiilor de munca reprezinta:- analiza msurilor tehnice i organizatorice spre preîntâmpinarea aciunii negative asupra

muncitorilor a factorilor nocivi de producere.- evidenierea strii reale a condiiilor de munc la obiectul de baz;

Analiza condiiilor de munc se înfptuiete în perioada practicii de diplom sau de producerei se începe cu aprecierea vizual a locurilor de munc (categoriei de lucrri) din punct de vederea condiiilor reale de munc folosind indexaia Änormal´(n), Äpericulos (p)

Tabelul 1. Caracteristica condiiilor igieno-sanitare a factorilor periculoi iduntori de producie

Factorii periculoi i duntoride producie

Aprecierea condiiilor de munc

Vizual Dup proiect

1 2 3

1.Factorii sanitaro-igienici Per. rece Per. Cald

1.1 Microclimatultemperatura , 0 C

umeditatea relativ a aerului,%viteza micrii aerului , m/s

nnn

17-1940-600,2

20-2240-600,3

1.2 Iluminatulnatural lateral,%artificial comun,lx

++

0,9200

1.3

Ventilaiaaeraia natural,k dv

infiltrarea natural,k dv

23

23

2.Caracteristica încperilor 2.1 zona sanitar de protecie2.2 categoria industriei dup pericolul

exploziv i incendiar 2.3 gradul de rezisten la foc a

cldirii

IV

G

I

IV

G

I3.factorii periculoi i nocivi de producere

3.1 Electricigenul curentuluitensiunea , Vfregvena ,Hz

Alternativ220/380

50

Alternativ220/380

503.2 Mecanicivbraie,Hz(mm/sec,dB)zomotul ,dBmicarea prilor mainilor i

++

93




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 88

mecanismelor + +

3.3Termicdetalii înclzite, C 0 + +

3.4 Paf (pulbere)neorganic + C MA ³ 10 mg/m 3

4. Posibilitatea izbucnirii incendiuluisau a explozieigazul inflamabil

surse de aprindere+

igar,scînteie+

igar,scînteie

Ca factor periculos luam spre exemplu posibilitatea de izbucnire a incendiului sau exploziei.Casurse de izbucnire pot folosi scinteiele,tigarile,etc.Acest factor de risc include citeva metode decombatere a acestor cauze:

o Stingtoare portabile,

o Lzi cu nisip

o Rezervoare cu apo Rcirea focarului de ardere mai jos de o temperatur anumit

o Frânarea intensiv a vitezei focarului unde s-a produs reacia

o Stingerea mecanic a focului în rezultatul aciunii asupra lui cu un jet puternic de ap sau

gaz inert.

În timpul prelucrrii mecanice pe centrul de prelucrare apare un ir de factori de producieduntori care pot fi de natur fizic, chimic, psihofiziologic i biologic.

Prile în micare a utilajului tehnologic, transportând semifabricatele i piesele finite: achiilematerialelor de prelucrat; fragmente din scule achietoare; temperatura ridicat a suprafeei

prelucrate i scule achietoare tensiunea înalt în circuitul electric sau sarcinile electrostatice,

care pot duce la scurt circuit prin corpul uman - reprezint categorii de factori fizici periculoi.Pentru procesul de achiere este caracteristic prezena de praf i gaze în spaiul de lucru, nivelulde zgomot i vibraia ridicat, iluminare insuficient a zonei de munc, existena strluciriidirecte i reflectate, pulsare cu frecvena înalt a fluxului de lumin, efectul stroboscopic .

La prelucrarea materialelor din otel la regimuri de achiere înalte achiile sunt aruncate dinzona de lucru . Astfel se produc accidente de producie printre care cele cu traumatism ocular ocup circa 50% prelucrare de strunjire. .

În cazul absenei mijloacelor de protecie, gradul de pregtire a mediului în zona de respiraie aoperatorilor la prelucrarea prin strunjire, gurire, filetare a materialelor din otel nu trebuie sdepeasc concentraia limit admisibil.

La fel produsele petroliere, aerosol ce intr în componena lichidelor de ungere i rcire, potinfluena negativ asupra sntii omului prin iritarea mucoasei cilor respiratorii superioare, au

factorii duntoare de a diminua capacitatea reactiv a sistemului imun.Factorii duntori biologici se manifest la utilizarea lichidelor de ungere i rcire cu coninut

mare de bacterii.În încperi cu iluminare natural insuficient i fr aceasta e necesar a se utiliza lmpi de

iluminare local.Muncitorii i funcionarii în secie de prelucrare prin achiere în scopul proteciei de influena

factorilor de producie periculoi i duntori, sunt echipai cu haine speciale i înclmintespecial, dispozitive de protecie în conformitate cu normele de ramur.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 89

În scopul asigurrii calitii lichidului de ungere i rcire se efectueaz schimbul nu mai rar deo dat pe lun, pentru emulsii - dou ori pe sptmân, celor sintetice - nu mai rar de o dat îndou sptmâni.

Piesa prelucrat are masa de 25 kg ceea ce necesit folosirea unor mecanisme speciale pentruscoaterea i instalarea în mandrin.

Pentru evitarea accidentelor de munc se respect condiiile impuse muncitorului, se analizeaz bine construcia mainii-unelte i micrile efectuate de ea în timpul procesului de lucru.

Pentru prevenirea factorilor duntori efectum:y elaborarea msurilor sanitaro-igienice;y proiectarea sistemei de ventilare general;y elaborarea msurilor anti-incendiare.

3. Masuri de sanitarie

La elaborare msurilor privind igiena muncii o importan major o are microclima zonei delucru, datorit microclimei se poate de ridicat productivitatea muncii. În timpul lucrului utilajuluii a încrcrilor fizice, asupra organismul uman acioneaz o varietate de factori : gaze, diferitesubstane, majorarea sau micorarea temperaturii, umiditatea. Crearea în zonele de munc acondiiilor normale de lucru, înlturarea sau micorarea a pân la limita admisibil a factorilor

duntori duce la mrirea producerii i la o micorare a traumatismului. Organismul uman tottimpul este în strâns legtur cu mediul înconjurtor, pentru ca procesele fiziologice înorganismul uman s decurg normal, cldura emanat trebuie s fie transmis mediuluiînconjurtor. Parametrii care caracterizeaz zona de lucru se numesc parametrii microclimei, caresunt: temperatura aerului °C; umiditatea ; viteza aerului la locul de munc , m/s; presiunea p;intensitatea iluminrii E ,Wt . Temperatura aerului în încperi iarna trebuie s fie 18«25°C,unde o cantitate de cldur este degajat de utilaj. Temperatura ridicat duce obosirea rapid aorganismului, la înroirea pielii, la pierderi de cunotin. Temperaturile joase duc la îngheareatotal sau local a unor pari ale corpului, temperaturile joase sunt de la -6°C; cele subnormale dela +10 pân la -6°C. Umiditatea fiziologic optimal este în limita 40-60%, iar în unele cazurimai mult de 75%.

Umiditatea aerului ridicat i cu temperatura joas provoac suprarcirea organismului, iar cu

temperatura ridicat supraînclzirea organismului. Viteza micrii aerului ajut la schimbul decldur, influeneaz asupra strii muncitorului, influeneaz la distribuirea elementelor nocive înîncpere.

De asemenea pentru îmbuntirea condiiilor de munc la întreprindere sânt folosite utilaje cucontrol numeric pentru a facilita lucru muncitorilor. La locul de munc muncitorul va fi dotatnumai cu mnui în caz dac trebuie de participat nemijlocit la instalarea i scoaterea piesei dindispozitivul de strângere a centrului de prelucrare. Centrul de prelucrare dup comand numericceea ce permite excluderea muncitorului la prelucrarea propriu zis. Centrul de prelucrare estedotat cu instalaii de limitatoare de siguran, în caz de unele abateri centrul de prelucrare sedeconecteaz automat. În comparaie cu alte strunguri acest centre posed proprieti dure din

punct de vedere a vibraiilor i a zgomotului.Ajungem la concluzia c folosind centre de prelucrare se micoreaz factorii duntori de

producere.Pentru aproximativ toate tipurile de influen a factorilor duntori asupra organismului uman

sunt diferite metode de securitate. O metod efectiv pentru asigurarea aerului în zona de lucrueste ventilaia ea se înfptuiete pe cale natural sau prin ventilaie mecanic.

În ventilaie natural schimbul de aer se înfptuiete datorit diferenei greutilor specifice aaerului dinuntrul i din afara încperii i presiunii vântului.

Prin sistemul de ventilare general se execut eliminarea degajrilor duntoare, se scotdegajrile de cldur i vaporii de ap de la strungurile ce lucreaz i de la oameni.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 90

Pentru înlturarea vibraiilor care apar în timpul lucrului mainei ± unelte vom elaboraurmîtoarele msuri:1) vom folosi nite garnituri de cauciuc pentru a diminua vibraiile;2) vom efectua controlul regulat a utilajului

4. Tehnica securitatii.Masuri.

Msurile privind securitatea muncii.

Elaborarea documentaiei tehnologice, organizarea i îndeplinirea proceselor tehnologice de prelucrare prin achiere trebuie s corespund cerinelor sistemei standardelor de protecie amuncii 12.3.002-75tProcesele de producere. Cerine ctre securitatet i GOST 12.3.025-80 t Prelucrarea metalelor prin achiere. Cerinele securitiit. Instalarea semifabricatelor prelucrate iscoaterea pieselor finite în timpul funcionrii utilajului se permite în afara zonei de prelucrare, lautilizarea dispozitivelor de poziionare speciale ce asigur securitatea muncii lucrtorilor.Pentruevitarea contactului mîinilor muncitorilor cu dispozitivele ce se afl în micare i scula lainstalarea semifabricatelor i scoaterea pieselor trebuie s se utilizeze instalaii automatizate.Se petrece anual controlul rezistenei sistemului de legare la pmînt a utilajului, pentru

excluderea accidentelor. Schimbul, scoaterea piesei, controlul tehnic a piesei se face numai dupdeconectarea mecanismului de rotaie a arborelui principal. În apropierea utilajului sunt instalatelzi pentru semifabricate din care se ia i se fixeaz în dispozitivul de strîngere a centrului i lzicu piese finite în care se aeaz piese finite. Locul de munc este dotat numai cu lzi pentrusemifabricate i piese, stelaj pentru scule .

Cerine generale de protecie a muncii:

y La deservirea strungului au acces persoanele care au trecut examinarea medical i aufost apreciai apt pentru acest lucru, au trecut cursul de instruire i verificare acunotinelor în domeniul proteciei muncii i au cptat permisul respectiv.

y De folosit mijloacele de protecie individual conform normelor stabilit.

y

De pstrat în curenie i ordine locul de munc, strungul, sculele.y Se interzice supraîncrcarea locului de lucru, a trecerilor cu materiale, piese brute,deeuri.

y Deeurile trebuie acumulate i pstrate în lzi specializate.y Semifabricatele ce se prelucreaz i au o lungime ce depete dimensiunile strungului,

trebuie s fie îngrdite cu dispozitive de siguran.y Locul de munc trebuie s fie pstrate numai acele scule, dispozitive, semifabricate i

piese care sunt necesare la efectuarea lucrrilor în schimbul dat.y Instalarea i schimbarea semifabricatelor, sculelor, efectuarea msurilor i curirea

achiilor se efectueaz în momentul opririi mainii unelte.

y Cerine de protecie a muncii pân la începerea lucrului:y De îmbrcat hainele de lucru (or cu mânecu, salopet, beret):

- De verificat toi nasturii la haine, evitai legarea lor cu ireturi;- De strâns prul sub beret;

y De verificat prezena i bunstarea a protectoarelor mecanice i legtura corpuluistrungului i priza cu pmânt.

y De amplasat sculele semifabricatele în ordinea stabilit pe msua alturat.y De fixat bine frezele i semifabricatul,




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 91

y De verificat funcionarea strungului în gol i funcionarea butonului de pornire princonectarea i deconectarea mainii.

y De verificat dac sistemele de ungere i rcire funcioneaz normal.

Cerine de protecie a muncii în timpul lucrului:y Pentru prevenirea traumelor se interzice:y de a transmite i lua obiecte deasupra mainii în funcionare;

y de a se sprijini de centru, de a pune pe el scule i semifabricate;y de a msura în timpul funcionrii strungului, de a curi i terge strungul pân laoprirea complet a lui;

y de a rci semifabricatul i freza cu ajutorul cârpei;y de a permite ieirea de sub strung a achiilor lungi;y de a opri strungul prin frânarea arborelui cu mâna;y de a prsi strungul fr al deconecta;y de a sprijini i prinde cu mâna piesa tiat;y De executat finisarea pieselor de pe strung cu ajutorul pilei sau hârtiei abrazive fixate pe

o montur rigid.y Înainte de a deconecta strungul de a deprta cuitul de la semifabricat.y

În timpul prelucrrii între centre de verificat buna fixare a ppuii mobile.y De utilizat chei care corespund piulielor i buloanelor.y De ales lungimea tijei de prelucrare în aa fel ca s nu depeasc dimensiunile

strungului.y La dispariia curentului electric din reea în timpul lucrului de deconectat imediat

strungul.

y Cerine de protecie a muncii în situaiile de avarie. În caz de apariie a unei situaii ce poate prezenta pericol pentru via i sntate personal ori a altor persoane, dedeconectat strungul i informai conductorul de sector.

y În caz de accident de munc deconectai strungul, de acordat dac este necesar primulajutor medical sau de chemat asistena medical. De informat conductorul de sector.

y În caz de incendiu, calamiti naturale, declararea situaiei excepionale de deconectatstrungul i de îndeplinit comanda conductorului de sector.

y Cerine de protecie la terminarea lucruluiy De îndeprtat sania de la semifabricat i de deconectat electromotorul.y De curit achiile de pe strung cu ajutorul periei iar cele din sania batiului cu ajutorul

cârligului.y De nu suflat i de nu mturat cu mâna achiile.y De ters i uns strungul, de adus în ordine sculele, dispozitivele i mijloacele de protecie

individual, de aranjat semifabricatele i piesele prelucrate în locul i ordinea stabilit.

5. Msuri de protecie antiincendiare.Metode organizatorice de prevenire a

incendiilor Incendiile la întreprinderile constructoare de maini au un pericol mare pentru muncitori i pot

aduce mari daune materiale. Asigurarea securitii antiincendiare a seciilor de producere au oimportan major i sunt reglementate de norme i hotrâri de stat.

Masuri de protectie contra incendiilor sunt:o Dotarea cu surse primare antiincendiareo Intrebuintarea surselor automate de depistare a incendiilor




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 92

o întrebuinarea emitoarelor fotoelectrice cu fum de tip DIP-1, , care sunt instalate petavanul încperii, cîte unul la fiecare 65 m2. Aceste emitoare modific micarea

particulelor de fum în semnal electric, care se îndreapt sprestaia de primire TLO-10 / 10o folosirea nisipului.o Plan de evacuare

Pentru realizarea lucrului metodoorganizatoric de protecie a muncii la întreprindere estefondat cabinetul de protecie a muncii. Instructajul introductiv se petrece cu toi cei care intr la

întreprindere la lucru permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiulde lucru al lor, deasemenea cu muncitorii, recomandaii la întreprinderele pentru îndeplinerealucrrilor de la alte organizaii, cu practicanii care-i petrec practica la întreprindere, admise pe

teritoriul întreprinderii sau în seciile de producere pentru îndeplinirea lucrrilor.Instructajul introductiv îl petrece inginerul de protecie a muncii i tehnica securitii în

cabinetul de protecie a muncii, iar cu muncitorii inginero - tehnici, cu specialitii tineri i cuelevii instituiilor de învmînt ± inginerul ef al întreprinderii.

Instructajul introductiv se înregistreaz în Registrul de înregistrare a instructajuluiintroductiv de protecie a muncii, sanitarie de producere, securitate antiincendiar i acordarea

primului ajutor care se pstreaz la inginerul de protecia a muncii i tehnica securitii.Instructajul primar se petrece nemijlocit la locul de lucru înainte de admitere la lucru cu toi

muncitorii intrai la întreprindere, dup petrecerera instructajului introductiv deasemnea cumuncitorii transferai la alt lucru.

La instructajul primar muncitorului îi sunt artate toate locurile periculoase la utilaj i lalocul de lucru, metodele de organizare corect i asigurea locului de lucru, deasemenea i se dauindicaii de interzicere de a folosi metode periculoase în lucrul sau alte aciuni, care pot duce latraumatism sau îmbolnvire. Instructajul secundar cu scopul controlrii i perfecionrii niveluluide protecie a muncii se petrece nemijlocit la locul de lucru cu toi muncitorii indiferent decalificarea lor, specialitatea i stagiul de lucru.

Instructajele primar i secundar se înregistreaz în Registrul de înregistrare ainstructajelor primar i secundar de protecie a muncii, tehnica securitii i securitateaanincendiar, care se pstreaz la conductorul lucrrilor, în subordonarea cruia se gsesc

muncitorii.6. Protectia mediului ambiant.Poluarea atmosferei.Masuri de protectie a

mediului ambiant.

Protecia mediului ambiant prezint o problem care necesit eforturi din toate ramurile. Cea maiefectiv metod de protecie a mediului ambiant este trecerea la tehnologii de producere frdeeuri sau cu deeuri minimale. Aceasta va necesita rezolvarea unui complex de problemecomplicate legate cu tehnologia, probleme constructive i organizatorice bazate pe tehnologiimoderne.

Cele mai importante direcii spre producia ecologic sunt:y modernizarea proceselor tehnologice i elaborarea utilajului nou cu nivelul de eliminare a

deeurilor în mediul ambiant minimale;y de schimbat deeuri neutilizabile la deeuri utilizabile;y larg utilizare a metodelor i msurilor de protecie a mediului ambiant.

Una din cele mai importante aciuni pentru protecia mediului înconjurtor este filtrarea aeruluide substane nocive.Purificarea aerului de substane nocive se poate de realizat cât prin injectarea aerului din exterior în încpere cât i filtrarea aerului din încpere. Prima msur este necesar pentru proteciamuncitorilor iar cea dea doua pentru protecia mediului ambiant.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 93

Starea mediului ambiant foarte mult depinde de echipamentul sanitar al uzinelor i demeninere a sigurantei echipamentelor. De aceste caliti depinde ocrotirea populaiei de gaze,colb i zgomot. Ultimul pas în acest domeniu este construcia întreprinderilor neduntoare. Ocondiie suficient la construcia unei uzine este prezena zonei sanitare de ocrotire.

Zona de ocrotire se socoate teritoriul dintre încperile de producere, depozite sau construciilecare elimin impulsurile impurificrii de producere i locuine de folosire cultural sau cldiri delocuit.

Limea zonei de ocrotire i profilare este destinat pentru întreprinderile de clasa I-II ± respectiv egal cu 1000 ± 500, 300, 100, 50 m. În dependen de componena i numrul deimpurificri de producere eliminate în atmosfer, de condiiile procesului tehnologic sedetermin limea zonei sanitare.

Intreprinderilor cu degajri periculoase în atmosfer, se recomand s se amplaseze în afaraoraului.

Concentraia eliminrii de substan periculoase se determin conform GOST 172.302-78.Pentru meninerea atmosferei conform normelor la întreprinderi trebuie folosite dispozitive deventilare. Curirea aerului eliminat din secii se efectueaz cu ajutorul hidro-filtrelor.Pentru a micora cantitatea de consum de ap se utilizeaz metode speciale de curenie a apei,care permit de a utiliza apa repetat. Astfel cantitatea de ap se micoreaz numai din cauza

evaporrii i scurgerii ei cu diferite impuriti.Micorarea cantitii de consum de ap contribuie la utilizarea metodelor de curire sintetic.O metod de protecie a mediului înconjurtor este folosire dispozitivelor de filtrare, care seîntrebuineaz pentru curirea impuritilor din ventilatoare i a deeurilor tehnologice pentru anu permite rspândirea lor în atmosfer, micorarea zgomotului, micorarea niveluluimicroundelor, folosirea ecranelor de protecie a localurilor de poluare energetic a mediuluiînconjurtor.Pentru curirea aerului ce se degaj de la centrul de prelucrare în secie, se pune o instalaie de

percepere a ceii cu o vitez mic de lucru, care este alctuit din corp, în care sunt fixate doutrepte de filtrare:1.Filtru de filtrare grosolan Filtercel G2, reprezint o caset care se scoate uor, în care segsesc nite plci gofrate. Acest filtru filtreaz uvoiul de particule mari de lichide i de cele

tari(praf,gaze).Acest filtru se foloseste in:o mediile cu atmosfera agresivao medii anti-grasime,anti-scintei si la separarea vaporilor de grasime.

Fig. 1. Filtru de curatire primara a aerului.Caracteristici tehnice




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 94

2.Filtru de filtrare fin Filtercel CFL este compus dintr-un ir de tuburi verticale, umplute cu unmaterial din fibre de lafsan cu diametrul de 18 m . Viteza de filtrare prin a doua treapt este de:

V = 0.1 - 0,15m/s.Acest filtru se aplica la instalatiile de ventilare industriala.

fig 2. Filtru de filtrare fin Filtercel CFL

O importan mare la proiectarea instalaiilor de filtrare a aerului de praf i de cea, este cazul dea putea fi folosite în sistemele de recirculare a aerului.

In corespundere cu normativele la întrebuinarea recirculaiei trebuie de inut cont deurmtoarele condiii: cantitatea de aer ce ptrunde din exterior, nu trebuie s depeasc mai multde 10% din volumul total, ce ptrunde în încpere; aerul reîntors în încpere trebuie s conin numai mult de 30% de substane nocive.

Din concentraia obinuit de praf i cea, eficacitatea instalaiei trebuie s fie de 0.90 ± 0.95 imai mare.

În calitate de materiale de filtrare se întrebuineaz materii, hârtie, plasa, achii metalice, ineledin metal, ceramic cu pori sau metale poroase.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 95

Pentru a mri eficacitatea de curare plcile filtrelor se îmbib cu ulei. Aa filtre seîntrebuineaz pentru filtrarea aerului, degajat în încperi la o concentrare a prafului pân la 200mg/m3. O alt metod este de a înfura plcile cu o plas îmbibat cu inele, sau cu o plasgofrat. Aceast caset înainte de instalare se introduce în vaselin. Particulele de praf, trecândîmpreun cu aerul prin labirintul de guri, format de inele sau de plas, se rein pe suprafaa lor unsuroas. Eficacitatea curirii ajunge pân la 0.95 i mai mult.

De multe ori, în timpul proceselor industriale de producie se formeaz impuriti datorit de ex.lubrifianilor cu proprieti de rcire, plastifianilor, fumului degajat în timpul lucrrilor desudur, vapori de ulei sau gudron, care polueaz aerul înconjurtor i care se rspândesc uor întoat hala de producie. Separatorul electrostatic SMOG-HOG® ofer soluia ideal - fie ca osoluie pentru o singur încpere, aspirare central sau instalat în conducta unui sistem deventilare.Aceste substane poluante influeneaz atât sntatea angajailor dvs., cât i mainile utilizate icalitatea produselor dumneavoastr. În special, la diametre mai mici de 2,5 µm, mecanismele de

protecie ale cilor respiratorii umane nu sunt în stare s separe aceste particule, care în cazul încare sunt toxice pot duce la boli cronice ale cilor respiratorii, a sistemului cardio-vascular sau

afeciuni cardiace ale angajatului. Urmrile pot fi cazuri de boal i întreruperi temporare ale produciei .

Modul de funcionare al filtrului electrostatic SMOG-HOG®

Plcile colectoare, pe care se depun impuritile pot fi curate i reutilizate. Putem prelua cu plcere acest serviciu de curare pe care îl realizm cu ajutorul instalaiei noastre ultrasonice.Bineîneles, substanele poluante se elimin ecologic.




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 96

7. Calcule ingineresti. Determinarea ventilatiei generala de schimb aincaperii

a)Calculam ventilatia de schimb a incaperii dupa concentratia subtantelor nocive.

Date initiale Tab.II.1Date Cg ,

mg/m3

Co ,

mg/m3

n ,

%

P,

104

kg/m2

Va ,

m3

,

kg/m3

Vinc,

m3 ·102

0.5 0 0.15 1,5 3 17 0.88 18

Cantitatea minima de aer care trebuie schimbata in incaperea de lucru determinam dupa formula:

0

610

C C

qW

g

!

Unde:W ± volumul de aer aspirat de incapere, m3/hq ± cantitatea substantelor nocive care se degaja in incapere, kg/hCg - concentratia maxima admisa (CMA) a substantelor nocive in aerul introdus Äcurat´ inincapere,

mg/m3 Co - continutul substantelor nocive in aerul introdus Äcurat´ in incapere, mg/m3

Cantitatea substantelor nocive degajate in aerul incaperii determinam dupa formula:

VL

! aV P

P nq

0100

Unde:q ± cantitatea de substanta ce se degaja prin neetansietatile utilajului, kg/hn ± pierderile etansietatii in cursul unei ore dupa rezultatele probarii, % ± coeficientul de rezerva ce se ia in dependenta de starea utilajuluiP ± presiunea de lucru in aparataj, kg/m2 P0 ± presiunea in incapere 1·104 kg/m2 V

a± volumul utilajului, comunicatiilor, aparatajului in incapere, m3

± densitatea vaporilor sau gazelor care se degaja din aparataj, kg/m3

00001017.088.01710100

35.115.04

!

!q , kg/h

Determinam valoarea volumului de aer aspirat din incapere




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 97

!

!

05.0

1000001017.0 6

W 20.34, m3/h

Indicele de baza al lucrului instalatiei de ventilare este multiplicitatea schimbului de aer X, care-ldeterminam prin raportul dintre aerul eliminat din incapere si volumul incaperii :

incV

W K !

,Unde :W - volumul de aer inlaturat din incapere, m3/hV ± volumul incaperii, m3

13.118

34.20!! K

b) Calculam ventilatia de schimb a incaperii dupa umiditatea excesiva

Date initiale:F = 20 m2 V = 0.2 m/s

Taer.inconj = 25 º CTaer. aspir. = 20 º CVinc = 8 * 102 m3

Volumul aerului W, necesar pentru excluderea vaporilor de apa il determinam dupa formula :

as pex

GW

EE

!

1000

Unde:W ± volumul de aer necesar pentru inlaturarea vaporilor de apa, m3/hG ± cantitatea umiditatii ce se degaja in incapere, kg/h

ex ± cantitatea vaporilor de apa in aerul exclus din incapere, g/ m3

(tab.II.2)asp - cantitatea vaporilor de apa in aerul inspirat in incapere, g/ m3 (tab.II.2)

Tab.II.2Temperatura,

º CCantitatea vaporilor de apa in aer,

g/ m3 Presiunea vaporilor de apa,

mm Hg20 17.35 17.39125 23.11 23.350

Cantitatea vaporilor care se degaja in incapere, se determina dupa urmatoarea relatie :

G=F(a+0.017)(P2 ± P1), kg/h

Unde:F ± aria suprafetei de evaporare (oglinda cazilor, podeaua umeda etc), m2 a ± factorul mobilitatii gravitationale a mediului inconjurator la:

tapei 30 º C, a = 0.022P1 ± presiunea vaporilor de apa in aerul inconjurator ce corespunde gradului de imbibare a lui

la temperatura data ( tab.II.2) , mm HgP2 - presiunea vaporilor de apa, care satureaza aerul incaperii la temperatura suprafetei

lichidului ce se evapora ( tab.II.2) , mm Hg




Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

S emnat Data 98

G = 20(0.022+0.017)(23.350-17.391) = 4.64, kg/h

55.80535.1711.23

100064.4!

!W , m3/h

Determinam multiplicitatea dupa formula :

incV

W K !

Unde :V ± volumul incaperii, m3

W ± volumul aerului necesar pentru excluderea umiditatii excesive

006.1800

55.805!! K



Coala

521.9 IITT 072.002 IITT.

Bibliografie :

1. Picos C. ³Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere in 2 vol.´, edit.Universitas, Chisinau, 1992

2. Vlase Aurelian. ³Tehnologia constructiilor de masini´, edit. Tehnica 19963. Palvafi . ³Studiul si tehnologia materialelor´, edit. Stiinta, 19934. . ³ ´, 1977

5. .. ³ 2 ´, 1985

6. . ³ ´. 1977

7. ³ , , , ´. 1974

8. . ³ ´9. ³ ³10. Ä Legea securitatii si sanatatii in munca Ä , hisinau, 2008

11. A. Bertea Ä Protectia mediului´, Iasi, 199712. A. Darabont Ä Protectia muncii ´, Bucuresti 199613. E. Olaru ÄProtectia mediului ambiant ´, Chisinau 2000 14. www.tdmonolit.ru15. www.mastekzlat.ru16. www. mastek.selec.ru17. www.umbr.com.ua18. www.titan-machinery.com19. www.wuk-industry.com20. www.namtas.com21. www.sb-yar.ru

placa otel 40X

Documents

Transcript of placa otel 40X