Piața Presei Libere nr. 1 | Sector 1 | București | Cod ... · TFP, creşterea medie anuală a...

86
Piața Presei Libere nr. 1 | Sector 1 | București | Cod Poștal: 013701 | Tel.: (021) 318 1198 | (021) 318 1199 | Fax: (021) 318 4908 E-mail: [email protected] | Web: www.competition.ro | www.consiliulconcurentei.ro

Transcript of Piața Presei Libere nr. 1 | Sector 1 | București | Cod ... · TFP, creşterea medie anuală a...

Piața Presei Libere nr. 1 | Sector 1 | București | Cod Poștal: 013701 | Tel.: (021) 318 1198 | (021) 318 1199 | Fax: (021) 318 4908E-mail: [email protected] | Web: www.competition.ro | www.consiliulconcurentei.ro

SINTEZA STUDIULUI 051. BENEFICIILE CONCURENȚEI 062. ABORDĂRI METODOLOGICE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI POLITICII DE

CONCURENȚĂ LA NIVEL MICROECONOMIC 092.1 Metodologia Comisiei Europene 10 2.2 Metodologia Autorității de concurență din Marea Britanie 122.3 Metodologia OECD 14

3. EVALUAREA IMPACTULUI POLITICII DE CONCURENȚĂ DIN ROMÂNIA LA NIVEL

MICROECONOMIC 153.1 Industria serviciilor bancare 163.2 Industria asigurărilor de răspundere civilă auto 203.3 Industria fondurilor de pensii administrate privat – Pilonul II 233.4 Industria telecomunicaţiilor mobile 263.5 Industria cimentului 313.6 Industria farmaceutică și de sănătate 333.7 Industria de producere și furnizare a energiei electrice 353.8 Industria comercializării carburanților 383.9 Industria de retail 443.10 Profesii liberale 50

4. ABORDĂRI METODOLOGICE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI POLITICII DE

CONCURENȚĂ LA NIVEL MACROECONOMIC 555. EVALUAREA IMPACTULUI POLITICII DE CONCURENȚĂ DIN ROMÂNIA LA NIVEL

MACROECONOMIC 625.1 Evoluția României în perioada 1995-2015 625.2 Estimarea impactului concurenței prin analiza regresională 67 5.2.1 Corelația “număr de firme active – PIB/capita” 67 5.2.2 Corelația „grad de concentrare – PIB” 695.3 Estimarea impactului prin metode sintetice 71

6. CONCLUZII 72BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 74LISTĂ FIGURI 76LISTĂ TABELE 77ANEXE 79

CUPRINS

5

SINTEZA STUDIULUI“Studiul privind evaluarea impactului pe care politica în domeniul concurenței l-a generat în economia României în perioada 1995-2015 a reprezentat în primul rând o provocare metodologică. Asta deoarece preocupările atât ale cercetătorilor cât și ale organismelor internaționale în domeniul temei menționate sunt de dată relativ recentă. Din acest motiv o parte consistentă a lucrării elaborate este consacrată introspecții literaturii de specialitate dedicate evaluării impactului politicii de concurență atât la scară microeconomică, respectiv a industriilor, cât și la scară macroeconomică.

Pe această bază am cuantificat impactul intervențiilor majore pe care autoritatea de concurență din România, respectiv Consiliul Concurenței, l-a generat la nivelul a zece industrii-cheie: servicii bancare, asigurări de răspundere civilă auto obligatorie, administrarea fondurilor de pensii private pilonul II, telecomunicații mobile, farmaceutică și de sănătate, energie electrică, comercializarea carburanților, retail și profesii liberale. Am utilizat în acest sens metodologiile elaborate de către Comisia Europeană, OECD precum și metodologii specifice. Impactul cumulat se ridică la aprox. un miliard de euro, din care cca. 50% provine din telecomunicațiile mobile.

Evaluarea impactului la scara economiei naționale a implicat de asemenea utilizarea unor instrumente metodologice variate: evaluare sintetică, analiză regresională, etc. Am identificat astfel existența unei corelații pozitive între numărul de firme active din România și dinamica produsului intern brut pe locuitor, pe de o parte, și respectiv între intensitatea concurențială și evoluția PIB, pe de altă parte.

Toate evaluările realizate în cadrul studiului au fost abordate de o manieră conservatoare, potrivit practicilor în domeniu.

Ca recomandare am sugerat evaluarea periodică a eficienței politicii de concurență pe baza unui indicatori de tip efort-efect, utlizând în acest sens o fișă tip.

Concluzia principală rezultată în urma studiului elaborat este că politica activă în domeniul concurenței practicată de către Consiliul Concurenței în perioada 1995-2015, al cărei obiectiv principal a fost funcționarea corectă a piețelor, a avut un impact favorabil la nivelul economiei României, contribuind în mod direct la creșterea economică și, pe această bază, a nivelului de trai.

Prof. Dr. Eduard DinuAcademia de Studii Economice din BucureștiCoordonatorul proiectului

6

BENEFICIILECONCURENȚEI1

puterea de cumpărare a consumatorilor este mai mare ca urmare a faptului că prețurile bunurilor și serviciilor sunt mai mici,în cazul unei concurențe intense firmele nu mai pot concura doar prin scăderea prețurilor, ci prin creșterea calității produselor oferite și prin diversificarea ofertei. Creșterea calității se reflectă în produse cu durată de viaţă mai îndelungată sau care funcţionează mai bine; servicii post-vânzare sau de suport tehnic mai bune; servicii mai accesibile şi mai bune;

asigură firmelor stimulentele necesare pentru eficientizarea producției, creșterea gradului de inovare și eliminarea profiturilor excedentare, toate în interesul consumatorilor;

lipsa barierelor de acces pe piață facilitează intrarea unor noi competitori, generând o ofertă mai largă de bunuri și servicii disponibile pentru consumatori.

De ce este benefică concurența pe piața de bunuri și servicii? Pe scurt, concurența generează efecte pozitive asupra bunăstării consumatorilor prin faptul că:

La nivel macroeconomic politica de concurență exercită, de asemenea, un impact pozitiv prin prisma mai multor relații de cauzalitate:

_ concurența între firme generează creșterea productivității și dinamizarea procesului de creștere economică. Concurența contribuie la alocarea optimă a resurselor în economie deoarece (1) firmele sunt motivate să dezvolte noi tehnologii sau procese care pot creşte eficiența producției, (2) și totodată permite firmelor mai eficiente să supraviețuiască pe piață, în detrimentul firmelor mai puțin eficiente;

_ politica de concurență limitează posibilitatea creșterii ratei inflației, fenomen rezultat ca urmare a menținerii artificiale a prețurilor la un nivel ridicat, provocat de practici anticoncurențiale;

_ un nivel concurențial puternic pe piața internă asigură un grad de competitivitate mai mare pe plan extern, concretizat prin creșterea exporturilor și consolidarea monedei naționale;

_ asigurarea unui climat competițional adecvat stimulează localizarea investițiilor străine directe pe teritoriul României, cu efecte directe asupra creării de noi locuri de muncă și a importului de know-how;

_ concurența generează un efect asupra inegalităților de venituri. Restrângerea concurenței provoacă daune celor mulți, în timp ce profiturile sunt concentrate în rândul celor puțini. Mai mult de atât, segmentele sărace ale unei societăți sunt adesea cele mai grav afectate de prețurile mai ridicate și de calitatea inferioară a bunurilor rezultate din barierele asupra concurenței.

7

Una din modalitățile cele mai eficiente prin care entitățile guvernamentale pot influența concurența este prin intermediul cadrului legislativ care reglementează activitatea economică. Guvernele pot încuraja concurența eliminând legislația care blochează manifestarea sa deplină, cu excepția cazurilor în care beneficiile publice generate prevalează. Numeroase studii efectuate confirm existența unei corelații directe între un nivel redus de reglementare al piețelor de bunuri și servicii și creșterea productivității totale a factorilor de producție (TFP – total factor productivity).

Spre exemplu, liberalizarea rutelor aeriene europene decisă de către Comisia Europeană a facilitat intrarea pe piață a companiilor aeriene low cost. Acestea au operaționalizat un nou model de afaceri și au generat beneficii evidente în rândul consumatorilor:

• diversificarea ofertelor pe rutele interne și respectiv externe; • scăderea semnificativă a prețului aferent clasei economice practicat de către companiile aeriene tradiționale: peste 66% între 1992-2002.

Industrie ţară Studiu Reformă Efecte Agribusiness, Vietnam

Kompass, 2009 Liberalizarea proprietăţii pământului, producţia bazată pe cererea pieţei şi competitivitatea preţului

Creştere semnificativă a TFP, creşterea medie anuală a producţiei de orez cu 3,5%

Agribusiness, Togo

Akyiama, Bafess şi Larson, 2001

Eliminarea administrării monopolistice a producţiei de cafea

Creşterea ponderii exporturilor de cafea de la mai puţin de 30% la 80%

Transport, Mexic Ros, 2011 Deschiderea rutelor aeriene pentru transportatorii low cost

Reducerea tarifelor de transport cu până la 37% pe rutele deservite de companiile low cost

Servicii profesionale, Australia

EC, 2004 Eliminarea drepturilor exclusive ale avocaţilor

Diminuarea potenţială a costurilor juridice cu 12%

Retail şi servicii, Ucraina

Shepotilo şi Vakhitov, 2012

Liberalizarea serviciilor Creşterea TPF cu 3,6%

Retail şi servicii, SUA

Goos, 2005 Dereglementarea orarului de funcţionare a magazinelor

Creşterea ratei de ocupare cu 4,4-6,4% şi a veniturilor totale cu 3,9-10,7% în industriile dereglementate

Retail şi servicii, Marea Britanie

Maher şi Wise, 2005

Liberalizare şi reglementări pro concurenţă în gaze naturale, apă şi electricitate

Creşterea ritmului de majorare a productivităţii muncii cu 10%

Tabel 1. Exemple privind efectele implementării unor măsuri pro-concurențiale la nivelul unor industrii

Sursa: Kitzmuller M., Licetti M.M. – Banca Mondială, Financial an Private Sector Development vice presidency, sep., 2012

Autoritatea de concurență din România

Consiliul Concurenței (CC) a fost înființat prin Legea concurenței nr.21/1996, lege care a intrat în vigoare la 1 februarie 1997. Activitatea propriu zisă a demarat la 6 septembrie 1996 prin elaborarea reglementărilor necesare aplicării legii anterior amintite, fiind definită ca autoritate administrativă autonomă a cărei activitate are două dimensiuni principale:

Misiunea autorității române de concurență este de a proteja și stimula concurența pe piața românească în vederea dezvoltării unui mediu concurențial normal și promovarea, astfel, a intereselor consumatorilor. Incidența reglementărilor în domeniul concurenței este generală și nediscriminatorie, Legea concurenței aplicându-se tuturor agenților economici, indiferent de forma de organizare sau de natura capitalului lor social.

Politica de promovare a culturii concurenţei (advocacy) reprezintă o componentă esenţială a politicii concurenţei. Cunoaşterea aprofundată a principiilor şi regulilor de concurenţă de către agenţii economici şi publicul larg, dar mai ales aplicarea acestora conduc la un climat de afaceri propice dezvoltării profitabile a activităţii agenţilor economici şi, implicit, la bunăstarea consumatorilor.

CC1 utilizează instrumente alternative de advocacy pentru a influența legislația, inclusiv emitere de puncte de vedere informale cu privire la actele normative propuse, precum și propuneri de modificare a legilor și reglementărilor anticoncurențiale existente. Aceste păreri pot fi transmise ministerelor cu responsabilități în redactarea legislației. Numărul total de eforturi de advocacy, inclusiv părerile cu privire la evaluarea impactului asupra concurenței, este substanțial. În perioada 2009-2014 CC a intervenit în peste 150 de cazuri. Doar în 2012 CC a emis un număr substantial - 50 de avize, puncte de vedere și intervenții. Opiniile CC acoperă o gamă largă de sectoare din economie.

Un exemplu semnificativ privind eforturile CC de promovare a unor măsuri de reformă importante, este reprezentat de proiectul derulat împreuna cu OECD2 și Guvernul României având ca scop evaluarea impactului concurențial în trei sectoare importante din economie: procesarea produselor agroalimentare, transporturi de mărfuri (terestru şi naval) și construcții. Acest proiect a fost finalizat în anul 2016 și în urma sa au rezultat 152 de recomandări de modificare a legislaţiei din cele trei domenii analizate, iar în cazul implementării acestora, OCDE a estimat un efect pozitiv asupra economiei românești de aproximativ 434 de milioane de euro anual.

UNA DE PREVENȚIE

de monitorizare a piețelor și supraveghere a actorilor de pe aceste piețe și

UNA DE CORECȚIE

menită să restabilească și să asigure dezvoltarea unui mediu concurențial normal.

Consiliul Concurenței, prin politica de concurență, urmărește: PROTEJAREAconcurenţei în fața practicilor anticoncurenţiale, abuzului de poziție dominantă sau oricăror alte acțiuni ce pot afecta manifestarea liberă a concurenței,

CONTROLULconcentrărilor economice cu posibil impact anticoncurenţial;

AJUSTAREA politicilor publice, dacă acestea au impact anticoncurențial;

PROMOVAREAculturii concurenţiale (advocacy).

8

1 OECD – Analiza politicii și legii concurenței din România, 2014;2 OECD (2016), OECD Competition Assessment Reviews: România, OECD Publishing, Paris;

ABORDĂRI METODOLOGICE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI POLITICII DE CONCURENȚĂ LA NIVEL MICROECONOMIC

2Estimarea impactului politicii în domeniul concurenței asupra economiei reprezintă o preocupare relativ recentă a specialiștilor, fie că este vorba de organisme internaționale – OECD, Comisia Europeană, fie că ne referim la autorități naționale – Federal Trade Commission (SUA),CMA (Marea Britanie). Alegerea unei anume metodologii în vederea cuantificării impactului depinde de mai mulți factori, cei mai importanți fiind:

Dacă cele menționate anterior nu reprezintă obstacole insurmontabile, atunci se recomandă utilizarea unei combinații de metodologii, atât de tip cantitativ, cât și calitativ, pentru asigurarea unui nivel superior de relevanță a datelor determinate.

a) obiectivul principal urmărit: dacă se are în vedere întărirea politici de concurență atunci măsurarea impactului se recomandă a fi realizată decizie cu decizie, cu un nivel minim de agregare. Dacă dimpotrivă se are în vedere analiza eficienței politicii practicate atunci trebuie analizat modul în care aceasta a condus la atingerea rezultatelor dorite;

b) resursele financiare și de timp disponibile;

c) accesibilitatea datelor necesare determinării efective a impactului.

9

2.1 Metodologia Comisiei Europene

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a demarat, începând cu anul 2008, cuantificarea economiilor generate consumatorilor asociate cu fuziuni importante sau cu decizii în domeniul cartelurilor. În accepțiunea prezentului studiu termenul de fuziune așa cum apare el definit în metodologiile Comisiei Europene și respectiv ale OECD este asimilat cu operațiunea de concentrare economică, iar termenul de cartel cu înțelegere anticoncurențială.

Cuantificarea impactului politicii de concurență se realizează pe două niveluri de analiză respectiv nivelul microeconomic așa cum apare el definit în literatura de specialitate, respectiv nivelul macroeconomic. Studiul nostru a consacrat capitole distincte celor două niveluri menționate. O sintetizare a metodelor dezvoltate în domeniul cuantificării impactului politicii de concurență este redată în tabelul următor.

10

Figura 1. Evaluarea ex-post a eficienței aplicării politicii de concurență

Sursa: Ilzkovitz F. – Ex-post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, DG Competition, iunie 2015

Metode/ nivel de analiză MICROECONOMIC Metode calitative

- Aprecierea/judecata instanței - Chestionar si peer – review-uri

Metode cantitative - Modele structural de estimare și simulare - Determinarea economiilor la nivelul consumatorilor - Metode experimentale - Studii de eveniment

Metode mixte - Studii de caz - Studii de piață

MACROECONOMIC Metode calitative

- Chestionare Metode cantitative

- Determinarea economiilor agregate ale consumatorilor - Modele macro-econometrice

Tabel 2. Sinteza metodologiilor dezvoltate pentru cuantificarea impactului politicii de concurență în economie3

Sursa: European Commission – Ex post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, iunie 2015

Determinarea mărimii economiilor generate consumatorilor la nivelul industriei se obține prin multiplicarea reducerilor estimate ale prețurilor cu mărimea pieței relevante în cazul concentrărilor economice sau cu cifra de afaceri a membrilor înțelegerilor anticoncurențiale cu efectul anual asupra prețurilor de vânzare și respectiv cu durata estimată (vezi tabelul următor).

Tabel 3. Determinarea economiilor generate ca efect al politicii de concurență – metodologie Comisia Europeană

Sursa: European Commission – Ex post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, iunie 2015;

Intervenția de politică de concurență

Interzicere înțelegere anticoncurențială

Decizie concentrare economică

Cifra de afaceri afectată Cifra de afaceri a membrilor cartelului

Dimensiunea pieței relevante

Efectul anual asupra prețurilor 10-15% 1-3-5% Durata 1-3-6 ani în funcție de

stabilitatea cartelului 2-3-5 ani în funcție de

barierele la intrare

11

3 Ilzkovitz F. – op. cit.

2.2 Metodologia Autorității de concurență din Marea Britanie

În Marea Britanie, Office of Fair Trading (OFT)4 a elaborat în 2010 un ghid metodologic de evaluare a impactului politicii de concurență5. Obiectivul fundamental al acestuia este estimarea beneficiilor financiare directe generate consumatorilor. Acestea se pot concretiza în: reducerea prețurilor de vânzare, îmbunătățiri cuantificabile ale calității, diversității sau serviciilor oferite și respectiv economii de timp cuantificabile.

În vederea fundamentării cât mai riguroase a estimărilor de impact, OFT utilizează informații culese în tipul investigațiilor derulate, cu excepția cazurilor aflate sub incidența confidențialității. Datele sunt prezentate sub formă de intervale pentru a reflecta astfel impactul incertitudinii. Abordarea OFT în cazul studiilor de impact este de o manieră conservatoare.Estimarea impactului politicii de concurență realizată de către OFT se realizează prin combinarea cunoștințelor specifice ale echipei de experți precum și a judecății acestora cu regulile și procedurile produse de cercetări academice sau bune practice internaționale.

În cazul cartelurilor metodologia OFT este următoarea:

1) se determină impactul anual (A) asupra consumatorilor al fixării prețurilor ca produs între valoarea vânzărilor (v) și creșterea de preț generată de înțelegerea anticoncurențială (p): A = v x p

2) se estimează economiile viitoare generate consumatorilor (E) prin multiplicarea impactului anual (A) cu numărul de ani în care cartelul se consideră a fi fost active până la intervenția OFT (c), valorile fiind corectate cu o rată de actualizare socială (r):

În ceea ce privește valoarea vânzărilor OFT utilizează numai pe cele corespunzătoare membrilor cartelului desi este foarte probabil ca, la impulsul dat de aceștia, prețurile din întreaga industrie să se fi majorat. Acestă abordare reflectă caracterul conservator al estimărilor realizate de către OFT. În cazul în care respectivul cartel a implicat o înțelegere pe verticală atunci sunt luate în calcul și vânzările de bunuri și servicii din industriile aferente.

Nivelul majorării de preț este identificabil în cadrul investigațiilor desfășurate. În situația în care acest lucru nu se poate realiza OFT utilizează ca ipoteză de calcul o creștere de 15%. În cazul în care clienții industriei în care a fost identificat cartelul nu sunt consumatori finali este plauzibil ca majorarea prețului să fie superioară, fiind transferată integral consumatorilor finali.

Durata de existență a cartelului se consideră a fi, în lipsa existenței unor informații certe, de 6 ani de la constituirea sa.

În cazul fuziunilor, OFT utilizează modele de simulare a efectului – Cournot în cazul bunurilor omogene sau modelul ALM (Antitrust Logit Model) în cazul industriilor cu bunuri diferențiate. Metodologia se desfășoară în trei etape:

a) se aleg parametrii modelului pentru a reflecta situația pre-fuziune; b) se utilizează modelul calibrat pentru a simula efectele unei schimbări în structura pieței asupra prețului și cantității; c) se determină costurile suportate de către consumatori pe baza noilor niveluri ale prețurilor și cantităților determinate la etapa precedentă precum și a duratei estimate de manifestare a efectelor anticoncurențiale.

E = ∑ / [(1 + )1 ]

12

4 Denumire actuală: Competition and Markets Authority (CMA).5 Office of Fair Trading – A guide to OFT;s Impact estimation methods.

Calibrarea modelului utilizat în cazul fuziunii este redată de schema de mai jos:

Sursa: OFT – A guide of OFTs impact estimation methods;

Simularea echilibrului post-fuziune este ilustrată după cum urmează:

Sursa: OFT – A guide of OFTs impact estimation methods;

13

2.3 Metodologia OECD

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare – OECD recomandă de asemenea utilizarea unei metodologii simplificate pentru măsurarea statică a economiilor generate consumatorilor din fiecare decizie, metodologie care presupune înmulțirea cifrei de afaceri afectate cu creșterea prețului de vânzare blocată și respectiv cu durata de manifestare a efectului.

Intervenția de politică de concurență

Interzicerea cartelului Decizia în domeniul fuziunii

Cifra de afaceri afectată Cifra de afaceri ex-ante a firmelor

investigate pe piața afectată Cifra de afaceri ex-ante a tuturor

firmelor de pe piața afectată Efectul anual asupra prețurilor

10% 1-3-5%

Durata 3 ani 2 ani

Tabel 4. Determinarea economiilor generate consumatorilor la nivelul industriei ca efect al politicii de concurență – metodologie OECD

Sursa: European Commission – Ex post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, iunie 2015;

În cazul concentrărilor economice se utilizează relativ frecvent metoda denumită “diferenţă în diferenţe”. Aceasta permite urmărirea evoluţiei preţului prin compararea a două grupuri: grupul de control şi respectiv grupul tratat. Grupul de control surprinde evoluţia normală, afectată de acţiunea factorilor generali, în timp ce în cazul grupului tratat pe lângă acţiunea acestora se manifestă şi influenţa factorilor specifici, în acest caz a concentrării economice.

În general, în cazul analizei ex post a unei concentrări economice se urmăreşte evoluţia preţului, grupul de control fiind format din firme similare celor implicate în concentrarea economică, cu produse similare în portofoliu.

Ipoteza fundamentală este că evoluţia preţului produselor din portofoliul firmelor implicate în concentrarea economică este afectată de influenţa factorilor comuni ce influenţează şi grupul de control, la care se adaugă efectul generat de concentrarea economică.

Grup

Înainte (1)

După (2)

Diferenţa “După-Înainte”

Grup Tratat YT1 YT2 ΔYT = YT2 – YT1

Grup Control YC1 YC2 ΔYC = YC2 – YC1

Diferenţe „grup de control – grup tratat”

ΔY1 = YC1 – YT1

ΔY2 = YC2 – YT2 ΔΔY =ΔYT - ΔYC = (YT2 – YT1) – (YC2 – YC1)

= ΔY1 – ΔY2

Tabel 5. Relațiile de calcul aferente metodei “diferență în diferențe”

14

EVALUAREA IMPACTULUIPOLITICII DE CONCURENȚĂDIN ROMÂNIA LA NIVEL MICROECONOMIC

3Precizări metodologice

Prezentul studiu a utilizat ca metode de tip cantitativ: determinarea economiilor generate consumatorilor atât la scară microeconomică, dar și la nivel macroeconomic, analiza regresională, precum și modele macroeconometrice pentru a surprinde impactul politicii de concurență la nivel macro.

Determinarea impactului pe care politica de concurență din România l-a generat la scară microeconomică s-a realizat la nivelul unui număr de 10 industrii-cheie din economia națională și anume: servicii bancare, asigurări de răspundere civilă auto obligatorie, administrare de fonduri de pensii private, producerea și comercializarea cimentului, telecomunicații mobile, farmaceutică și de servicii de sănătate, producerea și comercializarea energiei electrice, distribuția carburanților, retail și respectiv profesii liberale.

Industria farmaceutică, a asigurărilor auto şi respectiv a comercializării carburanţilor prezintă importanță din perspectiva opiniei publice şi, în acelaşi timp, fac obiectul constant al activității Consiliului Concurenței de promovare a principiilor pieţei libere, bazate pe analize extensive realizate în cadrul unor investigaţii (sectoriale sau de încălcare a legii).

1) impactul de ansamblu asupra economiei: industria are conexiuni puternice cu alte sectoare (de exemplu: reprezintă un input esenţial pentru multe activităţi economice), poate avea impact asupra competitivităţii economiei în ansamblu şi/sau poate influenţa variabile macroeconomice esenţiale;

2) impact direct asupra consumatorilor: industria deține o pondere ridicată în coşul de consum, reprezintă un cost fix inevitabil pentru consumatori, are impact major asupra calităţii vieţii şi/sau reprezintă bunuri de strictă necesitate.

Alegerea industriilor-cheie (esenţiale) se bazează pe două criterii

fundamentale, si anume:

15

Menționăm de asemenea că au fost avute în vedere numai cazurile relevante din punct de vedere al impactului generat, alte intervenții ale autorității de concurență cum ar fi, spre exemplu, amenzile acordate pentru nenotificarea operațiunilor de concentrare economică fiind exceptate. În toate cazurile abordarea noastră a fost de tip conservator comparativ cu baremurile și indicatorii propuși de metodologiile utilizate. De asemenea, este important de precizat faptul că, această analiză a impactului nu surprinde decât o mică parte a impactului total al activității autorității de concurență datorită următorilor factori:

sunt supuse analizei doar cazurile mari pentru care au fost disponibile date;

nu au fost avute în vedere efectele indirecte ale intervențiilor CC (de exemplu: efectul de descurajare al sancțiunilor pentru alte întreprinderi din piața investigată sau din alte piețe);

cu excepția sectorului bancar și a celui de telecomunicații, nu au fost supuse analizei intervențiile CC în materia reglementării piețelor – activitate cu un impact major asupra economiei și consumatorilor.

Determinarea indicatorului cifră de afaceri afectată așa cum apare aceasta în calculul economiilor generate s-a obținut prin estimări proprii pe baza datelor furnizate de către Consiliul Concurenței. Acolo unde nu se specifică altfel conversia din moneda locală în moneda europeană s-a realizat la cursul mediu de schimb al perioadei respective calculat de către Banca Națională a României.

Sistemul bancar din România este relativ stabil din punct de vedere al numărului de instituții de credit, totalul acestora fiind, la finele anului 2016, de 37, din care 8 reprezintă sucursale ale unor bănci străine. Fuziunea prin absorbție a Millenium Bank de către OTP Bank România și preluarea Volksbank de către Banca Transilvania au contribuit la consolidarea sistemului bancar autohton.

Evoluția concurenței în industrie

Barierele ridicate atât la intrarea cât și la ieșirea din această industrie reprezintă cauza principală a slabei fluctuații a numărului de competitori.

3.1 Industria serviciilor bancare

77.80%

78.40%

78.30%

78.40% 78.10% 78.30%

78.10%

80.70%

76.00%

76.50%

77.00%

77.50%

78.00%

78.50%

79.00%

79.50%

80.00%

80.50%

81.00%

720

740

760

780

800

820

840

860

880

900

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Dinamica CR10 și IHH pentru sectorul bancar

HHI CR10

Figura 2. Evoluția indicelui Hirschmann Herfindhal și a gradului de concentrare în sectorul bancar din România

Sursa: Rapoarte CC, raportul anual 2015 BNR

16

Din graficele prezentate mai sus se poate aprecia tendința accentuării concentrării în industria serviciilor bancare, cota de piață cumulată a primilor 6 competitori, calculată pe baza activelor, ajungând la finele anului 2015 la peste 65% comparativ cu 58% în 2010.

Intervenții majore ale Consiliului Concurenței asupra industriei serviciilor bancare din România

1) Propunere privind extinderea aplicării prevederilor Ordonanței nr. 50/2010 referitoare la eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată și altor tipuri de credite precum și contractelor de împrumut aflate în derulare în momentul adoptării actului normativ;

2) Declanșarea unei investigații sectoriale privind piața serviciilor de plăți cu carduri cu scopul identificării eventualelor practici anticoncurențiale și a potențialelor disfuncționalități. Investigaţia sectorială a scos în evidenţă mai multe probleme de concurenţă importante pe piaţa naţională a cardurilor de plată, printre care modul de determinare a comisioanelor interbancare precum şi nivelul acestora pe piaţa cardurilor din România. În vederea găsirii celei mai bune soluţii prin care comisioanele interbancare să fie reduse substanţial, CC a propus introducerea unor măsuri legislative la nivel naţional constând în plafonarea comisioanelor interbancare aplicate cardurilor de consum.

Efecte generate

1) Principalul efect generat ca urmare a aplicării prevederilor Ordonanței nr. 50/2010 l-a reprezentat creșterea gradului de mobilitate al clienților respectiv majorarea numărului creditelor refinanțate. Acest lucru a fost determinat de reducerea sau chiar eliminarea comisionului de rambursare anticipată practicat până în septembrie 2010 de către băncile comerciale din România. Amplificarea mobilității clienților a condus, la rândul său, la accentuarea concurenței în sistemul bancar autohton.Evaluarea impactului generat de aplicarea Ordonanței s-a bazat pe metodologia ex-ante vs. ex-post (vezi tabel).

17

19.8% 20.1% 19.3% 17.5% 17.8% 15.8%

13.9% 13.6% 13.1% 13.0% 12.9% 13.0%

6.2% 7.3% 8.1% 8.9% 9.0% 12.6%

6.5% 6.7% 6.5% 7.3% 7.4%8.4%

6.4% 7.0% 7.4% 7.4% 7.2%7.3%

6.0%6.4% 6.9% 7.6% 7.0%

8.1%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

2010 2011 2012 2013 2014 2015

BCR BRD Banca Transilvania Raiffeisen Bank CEC Bank UniCredit Ţiriac Bank

Figura 3. Evoluția cotelor de piață ale primilor 6 concurenți din industria serviciilor bancare din România determinată pe baza activelor totale

Sursa: Raportul anual al BNR

Luând în calcul o reducere medie cu 3 puncte procentuale a comisionului de rambursare anticipată în cazul clienților care au refinanțat creditele contractate anterior rezultă o economie totală de cca. 65 milioane lei și 10 milioane euro ca efect al intrării în vigoare a prevederilor Ordonanței 50/2010. La acestea se adaugă economia aferentă rambursărilor parțiale de credite în lei respectiv valută, în sumă de aprox. 16 milioane lei respectiv 7,85 milioane euro.

Indicatori/perioadă Ex-ante iunie 2009 - mai 2010

Ex-post iunie 2010-mai 2011

Credite refinanțate – nr. 85.500 160.000 Valoare credite refinanțare – mil. lei 1.027 2.169

Tabel 6. Efectele creșterii gradului de mobilitate a clienților și de majorare a numărului creditelor refinanțate

Sursa: Consiliul Concurenței – Mediul concurențial românesc – evoluții în sectoare cheie, 2011

Tip refinanțare

Sold mil. lei

Economie mil. lei – 3 p.p. reducere

comision

Sold mil. Euro sau

echivalent

Economie mil. euro – 3 p.p. reducere

comision Integrală 2.169 65 338 16 parțială 542,2 10 261,9 7,85 Total 2.711,2 75 599,9 23,85

Tabel 7. Determinarea impactului anual generat de reducerea/eliminarea comisioanelor de rambursare anticipată

Sursa: estimări proprii

2) Estimare efecte decizie servicii de plăți cu carduri

Determinarea efectelor generate de propunerea făcută de către Consiliul Concurenței în urma investigației derulate pe piața serviciilor de plăți cu carduri este sintetizată în tabelul următor.

Totalul economiilor generate se ridică aproximativ 75 milioane lei și 23,85 milioane euro, ceea ce echivalează cu cca. 41,547 milioane euro aferente perioadei de 12 luni ulterioare apariției Ordonanței 50/2010 (intervalul iunie 2010-mai 2011).

18

Nr. Crt.

Indicator

Valoare ante investigație

Valoare după implementarea sugestiilor CC

Economie anuală consumatori –

mil. lei 1

Dimensiunea pieței afectate carduri debit – mil. Lei

5.817 5.817 x

2 Nivel mediu comision interbancar - % 1,22% 0,2% x

3 = 1 x 2

Venituri bancare din comisioane aferente plăților cu carduri de debit – mil. lei

70,967 11,634 59,33

4 Dimensiunea pieței afectate carduri credit – mil. Lei

1.108 1.108 x

5 Nivel mediu comision interbancar - % 1,22% 0,3% x

6 = 4 x 5

Venituri bancare din comisioane aferente plăților cu carduri de credit – mil. lei

13,52 3,32 10,19

7 Economie anuală totală consumatori – mil. Lei

x x 69,52

8 Economie anuală totală consumatori – mil. Euro (curs de schimb BNR: 4,419 lei/euro)

x x 15,73

Tabel 8. Determinarea impactului generat de plafonarea comisioanelor interbancare aferente serviciilor de plăți cu carduri

Sursa: estimări proprii

În aprilie 2015 a fost publicată Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată care prevede printre altele şi plafonarea comisioanelor interbancare la un nivel max. de 0,2% pentru cardurile de debit, respectiv de 0,3% pentru cardurile de credit.

Centralizarea impactului generat de cele două intervenții de politică de concurență în industria serviciilor bancare din România este prezentată în tabelul următor.

Economia totală anuală pentru consumatori rezultată prin plafonarea comisioanelor aferente serviciilor de plăți cu cardurile determinată pe baze conservatoare plecând de la datele cu privire la dimensiunea pieței specifice în anul 2013 este de cca. 69,52 milioane lei, respectiv 15,73 milioane euro.

Decizie/intervenție CC Valoare impact Mil. Lei Mil. Euro

Extinderea prevederilor Ordonanței 50/2010 și la contractele de credit aflate în derulare

176,07 41,55

Plafonarea comisioanelor interbancare aferente serviciilor de plăți cu carduri la 0,2% pentru carduri de debit și 0,3% pentru carduri de credit

69,53 15,73

Total 245,6 57,28

Tabel 9. Impactul cumulat al intervențiilor Consiliului Concurenței în industria serviciilor bancare din România

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

19

3.2 Industria asigurărilor de răspundere civilă auto

Din punct de vedere al normelor în vigoare, în categoria asigurărilor auto intră:

• despăgubirile pentru vătămări corporale suferite de pasageri (punctul d al clasei I de asigurări generale);• asigurările de vehicule terestre, exclusiv materialul feroviar rulant, care acoperă daune sau pierderi legate de vehicule auto sau alte vehicule (clasa III de asigurări generale);• asigurările de bunuri aflate în tranzit, indiferent de modalitatea de transport, care acoperă daune sau pierderi legate de mărfuri, bagaje sau alte bunuri (clasa VII de asigurări generale);• asigurările de răspundere civilă auto, pentru utilizarea vehiculelor auto terestre, inclusiv răspunderea transportatorului (clasa X de asigurări generale).

Dat fiind faptul că în raportările uzuale ale societăților de asigurare nu se evidenţiază distinct prima componentă a asigurărilor auto în cadrul clasei I de asigurări generale, despăgubirile pentru vătămări corporale suferite de persoane în timpul transportului nu au fost incluse în studiu, deoarece introducerea lor ar fi putut distorsiona imaginea de ansamblu. De asemenea, asigurările de bunuri aflate în tranzit, indiferent de modalitatea de transport, care acoperă daune sau pierderi legate de mărfuri, bagaje sau alte bunuri (clasa VII de asigurări generale), au fost excluse din studiu, deparece au o pondere relativ redusă în totalul asigurărilor auto.

Astfel, vor fi analizate doar cele două componente principale ale industriei asigurărilor auto, respectiv asigurările de mijloace de transport terestru, altele decât feroviare (clasa III) și asigurările de răspundere civilă pentru autovehicule (clasa X).Societățile prezente pe piața românească a asigurărilor auto, incluse în acest studiu, sunt doar cele autorizate de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) să vândă produse de asigurare. Perioada de analiză este 2011-2015.

Conform rapoartelor anuale ASF, la începutul anului 2011 în România funcționau 13 societăți autorizate să practice asigurări auto de răspundere civilă a autovehiculelor (clasa X).Numărul acestora s-a redus în perioada analizată, la sfârșitul anului 2015 fiind funcționale 9 societăți (Figura nr. 4).

Figura 4. Evoluția semestrială a numărului de societăți autorizate să practice asigurări din clasa X (RCA)

Sursa: Prelucrare după Raport privind evoluția concurenței în sectoare cheie 2016 – Consiliul Concurenței

13

12

11 11 11 11 11 11

10

9

8

9

10

11

12

13

14

S1/2011 S2/2011 S1/2012 S2/2012 S1/2013 S2/2013 S1/2014 S2/2014 S1/2015 S2/2015

20

Și în cazul asigurărilor auto facultative (clasa III de asigurări generale), numărul de asigurători scade de la 25 la începutul anului 2011 la 21 de societăți autorizate la sfârșitul anului 2015 (Figura nr. 5).

Analiza gradului de concentrare la nivelul asigurărilor auto s-a realizat prin prisma ratelor de concentrare și a indicelui Herfindahl-Hirschman (cotele de piață ale asigurătorilor pe baza cărora au fost calculate ratele de concentrare și indicele Herfindahl-Hirschman au fost determinate valoric în funcție de volumul primelor brute subscrise).

Evoluția semestrială a gradului de concentrare pentru asigurările obligatorii de tip RCA în perioada 2011-2015 evidențiază o tendință de ușoară creștere a gradului de concentrare, HHI înregistrând valoarea maximă de 1.496 în 2015. Evoluția semestrială a gradului de concentrare în acest segment, redată prin HHI, mai arată și faptul că, în ciuda acestor creșteri moderate dar constante, valorile se mențin în intervalul 1.000-1.500, ceea ce înseamnă că segmentul asigurărilor obligatorii de tin RCA are o concentrare medie.

Evoluția HHI este strâns legată de cea a CR5 și CR7. Primul indicator (CR5) arată creșterea din ultimii ani a puterii cumulate de piață pentru primele cinci societăți ce oferă asigurări auto facultative, acestea ajungând să acumuleze peste 70% din total, începând cu finalul lui 2014, pentru ca la finalul anului 2015 să ajungă la 79%. CR7 crește într-un mod similar și arată că primele șapte companii active în acest segment al asigurărilor auto acoperă peste 94% din subscrieri, fiind un indiciu al caracterului oligopolist (Figura nr. 6).

25

24

23 23 23 23 23

22 22

21

19

20

21

22

23

24

25

26

S1/2011 S2/2011 S1/2012 S2/2012 S1/2013 S2/2013 S1/2014 S2/2014 S1/2015 S2/2015

Figura 5. Evoluția semestrială a numărului de societăți autorizate să practice asigurări din clasa III (CASCO)

Sursa: Prelucrare după Raport privind evoluția concurenței în sectoare cheie 2016 – Consiliul Concurenței

21

Și în cazul asigurările auto facultative (CASCO) evoluția semestrială a gradului de concentrare în perioada 2011-2015 prezintă o creștere a indicelui Herfindahl-Hirschman (HHI), de la 1.299 în anul 2011 la 1.709 în 2015. În ceea ce privește ratele de concentrare, acestea nu cresc semnificativ pe parcursul perioadei 2011-2015 (Figura nr. 7).

Segmentul asigurărilor auto facultative (CASCO), prezintă, similar industriei asigurărilor obligatorii de tip RCA, trăsături oligopoliste, primii șapte jucători activi controlând peste 90% din totalul subscrierilor începând cu anul 2012.

58%

51%

47%

48%

54%

52%

52%

50%

54%

56%

74%

73%

69%

69%

71%

69%

73%

71%

74%

79%

87%

86%

86%

87%

86%

85%

89%

88%

90%

94%

1.3791.274

1.220 1.2411.315 1.274

1.3201.257

1.371

1.496

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

6L 2011 2011 6L 2012 2012 6L 2013 2013 6L 2014 2014 6L 2015 2015CR3 CR5 CR7 (axa din stânga) HHI (axa din dreapta)

Figura 6. Evoluția semestrială a gradului de concentrare pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (RCA)

Sursa: Prelucrare după Raport privind evoluția concurenței în sectoare cheie 2016 – Consiliul Concurenței

Figura 7. Evoluția semestrială a gradului de concentrare pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (CASCO)

Sursa: Prelucrare după Raport privind evoluția concurenței în sectoare cheie 2016 – Consiliul Concurenței

52%

53%

48%

52%

57%

56%

58%

60%

63%

65%

73%

74%

76%

79%

81%

80%

78%

81%

82%

86%

88%

89%

90%

91%

95%

94%

93%

93%

93%

95%

1.299 1.330 1.3531.457 1.511 1.481 1.491 1.532

1.6111.709

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

1.800

2.000

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

6L 2011 2011 6L 2012 2012 6L 2013 2013 6L 2014 2014 6L 2015 2015CR3 CR5

22

Intervenție a Consiliului Concurenței asupra industriei asigurărilor auto

Companiile Asigurarea Românească, ARDAF, ASIT, ASTRA, Grup AS, OMNIASIG şi UNIQA au fost sancţionate în anul 2003 cu aproximativ 0,4 milioane lei pentru o înţelegere anticoncurenţială de fixare a nivelului primei pentru asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României.

Efecte generate

Determinarea economiilor generate consumatorilor ca efect al politicii de concurență s-a bazat pe Metodologia Comisiei Europene și respectiv pe cea elaborată de către OECD.

Indicator/ intervenție de politică de concurență

Interzicere înțelegere anticoncurențială

Metodologie Comisia

Europeană Metodologie

OECD Cifra de afaceri afectată - mil lei 92,6 47,9 Efect anual asupra prețurilor - % 10% 10% Durata - ani 3 3 Economii generate consumatorilor - mil lei 27,8 14,4 Economii generate consumatorilor - mil EURO 7,4 4,6

Tabel 10. Estimare economii generate consumatorilor la nivelul industriei asigurărilor auto

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

Totalul economiilor generate la nivelul industriei asigurărilor auto, ca efect al aplicării politicilor de concurență, se ridică la aproximativ 7,4 milioane euro, conform Metodologiei Comisiei Europene și la aproximativ 4,6 milioane euro, conform Metodologiei OECD.

3.3 Industria fondurilor de pensii administrate privat - Pilonul II

Datorită faptului că o societate poate administra în România un singur fond de pensii pe Pilonul II şi că există reglementări specifice, care se aplică doar ȋntreprinderilor care asigură administrarea privată a fondurilor de pensii obligatorii, aceasta reprezintă o piaţă distinctă, evidenţiată separat faţă de piaţa pensiilor obligatorii administrate public (de stat) şi piaţa pensiilor facultative.Barierele la intrare pe piaţa administrării private a fondurilor de pensii obligatorii sunt de natură legislativă şi constau în obţinerea aprobărilor necesare funcţionării societăţilor de administrare a fondurilor de pensii obligatorii administrate privat, precum şi de natură financiară constând în costurile suportate de respectivele societăţi cu activitatea de marketing.

Conform rapoartelor ASF, la începutul anului 2009 în România funcţionau 12 societăţi autorizate să practice fonduri de pensii administrate privat – Pilon II. Numărul acestora s-a redus constant în perioada 2009-2015, la sfârsitul anului 2015 fiind funcţionale 7 societăţi.

23

Analiza gradului de concentrare la nivelul fondurilor de pensii administrate privat - Pilonul II se va realiza prin prisma ratelor de concentrare și a HHI (cotele de piață ale asigurătorilor pe baza cărora au fost calculate ratele de concentrare și HHI au fost determinate valoric, în funcție de activele nete administrate de societăţile autorizate să practice fonduri de pensii administrate privat – Pilon II).Evoluția anuală a gradului de concentrare pentru fondurile de pensii administrate privat - Pilonul II, în perioada 2009-2015, evidențiază o tendință de scădere a gradului de concentrare, HHI scăzând în perioada analizată de la 2.314 la 2.256. Evoluția HHI este strâns legată de cea a CR2. CR2 arată scăderea din ultimii ani a puterii cumulate de piață pentru primele două societăți autorizate să administreze fonduri de pensii private – Pilonul II, acestea controlând 63% din total, în anul 2009, pentru ca la finalul anului 2015 să ajungă la 59% (Figura 9).

Figura 8. Evoluția anuală a numărului de societăți autorizate să administreze fonduri de pensii private – Pilonul II

autorizate să practice asigurări din clasa III (CASCO)

Sursa: Prelucrare după statisticile ASF

12

9 9 9

8

7 7

6

7

8

9

10

11

12

13

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

2,314 2,310 2,255 2,219 2,283 2,284 2,256

63% 63%

62%

61%

60% 60%

59%

57%

58%

59%

60%

61%

62%

63%

64%

2,160

2,180

2,200

2,220

2,240

2,260

2,280

2,300

2,320

2,340

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

IHH GC2

Figura 9. Dinamica gradului de concentrare în cazul fondurilor de pensii administrate privat – Pilonul II

Sursa: Prelucrare după statisticile ASF

24

Intervenție a Consiliului Concurenței asupra fondurilor de pensii administrate privat - Pilonul II

În anul 2010, societăţile de administrare a fondurilor private de pensii au fost sancţionate cu o amendă totală în valoare de 5,2 milioane lei, pentru incheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale de împărţire a clienţilor. Printre societăţile sancţionate s-au numărat:

• Allianz Ţiriac Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A – 1,3 milioane lei; • Aviva Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Private SA - 0,4 milioane lei; • BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor Private de Pensii SA – 0,3 milioane lei; • BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA – 0,2 milioane lei; • Eureko Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA – 0,3 milioane lei; • Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA – 0,4 milioane lei; • ING Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA – 1,6 milioane lei.

Efecte generate

Determinarea economiilor generate consumatorilor ca efect al politicii de concurență s-a bazat pe Metodologia Comisiei Europene și respectiv pe cea elaborată de OECD.

Indicator/ intervenție de politică de concurență Interzicere înțelegere anticoncurențială

Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată* - mil lei 108,3 59,6 Efect anual asupra prețurilor - % 10% 10% Durata - ani 3 3 Economii generate consumatorilor - mil lei 32,5 17,9 Economii generate consumatorilor - mil EURO 7,71 4,22

Tabel 11. Estimare economii generate consumatorilor la nivelul fondurilor de pensii administrate privat - Pilonul II

Notă: În vederea estimării cifrei de afaceri afectate s-au avut în vedere doar comisioanele percepute de fondurile de pensii, care au fost presupuse la 2,5% din valoarea activelor nete ale acestora aferente anilor 2010, respectiv 2009, în funcție de metodologia aplicată

Totalul economiilor generate la nivelul fondurilor de pensii administrate privat - Pilonul II, ca efect al aplicării politicilor de concurență, se ridică la aproximativ 7,7 milioane euro, conform Metodologiei Comisiei Europene și la aproximativ 4,2 milioane euro, conform Metodologiei OECD.

25

3.4 Industria telecomunicațiilor mobile

Piața serviciilor de telefonie mobilă din România cuprinde patru competitori: Orange, Vodafone, Telekom România și RCS-RDS. Serviciile oferite de aceștia sunt: servicii de voce și mesagerie la care se adaugă traficul de date.

Evoluția concurenței în industrie

Din punct de vedere al numărului de competitori România se situează la nivelul mediei din Uniunea Europeană – 4 competitori. Cu toate acestea gradul de concentrare este relativ ridicat, primii doi competitori cumulând o cotă de piață de cca. 70%, ceea ce explică și valorile mari ale Indicelui Hirschmann Herfindhal.

Consolidarea pozițiilor concurențiale ale competitorilor din eșalonul doi, care au atras constant și cel mai mare volum anual de numere portate explică trendul ușor descrescător al indicatorilor specifici din tabelul de mai sus.

2

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

5 5

6

0

1

2

3

4

5

6

CY BE BG EE EL HR LT LU HUMT NL AT PT SK CZ DE ES FR IE IT LV SI FI UK EU RO DK SE PL

Figura 10. Numărul de operatori telefonie mobilă în UE- Oct. 2013

Sursa: Consiliul Concurenței – Raport anual Concurența în sectoare cheie 2014

Tabel 12. Evoluția gradului de concentrare pe piața telefoniei mobile

Sursa: Calcule proprii

Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 CR2 86,97% 82,50% 78,21% 77,54% 74,86% 74,61% 74,01% 72,96% Indice HH 3916,78 3720,88 3495,29 3462,34 3384,61 3384,10 3353,66 3226,25

26

41%

37.0

%

42%

36.5

%

43%

35.4

%

30%

30.3

%

29%

29.3

% 30%

28.7

%

28%

32.7

%

29%

34.3

%

27%

35.9

%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2011 RO 2011 EU 2012 RO 2012 EU 2013 RO 2013 EULider de piaţă Concurentul Principal Alţi Concurenţi

Figura 11. Cota de piaţă a operatorilor de telefonie mobilă în România vs. nivel EU - Octombrie 2011 - Octombrie 2013

Sursa: Consiliul Concurenței – Raport anual Concurența în sectoare cheie 2014

3287 34133486

3526

3592

3740 37483818

3206 3202 3247 3262

3000

3100

3200

3300

3400

3500

3600

3700

3800

3900

4000

2010 2011 2012 2013

HHI trafic de voce (exclusiv roaming) HHI trafic SMS (exclusiv roaming) HHI cartele "SIM" active

Figura 12. Evoluția gradului de concentrare în industria de telecomunicații mobile din România

Sursa: Consiliul Concurenței – Raport anual Concurența în sectoare cheie 2014

27

Intervenții majore ale Consiliului Concurenței asupra industriei telecomunicațiilor mobile din România

1) Acceptarea de angajamente în cadrul unei investigații declanșate în anul 2009 cu privire la distribuția produselor preplătite de telefonie mobilă și impunerea de angajamente companiilor Orange, Vodafone și Cosmote;2) Propuneri de măsuri către ANCOM în 2012 în procesul de acordare a drepturilor de utilizare a frecvențelor radio în benzile de 800, 900, 1800 și 2600 MHz;

Efecte generate

1) Investigaţia declanşată de Consiliului Concurenţei a avut ca obiect posibila încălcare a art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei şi a art. 101 din TFUE de către Orange, Vodafone și Cosmote (actual Telekom) şi agenţii economici implicaţi pe întreg lanţul acestora de distribuţie pe piaţa comercializării produselor preplătite de telefonie mobilă.Pentru fiecare dintre cei trei operatori de telefonie mobilă, declanşarea investigaţiei a avut la bază indicii cu privire la existenţa, în contractele încheiate pe întreg lanţul de distribuţie a produselor preplătite de telefonie mobilă, a unor clauze privind:

• impunerea preţului de revânzare; • împărţirea pieţei în funcţie de teritoriu sau de categoriile de clienţi; • Astfel, indiciile avute la declanşarea investigaţiei au avut ca obiect relaţiile pe verticală existente în sistemul de distribuţie al fiecărui operator de telefonie mobilă (Orange, Vodafone şi Cosmote).

Prin Deciziile 21, 22 și 23/2012 Consiliul Concurenţei a acceptat angajamentele asumate de către Orange, Vodafone și Cosmote şi distribuitorii acestora de produse preplătite de telefonie mobilă, în cadrul investigaţiei declanşate de Consiliului Concurenţei.Conform acestor decizii, monitorizarea angajamentelor urma să se facă pentru o perioadă de 3 ani. Această perioadă putea fi restrânsă de Consiliul Concurenţei cu 1 an, dacă efectele angajamentelor asumate de părţi vor fi considerate satisfăcătoare. Având în vedere efectele pozitive ale angajamentelor, monitorizarea s-a efectuat pe o perioadă de 2 ani prin intermediul a 3 agenţi de monitorizare, câte unul pentru fiecare operator de telefonie mobilă şi distribuitorii acestuia.

Figura 13. Evoluția numărului de utlizatori activi 2006-2013 (milioane)

Sursa: Consiliul Concurenței – Raport anual Concurența în sectoare cheie 2014

13.67

16

17.5

20.4

22.1

24.5 24.425.4

24.4 24.623.6 23.4

22.7 22.8 22.6 22.9

10

12

14

16

18

20

22

24

26

Iun 06 Dec 06 Iun 07 Dec 07 Iun 08 Dec 08 Iun 09 Dec 09 Iun 10 Dec 10 Iun 11 Dec 11 Iun 12 Dec12 Iun 13 Dec 13

28

2) Încurajarea concurenței în industria telecomunicațiilor mobile concretizată în intrarea pe această piață în cursul anului 2007 a unui nou competitor care a practicat o strategie agresivă de preț a stat la baza unei dinamici competitive a tarifului mediu pe utilizator, generând astfel economii de cost importante pentru consumatori. În ceea ce privește recomandările făcute de către Autoritatea Concurență către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), acestea au vizat în principal evitarea concentrării de benzi de frecvențe de către concurenții existenți sau un grup al acestora cu scopul limitării posibilității de intrare pe piață a unor noi competitori. Obiectivele cu privire la licitația desfășurată în anul 2012 urmărite prin politica de concurență au fost:

• Asigurarea posibilității operatorilor de a achiziționa resursele de spectru necesare intrării/dezvoltării pe piață cu scopul asigurării concurenței efective; • Evitarea fenomenului de tezaurizare a spectrului de frecvențe de către competitorii existenți; • Asigurarea posibilității reale de noi intrări pentru creșterea gradului de concurență atât la nivel de infrastructură cât și la nivel de servicii.

O consecință directă a politicii Consiliului Concurenței a fost faptul că ultimul competitor intrat pe piața telecomunicațiilor mobile din România – compania RCS-RDS - a achiziționat în cadrul licitației derulate în septembrie 2012 un bloc de frecvență de 5 MHz în banda de 900 MHz.

Indicator/ intervenție de politică de concurență

Interzicere practică anticoncurențială

Metodologie Comisia

Europeană

Metodologie OECD

Cifra de afaceri totală Orange, Vodafone, Cosmote (actual Telekom Romania Mobile Communications) - mil euro

2.417,2 2.795,0

Ponderea vânzărilor de cartele preplătite în total cifră de afaceri

40% 40%

Cifra de afaceri afectată - mil euro 966,88 1.118,00 Efect anual asupra prețurilor - % 10% 10% Durata - ani 5 5 Economii totale generate consumatorilor - mil EURO 483,44 559,00

Tabel 13. Estimarea economiilor generate consumatorilor ca efect al intervenției CC pe piața distribuției de cartele preplătite

Sursa: site-urile companiilor, www.ancom.org, calcule proprii

An Venit mediu lunar pe utilizator la

nivelul pieței EURO/util/lună Venit mediu lunar pe utilizator

RCS-RDS EURO/util/lună cotă de piață

RCS-RDS

2006 11,20 2007 10,90 2008 9,71 2009 7,93 2010 7,91 2011 8,00 2012 7,22 6,64 4,50% 2013 7,07 6,24 4,20% 2014 6,71 6,02 6,06% 2015 6,99 5,41 8,25%

Tabel 14. Evoluția venitului mediu pe utilizator și a cotei de piață a RCS-RDS în perioada 2006-2015

Sursa: calcule proprii

29

Creșterea concurenței în industria telecomunicațiilor mobile a avut un impact direct asupra tarifului mediu lunar pe utilizator, în sensul diminuării acestuia în perioada 2006-2015.Cuantificarea impactului generat de pătrunderea unui nou competitor cu o politică agresivă de preț și, pe această bază, de modificarea structurii concurențiale la nivelul industriei telecomunicațiilor mobile din România a implicat:

• Estimarea impactului direct concretizat în economii generate consumatorilor portați de la alți competitori către RCS-RDS. Acesta s-a determinat prin multiplicarea diferenței dintre venitul mediu lunar pe utilizator în cazul RCS-RDS și tariful mediu lunar pe utilizator la nivelul industriei cu numărul de utilizatori/consumatori.

• Estimarea impactului indirect la nivelul întregii industrii concretizat la nivelul tuturor consumatorilor/utilizatorilor prin scăderea tarifului mediu lunar atribuibilă strategiei ultimului intrat pe piață. Acesta s-a calculat astfel:

- determinarea diferenței anuale a tarifului mediu lunar atribuibile politicii de preț a RCS-RDS prin multiplicarea diferenței anuale a acestuia cu cota de piață deținută de către RCS-RDS pentru anii 2013 și 2014;- cuantificarea efectului anual indirect la nivelul tuturor consumatorilor din industrie prin înmulțirea indicatorului precedent cu numărul total de utilizatori activi.

Tabel 15. Estimarea efectului direct

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

An diferență de tarif mediu/lună RCS-RDS

vs. industrie numere portate

RCS-RDS Efect direct consumatori

portați în RCS-RDS - euro/an

0 1 2 3=1*2*12 2013 0,83 7.791 77.598 2014 0,69 107.945 971.383 2015 1,58 331.473 7.256.111 Total 447.209 8.305.092

Tabel 16. Efectul indirect asupra prețului

Sursa: www.ancom.org, www.investors.rcs- rds.ro, calcule proprii

An Diferență anuală a tarifului

mediu lunar - euro/lună/utiliz.

cotă de piață

RCS-RDS

din care atribuibil RCS-RDS

număr utilizatori

mii

efect indirect total

consumatori - euro/an

0 1 2 3=1*2 4 5=3*4*12 2013 0,15 4,20% 0,01 22.900 1.731.240 2014 0,36 6% 0,02 22.900 5.995.037 total 7.726.277

30

Impactul total concretizat în economii generate consumatorilor ca efect al pătrunderii unui nou competitor în industria telecomunicațiilor mobile din România și a recomandărilor Consiliului Concurenței cu privire la Caietul de Sarcini realizat de către ANCOM pentru licitația desfășurată în anul 2012 a fost de cca. 16 mil. Euro (perioada 2013-2014).

Decizie/intervenție CC Valoare impact

Mil. Lei Mil. Euro Investigație cu privire la distribuția produselor preplătite de telefonie mobilă și impunerea de angajamente companiilor Orange, Vodafone și Cosmote (2009)

2.046,6 483

Propuneri de măsuri către ANCOM în 2012 în procesul de acordare a drepturilor de utilizare a frecvențelor radio în benzile de 800, 900, 1800 și 2600 MHz

66,84

16

Total 2.113,44 499

Tabel 17. Impactul cumulat al intervențiilor Consiliului Concurenței în industria telecomunicațiilor mobile din România

Curs de schimb: 2009= 4,2373 lei/euro, 2012= 4,456 lei/euro, www.bnro.ro

3.5 Industria cimentului

Cimentul este un produs omogen ce se folosește la prepararea betoanelor, apelor și a mortarelor, la execuția prefabricatelor din beton, la lucrările de execuție a clădirilor civile și industriale, la execuția drumurilor, căilor ferate, podurilor, barajelor, hidrocentralelor, etc. Prin urmare, cel mai important parametru, prin care produsele firmelor producătoare/importatoare de ciment concurează, este prețul de vânzare. Pe această piață există bariere semnificative de intrare: costurile cu investiția inițiala, lipsa infrastructurii țării noastre, exces de capacitate, etc.

Conform indicatorilor de concentrare (CR3 si HHI) acest tip de piață reprezintă un oligopol cu un grad de concentrare foarte ridicat. Primele trei companii generează aproximativ 98% din cifra de afaceri la nivelul sectorului, de-a lungul întregii perioade analizate 2007-2015.

Figura 14. Evoluția indicatorilor de concentrare pe piața cimentului în perioada 2007-2015

Sursa datelor: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de Orbis

100% 100% 100% 100% 100%

98%

97% 97%

98%

96%96%97%97%98%98%99%99%100%100%

3050

3100

3150

3200

3250

3300

3350

3400

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

CR3 (axa dreaptă) IHH (axa stângă)

31

Intervenții majore ale Consiliului Concurenței asupra industriei cimentului din România

1) În anul 2005 Consiliul Concurenței, prin Decizia 95/2005, a sancționat societățile Lafarge Romcim SA, Holcim (Romania) SA și Carpatcement Holding SA pentru încălcarea art.5, alin.1, lit. a din Legea concurentei nr.21/1996 pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială de fixare a prețurilor pe piața cimentului din România. Nivelul total al amenzilor aplicate s-a ridicat la aproximativ 98 de milioane lei, reprezentând un procent între 5,5 - 6,5% din cifra de afaceri a companiilor implicate. În stabilirea amenzilor, s-a analizat și comportamentul fiecăreia din cele trei companii pe piață, astfel:

• Lafarge, a vândut la export sub costuri; • Carpatcement, după ce a cumpărat fabrica de ciment de la Fieni, singurul producător nealiniat la înțelegerea anticoncurențială, a crescut prețurile și la această fabrică (cu 38%); • Holcim a fost sancționată și pentru încălcarea deciziei 221/2000. Înțelegerea anticoncurențială în industria cimentului a durat aproximativ 4 ani (2000-2004).

Efecte generate

După eliminarea practicilor anticoncurențiale, prețurile produselor care au făcut obiectul investigației Consiliului Concurenței, au scăzut cu aproximativ 6%, în condițiile în care prețurile materialelor de construcții au înregistrat creșteri în aceeași perioadă;.Desființarea în baza dispozițiilor art. 54 din Legea concurentei nr. 21/1996, a Comitetului ‘’CIMENTUL’’ din cadrul Asociației Patronale a Cimentului CIROM, pentru eliminarea posibilității întrunirii în cadru restrâns a celor trei producători de ciment din Romania, prin declararea nulității procesului verbal prin care acesta s-a înființat.

Conform Govinda (2016) și metodologiei aplicate de Comisia Europeană, respectiv de OECD în analiza practicilor anticoncurențiale, s-a estimat o creștere a prețurilor 10% . Pe baza acestui procent s-au calculat economiile generate consumatorilor.

În anul 2015 a avut loc fuziunea la nivel mondial dintre Holcim și Lafarge, în urma căreia a fost creat Grupul Lafarge-Holcim, dând naștere astfel celui mare producător la nivel mondial de materiale de construcții (ciment, agregate și betoane). În urma fuziunii, noua companie a fost nevoită să renunțe în România la activele companiei Lafarge (fabricile de la Medgidia și Hoghiz, la stațiile de măcinare de la Tg. Jiu, la 16 stații de betoane și la 16 cariere și balastiere) care au fost preluate de compania CRH Ciment România S.A.

Datorită structurii acestei piețe (numărul redus de producători, omogenitatea produselor, bariere de intrare pe piață, grad de concentrare ridicat), tendința de coordonare a deciziilor principalilor producători, este ridicată. La nivel mondial pe piața cimentului au existat numeroase înțelegeri anticoncurențiale, ca de exemplu în: Germania, Polonia, Egipt, Pakistan, India, China, Brazilia, Australia, Taiwan etc. Aceste înțelegeri anticoncurențiale au urmărit în principal fixarea prețurilor și împărțirea pieței.

Indicator/ intervenție de politică de concurență

Interzicere înțelegere anticoncurențială

Metodologie Comisia Europeană Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată - mil lei 180,47 136,72 Efect anual asupra prețurilor - % 10% 10%

Durata - ani 4 4 Economii totale generate consumatorilor - mil lei 72,19 54,69

Economii totale generate consumatorilor - mil EURO 19.15 14,87

Tabel 18. Determinarea economiilor generate – industria cimentului

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

32

Intervenții majore ale Consiliului Concurenței asupra industriei farmaceutice din România

1) Prin Decizia 12/2008, Consiliul Concurenţei a constatat încheierea și punerea în practică a unei înțelegeri anticoncurențiale, de participare, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţie pentru unele tipuri de dializoare, și a sancţionat cu amenzi în valoare totală de aproximativ 5,9 milioane lei companiile: • Fresenius Medical Care S.R.L.; • Alsifcom Intermed S.R.L.; • Opremi Medfarm S.R.L.

Totalul economiilor generate consumatorilor la nivelul industriei cimentului, ca efect al aplicării politicilor de concurență, se ridică la aproximativ 19,15 milioane euro, conform Metodologiei Comisiei Europene și la aproximativ 14,87 milioane euro, conform Metodologiei OECD.

3.6 Industria farmaceutică și de sănătate

Industria farmaceutică și de sănătate din România are un rol deosebit de important, activitatea în acest domeniu fiind reglementat de un cadru normativ strict. Industria farmaceutică produce și distribuie substanțe chimice cu efecte terapeutice. Întrucât acest domeniu și buna sa funcționare sunt o componentă de bază a sistemului de sănătate, în beneficiul populației, în general, și a pacientului, în particular, rolul autorității de concurență în supravegherea respectării regulilor de concurență este extrem de important, intervențiile sale influențând semnificativ dezvoltările și tendințele viitoare ale acestei piețe.

Evoluția concurenței în industria farmaceutică din România

Libera concurență pe piața produselor farmaceutice din România este afectată de:

• existența barierelor pentru intrarea pe piață a farmaciilor; • monopolul farmaciilor de a elibera medicamente fără prescripție medicală; • utilizarea „autorizațiilor pentru participarea” la licitații; • existența unor anumite practici cu caracter anticoncurențial ale actorilor economici.

Preocuparea constantă a Consiliului Concurenței pentru evaluarea comportamentului concurențial pe piața din România a condus la concluzia că în domeniul celor trei componente ale industriei farmaceutice presiunea concurențială este una medie. S-a constatat că:

„producția și comercializarea medicamentelor”, cu un caracter puternic inovativ, se află în topul industriilor cu cea mai ridicată presiune concurențială, dintre cele monitorizate la momentul actual, numărul de concurenți fiind relativ ridicat; „distribuția angros de medicamente” este caracterizată atât de aspecte ce contribuie la o scădere a presiunii concurențiale, precum elasticitate scăzută a cererii (unele produse sunt indispensabile), compensată, însă, de faptul că majoritatea portofoliilor distribuitorilor au produse care coincid, astfel că aceștia sunt stimulați să le diferențieze;„distribuția cu amănuntul a produselor farmaceutice” înregistrează cele mai scăzute valori ale presiunii concurențiale datorită specificului acestei industrii - bunuri de strictă necesitate, cu o elasticitate la preț foarte scăzută, cererea pentru acestea neînregistrând fluctuații semnificative pe parcursul anului, cu excepția unor evoluții sezoniere, dar și existenței unor bariere de reglementare la intrarea pe piață.

33

2) Prin Decizia 15/2008 (Cazul înțelegerii anticoncurențiale în cadrul Programului Național pentru Diabet), Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare totală de aproximativ 83,7 milioane lei (echivalentul a 22,6 milioane euro) companiile: • Eli Lilly Export S.A. - 3,8 milioane lei - aproximativ 1,03 milioane euro; • A&A Medical S.R.L. - 4,3 milioane lei - aproximativ 1,17 mil euro; • Relad Pharma S.R.L. - 26,3 milioane lei - 7,1 milioane euro; • Mediplus Exim S.R.L. - 49,2 milioane lei - 13,3 milioane euro.

Autoritatea de concurenţă a constatat că între producătorul Eli Lilly Export S.A., pe de o parte, şi distribuitorii A&A Medical S.R.L., Relad Pharma S.R.L. şi Mediplus Exim S.R.L., pe de altă parte, s-a încheiat o înţelegere anticoncurenţială, având ca obiect împărţirea portofoliului pentru diabet al producatorului Eli Lilly, şi, în consecinţă eliminarea concurenţei între cei trei distribuitori.

Efecte generate

Pentru a determina impactul acestei intervenții am avut în vedere următoarele ipoteze:

a) investigația Consiliului Concurenței a fost declanșată în anul 2005 și a vizat activitatea anticoncurențială anterioară anului 2008, an la începutul căruia s-a emis decizia de sancțiune;b) având în vedere un scenariu conservator, s-a apreciat că cifra de afaceri afectată a fost reprezentată numai de livrările totale ale firmei Eli Lilly Export S.A., livrări efectuate în cadrul Programului Național pentru Diabet în anul 2006;c) am reținut anul 2006 ca an de referință pentru metodologia Comisiei Europene, având în vedere activitățile anticoncurențiale desfășurate în perioada anterioară și anul 2005, anul premergător, pentru metodologia OECD. Pentru anul 2005, având în vedere ipotezele enunțate, s-a utilizat aceeași valoare a livrărilor.

Efecte generate

Pentru a determina impactul acestei intervenției Consiliului Concurenței, am avut în vedere următoarele ipoteze:

a) întrucât între Fresenius Medical Care România S.R.L., Alsifcom Intermed S.R.L. şi Opremi Medfarm S.R.L. s-a încheiat o înţelegere de participare, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţia din anul 2003, în cadrul subprogramului naţional de sănătate „Prevenţie în patologia nefrologică şi dializă”, pentru unele tipuri de dializoare, piața avută în vedere a fost determinată pornind de la valoarea fondurilor alocate pentru respectivul program. Sumele alocate în cadrul subprogramului național, au fost: în 2006 – 373.132 mii lei, iar în 2007 – 456.466 mii lei. Investigația Consiliului Concurenței a fost declanșată în anul 2005;b) din totalul valorii subprogramului s-a apreciat în mod conservator că doar o pondere de 52% a fost afectată, întrucât pe perioada anterioară deciziei, vânzările celor 3 societăți dețineau constant acest procent, chiar și după declararea stării de faliment pentru Alsifcom Intermed S.R.L., sumele din program fiind redistribuite către celelalte 2 societăți;c) am reținut anul 2007 ca an de referință pentru metodologia Comisiei Europene, întrucât decizia a fost luată la începutul anului 2008, dar având în vedere activitatea desfășurată în perioada anterioară și anul 2006, anul premergător, pentru metodologia OECD.

Indicator/ intervenție de politică de concurență Înțelegere anticoncurențială

Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată - mii lei 237,36 194,03 Efect anual asupra prețurilor - % 10% 10%

Durata - ani 3 3 Economii generate consumatorilor - mii lei 71,21 58.21

Economii generate consumatorilor - mil EURO 21,34 16,51

Tabel 19. Estimare economii generate consumatorilor – industria farmaceutică (1)

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

34

Tabel 20 Estimare economii generate consumatorilor – industria farmaceutică (2)

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

Indicator/ intervenție de politică de concurență Înțelegere anticoncurențială

Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată - mii lei 26,01 26,01 Efect anual asupra prețurilor - % 10% 10%

Durata - ani 3 3 Economii generate consumatorilor - mii lei 7,8 7,8

Economii generate consumatorilor - mii EURO 2,21 2,21

Impactul cumulat al celor două intervenții ale autorității de concurență s-a ridicat la cca. 23,55 milioane euro conform cuantificării pe baza metodologiei Comisiei Europene, respectiv 18,72 milioane euro în cazul aplicării metodologiei OECD.

Piețele specifice industriei de energie electrică sunt: piața de producție, piața de furnizare, piața de transport și piața de distribuție.

Obținerea energiei electrice se realizează pe baze tehnologice variate care exploatează resurse primare diverse (vezi tabelul de mai jos). Specificul fiecărei tehnologii în parte influențează decisiv și profilul structural al costurilor operaționale.

3.7 Industria de producere și furnizare a energiei electrice

Tabel 21. Dinamica puterii electrice instalate pe baza licențelor în vigoare (MW)

Sursa: ANRE

Tip energie primară 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Nucleară 1.413 1.413 1.413 1.413 1.413 1.413 Cărbune 6.762,2 6.462,2 6.360,2 6.360,2 6.360,2 6.360,2

Hidro 6.467,5 6.487,3 6.495,7 6.613,2 6.628,7 6.678,7 Hidrocarburi 5.160,9 4.624,1 5.359,8 5.357,8 5.293,9 5.048,4

Eoliană 148,1 680,5 1.540,5 2.529,3 2.588,5 2.973,7 Solară 0 1,1 39,3 1.142,9 1.218,6 1.284,3 Biogaz 2 2,7 6,1 6,6 11,4 16,4

Biomasă 23,3 23,3 24,7 58,9 88,1 89,9 Altele (deșeuri, termală, etc.) 0 0 0,1 4,78 4,78 4,78

35

Intervenție a Consiliului Concurenței asupra industriei de energie electrică din România

Consiliul Concurenței a amendat Hidroelectrica SA și a 10 parteneri comerciali ai acesteia în 2015 cu o amendă totală de 165,5 milioane lei pentru înțelegeri anticoncurențiale pe piața producerii și comercializării energiei electrice. Autoritatea de concurenţă a constatat că respectivele contracte încheiate între Hidroelectrica și furnizorii acesteia au avut ca efect blocarea pieţei pentru alţi furnizori şi producători de energie electrică şi consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieţei în perioada liberalizării sectorului.

Efecte generate

6 Oxera Economics. The long and short of it: the impact of long-term contracts as a commercial tool. Octombrie 2007.

Intervenţia Autorităţii de Concurenţă a survenit ulterior denunţării de către compania Hidroelectrica a contractelor pe termen lung încheiate cu un număr de 11 parteneri comerciali, contracte a căror derulare a avut un puternic impact anticoncurenţial, în măsură să distorsioneze grav pieţele specifice respectiv Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB) şi Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU). Pentru a putea estima impactul intervenției CC, am asimilat practica anticoncurențială, din punct de vedere al efectelor generate, cu o operațiune de concentrare care a condus la o integrare verticală pe piață (acesta fiind unul dintre principalele efecte negative ale contractelor pe termen lung, conform literaturii academice în domeniu).6

Cuantificarea efectului intervenției Consiliului Concurenței s-a realizat pe baza metodologiei Comisiei Europene și respectiv a OECD. În acest sens a fost determinată piața afectată. Aceasta s-a realizat prin însumarea valorii contractelor lunare încheiate pe cele două piețe specifice, respectiv piața pentru ziua următoare – PZU și piața contractelor bilaterale – PCCB (tabelul de mai jos) la nivelul anului 2015 pentru aplicarea metodologiei Comisiei Europene (anul intervenției CC) și la nivelul anului 2014 pentru aplicarea metodologiei OECD.

Pe piața de furnizare activează cca. 195 de firme deținătoare ale licenței de furnizare, în timp ce piața de transport reprezintă monopol natural al statului, fiind constituită din cabluri cu tensiunea de linie nominală mai mare de 110 kV. Prestarea serviciului este realizată de către Operatorul de Transport și Sistem.

Distribuția energiei electrice este partajată în 8 zone de distribuție la nivelul teritorial al României: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Moldova, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Dobrogea, Oltenia, Banat. În aceste zone Ministerul Energiei a concesionat serviciul de distribuție a energiei electrice.

Evoluția concurenței în industria farmaceutică din România

Tabel 22. Dinamica gradului de concentrare si a indicelui Hirschmann Herfindhal

Sursa: Sursa: ANRE - Raport anual 2015

An/indicator C1 HHI 2007 28% 1.404 2008 28% 1.523 2009 29% 1.641 2010 36% 1.947 2011 26% 1.469 2012 30% 1.914 2013 28% 1.759 2014 31% 1.826 2015 27% 1.826

36

37

Impactul generat de intervenția CC este estimat la cca. 155 milioane euro potrivit metodologiei Comisie Europene și respectiv 131 milioane euro potrivit metodologiei OECD.

Luna/an 2015 2014

PZU PCCB Total PZU PCCB Total

1 92 8 101 64 28 92 2 74 42 116 51 27 79 3 71 47 118 57 112 169 4 48 80 128 69 173 243

5 50 82 132 54 176 231 6 65 124 189 54 160 214 7 74 91 165 56 124 180 8 66 46 112 55 51 106 9 74 63 137 47 76 123 10 69 143 212 81 105 186 11 69 61 129 86 172 258 12 90 98 188 94 211 305

Total 841 885 1.727 769 1.417 2.186

Tabel 23. Determinarea pieței afectate (mil. euro)

PZU – piața pentru ziua următoare; PCCB – piața contractelor bilateraleSursa: opcom.org

În tabelul de mai jos prezentăm rezultatele aplicării celor două metodologii.

Tabel 24. Determinarea economiilor generate de invervenția CC

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

Indicator Interzicere concentrare economică

Metodologie Comisia Europeană Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată - mil. EURO 1.727 2.186 Efect anual asupra prețurilor - % 3% 3%

Durata - ani 3 2 Economii generate - mil. EURO 155 131

7 Comisia Europeana, Orientari privind evaluarea concentrarilor orizontale în temeiul Regulamentului Consiliului privind controlul concentrarilor economice între întreprinderi, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C31 din 5.2.2004, p.5-18, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52004XC0205(02):EN:NOT

38

3.8 Industria comercializării carburanților

Industria comercializării de carburanți (benzină și motorină) ocupă un loc important în economia românească, cu efecte asupra celorlalte domenii de activitate din România. Caracteristicile principale ale acestui sector nu diferă foarte mult de restul țărilor europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopol. Mai exact, cea mai mare parte a ofertei de pe această piață este concentrată în portofoliul unui număr restrâns de companii petroliere. Pe această piață mai activează, de asemenea, o serie de întreprinderi neintegrate vertical, cu resurse financiare inferioare celor din prima categorie, care administrează una/mai multe stații de distribuție.

Din punct de vedere al produsului putem discuta la nivel general de piața comercializării cu amănuntul și angro de: carburanți (benzina și motorină), de lubrifianți auto și de produse shop.În România pe piața de distribuție a carburanților cu amănuntul (Cod CAEN:4730) acționează un număr de 543 de firme conform bazei de date ORBIS. Gradul de concentrare pe această piață este ridicat, conform nivelurilor de referință utilizate de Comisia Europeană7. Indicele HHI, cu excepția perioadei 2007-2010, a înregistrat valori peste pragul de 2.000.

Figura 15. Evoluția indicele IHH 2006-2015

Sursa datelor: calcule proprii pe baza datelor disponibile în Orbis

2274

19471903

1809

2404

23062231

2114

2213

1500

1600

1700

1800

1900

2000

2100

2200

2300

2400

2500

2006 2007 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

În cadrul acestui studiu s-a calculat CR4 (cota de piață pentru primele patru companii), respectiv CR7 (de regulă se calculează CR6) deoarece Grupul Mol a preluat în anul 2014 benzinăriile ENI. În urma finalizării tranzacției, începând cu luna februarie 2015, ENI România devine MOL Retail Comerț.

Prețurile la pompă ale principalilor carburanți (benzină – super 95 și motorină), au oscilant semnificativ în perioada 2008-2017, fiind influențate de o serie de factori precum: nivelul accizelor și a TVA-ului (care nu pot influența prețul final pe termen scurt), prețul țițeiului la nivel global, costurile de rafinare, transport și vânzare (care rămân constante pe termen scurt), cotația RON/USD (minimizat însă de capacitatea companiilor de a-și asigura un curs valutar relativ acceptabil prin operațiuni de hedging), cererea internă etc.

În cazul perioadei menționate prețurile au urmat un trend ascendent, cei mai importanți factori fiind:

(1) recesiunea globală puternică și scăderea cererii globale pentru materii prime ce au cauzat scăderea cotației barilului de petrol de la un maxim istoric de 145.85$ la 32$ în intervalul august-decembrie 2008; (2) revenirea cotației la un nivel apropiat de nivelul pre-criză, ca urmare a tensiunilor politico-sociale din Fâșia Gaza și din țările arabe (2010-2011); (3) cererea scăzută datorată activității economice reduse din China și din Europa, coroborată cu surplusul de producție din SUA și din țările OPEC au condus la scăderea cotației barilului de petrol începând cu a doua jumătate a a anului 2014 și până în prezent la un nivel apropiat de perioada de criză.

39

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0.6

0.7

0.8

0.9

1

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

1/08 1/09 1/10 1/11 1/12 1/13 1/14 1/15 1/16 1/17

Dol

ari /

bar

il

Euro

per

litr

u

Benzină Motorină Cotație barilului de petrol (axa dreaptă)

Figura 17. Evoluția prețului la benzină și motorină la nivelul UE

Sursa: Comisia Europeană (Weekly Oil Bulletin, 20.03.2017), U.S. Energy Information Administration

77%

82%80%

82%

87% 86%84% 84% 84%

80%

84%82%

84%

89% 89% 89% 88% 88%

70%

75%

80%

85%

90%

2006 2007 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

CR4 CR7

Figura 16. Gradul de concentrare pe piața carburanților în perioada 2006-2015

Sursa: calcule proprii pe baza datelor disponibile în Orbis

Motivul pentru care reducerea cotației la barilul de petrol nu s-a reflectat proporțional în prețul carburanților la pompă în România constă în faptul că acestea nu depinde integral de prețul materiei prime, ci depinde și de valoarea accizelor și a TVA-ului, dar și a costurilor de producție și transport. În România, ponderea taxelor în prețul final este printre cele mai mici din Uniunea Europeană: 51,67% pentru benzină și 48,57% pentru motorină.

De asemenea, prețurile în România pentru litrul de benzină și cel de motorină sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană: 1,02 euro per litru de benzină și cel de motorină, în timp ce media europeană este de 1,29 euro per litru la benzină și 1,19 în cazul motorinei.

40

0.800.901.001.101.201.301.401.501.60

Ital

iaO

land

aG

reci

aD

anem

arca

Finl

anda

Port

ugal

iaSu

edia

Irla

nda

Fran

țaRe

gatu

l Uni

tG

erm

ania

Belg

iaM

alta

Med

ia U

E28

Slov

enia

Slov

akia

Croa

țiaCi

pru

Span

iaEs

toni

aLe

toni

aLi

tuan

iaU

ngar

iaA

ustr

iaRe

publ

ica

Cehă

Luxe

mbu

rgPo

loni

aBu

lgar

iaRo

mân

ia

Benzină Motorină

Figura 19. Prețul comparativ pe litru la principalii carburanți (cu taxe)

Sursa: Comisia Europeană (Weekly Oil Bulletin, 20.03.2017)

40%

45%

50%

55%

60%

65%

70%

Ola

nda

Sued

iaG

reci

aRe

gatu

l Uni

tIt

alia

Fran

țaG

erm

ania

Finl

anda

Belg

iaPo

rtug

alia

Slov

enia

Irla

nda

Dan

emar

caSl

ovak

iaCr

oația

Med

ia U

E28

Aus

tria

Repu

blic

a Ce

hăM

alta

Ung

aria

Cipr

uSp

ania

Luxe

mbu

rgLi

tuan

iaLe

toni

aPo

loni

aBu

lgar

iaRo

mân

iaEs

toni

a

Benzină Motorină

Figura 18. Ponderea tuturor taxele incluse în prețurile de consum ale produselor petroliere în UE

Sursa: Comisia Europeană (Weekly Oil Bulletin, 20.03.2017)

41

Intervenții majore ale Consiliului Concurenței asupra industriei carburanților din România

1) Decizia 97/2011, în urma căreia Consiliul Concurenței a amendat cele mai mari șase companii petroliere din România, respectiv OMV Petrom, OMV Petrom Marketing SRL, Rompetrol Downstream, Lukoil România, MOL România Petroleum Products SRL, Eni România SRL, pentru retragerea de pe piață a unui sortiment de benzină în anul 2008. Amenda totală reprezintă aproximativ 3% din cifra de afaceri cumulată a companiilor implicate. Cele șase companii au încălcat art.5 din legea concurenței care interzice, înțelegerile între companii pentru limitarea producției și comercializării. Practic, părțile implicate au hotărât de comun acord să nu mai comercializeze sortimentul de benzină Eco Premium, sortiment pe care, înainte de aceste acțiuni, l-au comercializat în mod liber, începând cu 1 aprilie 2008. Durata înțelegerii a fost de aproximativ un an.

Efecte generate

• Eliminarea sortimentului de benzină Eco Premium a condus la o translatare a cererii pentru acest sortiment către piața benzinei fără plumb (la care se adaugă aditivii metalici vânduți separat pentru a reproduce parametrii tehnici ai benzinei cu plumb).

• Cu toate că la câteva zile după anunțarea publică a amenzii de către Consiliul Concurenței (10.01.2012) prețurile carburanților au crescut, fapt determinat de creșterea cotației internaționale a barilului de petrol, ritmul de creștere a fost semnificativ mai scăzut decât cel din alte state membre UE. Din graficul de mai jos, se poate observa tendința de creștere a cotației Brent în perioada 05.01.2012-19.03.2012.

În anul 2011 prețul benzinei se apropia foarte mult de media UE. După intervenția Consiliului Concurenței, ritmul de creștere față de media UE a scăzut considerabil, mai ales în cazul benzinei.

0.55

0.6

0.65

0.7

0.75

0.8

0.85

euro super 95 motorina Cotatia Brent

Figura 20. Evoluția prețului benzinei (Euro Super 95), a motorinei și a cotației Brent în perioada 5.12.2011-5.12.2012

Sursa datelor: Comisia Europeană (Weekly Oil Bulletin)

42

0.5

0.55

0.6

0.65

0.7

0.75

0.803

/01/

11

03/0

3/11

03/0

5/11

03/0

7/11

03/0

9/11

03/1

1/11

03/0

1/12

03/0

3/12

03/0

5/12

03/0

7/12

03/0

9/12

03/1

1/12

03/0

1/13

03/0

3/13

03/0

5/13

03/0

7/13

03/0

9/13

03/1

1/13

Preț România (fără taxe) Preț UE28 (fără taxe)

Figura 21. Prețul benzinei în România comparativ cu medie UE28

Sursa datelor: Comisia Europeană (Weekly Oil Bulletin)

Sursa datelor: Comisia Europeană (Weekly Oil Bulletin)

Figura 22. Prețul motorinei în România comparativ cu medie UE27

0.40.45

0.50.55

0.60.65

0.70.75

0.80.85

EUR 27 RO

43

Ca urmare, a intervenției Consiliului Concurenței, s-au calculat beneficiile consumatorilor, astfel:

În cadrul acestei analize s-a pornit de la ipoteza că, în lipsa intervenției Consiliului Concurenței, prețul benzinei, respectiv motorinei în România pentru anul 2012 ar fi urmat același trend ca și prețul din UE (conform evoluției din anii anteriori). În plus, s-a estimat foarte conservator, efectul asupra prețului din punct de vedere al duratei (un an). Economia totală generată a fost de cca. 132,53 milioane euro.

2) Consiliul Concurenței a sancționat 3 companii din domeniul comercializării angro de carburanți pentru încheierea unei înțelegeri anticoncurențiale. Companiile sancționate au fost: SC TINMAR IND SA BUCUREŞTI, SC PLANOIL SRL BUCUREŞTI, SC PLANOIL INDUSTRIES SRL BUCUREŞTI. În cadrul investigației, Autoritatea de Concurență a constatat că cele trei companii au participat la o înțelegere anticoncurențială, constând în fixarea prețurilor, discounturilor și adaosurilor comerciale, împărțirea clienților și a surselor de aprovizionare în activitatea de distribuție angro de benzină și motorină pe piața românească. Înțelegerea anticoncurențială dintre firme a durat 3 ani.

Pentru a calcula economiile generate consumatorilor ca efect al politicii de concurență s-a avut în vedere Metodologia Comisiei Europene și respectiv pe cea elaborată de către OECD. În vederea estimării impactului intervenției CC, s-a ținut cont de specificul acestei industrii și s-a apreciat, foarte conservator, un efect mult mai mic asupra prețurilor (2%).

Beneficiile consumatorilor: ( − ) ∙Qcons

Benzină Motorină (0,72-0,68) ∙ 1.847.981.160 = 73,91 mil. euro

(0,77-0,759) ∙ 5.329.848.000 = 58,62mil euro

pue = reprezintă prețul mediu în UE în anul 2012 prom= prețul mediu în România în anul 2012

Qcons =cantitatea consumată Consumul de benzină în anul 2012=1.330.440 tone

Consumul de motorina în anul 2012=4.441.540 tone 1 tonă benzină=1.389 litri

1 tonă de motorină=1.200 litri

Tabel 25. Beneficiile consumatorilor

Sursa: calcule proprii

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

Tabel 26. Determinarea economiilor generate consumatorilor

Indicator/ intervenție de politică de concurență Interzicere înțelegere anticoncurențială

Metodologie Comisia Europeană Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată (mii lei) 1.227,59 969,43 Efect anual asupra prețurilor - % 2% 2%

Durata - ani 3 3 Economii generate consumatorilor – mii lei 73,65 58,16

Economii generate consumatorilor - mii EURO 16,67 13,05

Totalul economiilor generate la nivelul pieței angro de carburanți, ca efect al aplicării politicilor de concurență, se ridică la aproximativ 16,66 milioane euro, conform Metodologiei Comisiei Europene și la aproximativ 13 milioane euro, conform Metodologiei OECD.

3.9 Industria de retail

44

8 INSSE-Comunicat de presă, 6 iunie, 20169 Consiliul Concurenței, Raport asupra sectoarelor cheie-2015, pag.73-74

Sectorul comercializării produselor alimentare și nealimentare reprezintă un sector extrem de important în economia românească. În anul 2015 în medie 38,2%, din veniturile totale ale gospodăriilor erau destinate cumpărării de bunuri alimentare și băuturi nealcoolice, conform informațiilor oferite de INS8.

În cadrul acestui sector există două forme diferite de comercializare: comerțul tradițional (în care consumatorul este asistat de prezența unui vânzător) și comerțul modern ( cu autoservire).Pentru comerțul modern9, se constată o diferențiere a magazinelor în funcție de suprafața de vânzare, astfel:

1) magazine de proximitate (suprafața mai mică de 400 mp) – care comercializează o gamă restrânsă de produse;2) supermarketuri (suprafața între 400 și 2500 mp) – acestea comercializează o gamă mai largă, atât ca tipuri de produse, cât și ca număr de referințe oferite din fiecare tip, corespunzând unor necesități de achiziție relativ importante și diversificate;3) hypermarketuri (suprafața de peste 2500 mp) – reprezintă formatul cu rentabilitatea cea mai mare, apreciat ca fiind un element esențial pentru nivelul de competitivitate a oricărui grup de distribuție, atât în relațiile distribuitor/consumatori, cât și în relațiile distribuitor/furnizori;4) discounteri (în general, suprafețe echivalente cu cele ale supermarketurilor) – aceste magazine prezintă trăsături specifice, în principal referitoare la nivelul mai avantajos al prețurilor, modul de ambalare și prezentare al produselor - mai apropiat de comerțul angro, gama restrânsă de produse și preponderența mărcilor proprii ale distribuitorilor;5) cash and carry (suprafețe mari, de peste 5000 mp) - accesul în magazin este permis doar cu legitimație, care este acordată exclusiv persoanelor juridice și persoanelor fizice autorizate (conform Legii nr. 650/2002). În general, acest tip de magazin se adresează clienților revânzători, respectiv clienți de tip HoReCa (hotel, restaurant, catering) sau altor societăți comerciale și doar reprezentanții acestora pot achiziționa produse de la formatele tip cash&carry.

Piața de retail alimentar se caracterizează are grad relativ ridicat de concurență, pe ea activând un număr relativ ridicat de consumatori și producători dacă luăm în considerare ambele forme de comerț (tradițional și modern). Conform Comisiei Europene nu există bariere mari de intrare pe piață. Cu toate acestea, costurile de intrare sunt mai ridicate în cadrul sectorului modern comparativ cu sectorul tradițional.

În sectorul comerțului cu amănuntul există o strânsă interdependenta între piața comercializării, (în care comercianții cu amănuntul sunt vânzători către consumatorii finali) și piața aprovizionării, pe care comercianții cu amănuntul sunt cumpărători (se întâlnesc cu furnizorii de produse de consum curent). Poziția unui magazin pe piața comercializării determină volumele de mărfuri achiziționate de la furnizori. Lanțurile mari de magazine vând cantități mari de bunuri și prin urmare prezintă economii de scop și scară, comparativ cu comerțul tradițional. O operațiune de concentrare economică între doi retaileri poate afecta semnificativ concurența efectivă pe piață prin generarea de efecte unilaterale sau coordonate.

Intervenții majore ale Consiliului Concurenței asupra industriei comerțului cu amănuntul din România

1) Decizia 32/2013 privind concentrarea economică realizată prin dobândirea controlului unic de către Auchan Romania SA asupra S.C. Real-Hypermarket Romania SRL.La data de 18.03.2013, SC AUCHAN ROMANIA SA („Auchan”) a notificat dobândirea controlului unic asupra S.C. Real- Hypermarket România SRL ("Real").

Consiliul Concurenței a analizat 9 piețe relevante considerate afectate de operațiunea de concentrare (din care 3 piețe definite la nivelul municipiului București). Poziția concurențială deținută de către noua entitate în urma concentrării economice, pe cele 9 piețe era situată în intervalul 15% - 40%.

Consiliul Concurenței a aprobat concentrarea realizată prin dobândirea controlului unic de către Auchan România asupra SC Real Hypermarchet România, cu respectarea anumitor angajamente și anume:

• Auchan România se va abține de la deschiderea sau achiziționarea de noi magazine pentru comercializarea bunurilor de consum curent în orașele Craiova şi Târgu-Mureş pe o perioadă de cinci ani de la data autorizării Concentrării (ultima raportare in anul 2018). • Auchan România se obligă ca, pe o perioada de 3 ani, prețurile medii de vânzare pe care le va practica în magazinele din Craiova și Târgu-Mureș să nu depășească cu mai mult de 5% prețul mediu de vânzare aferent celorlalte magazine ale Auchan România (ultima raportare în anul 2016).

Efecte generate

Economiile generate la nivelul industriei de retail, ca efect al intervenției CC în cazul concentrării Auchan-Real Hypermarket, se ridică la aproximativ 17 de milioane euro, conform Metodologiei Comisiei Europene și la aproximativ 15 de milioane de euro, conform Metodologiei OECD.

45

Indicator/ intervenție de politică de concurență

Concentrare economică Auchan-Real Hypermarket

Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată – mil. lei 1.289,22 1.160,30 Efect anual asupra prețurilor - % 3% 3%

Durata 2 2 Economii generate consumatorilor – mil. lei 77,35 69,62

Economii generate consumatorilor – mil. EURO 17,26 15,64

Tabel 27. Estimare economii generate consumatorilor ca efect al intervenției CC în cazul concentrării Auchan-Real Hypermarket

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

În estimarea economiilor generate consumatorilor s-a plecat de la următoarele ipoteze:

• David și Lyons (2008) au analizat ex-ante efectele concentrării în industria de medicamente din Germania și Austria. Rezultatele au arătat că, în cazul unei concentrări fără angajamente, prețurile pot varia între -0,1% și 2% în Germania și 3,8% și 9% în Austria. Variația prețurilor depinde de elasticitatea cererii și economiile de cost;• Ormosi (2005) a arătat că pe o piață concentrată prețurile pot crește cu mai puțin de 5%, în cazul unei concentrări economice.• Prin urmare, în analiza concentrărilor economice pe piața de retail plecăm de la ipoteza unei creșter a prețurilor de 3%, ținând cont de: elasticitatea cererii, dinamica pieței și barierele reduse la intrare pe piață, pentru o perioadă de 2 ani.• Pentru a calcula economiile generate consumatorilor ca efect al politicii de concurență s-a utilizat Metodologia Comisiei Europene și respectiv pe cea elaborată de către OECD.

2) Decizia nr. 37/2016 privind concentrarea economică realizată prin dobândirea controlului unic de către CARREFOUR NEDERLAND asupra BILLA România SRL, Billa Invest Construct și Alib Rom.

Achizitorul, Carrefour Nederland B.V., este prezent în România prin magazine de retail de tip hiper/supermarket, magazine de proximitate și discounter. Tranzacția a vizat rețeaua de 86 supermarketuri „Billa” și un depozit, precum și activitatea de administrare și dezvoltare imobiliara în legătura cu aceasta activitate.

În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că în zona geografică Brăila operațiunea ar putea conduce la consolidarea poziției pe piață a Carrefour, cu efectul reducerii posibilităților de alegere a consumatorilor. În această situație, ar fi existat riscul ca tranzacția să conducă la creșterea prețurilor produselor alimentare în zonă.

Ca urmare, tranzacția a fost autorizată cu condiția respectării unor angajamente asumate voluntar de către Carrefour:

• cesionarea a trei supermarketuri active pe piața din Brăila, respectiv două magazine Carrefour Market și un magazin Billa;• s-a angajat să nu se implice în activitățile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puțin 10 ani.

Efecte generate

Economiile generate la nivelul industriei de retail, ca efect al intervenției CC în cazul concentrării economice „Carrefour-Billa”, se ridică la aproximativ 5,7 de milioane euro, conform Metodologiei Comisiei Europene și la aproximativ 5,2 de milioane de euro, conform Metodologiei OECD.

46

Indicator/ intervenție de politică de concurență

Concentrare economică “Carrefour-Billa”

Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată – mil. lei 436,16 392,55 Efect anual asupra prețurilor - % 3% 3%

Durata 2 2 Economii generate consumatorilor - mii lei 26.170 23.553

Economii generate consumatorilor – mil. EURO 5,76 5,23

Tabel 28. Estimare economii generate consumatorilor ca efect al intervenției CC în cazul concentrării Carrefour-Billa

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

3) Decizia 46/2014 privind concentrarea economică realizată prin dobândirea controlului unic de către SC Mega Image SRL asupra unor active aparținând SC Angst Retail SRL.

În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că în trei zone din București (Amzei, Perla și Academiei), această operațiune conduce la consolidarea poziției puternice pe piață a Mega Image, în defavoarea consumatorilor.

Referitor la cele 3 piețe afectate (Amzei, Academiei și Perla), părțile implicate au convenit ca Mega Image:

• să renunțe la achiziționarea magazinului Angst Perla;• să își asume angajamente structurale, constând în cesionarea activității comerciale aferente Magazinului Angst Amzei sau activității comerciale aferente unui alt magazin din interiorul pieței geografice relevante aferentă magazinului Angst Amzei, aparținând unuia sau mai multora din magazinele Mega Image;• să își asume angajamente structurale, constând în cesionarea activității comerciale aferente Magazinului Angst Academiei sau activității comerciale aferente unui alt magazin din interiorul pieței geografice relevante aferentă magazinului Angst Academiei, aparținând unuia sau mai multora din magazinele Mega Image;• să nu se implice în activitățile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani.

Consiliul Concurenței a aprobat concentrarea economică realizată prin dobândirea controlului unic de către SC Mega Image SRL asupra unor active aparținând Angst Retail, cu condiția respectării angajamentelor mai sus menționate propuse de Mega Image și acceptate de Consiliul Concurenței.

Efecte generate

Economiile generate la nivelul industriei de retail, ca efect al intervenției CC în cazul concentrării „Mega Image - Angst” se ridică la aproximativ 7,92 de milioane euro, conform Metodologiei Comisiei Europene și la aproximativ 7,08 de milioane de euro, conform Metodologiei OECD.

47

Indicator/ intervenție de politică de concurență

Concentrare economică Mega Image-Angst

Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată – mil. lei 587,86 529,071 Efect anual asupra prețurilor - % 3% 3%

Durata 2 2 Economii generate consumatorilor - mii lei 35,2 100.428

Economii generate consumatorilor – mil. EURO 7,92 7,08

Tabel 29. Estimare economii generate consumatorilor ca efect al intervenției CC în cazul concentrării Mega Image - Angst

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

Efecte generate

Economiile generate la nivelul industriei de retail, ca efect al intervenției CC în cazul concentrării „Dante Internațional - PC Garage” se ridică la aproximativ 20,15 de milioane euro, conform Metodologiei Comisiei Europene și la aproximativ 18,35 de milioane de euro, conform Metodologiei OECD.

4) Prin Decizia 84/2016 Consiliul Concurenței a autorizat Dante Internațional să preia compania PC Garage SRL, cu condiția respectării unor angajamente.

Dante Internațional S.A. deține retailerul generalist e-MAG, activ în domeniul comerțului online, cu o gamă foarte largă de bunuri de consum.

Consiliul Concurenței a constatat că această operațiune conduce la consolidarea poziției pe piață a Dante Internațional și implicit la scăderea presiunii concurențiale pentru anumite categorii de produse. Analiza Consiliului Concurentei s-a axat pe următoarele piețe: • piața comercializării cu amănuntul a produselor IT, cu subcategoriile aferente; • piața comercializării cu amănuntul a produselor din categoria comunicații, cu subcategoriile aferente; • piața comercializării cu amănuntul a produselor electronice, cu subcategoriile aferente;• piața comercializării cu amănuntul a produselor electrocasnice, cu subcategoriile aferente.

În urma, analizei Consiliului Concurenței, Dante Internațional și-a luat angajamentul de a cesiona patru magazine online active pe piața comercializării cu amănuntul de produse nealimentare. În plus, Dante s-a angajat să nu se implice în activitățile cesionate pentru o perioadă de cel puțin 10 ani.

48

Tabel 30. Estimare economii generate consumatorilor ca efect al intervenției CC în cazul concentrării Dante Internațional - PC Garage

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

Indicator/ intervenție de politică de concurență

Concentrare economică Dante Internațional - PC Garage

Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată – mil. lei 1.520 1.360 Efect anual asupra prețurilor - % 3% 3%

Durata 2 2 Economii generate consumatorilor - mii lei 91.200 81.6001

Economii generate consumatorilor – mil. EURO 20,51 18,36

5) Prin Decizia 13/2015, Consiliul Concurenței a sancționat 25 de companii de pe piața comercializării produselor alimentare (4 retaileri: Metro, Real, Selgros, Mega Image şi 21 de furnizori ai acestora), atât pentru stabilirea prețurilor de revânzare (de raft), cât și pentru comportamentul în cadrul promoțiilor. Durata înțelegerii a fost de 5 ani.

Piața relevantă pe care practicile au fost constatate este piața aprovizionării cu produse de consum curent, preponderent alimentare. Efectele practicilor constatate se repercutează atât pe piața aprovizionării (asupra altor distribuitori), cât și pe piața de comercializare către consumatorii finali. Piața aprovizionării cuprinde comercializarea de bunuri de consum curent de către producători către distribuitorii angro, cash&carry, detailiști sau alți beneficiari (cafenele, hoteluri, restaurante etc.). Din punct de vedere geografic, dimensiunea pieței de aprovizionare este națională (produsele sunt achiziționate de la producători naționali, importatori etc).

Interzicere practică anticoncurențială

Efecte generate

Pentru a calcula economiile generate consumatorilor ca efect al politicii de concurență s-a avut în vedere Metodologia Comisiei Europene și respectiv pe cea elaborată de către OECD. În cadrul acestei analize s-a plecat de la aceleași ipoteze ca în cazul concentrărilor. În vederea estimării dimensiunii cifrei de afaceri afectate s-a ținut cont de faptul că practica sancționată a vizat doar o parte dintre furnizorii marilor retaileri, ceea ce implicit presupune că a afectat doar o parte din activitatea acestora. În condițiile date, cifra de afaceri afectată a fost estimată foarte conservator, limitându-se doar la o fracțiune din totalul vânzărilor aferente părților implicate. De asemenea, a fost avut în vedere un efect anual asupra prețurilor similar cu cel aplicat în cazul concentrărilor economice, care este semnificativ mai mic decât cel aplicat în cazul practicilor anticoncurențiale.

Economiile generate la nivelul industriei de retail, ca efect al interzicerii înțelegerii anticoncurențiale pe piața produselor agroalimentare se ridică la aproximativ 15,16 de milioane euro, conform Metodologiei Comisiei Europene și la aproximativ 16,10 de milioane de euro, conform Metodologiei OECD.

Economiile totale generate ca efect direct al celor 5 decizii de politică de concurență de pe piața de retail din România se ridică la aprox. 66,61 milioane euro potrivit metodologiei Comisie Europene, respectiv 62,41 milioane euro potrivit celei elaborate de către OECD.

49

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

Tabel 31. Determinarea economiilor generate consumatorilor

Indicator/ intervenție de politică de concurență Interzicere practică anticoncurențială

Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată – mil. lei 426,58 427,34 Efect anual asupra prețurilor - % 3% 3%

Durata 5 5 Economii generate consumatorilor – mil. lei 63,99 64,10

Economii generate consumatorilor – mil. EURO 15,16 16,10

Evoluția concurenței în sectorul profesiilor liberale din România

Companiile Asigurarea Românească, ARDAF, ASIT, ASTRA, Grup AS, OMNIASIG şi UNIQA au fost sancţionate în anul 2003 cu aproximativ 0,4 milioane lei pentru o înţelegere anticoncurenţială de fixare a nivelului primei pentru asigurarea de răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului României.

Din punct de vedere concurenţial, următoarele aspecte reprezintă zone vulnerabile:

I. bariere la intrarea pe piaţă:

1. Obligativitatea apartenenţei la o asociaţie profesională;2. Impunerea unor restricţii privind numărul de profesionişti în funcţie de criteriul geografic sau în funcţie de criteriul demografic, inclusiv prin limitarea numărului de stagiari;3. Impunerea unor restricţii privind proprietatea.

50

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

Tabel 32. Economiile totale generate în retail ca urmare a politicii de concurență (mil. Euro)

Nr. Crt.

Descriere

Interzicere înțelegeri anticoncurențiale/decizii concentrări economice

Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

1 Concentrare Economică Auchan-Real

Hypermarket 17,26 15,64

2 Concentrare Economică Carrefour-Billa 5,76 5,23

3 Concentrare Economică Mega Image-

Angst 7,92 7,08

4 Concentrare Economică Dante

International-PC Garage 20,51 18,36

5 Înțelegere anticoncurențială piața

comercializării produselor alimentare 15,16 16,1

Economii totale retail 66,61 62,41

3.10 Profesii liberale

Profesiile liberale sunt acele activităţi economice independente exercitate, individual sau în asociere, de persoane fizice care posedă o pregătire specială în domeniul respectiv: avocaţi, notari, executori judecătoreşti, auditori financiari, consilieri fiscali, experţi contabili şi contabili autorizaţi, experţi judiciari şi extrajudiciari, arhitecţi, evaluatori, experţi cadastrali, ingineri, medici, medici stomatologi, farmacişti, medici veterinari, psihologi etc.

Toţi membrii acestor profesii, indiferent de forma de exercitare a profesiei, sunt consideraţi operatori economici, fiind supuşi aceloraşi reguli ca ceilalţi actori din economie. Este dificil ca în aceste domenii extrem de specializate să se facă diferenţa între reglementările strict necesare (cu rol esenţial în asigurarea calităţii serviciilor, perfecţionarea profesională continuă, menţinerea prestigiului etc.), şi cele care nu sunt strict necesare sau chiar sunt dăunătoare consumatorilor şi dezvoltării profesiei.

Intervenții majore ale Consiliului Concurenței asupra sectorului „profesiilor liberale” din România

1) Decizia Consiliului Concurenței 19/2008 referitoare la încălcarea art. 5 alin. (1) lit.a) din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, de către Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari (ANTD) prin stabilirea şi publicarea tarifelor de referinţă pentru lucrările de protetică dentară. S-a sancționat ANTD cu amendă în cuantum de 19.993 lei, reprezentând 4% din veniturile realizate în anul anterior aplicării sancţiunii.

Efecte generate

În scopul cuantificării efectelor asupra pieței, s-a utilizat nivelul pieței estimate pornind de la valoarea veniturilor realizate de ANTD, în anul 2007. S-a utilizat aceeași valoare și în cazul metodologiei CE, precum și a metodologiei OECD, întrucât s-a avut în vedere un scenariu conservator.

II. reguli privind desfăşurarea activităţii pe piaţă:

1. Stabilirea de tarife (obligatorii sau recomandate; minime sau maxime) de către organele profesionale cu atribuţii de reglementare;2. Impunerea unor restricţii de publicitate;3. Impunerea unor restricţii privind asocierea.

III. conferirea unor drepturi de monopol privind desfăşurarea unor activităţi

Ca urmare a evaluării și analizei presiunii concurențiale de către Consiliului Concurenței, în ceea ce privește sectorul profesiilor liberale, concluziile au fost următoarele:

• în general, profesiile liberale se situează în zona domeniilor cu o presiune concurențială ridicată (serviciile de arhitectură, serviciile avocațiale, serviciile auditorilor financiari și cele prestate de practicienii în insolvență);• excepție notabilă o reprezintă serviciile notariale, în mare parte datorită existenței unor puternice bariere cantitative la intrare, numărul cabinetelor de notari fiind limitat prin reglementările impuse de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România;• profesiile liberale cu profil economic (evaluatori, contabili, auditori şi practicieni în insolvenţă) se disting printr-o importanţă deosebită pentru politica de concurenţă, atât din perspectiva impactului direct asupra consumatorilor, cât şi din perspectiva impactului asupra mediului de afaceri în ansamblu.

51

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

Tabel 33. Estimare economii generate consumatorilor - piața lucrărilor de protetică dentară

Indicator/ intervenție de politică de concurență

Înțelegere anticoncurențială

Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

Cifra de afaceri afectată - mil lei 4,5 4,5 Efect anual asupra prețurilor - % 10% 10%

Durata - ani 3 3 Economii generate - mil lei 1,35 1.35

Economii generate - mil EURO 0,37 0,37

2) Decizia Consiliului Concurenței 47/2010 referitoare la investigaţia având ca obiect încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, şi ale art. 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene de către Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (C.E.C.C.A.R.).

C.E.C.C.A.R. a stabilit onorariile în profesia contabilă încă din anul 2001 prin intermediul unui regulament similar cu cel publicat în 2009, chiar dacă în anul 2000 fusese avertizat de Consiliul Concurenţei să nu adopte un astfel de act. În anul 2004, regulamentul de stabilire a tarifelor a fost actualizat, iar sumele au fost transformate în euro.

În anul 2009, organele de conducere au luat decizia de a publica Regulamentul în Monitorul Oficial pentru a fi aplicat pe o scară mai largă de membrii C.E.C.C.A.R. La săvârşirea practicii anticoncurenţiale au participat toate organele de conducere ale C.E.C.C.A.R., precum şi unele dintre filiale. Publicarea în Monitorul Oficial a reprezentat doar o parte a eforturilor de a extinde aplicarea Regulamentului asupra tuturor membrilor.

Membrii C.E.C.C.A.R. au fost verificaţi de către auditori de calitate numiţi în acest sens de conducerea organizaţiei, în privinţa aplicării Regulamentului de stabilire a onorariilor prin intermediul auditului de calitate.

CC a sancţionat Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (C.E.C.C.A.R.) cu amendă în valoare de 4.056.264 RON (aproximativ 950.000 euro) pentru fixarea tarifelor practicate de membrii săi. Prin această decizie, CC a impus CECCAR să înceteze practica anticoncurenţială şi să abroge Regulamentul în termen de trei luni de la comunicarea oficială a deciziei. Aceasta a fost cea mai mare amendă procentuală dispusă de CC, cea mai mare sancțiune dispusă unei asociații de agenți economici și a reprezentat cea mai lungă practică anticoncurențială probată de autoritatea de concurență (9 ani).

Pornind de la această investigație se pot face estimări privind impactul abrogării Regulamentului C.E.C.C.A.R. privind stabilirea onorariilor.

52

Sursa: CC, 2010

Figura 23. Structura pieței serviciilor prestate de membrii C.E.C.C.A.R., anul 2010

Expertize 2.4%

Audit 3.7%

Alte activități 4.9%

Consultanță 4%

Contabilitate 85%

Se poate presupune că Regulamentul a fost practic o pârghie în negocierile dintre profesioniştii contabili şi clienţii acestora, în special I.M.M.-uri. Pentru o estimare cât mai reală a impactului, se poate aprecia că doar aproximativ 50% din piaţa de servicii contabile a fost afectată, respectiv un volum de afaceri de circa 650 milioane lei (valoarea pieţei serviciilor prestate de membrii C.E.C.C.A.R.: 1.300 milioane RON - la nivelul anului 2010 și valoarea pieţei de expertize contabile judiciare: 30 milioane RON). Aceasta se datorează faptului că este probabil ca o parte din prestatorii de servicii contabile de nivel mediu (cei mai mulţi din piaţă) să nu fi folosit toţi, cu regularitate, Regulamentul în negocierile cu clienţii.

Efecte generate

Având in vedere datele şi premisele prezentate mai sus estimăm un impact pozitiv considerabil ca urmare a abrogării Regulamentului de stabilire a tarifelor. Impactul pozitiv este reprezentat de câştigurile realizate prin economii de costuri cu aceste servicii de către agenţii economici beneficiari (consumatori).

Întrucât analiza a urmărit activitatea perioadei anterioare deciziei emise în anul 2010, iar estimările au în vedere afectarea a aproximativ 50% din piața serviciilor contabile, se va utiliza aceeași cifră de afaceri în aplicarea ambelor metodologii utilizate (CE și OECD). Datorită duratei semnificative a practicii anticoncurențiale probate de Consiliul Concurenței, precum și datorită modului de implementare a acesteia (impunerea prin decizie cu caracter obligatoriu pentru membrii profesiei)10, este rezonabil să presupunem că durata practicii anticoncurențiale ar fi fost semnificativ mai ridicată decât în alte cazuri. Din aceste considerente, au fost presupuse efecte pe 5 ani în loc de 3, așa cum propun, într-o abordare conservatoare, cele două metodologii.

10 Din acest punct de vedere, intervenția CC poate fi asimilată abrogării unei reglementări anticoncurențiale, reglementare care ar fi produs efecte anticoncurențiale pe un termen foarte lung de timp în absența intervenției autorității de concurență. A se vedea în acest sens, tarifele minime impuse prin reglementare (Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale) în profesia notarială, încă în vigoare de peste 20 de ani.

53

La data de 01.01.2010 numărul membrilor total al membrilor C.E.C.C.A.R. era de 33.908 defalcat astfel:

• 20.880 experţi contabili;• 6.723 contabili autorizaţi;• 6.305 societăţi de profil.

Sursa: estimări CC, 2010

Tabel 34. Comparație privind modul de stabilire a tarifelor pe tipuri de prestatori

Prestatorul

Metodele de stabilire a tarifelor ante intervenție CC

Metodele de stabilire a tarifelor după abrogarea Regulamentului

Firmele mari de contabilitate (cei mai puţini)

negociere cu clienţii

negociere cu clienţii (tarife peste Regulament în continuare

– clienţii lor sunt firme de nivel mediu si nivelul tarifului nu este principala caracteristică pe care o cauta la

serviciile contabile)

Experţii contabili şi firmele cu volum mediu de activitate

(cei mai mulţi)

negociere cu clienţii folosind tariful profesional (nivel de tarife

peste cel minim stabilit în Regulament)

negociere cu clienţii (în general tarife sub nivelul din

Regulament datorita numărului mare de concurenţi)

Experţii contabili cu volum mic de activitate şi contabilii autorizaţi (a doua categorie

ca pondere în totalul membrilor C.E.C.C.A.R.)

tariful minim din Regulament

negociere cu clienţii (tarife sub nivelul din Regulament

pentru câştigarea unor cote mai mari de piaţă şi generarea unor venituri

totale mai ridicate)

Însumarea efectelor generate consumatorilor datorită politicii de concurență conduce la o valoare identică, de aprox. 77,2 mil. Euro, determinată, în mod conservator, pe baza ambelor metodologii utilizate.

Centralizarea cuantificărilor de impact efectuate la nivelul celor 10 industrii cheie prezentate anterior este redată în tabelul următor. Impactul total determinat de noi se ridică la peste un miliard de euro (1,06 miliarde euro pe baza metodologiei Comisiei Europene, respectiv 1,09 miliarde euro pe baza metodologiei OECD).

54

Nr. Crt.

Industrii

Interzicere înțelegeri anticoncurențiale/decizii concentrări economice

Alte metodologii

utilizate Metodologie Comisia Europeană

Metodologie OECD

1 Bancar 57,28 2 Telecomunicații mobile 483,44 559,00 16,00 3 Energie electrică 155,00 131,00

4 Comercializare carburanți 16,67 13,05 132,53 5 Farma 23,55 18,67

6 Răspundere civilă auto 7,39 4,60

7 Fonduri de pensii private 7,71 4,22

8 Profesii liberale 77,57 77, 57

9 Retail 66,61 62,41

10 Ciment 19,15 14,87

TOTAL 857,10 885,44 205,81

Tabel 36. Determinarea impactului cumulat al politicii de concurență la nivelul a 10 industrii cheie (mil.euro)

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

Indicator/ intervenție de politică de concurență

Înțelegere anticoncurențială

Metodologie Comisia Europeană Metodologie OECD

Piața afectată - mil lei 650,0 650,0 Efect anual asupra prețurilor - % 10% 10%

Durata - ani 5 5 Economii generate consumatorilor - mil lei 325,0 325,0

Economii generate consumatorilor - mil EURO 77,2 77,2

Tabel 35. Estimare economii generate consumatorilor - piața serviciilor contabile

Sursa: estimări proprii pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței

ABORDĂRI METODOLOGICE PRIVIND EVALUAREAIMPACTULUI POLITICII DE CONCURENȚĂ LA NIVEL MACROECONOMIC

4

11 F. Ilzkovitz, A. Dierx – op. cit.

55

Principalele obstacole în calea proiectării unei metodologii unitare, riguroase din punct de vedere științific, privind impactul politicii de concurență la nivel macroeconomic sunt 11 :

1) dificultatea găsirii unor indicatori relevanți pentru măsurarea politicii de concurență;

2) dificultatea identificării empirice a unei relații de cauzalitate între politica de concurență, pe de o parte, și intensitatea concurențială pe de altă parte;

3) dificultatea izolării impactului generat de către politica de concurență asupra creșterii economice de acțiunea altor factori cum ar fi liberalizarea comerțului sau integrarea piețelor.

Sistemul de indicatori utilizat pentru măsurarea politicii de concurență poate fi structurat astfel:

1) indicatori de input: cuprind variabile binare de tipul existenței sau nu a unei autorități de concurență, resursele umane și financiare aflate la dispoziția respectivei autorități de concurență precum și calitatea cadrului legislativ și instituțional specific;

2) indicatori de output: includ chestionare de monitorizare a eficienței percepute a politicii de concurență și variabile legate de intervențiile autorității de concurență;

3) indicatori combinați din cele două categorii precedente.

Categoria indicatorilor de input este frecvent utilizată în cadrul cercetărilor empirice pe tema impactului macroeconomic al politicii de concurență.

O sinteză a indicatorilor de INPUT este prezentată în tabelul de mai jos.

Metodologia OECD este dezvoltată pe următoarele zone:

1) obiectivul politicii de a descuraja, descoperi, stopa și sancționa practici anticoncurențiale și fuziuni;2) politica în materie de comportamente anticoncurențiale;3) probitatea investigațiilor efectuate;4) încurajarea și susținerea concurenței.

Indicatorii de OUTPUT sunt sintetizați în tabelul următor:

56

Tabel 37. Tipuri de indicatori pentru evaluarea impactului macroeconomic

Sursa: European Commission – Ex post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, iunie 2015

Metodologie folosită/ variabilă măsurată

Variabilă input Variabilă output

Indicator obiectiv

Existența autorității de concurență (da/nu) Resursele financiare (buget) și umane ale autorității de concurență

Intervenții ale autorității de concurență

Indicator subiectiv - Chestionare cu privire la eficiența percepută a politicii de concurență

Tabel 38. Indicatori input

Sursa: European Commission – Ex post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, iunie 2015

Autor/denumire Tipul indicatorilor Perioada/țara GCR – Global Competition Review

11 indicatori despre resursele umane ale autorităților de concurență și 2 despre bugetul acestora

Monitorizări anuale pentru perioada 2000-2014 în cazul a 37 de autorități de concurență (20 din Europa)

Nicholson, 2014 Antitrust Law Index construit pe baza a 31 de criterii grupate pe 3 dimensiuni ale politicii de concurență: structura, politica în domeniul fuziunilor și dominanța practicilor anticoncurențiale

Cadrul legislativ în vigoare în 2013 în 52 de state

OECD, 2013 4 indicatori compoziți cu 12 indicatori în subdiviziune (a se vedea mai jos)

34 țări membre OECD și 15 țări non-membre (26 de state membre ale UE)

Principalul neajuns al indicatorilor prezentați sintetic mai sus este gradul relativ scăzut de corelare dintre ei.

Majoritatea lucrărilor de specialitate converg către concluzia potrivit căreia accentuarea concurenței are un impact favorabil asupra indicatorilor macroeconomici, impact propagat pe trei canale: eficiența alocativă, eficiența productivă și respectiv eficiența dinamică.

Eficiența alocativă se obține prin selecția naturală a firmelor: cele mai puțin eficiente părăsesc piața. Cota de piață a acestora se transferă astfel firmelor eficiente. Prețul de vânzare tinde să se apropie de costul marginal. Eficiența productivă este generată la rândul său prin schimbări organizaționale, sisteme de motivare a personalului, etc. care permit majorarea profitului pe piețele unde elasticitatea cererii la variațiile de preț este ridicată. Nu în ultimul rând impactul este favorabil și asupra ritmului inovării, cu toate că studii recente arată mai degrabă o corelație de tip U inversat între nivelul de concurență și amploarea inovării.

Cercetări relativ recente12 au fost întreprinse pentru măsurarea impactului politicii de concurență asupra productivității muncii. Astfel, un studiu efectuat de Petit et al., (2014)13 asupra dinamicii productivității muncii în perioada 1982-1998 a identificat un impact negativ al formării unui nou cartel asupra TFP – (total productivity factor), în timp ce dispariția unui cartel a avut un impact pozitiv, dar de mică amplitudine. Prezența unui cartel a influențat cu 2-3% dinamica productivității muncii în perioada supusă analizei.

Indicatorii COMBINAȚI dezvoltați sunt următorii:

12 Van Sinderen J. – The Impact of Competition Policy on Productivity: an Empirical Approach, Brussel, 201513 Petit L, Kemp R., Van Sinderen J. - Cartels and Productivity Growth: An Empirical Investigation of the Impact of Cartels on Productivity in the Netherlands, Journal of Competition Law and Economics, 2014

57

Autor/denumire Tipul indicatorilor Perioada/țara GCR – Global Competition Review, 2014

Clasamentul autorităților de concurență pe baza indicatorilor de input și respectiv de output

Chestionar annual 2000-2014 din 37 de țări, din care 20 din UE

Buccirossi et al, 2014 Indicator compozit – Competition Policy Indicator - care măsoară nivelul de descurajare a practicilor anticoncurențiale pe baza a 6 criterii

1995-2005, 13 țări membre ale OECD din care 9 țări membre UE

Tabel 40. Indicatori combinaţi

Sursa: European Commission – Ex post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, iunie 2015

Tabel 39. Indicatori output

Sursa: European Commission – Ex post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, iunie 2015

Autor/denumire Tipul indicatorilor Perioada/țara WEF – World Economic Forum, 2013

Un indicator de eficiență a politicii antimonopol bazat pe opiniile a 13.000 de repondenți din mediul de afaceri

Chestionare anuale 1979-2014 din 140 de țări, incluzând toate țările din UE

IMD – International Institute for Management Development, 2014

Un indicator de eficiență a legislației în domeniul concurenței și un indicator cu privire la distorsiunile create datorită ajutoarelor de stat

Chestionare anuale 1989-2014 din 60 de țări, din care 26 din UE

GCR – Global Competition Review, 2013

14 indicatori despre numărul de investigații și caracteristicile acestora

Chestionare anuale 2000-2013 din 37 de țări, din care 20 din UE

Rezultatele lui Buccirossi et al. privind factorii ce determină evoluția TFP sunt cu atât mai relevante în cazul Statelor Membre ale Uniunii Europene. Conform unui raport al Comisiei Europene14 , rata de creștere a TFP în cazul statelor din Zona Euro este de sub 1% în perioada analizată, iar în cazul UE28 acest indicator se situează sub 1%, începând cu anul 2005. În ambele situații trendul este negativ. Această situație este cu atât mai îngrijorătoare în tabloul macroeconomic actual, determinat de ratele scăzute ale creșterii economice, inflației și a dobânzilor, deoarece scăderea continuă a productivității și deteriorarea tendințelor demografice conduc la slăbirea rezistenței economiei Europene în fața unor șocuri viitoare.

Disney, Haskel și Heden (2003) arată că prin concurență se reduce dispersia productivității, ceea ce sugerează faptul că firmele ineficiente fie sunt preluate, fie părăsesc piața.

Măsurarea politicii de concurență s-a bazat pe indicele GCR (Global Competition Review) iar rezultatele au confirmat existența unei corelații pozitive. Astfel, în cazul țărilor care au înregistrat un nivel al indicelui GCR mai mic de 3,5 influența asupra productivității muncii a fost negativă, spre deosebire de cele cu un nivel al indicelui mai mare de 3,5 care au avut un impact favorabil asupra evoluției productivității muncii.

Studiul derulat de Buccirossi et al (2013) a încercat de asemenea estimarea impactului politicii de concurență asupra TFP utilizând pentru aceasta datele referitoare la 22 de industrii din 12 țări membre ale OECD pentru perioada 1995-2005. În acest sens autorii studiului au utilizat CPI – aggregate competition policy indicator – prin luarea în considerare a mărimii sancțiunilor, probabilitatea detectării cartelurilor și respectiv probabilitatea de eroare.

Prin analiza corelației dintre CPI și TPF s-a fundamentat concluzia potrivit căreia CPI are un efect semnificativ și pozitiv asupra evoluției productivității muncii. La nivel general, concurența acționează ca un proces de selecție care redistribuie cotele de piață în favoarea firmelor productive. Conform rezultatelor modelului econometric construit de autori, coeficientul estimat al indicelui CPI explică în proporție de 0,09 rata de creștere a TFP (o creștere a indicelui CPI de 0,1 generează o creștere de 0,9 puncte procentuale a TFP). De asemenea, conform altor estimări ale autorilor, elasticitatea medie a TFP în funcție de indicele CPI este de 4,48 pentru cele 12 țări și cele 22 de industrii analizate. Prin urmare, o creștere de 1% a CPI, poate fi asociată cu sporirea ratei de creștere a TFP de 4,48%. Astfel, chiar și o creștere relativ mică în ceea ce privește eficacitatea aplicării normelor de concurență generează un impuls semnificativ asupra ratei de creștere a productivătiții totale a factorilor.

14 European Economic Forecast, Winter 2014, Box I.2. http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2014/pdf/ee2_en.pdf.

58

Sursa: Comisia Europeană, European Economic Forecast, Winter 2014, pag. 80. http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2014/pdf/ee2_en.pdf

Figura 24. Evoluția contribuției factorilor de producție asupra creșterii economice potențiale în Uniunea Europeană în perioada 2000-2015

Petersen15 a recurs la metoda cantitativă “diferență în diferență” în încercarea de a suprinde impactul politicii de concurență la scară macroeconomică. Astfel, studiul său a urmărit efectele introducerii legii concurenței în țările unde aceasta nu exista anterior, efecte monitorizate pe o perioadă extinsă de timp: din 1960 până în 2005 pentru 154 de state ale lumii. Concluzia a fost de asemenea favorabilă politicii de concurență în ceea ce privește impactul său asupra creșterii economice și al PIB per capita.

OECD16 subliniază dificultatea măsurării impactului politicii de concurență asupra creșterii economice. Cu toate acestea mecanismul de influențare este evident:

O concluzie de interes pentru prezentul studiu a rezultat în urma cercetării bazate pe analiza regresională efectuată de către Gutman și Voigt (2014): în țările în care există legislație în materie de concurență rata de creștere a PIB a fost cu 2-3% superioară statelor fără legislație specifică. Factorul care a stat la baza acestei evoluții îl constituie investițiile și nu productivitatea muncii, probabil ca rezultat al unui grad ridicat de încredere al investitorilor în mediul de afaceri local. În aceeași zonă de abordare, Comisia pentru Productivitate din Australia a cuantificat o contribuție de 2,5% la PIB-ul Australiei a politicii de concurență concretizată în dereglementarea unor industrii.

15 Petersen, Niels (2013), "Antitrust law and the promotion of democracy and economic growth", Journal of Competition Law & Economics, Vol. 9(3), pp. 593-636.16 OECD – Factsheet on how competition policy affect macro-economic outcomes, 2014

59

Figura 25. Mecanismele de influențare a creșterii economice prin politica de concurență

Sursa: adaptare după OECD – Factsheet on how competition policy affects macro-economic outcomes, 2014

60

În ceea ce privește incidența asupra ratei de ocupare cercetarea întreprinsă de Fion et. al (2012) a demonstrat că reducerea cu o unitate a deviației standard a gradului de reglementare a piețelor de bunuri a determinat o majorare pe termen lung cu 1,1% a ratei de ocupare în Franța.

Tabelul de mai jos sintetizează studiile întreprinse cu scopul determinării impactului macroeconomic al politicii de concurență.

1) studiile care au avut drept obiectiv măsurarea impactului politicii de concurență asupra nivelului de concurență sunt și ele limitate.

Hylton (2007) și Sama (2013) au ajuns la concluzia că politicile de concurență de calitate determină creșterea intensității concurențiale în cadrul industriilor. Ambele studii au utilizat indicatorul WEF pentru măsurarea politicilor de concurență.

Estimarea la nivel macroeconomic a economiilor agregate generate consumatorilor diferă semnificativ de la o țară la alta, fiind măsurată ca procent din PIB al respectivei țări/spațiu înmulțit cu 10-2.

Tabel 41. Studii de evaluare a impactului macroeconomice

Sursa: European Commission – Ex post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, iunie 2015

Studiu Variabilă dependentă

Variabile independente Eșantion Rezultate obținute

Mc Caughan et al, 2007

Marja “preț-cost”

Eficiența politicii de concurență măsurată pe

baza clasamentului GCR și variabile de control

(creșterea pieței, gradul de penetrare al importurilor)

19 țări, 1999-2003

Corelație statistică negativă între eficiența

politicii de concurență și marja preț-cost

Borell și Tolosa,

2008

TFP (total factor productivity)

Eficiența politicii de concurență măsurată pe

baza WEF 85 țări

Efect pozitiv al unei politici de concurență eficiente asupra TFP

Buccirossi et al,

2008, 2013

TFP și poziția

liderului

CPI și variabile de control (gradul de liberalizare al

comerțului, cheltuielile de cercetare-dezvoltare)

12 țări OECD, 22 industrii,

1995-2005

Corelație statistică semnificativă între eficiența politicii de concurență și TFP

Clougherty, 2010

Variația procentuală a PIB ului real per capita

(calculat la paritatea puterii de cumpărare)

Bugetul anual al autorității de concurență exprimat la

paritatea puterii de cumpărare și variabile de

control (dinamica populației, rata inflației)

25 țări, 1996-2007

Impact pozitiv al bugetului autorității de

concurență asupra creșterii economice

61

Tabel 42. Estimarea economiilor agregate generate consumatorilor - % PIB x 10-2

Sursa: European Commission – Ex post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, iunie 2015

Țară/spațiu 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Comisia Europeană

8,7 7,6 8,9 - 13,1 4,4 - 6,4 2,6 - 5,7 3,8 - 4,7 2,7 - 5,5

SUA (FTC) 0,7 2,0 0,9 0,7 6,4 1,3 NA Marea Britanie (CMA + OFT) 2,6 2,7 1,3 1,0 1,0 1,0 NA

EVALUAREA IMPACTULUI POLITICII DE CONCURENȚĂ

DIN ROMÂNIA LA NIVEL MACROECONOMIC

5

Evoluția economiei românești în perioada 1996-2015 poate fi caracterizată ca fiind relativ volatilă:

• 1996-2001: recesiune puternică determinată de ajustarea economiei către un sistem bazat pe principii de piață, perioadă caracterizată printr-un șir de dezechilibre macroeconomice: șomaj ridicat și inflație galopantă;

• 2002-2008: proces de macrostabilizare și creștere economică rapidă generată de perspectiva aderării la UE, de contextul extern favorabil (lichiditate ridicată pe piețele financiare; cerere externă și intrări substanțiale de capital străin etc.), dar și de creșterea progresivă a cheltuielilor guvernamentale, a prețurilor activelor (imobiliare și financiare), a creditării și a consumului privat;

• 2009-2015: criză economică severă și revenirea creșterii economice. Criza economică a fost cauzată de modelul economic de creștere nesustenabil (dezechilibre macroeconomice și dependență de capital extern) și a fost adâncită de perioada de ajustare bruscă a surselor de creștere (ex: măsurile de austeritate adoptate la începutul anului 2009; ajustarea prețurilor activelor imobiliare; blocarea creditării către agenții economici privați etc.). Revenirea economică, începând cu 2012, a fost determinată de ameliorarea producției industriale, în special pe baza cererii externe și a programelor de stimulare a economiei din țări precum Germania sau Franța, de care au beneficiat producătorii interni17. Ulterior, România a înregistrat una din cele mai rapide rate de creștere economică din Uniunea Europenă în contextul dinamicii consumului intern pe măsură ce acesta a început să-și revină ca urmare a reducerii ratei dobânzii, creșterii puterii de cumparare a populației (reîntregirea salariilor personalui bugetar, creșteri succesive ale salariului minim și a pensiilor, coroborate cu perioada de dezinflație), precum și intrării în vigoare a unor reduceri fiscale semnificative (scăderea succesivă a TVA, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, reducerea C.A.S.S., etc.).

17 Cele mai importante programe au fost cele de reînnoire a parcului auto ce au avut ca scop stimularea industriei auto și de care au beneficiat din plin Uzina Dacia-Renault și producătorii români de subansambluri pentru marile concerne auto. În țările unde s-au adoptat programe de tip „rabla”, precum Germania sau Franța, exportul bunurilor produse în România din categoria „Mijloacele și materiale de transport” a crescut între 2008 și 2011 cu 56,6% în Germania și cu 119% în Franța. La nivelul Uniunii Europene, exportul acelor bunuri a sporit cu 42,5% în 2014 față de 2010 (52,1% fiind destinate în 2014 piețelor din Germania și Franța).

5.1 Evoluția României în perioada 1995-2015

62

Evoluția economică poate fi observată și prin analiza ratei de creștere anuale a PIB. Conform datelor Eurostat, în perioada 1996-2015, rata medie de creștere economică anuală în România a fost de 2,8%, comparativ cu 1,7% în UE și 3% în cazul economiilor din regiune (Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria). Conform datelor Eurostat, PIB nominal a crescut de la 87,3 miliarde euro (prețuri constante) în 1996 la 142,8 miliarde euro în 2015.18

18 PIB exprimat în prețuri curente în 2015 este de 159,9 miliarde euro.

63

Figura 26. Evoluția ciclului de afaceri în România

Sursa datelor: AMECO

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

300

350

400

450

500

550

600

650

1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014

Dec

alaj

ul d

e pr

oduc

ție (d

ifere

nța

proc

entu

ală

într

e PI

B ef

ectiv

și P

IB

pote

nția

l)

Mili

arde

lei

Ciclul de afaceri (axa dreaptă) PIB efectiv (axa stângă) PIB potențial (axa stângă)

3.9%

-4.8%

-2.1%-0.4%

2.4%

5.6%5.2%5.5%

8.4%

4.2%

8.1%6.9%

8.5%

-7.1%

-0.8%

1.1%0.6%

3.5%3.1%3.9%

-8%

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

ed ățaf( BIP a eretșerc ed ataRan

ul p

rece

nt)

Figura 27. Evoluția ratei de creștere economică în România

Sursa datelor: Eurostat

Cele mai mari rate de creștere au fost înregistrate în perioada 2004-2008, ce a coincis cu procesul de aderare la UE; un aflux substanțial de investiții străine directe; boom-ul de pe piața imobilară; politică laxă de creditare din partea instutițiilor financare, dar și politicile fiscal-bugetare pro-ciclice.

Perioada de creștere economică rapidă a contribuit la reducerea decalajelor economice comparativ cu media europeană: dacă în anul 1996 PIB per locuitor era la 31% din media europeană, în anul 2015 acest indicator a ajuns la 57%. În termeni nominali, PIB per locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare a crescut de la 4.900 euro la 16.500 euro în perioada analizată.

Așa cum se poate observa în figura de mai sus, evoluția PIB per locuitor raportată la media europeană indică o legătura de cauzalitate puternică cu productivitatea muncii. Conform datelor Eurostat, productivitatea muncii a crescut de la 26,3% din media europeană în 1996 la 59,4% în 2015. În același timp însă, ritmul de creștere a prețurilor s-a apropiat mai rapid de media europeană comparativ cu nivelul de convergență al veniturilor, pe fondul perioadei de inflație ridicată de la începutul anilor 2000. Începând cu 2008 însă, acest trend a fost inversat, fapt ce a contribuit la creșterea puterii de cumpărare a consumatorilor români în raport cu media europeană.

Evoluția Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) din perioada de referință relevă volatilitatea foarte ridicată a prețurilor de la sfârșitul anilor 90 (1996 – 38,8%; 1997 – 154,9%; 1998 – 59,1%; 1999 – 45,8%; 2000 – 45,7%, 2001 – 34,5%). Începând cu anul 2005, IAPC a scăzut la o singură cifră (9,1%), iar în anul 2015 a coborât la minimul istoric: -0,4%.

64

Figura 28. Convergența reală față de media europeană (UE = 100)

Sursa datelor: Eurostat

20

25

30

35

40

45

50

55

60

1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014Productivitatea muncii (per persoană) Convergența prețurilor PIB per locuitor

Unul din vectorii ce au contribuit la limitarea șomajului și scăderea ratei de ocupare a forței de muncă a fost creșterea numărului de agenți economici privați. Conform datelor INS, numărul de întreprinderi active a crescut de 327.736 în 1997 la 513.850 în 2015. În termeni relativi, rata de creștere a întreprinderilor a fost de 56,8% între 1996 și 2015. Pe clase de mărime, se pot observa următoarele evoluții:

• Microîntreprinderile și întreprinderile mici (0-9 angajați): creștere de la 295.313 de întreprinderi în 1996 la 455.547 în 2015;• Întreprinderi mijlocii (10-49 angajați): de la 23.015 la 48.005 de întreprinderi în intervalul 1997-2015;• Întreprinderi mari (50-249): de la 6.627 la 8.583 de întreprinderi în intervalul 1997-2015;• Întreprinderi cu peste 250 de angajați: se remarcă o scădere a numărului de întreprinderi foarte mari de la 2.781 în 1997 la 1.715 în 2015.

65

Figura 29. Evoluția Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (modificarea procentuală lunară față de anul precedent)

Sursa datelor: Eurostat

-20%0%

20%40%60%80%

100%120%140%160%180%200%

1997

M01

1997

M09

1998

M05

1999

M01

1999

M09

2000

M05

2001

M01

2001

M09

2002

M05

2003

M01

2003

M09

2004

M05

2005

M01

2005

M09

2006

M05

2007

M01

2007

M09

2008

M05

2009

M01

2009

M09

2010

M05

2011

M01

2011

M09

2012

M05

2013

M01

2013

M09

2014

M05

2015

M01

2015

M09

2016

M07

Din perspectiva politicii de concurență, cu cât numărul de firme crește, cu atât este mai favorizată competiția între agenții economici.

Conform unui studiu elaborat de BNR19 (ianuarie 2016), în care este analizat gradul de concentrare20 la nivel județean în funcție de funcție de sectorul de activitate al companiilor şi județul în care acestea sunt înregistrate, relevă „[…] un grad de concentrare relativ ridicat în anumite ramuri economice, respectiv diviziuni administrative. Cele mai evidente din acest punct de vedere sunt industria extractivă și sectorul utilităților. Acest fapt se datorează în principal numărului redus de companii care operează în aceste industrii, dar şi existenței unei firme care are un rol important în ramura respectivă la nivelul unui anumit județ (cel mai probabil moştenitoare a unei foste regii autonome, în special în cazul utilităților).” Datele prezentate de BNR cu privire la evoluția concetrării la nivelul sectoarelor economice se regăsesc și în anexe.

19 F. Neagu, F. Dragu, A. Costeiu, Caiet de studii Nr. 42, „După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste”, BNR, 2016, pag. 21;20 Calculat pe baza cifrei de afaceri a întreprinderilor.

66

Sursa: INS Tempo

Figura 30. Evoluția numărului de întreprinderi active și dinamica acestora pe clase de marime după numărul de salariați între 1996 și 2015

0

100,000

200,000

300,000

400,000

500,000

600,000

1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

0-9 persoane 10-49 persoane

50-249 persoane 250 persoane si peste

54%

109%

30%

-38%

57%

-100% 0% 100%

0-9 persoane

10-49 persoane

50-249persoane

250 persoane sipeste

Total

Rata de creștere a întreprinderilor (2016/1997)

Impactul politicii de concurența la nivel macroeconomic se poate transmite fie direct, fie indirect, prin intermediul concurenței. În primul caz cercetările științifice au analizat corelația dintre diferiți indicatori compoziți, folosiți pentru aprecierea eficienței politicii de concurență, și evoluția indicatorilor macroeconomici. În cel de al doilea caz, abordarea a pus accentul pe corelația dintre indicatori specifici de apreciere ai intensității concurențiale și dinamica indicatorilor macroeconomici.

Studiul nostru a abordat ambele tipuri de corelații menționate.

5.2 Estimarea impactului concurenței prin analiza regresională

Analiza impactului concurenței la nivel macroeconomic s-a realizat cu ajutorul unui model de tip panel. Perioada analizată a fost 2001-2014, iar datele au fost preluate de la Institutul Național de Statistică pentru fiecare județ în parte. Datele de tip panel combină atât date de tip cross-section cât și date de tip time series, adică observații în ceea ce privește o caracteristică, la mai multe momente de timp și la mai multe regiuni. Varibilele incluse în model sunt: rata de modificare a PIB pentru județului i în anul t (y-variabilă endogenă), ritmul de modificare a ratei de ocupare în județul i în anul t (x1-variabilă exogenă), rata de modificare a numărului de firme în județul i în anul și t (x2-variabilă exogenă), rata de modificare a subvenților primite de la bugetul de stat în județul i în anul t și rata de modificare a veniturilor bugetare în județul i în anul t (x4-variabilă exogenă).

Forma generală a unei ecuații de regresie poate fi scrisă astfel:

unde: ε_it(rezidul), i=1,2,…..n ( județele), t=1,2,…n (timpul), α,β,δ,γ,θ (parametrii modelului)

5.2.1 Corelația “număr de firme active – PIB/capita”

=

67

Figura 31. Propagarea politicii de concurenţă la nivel macroeconomic

Sursa: autorii

În prima etapă a analizei trebuie să stabilim dacă regresia este de tip panel sau este o regresie obișnuită. Primele rezultate obținute sugerează respingerea ipotezei nule: modelul de regresie obișnuit. Prin urmare, se va accepta ipoteza alternativă: modelul cu efecte individuale. Următoarea etapă constă în efectuarea testului Hausman, pentru a decide care model este potrivit: unul cu efecte fixe sau unul cu efecte aleatoare. În cazul modelelor cu efecte fixe, termenul liber poate fi diferit de la un județ la altul. Modelele cu efecte aleatoare permit estimarea variabilelor care nu variază în timp. Probabilitatea asociată testului Hausman este 0,000, cea ce conduce la acceptarea ipotezei, conform căreia efectele individuale sunt aleatoare.

Pentru a valida corectitudinea modelului s-a testat stationaritatea variabilelor autocorelarea rezidurilor și heteroscedasticitatea erorilor. Testele eu relevat faptul că variabilele sunt staționre, iar rezidurile nu sunt autocorelate, iar erorile sunt homoscedastice.

Rezultatele estimării ecuației de regresie sunt:

Între paranteze sunt prezentate valorile pentru t-statistic, iar ***, **, * ne arată semnificația rezultatelor pentru o probabilitate mai mică de 1%, de 5% și respectiv de 10%.

În cadrul acestui model s-a plecat de la ipoteza că putem măsura intensitatea concurențială folosind ca proxy numărul de firme. Din ecuația de mai sus se poate preciza că la o creștere cu 1% a numărului de firme la nivel de județ, PIB-ul va crește cu 0,49%. Rata de ocupare influențează la rândul său în sens pozitiv rata de creștere a PIB.În schimb, atât subventiile, cât și veniturile de la bugetul de stat au un inpact negativ asupra evoluției PIB-ului pe termen scurt.

Variabilele prezentate mai sus, explică în procent de 45% modificarea PIB. Prin urmare putem considera că intensitatea concurențială influențează pozitiv rata de modificare a PIB-ului.

Coeficienți X1 - rata de ocupare 0,5

(6,58)***

X2 - subvenții de la bugetul de stat

-0,02 (-2.16)**

constantă 0,87 (18,37)***

X3 –număr de firme 0,49 (8,37) ***

X4-veniturile de la bugetul de stat

-0,21 (-11,18)***

Prob (F-statistic) 0,0000 R2 0,45 Nr. de observații 574

68

5.2.2 Corelația „grad de concentrare – PIB”

În cadrul acestei analize s-a plecat de la ipoteza existenței unei legături între gradul de concentare a pieței și PIB. Gradul de concentrare poate fi măsurat atât pe baza indicatorului IHH, cât și cu ajutorul ratei de concentare a primelor 4, 7, 10 firme dintr-un sector de activitate. Studiile de specialitate au demonstat existența unei corelații negative între cele doua variabile: Ferreira (2012), Centorelli și Gambera (2001) în sectorul bancar și Qiangian Li (2015) în industria asigurărilor de bunuri.

Pentru a evidenția legătura dintre gradul de concentrare dintr-un sector de activitate și PIB-ul în România, s-a ales pentru analiză sectorul de retail.

În cadrul acestei analize s-a utilizat un model de tip panel, compus din primele 200 de firme în funcție de cifra de afaceri care acționează în industria de retail din România. Perioada analizată a fost 2007-2015, iar datele au fost preluate din baza de date Orbis. Varibilele incluse în cadrul acestui model sunt: rata de modificare a PIB-ului (variabilă endogenă-y), indicele de concentrare al sectorului (IHH variabilă exogenă -x1), rata de modificare a profitului net (variabilă exogenă-x2), rata inflației (variabilă exogenă-x3).

Pentru a valida corectitudinea modelului s-a testat staționaritatea variabilelor utilizate. Din tabelul de mai jos, se poate observa că toate variabilele utilizate sunt staţionare.

Staționalitatea variabilelor Test

Levin, Lin &Chut Im, Pesaran and Shin W-stat

ADF-Fischer Chi-square

PP- Fischer Chi-square

Coef prob Coef. Prob. Coef. prob coef Prob

y -81 0,000 -24,83 0,000 1503,09 0,000 311,69 0,99

x1 -8,64 0,000 -14,4 0,000 1091 0,000 2180 0.000 x3 -3,5 0,002 -1,66 0,04 407 0,35 1240 0,000 x2 -77,14 0,000 -10,03 0,000 639 0,000 1117,59 0,000

Scopul acestei analize constă în stabilirea unei legături între gradul de concentrare în sectorul de retail și evoluția PIB-ului. Prin urmare, primul model va prezenta relația dintre cele două variabile. Din tabelul de mai jos, se observă că între gradul de concentrare al pieței și evoluția PIB există o relație negativă și semnificativă din punct de vedere statistic.

În cel de-al doilea model, s-au introdus două variabile de control rata inflației și rata de modificare a profitului net pentru cele 200 de firme incluse în baza de date. Conform rezultatelor obținute, relația negativă dintre gradul de concentrare al pieței și evoluția PIB-ului se menține și în cadrul acestui model. Profitul net influențează în sens pozitiv, însă într-o proporție extrem de redusă evoluția PIB-ului. De menționat, faptul că rezultatul este totuși semnificativ din punct de vedere statistic. Impactul ratei inflației asupra ratei de modificare a PIB-ului este negativ.

În modelul nr.3 s-a introdus ca variabilă exogenă valoarea PIB-ului din anul anterior, care influențează în mod pozitiv evoluția PIB-ului în anul curent.

69

Între paranteze sunt prezentate valorile pentru t-statistic, iar ***, **, * ne arată semnificația rezultatelor pentru o probabilitate mai mică de 1%, de 5% , de 10%.

Din tabelul de mai sus, reiese că există o legătura inversă între modificarea concentrării sectorului de retail și modificarea PIB, fapt ce sugerează că o creștere a concentrării în sectorul de retail conduce la o reduce a ratei de creștere a PIB. Acest rezultat este în concordanță cu intuiția economică, rezultând o sporire a concurenței dintre firme, aproximată în acest caz prin gradul de concentrare, conduce la o îmbunătățire a ratei de creștere a PIB.

Dacă ținem cont și de tendința inerțială de evoluție a PIB (modelul 3 comparativ cu modelul 2), se poate observa că legătura dintre rata de concentrare a sectorului de retail si PIB este chiar mai intensă, venind în sprijinul ipotezei că o intensificare a concurenței dintre firme se va repercuta pozitiv asupra dinamicii PIB.

Pentru a valida corectitudinea modelului s-a testat autocorelarea rezidurilor și heteroscedasticitatea erorilor. Testele eu relevat faptul că rezidurile nu sunt autocorelate, iar erorile sunt homoscedastice.

70

Modele de regresie Model 1 Model 2 Model 3 X1 -0,02

(2-1,75)*

-0,05 (-4,06)***

-0,9 (-14,98)***

constantă 0,06 (1,48)

0,07 (15,03)***

0,31 (20,97)***

X2 0,00047 (2,26)**

0,0004 (1,94)**

X3 -0,01 (-21,59)***

-0,027 (15,5)***

Y(-1) 0,45 (9,94)***

Prob (F-statistic) 0,07 0,0000 0,0000 R2 0,0013 0,25 0,37 Nr.de înregistrări 1387 1387 1387 Natura efectelor ( conform testului Hausman) Fără efecte efecte aleatoare Efecte fixe

71

5.3 Estimarea impactului prin metode sintetice

Aplicarea metodologiilor sintetice descrise în capitolul anterior pe datele macroeconomice ale țării noastre a condus la impactul prezentat în tabelul de mai jos.

Pentru perioada 2008-2010 nu a putut fi comensurat impactul pe baza metodologiei Gutman et al deoarece PIB s-a diminuat, ca efect al crizei financiare globale care a afectat și România.

După cum se observă din datele de mai sus există o convergență destul de ridicată cu privire la impactul politicii de concurență la nivelul anilor 2010-2011 asupra PIB-ului, determinat pe baza metodologiei elaborate de către Comisia Europeană și respectiv a celei construite de Gutman și Voigt – între 42-58 milioane euro pentru 2011 și între 35-48 milioane euro pentru 2012. Ulterior acestei perioade valorile tind să devină puternic divergente. După cum subliniază OECD utilizarea economiilor agregate generate consumatorilor prezintă dezavantajul că ia în considerare doar efectul asupra prețurilor generat prin stoparea înțelegerilor anticoncurențiale sau blocarea concentrărilor economice și numai asupra industriilor în cauză. Din acest motiv în opinia noastră impactul calculat cu această metodă este subdimensionat.

Tabel 43. Estimarea sintetică a impactului macroeconomic

Indicator/ an UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Referință metodol/

sursă Economii anuale

agregate generate

consumatorilor

% din PIB x 10-2

8,7% 7,6% 8,9% 4,4% 2,6% 3,8% 2,7% N.A.

estimare economii Comisia

Europeană

PIB România Mld Euro

160.1 130.1 129.4 131.5 133.9 144.2 150.2 159.9 www.insse.ro

Efect generat mil. Euro

139,3 98,8 115,2 57,9 34,8 54,8 40,6

Procent din creșterea P.I.B.

datorat existenței legislației în domeniul

concurenței

% 2,0% 2,0% 2,0% 2,0% 2,0%

Gutman și Voigt, 2014

Creșterea PIB România

mil. Euro

2.102 2.390 10.348 5.947 9.755

Efect generat mil. Euro

42,04 47,8 206,96 118,94 195,1

72

6CONCLUZII

Prezentul studiu de impact a reprezentat în opinia noastră o provocare metodologică datorită faptului că preocupările vizând comensurarea impactului pe care politica de concurență îl generează în economie, atât la nivelul fiecărei industrii, cât și la nivel macro, sunt de dată relativ recentă pe plan european și internațional.

Cu toate că este dincolo de orice dubiu faptul că politica de concurență reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de protecție a intereselor consumatorilor fiind în același timp o garanție a funcționării optime a piețelor cu beneficii pentru întreaga economie, comensurarea impactului acesteia prezintă o serie de dificultăți semnificative de ordin practic. Datorită acestor dificultăți, entitățile care utilizează (autoritatea de concurență din Marea Britanie, Comisia Europeană) sau propun utilizarea (OECD) analizelor de impact, o fac pe baze extrem de conservatoare. Mai exact, atunci când sunt calculate sume reprezentând impactul politicii de concurență, așa cum este cazul și în studiul de față, acestea sunt frecvent sub-dimensionate, de cele mai multe ori în mod semnificativ, tocmai pentru a preveni criticile cu privire la aspectele metodologice și la datele avute în vedere. Cu alte cuvinte, este puțin probabil ca efectele calculate în termeni monetari în prezentul studiu să fie mai mici în realitate, dar este foarte posibil ca acestea să fie semnificativ mai mari.

Determinarea impactului a avut la bază o amplă introspecție a literaturii relevante în domeniu abordat. Ulterior au fost alese metodologiile cele mai potrivite, iar acestea au fost aplicate pe datele și informațiile puse la dispoziție de către Consiliul Concurenței.

Intervenţiile autorității de concurență din România au fost selectate pornind de la două criterii, respectiv: (1) pieţele/industriile în care s-a intervenit să facă parte din „sectoare economice cheie” şi (2) disponibilitatea datelor care să determine un grad rezonabil de acuratețe a estimărilor. Rezultatele studiului confirmă existenţa unei puternice corelaţii între dimensiunea pieţei (inclusiv din punct de vedere al numărului de consumatori) pe care se intervine şi dimensiunea efectelor cunatificabile în termeni monetari. Din acest punct de vedere, sectorul telecomunicațiilor iese în evidenţă, iar analiza noastră de impact este susţinută de realităţile obiective ale pieţei: România are printre cele mai scăzute tarife telecom din UE şi o calitate relativ ridicată a serviciilor.

Suma de peste 1 miliard de euro rezultată din estimarea impactului la nivel microeconomic al celor 19 intervenții ale Consiliului Concurenței în sectoarele cheie selectate conferă un reper important cu privire la importanța activității autorității de concurență din România. Raportând doar această cifră la resursele umane și financiare angajate, pe de o parte, și la volumul total al sancțiunilor, pe de altă parte, ne putem da seama de impactul real al activității CC, nu doar cel vizibil imediat, dar mai ales de efectele mai dificil de cuantificat ale politicii de concurență. În cadrul studiului a fost evaluat și impactul mai larg, la scara economiei naționale în ansamblul său, al politicii de concurență. Utilizând, de asemenea, presupuneri conservatoare și metodologii consacrate, am demonstrat existența unui impact semnificativ al politicii de concurenţă asupra productivităţii şi ratei de creştere a PIB. Şi acest impact se măsoară în sute de milioane de euro anual (estimat conservator), fapt care demonstrează fără echivoc faptul că politica de concurenţă prezintă o importanţă deosebită în ansamblul politicilor publice.

73

Considerăm oportună stabilirea ca obiectiv de performanță pentru autoritatea de concurență din România a unui indicator de eficiență de tip efect-efort. Pentru determinarea efectului propunerea noastră este impactul cumulat generat de intervenții autorității, iar pentru comensurarea efortului se poate utiliza bugetul anual al Consiliului Concurenței:

•efect - impact cumulat anual al intervențiilor Consiliului Concurenței (a se vedea graficul de mai jos)

• efort – bugetul anual al Consiliului Concuenței

Propunerea noastră este ca pentru măsurarea eficienței politicii de concurență să fie elaborată un format tip de fișă (prezentat în Anexa nr. 4) care să fie utilizat de către

inspectorii de concurență din cadrul Autorității.

Figura 32. Determinarea efectului total al politicii de concurență

74

Borrell, J.R., Tolosa M., Endogenous antitrust: Cross-country evidence on the impact of competition-enhancing policies on productivity, Applied Economics Letters, Vol. 15(11), pp. 827-831, 2008;Buccirossi P., Ciari L., Duso T., Spagnolo G., Vitale C., A study on the effectiveness of competition policy, raport pregătit pentru Directoratul General pentru Afaceri Economice și Financiare al Comisiei Europene, 2008;Buccirossi P., Ciari L., Duso T., Spagnolo G., Vitale C., Competition policy and productivity growth: An empirical assessment, The Review of Economics and Statistics, Vol. 95 (4), pp. 1324-1336, 2013;CET, Ex-post evaluation of competition policy, notă a echipei Economistului șef, Competition Directorate General, Comisia Europeană, 2010;Clougherty, Joseph A., Competition policy trends and economic growth: Crossnational empirical evidence, International Journal of the Economics of Business, Vol. 17(1), pp. 111-127; 2010;Comisia Europeană, Evaluation of consumer benefits of EU merger control in 2012, following a new methodology, notă, 2013;Competition and Market Authority, Indirect impact of competition policy with a focus on detterence effects, working paper, 2014;Consiliul Concurenței, Mediul concurențial românesc – evoluții în sectoare cheie, 2011;Consiliul Concurenței, Raport asupra sectoarelor cheie, 2015;Davies S., Ormosi P., The impact of competition policy: what are the known unknowns?, CCP working paper, 2013;Davies, S., Lyons, B., Mergers and Merger Remedies in the EU: Assessing the Consequences for Competition, Edgar Elger Publishing, 2008;Deloitte, The deterrent effect of competition enforcement by the OFT, raport pregătit pentru Office of Fair Trading, 2007;Disney R., Haskel J., Heden Y., Restructuring and Productivity Growth in UK Manufacturing, Economic Journal 113, 2003;Govinda, H., Khumalo, J., Mkhwanazi, S., Estimating the Benefits of Anti-cartel Interventions: The Case of the South African Cement Cartel. Competition Law Enforcement in the BRICS and in Developing Countries, pp: 309-336, 2016;Gutmann, J., Voigt, S., Lending a Hand to the Invisible Hand? Assessing the Effects of Newly Enacted Competition Laws. Assessing the Effects of Newly Enacted Competition Laws, 2014;Hylton K., Deng F., Antitrust around the world: an empirical analysis of the scope of competition laws and their effects", Antitrust Law Journal, Vol. 74(2), 2007;Ilzkowity F., Dierx A., Ex-post economic evaluation of competition policy enforcement: a review of the literature, Raport DG Competition, 2015;Kitzmuller M., Licetti M.M., Financial an Private Sector Development, Banca Mondială, 2012;London Economics, The impact of competition interventions on compliance and detterence, Office of Fair Trading report nr. 1391, 2011;McCloughan P., Lyons S., Batt W., The effectiveness of competition policy and the price-cost margin: Evidence from panel data, Papers WP209, Economic and Social Research Institute (ESRI), 2007;Neagu F., Dragu F., Costeiu A., După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postedecembriste, Caiete de studii BNR, nr. 42, 2016;Nicholson M.W., Quantifying antitrust regimes, Federal Trade Commission Working Paper, nr. 267, 2004;Office of Fair Trading, A guide to OFT;s Impact estimation methods, OFT working paper, 2010;Office of Fair Trading, Consumer benefits from the OFT work, OFT working paper, nr. 1428, 2012;Office of Fair Trading, The deterrent effect of competition enforcement by the OFT, working paper OFT nr. 963, 2007;Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Analiza politicii și legii concurenței din România, 2014;Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Assesment of the impact of competition authorities activities, notă a Prof. Davies S., DAF/COMP/WP2, 2013;Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Factsheet on how competition policy affect macro-economic outcomes, 2014;Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Guide on impact assesment – DAF/COMP, 2014;

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

75

Ormosi P. Mariuzzo, F., & Havell, R., Retrospective Study on EU Mergers and Merger Control, http://ec.europa.eu/competition/publications/reports/kd0115715enn.pdf, 2015;Petersen N., Antitrust law and the promotion of democracy and economic growth, Journal of Competition Law & Economics, Vol. 9(3), pp. 593-636, 2013;Petit L., Kemp R., Van Sinderen J., Cartels and Productivity Growth: An Empirical Investigation of the Impact of Cartels on Productivity in the Netherlands, Journal of Competition Law and Economics, 2014;Samà D., The effectiveness of competition policy: An econometric assessment in developed and developing Countries, MPRA Paper nr. 55360, University Library of Munich., Working Paper nr. 0716, Socioeconomic Institute, University of Zurich, 2013;Smuda F., Cartel overcharges and the deterrent effect of EU competition law, Journal of Competition Law & Economics, vol. 10, 2014;Van Sinderen J., The Impact of Competition Policy on Productivity: an Empirical Approach, 17/18 Septembrie 2015;

76

Figura 1. Evaluarea ex-post a eficienței aplicării politicii de concurență, 10Figura 2. Evoluția indicelui Hirschmann Herfindhal și a gradului de concentrare în sectorul bancar din România, 16Figura 3. Evoluția cotelor de piață ale primilor 6 concurenți din industria serviciilor bancare din România determinată pe baza activelor totale, 17Figura 4. Evoluția semestrială a numărului de societăți autorizate să practice asigurări din clasa X (RCA), 20Figura 5. Evoluția semestrială a numărului de societăți autorizate să practice asigurări din clasa III (CASCO), 21Figura 6. Evoluția semestrială a gradului de concentrare pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (RCA), 22Figura 7. Evoluția semestrială a gradului de concentrare pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (CASCO), 22Figura 8. Evoluția anuală a numărului de societăți autorizate să administreze fonduri de pensii private – Pilonul II, 24Figura 9. Dinamica gradului de concentrare în cazul fondurilor de pensii administrate privat – Pilonul II, 24Figura 10. Numărul de operatori telefonie mobilă în UE- Oct. 2013, 26Figura 11. Cota de piaţă a operatorilor de telefonie mobilă în România vs. nivel EU - Octombrie 2011 - Octombrie 2013, 27Figura 12. Evoluția gradului de concentrare în industria de telecomunicații mobile din România, 27Figura 13. Evoluția numărului de utlizatori activi 2006-2013 (milioane), 28Figura 14. Evoluția indicatorilor de concentrare pe piața cimentului în perioada 2007-2015, 31Figura 15. Evoluția indicele IHH 2006-2015, 38Figura 16. Gradul de concentrare pe piața carburanților în perioada 2006-2015, 39Figura 17. Evoluția prețului la benzină și motorină la nivelul UE, 39Figura 18. Ponderea tuturor taxele incluse în prețurile de consum ale produselor petroliere în UE , 40Figura 19. Prețul comparativ pe litru la principalii carburanți (cu taxe), 40Figura 20. Evoluția prețului benzinei (Euro Super 95), a motorinei și a cotației Brent în perioada 5.12.2011-5.12.201, 41Figura 21. Prețul benzinei în România comparativ cu medie UE28, 42Figura 22. Prețul motorinei în România comparativ cu medie UE27, 42Figura 23. Structura pieței serviciilor prestate de membrii C.E.C.C.A.R., anul 2010, 52Figura 24. Evoluția contribuției factorilor de producție asupra creșterii economice potențiale în Uniunea Europeană în perioada 2000-2015, 58Figura 25. Mecanismele de influențare a creșterii economice prin politica de concurență, 59Figura 26. Evoluția ciclului de afaceri în România, 63Figura 27. Evoluția ratei de creștere economică în România, 63Figura 28. Convergența reală față de media europeană (UE = 100), 64Figura 29. Evoluția Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (modificarea procentuală lunară față de anul precedent), 65Figura 30. Evoluția numărului de întreprinderi active și dinamica acestora pe clase de marime după numărul de salariați între 1996 și 2015, 66Figura 31. Propagarea politicii de concurenţă la nivel macroeconomic, 67Figura 32. Determinarea efectului total al politicii de concurență, 73

LISTĂ FIGURI

77

Tabel 1. Exemple privind efectele implementării unor măsuri pro-concurențiale la nivelul unor industrii, 7Tabel 2. Sinteza metodologiilor dezvoltate pentru cuantificarea impactului politicii de concurență în economie, 11Tabel 3. Determinarea economiilor generate ca efect al politicii de concurență – metodologie Comisia Europeană, 11Tabel 4. Determinarea economiilor generate consumatorilor la nivelul industriei ca efect al politicii de concurență – metodologie OECD, 14Tabel 5. Relațiile de calcul aferente metodei “diferență în diferențe”, 14Tabel 6. Efectele creșterii gradului de mobilitate a clienților și de majorarea numărului creditelor refinanțate, 18Tabel 7. Determinarea impactului anual generat de reducerea/eliminarea comisioanelor de rambursare anticipată, 18Tabel 8. Determinarea impactului generat de plafonarea comisioanelor interbancare aferente serviciilor de plăți cu carduri, 19Tabel 9. Impactul cumulat al intervențiilor Consiliului Concurenței în industria serviciilor bancare din România, 19Tabel 10. Estimare economii generate consumatorilor la nivelul industriei asigurărilor auto, 23Tabel 11. Estimare economii generate consumatorilor la nivelul fondurilor de pensii administrate privat - Pilonul II, 25Tabel 12. Evoluția gradului de concentrare pe piața telefoniei mobile, 26Tabel 13. Estimarea economiilor generate consumatorilor ca efect al intervenției CC pe piața distribuției de cartele preplătite, 29Tabel 14. Evoluția venitului mediu pe utilizator și a cotei de piață a RCS-RDS în perioada 2006-2015, 29Tabel 15. Estimarea efectului direct, 30Tabel 16. Efectul indirect asupra prețului, 30Tabel 17. Impactul cumulat al intervențiilor Consiliului Concurenței în industria telecomunicațiilor mobile din Români, 31Tabel 18. Determinarea economiilor generate – industria cimentului, 32Tabel 19. Estimare economii generate consumatorilor – industria farmaceutică (1), 34Tabel 20. Estimare economii generate consumatorilor – industria farmaceutică (2,) 35Tabel 21. Dinamica puterii electrice instalate pe baza licențelor în vigoare (MW), 35Tabel 22. Dinamica gradului de concentrare si a indicelui Hirschmann Herfindhal, 36Tabel 23. Determinarea pieței afectate (mil. euro), 37Tabel 24. Determinarea economiilor generate de invervenția CC, 37Tabel 25. Beneficiile consumatorilor, 43Tabel 26. Determinarea economiilor generate consumatorilor, 43Tabel 27. Estimare economii generate consumatorilor ca efect al intervenției CC în cazul concentrării Auchan-Real Hypermarket, 45Tabel 28. Estimare economii generate consumatorilor ca efect al intervenției CC în cazul concentrării Carrefour-Billa, 46Tabel 29. Estimare economii generate consumatorilor ca efect al intervenției CC în cazul concentrării Mega Image - Angst, 47Tabel 30. Estimare economii generate consumatorilor ca efect al intervenției CC în cazul concentrării Dante Internațional - PC Garage, 48Tabel 31. Determinarea economiilor generate consumatorilor, 49Tabel 32. Economiile totale generate în retail ca urmare a politicii de concurență (mil. Euro), 50Tabel 33. Estimare economii generate consumatorilor - piața lucrărilor de protetică dentară, 51Tabel 34. Comparație privind modul de stabilire a tarifelor pe tipuri de prestatori, 53Tabel 35. Estimare economii generate consumatorilor - piața serviciilor contabile, 54Tabel 36. Determinarea impactului cumulat al politicii de concurență la nivelul a 10 industrii cheie (mil.euro), 54Tabel 37. Tipuri de indicatori pentru evaluarea impactului macroeconomic, 56Tabel 38. Indicatori input, 56Tabel 39. Indicatori output, 57

LISTĂ TABELE

78

Tabel 40. Indicatori combinaţi, 57Tabel 41. Studii de evaluare a impactului macroeconomic, 60Tabel 42. Estimarea economiilor agregate generate consumatorilor - % PIB x 10-2 , 61Tabel 43. Estimarea sintetică a impactului macroeconomic, 71

79

ANEXE

Anexa 1. Gradul de concentrare determinat prin HHI pe baza valorii adăugate brute

Sursa: Neagu F., Dragu F și Costeiu A. – După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste, BNR, Caiete de studii, nr. 42, 2016Notă: Harta culorilor: roşu – concentrare puternică, galben – concentrare moderată, verde – neconcentrat.

1994 2014 1994 2014 1994 2014 1994 2014 1994 2014 1994 2014 1994 2014 1994 2014

AB 7,4 18,5 85,1 47,7 4,9 8,9 11,5 29,3 12,5 1,6 2,2 0,6 11,7 1,1 94,8 7,8

AG 1,9 2,2 58,7 13,6 4,7 20,0 51,4 10,1 6,3 2,8 1,4 0,4 2,9 1,3 56,2 4,4

AR 4,1 1,5 46,3 57,5 10,0 4,1 56,1 14,7 3,9 5,0 1,7 0,7 2,9 2,0 N/A 3,8

B 18,8 42,1 82,7 84,3 1,0 1,5 93,0 9,6 4,0 0,9 1,6 1,4 8,0 0,7 51,6 0,5

BC 26,7 5,0 41,7 18,1 9,5 2,9 22,7 19,1 4,2 7,1 0,9 30,4 2,9 6,8 0,0 9,2

BH 4,1 1,6 23,9 12,3 2,1 1,5 77,6 8,5 2,7 1,6 1,1 0,4 6,0 1,0 97,3 5,1

BN 33,5 2,5 83,7 19,8 5,0 5,5 50,3 25,3 7,7 3,7 1,3 0,5 5,8 2,3 100,0 6,1

BR 16,1 11,3 71,6 59,5 9,4 6,8 44,7 20,1 8,4 4,5 1,6 0,9 12,2 1,6 0,0 7,8

BT 3,5 2,8 96,9 20,2 5,2 4,6 40,2 25,9 8,6 12,3 0,7 0,8 4,2 2,4 N/A 11,7

BV 5,5 2,9 94,1 29,8 5,3 4,0 24,5 29,1 5,0 2,1 1,5 0,9 3,0 1,2 69,6 1,8

BZ 11,0 3,8 51,9 8,6 4,5 3,4 70,5 10,5 13,9 2,7 2,6 2,0 9,3 1,5 95,3 5,0

CJ 8,5 1,6 62,6 11,3 3,1 2,1 17,6 32,8 5,7 2,5 4,2 1,9 2,1 0,8 43,2 4,9

CL 4,8 3,9 52,0 45,2 13,7 5,8 36,3 30,3 11,6 7,7 2,4 2,3 7,6 2,8 100,0 9,7

CS 21,3 3,9 94,3 49,1 13,7 7,6 42,9 29,0 15,3 3,2 2,2 1,6 5,2 2,4 0,0 41,1

CT 2,7 0,8 46,7 8,1 14,2 5,5 54,2 16,1 3,2 3,3 1,3 1,8 2,3 0,8 95,5 2,6

CV 11,7 2,4 61,4 25,0 5,1 4,3 27,7 30,8 19,5 9,9 1,6 1,2 3,2 3,8 100,0 11,6

DB 9,5 6,7 54,1 15,7 10,0 9,2 58,6 21,4 10,4 2,3 2,2 0,8 3,8 1,3 0,0 13,3

DJ 2,0 2,8 98,4 78,0 7,8 2,2 58,2 40,0 6,6 6,2 1,1 2,2 5,2 1,6 93,5 9,7

GJ 25,1 4,1 95,5 12,2 7,3 4,6 64,6 81,4 17,8 4,4 1,2 0,8 4,0 1,3 100,0 8,6

GL 4,6 1,6 100,0 21,0 51,0 16,2 61,2 20,5 25,2 7,2 1,2 3,9 6,3 2,5 87,6 7,0

GR 3,8 1,5 100,0 30,0 16,4 7,3 99,7 19,5 25,7 2,7 2,3 2,8 12,2 11,9 0,0 12,8

HD 7,9 2,6 61,1 42,5 23,1 2,7 19,3 51,9 13,1 3,2 1,0 1,2 3,3 1,5 0,0 2,7

HR 2,6 2,4 46,0 18,9 4,7 8,1 23,3 8,2 5,5 7,5 0,9 1,4 2,9 1,7 0,0 4,4

IF N/A 23,4 N/A 17,0 N/A 8,0 N/A 3,6 N/A 1,9 N/A 7,0 N/A 2,5 N/A 3,8

IL 7,8 1,2 100,0 100,0 13,2 11,8 30,0 34,8 16,7 6,6 7,4 1,8 2,1 4,1 0,0 5,7

IS 5,8 2,4 85,5 34,8 4,1 10,8 75,9 20,2 8,0 3,6 1,2 0,6 4,2 0,9 34,9 7,6

MH 6,3 4,6 72,2 34,2 8,3 22,7 32,8 38,3 8,9 9,5 0,9 0,9 7,1 6,8 0,0 10,4

MM 11,0 1,6 97,3 37,6 4,6 3,0 27,2 29,1 14,3 1,6 0,9 1,1 3,8 0,6 52,4 9,5

MS 4,2 2,3 40,0 23,0 4,2 3,9 16,5 42,7 5,2 3,9 0,9 0,6 3,0 3,4 81,6 8,7

NT 5,9 2,4 77,1 18,4 6,1 3,5 42,3 29,9 6,3 5,3 1,2 0,6 4,2 2,1 0,0 6,7

OT 3,9 1,6 100,0 37,9 12,6 13,6 29,3 24,4 7,5 3,9 1,5 0,6 6,4 1,1 100,0 10,6

PH 4,9 8,7 39,2 13,8 6,2 1,7 30,5 37,9 11,3 1,9 2,0 4,6 10,1 2,2 81,0 5,2

SB 4,9 2,4 100,0 92,6 2,9 5,7 45,0 13,3 7,6 5,7 0,8 0,5 3,2 15,1 100,0 1,8

SJ 12,5 7,7 100,0 51,2 12,9 39,2 36,3 20,0 23,2 3,9 2,6 1,2 7,1 0,9 0,0 15,2

SM 2,8 4,2 41,1 16,0 4,8 5,1 26,1 25,4 7,7 1,1 1,4 5,8 5,1 0,9 100,0 10,0

SV 36,4 1,4 99,8 37,5 3,5 11,4 42,7 22,7 7,9 4,8 1,5 0,8 1,9 1,0 0,0 22,9

TL 2,1 1,2 44,1 26,0 8,3 21,5 50,0 12,8 11,1 7,7 2,0 1,8 4,2 1,8 50,0 12,6

TM 5,4 8,1 29,5 11,2 3,9 4,4 22,5 36,9 4,4 1,4 2,0 0,6 2,7 1,0 19,2 4,1

TR 7,3 13,5 54,2 93,0 7,3 11,0 28,0 33,1 9,6 20,9 1,8 1,3 6,7 1,5 100,0 36,6

VL 5,9 21,4 92,1 30,3 24,9 5,2 24,7 43,4 8,1 2,4 1,2 1,6 3,3 1,3 100,0 11,2

VN 10,9 4,5 98,2 17,5 4,8 4,1 61,9 17,1 11,4 2,2 2,0 1,3 2,4 0,8 0,0 10,9

VS 5,0 8,4 82,6 58,1 10,1 4,0 82,4 24,5 6,4 4,2 2,9 0,5 7,6 6,9 0,0 25,2

Sector / Judeţ

Agricultură Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Utilităţi Construcţii Comerţ Servicii Imobiliare

80

Anexa 2. Gradul de concentrare determinat prin HHI pe baza cifrei de afaceri

Sursa: Neagu F., Dragu F și Costeiu A. – După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste, BNR, Caiete de studii, nr. 42, 2016Notă: Harta culorilor: roşu – concentrare puternică, galben – concentrare moderată, verde – neconcentrat.

Sector / Judeţ

1994 2014 1994 2014 1994 2014 1994 2014 1994 2014 1994 2014 1994 2014 1994 2014

AB 5,7 21,7 61,4 44,5 5,1 10,7 12,3 32,7 12,1 1,3 2,1 0,8 8,1 0,9 91,1 7,9

AG 2,4 2,5 51,9 11,8 4,0 40,8 50,7 18,7 6,0 1,7 1,3 3,7 2,2 1,0 57,1 4,9

AR 6,5 1,7 44,3 48,7 19,0 5,6 62,5 20,3 3,8 4,7 5,7 1,3 4,3 1,6 N/A 3,0

B 14,4 26,8 82,8 82,7 3,0 1,1 89,4 6,2 3,7 0,9 1,8 1,7 6,4 0,7 50,2 0,5

BC 40,8 8,3 53,0 15,6 22,6 3,0 23,4 10,5 4,2 6,9 1,3 18,8 3,3 2,9 0,0 11,1

BH 5,3 5,1 23,7 9,5 3,2 2,9 86,1 14,4 3,0 1,4 1,2 0,5 5,3 0,9 97,5 4,3

BN 22,7 4,2 86,3 17,8 5,3 5,7 60,0 18,7 7,5 4,2 1,4 1,6 5,4 1,6 100,0 10,3

BR 18,3 6,7 76,8 71,4 8,0 6,0 47,1 17,7 8,3 3,6 1,2 4,3 5,2 1,1 0,0 7,3

BT 3,5 8,1 94,2 29,6 4,7 5,2 38,1 24,5 9,3 12,4 1,2 1,6 4,3 2,3 N/A 10,7

BV 8,0 4,0 94,7 20,5 4,6 4,9 34,7 14,1 5,6 2,0 0,8 6,8 2,7 0,9 62,6 1,6

BZ 9,9 6,7 43,7 9,6 5,7 6,4 63,8 12,1 13,8 2,2 1,8 5,0 7,4 1,1 95,5 5,6

CJ 12,9 3,0 63,3 11,1 4,0 1,6 19,6 19,8 5,5 2,0 1,2 8,2 1,9 0,9 41,6 5,3

CL 12,2 11,2 55,8 45,3 15,8 8,8 35,2 82,7 11,6 7,4 3,2 1,4 5,4 2,3 100,0 13,4

CS 19,2 4,7 92,3 37,5 12,4 10,9 54,3 20,1 17,4 2,9 1,8 2,7 7,5 1,9 0,0 34,5

CT 3,3 2,2 51,4 8,8 31,8 59,0 39,1 11,3 3,2 2,3 1,1 4,1 1,8 0,5 94,2 2,7

CV 13,6 1,8 61,2 33,3 4,4 4,4 34,1 27,9 12,9 9,2 1,7 1,8 3,2 2,7 97,1 10,8

DB 14,9 11,6 53,1 17,5 13,5 11,8 63,0 13,0 10,6 2,0 2,1 1,4 3,6 0,9 0,0 9,1

DJ 2,5 3,0 99,0 75,9 10,6 2,8 55,3 37,1 6,5 3,8 1,1 1,5 5,0 1,4 91,7 8,3

GJ 52,5 5,4 95,1 13,8 8,8 4,1 67,1 84,4 15,9 4,5 1,4 4,4 3,5 0,8 100,0 8,2

GL 4,3 1,7 70,7 21,3 61,7 30,4 67,6 16,3 26,3 8,9 1,3 7,1 6,4 2,5 85,5 6,0

GR 3,4 1,9 100,0 25,6 9,7 7,3 99,7 22,7 20,8 2,4 2,7 2,6 10,6 8,1 0,0 14,7

HD 22,3 5,3 55,4 45,7 28,8 6,5 18,1 49,2 14,0 3,1 1,8 1,6 2,8 1,0 0,0 24,3

HR 4,4 1,8 48,2 19,8 3,5 4,9 26,7 23,3 5,2 4,4 0,8 2,3 2,6 1,0 N/A 5,4

IF N/A 8,9 N/A 17,8 N/A 6,6 N/A 13,7 N/A 1,3 N/A 2,2 N/A 2,6 N/A 2,8

IL 15,7 1,3 100,0 100,0 18,2 26,7 34,7 21,2 16,0 7,3 4,4 1,3 1,9 4,2 0,0 5,3

IS 6,4 3,3 86,5 46,8 4,6 8,3 79,2 16,7 7,9 2,6 1,1 0,5 4,8 0,6 38,2 6,5

MH 5,6 3,4 70,2 30,1 8,4 17,5 32,2 31,0 9,6 8,0 2,3 2,5 5,1 3,5 0,0 11,2

MM 9,4 1,7 98,0 40,2 7,8 5,6 34,3 22,1 14,4 1,8 1,4 0,9 2,8 0,6 51,8 7,7

MS 8,4 2,0 40,6 20,4 10,0 6,7 17,9 68,5 5,0 2,5 0,8 1,2 4,3 2,0 84,0 6,9

NT 7,0 2,8 80,6 19,7 7,1 5,9 45,5 17,9 6,2 3,3 1,1 1,2 3,2 2,1 0,0 5,8

OT 9,0 1,7 100,0 25,0 20,2 16,4 37,7 13,5 7,4 3,3 3,4 2,1 20,3 0,9 100,0 9,4

PH 4,8 11,3 40,1 13,8 15,1 18,2 28,8 25,5 10,8 1,8 1,9 1,8 81,7 2,5 78,0 4,1

SB 4,0 2,7 100,0 91,0 2,9 6,3 45,8 9,9 8,1 5,8 1,0 0,8 2,7 10,3 100,0 2,1

SJ 27,9 4,8 100,0 39,0 18,5 41,4 37,1 44,4 26,1 3,9 4,0 1,8 10,0 1,0 0,0 14,2

SM 3,7 10,2 35,5 17,4 5,1 5,2 28,3 21,4 10,7 1,3 2,3 5,1 4,4 0,9 100,0 8,2

SV 20,4 1,3 99,3 30,8 3,3 9,7 42,7 12,0 8,0 3,0 2,3 0,8 1,4 0,6 0,0 17,1

TL 2,5 1,9 45,2 22,4 20,9 17,2 43,0 11,0 10,4 6,9 2,4 2,0 4,4 1,8 50,3 20,9

TM 7,2 9,5 28,7 10,7 8,0 3,9 32,6 28,5 4,3 1,1 5,8 3,5 10,3 0,9 21,0 3,2

TR 9,3 38,5 71,6 89,0 10,7 11,6 31,0 27,6 10,7 20,6 2,8 2,5 5,3 4,6 100,0 42,6

VL 11,3 24,9 93,2 19,6 25,9 6,6 29,1 53,0 7,8 2,4 1,5 2,8 3,1 0,9 100,0 12,4

VN 9,6 5,4 95,8 20,5 9,4 4,3 62,9 17,1 14,3 2,7 1,8 1,1 2,3 0,6 0,0 11,5

VS 4,5 13,8 85,9 58,5 8,8 5,5 87,8 23,7 6,4 3,3 3,0 1,4 10,6 4,7 0,0 22,9

Agricultură Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Utilităţi Construcţii Comerţ Servicii Imobiliare

81

Anexa 3. Analiza cantitativă la nivel macroeconomic

Dependent Variable: PIBMethod: Panel Least Squares

Sample (adjusted): 2009 2015Periods included: 7Cross-sections included: 200Total panel (unbalanced) observations: 1398

Matricea de corelatie

PIB RI MPROFIT CR7 HHI

PIB 1 -0.36 0.04 -0.15 -0.08

RI -0.36 1 -0.04 0.37 0.72

MPROFIT 0.04 -0.046 1 -0.005 -0.017

CR7 -0.15 0.37 -0.005 1 0.71

HHI -0.08 0.72 -0.017 0.71 1

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. DRI 0.004581 0.001534 2.986486 0.0029

CR7 -1.569275 0.089417 -17.55014 0.0000 C -0.017852 0.008170 -2.185061 0.0291

PIB(-1) 0.512248 0.033046 15.50099 0.0000 Effects Specification Cross-section fixed (dummy variables) R-squared 0.289136 Mean dependent var -0.150687

Adjusted R-squared 0.168973 S.D. dependent var 0.066685 S.E. of regression 0.060790 Akaike info criterion -2.629256

Sum squared resid 4.416068 Schwarz criterion -1.867963 Log likelihood 2040.850 Hannan-Quinn criter. -2.344648

F-statistic 2.406203 Durbin-Watson stat 0.863029 Prob(F-statistic) 0.000000

82

Dependent Variable: PIB Method: Panel Least Squares

Sample (adjusted): 2009 2015 Periods included: 7 Cross-sections included: 200 Total panel (unbalanced) observations: 1398

Dependent Variable: PIBMethod: Panel Least Squares

Sample (adjusted): 2009 2015Periods included: 7Cross-sections included: 200Total panel (unbalanced) observations: 1398

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. DRI 0.026519 0.001139 23.27671 0.0000

HHI -0.838876 0.017343 -48.37066 0.0000 C 0.105004 0.005990 17.52893 0.0000

PIB(-1) 0.968392 0.024312 39.83224 0.0000 Effects Specification Cross-section fixed (dummy variables) R-squared 0.697732 Mean dependent var -0.150687

Adjusted R-squared 0.646637 S.D. dependent var 0.066685 S.E. of regression 0.039640 Akaike info criterion -3.484423

Sum squared resid 1.877767 Schwarz criterion -2.723129 Log likelihood 2638.611 Hannan-Quinn criter. -3.199814

F-statistic 13.65565 Durbin-Watson stat 1.674057 Prob(F-statistic) 0.000000

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. DRI 0.004580 0.001533 2.987229 0.0029

CR7 -1.566518 0.089379 -17.52659 0.0000 C -0.018365 0.008172 -2.247336 0.0248

MPROFIT 0.000501 0.000319 1.567686 0.1172 PIB(-1) 0.510180 0.033052 15.43554 0.0000

Effects Specification Cross-section fixed (dummy variables) R-squared 0.290596 Mean dependent var -0.150687

Adjusted R-squared 0.169986 S.D. dependent var 0.066685 S.E. of regression 0.060753 Akaike info criterion -2.629882

Sum squared resid 4.406997 Schwarz criterion -1.864838 Log likelihood 2042.287 Hannan-Quinn criter. -2.343871

F-statistic 2.409377 Durbin-Watson stat 0.866388 Prob(F-statistic) 0.000000

83

Pedroni Residual Cointegration Test Series: PIB CR7 Sample: 2007 2015 Included observations: 1800 Cross-sections included: 200 Null Hypothesis: No cointegration Trend assumption: No deterministic trend User-specified lag length: 1 Newey-West automatic bandwidth selection and Bartlett kernel

Alternative hypothesis: common AR coefs. (within-dimension)

Weighted Statistic Prob. Statistic Prob.

Panel v-Statistic 7.694967 0.0000 7.692987 0.0000 Panel rho-Statistic -2.182969 0.0145 -2.184163 0.0145 Panel PP-Statistic -5.828122 0.0000 -5.832579 0.0000

Panel ADF-Statistic 9.753428 1.0000 9.746666 1.0000

Alternative hypothesis: individual AR coefs. (between-dimension) Statistic Prob.

Group rho-Statistic 5.108199 1.0000 Group PP-Statistic -1.701431 0.0444

Group ADF-Statistic 16.77533 1.0000

84

Anexa 4. Fișă de evaluare a impactului - propunere

Nr. crt

Tipul de date și informații necesare

Unitate de măsură

Valoare

1 Date și informații de bază

1.1. Scurtă descriere a cazului (tipul practicii anticoncurențiale / tipul de efecte anticoncurențiale generate de concentrarea economică)

1.2. Durata practicii anticoncurențiale Ani

1.3. Scurtă descriere a intervenției CC (sancțiuni, măsuri dispuse, angajamente acceptate)

1.4. Dimensiunea pieței afectate21 Mil. Lei

2. Informații suplimentare

2.1. Estimări privind efectul asupra prețurilor al practicii anticoncurențiale / concentrării (inclusiv evoluția prețurilor medii ponderate din piața avută în vedere)

%

2.2. Estimări privind efectul intervenției CC asupra prețurilor (inclusiv evoluția prețurilor medii ponderate din piața avută în vedere ulterior intervenției CC comparate cu datele de la 2.1.)

%

2.3. Evoluția marjelor de profit înainte vs. după încălcare %

2.4. Evoluția marjelor de profit înainte vs. după interveția CC %

2.5. Evoluția cantităților consumate în piața afectată înainte vs. după încălcare

unit. fizice

2.6. Evoluția cantităților consumate în piața afectată înainte vs. după interveția CC

Unit. Fizice

2.7. Descrierea și estimarea altor factori care au influențat prețurile, cantitățile și marjele de profit în piețele analizate

19 În cazul practicilor anticoncurențiale cifra este o estimare pe ultimii X ani a cifrei de afaceri a membrilor înțelegerii sau a părții din cifra de afaceri a membrilor înțelegerii afectată de practica anticoncurențială. În cazul concentrărilor cifra este egală cu cifra de afaceri a tuturor concurenților de pe piața sau piețele relevante pe care a avut loc intervenția CC.

www.competition.ro | www.consiliulconcurentei.ro