UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE SI MANANGEMENT IN ALIMENTATIA PUBLICA SI

AGROTURISM

- Piata carnii de vita si manzat - Proiect Politici Agricole

Student

Cojanu Gheorghita

Grupa 8402

CUPRINS

CAPITOLUL I. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PIEȚEI CARNII DE PORC.

CAPITOLUL II.ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PIETEI IN UE

CAPITOLUL III. LEGISLATIA

CAPITOLUL IV. REGIMUL INTERN

CAPITOLUL V. NORME GENERALE PRIVIND BUNASTAREA ANIMALELOR

PERSPECTIVE SI CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE.. ........................................................................................................................

CAPITOLUL I. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PIEȚEI CARNII DE PORC.

PRIVIRE DE ANSAMBLU

Din,totdeauna, asigurarea alimentaţiei a fost una din problemele vitale ale

omenirii. Despre mâncare se spune că reprezintă o „necesitate ce dă naştere la toate

celelalte”.Dezvoltarea industrializării cărnii cunoaşte, în prezent, o amploare deosebită

atât prindiversificarea posibilităţilor tehnologice alimentare de valorificare a cărnii

provenite dindiferite surse animale, cât şi prin progresul tehnic care contribuie decisiv la

calitatea produselor alimentare oferite consumului. Carnea este o sură importantă de

fier asimilabil, de asemenea, mai contine fosfor s i potasiu, dar aceasta este saracă în

calciu si magneziu.

De asemenea, carnea de vită are un conţinut bogat în vitamina B care

ajută la formarea celulelor roşii,  Zn şi Mg – necesare pentru susţinerea tuturor

proceselor metabolice din organism şi creşterea imunităţii, acid linoleic conjugat (CLA) – este un acid gras esenţial găsindu-se în cantităţi mult mai mari în carne decât

în alte alimente.

Numărul total de bovine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au

scăzut cu 31,4%, respectiv cu 37,5%. Sacrificările de bovine în unităţile industriale

specializate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 20,0%, respectiv cu 18,2%.

După trei ani de continuu declin, producția de carne de vită a UE va crește în

2014 cu peste 110.000 tone, comparativ cu 2013, se arată într-o publicație a  Eurostat

ce prezintă o prognoză pe termen scurt (2014-2015) cu privire la evoluția pieței agricole.

Această evoluție este determinată de refacerea efectivelor și, implicit, de creșterea

numărului de animale, motivată de apropiata abolire a sistemului cotelor de lapte și de

mai marea disponibilitate a bovinelor destinate sacrificării (2/3 din carnea de vită

produsă în UE provine de la vacile de lapte sacrificate). În plus, costul redus al furajelor

și calitatea ridicată a acestora s-a concretizat în creșterea greutății pe carcasa de vită

sacrificată. În primele 7 luni ale anului, sacrificările au crescut cu 1,4%, comparativ cu

anul anterior.

Ultimul Raport al INSSE informează că, în luna iulie 2015, faţă de aceeaşi lună

a anului 2014, numărul bovinelor sacrificate a crescut cu 23,7%.

  În luna iulie 2015 faţă de luna precedentă, numărul animalelor şi al păsărilor sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora au crescut la porcine, ovine şi caprine şi păsări, iar la bovine au scăzut.  În comparaţie cu aceeaşi lună a anului 2014, numărul animalelor şi al păsărilor sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora a crescut la toate speciile. Iată mai jos graficele detaliate In tabelul de mai jos puteti vedea carnea de vita in raport cu pietele concurente ,respectiv carnea de porc,carnea de ovine si caprine si nu in ultimul rand carnea de pasare:

Distributia efectivelor de porcine existente la 1 mai, pe regiuni de dezvoltare

CAPITOLUL II.ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PIETEI IN UE Comisia Europeană a salutat marţi decizia guvernului canadian de a permite unui număr de 19 state membre ale UE, printre care nu se numără şi România, să reia exporturile de carne de vită spre Canada, pentru prima dată după 1996, când au fost oprite în urma cauza crizei provocate de Encefalopatia spongiformă bovină (ESB), cunoscută drept boala vacii nebune, informează Reuters şi AFP.

Cele 19 state care au fost autorizate să reia exporturile sunt aceleaşi care

aveau acces pe piaţa canadiană şi înaintea de criza ESB: Austria, Belgia, Cipru,

Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg,

Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Această

decizie va da un impuls binevenit producătorilor şi exportatorilor europeni de carne

de vită, mai ales într-un moment în care fermierii din UE trec printr-o perioadă

dificilă' au declarat într-un comunicat comun comisarii europeni Vytenis Andriukaitis,

Cecilia Malmström şi Phil Hogan, responsabili cu portofoliile Sănătăţii, Comerţului şi

Agriculturii.Piaţa canadiană şi-a închis porţile pentru carnea de vită europeană în

1996, odată cu cauza crizei provocate de Encefalopatia spongiformă bovină (ESB),

cunoscută drept boala vacii nebune. Cerem şi celorlalţi parteneri comerciali

internaţionali care mai aplică măsuri restrictive să adopte standardele recunoscute la

nivel internaţional', subliniază Comisia Europeană. 

În luna ianuarie a acestui an, Irlanda a devenit prima ţară membră a Uniunii

Europene (UE) care va exporta din nou carne de vită în SUA, după ce autorităţile de

la Washington au ridicat embargoul pentru carnea de vită provenită din această ţară.

De asemenea, în luna februarie Irlanda a redobândit accesul pe piaţa din China, iar

săptămâna trecută Arabia Saudită a ridicat un embargou vechi de 15 ani pentru

carnea de vită provenită din Franţa. 

Un exportator net de carne, Uniunea Europeană produce anual 45 milioane

tone de carne, dintre care 23 milioane tone de carne de porc, 13,4 milioane tone de

carne de pasăre, 7,7 milioane tone de carne de vită şi 900.000 tone de carne de

oaie şi capră.

Situația la nivelul fiecărui stat membru diferă semnificativ și depinde în special

de stadiul în care fiecare țară se află în ceea ce privește refacerea efectivelor de

bovine. De exemplu, în Germania și Irlanda, sacrificările pe primele 7 luni au fost cu

mult peste cele din 2013, în același interval de timp (+3% în Germania și +15% în

Irlanda) din cauza unui număr mai mare de vaci reformate precum și a unui număr mai

mare de tauri din rasele de lapte, disponibili pentru sacrificare. În aceste două țări

numărul vacilor de lapte este în prezent cu 2,1%, respectiv 5,4% față de anul anterior,

conform ultimei anchete din mai-iunie 2014, tendință care a început în ultimii 4 ani și

care deja a adus pe piață mai multă carne.

În schimb, în Spania și Italia, care sunt într-o fază incipientă de refacere a

stocului de animale, proces care se derulează în prezent cu un ritm rapid de creștere

(+5,2% și respectiv +3%), numărul mic de femele disponibile pentru sacrificare s-a

concretizat într-o descreștere cu  4-5% a producției de carne în primele șapte luni din

2014, față de aceeași perioadă din 2013.

 

Franța se găsește într-un stadiu intermediar; sacrificările în abatoare au

scăzut cu 1% în intervalul menționat deoarece fermierii au preferat să mențină un

număr mai mare de juninci în producție; aceeași anchetă din mai-iunie 2014 a arătat o

creștere de 2% a numărului de vaci de lapte, comparativ cu anul anterior. Mai mult,

declinul numărului de bovine pentru carne pare să fi atins punctul final, constatându-se

o stabilizare a acestuia. Același fenomen poate fi observat și în Spania. Totuși, în

Regatul Unit și Irlanda, ce contabilizează 2,5 milioane de capete de vițelușe, mărirea

efectivului de vaci de lapte se va realiza pe seama scăderii bovinelor pentru carne.

 

În 2014, creșterea producției nete de carne de vită este prognozată a fi mult

mai mare în EU-13 – statele membre care au aderat la UE după 2004 – de +7,6%,

comparativ cu EU-15 (+0,8%), deoarece în aceste țări restructurarea sectorului de

producție a laptelui este încă în desfășurare. În Polonia, unde se realizează peste

jumătate din producția de carne de vită din EU-13, numărul sacrificărilor a urcat cu 17%

în primele șapte luni ale anului, comparativ cu 2013, iar numărul de vaci de lapte a

scăzut cu 2,2% conform anchetei UE, față de anul anterior.

 

În 2015, producția de carne de vită a UE ar putea crește cu peste 2,6%.  În

primele șapte luni ale lui 2014, exporturile de carne de vită au cunoscut o creștere

puternică (de peste 30%), în special ca urmare a măririi cererii din Rusia (+70%),

Bosnia-Herțegovina (peste +100%) și Elveția (+15%). În ciuda acestei performanțe,

pentru întregul an 2014 expansiunea exporturilor va fi de circa 8%, datorită faptului că

Rusia nu mai importă carne de vită din UE, ca urmare a sancțiunilor impuse pe data de

7 august. În 2015 exporturile de carne de vită ale UE sunt prognozate a se situa la

același nivel ca în 2014.

CAPITOLUL III. LEGISLATIA

În sectorul cărnii de vită şi viţel (mânzat) În sensul Regulamentului 1254/1999

privind organizarea comună a pieţei în sectorul cărnii de vită şi mânzat:

a) “bovine” înseamnă animale vii din specia bovinelor domestice care se

încadrează în codurile NC (ex 010210, 01029005 la 01029079);

b) “bovine adulte” înseamnă bovine vii cu o greutate de peste 300 kilograme.

În cadrul Uniunii Europene gestionarea sistemului de licente de import, precum si a

aspectelor sale conexe, se realizeaza în conformitate cu reglementarile stabilite prin urmatoarele

regulamente:

Regulamentul CE 2220/1985 garantia necesara eliberarii unei licente de export poate fi

constituita sub forma de depozit in numerar si sub forma de scrisoare de garantie

bancara.

Restituţiile la export sunt acordate numai pentru produsele aflate în liberă circulaţie în

UE şi corespund cerinţelor de sănătate prevazute in Regulamentul CE nr. 853/2004 care

precizează reguli specifice de igienă pentru hrana de origine animală.

Regulamentul CE 32/2007) care precizează nivelul ratelor de restituţii ;

Regulamentul CE 32/1982,dovada privind provenienţa cărnii de la bovine adulte masculi

se face printr-un certificat numit certificat pentru carnea de vită de la bovine adulte

masculi ;

Aplicarea art. 6, al. (2) din Regulamentul CE 1964/1982,pentru carnea dezosata in

proportie de 95 la sută.

Aplicarea articolului 6 al. (2) din Regulamentul CE 1964/82 pentru carnea dezosata in

proportie de 85 la sută “;

Regulamentul CE nr. 2051/1996 de stabilire a anumitor reguli de acordare a asistenţei la

exportul cărnii de vită şi viţel care poate beneficia de tratament special;

Regulamentului CE nr. 1445/1995 precizează regulile privind exportul de carne de vită

proaspătă, refrigerată sau congelată originară din UE, către Canada;

Regulamentului 639/2003 privind stabilirea normelor de aplicare a cerinţelor în materie

de bunăstare animală pentru animalele vii din specia bovină în cursul transportului;

Legislaţia este completată prin Regulamentul CE 354/2006.

(Regulamentul CE nr. 1741/2006)plasarea produselor sub regim de antrepozitare

vamală;

In prezent, sistemul de licente de import si export pentru produsele agricole practicat în

Uniunea Europeana se realizeaza în conformitate cu regulile si procedurile stabilite de legislatia

comunitara în domeniu.

Comertul cu produse agricole ocupa un rol important în politica comerciala a Uniunii

Europene (UE), aceasta fiind primul importator mondial si, respectiv, al doilea exportator

mondial de produse agricole.

Pentru a putea controla volumul schimburilor de produse agricole cu tarile terte si pentru

a acorda anumite facilitati importatorilor si exportatorilor din Uniunea Europeana s-a instituit un

regim de licente de import si de export. Acestui sistem de licente de import si export ii

corespunde un sistem de garantii care sa asigure realizarea operatiunilor în vederea carora

licentele au fost solicitate.

CAPITOLUL IV. REGIMUL INTERN

Exista doua tipuri de carne de vita in Romania: una de import, care vine

congelata din Argentina, Brazilia, Noua Zeelanda si alta produsa in Romania, la o scara

mai redusa. Diferentele sunt semnificative. Diferenta dintre carnea proaspata si carnea

congelata este evidenta. Carnea congelata isi pierde din calitatile fizico-chimice si

organoleptice, pe care le are o carne proaspata de vita. 

“Consumul in Romania se ridica la 7 kg/locuitor, conform raportarilor de la

procesatori si abatoare. Probabil ca, daca adaugam taierile din gospodarii, consumul

urca la 10 kg. La nivel mondial, consumul mediu de carne de vita este 12 kg/locuitor.

Prin urmare, in Romania este o nevoie reala de crestere a vitelor de carne. Romania

asigura 42% din necesarul de carne de bovine pentru Orientul Mijlociu inainte de 1990.

Marile ferme de la Cateasca, Brasov, Galati, Turnu-Severin nu mai exista.

Preţul cărnii de tăuraş şi de vită în carcasă este pe locul 19 în Uniunea

Europeană în funcţie de preţurile acestor produse în luna decembrie a anului trecut,

arată datele Comisiei Europene. Carnea de tăuraş se vindea în medie cu 270 euro/100

kilograme iar cea de vacă la 204 euro/100 kilograme.

Luna iulie 2015 comparativ cu iulie 2014.

Numărul total de bovine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scǎzut cu

13,2%, respectiv cu 22,5%. În unităţile industriale specializate numărul de bovine

sacrificate a rǎmas constant, iar greutatea în carcasă a acestora a crescut cu 3,2%. În

luna iulie 2014, ponderea bovinelor sacrificate în unităţile industriale specializate a fost

de 20,3% din totalul sacrificărilor de bovine.

Prețul cărnii de vită s-a aflat pe un trend descendent în intervalul martie 2013 – iulie 2014; apoi a început să reintre pe un trend ascendent, trend care însă ar putea avea de fapt un caracter sezonier. Acesta atins nivelul de 362 EUR/100 kg pe piața UE, pe 21 septembrie 2014, care se situează peste media perioadei 2007- 2011 situată în jurul nivelului de 330 EUR/100 kg. Prețurile pe piața mondială s-au aflat în creștere, în ultimele luni ca urmare a producției mai scăzute a SUA și a cererii crescute din Asia. Prin urmare, oferta mare de carne de vită de pe piața europeană este bine absorbită de consumul intern și extern, fapt ce explică și trendul ascendent al prețurilor. (Acest articol a apărut în ediția tipărită cu nr. 30 a revistei Fabrica de Carne)

In judetele Hunedoara si Timis se vinde cea mai scumpa carne de vita, cu preturi intre 16 si 22 lei pe kilogram, respectiv 18-20 lei. Preturi mari sunt si in Constanta (16-19 lei/kg) si Iasi (12-19 lei/kg).

OBIECTIVE URMĂRITE PE VIITOR

· Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine în direcţia îmbunătăţii calitative a

carcasei de vita si manzat.

· Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea reprezentării intereselor în relaţie

cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor finite.

· Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export.

PROGRAM PENTRU SUSŢINEREA CĂRNII DE VITA

· Ameliorarea efectivelor de bovine pentru îmbunătăţii calitative a carcasei de vita.

· Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în zona rurală.

· Îmbunătăţirii structurii dimensionale a exploataţilor zootehnice.

· Sporirea veniturilor proprii ale crescătorilor de bovine.

· Trecerea de la producţia destinată autoconsumului la producţia comercială.

OBIECTIVE DE REABILITARE ŞI REDRESARE PE TERMEN MEDIU ŞI

LUNG

· Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subvenţiilor în vederea echilibrării

preţului de valorificare la producător cu cheltuielile efectuate pe produs.

IMPORTANŢĂ PE VIITOR

· Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională.

· Produs de mare importanţă pentru consumul întregii populaţii.

· Nivelul consumului de carne de vita/locuitor este în corelaţie directă cu producţia de carne şi

puterea de cumpărare a consumatorului.

· Sursă pentru schimburile comerciale.

· Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală.

CAPITOLUL V. NORME GENERALE PRIVIND BUNASTAREA ANIMALELOR

Normele generale cu privire la bunastarea animalelor se aplica si bovinelor. Dintre aceste

norme generale amintim:

Toate animalele trebuie hranite cel putin o data pe zi. Daca bovinele sunt furajate in

grupuri si restrictiv sau cu un sistem automat de furajare individuala, fiecare animal din

grup trebuie sa primeasca hrana in acelasi timp.

Pentru toate cerintele privind spatiul liber minim necesar pentru diferite categorii de

bovine , sunt valabile prevederile Directivei Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie

2008.

Intr-un adapost pentru bovine , nu se accepta un nivel de zgomot permanent mai mare de

85 dB. Cerinţele minime privind iluminatul prevad o intensitate de 40 lucsi. La aceasta

intensitate luminoasa, personalul isi poate desfasura munca in mod corespunzator,

prevenindu-se accidentele; de foarte multe ori, recomandarile indica valori mai mari ale

intensitatii luminii.

Animalele ranite sau bolnave trebuie mutate in boxe individuale (nu standuri) conform

Directivei 2008/120/CE din 18 decembrie 2008.

Statele membre garanteaza ca:

orice persoana care angajeaza sau implica alte persoane pentru ingrijirea bovinelor

garanteaza ca persoanele care ingrijesc animalele au primit instructiunile si indrumarile

privind dispozitiile relevante;

se organizeaza cursuri de formare corespunzatoare. Aceste cursuri de formare trebuie sa

insiste, in special, asupra aspectelor privind bunastarea.

Bunastarea bovinelor poate fi asigurata in sisteme de crestere dintre cele mai variate.

Alegerea sistemului de crestere si a numarului de bovine trebuie sa fie in conformitate cu

experienta si pregatirea fermierului.

Trebuie sa se aiba in vedere problema bunastarii animaleor inainte de a instala in cadrul

fermei echipamente complexe, cum ar fi cele care controleaza temperatura, curentii de aer sau

livrarea hranei. Cu cat aceste echipamente sunt mai sofisticate, cu atat mai putin sunt capabile

animalele sa isi foloseasca comportamentele instinctive pentru a modifica efectul conditiilor de

mediu nefavorabile si cu atat mai mare este riscul ca animalele sa sufere in cazul unor defectiuni

mecanice sau electrice.

Astfel de sisteme sofisticate are trebui instalate numai in fermele in care exista

personal constiincios, cu pregatire adecvata atat in privinta ingrijirii traditionale a animalelor, cat

si în privinta folosirii echipamentelor moderne.

In general, cu cat o ferma este mai mare, bunastarea animalelor se asigura

mai greu. Indiferent de dimensiunea fermei, este important sa se aiba in vedere bunastarea

fiecarui animal.

PERSPECTIVE SI CONCLUZII

In evolutii in consumul de carne se va inregistra o crestere la carnea de porc, bovine si

pasare, iar in anul 2025 cresterile acestor productii fata de anul 2000 vor fi la niveluri de 139,

170 si 189%; consumul mediu pe locuitor pentru carne, produse din carne, organe va inregistra

de asemenea cresteri in anul 2025 fata de anul 2000 de 155%.

Cu referire la solicitarile Romaniei pentru animalele destinate productiei de carne, a fost

stabilit un nivel de 1,583 milioane capete animale de abatorizare sau export. La nivel national va

exista un numar insemnat de unitatile de mari dimensiuni in producerea animalelor vii pentru

carne (peste 2/3) vor avea si propriile facilitati de procesare, iar din acestea este semnalata

existenta de unitati care poseda si propriile magazine de desfacere. Aceste activitati integrate in

aval sunt esentiale pentru profitabilitatea generala a intreprinderilor respective in perioadele in

care preturile sunt mai scazute, cu conditia sa fie conduse eficient. Permanent in cadrul pietei

animalelor vii si carnii este necesara cunoasterea oportunitatilor de filiera.

Productia comerciala de animale pentru carne la scara mare incadreaza

oportunitati cum sunt:

- imbunatatirea randamentului tehnic prin programe de instruire legate de toate aspectele

ingrijirii animalelor;

- imbunatatirea abilitatilor de management al problemelor de ordin tehnic, dar si al

afacerilor prin instruire;

- imbunatatirea calitatii prin introducerea unui sitem de clasificare a carnii bazat pe

calitate;

- intensificarea constientizarii riscurilor si hazardurilor de biosecuritate prin instruirea

privind sistemele si procedurile de biosecuritate;

- imbunatatirea si permanenta cunoastere a situatiei si perspectivelor pietei animlelor vii

si carnii, prin accesul la informatiile legate de aceste piete;

- imbunatatirea randamentului tehnic prin crearea si disemunarea unui program solid

(bine fundamentat) de benchmarking.

Cotatiile la bursa din Chicago

Produse Piaţa, condiţia de livrare Cotaţia ($/tona)18 Noiembrie 2015

Porci vii Chicago, preţ cu ridicata la termen 1204,75

Productia de porci, mii de capete, in principale tari producatoare

GEO/TIME 2010 2011 2012 2013 2014

Belgium11,896.0

811,764.9

611,695.1

5 11,91511,855.0

7Denmark 20,113.8 20,874.5 19,460.7 19,107.8 18,857.5Germany (until 1990 former territory of the FRG)

58,154.31 59,590 58,198 58,628 58,730

Spain40,847.0

241,743.3

641,594.5

641,418.4

743,483.5

7

France24,934.8

224,803.8

824,123.3

323,747.3

423,654.6

3Romania 2,900.93 3,256.83 3,473.58 3,753.08 3,980.38

United Kingdom 9,635.3410,062.4

910,298.9

710,298.8

410,465.4

6

Productia de carne de porc, mii de tone, in principalele tari ale UE

GEO/TIME 2010 2011 2012 2013 2014Belgium 1,123.77 1,108.26 1,109.61 1,130.57 1,118.33

Denmark 1,666.3 1,718.4 1,603.7 1,589.4 1,593.9Germany (until 1990 former territory of the FRG) 5,443.17 5,598 5,459 5,474 5,507Spain 3,368.92 3,469.35 3,466.32 3,431.22 3,620.22France 2,010.33 1,998.32 1,957.36 1,938.83 1,943.55Romania 234.2 263.33 282.09 308.44 324.87United Kingdom 772.35 805.68 824.64 832.92 862.13