Pesta porcina clasica

Studenti: Bulai Anca Niculae Andreea

Popescu Gabriela Stanciulescu Catalin

Definitie Pesta porcina (holera porcului) este o boala virala foarte contagioasa care poate evolua acut, subacut, cronic sau persistent atat la porcii domestici cat si la cei salbatici. Transmiterea transplacentara este realizata cu tulpini slab virulente si duce la aparitia purceilor infectati persistent, acestia constituind o sursa majora de diseminare a bolii in focarele neinfectate. Este un virus endoteliotrop inmultindu-se astfel in organele puternic capilarizate (maduva oaselor, splina, ganglioni limfatici, pulmoni).

Istoric• PPC a fost cunoscută şi descrisă încă de la începutul

secolului XIX, în SUA. Cele mai multe date de literatură, consemnează însă că boala a apărut pentru prima dată în 1833, în statul Ohio, în apropiere de Cincinnati, de unde apoi s-a extins astfel că, în anul 1885 a cuprins întreg teritoriul SUA. Din SUA boala a trecut şi în Europa (Anglia si Franța). Inițial, pesta porcină clasică a fost confundată cu pasteureloza şi salmoneloza, ambele cunoscute sub denumirea de pneumoenterite infecțioase ale porcului.

• În România, Gheorghiu şi colab. arată că, după datele prof. Motaş, primele cazuri de pestă porcină clasică au fost diagnosticate în anul 1893, de către Starcovici şi Riegler, când au fost identificați 5 porci bolnavi.

Importanta economica si sanitar-veterinara

• Nu este transmisibila la om;• Pierderi economice ridicate: - Confirmarea unui singur animal bolnav impune

sacrificarea intregului efectiv - Aparitita unui focar nou de PPC conduce la

impunerea de restrictii la importul/exportul de porci si produse din carnea acestora

- Costul ridicat al masurilor de carantina

Etiologie

• Fam. Flaviviridae• Gen Pestivirus Virusuri inrudite antigenic 1. virusul bolii mucoaselor (MD-BVD sau virusul diareei virale bovine) 2. virusul bolii de granita Morfologie Virusul pestos : virus de dimensiuni mici cu anvelopa si genom ARN

monocatenar, avand un singur fragment deschis citirii pentru translatie.

Etiologie Particularitati biologice Virulenta tulpinilor de virus PPC izolate din teren variaza foarte mult. Exista tulpini:•Foarte virulente – determina boala cu evolutie acuta (mortalitate mare)•Moderat virulente – evolutie subacuta si cronica. Modul de realizare al evolutiei este influentata de varsta porcilor, statusul lor imun si starea nutritionala.•Slab virulente – pot induce moarte embrionara si avort la animalele infectate in perioda prenatala.

Pentru cultivare se utilizeaza culturile de tesuturi de porc, bogate in elemente reticulo-endoteliale (plexul coroid,maduva osoasa, splina, ficatul, leucocite), precum si tesut testicular de iepure tanar Replicarea are loc doar in citoplasma fara a produce efect citopatic. Virusul poate fi adsorbit pe : ﴾ hematiile mai multor specii de animale ﴾ bacterii ﴾ hidroxid de aluminiu ﴾ alte substante aflate in stare coloidala.

Etiologie

Particularitati antigeniceLa nivelul anvelopei au fost identificate diferite proteine, E2 (gp55) fiind considerata cea mai imunogena.S-au constatat diferente antigenice si intre tulpinile apartinand aceluiasi grup.

Rezistenta Rezistenta fata de factorii fizici si chimici este moderata: •La 60˚ C isi pierde infectiozitatea in 10 minute iar la 56˚C in 60 minute.•In salamul mentinut la temperaturi scazute rezista peste 60 de zile •Sarea si afumarea nu il distrug•Frigul il conserva •Este stabil la pH 5-10•Este sensibil la: eter, cloroform, ß-propiolactona.•Inactivat rapid de: Hidroxid de Sodiu(2%), formol(1%), carbonat de sodiu(1%)

Epidemiologie • Specii receptive: porcul• Factori favorizanti: varsta si statusul imun scazute• Tulpinile slab patogene sunt inaparente clinic• Virusul se elimina prin: saliva, secretie lacrimala, urina si fecale• Virusul se transmite si cu 2-4 zile inainte de aparitia semnelor clinice• Boala are caracter epizootic• Nici o tara din Europa nu a fost recunoscuta ca fiind indemna de catre

OIE

Raspandire geografica

Surse de infectie:•primare: animalele bolnave, in special cele fara semne clinice•secundare: haine, ingrijitori, adaposturi, obiecte, mijloace de transport contaminate; resturi alimentare din gospodarie, care pot contine carne de porc infectata, insuficient tratata termic

Cai de contaminare: •Oro-nazala, prin contact direct sau indirect cu porcii infectati sau prin consumul de hrana contaminata•Prin mucoasa (in special cea conjunctivala), prin materialul seminal de la vieri infectati, atat prin monta naturala cat si prin insamantare artificiala

Epidemiologie

Patogeneza3 faze:•Faza limfatică;•Faza viremică;•Faza viscerală.Patrundere virus Celule epiteliale Țesut limforeticular (cale oro-nazală) cripte amigdaliene adiacent si lnn. regionaleSângeSplină Măduva osoasă Lnn. viscerale Structuri limfoide (mucoasa intest subtire) Structuri parenchimatoase ale întregului organism.

Patogeneza

Multiplicarea virală are loc în:•Leucocitele țesutului limfatic;•Leucocitele circulante;•Celulele mononucleate;•Celulele endoteliale.

Tablou clinic• incubație 7-10 zile;• semne clinice dupa 3-4 sapt – nespecifice bolii;• tineretul este afectat mai grav decat animalele adulte.

Obişnuit evoluează sub 3 forme:• acută;• cronică;• cu debut întârziat.Uneori PPC poate evolua şi sub formă supraacută sau prin

forme atipice, greu de sistematizat. Semnul clinic comun tuturor formelor care se manifestă la debutul bolii este FEBRA.

Tablou clinic

În funcție de predominanța semnelor clinice si localizarea leziunilor există diverse forme de pestă:•septicemică;•nervoasă;•pulmonară;•cutanată;•mixtă.

Tablou clinic• Forma acută

– tulpini cu virulență mare;– evoluție: incubație scurtă , depresie severă , hipertermie , anorexie,

conjunctivită , constipație, diaree, convulsii, incoordonare în mers, hemoragii cutanate in special pe urechi, coadă, abdomen, parte internă membre;

– imunosupresie severă - manifestări clinice pulmonare, intestinale sau mixte - pot fi rezultatul intervenției secundare a unor bacterii, ca Pasteurella multocida şi/sau Salmonella choleraesuis (care in mod normal sunt comensali la această specie)

– viremie: titru mare;– raspuns imun absent;– moarte: 10-20 zile (probabil din cauza tulburarilor de la nivelul

aparatului circulator)

Tablou clinic

• Forma cronică– tulpini cu virulență moderată;– evoluție: incubație scurtă, trei faze de boală:

a)depresie, febră, anorexie b)îmbunătățirea tabloului clinic c)terminală, de reexacerbare a bolii;

– manifestă mai ales sub formă intestinală (enterită cronică), cahectizantă;

– viremia redusă temporar sau absentă;– raspuns imun prezent;– moarte: 1-3 luni.

Tablou clinic• Cu debut întârziat

– tulpini cu virulență mică;– perioada de infecție este prenatală: cu cât infecția se produce

într-o fază mai precoce a gestației cu atât fetuşii sunt mai afectați. Dacă scroafa este infectată în prima parte a gestației se poate ajunge la fatarea de produşi neviabili cu malformații, mumificați sau morți; daca infecția are loc dupa ziua 90 a gestației; purceii fătați prezintă viremie persistentă;

– evoluție: apariție târziu după infecție, anorexie şi depresie ce se accentuează treptat, temperatură corporală: normală sau uşor crescută , conjunctivită, dermatită , tulburări locomotorii;

– viremia: persistentă la titru mare;– răspuns imun absent.

Tablou lezional • Forme supraacute: absenta leziuni, diateza hemoragica, petesii cutanate,

congestie a organelor, tumefactie in limfocentri. • Forme acute si subacute: hemoragii multiple de dimensiuni variabile (consecinta a

degenerescentei hidropice urmata de necroza celulelor endoteliale si a trombocitopeniei) .

Forma acuta se manifesta prin: petesii si echimoze pe mucoase si seroase limfonodita hemoragica periferica (aspect marmorat) sau totala infarcte :1.splenice marginale, albe (cauza: ocluzie capilara cu trombi => semn

quasipatognomonic); 2. la nivelul vezicii biliare; 3.la nivelul tonsilelor (urmate de necroze ce se complica cu invazii bacteriene => tonsilite supurative)

Nefrozonefrita hemoragica Limfonoduli mariti in volum, mustosi pe sectiune cu hemoragii in corticala. SNC- meningoencefalita nepurulenta

Forma subacuta se manifesta prin: * Leziuni hemoragice mascate de infectii bacteriene rezultand tiflite si colite fibrino-necrotice nodulare ( ,,butoni pestosi”) * Cord flasc cu zone de congestie a miocardului * Stomac – petesii si eroziuni ale mucoasei * Val palatin,limba, amigdale,faringe,glota,esofag- ulceratii

• Forme cronice: hemoragii si infarcte mai putin evidente. Se manifesta prin: Atrofie timus, Depletie limfocitara in organe limfoide perifericre, Cecum si colon: - necroza si ulcere cu aspect de butoni Leziuni costale – calcificari in regiunile cartilaginoase

* Important : Pielea de la nivelul petelor eritematoase se tumefiază, determinând aparitia papulelor ce se acoperă cu un exsudat seros care, după uscare, formează împreună cu stratul superficial al pielii o crustă brună, indicând prezenta fazei de exantem papulos, pustulos sau crustos. Apoi, leziunile progresează transformându-se în plăci necrotice uscate. În asemenea cazuri diferentierea fată de variolă se poate face numai prin examen de laborator.

Butoni pestosi: Limfonodita hemoragica

PetesiiPiele Viscere abdominale

Rinichi Laringe

Rinichi, suine. Cortex cu petesii si infarcte inconjurate de hemoragii.

Rinichi. Petesii corticale “rinichi ou de curca”

Hidronefroza si hemoragii

Limfonod retrofaringian hemoragic. Tonsile cu hemoragii

Limfonod, petesii

Faringe, laringe Tonsile, necroza

DiagnosticSemnele clinice depind de stadiul bolii (acut, subacut, cronic) si ajuta la decelarea pestei porcine clasice, in teren, in proportie de 75%. Acestea sunt:•Polidipsie (in hipertermie)•Anorexie (refuza hrana)•Conjunctivita•Coada, picioarele, urechile, abdomenul colorate in rosu inchis (dermatita hemoragica/hemoragico-necrotica) •Constipatie urmata de diaree•Deplasare groaie si tremuraturi musculare

Diagnostic

Diagnosticul diferential trebuie facut fata de: • Pesta porcina Africana

(identica clinic lezional)• Diareea virala bovina-boala

mucoaselor (BVD-MD)• Sindromul reproductiv

respirator (boala urechilor albastre)

• Sindromul de dermatita porcina si nefroza

• Eperythrozoonosis (Mycoplasma suis)

• Boala Glasser (Haemophilus parasuis)

• Pseudorabie (Boala Aujeszky)• Purpura hemoragica• Salmoneloza/Pasteureloza/

Actinobaciloza• Rujet• Leptospiroza• Intoxicatii cumarinice

DiagnosticProbele•De la animale in viata se recolteaza sange integral (heparinat sau cu EDTA)•Postmortem se recolteaza tonsile, splina, rinichi, tesut limfatic (limfonod ileocecal si retrofaringian), ileon. In cazul carcaselor autolizate: os lung intreg sau sternul.

– Pentru testare serologica nu se preleveaza de la purcei mai mici de 8 saptamani

– In perioada de incubatie a bolii, tonsilele sunt cele mai adecvate probe pentru ca sunt primul mediu de replicare a virusului.

– Anticorpii se dezvolta in a 3-a saptamana de boala•Transportul si depozitarea se fac in containere ermetic inchise, pastrate la rece (nu inghetate), expediate cat mai repede posibil.

DiagnosticIdentificarea agentului cauzal

Imunologic•Izolarea virusului (sensibil si specific) – prin inocularea pe celule renale suine, cu diviziune rapida (PK-15 sau SK16). Este o metoda lenta.•Testul de imunofluorescenta directa (FAT), cu anticorpi fluorescenti – din criosectiuni cu anticorpi monoclonali (pentru diferentierea vPPC de celelalte pestivirusuri).•Testul ELISA – cu anticorpi monoclonali si/sau policlonali impotriva unei varietati de protein virale. Poate fi folosit in diagnosticul animalelor vii, dar are sensibilitate redusa.•PCR (polymerase chain reaction) – se pot detecta fragmente de ARN viral. Poate fi folosit pe probe de sange sau tesut. Nu este standardizata European.

Diagnostic

Identificarea agentului causalSerologic

•FAVN (fluorescent antibody virus neutralization) – determinarea activitatii de neutralizare a anticorpilor din proba de ser.•NPLA (neutralizing peroxidase linked assay – serurile se testeaza in raport cu serurile martor)•ELISA (enzyme linked immunosorbent assay) – realizat cu anticorpi monoclonali

Zone 1 – Alterare usoara 2 – Leziuni distinctive 3 – Leziuni severe

Piele Eritem Hemoragii izolate Hemoragii multiple

Seroase Petesii isolate Petesii in diferite zone Petesii generalizate

Tonsile Tumefactie Eritem Necroza

Splina Infacte mici Infarcte evidente 50% infacte

Rinichi Petesii individuale Petesii de suprafata si interstitiale

Multiple petesii

Limfonoduri Tumefactie Tumefactie si hemoragii neregulate

Tumefactie si hemoragie generalizata

Ilium Eritem Eritem si puncte de necroza Necroze multiple sau butoni ulcerativi

Creier Hiperemie usoara Hiperemie Hiperemie si vase congestionate

Pulmon Bronsita Bronhopneumonie sau pleurita

Bronhopneumonie si pleurita

Tablou lezional pe scara de la 1 la 3 (Floegel – Niesmann, 2003)

Profilaxie

SanitaraPrevenirea introducerii vPPC in tari indemne:-Interzicerea importului produselor neprelucrate termic din tarile infectate-Gunoi distrus si sterilizat-Curatire si dezinfectie vectori mecanici, vizitatori, camioane.

Profilaxie

Medicala-In tarile in care PPC este enzootica = vaccinare

- Cel mai utilizat vacin este produs din tulpina “C”- Scroafele vaccinate transmit anticorpii prin

colostru-In UE vaccinarea este interzisa

- Alternativ a fost produs un vacin subunitar cu marker E2 pentru stoparea diseminarii virusului

Combaterea • Boala inclusa in lista A a OIE, supusa declararii oficiale si carantinei

de gradul II• Se impune asanarea intregului efectiv infectat si/sau contaminat in

cazul confirmarii a cel putin un caz de pesta porcina clasica• masuri de DDD• Repopulare dupa cel putin 30 sau 60 de zile de la dezinfectia finala• Arderea cadavrelor si a deseurilor de abator• Carnea provenita de la animale contaminate se valorifica doar dupa

sterilizare termica• Cand intr-o explatatie se suspicioneaza un caz de PPC se aplica

masuri stricte de carantina (nici un porc nu mai intra sau iese din exploatatie; deplasarea persoanelor si a mijloacelor de transport este restrictionata; ancheta epidemiologica)

Bibliografie selectiva• Danes, Doina – Boli infectioase transfrontaliere, 2005• Manzat, Radu Moga – Boli virotice si prionice ale

animalelor• E. Straw E, Barbara – Diseases of swine, 2006• http://www.cfsph.iastate.edu/DiseaseInfo/disease-ima

ges.php?name=classical-swine-fever&lang=en• http://www.oie.int/fileadmin/Home/eng/Animal_Heal

th_in_the_World/docs/pdf/CLASSICAL_SWINE_FEVER_FINAL.pdf (22.11.2013)

• http://www.oie.int/en/animal-health-in-the-world/official-disease-status/classical-swine-fever/