Perspectivele Turismului Balnear in Romania

29
Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea ECTS Conducător ştiinţific: Student: Prof.univ. Untaru Elena Borosz Ionela-Monalisa ECTS, 8221 1

description

Despre turismul balnear

Transcript of Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Page 1: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice

Specializarea ECTS

Conducător ştiinţific Student

Profuniv Untaru Elena Borosz Ionela-Monalisa

ECTS 8221

Braşov 2014

1

Cuprins

Cap 1Factori naturali de cură3

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii14

CONCLUZII16

2

Introducere

Romacircnia se icircnscrie icircn racircndul ţărilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea

ce a făcut ca turismul balnear romacircnesc să aibă o veche tradiţie şi să cunoască o

amplă dezvoltare

Dintre toate segmentele de turism din Romacircnia turismul balnear este singura

formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent de mare complexitate

practice inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice

Icircn ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice turismul

balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale spre care se

centrează importante mijloace materiale şi umane cu implicare tot mai profundă a

ştiinţei şi tehnicii a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi

de un icircnalt nivel calitativ chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern

determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţieiTocmai de

aceea avantajele deosebite oferite Romacircniei de importantul potenţial balnear de care

dispune trebuie să se transforme icircntr-un avantaj competitiv care icircn condiţiile unei

strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului romacircnesc

Cap 1Factori naturali de curăResursele balneoturistice reprezintă componente determinante ale ofertei

balneare caracteristicile lor cantitative şi calitative determinacircnd modul şi nivelul de

organizare şi amenajare ale structurilor necesare valorificării lor Romacircnia dispune de

un potenţial balnear de excepţie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cură

valoarea lor terapeutică rezervele importante Acesta poate fi structurat pe mai multe

categorii ape minerale şi termominerale lacuri terapeutice nămoluri şi turbe

terapeutice emanaţii naturale de gaze terapeutice saline factori climaterici

plante medicinale aeroionizarea

3

Apele minerale şi termominerale

Prin volumul rezervelor apreciat de specialiştii icircn domeniu la peste 3000 de

izvoare calităţile terapeutice varietatea conţinutului lor aceste ape minerale şi

termominerale reprezintă principalul factor natural de cură din ţara noastră de care se

leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a Romacircniei Structura geologică

complexă a teritoriului Romacircniei a făcut ca aceasta să dispună de o inepuizabilă

rezervă de ape minerale caracterizate printr-un conţinut deosebit de variat icircn elemente

chimice şi o mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-chimic mineralogic

termic etc Acestea sunt localizate icircn principal icircn arealul montan mai ales icircn aureola

mofetică din icircmprejurimile catenei vulcanice Oaş-Gutacirci-Călimani Harghita (ape

carbogazoase) (staţiunile Covasna Tuşnad Călimăneşti Căciulata Băile Herculane

Vatra Dornei Slănic Moldova) apoi icircn cel de dealuri subcarpatice şi de podiş sau la

contactul acestora cu munţii (ape clorurato-sodice bicarbonate) precum şi icircn zonele de

cacircmpie (ape termominerale bicarbonate sau de zăcămacircnt) Apele minerale nu posedă

pacircnă icircn prezent o definiţie unică existacircnd nuanţări diferite de la ţară la ţară icircn funcţie

de specificul acestora aderacircndu-se icircnsă prin elementele de bază fie la conceptul latin

care defineşte apa minerală exclusiv prin acţiunea sa terapeutică fie la conceptul

german mult mai extins care ia icircn considerare şi criterii cantitative de compoziţie

chimică

Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un anumit conţinut

de substanţe icircn soluţie şi cu unele proprietăţi fizice şi chimice care o fac aptă pentru

cura balneară sau valorificare alimentară Această definiţie exclude stabilirea unor limite

precise pentru calităţile chimice sau fizice ale apelor (mineralizaţia totală concentraţia

unor ioni temperatura radioactivitatea etc) Caracterul terapeutic de cură externă sau

internă precum şi cel alimentar se definesc pentru fiecare icircn parte prin studii detaliate

fizice chimice farmacodinamice Astfel modul de folosinţă nu mai poate avea un

caracter empiric ci se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare S-a ajuns la

această soluţie deoarece icircn numeroase cazuri s-a constatat că ape care nu se

icircncadrau de exemplu icircn limitele de mineralizare totală a apelor denumite minerale

datorită prezenţei unor microelemente sau a unor calităţi fizice ofereau posibilitatea

obţinerii unor rezultate bune icircn tratamentul balnear

4

Totuşi icircn scop orientativ pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de

ape ca minerale Ministerul Sănătăţii prin Institutul de medicină fizică balneologie şi

recuperare medicală a stabilit icircn consens cu concepţia balnelogică internaţională

următoarele condiţii pentru apele minerale (definiţia şi criteriile pe care trebuie să le

icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale) Se conferă nomenclatura de ape

minerale apelor care provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi icircndeplinesc

anumite criterii icircn ceea ce priveşte caracteristicile lor fizico-chimice au efecte

farmacodinamice asupra organismului şi sunt utilizate icircn scop terapeutic

Criteriile pe care trebuie să le icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale

1048707 existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute (criteriu pe care trebuie să-l

icircndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum

şi una dintre condiţiile redate mai jos

- mineralizare sau conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1gl

- prezenţă unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută icircn proporţii

minim necesare normate de la ţară la ţară icircn limite apropiate Oligoelemetele curative

cunoscute sunt fierul bromul iodul arseniul litiul stronţiu bariu bor sulf siliciu

mangan aluminiu

- conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice icircn concentraţii stabilite (1000 mg CO2l

1mg H2Sl) Apele naturale de provenienţă subterană lipsite de gaze dizolvate sunt

denumite plate

- temperaturi de peste 20ordm C independent de conţinutul mineral care le conferă

caracteristica de ape termale hipotermale 20-31ordm C termale 32-38ordm C hipertermale

peste 38ordm C

- conţinut de elemente radioactive icircn unităţi Machel (aproximativ 50-100 uM)

Clasificările apelor minerale utilizate icircn diferite ţări se deosebesc uneori

semnificativ ele fiind adaptate icircn ultimele decenii icircn funcţie de punerea icircn evidenţă

efectelor biologice şi terapeutice ale multor oligominerale In esenţă icircnsă se respectă

clasificarea germană pe criterii cantitative de compoziţie fizico-chimică icircn care la

criteriile de mai sus se adaugă şi detalii ale compoziţiei ionice exprimate icircn buletine de

analiză icircn de miliechivalenţi la apele cu mineralizare de peste 1gl

5

Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră

sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce

a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice

specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii

de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice

este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt

icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B

Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele

caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape

de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate

icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia

activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)

oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale

sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea

soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale

Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate

pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)

fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)

Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial

hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn

nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori

găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte

conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase

carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind

administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor

biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn

tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni

bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice

sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de

aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii

vaginale

6

Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale

alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale

alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei

Covasna Biborţeni Vacirclcele şa

Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite

atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite

Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi

ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie

diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In

funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor

hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu

concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone

hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind

utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn

funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut

de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii

colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi

icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru

efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor

In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice

din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja

Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali

Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi

Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice

cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare

diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111

1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg

Ca K şi sulfat

1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt

lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă

1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate

7

şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc

1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul

romacircnesc al Mării Negre

1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din

staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic

Prahova (Subcarpaţii Orientali)

O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de

heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură

icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la

Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de

băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică

hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice

neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea

acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-

pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale

Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul

general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale

cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele

carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape

carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase

sulfuroase

Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola

mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana

Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate

carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile

Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel

Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai

mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri

Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa

Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)

8

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie

şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură

externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In

crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice

hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru

cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic

Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec

Malnaş Lipova şa

In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn

tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru

efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi

acordului

Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna

Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale

Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare

grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare

hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din

punct de vedere terapeutic

Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na

K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul

Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora

pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are

surse de ape termale sulfatate

Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care

predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate

icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate

Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi

Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă

pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale

acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează

eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)

9

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale

Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri

Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă

de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii

frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In

Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu

Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile

din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest

(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea

(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul

hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia

precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai

intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să

fie folosită cu precădere la sursă

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice

carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu

mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate

ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea

afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice

cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma

crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale

aparatului respirator alergii

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia

gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)

stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia

pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile

au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice

effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea

abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au

efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată

10

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 2: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Cuprins

Cap 1Factori naturali de cură3

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii14

CONCLUZII16

2

Introducere

Romacircnia se icircnscrie icircn racircndul ţărilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea

ce a făcut ca turismul balnear romacircnesc să aibă o veche tradiţie şi să cunoască o

amplă dezvoltare

Dintre toate segmentele de turism din Romacircnia turismul balnear este singura

formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent de mare complexitate

practice inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice

Icircn ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice turismul

balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale spre care se

centrează importante mijloace materiale şi umane cu implicare tot mai profundă a

ştiinţei şi tehnicii a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi

de un icircnalt nivel calitativ chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern

determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţieiTocmai de

aceea avantajele deosebite oferite Romacircniei de importantul potenţial balnear de care

dispune trebuie să se transforme icircntr-un avantaj competitiv care icircn condiţiile unei

strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului romacircnesc

Cap 1Factori naturali de curăResursele balneoturistice reprezintă componente determinante ale ofertei

balneare caracteristicile lor cantitative şi calitative determinacircnd modul şi nivelul de

organizare şi amenajare ale structurilor necesare valorificării lor Romacircnia dispune de

un potenţial balnear de excepţie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cură

valoarea lor terapeutică rezervele importante Acesta poate fi structurat pe mai multe

categorii ape minerale şi termominerale lacuri terapeutice nămoluri şi turbe

terapeutice emanaţii naturale de gaze terapeutice saline factori climaterici

plante medicinale aeroionizarea

3

Apele minerale şi termominerale

Prin volumul rezervelor apreciat de specialiştii icircn domeniu la peste 3000 de

izvoare calităţile terapeutice varietatea conţinutului lor aceste ape minerale şi

termominerale reprezintă principalul factor natural de cură din ţara noastră de care se

leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a Romacircniei Structura geologică

complexă a teritoriului Romacircniei a făcut ca aceasta să dispună de o inepuizabilă

rezervă de ape minerale caracterizate printr-un conţinut deosebit de variat icircn elemente

chimice şi o mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-chimic mineralogic

termic etc Acestea sunt localizate icircn principal icircn arealul montan mai ales icircn aureola

mofetică din icircmprejurimile catenei vulcanice Oaş-Gutacirci-Călimani Harghita (ape

carbogazoase) (staţiunile Covasna Tuşnad Călimăneşti Căciulata Băile Herculane

Vatra Dornei Slănic Moldova) apoi icircn cel de dealuri subcarpatice şi de podiş sau la

contactul acestora cu munţii (ape clorurato-sodice bicarbonate) precum şi icircn zonele de

cacircmpie (ape termominerale bicarbonate sau de zăcămacircnt) Apele minerale nu posedă

pacircnă icircn prezent o definiţie unică existacircnd nuanţări diferite de la ţară la ţară icircn funcţie

de specificul acestora aderacircndu-se icircnsă prin elementele de bază fie la conceptul latin

care defineşte apa minerală exclusiv prin acţiunea sa terapeutică fie la conceptul

german mult mai extins care ia icircn considerare şi criterii cantitative de compoziţie

chimică

Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un anumit conţinut

de substanţe icircn soluţie şi cu unele proprietăţi fizice şi chimice care o fac aptă pentru

cura balneară sau valorificare alimentară Această definiţie exclude stabilirea unor limite

precise pentru calităţile chimice sau fizice ale apelor (mineralizaţia totală concentraţia

unor ioni temperatura radioactivitatea etc) Caracterul terapeutic de cură externă sau

internă precum şi cel alimentar se definesc pentru fiecare icircn parte prin studii detaliate

fizice chimice farmacodinamice Astfel modul de folosinţă nu mai poate avea un

caracter empiric ci se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare S-a ajuns la

această soluţie deoarece icircn numeroase cazuri s-a constatat că ape care nu se

icircncadrau de exemplu icircn limitele de mineralizare totală a apelor denumite minerale

datorită prezenţei unor microelemente sau a unor calităţi fizice ofereau posibilitatea

obţinerii unor rezultate bune icircn tratamentul balnear

4

Totuşi icircn scop orientativ pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de

ape ca minerale Ministerul Sănătăţii prin Institutul de medicină fizică balneologie şi

recuperare medicală a stabilit icircn consens cu concepţia balnelogică internaţională

următoarele condiţii pentru apele minerale (definiţia şi criteriile pe care trebuie să le

icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale) Se conferă nomenclatura de ape

minerale apelor care provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi icircndeplinesc

anumite criterii icircn ceea ce priveşte caracteristicile lor fizico-chimice au efecte

farmacodinamice asupra organismului şi sunt utilizate icircn scop terapeutic

Criteriile pe care trebuie să le icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale

1048707 existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute (criteriu pe care trebuie să-l

icircndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum

şi una dintre condiţiile redate mai jos

- mineralizare sau conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1gl

- prezenţă unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută icircn proporţii

minim necesare normate de la ţară la ţară icircn limite apropiate Oligoelemetele curative

cunoscute sunt fierul bromul iodul arseniul litiul stronţiu bariu bor sulf siliciu

mangan aluminiu

- conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice icircn concentraţii stabilite (1000 mg CO2l

1mg H2Sl) Apele naturale de provenienţă subterană lipsite de gaze dizolvate sunt

denumite plate

- temperaturi de peste 20ordm C independent de conţinutul mineral care le conferă

caracteristica de ape termale hipotermale 20-31ordm C termale 32-38ordm C hipertermale

peste 38ordm C

- conţinut de elemente radioactive icircn unităţi Machel (aproximativ 50-100 uM)

Clasificările apelor minerale utilizate icircn diferite ţări se deosebesc uneori

semnificativ ele fiind adaptate icircn ultimele decenii icircn funcţie de punerea icircn evidenţă

efectelor biologice şi terapeutice ale multor oligominerale In esenţă icircnsă se respectă

clasificarea germană pe criterii cantitative de compoziţie fizico-chimică icircn care la

criteriile de mai sus se adaugă şi detalii ale compoziţiei ionice exprimate icircn buletine de

analiză icircn de miliechivalenţi la apele cu mineralizare de peste 1gl

5

Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră

sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce

a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice

specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii

de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice

este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt

icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B

Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele

caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape

de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate

icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia

activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)

oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale

sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea

soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale

Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate

pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)

fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)

Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial

hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn

nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori

găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte

conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase

carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind

administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor

biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn

tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni

bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice

sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de

aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii

vaginale

6

Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale

alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale

alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei

Covasna Biborţeni Vacirclcele şa

Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite

atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite

Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi

ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie

diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In

funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor

hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu

concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone

hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind

utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn

funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut

de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii

colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi

icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru

efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor

In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice

din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja

Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali

Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi

Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice

cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare

diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111

1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg

Ca K şi sulfat

1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt

lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă

1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate

7

şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc

1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul

romacircnesc al Mării Negre

1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din

staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic

Prahova (Subcarpaţii Orientali)

O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de

heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură

icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la

Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de

băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică

hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice

neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea

acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-

pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale

Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul

general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale

cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele

carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape

carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase

sulfuroase

Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola

mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana

Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate

carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile

Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel

Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai

mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri

Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa

Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)

8

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie

şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură

externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In

crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice

hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru

cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic

Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec

Malnaş Lipova şa

In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn

tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru

efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi

acordului

Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna

Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale

Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare

grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare

hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din

punct de vedere terapeutic

Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na

K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul

Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora

pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are

surse de ape termale sulfatate

Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care

predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate

icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate

Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi

Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă

pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale

acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează

eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)

9

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale

Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri

Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă

de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii

frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In

Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu

Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile

din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest

(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea

(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul

hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia

precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai

intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să

fie folosită cu precădere la sursă

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice

carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu

mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate

ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea

afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice

cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma

crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale

aparatului respirator alergii

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia

gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)

stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia

pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile

au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice

effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea

abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au

efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată

10

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 3: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Introducere

Romacircnia se icircnscrie icircn racircndul ţărilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea

ce a făcut ca turismul balnear romacircnesc să aibă o veche tradiţie şi să cunoască o

amplă dezvoltare

Dintre toate segmentele de turism din Romacircnia turismul balnear este singura

formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent de mare complexitate

practice inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice

Icircn ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice turismul

balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale spre care se

centrează importante mijloace materiale şi umane cu implicare tot mai profundă a

ştiinţei şi tehnicii a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi

de un icircnalt nivel calitativ chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern

determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţieiTocmai de

aceea avantajele deosebite oferite Romacircniei de importantul potenţial balnear de care

dispune trebuie să se transforme icircntr-un avantaj competitiv care icircn condiţiile unei

strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului romacircnesc

Cap 1Factori naturali de curăResursele balneoturistice reprezintă componente determinante ale ofertei

balneare caracteristicile lor cantitative şi calitative determinacircnd modul şi nivelul de

organizare şi amenajare ale structurilor necesare valorificării lor Romacircnia dispune de

un potenţial balnear de excepţie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cură

valoarea lor terapeutică rezervele importante Acesta poate fi structurat pe mai multe

categorii ape minerale şi termominerale lacuri terapeutice nămoluri şi turbe

terapeutice emanaţii naturale de gaze terapeutice saline factori climaterici

plante medicinale aeroionizarea

3

Apele minerale şi termominerale

Prin volumul rezervelor apreciat de specialiştii icircn domeniu la peste 3000 de

izvoare calităţile terapeutice varietatea conţinutului lor aceste ape minerale şi

termominerale reprezintă principalul factor natural de cură din ţara noastră de care se

leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a Romacircniei Structura geologică

complexă a teritoriului Romacircniei a făcut ca aceasta să dispună de o inepuizabilă

rezervă de ape minerale caracterizate printr-un conţinut deosebit de variat icircn elemente

chimice şi o mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-chimic mineralogic

termic etc Acestea sunt localizate icircn principal icircn arealul montan mai ales icircn aureola

mofetică din icircmprejurimile catenei vulcanice Oaş-Gutacirci-Călimani Harghita (ape

carbogazoase) (staţiunile Covasna Tuşnad Călimăneşti Căciulata Băile Herculane

Vatra Dornei Slănic Moldova) apoi icircn cel de dealuri subcarpatice şi de podiş sau la

contactul acestora cu munţii (ape clorurato-sodice bicarbonate) precum şi icircn zonele de

cacircmpie (ape termominerale bicarbonate sau de zăcămacircnt) Apele minerale nu posedă

pacircnă icircn prezent o definiţie unică existacircnd nuanţări diferite de la ţară la ţară icircn funcţie

de specificul acestora aderacircndu-se icircnsă prin elementele de bază fie la conceptul latin

care defineşte apa minerală exclusiv prin acţiunea sa terapeutică fie la conceptul

german mult mai extins care ia icircn considerare şi criterii cantitative de compoziţie

chimică

Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un anumit conţinut

de substanţe icircn soluţie şi cu unele proprietăţi fizice şi chimice care o fac aptă pentru

cura balneară sau valorificare alimentară Această definiţie exclude stabilirea unor limite

precise pentru calităţile chimice sau fizice ale apelor (mineralizaţia totală concentraţia

unor ioni temperatura radioactivitatea etc) Caracterul terapeutic de cură externă sau

internă precum şi cel alimentar se definesc pentru fiecare icircn parte prin studii detaliate

fizice chimice farmacodinamice Astfel modul de folosinţă nu mai poate avea un

caracter empiric ci se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare S-a ajuns la

această soluţie deoarece icircn numeroase cazuri s-a constatat că ape care nu se

icircncadrau de exemplu icircn limitele de mineralizare totală a apelor denumite minerale

datorită prezenţei unor microelemente sau a unor calităţi fizice ofereau posibilitatea

obţinerii unor rezultate bune icircn tratamentul balnear

4

Totuşi icircn scop orientativ pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de

ape ca minerale Ministerul Sănătăţii prin Institutul de medicină fizică balneologie şi

recuperare medicală a stabilit icircn consens cu concepţia balnelogică internaţională

următoarele condiţii pentru apele minerale (definiţia şi criteriile pe care trebuie să le

icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale) Se conferă nomenclatura de ape

minerale apelor care provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi icircndeplinesc

anumite criterii icircn ceea ce priveşte caracteristicile lor fizico-chimice au efecte

farmacodinamice asupra organismului şi sunt utilizate icircn scop terapeutic

Criteriile pe care trebuie să le icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale

1048707 existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute (criteriu pe care trebuie să-l

icircndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum

şi una dintre condiţiile redate mai jos

- mineralizare sau conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1gl

- prezenţă unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută icircn proporţii

minim necesare normate de la ţară la ţară icircn limite apropiate Oligoelemetele curative

cunoscute sunt fierul bromul iodul arseniul litiul stronţiu bariu bor sulf siliciu

mangan aluminiu

- conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice icircn concentraţii stabilite (1000 mg CO2l

1mg H2Sl) Apele naturale de provenienţă subterană lipsite de gaze dizolvate sunt

denumite plate

- temperaturi de peste 20ordm C independent de conţinutul mineral care le conferă

caracteristica de ape termale hipotermale 20-31ordm C termale 32-38ordm C hipertermale

peste 38ordm C

- conţinut de elemente radioactive icircn unităţi Machel (aproximativ 50-100 uM)

Clasificările apelor minerale utilizate icircn diferite ţări se deosebesc uneori

semnificativ ele fiind adaptate icircn ultimele decenii icircn funcţie de punerea icircn evidenţă

efectelor biologice şi terapeutice ale multor oligominerale In esenţă icircnsă se respectă

clasificarea germană pe criterii cantitative de compoziţie fizico-chimică icircn care la

criteriile de mai sus se adaugă şi detalii ale compoziţiei ionice exprimate icircn buletine de

analiză icircn de miliechivalenţi la apele cu mineralizare de peste 1gl

5

Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră

sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce

a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice

specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii

de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice

este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt

icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B

Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele

caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape

de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate

icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia

activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)

oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale

sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea

soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale

Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate

pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)

fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)

Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial

hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn

nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori

găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte

conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase

carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind

administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor

biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn

tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni

bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice

sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de

aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii

vaginale

6

Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale

alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale

alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei

Covasna Biborţeni Vacirclcele şa

Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite

atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite

Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi

ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie

diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In

funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor

hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu

concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone

hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind

utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn

funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut

de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii

colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi

icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru

efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor

In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice

din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja

Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali

Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi

Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice

cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare

diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111

1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg

Ca K şi sulfat

1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt

lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă

1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate

7

şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc

1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul

romacircnesc al Mării Negre

1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din

staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic

Prahova (Subcarpaţii Orientali)

O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de

heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură

icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la

Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de

băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică

hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice

neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea

acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-

pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale

Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul

general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale

cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele

carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape

carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase

sulfuroase

Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola

mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana

Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate

carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile

Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel

Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai

mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri

Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa

Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)

8

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie

şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură

externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In

crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice

hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru

cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic

Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec

Malnaş Lipova şa

In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn

tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru

efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi

acordului

Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna

Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale

Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare

grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare

hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din

punct de vedere terapeutic

Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na

K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul

Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora

pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are

surse de ape termale sulfatate

Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care

predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate

icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate

Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi

Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă

pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale

acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează

eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)

9

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale

Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri

Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă

de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii

frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In

Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu

Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile

din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest

(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea

(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul

hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia

precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai

intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să

fie folosită cu precădere la sursă

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice

carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu

mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate

ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea

afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice

cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma

crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale

aparatului respirator alergii

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia

gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)

stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia

pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile

au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice

effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea

abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au

efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată

10

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 4: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Apele minerale şi termominerale

Prin volumul rezervelor apreciat de specialiştii icircn domeniu la peste 3000 de

izvoare calităţile terapeutice varietatea conţinutului lor aceste ape minerale şi

termominerale reprezintă principalul factor natural de cură din ţara noastră de care se

leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a Romacircniei Structura geologică

complexă a teritoriului Romacircniei a făcut ca aceasta să dispună de o inepuizabilă

rezervă de ape minerale caracterizate printr-un conţinut deosebit de variat icircn elemente

chimice şi o mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-chimic mineralogic

termic etc Acestea sunt localizate icircn principal icircn arealul montan mai ales icircn aureola

mofetică din icircmprejurimile catenei vulcanice Oaş-Gutacirci-Călimani Harghita (ape

carbogazoase) (staţiunile Covasna Tuşnad Călimăneşti Căciulata Băile Herculane

Vatra Dornei Slănic Moldova) apoi icircn cel de dealuri subcarpatice şi de podiş sau la

contactul acestora cu munţii (ape clorurato-sodice bicarbonate) precum şi icircn zonele de

cacircmpie (ape termominerale bicarbonate sau de zăcămacircnt) Apele minerale nu posedă

pacircnă icircn prezent o definiţie unică existacircnd nuanţări diferite de la ţară la ţară icircn funcţie

de specificul acestora aderacircndu-se icircnsă prin elementele de bază fie la conceptul latin

care defineşte apa minerală exclusiv prin acţiunea sa terapeutică fie la conceptul

german mult mai extins care ia icircn considerare şi criterii cantitative de compoziţie

chimică

Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un anumit conţinut

de substanţe icircn soluţie şi cu unele proprietăţi fizice şi chimice care o fac aptă pentru

cura balneară sau valorificare alimentară Această definiţie exclude stabilirea unor limite

precise pentru calităţile chimice sau fizice ale apelor (mineralizaţia totală concentraţia

unor ioni temperatura radioactivitatea etc) Caracterul terapeutic de cură externă sau

internă precum şi cel alimentar se definesc pentru fiecare icircn parte prin studii detaliate

fizice chimice farmacodinamice Astfel modul de folosinţă nu mai poate avea un

caracter empiric ci se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare S-a ajuns la

această soluţie deoarece icircn numeroase cazuri s-a constatat că ape care nu se

icircncadrau de exemplu icircn limitele de mineralizare totală a apelor denumite minerale

datorită prezenţei unor microelemente sau a unor calităţi fizice ofereau posibilitatea

obţinerii unor rezultate bune icircn tratamentul balnear

4

Totuşi icircn scop orientativ pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de

ape ca minerale Ministerul Sănătăţii prin Institutul de medicină fizică balneologie şi

recuperare medicală a stabilit icircn consens cu concepţia balnelogică internaţională

următoarele condiţii pentru apele minerale (definiţia şi criteriile pe care trebuie să le

icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale) Se conferă nomenclatura de ape

minerale apelor care provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi icircndeplinesc

anumite criterii icircn ceea ce priveşte caracteristicile lor fizico-chimice au efecte

farmacodinamice asupra organismului şi sunt utilizate icircn scop terapeutic

Criteriile pe care trebuie să le icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale

1048707 existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute (criteriu pe care trebuie să-l

icircndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum

şi una dintre condiţiile redate mai jos

- mineralizare sau conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1gl

- prezenţă unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută icircn proporţii

minim necesare normate de la ţară la ţară icircn limite apropiate Oligoelemetele curative

cunoscute sunt fierul bromul iodul arseniul litiul stronţiu bariu bor sulf siliciu

mangan aluminiu

- conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice icircn concentraţii stabilite (1000 mg CO2l

1mg H2Sl) Apele naturale de provenienţă subterană lipsite de gaze dizolvate sunt

denumite plate

- temperaturi de peste 20ordm C independent de conţinutul mineral care le conferă

caracteristica de ape termale hipotermale 20-31ordm C termale 32-38ordm C hipertermale

peste 38ordm C

- conţinut de elemente radioactive icircn unităţi Machel (aproximativ 50-100 uM)

Clasificările apelor minerale utilizate icircn diferite ţări se deosebesc uneori

semnificativ ele fiind adaptate icircn ultimele decenii icircn funcţie de punerea icircn evidenţă

efectelor biologice şi terapeutice ale multor oligominerale In esenţă icircnsă se respectă

clasificarea germană pe criterii cantitative de compoziţie fizico-chimică icircn care la

criteriile de mai sus se adaugă şi detalii ale compoziţiei ionice exprimate icircn buletine de

analiză icircn de miliechivalenţi la apele cu mineralizare de peste 1gl

5

Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră

sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce

a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice

specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii

de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice

este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt

icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B

Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele

caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape

de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate

icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia

activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)

oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale

sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea

soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale

Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate

pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)

fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)

Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial

hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn

nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori

găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte

conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase

carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind

administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor

biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn

tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni

bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice

sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de

aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii

vaginale

6

Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale

alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale

alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei

Covasna Biborţeni Vacirclcele şa

Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite

atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite

Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi

ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie

diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In

funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor

hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu

concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone

hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind

utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn

funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut

de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii

colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi

icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru

efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor

In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice

din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja

Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali

Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi

Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice

cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare

diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111

1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg

Ca K şi sulfat

1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt

lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă

1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate

7

şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc

1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul

romacircnesc al Mării Negre

1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din

staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic

Prahova (Subcarpaţii Orientali)

O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de

heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură

icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la

Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de

băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică

hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice

neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea

acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-

pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale

Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul

general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale

cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele

carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape

carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase

sulfuroase

Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola

mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana

Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate

carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile

Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel

Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai

mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri

Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa

Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)

8

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie

şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură

externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In

crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice

hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru

cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic

Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec

Malnaş Lipova şa

In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn

tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru

efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi

acordului

Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna

Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale

Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare

grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare

hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din

punct de vedere terapeutic

Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na

K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul

Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora

pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are

surse de ape termale sulfatate

Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care

predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate

icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate

Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi

Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă

pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale

acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează

eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)

9

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale

Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri

Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă

de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii

frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In

Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu

Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile

din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest

(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea

(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul

hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia

precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai

intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să

fie folosită cu precădere la sursă

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice

carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu

mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate

ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea

afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice

cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma

crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale

aparatului respirator alergii

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia

gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)

stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia

pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile

au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice

effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea

abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au

efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată

10

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 5: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Totuşi icircn scop orientativ pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de

ape ca minerale Ministerul Sănătăţii prin Institutul de medicină fizică balneologie şi

recuperare medicală a stabilit icircn consens cu concepţia balnelogică internaţională

următoarele condiţii pentru apele minerale (definiţia şi criteriile pe care trebuie să le

icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale) Se conferă nomenclatura de ape

minerale apelor care provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi icircndeplinesc

anumite criterii icircn ceea ce priveşte caracteristicile lor fizico-chimice au efecte

farmacodinamice asupra organismului şi sunt utilizate icircn scop terapeutic

Criteriile pe care trebuie să le icircndeplinească pentru a fi considerate ape minerale

1048707 existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute (criteriu pe care trebuie să-l

icircndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum

şi una dintre condiţiile redate mai jos

- mineralizare sau conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1gl

- prezenţă unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută icircn proporţii

minim necesare normate de la ţară la ţară icircn limite apropiate Oligoelemetele curative

cunoscute sunt fierul bromul iodul arseniul litiul stronţiu bariu bor sulf siliciu

mangan aluminiu

- conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice icircn concentraţii stabilite (1000 mg CO2l

1mg H2Sl) Apele naturale de provenienţă subterană lipsite de gaze dizolvate sunt

denumite plate

- temperaturi de peste 20ordm C independent de conţinutul mineral care le conferă

caracteristica de ape termale hipotermale 20-31ordm C termale 32-38ordm C hipertermale

peste 38ordm C

- conţinut de elemente radioactive icircn unităţi Machel (aproximativ 50-100 uM)

Clasificările apelor minerale utilizate icircn diferite ţări se deosebesc uneori

semnificativ ele fiind adaptate icircn ultimele decenii icircn funcţie de punerea icircn evidenţă

efectelor biologice şi terapeutice ale multor oligominerale In esenţă icircnsă se respectă

clasificarea germană pe criterii cantitative de compoziţie fizico-chimică icircn care la

criteriile de mai sus se adaugă şi detalii ale compoziţiei ionice exprimate icircn buletine de

analiză icircn de miliechivalenţi la apele cu mineralizare de peste 1gl

5

Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră

sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce

a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice

specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii

de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice

este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt

icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B

Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele

caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape

de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate

icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia

activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)

oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale

sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea

soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale

Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate

pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)

fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)

Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial

hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn

nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori

găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte

conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase

carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind

administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor

biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn

tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni

bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice

sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de

aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii

vaginale

6

Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale

alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale

alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei

Covasna Biborţeni Vacirclcele şa

Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite

atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite

Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi

ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie

diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In

funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor

hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu

concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone

hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind

utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn

funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut

de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii

colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi

icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru

efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor

In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice

din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja

Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali

Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi

Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice

cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare

diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111

1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg

Ca K şi sulfat

1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt

lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă

1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate

7

şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc

1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul

romacircnesc al Mării Negre

1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din

staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic

Prahova (Subcarpaţii Orientali)

O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de

heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură

icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la

Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de

băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică

hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice

neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea

acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-

pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale

Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul

general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale

cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele

carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape

carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase

sulfuroase

Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola

mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana

Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate

carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile

Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel

Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai

mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri

Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa

Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)

8

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie

şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură

externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In

crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice

hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru

cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic

Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec

Malnaş Lipova şa

In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn

tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru

efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi

acordului

Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna

Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale

Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare

grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare

hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din

punct de vedere terapeutic

Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na

K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul

Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora

pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are

surse de ape termale sulfatate

Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care

predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate

icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate

Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi

Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă

pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale

acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează

eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)

9

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale

Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri

Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă

de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii

frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In

Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu

Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile

din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest

(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea

(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul

hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia

precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai

intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să

fie folosită cu precădere la sursă

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice

carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu

mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate

ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea

afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice

cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma

crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale

aparatului respirator alergii

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia

gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)

stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia

pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile

au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice

effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea

abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au

efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată

10

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 6: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Marea diversitate tipologică pe care o prezintă apele minerale din ţara noastră

sub aspectul compoziţiei chimice al gradului de mineralizare şi al temperaturii ceea ce

a dus la clasificarea acestora icircn mai multe tipuri hidrochimice cu indicaţii terapeutice

specifice şi o strictă repartizare icircn spaţiu rezultacircnd icircn final o clasificare cu 11 categorii

de ape minerale utilizată icircn ţara noastră deşi patrimoniul de surse minerale terapeutice

este deosebit de bogat şi variat icircn balneologie sunt utilizate mai puţine Acestea sunt

icircncadrate la racircndul lor icircn două grupe mari A şi B

Apele minerale din grupa A includ ape minerale care icircntrunesc următoarele

caracteristici ape cu mineralizare de peste 1gl care pot avea concentraţii diferite ape

de concentraţie medie icircntre 1-15gl ape concentrate icircntre 15-35gl foarte concentrate

icircntre 35-150gl şi de mare concentraţie peste 150gl substanţe dizolvate concentraţia

activă reală a ionilor icircn miniechivalenţi (cel puţin 20 cu unul doi sau mai mulţi ioni)

oligoelementele sau microelementele şi gazele dizolvate temperatura la sursă (termale

sau atermale) presiunea osmotică ndash ape hipo izo sau hipertone fată de osmolaritatea

soluţiei fiziologice de 325 molil Acestea includ la racircndul lor 5 categorii de ape minerale

Apele alcaline şi alcalino-teroase sunt ape care conţin peste 1g săruri dizolvate

pe litru icircn care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu (apele minerale alcaline)

fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu (apele alcalino-teroase)

Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate icircn patrimonial

hidromineral al ţării noastre icircntacirclnindu-se icircn special icircn zone din Carpaţii Orientali icircn

nordul Transilvaniei sau icircn Banat De obicei acestea au un caracter mixt rareori

găsinduse icircn natură ape alcaline pure cel mai frecvent icircntacirclnindu-se cele alcaline mixte

conţinacircnd calciu magneziu fier CO2 (calcice magneziene feruginoase

carbogazoase) Acestea au cele mai complexe efecte farmacodinamice fiind

administrate icircn cură internă (crenoterapie) icircn afecţiunile tubului digestiv ale căilor

biliare icircn cura de diureză icircn afecţiunile rinichiului şi căilor urinare stări alergice ca şi icircn

tulburări ale metabolismului fosfo-calcic şi sub formă de inhalaţii icircn afecţiuni

bronhopulmonare şi ORL Totodată datorită efectelor lor antiinflamatorii şi antialergice

sunt indicate şi icircn cura externă icircn tratarea unor afecţiuni dermatologice sub formă de

aplicaţii externe (comprese) sau a unor afecţiuni ginecologice sub formă de irigaţii

vaginale

6

Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale

alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale

alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei

Covasna Biborţeni Vacirclcele şa

Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite

atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite

Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi

ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie

diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In

funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor

hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu

concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone

hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind

utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn

funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut

de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii

colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi

icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru

efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor

In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice

din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja

Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali

Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi

Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice

cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare

diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111

1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg

Ca K şi sulfat

1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt

lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă

1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate

7

şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc

1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul

romacircnesc al Mării Negre

1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din

staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic

Prahova (Subcarpaţii Orientali)

O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de

heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură

icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la

Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de

băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică

hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice

neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea

acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-

pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale

Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul

general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale

cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele

carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape

carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase

sulfuroase

Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola

mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana

Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate

carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile

Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel

Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai

mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri

Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa

Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)

8

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie

şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură

externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In

crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice

hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru

cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic

Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec

Malnaş Lipova şa

In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn

tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru

efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi

acordului

Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna

Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale

Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare

grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare

hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din

punct de vedere terapeutic

Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na

K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul

Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora

pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are

surse de ape termale sulfatate

Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care

predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate

icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate

Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi

Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă

pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale

acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează

eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)

9

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale

Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri

Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă

de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii

frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In

Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu

Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile

din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest

(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea

(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul

hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia

precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai

intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să

fie folosită cu precădere la sursă

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice

carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu

mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate

ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea

afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice

cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma

crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale

aparatului respirator alergii

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia

gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)

stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia

pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile

au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice

effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea

abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au

efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată

10

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 7: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale

alcaline sunt Slănic Moldova Malnaş Băi Tinca Bodoc iar cu izvoare minerale

alcalino teroase şi teroase (mixte) Slănic Moldova Sacircngeorz Băi Vatra Dornei

Covasna Biborţeni Vacirclcele şa

Apele clorurat-sodice (sărate) sunt cele mai răspacircndite icircn ţara noastră fiind icircntacirclnite

atacirct la suprafaţa solului ndash icircn lacurile sărate - cacirct şi icircn subteran la adacircncimi diferite

Acestei mari varietăţii de concentraţii i se adaugă şi marea diversitate de asocieri cu alţi

ioni şi gaze Mg Ca K SO4 Şi ceea ce face ca efectele şi indicaţiile terapeutice să fie

diferite şi importante icircn tratamentul unor afecţiuni cu grad ridicat de morbiditate In

funcţie de concentraţia lor acestea pot fi izvoare minerale izotone hipo sau uşor

hipertone de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl şi apele clorosodice cu

concentraţii mai mari de 14gl ajungacircnd pacircnă la 200-300gl Izvoarele minerale izotone

hipo sau uşor hipertone sunt de obicei ape mixte cu o mineralizare icircntre 3-10gl fiind

utilizate icircn cura internă icircn afecţiunile digestive (avacircnd icircnsă indicaţii individualizate icircn

funcţie de particularităţile clinico-fiziopatologice ale bolnavului datorită aportului crescut

de sare pe care icircl produc) icircn terapia inhalatorie ( sub formă de pulverizaţii şi inhalaţii

colective şi individuale) pentru tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare şi ORL precum şi

icircn tratarea afecţiunilor ginecologice inflamatorii prin irigaţii vaginale indicată pentru

efectele antiinflamatorii sedative şi de stimulare a secreţiilor

In cură internă se utilizează apele sărate hipotone izotone sau uşor hipertonice

din Subcarpaţii Orientali Bălţăteşti Slănic Moldova Tacircrgu Ocna Soveja

Subcarpaţii Sudici Călimăneşti Căciulata Băile Olăneşti Carpaţii Orientali

Sacircngeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei) Covasna (Munţii Vrancei) Tuşnad şi

Băile Harghita (Munţii Harghita) Podişul Moldovenesc Dracircnceni Apele clorosodice

cu concentraţii mai mari de 14gl denumite şi ape sărate icircnregistrează o mare

diversitate din punctul de vedere al concentraţiei şi compoziţiei lor111

1048707 apa Mării Negre cu mineralizaţie icircn jur de 15gl cu predominanţa ionilor de Mg

Ca K şi sulfat

1048707 apele sărate cu concentraţii şi compoziţii diferite din Cacircmpia Romacircnă sunt

lacurile Amara Lacul Sărat Balta Albă

1048707 apele sărate de zăcămacircnt cu concentraţii de 40-80gl (Govora) sărate iodurate

7

şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc

1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul

romacircnesc al Mării Negre

1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din

staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic

Prahova (Subcarpaţii Orientali)

O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de

heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură

icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la

Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de

băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică

hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice

neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea

acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-

pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale

Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul

general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale

cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele

carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape

carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase

sulfuroase

Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola

mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana

Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate

carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile

Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel

Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai

mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri

Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa

Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)

8

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie

şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură

externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In

crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice

hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru

cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic

Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec

Malnaş Lipova şa

In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn

tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru

efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi

acordului

Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna

Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale

Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare

grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare

hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din

punct de vedere terapeutic

Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na

K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul

Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora

pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are

surse de ape termale sulfatate

Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care

predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate

icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate

Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi

Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă

pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale

acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează

eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)

9

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale

Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri

Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă

de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii

frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In

Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu

Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile

din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest

(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea

(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul

hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia

precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai

intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să

fie folosită cu precădere la sursă

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice

carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu

mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate

ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea

afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice

cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma

crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale

aparatului respirator alergii

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia

gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)

stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia

pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile

au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice

effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea

abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au

efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată

10

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 8: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

şi sulfuroase Cacircmpia Romacircnă Bacircrla Potcoava etc

1048707 apa sărată concentrată (60-70gl) a Lacului Techerghiol de pe litoralul

romacircnesc al Mării Negre

1048707 apele cu concentraţii saline mari aproape de saturaţie (200-300gl) din

staţiunile Sovata şi Ocna Sibiului din (Depresiunea Transilvaniei) Slănic

Prahova (Subcarpaţii Orientali)

O particularitate a acestor tipuri de ape o reprezintă prezenţa fenomenului de

heliotermie manifestat icircn sezonul cald care face să existe diferenţe de temperatură

icircntre straturile superficiale şi cele mai profunde mai concentrate (Lacul Ursu de la

Sovata) Aceste tipuri de ape minerale sunt utilizate numai icircn cură externă sub formă de

băi calde la cadă icircn piscine sau bazine cu apă de mare sau de ghiol icircn care se aplică

hidrokinetoterapie pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale posttraumatice

neurologice periferice şi centrale ginecologice şi boli profesionale De asemenea

acestea mai pot fi folosite icircn terapia inhalatorie pentru tratarea afecţiunilor bronho-

pulmonare şi ORL sau icircn cea ginecologică sub formă de irigaţii vaginale

Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum 1gl CO2 Caracterul

general de ape carbogazoase se datorează impregnării diferitelor tipuri de ape minerale

cu dioxid de carbon Datorită capacităţii mari de dizolvare a acidului carbonic apele

carbogazoase simple sunt rare ele icircntacirclnindu-se cel mai adesea sub formă de ape

carbogazoase mixte bicarbonate clorurato-sodice alcaline calcice feruginoase

sulfuroase

Apele carbogazoase simple sunt răspacircndite icircn Carpaţii Orientali icircn aureola

mofetică a munţilor vulcanici Oaş Gutacirci Ţibleş Vişeul de sus Vatra Dornei Poiana

Negrii Băile Jigodin şi icircn Cacircmpia de vest Cacircmpia Banatului cele bicarbonate

carbogazoase se icircntacirclnesc icircn Munţii Rodnei la Sacircngeorz Băi la Bilbor Borsec Băile

Tuşnad Bodoc Covasna Turia Zizin icircn Depresiunea Transilvaniei Băcia Veţel

Dealurile de Vest Valea Mariei Bixad iar cele feruginoase carbogazoase au o mai

mare răspacircndire icircn aureola mofetică a Carpaţilor Orientali Vatra Dornei Poiana Negri

Miercurea Ciuc Băile Tuşnad Malnaş Băi Balvanyos icircn sudul Transilvaniei (Cacircrţa

Păuliş Cacircmpia şi Dealurile Vestice Turţ Acacircş Lipova Buziaş)

8

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie

şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură

externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In

crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice

hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru

cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic

Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec

Malnaş Lipova şa

In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn

tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru

efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi

acordului

Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna

Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale

Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare

grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare

hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din

punct de vedere terapeutic

Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na

K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul

Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora

pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are

surse de ape termale sulfatate

Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care

predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate

icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate

Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi

Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă

pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale

acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează

eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)

9

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale

Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri

Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă

de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii

frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In

Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu

Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile

din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest

(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea

(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul

hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia

precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai

intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să

fie folosită cu precădere la sursă

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice

carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu

mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate

ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea

afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice

cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma

crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale

aparatului respirator alergii

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia

gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)

stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia

pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile

au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice

effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea

abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au

efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată

10

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 9: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atacirct icircn cură internă - icircn crenoterapie

şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15gpermil izotone hipotone) cacirct şi icircn cură

externă (concentraţii de peste 15gpermil hipertone) sub formă de băi şi irigaţii In

crenoterapie sunt indicate icircn tratarea afecţiunilor tubului digestiv (dispepsii gastrice

hipostenice hiposecretorii sau anacide) afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare pentru

cura de diureză icircn litiaze şi afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare icircn staţiuni ca Slanic

Moldova Sacircngeorz Băi dar şi Buziaş Vatra Dornei Covasna Harghita Băi Borsec

Malnaş Lipova şa

In ceea ce priveşte cura externă apele carbogazoase sunt recomandate icircn

tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia majoră a acestora pentru

efectele lor vasodilatatoare cu solicitarea circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi

acordului

Staţiunile cu ape carbogazoase indicate pentru cură externă sunt Covasna

Buziaş Balvanyos Tuşnad Vatra Dornei Harghita Lipova şi multe alte staţiuni locale

Utilizarea lor icircn tratamentul a numeroase afecţiuni unele dintre ele avacircnd cel mai mare

grad de morbiditate pe plan intern şi internaţional ca de ex cardiovasculare

hepatobiliare digestive metabolice renale profesionale le face foarte valoroase din

punct de vedere terapeutic

Apele sulfatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru combinat cu ioni de Na

K Mg şi Ca In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda icircn Banat pe Dealul

Copoului la Iaşi dar care nu au fost valorificate pacircnă icircn prezent deşi faima acestora

pentru tratamente icircn cura internă se datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are

surse de ape termale sulfatate

Apele minerale sulfatate conţin cel puţin 1gl apă substanţe solide dizolvate din care

predomină anionul SO4sup2 Acestea se icircntacirclnesc pe un areal mai restracircns fiind localizate

icircn special icircn Podişul Moldovenesc (Iaşi) Subcarpaţii Orientali (Oglinzi Bălţăteşti Sărate

Monteoru Vulcana Băi Berca ) icircn Cacircmpia şi Dealurile Vestice (Zăuan Chieşd şi

Ivanda) şi Munţii Apuseni (Vaţa de Jos) Ele se utilizează icircn special icircn cură internă

pentru tratarea afecţiunilor digestive şi hepato-biliare datorită efectelor principale ale

acestora coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă) colecistokinetic (favorizează

eliminarea de bilă din vezică şi căile biliare)

9

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale

Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri

Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă

de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii

frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In

Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu

Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile

din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest

(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea

(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul

hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia

precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai

intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să

fie folosită cu precădere la sursă

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice

carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu

mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate

ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea

afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice

cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma

crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale

aparatului respirator alergii

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia

gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)

stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia

pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile

au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice

effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea

abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au

efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată

10

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 10: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Grupa B include ape minerale cu mineralizare totală sub 1gl substanţe minerale

Acestea pot fi la racircndul lor de patru tipuri

Ape minerale sulfuroase care conţin cel puţin 1gl apă sulf titrabil sub formă

de hidrogen sulfurat Acestea sunt destul de răspacircndite icircn teritoriul ţării avacircnd apariţii

frecvente icircn Subcarpaţii Orientali Pucioasa Moineşti Pipirig Măgura Cacircmpina In

Subcarpaţii sudici ndash icircn staţiunile de pe Valea Oltului Olăneşti Călimăneşti la Săcelu

Băi Bala etc In Podişul Moldovenesc Iaşi Strunga In Carpaţii Orientali ndash icircn staţiunile

din Maramureş In Transilvania Geoagiu Băi Băiţa Bizuşa şi Dealurile de Vest

(Dealurile Crasnei Depresiunea Şimleului Oaş ndash Băile Vama) precum şi icircn Dobrogea

(Hacircrşova) şi pe litoralul Mării Negre (Mangalia)

Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar icircn contact cu aerul

hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se oxidează favorizacircnd apariţia

precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure al apei minerale cu cacirct oxidarea este mai

intensă cu atacirct proprietăţile terapeutice ale apei minerale scad De aceea ele trebuie să

fie folosită cu precădere la sursă

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase clorurate sodice

carbogazoase alcaline-calcice magneziene şi termale Aceste ape sunt utilizate cu

mult succes icircn tratarea unei game largi de afecţiuni care au un grad de morbiditate

ridicat Astfel ele sunt indicate atacirct icircn cura externă sub formă de băi icircn tratarea

afecţiunilor reumatismale afecţiuni ale sistemului nervos periferic ginecologice

cardiovasculare cutanate şi bolilor profesionale cacirct şi icircn cura internă sub forma

crenoterapiei şi inhalaţiilor icircn tratarea unor afecţiuni metabolice şi de nutriţie renale ale

aparatului respirator alergii

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate icircn crenoterapie cresc secreţia

gastrică şi intestinală stimulează peristaltismul intestinal (favorizacircnd evacuarea)

stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia au efect antitoxic stimulează funcţia

pancreasului şi favorizează consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia) iar inhalaţiile

au acţiune antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii ORL traheobronşice

effect antiseptic antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu eliminarea

abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului traheobronşic icircn cura externă au

efect asupra pielii efect cheratolitic efect vasodilatator pe circulaţia cutanată

10

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 11: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Principalele localităţi şi staţiuni balneare icircn care se valorifică aceste ape sunt

Băile Govora Herculane Călimăneşti-Căciulata Olăneşti Mangalia Nicolina-Iaşi

Pucioasa Strunga etc

Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mgl nu există icircn formă pură de obicei acest

caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale ape clorurato-

sodic Bazna Băile Govora Bălţăteşti Sărata Monteoru Praid sau ape mixte alcaline

clorurate sulfatate care sunt indicate icircn crenoterapie cum ar fi de ex cele hipo sau

izotone de la Băile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte care lărgesc

indicaţiile de cură In cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la nivelul

tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau

generală la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni dermatologice micotice totodată

datorită efectelor congestive şi de stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi icircn

terapia prin inhalaţii icircn afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale icircn afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata Monteoru)

Lacul terapeutic este orice acumulare naturală de apă de la suprafaţă cu sau fără

nămol terapeutic avacircnd proprietăţi fizice sau chimice care o fac aptă pentru cura

balneară In sensul acestei definiţii calitatea esenţială este cea curativă ceea ce face

posibilă includerea icircn această categorie a unei game relativ largi de lacuri indiferent de

mineralizaţia apei

Nămolurile terapeutice

Nămolul terapeutic este icircntregul complex de depuneri peloidice de pe fundul unor

lacuri sedimentele vulcanilor noroioşi unele turbe şi bentonite precum şi alte roci care

pot fi folosite direct icircn tratament sau după obţinerea unor derivate In categoria

nămolului terapeutic intră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau

pentru obţinerea unor extrase de tipul bdquoPellamarrdquo sau bdquoPellobiolrdquo şi chiar unele peloide

macerate icircn ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de la Iaşi folosite cu

succes la Băile Nicolina La racircndul său definiţia Institutului de medicină fizică

balneologie şi recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus

11

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 12: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează icircn condiţii naturale sub

influenţa proceselor geologice şi care se folosesc icircn scopuri terapeutice ca atare sau

după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale măcinare sau icircncălzire113

Peloidele indiferent de tipul lor reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază

solidă una lichidă şi una gazoasă Faza solidă este compusă din substanţe organice

(hidraţi de carbon componente humice bituminoase componente lipidice şi proteine) şi

minerale (săruri insolubile icircn apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi

carbonaţii de calciu şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu

şi cantităţi mici de oxizi ) Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a substanţelor solubile

organice şi anorganice din nămol ea provenind din apa lacurilor din apa minerală - icircn

nămolurile minerale şi din precipitaţii ndash icircn unele turbe - Din cauza ionilor care

predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat sulfatat sau

mixt Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind

constituită din H2S CO2 H2 O2 şi o serie de hidrocarburi

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri

1048707 sapropelice din lacuri continentale şi lagune formate prin sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice microbiologice şi

fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10 (icircn nămol uscat)

acestea se icircntacirclnesc icircn lacul Techerghiol (sapropelice de liman) icircn lacurile Amara

Lacul Sărat Sovata Bazna Slănic Prahova(sapropelice de lacuri)

1048707 minerale din lacuri continentale şi lacuri formate icircn masive de sare (avacircnd acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau formate icircn jurul

unor izvoare naturale sau icircn bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similară la

contactul apei minerale cu patul argilos natural sau artificial) cu conţinut de substanţe

organice mai mic de 10 icircn nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat) Geoagiu Băi

(feruginos)

1048707 de turbă din zone mlăştinoase rezultat format prin transformarea incompletă a

materialului vegetal icircn condiţii de umiditate mare cu conţinut de substanţe mai mare

10 icircn nămolul uscat Vatra Dornei Felix Mangalia Someşeni Borsec Fiecare tip de

nămol se individualizează printr-o serie de caracteristici sale fizicochimice şi biologice

particulare dintre acestea plasticitatea capacitatea hidrică greutatea specifică

12

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 13: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

capacitatea lor de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă icircn stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme

Salinele

Salinele terapeutice sau climatoterapia icircn microclimat de saline reprezintă o

formă de terapie icircn microclimatul particular din saline sau grote denumit generic

bdquospeleoterapierdquo Caracteristic pentru acestea este microclimatul lor constant cu

character sedativ de cruţare cu temperaturi de 12-13ordm C şi umiditate relativă de 70

80 lipsa curenţilor de aer presiunea atmosferică crescacircndă cu adacircncimea

parametrii care dau un uşor inconfort de răcire un indice de stres cutanat hipotonic

moderat cel pulmonar fiind echilibrat La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici

icircn jur de 700cmsup3 predominant pozitivi cu aerosoli salini icircn cantitate mare cantităţi mai

mari de CO2 şi H2S decacirct icircn aerul obişnuit ioni de Na Ca Mg şi puritatea aerului cu

absenţa aeromicroflorei şi a poluanţilor

Factorii climaterici

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi icircn menţinerea şi ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii icircntre

caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai

multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice

1048707 bioclimatul excitant de cacircmpie şi litoral care se asociază icircn mod benefic cu apele

minerale clorosodice sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă In

ceea ce priveşte climatul de cacircmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice icircn intervalul

mai-septembrie iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului

sunt cei termici şi radiativi Climatul de litoral are effect terapeutic şi icircn sezonul rece icircn

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de

radiaţie este redusă

1048707 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent icircn Cacircmpia de Vest dealurile şi

podişurile pacircnă la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai multe staţiuni din

13

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 14: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

ţară şi are un rol activ icircn ceea ce priveşte efectul terapeutic alături de factorul balnear

principal

1048707 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m solicită funcţiile

neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea organismului la mediu Cura

de munte fiind indicată icircn anemii convalescenţă rahitism stări neurovegetative

(insomnii surmenaj) astmul bronşic alergic (icircntre 1200-2000 m altitudine)

Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii

Directii prioritare de dezvoltare a turismului balnear romanesc1

Sanse pentru viitor

1 sursa Detente Consultans

14

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 15: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

Master Planul turismului balnear are un plan de actiune conturat pe baza unor cercetari si analize cadrul legal deschide noi oportunitati astfel recent a aparut Hotararea de Guvern care stabileste statututul de ldquostatiune balnearardquo pentru un prim lot de 10 statiuni vor urma si altele dupa criterii deja stabilite si care vor sprijini intrarea statiunilor romanesti in competitia europeana

Speram sa primim sprijin pentru formarea unor specialisti intrucat asa cum stiti in prezent numarul medicilor specialisti din statiunile balneare este nu doar redus ci si cu un grad ridicat de imbatranire cererea scazuta in ciuda unor oferte facute de societatile de turism balnear sau autoritatile locale (sprijin pentru gasire locuinta loc de munca pentru partener reduceri de taxe etc)

Putem anunta insa ca Organizatia noastra are un proiect de calificare profesionala cu finantare europeana pentru diferite meserii din turismul balnear intre care si cateva din domeniul medical (maseur tehnician nutritionist baies namolar) ca o dovada a interesului pentru calitatea serviciilor inclusiv in acest domeniu intentionam sa dezvoltam niste proiecte si pentru alte categorii profesionale si asteptam propuneri si din partea celorlalti participanti la actul turistic si medical

Cat priveste clasificarea trebuie sa ne conformam standardelor europene pentru a intra in competitia internationala

Preocupari actuale

- Desi conform statisticilor turismul nu are o cota ridicata in PIB turismul balnear are mari sanse sa se dezvolte in anii urmatori datorita atuu-rilor sale factorii naturali de cura potentialul natural si antropic lipsa sezonalitatii si nu in ultimul rand serviciile -indeosebi cele medicale ndash oferite turistilor

- Strategia nationala pentru turism balnear realizata recent de catre autoritatea de resort pentru perioada 2010-2015 jaloneaza principalele directii de dezvoltare a sectorului printr-o valorificare coerenta a potentialului multi membri au fost consultati si am colaborat la realizarea ei

- Cercetari recente realizate pentru elaborarea brandului turistic al tarii indica o cerere mare pentru turismul balnear pe plan intern si extern ceea ce l-a situat pe locul 3-4 inaintea altor segmente traditionale demonstrand ca este cunoscut potentialul si mai ales eficienta terapeutica a curelor efectuate in statiuni

- Un factor important il constituie colaborarea cu autoritatile locale si in acest sens ne-am asigurat o buna colaborare cu Asociatia primarilor din statiunile turistice importanta insa este si colaborarea cu Colegiul medicilor si cu asociatiile de

15

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 16: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

specialitate din domeniu in vederea corelarii unor strategii de dezvoltare clarificarii unor aspecte ale problematicii impuse de activitatea de turism balnear si de sanatate cu atat mai mult cu cat dorim a facilita accesul turistilor straini in conditiile in care din noiembrie 2013 se vor liberaliza toate serviciile in tarile Uniunii Europene

Oportunitati de colaborare

bull Recent a fost incheiat un Protocol de colaborare la nivel interguvernamental intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Ministerul Sanatatii Casa Nationala de Pensii si Colegiul Medicilor Acest document creaza premize pentru noi parteneriate si colaborari care sa contribuie la o revigorare a turismului balnear

bull Exista la nivelul diferitelor structuri interesul in atragerea Caselor de Pensii si de Asigurari de Sanatate din strainatate pentru recunoasterea tratamentelor efectuate in statiunile romanesti

bull Exista un potential urias in unele tari precum Federatia Rusa tari ale fostului CIS Israel Germania tarile nordice pentru vacante de sanatate in Romania

bull Lansarea programului de turism medical vien sa completeze oferta de sanatate a Romaniei cele doua tipuri de turism se pot corela si completa oferind noi sanse inclusiv membrilor nostri ca patroni medicilor interesati si potentialilor clienti din tara si din strainatate

bull Aici aportul medicilor este esential si modul cum interactioneaza sectorul public-privat este determinant

bull Ca asociatie de profil ne dorim cat mai multe parteneriate si colaborari in folosul membrilor nostri si santem deschisi la orice initiativa 2

In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente aceasta se va face pornind

2 Sursa Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

16

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 17: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

de la structura cererii tendinţele prezente şi de perspectivă existente pe plan mondial

atacirct icircn domeniul medical cacirct şi icircn domeniul conceptului de staţiune precum şi de la

particularităţile concrete ale ţării noastre icircn corelaţie cu valoarea volumul resurselor

naturale la nivelul cerinţelor standardelor existente icircn ţările Uniunii Europene

Aceasta restructurare se va face pe două direcţii

1048707 parte dintre staţiuni vor fi reamenajate icircn sensul configurării şi dezvoltării acestora

ţinacircnd cont de modelul staţiunilor balneare modern din Europa a căror restructurare a

avut succes dar şi de particularităţile concrete ale ţării noastre

1048707 altă parte a staţiunilor va rămacircne fidelă turismului balnear tradiţional cea mai mare

parte a acestea se vor dezvolta fie ca staţiuni sociale dar şi cacircteva ca staţiuni de lux

Motivaţia propunerii dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe de o parte de evoluţia

cererii aflată aşa cum am mai spus sub o puternică influenţa a modei care ajunge

rapid şi la noi cacirct şi datorită tendinţei din ce icircn ce mai puternică pe care o manifestă

oamenii de a-şi icircngriji sănătatea sub aspectul icircndepărtării efectelor negative ale unui stil

de viaţă nesănătos Această nouă abordare va avea consecinţe pozitive atacirct datorită

valorificării superioare a resurselor existente şi creşterea gradului de ocupare ca urmare

a tragerii unui segment mult mai diversificat de turişti cacirct şi asupra stării generale

de sănătate datorită includerii icircn această abordare a stării psihice a curantului care de

cele mai multe ori este neglijată In ceea ce priveşte motivaţia păstrării unui număr

destul de important de staţiuni tradiţionale este determinată de existenţa unui important

segment de clientelă care solicită anual astfel de tratamente precum şi de tendinţa

existentă pe plan mondial la nivelul stării de sănătate a populaţiei caracterizat prin

creşterea incidenţei afecţiunilor cu grad ridicat de morbiditate care fac obiectul

turismului balnear Nu icircn ultimul racircnd trebuie evidenţiată evoluţia demografică

statisticile prefiguracircnd faptul că icircn anul 2010 o treime din populaţia globului va avea

peste 60 de ani La acestea se adaugă şi faptul că icircn lume există un important segment

de clienţi tradiţionali care au o anumită imagine despre ceea ce presupune o staţiune de

cură motiv pentru care aceştia vor căuta o staţiune care să răspundă cacirct mai mult

aşteptărilor lor In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor balneare moderne aceasta

va avea ca punct de plecare prefigurarea staţiunilor balneo-climaterice ale mileniului III

centre polivalente integrate compuse din centru de sănătate cu vocaţii medicale

17

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 18: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

multidisciplinare pentru aplicarea curelor de sănătate centru de recuperare cu vocaţii

medico-sanitare pentru aplicarea unor cure profilactice secundare terapeutice şi de

recuperare medicală centru de bunăstare şi frumuseţe (Beauty Center) Centru de

primire divertisment şi cultural sinergic complementar celorlalte trei centre cu activităţi

de recepţie informaţii divertisment bar-restaurant relaxare magazine diverse inclusive

cu produse balneare şi cosmetice educaţie sanitară şi activităţi ştiinţifice medicale

In categoria balneare clasicetradiţionale se vor include staţiuni de mici

dimensiuni aflate icircn amplasamente pitoreşti liniştite care şi-au făcut un nume din

eficacitatea tratamentelor dar care prin structura lor nu mai permit dezvoltarea icircn

teritoriu Dezvoltarearestructurarea acestora se vor axa pe dezvoltarea unui produs

balnear de calitate destinat persoanelor suferinde ale căror nevoi şi aşteptări vizează

tratamente eficiente icircntr-un cadru liniştit Prin calitatea tratamentelor propuse dublate de

o intensă activitate de cercetare aceste staţiuni vor deveni staţiuni de marcă icircn

domeniu

Avacircnd icircn vedere evoluţia cererii caracterizate prin creşterea exigenţelor turiştilor

orientarea acestora spre produse de calitate procesul de reorganizare a tuturor

staţiunilor balneare romacircneşti indiferent de tipul lor trebuie să se bazeze pe un amplu

proces de restructurare care trebuie aplicat la nivelul fiecărei componente a ofertei

turistice balneare respectiv

1048707 stabilirea profilului şi statutului funcţional al staţiunilor icircn funcţie de direcţia icircn care

urmează să se dezvolte

1048707 restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii

1048707 dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale

1048707 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului

1048707 restructurarea serviciilor şi produselor oferite

CONCLUZIIDupă o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor

specifice la noile cerinţe şi mutaţii icircn plan motivaţional ndash turismul balnear a devenit icircn

ultimele decenii prin importantele sale efecte sociale şi economice un segment major

şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale Spre acest sector se concentrează cu

18

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII
Page 19: Perspectivele Turismului Balnear in Romania

tot mai multă insistenţă icircn ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică importante

mijloace materiale şi umane o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru

prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un icircnalt nivel

calitativ pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern generate de

evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a populaţiei

Bibliografie

1Vasile Glavan ndashGEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei Romania

de maine Bucuresti 1995

2Rodica Minciu-AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI-editura Iylvy Bucuresti

1995

3Internet

19

  • Cap 1Factori naturali de cură
  • Cap2 Restructurarea produsului turistic balnear in concordanta cu dinamica si modificarile structurale ale cererii
  • CONCLUZII