1

CUPRINS

INTRODUCERE.........................................................................................................................................................................p.

CAPITOLUL 1.PIAŢA ROMÂNEASCĂ A INDUSTRIEI MOBILEI .....................................................................p.

1.1. Introducere în industria mobilei ..........................................................................................................................................p.

1.2 .Piaţa românească a mobilei .................................................................................................................................................p.

1 .2 .1 Scurt Istoric

...........................................................................................................................................................................p.

1 .2 .2 .Clasificarea mobilierului....................................................................................................................................................p.

1 .2 .3 .Comerţul cu mobilă în România.....................................................................................................................................p.

1.3. Tendinţe ,previziuni, giganţii industriei mobilei.............................................................................................................p.

CAPITOLUL II PREZENTAREA FIRMEI MOBEXPERT PROD S.A

2.1.Scurt istoric

2.2.Obiectul de activitate

2.3.Misiune, viziune şi obiectele firmei

2.4. Structura organizatorică

2.5.Produsele oferite

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PRIVIND PIAŢA FIRMEI MOBEXPERT PROD S.A

3.1.Piaţa firmei

Furnizori

Clienţi

Concurenţi

3.2. Analiza principalilor indicatori

3.3. Analiza SWOT

3.4. Alegerea variantei de fabricaţie şi de comercializare a unui nou model de canapea la S.C.

MOBEXPERT PROD S.A

CONCLUZII SI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LISTA DE FIGURI ŞI TABELE

2

CAPITOLUL 1.PIAŢA ROMÂNEASCĂ A INDUSTRIEI MOBILEI

1.1.Introducere în industria mobilei

Analiza referitoare la problemele industriei lemnului, în special cele legate de ocuparea

sectorului cu forţă de muncă calificată, respectarea de către angajatori şi angajaţi a cerinţelor

Directivelor Europene - transformate în legislaţie naţională -, dezvoltarea şi promovarea

dialogului social, reprezintă o temă de actualitate care trebuie să preocupe toţi factorii

responsabili implicaţi în activităţi sociale şi economice caracteristice domeniului forestier şi al

industriei mobilei. Analiza referitoare la identificarea problemelor esenţiale la nivelul ramurii

industriei lemnului, îşi propune să identifice aspectele legate angajarea forţei de muncă

(selectare, angajare, perfecţionare - instruire periodică, sănătate şi securitate în muncă,

participarea la programe de protecţie socială, apartenenţa la organizaţii sindicale), beneficii ale

utilizării lucrătorilor bine pregătiţi profesional, avantaje pe piaţa muncii în ţară şi în spaţiul

european .

Casa este locul unde iti începi şi unde iti închei ziua, locul unde te pregăteşti să faci fată

numeroaselor actiuni care te aşteaptă, unde te încarci cu energie, unde petreci timp doar tu cu

tine.

Locurile unde îti petreci timpul liber, biroul, cafeneaua sunt locurile unde îti petreci viata

de zi cu zi. Ambientul îti face via a mai confortabila, oferindu-i comoditate si căldura. La

sfârşitul unei zile lungi de muncă, nimic nu poate fi mai relaxant decât câteva clipe petrecute în

fotoliul preferat. Mobila determină stilul şi nivelul de viata al oamenilor, reflectă lumea lor

interioară. Stimulează capacitatea de a crea emotii pozitive , senzatii plăcute şi o atmosferă mai

agreabilă .

Încă din secolul 8 Î.C. oamenii erau interesa si de conceptul mobilei în Europa. Însă

începând cu secolul 14 A.D. putem vorbi de o renaştere în design. Abia după al doilea război

mondial , produc ia de mobilier a început să se dezvolte mai rapid în toate ările. Acest fapt este

datorat refacerii zonelor afectate de război şi totodată prin creşterea nivelului de trai. Creşterea

nivelului de trai s-a concretizat printr-o creştere demografica accentuata ceea ce a dus la creşterea

3

cererii şi ofertei de mobilier.1

În evolutia sa istorica, mobila, obiect cu destinaie strict legată de necesitătile utilitare şi

estetice ale vietii omului, a avut o dezvoltare artistica şi functionala, influentata direct de

principalele stiluri ale artelor plastice, de perfectionarea uneltelor de lucru, a materialelor şi

conditiilor sociale în care au apărut şi s-au dezvoltat principalele stiluri de mobilă.

În functie de perioadele istorice în care au apărut putem clasifica stilurile de mobilier

astfel:2

• stilurile popoarelor vechi: egiptean, caldeo-asirian, indian, chinez şi japonez

• stilurile antice: grec şi roman

• stilurile evului mediu: bizantin, islamic, romanic şi gotic

• stilurile epocii moderne: renaşterii, barocul italian, Ludovic al XIV-lea, Regence, Ludovic

al XV- lea, Chippendale, Ludovic al XVI-lea, stilurile clasice engleze, Empire, Biedermeier;

• stilul Art Nouveau;

• stilul romanesc: romanesc popular şi cult romanesc.

1.2 .Piaţa românească a mobilei

1 .2 .1 Scurt Istoric

Fabricarea industrială de obiecte de mobilier se realiza în România încă înainte de primul

război mondial, astfel conform Asociatiei Producătorilor de Mobila din România 3ca la finele

anului 1915 existau 70 de tâmplării, 11 fabrici de mobila, din care 10 la Bucureşti şi una la Iaşi.

Prima fabrică românească de mobilă s-a înfiintat în 1870 la Galati. În anul 1944 erau 73

fabrici de mobilă şi 86 de tâmplării, acestea produceau uşi, ferestre şi piese de mobilă.

Din anii '50 a început constructia a noi fabrici de mobilă, iar între 1960 şi 1965 s-au

construit 11 fabrici de mobilă în România cu o productie de 10000 - 20000 garnituri anual fiecare,

precum şi 40 fabrici de scaune curbate ,cu o produc ie anuala de 600000 bucăti fiecare. În anul

1990 se realiza mobilă în 497 fabrici care functionau, în principal, în structurile organizatorice ale

unor combinate sau mari întreprinderi de prelucrare a lemnului. După anul 1990, toate aceste

unităti de productie a mobilei au fost reorganizate ca societăti comerciale, care sunt şi în prezent în

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mobilier2 http://www.artline.ro/1_613_Stiluri_de_mobilier_10424.html 3 Asocia ia Producătorilor de mobila din România -http://www.apmr.org/industry/industri.html

4

functiune.

În anul 2014 erau înregistrate peste 5.500 societăti comerciale având ca obiect principal de

activitate fabricarea mobilei, din care cca. 200 sunt întreprinderi mari, cca. 2.000 sunt întreprinderi

mijlocii, iar celelalte sunt întreprinderi mici.

Fabricile romaneşti de mobila au fost proiectate şi realizate ca sisteme complet integrate,

fără cooperări cu alte fabrici sau sectii specializate în produc ia de prefabricate din lemn şi de

componente. În ceea ce priveşte utilarea acestora, majoritatea fabricilor şi-au modernizat partial

dotările, dar fără să ajungă la nivelul performantelor pe plan extern, ceea ce afectează nivelul

productivitătii muncii şi al calitătii produselor. Fondul forestier ocupa 26,7% din suprafata arii,

prelucrarea lemnului reprezintă un potential important de dezvoltare a arii, iar în cadrul prelucrării

lemnului productia de mobilier ocupa un loc important. În industria mobilei din România,

societătile comerciale sunt cu capital privat. Nu exista monopol în productia de mobilă sau în

comercializarea acesteia, iar exportul de mobilă este liberalizat în totalitate.4

1 .2 .2 .Clasificarea mobilierului

Conform codului CAEN5 , diviziunea „produc ia de mobilier şi alte activităti neclasificate în

altă parte" cuprinde grupa „produttia de mobilier" cu următoarele clase: „productia de scaune

(exclusiv cele din metal)", „productia mobilierului pentru birou şi magazine (exclusiv din metal)",

„productia mobilierului pentru bucătării", „productia altor tipuri de mobilier" „productia de saltele şi

somiere", „productia de scaune din metal", „productia mobilierului din metal pentru birouri şi

magazine".

"Pe ansamblul economiei romaneşti, importanta acestei ramuri este dată şi de volumul anual

al exportului ce depăşeşte 700 milioane dolari." 6

Structura principalelor sortimente de mobilă românească este următoarea: dormitoare -

12,5%, sufragerii - 21,9%, mobilier pentru birouri - 2,6%, mobilier tapitat - 7,7%, bucătării - 2,8%,

scaune - 10,6%, mic mobilier - 22% şi alte sortimente - 19,9%. Peste 50% din productia de mobilă

este din lemn de fag, 20% - din stejar, 15% - din răşinoase şi restul, din alte esente lemnoase.

(APMR7).

Pentru un studiu cât mai relevant al firmelor de mobilă de pe piata românească , am

realizat o clasificare cu o structură ,care îmbină eficient diviziunea prezentă în codul CAEN şi

4 Asocia ia Producătorilor de mobila din România -http://www.apmr.org/industry/industri.html 5 http://www.coduri-caen.com 6 dr. Teodora Roman, Univ. „Al.I.Cuza" Iasi 7 Asocia ia Producătorilor de Mobila România - http://www.apmr.org/industry/industri.html

5

celelalte clasificări existente pe site-urile din domeniul mobilei. Principalele ramuri sunt firmele

producătoare ,comercializatoare şi firmele de design. Firmele producătoare , ca de altfel şi firmele

comercializatoare se împart în următoarele domenii: mobila pentru locuintă ,care cuprinde mobila

destinata sufrageriilor, dormitoarelor, băilor, mobila pentru birouri si magazine , mobila pentru

bucătărie , scaune ,fotolii, canapele şi accesoriilor pentru mobilă. Firmele de design se împart în

firme pentru design interior şi firme pentru design exterior, şi anume mobilier pentru grădini,

amenajări spatii verzi, parcuri. În figura 1.1 se poate observa clasificarea:

Figura 1.1. Clasificare proprie a mobilierului din România

6

Sursa

În România, industria mobilei este una din putinele ramuri cu importuri foarte mici fată de

exporturi. Analizând studiul Industria mobilei din România în perspectiva integrării în Uniunea

Europeană 8, dacă ponderea în total importuri este de aproximativ 1,16%, exportul ramurii se

situează între 6,3% (în anul 2012) şi 4,57% (în anul 2013). Deşi volumul exporturilor de mobilă a

înregistrat un trend negativ între anii 2010-2014 (de la 506,5mil. dolari la 474,1mil. dolari) este de

retinut faptul că ramura are o competitivitate ridicată, sustinută de o rată mare de acoperire a

importurilor prin exporturi (411,9% la nivelul anului 2015).Structura produc iei (%) în anul 2015

este prezentată în fig. 1.2

Figura 1.2. Structura produc iei în anul 2015 (în%)

Sursa: dr. Teodora Roman Univ. „Al.I.Cuza" Iaşi- Industria mobilei din România în

perspectiva integrării în Uniunea Europeană.

8 dr. Teodora Roman Univ. „Al.I.Cuza" Iaşi- Industria mobilei din România

7

1 .2 .3 .Comerţul cu mobilă în România

Comertul cu mobila a fost întotdeauna un domeniu aducător de valută, cu impact deosebit

asupra balantei comerciale a unei tări. Dacă în perioada postbelică, România reuşise atât prin

calitatea produselor de mobilier, dar şi prin prezenta sa activă pe diferite piete ale lumii (Piata

SUA, Piata CAER9, Piata Tarilor Arabe etc) să se situeze între primele 10 tări ale lumii

exportatoare de produse de mobilier, după 1990 din cauza unor factori conjuncturali ce au marcat

Europa Centrala şi de Est, dar şi a unor prefaceri ce au avut loc în viata politică şi economică

internă a tării, România a pierdut pozitia ocupată (locul 7 în lume privind exportul de mobilă şi

locul 10 în lume privind valoarea productiei de mobilă) în clasamentul primilor 10 producători si

exportatori de mobilă.

Mobila fiind prin excelentă un produs care se cumpără atunci când nivelul de trai creste,

deci cererea de produse de mobilier este influentată de fluctuatiile nivelului de trai. Având în

vedere acest aspect, producătorii romani de mobilă trebuie să fie prezenti pe acele pie e

caracterizate printr- o putere de cumpărare în continuă creştere, daca nu, cel putin constantă.

Firmele româneşti de mobilă participând cu produsele lor pe piete caracterizate printr-un nivel

calitativ ridicat al produselor, cu preturi de desfacere mici, au prilejul de a învăta de la concurentă,

de a reactiona la structura cererii, la dimensiunile culturale diferite şi de a dovedi ca sunt capabile

să se mentină intr- un mediu concurential. Prezenta pe mai multe piete se poate realiza printr-o

creştere a productivitătii muncii, cu efecte pozitive asupra rentabilitătii si, de ce nu, asupra

veniturilor angajatilor. 10

Procedând astfel, firmele nu mai sunt dependente de evolutia unei anumite piete,

dereglările apărute pe acea piata putând pune în pericol însăşi existenta firmei. exportul românesc

de mobilă reprezintă între 71% şi 86% din produc ia internă de mobilă, şi numai circa 1/5 din

productie se valorifică la intern, fapt ce arată încă o dată capacitatea industriei de mobilă din

România de a fi competitivă pe pietele externe şi locul pe care trebuie să-l ocupe această industrie

în strategia de dezvoltare a tării pe termen lung.

Se observă totuşi un declin al productiei de mobilă, valoarea din anul 1989 n-a mai fost

atinsă ulterior, fapt explicabil conform AMPR11.:

9 http://ro.wikipedia.org/wiki/CAER10 Dana Timofticiuc, articolul „Azi, dosarul lemnului", din Adevărul economic, nr.48(402) din 1-7 dec.1999, p.17

11 Asocia ia Producătorilor de Mobilă din România - conform informa iilor furnizate de Asocia ia Producătorilor de

8

- actiunea de restructurare a marilor combinate complexe de exploatare a lemnului ce

existau în perioada postbelică, ceea ce a dus la reducerea capacitătilor de productie la circa 48% în

perioada 1989-1996;

- penuria de materii prime de calitate ca urmare a liberalizări totale începând cu 1 ianuarie

1998 a exportului de produse lemnoase, în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere a

României în Comunitatea Europeana;

- liberalizarea pretului de pornire a licitatiilor la masa lemnoasă începând cu noiembrie

2014 (pana la acea dată pre ul masei lemnoase ce urma sa fie exploatată de către agentii economici

atestati era reglementat de Oficiul Concurentei) a determinat creşterea acestuia de 5,6 ori în

perioada noiembrie 2013-2014, favorizând exportul de produse cu un grad scăzut de prelucrare

(buşteni, cherestea) şi diminuând resursele de lemn pentru industria mobilei;

- acordarea către Regia Nationala a Pădurilor a dreptului de a exploata masa lemnoasă şi a o

valorifica la export prin prelucrare primară (cherestea, buşteni pentru derulaj şi cherestea) a

încurajat exportul de lemn în dauna industriei de mobilă ceea ce a condus la o scădere a eficientei

economice a acestei industrii prin lichidarea sau conservarea unor capacităti de produtie;

- uzura fizică şi morală a unor capacităti de productie ca efect al amânării investitiilor în

tehnologii nepoluante şi cu grad ridicat de valorificare a materiilor prime şi materialelor folosite în

acest sector, 80% din echipamente având o vechime de peste 20 de ani.

- schimbările frecvente la nivel managerial din cadrul întreprinderilor de mobilă cu capital

majoritar de stat au influentat negativ procesul de conducere, diluând responsabilitătile în domeniul

conducerii şi contribuind la scăderea performantei actului managerial;

- tarifele mari practicate de CFR, RNP si CONEL, bazându-se pe monopolul detinut în

domeniile respective de activitate, au contribuit la creşterea costurilor finale a produselor de

mobilier, producătorii de mobilier fiind obligati sa-si diminueze cota de profit până la nivelul

costurilor de productie, în unele cazuri, pentru a se mentine pe piata.

- functionarea în paralel a mai multor institutii (Fondul Proprietătii de Stat, Ministerul

Privatizării etc.) cu atributii în domeniul privatizării şi restructurării au avut efecte negative asupra

gestionării patrimoniului statului şi implicit asupra activitătilor de productie.

În anul 2014, importurile de mobilier ale Uniunii Europene au fost de circa 4,86 miliarde

ECU12, principalii furnizori fiind tările din Europa Centrală si de Est, România exportând mobila în

Mobilă din România, la Simpozionul „Cooperarea industriala s i de afaceri Uniunea Europeană - România", Bucureşti, 6-7 sept. 1999

12 http://en.wikipedia.org/wiki/European_Currency_Unit

9

acest spatiu în valoare de 0,3 miliarde ECU, adică 6,1% din valoarea totală a importurilor Uniunii

Europene din acel an. Din punct de vedere structural, exportul românesc de mobilier câtre tarile din

Spatiul Economic European se prezenta la nivelul anului 2015, astfel:

- 44,9% sufragerii

- 16,4% mobilier tapi at

- 10,1% mobilier pentru şedere

- 8,3% dormitoare

- 5,5% piese separate de mobilier

- 2,7% bucătării

- 14,0% alte produse de mobilier.

1.3. Tendinţe ,previziuni, giganţii industriei mobilei

Ca şi în industria modei şi în industria mobilei se poate vorbi de trenduri, tendinte în ceea

ce priveşte materialele, culorile şi formele care predomina în anumite perioade. Exista însă şi linii

clasice, nuante şi volume cu bun gust, a căror modernitate nu se pierde cu timpul. Alegerea

depinde în totalitate de imaginea pe care doreşte să şi-o promoveze compania şi de impresia pe care

vrea să o lase celor ce-i trec pragul.

Specialiştii în design recomanda ca mobilierul de birou să fie realizat în culori

complementare celor ale companiei, pentru a crea un contrast plăcut, proaspăt, revigorat.

În zona de Office, se poate vorbi în 2015 despre o tendintă care impune culorile deschise,

formele lejere şi ansamblurile minimaliste. "Metalul rece - aluminiul, elementele cromate etc. -

sunt foarte prezente în tot ce înseamnă mobilierul pentru zona de birou", conform

reprezentantului Mobexpert.

"Peretii gri şi birourile prăfuite de acum câtiva ani au fost încet, încet înlocuite cu pete de

culoare şi forme din ce în ce mai îndrăznete. Designul minimalist, cu linii simple şi elegante, este

completat de aten ia deosebita acordata detaliilor".

Gama de produse şi servicii pe care firmele producătoare de mobilier de birou le pun la

dispozitia clientilor sunt dintre cele mai variate şi mai ingenioase, adaptate nevoilor şi preferintelor

tuturor.

10

Gigantii industriei mobilei din România

Analizând industria mobilei din România am ales 3 giganti ai industriei mobilei , care

reprezintă cel mai bine piata mobilei din România cu succesele şi eşecurile ei.

1. MOBEXPERT

Organizația a fost înfințată în 1993 de către Camelia și Dan Șucu. Aceștia au început

afacerea prin deschiderea unui magazin în centrul comercial Unirea, prin care se ofereau spre

vânzare mobilier de import. În 1994 este deschisă prima fabrică a grupului, în cadrul acesteia se

produceau scaune de birou, iar mai târziu au fost deschise secții de canapele și mobilier modern

melaminic. Anul 1995 a însemnat pentru companie începerea programului de dezvoltare a unei

rețele proprii de magazine și introducerea unor produse importate de la cunoscuți producători

europeni. Ulterior a început să achiziționeze acțiuni la Samus Dej (în 1996), Ilefor Târgu Mureș

și Mobstrat Suceava, astfel compania a început să producă. În anul 2009, compania avea 3.000

de angajați, dintre care 1.900 în fabrici și 1.100 în retail și serviciCu o cifră de afaceri de 368 de

milioane EUR în 2014, Mobexpert se plasează între primele 12 întreprinderi europene din industria

mobilei. Numai în Bucureşti şi în oraşele mari, Mobexpert de ine 18% din pia a de mobilier de

casă şi 30% din cea a mobilierului de birou. Ambele divizii sunt lider pe pie ele de profil din

România.13

13 www.mobexpert.ro/

11

Obiective :

În 2015, Mobexpert îşi propune să investească peste 8 de milioane de EUR în patru noi

hipermagazine la Ploieşti, Piteşti, Suceava şi Bucureşti - Sun Plaza Berceni. Toate hipermagazinele

Mobexpert vor fi localizate în centre comerciale alături de alte magazine de mare suprafată

de tip Carrefour, Cora, Bricostore sau MediaGalaxy.

Pe termen lung, Grupul intentionează să transforme marca Mobexpert într-o marcă

regională. Se are în vedere operarea a 26 de hipermagazine în regiunea balcanică până în 2020.

Mobexpert a fost desemnată drept cea mai de încredere marcă în 2015 la categoria

„mobilier", în studiul Most Trusted Brands, pe baza votului publicului. Studiul este o traditie a

publicatiei Reader's Digest ce se desfăşoară în 14 tări europene.

12

Noutăti aduse pe piata din România:

Focalizarea activitătii preponderent spre pia a romaneasca, diminuând exporturile până la

30% , face parte din strategie Mobexpert de consolidarea ca brand regional.

Mobexpert număra, în prezent, 35 hipermagazine şi magazine. În România, reteaua cuprinde

4 hipermagazine în Bucureşti, 1 hipermagazin în Braşov şi 27 de magazine în tără.

Mobexpert comercializează cu succes aceleaşi produse şi pe alte piete de pe continent.

Acest fapt le confirma statutul de lideri în domeniu, creatori de produse accesibile, de o calitate

reala şi în ton cu tendintele europene;

2. ELVILA

Figura 1.2. Screenshot web-site Elvila1

13

Elvila este în prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii şi

comercializării mobilei din Romania. 14

Obiective:

Obiectivul Elvila este de a oferi consumatorilor, din România sau de peste hotare, produse

de mobilier clasice sau moderne, din lemn masiv sau din materiale compozite la un raport calitate-

pre continuu îmbunătătit. Pentru a realiza acest obiectiv, Elvila şi-a dezvoltat de-a lungul timpului

capacitatea de tie şi comercializare, prin achizitii de fabrici de mobila şi prin dezvoltarea suprafetei

de vânzare. În prezent, în cele 3 fabrici pe care le de ine - Relaxa la Mizil, Carpatina la Râmnicu-

vâlcea şi Elmoberom la Beiuş (în care lucrează cca. 2000 salariati) - Elvila realizează întreaga gama

de mobilier pentru casă şi birou: sufragerii, dormitoare, biblioteci, mobilier tapitat, camere pentru

copii şi tineret, bucătării, mobilier Office, etc.

Noutăti aduse pe piata din România.

O nouă strategie de promovare a produselor pe pia a românească.

Conceptualizarea ofertelor a implicat o analiză fină a segmentului vizat (cumpărători cu

venituri mici şi medii), a produselor oferite, a raportului calitate - pre , a imaginii dorite, a

conceptului grafic, precizează oficialii Elvila.

În privin a site-ului oficial, reprezentantul companiei a precizat că vizitatorii online vor

putea utiliza o nouă aplicatie, Interactive Planner, aplicaie de amenajare a casei sau biroului cu

produse de mobilier Elvila. "Alegi forma şi dimensiunea camerei, alegi mobilierul care- i place,

editezi o listă cu piesele de mobilier alese şi primeşti o calcula ie estimativă de pre ", precizează

oficialii companiei.

3. LEMET

14 www.elvila.eu

14

Lemet, unul dintre principalii producatori de mobila la nivel national, a inregistrat, anul

trecut, o crestere cu 10% a afacerilor comparativ cu 2014, la 231 milioane de lei, in conditiile in

care, in primele zece luni, piata de mobila a scazut cu 1,7%, la 2,5 miliarde de lei15.

Obiective

"Am reusit sa crestem cu 10% datorita atentiei acordate consumatorului. Pe langa

produsele inovative, produsele modulare si cele premium care conform studiilor noastre sunt

produse 'vedeta', consultantii din magazinele LEM'S sunt scolarizati cu traineri profesionisti

pentru a oferi in mod real clientilor consultanta de cea mai buna calitate, indiferent daca este

vorba de o achizitie minima sau una la care se adauga solutiile de finantare, transportul si

montajul. Aceste servicii cantaresc din ce in ce mai mult in decizia de cumparare a clientului

roman. Incepand cu 2015, au fost extinse programele de finantare in rate fara dobanda prin

carduri de cumparaturi la un numar de sase parteneri financiari, crescand astfel gradul de confort

al clientilor Lem's pentru achizitia de mobilier".

Noutăti aduse pe piata din România.

Performantele obtinute de companie vin in urma unei strategii de business sanatoase,

sustinute de investitii constante, a anuntat compania.

Lemet s-a axat, in ultimi ani, pe trei directii strategice care au contribuit la cresterea

anuala a cifrei de afaceri, respectiv investitii in tehnologie care implicit au dus la realizarea de

produse noi, calitativ , in ultimi ani, pe trei directii strategice care au contribuit la cresterea

anuala a cifrei de afaceri, respectiv investitii in tehnologie care implicit au dus la realizarea de

15 www.lems.ro

15

produse noi, calitativ superioare, dezvoltarea continua de programe noi de mobila, portofoliul

crescand constant, dar si dezvoltarea retelei de magazine LEM'S cu noi unitati amplasate in

special in galeriile comerciale tip Mall-uri.

Dintre produsele de mobilier, segmentul de produse premium creste constant. 48% din

vanzarile realizate anul trecut sunt reprezentate de produsele premium si lux. 

Din 2015, prezenta LEM'S in Capitala a devenit mai consistenta datorita magazinelor

amplasate in Mihai Bravu si Bucur Obor, pe langa cele din zonele Ghencea si Berceni.

Magazinul Lem's din Bucur Obor este ultimul inaugurat la sfarsitul anului trecut cu o investitie

totala de 1.600.000 lei.

16

CAPITOLUL II PREZENTAREA FIRMEI MOBEXPERT PROD S.A

2.1.Scurt istoric