Prof. lhrhnr BIDEI

PERSO}IAJE

TITERARE- caracteriziri -

Lucrare revizuitd gi addugitdrealizatd in conformikte cu Programagcolard de limbd gi literaturd romdnd

pentru liceu

DTP Pre-Press: Gristian STOICACoperta: lonuf BARBIERUEditie fngrijiti de prof. Gheorghe BADEAlS BN : 97 8-97 3 -17 22-24-s

Pentru informatii privind oferta editorialS, consultati:www.editurabadea.ro

Editura: BADEA & PROFESSIONAL CONSULTINGBd. N. Grigorescu 63, sector 3, Bucuregti

Comenzi la tel./fax: (0211222.1 183

www.editurabadea.ro

informa[ii, consultalii,comentarii gi dezbateri pe blogul

www.mariana-badea.ro

cuPnnvs

PERSONAJUL LITERAR

GENULEPIC

pag.7

pag. 17pag.20

pag.25

pag.28

pag.56pag.6l

pag.69

pag. 89pag.93pag.100pag.l04

pag.t13pag.123pag. 130pag.137

PMSONAJDEBASMfiJTT. CRAIUL - ,,Povestea lui Harap-Alb " de Ion Creangd. DAt'tlLA PREPELEAC - ,,Ddnitd prepeleac" de Ion Creangi. FATA IMPARATULUI RO$ - ,,Povestea lui Harap-Alb"de Ion Creangl

-. FAT'FRUMOS DIN LACRIMA - ,,Fdt-Frumos din lacrimd"de Mihai Eminescu. itUpAnnfUl VERDE - ,,Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangi

pag.36. HARAP-ALB - ,,Poltestea lui Harap-Alb" de Ion Creangi pag.39. SFANTA DUMINrcA - ,,Povestea lii Harap-Alb" de Ion Creangd pag.48. SPANUL - ,,Povestea lui Harap-Alb" de ion Creangd iae. 52

PERSONAJ DE POVESTIRE FANTASTICA. ALIMAN - ,.LostiSa" de Vasile Voiculescu. AMIN -,,Pescarul Amin" de Vasile Voiculescu

PmSONAJDEruVntrnrOruCl. ALEXANDRU LAPUSNEANUL -,, Alexandru Ldpu;neanut "de C. Negruzzi. DOAMNA RUXANDA *,, Alexandru Ldpu;neanul "de C. Negruzzi pag.78. MOTOC - ,;Alexandru Ldpu;neanul" de Costache Negruzzi iui. SZ. NORODUL - ,,Alexandru Ldpu;neanul" de Costache Negruzzi pag. 86

pmsONAJ DE wUyFItr nUmm-pstHoroflci. ANA- ,,Moara cu noroc" de Ioan Slavici. GHIJA - ,, !4ogra cu noroc" de loan Slavici. LICA SAMADAUL - ,,Moara cu noroc" de Ioan Slavici. STAVRACHE - ,,in vreme de rdzboi" de I.L.Caragiale

PmsoNAJ DEruVnilrmUSnCtr. DIONIS - ,,Sdrmanul Dionis" deMihai Eminescu. fAUCA -,,2 a hanul lui Mtinjoald" de Ll.Caragiale. GAVRILESCU - ,,La ligdnci" de Mircea Eliade. ANCU GORE -,,Dozdsprezece capete de vite" de Mircea Eliade

-3-

PMSONAJII.DCOHC. PERSONAJE HIEROGLIFICE - ,,Istoria ieroglilicd"de Dimitrie Cantemir

PmsoNAJ DE nOMAN TRADrIONAI, nEAI,LST, OBIECIW. ANDRONACHE TUZLUC - ,,Ciocoii vechi ;i noi"de Nicolae Filimon. CHERA DUDUCA -,, Ciocoii vechi Si noi" deNicolae Filimon. CHIR COSTEA CHIORUL - ,,Ciocoii vechi Si noi"de Nicolae Filimon. DINU PATURICA - ,, Ciocoii vechi ;i noi" de Nicolae Filimon. GHEORGHryA - ,,Baltagul" de Mihail Sadoveanu. MARA - ,,Mara" de Ioan Slavici. NECHIFOR LIPAN - ,,Baltagul" de Mihait Sadoveanu. PERSIDA - ,, Mara " de Ioan Slavici. TARANIMEA - ,,Ciocoii vechi ;i noi" de Nicolae Filimon. VITORIA LIPAN - ,,Baltagul" de Mihail Sadoveanu

pag.l43

pag.148pag.152

pag.155pag. 158pag.164pag.167pag.173pag.176pag.179pag.182

pag. 190

pag.193

pag.197pag.200

pag.205

PERSONAJ DE AOMIN TnADITI0NALTSTORIC. ABATELE DE MARENNE - ,,Zodia Cancerului sau Vremea Duciri-Vodd"de M.Sadoveanu. ALECU RUSET - ,,Zodia Cancerului sau Vremea Ducdi-Vodd"de Mihail Sadoveanu. DUCA-VODA - ,,Zodia Cancerului sau Vremea Ducdi-Vodd"de Mihail Sadoveanu. $TEFAN CEL MARE , ,,Fra1ii Jderi " de Mihail Sadoveanu

PERSONAJ DE ROMAN MODIIRN INTDRBEUC. BOBBY POLICRAT - ,,Cartea nunlii" de George Cilinescu. COSTACHE GIURGIUVEANU - ,,Enigma Otiliei"de George Cdlinescu pag.209. FAMILIA TULEA- ,,Enigma Otiliei" de George Cilinescu pag.215. FELIX SIMA- ,Enigma Otiliei" de George Cdlinescu pag.225. ION - ,,Ion" de Liviu Rebreanu pag.229. ION MARINESCU (JlM) - ,,Cartea nunlii" de George Cdlinescu pag.237. LEONIDA PASCALOPOL - ,,Enigma Otiliei"de George -Cdlinescu pag.24l. OTILIA MARCULESCU - ,,Enigma Otiliei" de George Cdlinescu puf. Z+S. STANICA RATIU - ,,Enigma Otiliei" de George Calinescu pag.250

PMSONAJ DE ROMAN MOMNN, DE INAI.JZI PSIHOI.,OGICtr. ADA RAZU - ,, Concert din muzicd de Baclz " de H.P.Bengescu pag. 256. APOSTOL BOLOGA - ,,Pddurea spdnzuralilor" de Liviu Rebreanu pag.261. DOAMNA T - ,,Patul lui Procust" de Camil Petrescu pag.268

-4- -5-

. ELA - ,,Ultima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi"de Camil Petrescu. ELENA DRAGANESCU - ,,Concert din muzicd de Bach"

pag.272

de H.P.Bengescu pag.279. EMILIA nlCnmnU - ,, Patul lui Procust" de Camil Petrescu pig. ZS3. FRED VASILESCU - ,,Patul lui Procust" de Camil Petrescu pag.286. GEORGE DEMETRU [JlDlllA - ,,Patul lui Procust" de Camil Petrescu pag.292. LGA PETRES CU - , , Concert din muzicd de Bac& " de H.P .Bengescu pug. ZOS. LINA RIM - ,,Concert din muzicd de Bach" de H.P.Bengescu pag.303. PRINTUL MAXENTIU - ,,Concert din muzicd de Bach"

PENSONAJ DE ROMAN NEAI,JST, OBtrCf,IV, POSIBEIIC. lLlE MOROMETE - ,,Moromelii" de Marin Preda pag.329. VICTOR PETRINI - ,, Cel mai iubit dintre pdmdnteni" deMainPreda pag. 338

PERSONAJ DE ROMAN MODERN, DE INAI,IZL PSIHOTOGICI

. ALLAN -,, Maitreyi"."-#fHtl*

PINSONAJ DE ROMAN RDIIJST, POSI}IODERN(Scris dupd 1980)

. ANA CUMPAN A$ - ,,Femeia in ro;u"de M.Nedelciu,A.Babefi,M.MihnieE

de H.P.Bengescu. DOCTORUL Rllll - ,,Concert din muzicd de Bach"de H.P.Bengescu. $TEFAN GEORGHIDIU * ,,rJhima noapte de dragoste,intdia noapte de rdzboi" de Camil Petrescu

GENUL DRAMATIC

PERSONAJ DEIRAGEDM. CASTRI$ - ,Patima ro;ie" de Mihail Sorbul. CRINA - ,,Patima ro;ie" de Mihail Sorbul. OEDIP - ,,Oedip rege" de Sofocle. RUDY * 'Patima roEie" de Mihail Sorbul. SBILT - ,,Patima ro;ie" de Mihail Sorbul. TOFANA SBILT - ,,Patima ro;ie" de Mihail Sorbul

PERSONAJ DE DRAMtr ISTORICI

. DESPOT-VOD A -,, Despot-Vodd " de Vasile Alecsandri

. RAZVAN - ,,Rdzvan;i Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu

pag.307

pag.31l

pag.315

pag.323'

pag.344

pag. 350pag.354pag.357pag. 361pag.365pag.369

pag.374pag.378

. $TEFAN CEL MARE - ,,Apus de,soare"de Barbu $tefrnescu Delawancea. VIDRA - ,Rdman Si Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu

pag. 385pag.390

PERSONAJ MODERI{ DE DNAMtr PilHOtOflCtr

. ALTAGRALLA- ,,Actvenelian" dg Camil Petrescu pag.393

. ANDREI PIETRARU - ,,Suflete tari" de Camil Petrescu pag.395

. GELU RUSCANU - ,,Jocul ielelor" de Camil Petrescu pag.40I

. IOANA BOIU-DORCANI- ,,Suflete tari" de Camil Petrescu pag.4l2

. MARCELO MARIAN - 'Act venelian" de Camil Petrescu pag.417

. PIETRO GMLLA - ,,Act venelian" de Camil Petrescu pag. 419

. $ERBAN SARU-SINESTI * ,,Jocul ielelor" de Camil Petrescu pag.424

PTNSONAJ MODTNN DE ITATRU IXPRESIOMST. MANOLE - ,,Me;tereul Manole" de Lucian Blaga pag.427

PENSONAJ MODTNN DE TTAINU.PARABOTtr. IONA - ,,Iona" de Marin Sorescu pag.433

PMSONAJ IIE lUAlRU IBSI]ND. REGELE BERENGER I* ,,Regele moare" de Eugen Ionescu pag.442

PMSONAJ DE COMTDIE. AGAMEMNON DANDANACHE -,O suisoarepierdutd" del.L.Caragiale pag. 450. CEIATEANUL TURMENTAT *, ,O scrisoarepierdutd" deI.L.Cmagale iue. +sq. GHIIi PRISTANDA - ,,O suisoare pierdutd" de I.L.Caragiale pag.457. JUPAN DUMITRACHE - ,,O scrisoare pierdutd" de I.L.Caragiale pag.460. NAE,CATAVENCU -,, O scrrsoare pierdutd" de I.L.Caragiale pag.466. RICA VENTURIANO - ,, O noaptefurtunoasd" de I.L.Caragiale pag. 470.

ITEFAN flPATESCU - ,, O scrisoare pierdutd" de I.L.Caragiale puf. +l +. TACHE FARFURIDI qi IORDACHE BRANZOVENESCU

- ,,O scrisoare pierdutd" de l.L.Caragiale pag.478. VETA - ,,O noaptefurtunoasd" de I.L.Caragiale pag. 483. ZAHARIA TRAHANACHE - ,, O suisoare pierdutd" del.L.Cal:agjale pag. 487. ZITA- ,,O noaptefurtunoasd" de I.L.Caragiale pag.49t. ZOE TRAHANACHE - ,, O scrisoare pierdutd" de I.L.Caragiale pag. 495. Sursele comicului in comedia , , O noaptefurtunomd" del.L.CaragSale pag. 498. Sursele comicului in comedia , ,O scrisoare pierdutd" del.L.Caragtrale pag. 505

-6- -7-

PTNSONAJT]L UTERAR

Personajul literar este principalul component al uneiopere epice sau dramatice (niciodatd lirice), care determineactiunea, se afld in centrul evenimentelor gi intdmplirilor.El poate fi o puternici personalitate umane reprezentativdpentru esenta ideaticd a respectivei creatii literare. Personajulliterar este un tip uman semnificativ, cu trdsdturi fizice gi

morale dezvdluite fie prin referiri directe, fie reiegite indirectdin comportamentul, atitudinea, mentalitatea, vorbeleacestuia, precum 9i din relalia cu celelalte personaje sau cusine insusi. ln unele crealii, personajul literar poate fi animal,insectd, plantd sau obiect, de aceea se folosegteperso n ifi carea in constructia acestora.

Personajul literar este conturat, de reguld, din doudperspective: una sociale (exterioard) gi cealaltepsihologici (interioard), acestea determindnd giconflictele in care sunt implicate personajele: conflictulexterior gi conflictul interior.

Cuvdntul ,,personaj" provine din fr. persannage gi lat.persona, carc inseamne,,mascd de teatru", ,,rol".

.De regule, personajul literar este un tip umansemnificativ, o individualitate cu trdsdturi fizice gi moralespecifice, care are simldminte, idei, perceptii, mentalitate gicare participe la acliune. De aceea, personajul literarapa4ine in exclusivitate operei epice sau dramatice(niciodati lirice) stabilind un raport intre individ gi

societate, Tntre individ 9i univers, intre om 9i elTnsugi etc.

Portretul personajului literar:1. Portretul lizlc se referd la infdligarea personajului, in

care se evidentiaze trdsituri ale fizionomiei, vestimentalia,insugiri corporale etc. Trdsdturile fizice se bazeazd pe odominantd exterioare, cu caracteristici ale Tnfafigariiporsonajului, aspecte legate de fizionomie, linutd,vestimentatia, etc.; la nivelul discursului, sunt evidenliali

d) relatia cu celelalte personaje:Exemplu: Lefter Popescu trece prin cele mai variate

stdri sufletegti, de la speranld la deprimare; Tn casachivufelor, simte o emotie puternici, o nerdbdare pe caregi-o stdp6negte cu greu, apoi Tl cuprinde disperarea atuncic6nd nu gdsegte biletele in jachetd, devine impulsiv giviolent cu JAca, pe care o ia de piept gi ii trage cu sete opalmd; este confuz 9i igi pierde definitiv controlul: ,,...teomor, md-nlelegi? te omor!" (,,Doud loturiu, del.L.Caragiale);

e) didascaliile, in cazul personajelor dramatice:Exemplu: ,,Dandanache (vorbegte peltic Ai sdsdit)",

,,(aducAndu-gi in sfr44git aminte)", ,,(Dandanaehe face gestulcu clopoleii)" - uO scrisoare pierdutd", de l. L. Caragiale.

-16- - 17-

GENUL EPIC

PF,RSONAJ DE BASM CUTT

CRAIUL- personaj secundar de basm cult -

,,Povestea lu i Harap-Alb"lon Creangiautor canonic- basm cult -

lon Creange ($7?-1889) este considerat creatorulbasmului cult in literatura romini, a cdrui principaldparticularitate este aceea cd marele povestitor pdstreazdcaracterul realist al intdmpldrilor, iar persona,l'ele suntputernic umanizate 9i individualizate. Spaliuldesfdgurdrii acliunii este ancorat intr-o realitate socialdgi istoricd determinatd, iar faptele ilustrate izvordsc dinlegile firii care guverneazd omenirea.

,,Povestea lui Harap-Alb" este cel mai reprezentativbasm al lui lon Creangi, fiind publicatla l august 1877 inrevista ,,Convorbiri literare", reprodus apoi de MihaiEminescu in ziarul ,,Timpul".

Perspectiva narativd este reprezentatd de naratorulomniscient (heterodiegetic) care relateazd Tntdmpldrile /apersoana a lll-a imbin6nd supranaturalul cu planul real,armonizdnd eroii fabulogi cu personajele ldrdnegfi dinHumulegtiul natal al autorului. Timpul narativ cronologic,situat intr-un plan al trecutului fabulos, gi spatiul narativnemirginit definesc specificul basmului.

Craiul, tatdl lui Harap-Alb, este personaj secundar,pentru cd apare numaiin primul episod al basmului. El esteun personaj de basm numai prin motivul popular altmpdratului aflat in impas. Altfel, personajul este realist

gi pozitiv, deoarece lon Creangi scoate Tn evidenld maiales trdsdturile tdranului-tati, in ipostaza lui pedagogicd.

Trisiturile morale se disting atdt princaracterizarea directd fdcutd de narator, cdt, mai ales, princaracterizare indirectd, adicd din faptele, gdndurile,vorbele gi atitudinile Craiului.

*Grijuliu ca orice tatd, el se simte responsabil pentruviitorul copiilor, dorind ca ei sd devind adulli capabili de a-giintemeia o familie 9i de a trdi pe picioarele lor. Pentru a verificadacd fiii lui au depdgit vdrsta infantilismului, Craiul ,,se imbracdpe ascuns fntr-o piele de urs", se bagd sub un pod pentru a-iobserva gi-i supune la proba curajului, ca sd fie sigur cd vorajunge cu bine la fratele lui, la celSlalt capdt al pdmdntului.Dupd ce fiul cel mare se sperie de urs 9i se Tntoarce acasd,Craiul constatd cu tristete: ,,nici tu nu egti de impdrat, nicilmparalia pentru tine".lronia amari a tatilui dezamdgit gi defiul mijlociu izbucnegte nestiipdnit 9i este tot de naturitdrdneascd, umani, fiind realizatd, indirecf, prin intermediulmonologului adresat ,,...dar [...] ruginea unde o puneli? Dintreifeciori c6li are tata, niciunul sd nu fie bun de nimica? Apoidrept sd vd spun, cd atunci degeaba mai stricali mdncarea,dragii mei... Sd umblali numai aga frunza frdsinelului(fdrd niciotreabd, fdrd niciun rost - n.n.) toatd viala voastrd gi sa va lduda[icd sunteli fecioi de crai, asta nu miroasd a nas de om...".*in tinerele, Craiul fdcuse, la rAndul sdu, aceeagicdldtorie, in urma cdreia devenise apt pentru a-giintemeiao familie gi agi conduce impdrdfia. Referindu-se la calulales de fiul cel mic, tatdl recunoagte direct cQ ,de multeprimejdii m-a scdpaf gi pe mine in tinere[ele mele!". Lar6ndul sdu, calul ndzdrdvan igi amintegte drumul cdtreimpdratul Rog, pentru cd ,,m-au mai purtat odatd pdcatelepe acolo cu tatd-tdu in tinerelele lui".

"lnteligent gi intelept, Craiul Tgi fundamentase c6tevaprincipii esenfiale de viati, care-gi dovedesc temeinicia gipe care le sddegte 9i in educatia fiilor sdi. Povafa datdmezinului se dovedegte providentiali, deoarece Craiul gtiedin pi[aniile proprii cd fiul va Tnt6lni in drumul sdu oameni

-L8-

periculogi 9i perfizi, care i-ar putea aduce multe necazuri:,,Numai line minte sfatul ce-li dau, in cdldtoria ta ai sd aitrebuinld gi de rdi gi de buni, dar sd te feregti de omul ros, iardmai ales de cel spdn. cdt ii putea; sd n-ai de-a face cu ddngiicdci sunt foarte gugubeli" (care amdgesc, ingald - n.n.).Mezinul Tncalcd sfatul patern pentru cd trebuia, totugi, sdtreacd personal prin aceastd experien[d de viald, sd-giformeze, la rAndul sdu, principii solide din propriile peripe[ii.Experienta de viatd a Craiului este accentuatd, indirect, giprin alt gest ce se va dovedi providen[ial, atunci cdnd iiddruiegte mezinului pielea de urs in care se deghizase: ,,Na-{iacum gi pielea asta de urs, cd li-a pinde bine vreodatd". inproba la care este supus Harap-Alb cu aducerea ,,sdldlilor dingrddina ursului", blana de urs este unul dintre elementeleritualice care-i salveazd viata mezinului.

*Degi personaj secundar, Craiul are un rol important inbasm, exprimdnd conceptia gospodarului din Humulegti, atatdlui grijuliu pentru soarta gi viitorul copiilor, ddndu-le poveteesen[iale pentru viafd. Om trecut prin viatd, cu o experienfdsolidi, Craiul nu-gi pune in pericolfiii, pAnd nu se convinge cdsunt in stare sd invingd piedicile iminente unei cdldtorii Tn

necunoscut. Le verificd nu numai curajul, cutezan[a, ci 9iiste[imea de a face fata intAmpldrilor, astfel TncAt sd fie instare sd conducd o impdrdlie, adicd propria famile.

*Limbajul Craiului este fipic humulegtean, cu pildegi proverbe populare, ilustrAnd o datd in plus relatiapedagogicd paternd pe care o are cu fiii'sdi,. ,,lac de-ar fi,broagte sunt destule", ,,fiecare perytru sine, croitor de pdne",,,La pldcinte/ lnainte/ $i la rdzboi/ lnapoi".

De altfel, lon Creangd a ilustrat Tn opera sa propriaexperienld de viafd, pe care a povestit-o ,,sub formd dememorial; a invdluit-o in mit gi a sugrumat-o intr-oexperienld fantasticd, valabild pentru om in genere; gi el aluptat cu spdnii, cu primejdiile gi nevoile, gi e/ s-a fdcut fratecu dracul, ca sd treacd punlile vielii, iar nemurirea gi-adobdndit-o din apa vie gi apa moartd a crealiei lui artistice"(Pompiliu Constantinescu).

-19-

OAruIlA PREPELEAc- personaj principal de basm cult -

Pasiunea lui Ion

,,Ddnild Prepeleac"lon Greangi

:;:Jtri";;1,.

Greangd (1839-1889) pentruliteratura populard s-a concretizat in basmele pe care le-ascris 9i Tn care autenticitatea folcloricd se imbind Tn modmiraculos cu pldsmuirea artisticd a realitdfii, fantasticul fiindumanizat gi puternic individualizat. Cu ,,Ddnild Prepeleac",Greangi incepe seria basmelor in care dracii nu mai suntfo(e malefice periculoase pentru om, ci devin nigte bieliprostdnaci, ugor de pacalit de cdtre ldranul sau tArgovelulistet, viziune ce ilustreazd ,,in cea mai inaltd mdsurdcongtiinla superioritdlii umane". (Zoe Dumitrescu-Bugulenga). Acestei teme, foarte indrdgite de Creangd, Ti

aparfin gi alte crealii literare: ,,Povestea lui Stan Pdlitul"(1877) gi ,,lvan Turbincd" (1878).

Basmul ,,Ddnild Prepeleac" se incadreazd in genulepic, iar ca specie literard este un basm cult, deoarcceare autor cunoscut, lon Creangi. Opera a apdrut inrevista ,,Convorbiri literare", la I martie 1876.

lmpletirea elementelor realiste cu cele fabuloasecreeazd fantasticul, ca specific ancestral (strdvechi) albasmelor, insd, in aceastd crealie narativd, Creangd imbinderesul popular (superstilie) cu evocarea realistd asatului moldovenesq de unde reiese gi originalitateaunicd a acestei creatii. Perspectiva narativi estereprezentatd de naratorul omniscient (heterodiegetic)care relateazd intdmpldrile /a persoana a lll-a imbinAndsupranaturalul cu planul real, armonizdnd eroiifabulogicu personajele tdrdnegfi din Humulegtiul natal al autorului.Timpul narativ cronologic, situat intr-un plan al trecutului

-20-

fabulos, gi spatiul narativ nemirginit definesc specificulbasmului.

Danild Prepeleac este personajul principal 9ieponim (care dd numele operei - n.n.) al basmului cult scrisde lon Creanga. Porecla Prepeleac o primise eroul dincauza singurului lucru construit vreodatd in gospoddrie cumdna lui gi de care era foarte mdndru (prepeleac= constructie improvizata din prajini, pe care se ?ntindefdnul sau nutrelul la uscat - n.n.). Naratorul omniscientexplicd in mod direct semnificalia poreclei Tntr-oparantezd'. ,,Dar cine poate sfa impotriva lui DanildPrepeleac? (cd aga ii era porecla, pentru cd atdta odoravea gi el pe l6ngd casd, fdcut de mdna lui)".

*Ddnili Prepeleac este un tiran sirac, naratorulomniscient caracterizdndu-l direct incd de la inceputulbasmului 9i motivAnd, de altfel, gi lipsurile in care se zbdteafamilia lui: ,,leneg, nechitit la minte gi nechibzuit latrebi". Ddnild este insurat gi are ,,o muftime de copii", pecAnd bogatul sdu frate, cdsdtorit gi el, nu are niciun copil.Protagonistul este un om anapoda, ,,toate trebile pe care lefdcea, le fdcea pe dos", prost gi indolent, incAt ,,ii mdncaucdinii din traistd", naratorul reliefdnd, indirect, acestetrdsdturi prin modalitdti paremiologice (proverbe -n.n.).Singura avere a lui Ddnild era o pereche de boi tineri,puternici gi gragi, dar cdnd avea nevoie de cdru[dTmprumuta de la fratele bogat. Priceput in a face bani, acestfrate il sfdtuiegte pe Ddnild sd meargd la tArg 9i s5-i vAnddpre cei doi boi frumogi, iar cu banii obtinuti sa-gi cumpere uncar gi doi boi mai mici.

.Alte trisituri morale reies, in mod indirect, dinfaptele gi mentalitatea protagonistului. Delisitor,neobignuit si duci o treabd pini la capit, Ddnild, nicinu ajunge la tdrg, cd 9i face primul troc dezavantajos: ddtroii unui ldran gi ia, la schimb, un cat. Cuprins deremugcdri, bdrbatul mediteazd asupra neroziei fdcute,incercdnd, parcd, sd-gi regdseascd identitatea, prinmonolog interior gi autopersiflare: ,,De-oi fi eu Ddnild

-21-

Prepeleac, am prdpddit boii; iar de n-oi fi eu acela, apoi amgdsit o cdruld... Ba e Prepeleac, ba nu-i e/...". Cu toateacestea, el continud schimburile pdguboase: dd carul (carenu mergea singur) pentru o caprd, capra pe un g6nsac Aig6nsacul ,,pe-o pungd de cele pe talger, cu baierile lungi, depus in gef. Cortgtient de neghiobia sd, Danild seautodojenegte prin alt monolog interior, apelind lapildele paremiologice (prin proverbe): ,,Na-!i-o frdntd, cdli-am dres-o! Dintr-o pdreche de boi, de-a mai mare dragulsd te uili la ei, am rdmas c-o pungd goald. [...] dar parcddracul mi-a luat minlile".

*Caracterizat direct de cdtre fratele bogat, ,,marenitiriu mai egti", Ddnild are sentimentul vinovifiei gi seautopersifleazd printr-o zicald rimatd: ,,Cdnd e minte,/ Nu-ice vinde;/ Cdnd e br1nzd,/ Nu-i bdrbdn{d" (putinicd - n.n.).Drumul la tdrg poate fi, totugi, unul initiatic, deoarece multeinvald bdrbatul din toate cAte i se intAmpld.

nscena din pddure reflectd, indirect, prostia firilimitd a personajului, care agazd carul gi boiifrateluiin dreptulcopacului pe care-l taie gi care cade ,peste car de-l sfarmd gipesfe boi de-i ucide". Autoadresarea ,,Ei, ei, acum ce-i defdcut?... Eu cred cd ce-i bine, nu-i rdu: Ddnild face, Ddnildtrebuie sd desfacd" este plind de amiriciune, protagonistulmanifestdnd lagitate, deoarece vrea sd fugd in lumea largd,sd-gi abandoneze familia. Trec6nd pe ldngd un iaz, aruncdtoporulintr-un c6rd de ligite (pasari de baltd - n.n.), cu intentiade a-i duce una" fratelui sdu drept plocon pentru pierdereacarului gi a boilor. insd, pentru cd avusese'o,,zi piocitd",nunimeregte nicio ligifd, iar toporul se duce la fundul iazului,drept care fratele il alungd iritat la culme gi exclamd cundduf; ,,Se vede cd tu aifost bun de cdlugdrit, iar nu de trditin lume, sd necdjegti oamenii gi sd chinuiegti nevasta gicopiii!". Aceste cuvinte Ti dau ideea construirii unei mdndstiripe pajigtea iazului gi face mai intdi o cruce de lemn.Pregitirile pentru a dura ldcagul sfdnt, unde sd secdlugdreascd, Tl pun in conflict cu dracii, care nu pot fi deacord cu existenta unei mdndstiri construite l6ngd lacul, pefundul cdruia Tgi avea Tmpdrdtia Scaraoschi.

-22- -23-

*Ca in orice basm, protagonistul este supus dediavoli unor probe, pe care trebuie sd le depdgeascdpentru a reugi sd scape de sdrdcia care pdrea fdrd solu[ie.ln cele gase probe la care-l supun dracii, Ddnild sedovedegte istet 9i descurciret, el invingind de fiecaredatd puterile diavolegti prin inteligenfi gi ingeniozitate:tnconjurul iazului cu iapa-n cdrcd, pe care Ddnild oincalecd; alergarea de vitezd, pe care bdrbatul o cdgtigdpundnd sd alerge un iepure; Iupta corp Ia corp, in carediavolul se ia la trdntd cu ursul; chiuitul asurzitorTl rezolvdpdlind dracul ?n t6mple cu un drug gros de stejar;aruncarea buzduganului nu se infdptuiegte, sub pretextulcd ar rdm6ne la nigte rude ale lui Ddnild, care locuiesc pelunS; in sfArgit, forta blestemului, probd cAgtigata debdrbat cu ajutorul copiilor care-l scarmdnd cu daracul(pieptene cu dinli metalici - n.n.), chiar dacd dracul rostise oafurisenie care-i crdpase ochiul lui Ddnild. Aceastd nouiipostazi a lui Ddnild, aceea de invingitor, este, probabil,consecin[a fireascd a gdndului cregtin de a inilta unl6cag lui Dumnezeu.

Zoe Dumitrescu-Bugulenga afirmd cd DdnildPrepeleac are o ,,naturd bivalentd", opinie ce reiese dintextul basmului, unde naratorul omniscienf il definegte inmod direcf ,,omul lui Dumnezeu cu niravul dracului".Protagonistulinvati din propriile gregeli 9i ,,mai prinseseacum la minte", astfel incdt, in confruntdrile pe care le arecu ,drdcimea", iese invingdtor nu prin Tribem6nare sauputeri supranaturale, ci prin istetime umani, prin aceaagerime proprie lSranului romdn silit sd se descurce Tn

imprejurdri limit6. Spre deosebire de Harap-Alb, Ddnildgisegte singur solutiile de a iegi din impas, degiadversarii sdi sunt fiinle supranaturale definitorii pentrufo(ele malefice. Totugi, el nu invinge cu adevdrat pe,,Michidu!d", ,,Sarsaild" sau ,,Scaraoschi", ci reugegte doarri-i picileasci gi sd oblini bani nemuncifi, norocul sduechilibrdnd neputinta de a fi gospodar gi de a trudi cinstitpentru intretinerea familiei.

in basmul ,,Ddnild Prepeleac", lon Greangiimagineazd o noud ipostazd a diavolului, care nu mai estepericulos prin faptul cd doregte sd ia cAt mai multe sufleteomenegti, ci ,devine un biet prostdnac, ugor ingelat deistelimea ldranului sau tilrgovelului". (Zoe DumitrescuBugufenga,,,lon Creangd')

lon Creangd - timbajut prozei narativein basmul ,,D;dnild Prepeleac,,

Naraliunea prin dialog, umorul, jovialitatea 9ieruditia paremiologici, oralitatea povestirii intr-un ritmalert, toate acestea parlicularizeazd stilul gi talentulprozatorului ilustrat Tn toate creatiile literare, definind artanaratiunii lui lon Creangi.

Fdcind o paraleli intre lumea basmului 9ihumulegtenii lui Creangd, Ddnild Prepeleac este ldranulsdrac Ai deldsdtor, cu familie grea gi responsabiliteli cdroranu le face fa!d, dar cu Tncredere in viitor gi in oameni. Eleste mereu sfdtuit 9i ajutat de fratele sdu mai mare, dar, incele din urmd, invatd din propriile gregeli 9i, spre deosebirede Harap-Alb, gdsegte singur soluliile de iegire din impas,reugind sd treacd probele gi sd invingd forfele malefice,reprezentate in acest basm de satana. in cele din urmd,Ddnild Prepeleac se inscrie in codul civilizatiei firdnegti,demonstrdnd generozitate, bunitate, inteligenfi, tact,capacitatea de a intrefine o familie, valorificdndtraditiile mogtenite de la stribuni: giretenia gi spiritulgugubdt.

Numele personajelor constituie o particularitate abasmului lui Creangd, deoarece ele definesc trdsdturadominantd care individualizeazd Tn mod sugestiv eroii:Prepeleac este porecla datd de sdteni pentru bdrbatul lipsitde spirit gospoddresc ai care construise Tn curte un singurlucru: prepeleacul, pe care sd pund la uscat fdnul. Pentruspiritul diavolesc, Creangd folosegte, cu ironia joviald tipicd,nume amuzante: Michidutd, Sarsaild sau Scaraoschi.

-24-

,,Geniul humulegtean esfe aceastd capacitateextraordinard de a-gi lua 'fn serios eroii, de a le retrdiaventurile, de a pune cu voluptate in fiecare propriile luiaspiralii nerostite, sldbiciuni, vicii, tulburdri gi uimiri, adicdde a crea via[a. [...] Singurele personaje negative din operalui sunt acelea care contrazic natura, ca, de exemplu, omulspdn gi omul rog." (Nicolae Manolescu).

FATA ilUpAnnrulut RO$- personaj secundar de basm cult -

- personaj fabulos (fantastic) -

,,Povestea lui Harap-Alb"lon Creangiautor canonic- basm cult -

lon Creange (837?-1889) este considerat creatorulbasmului cult in literatura romAnd, a cdrui principaldparticularitate este aceea cd marele povestitor pdstreazdcaracterul realist al intdmpldrilor, iar personaftle suntputernic umanizate gi individualizate. Spatiuldesfdgurdrii acliunii este ancorat intr-o realitate socialdgi istoricd determinatd, iar faptele ilustrate izvordsc dinlegile firii care guverneazd omenirea.

Basmul,,Povestea lui Harap-Alb",este definitoriupentru ptoza lui lon Creangd, fiind publicat la1 august 1877 Tn revista ,,Convorbiri literare", reprodusapoi de Mihai Eminescu in ziarul ,,Timpul". Perspectivanarativi este reprezentatd de naratorul omniscient(heterodiegetic) care relateazi intAmpldrile la persoana alll-a imbindnd supranaturalul cu planul real, armonizdnderoii fabulogi cu personajele tdrdnegfi din Humulegtiulnatal al autorului. Timpul narativ cronologic, situat intr-unplan al trecutului fabulos, gi spafiul narativ nemirginitdefinesc specificul basmului.

-25-

*Fata impdratului Rog este personaj secundar,deoarece apare numai in ultimul episod al basmului gipersonaj fabulos, pentru cd se poate metamor'foza, infelegegraiylpdsdrilor gi gtie sd facd vrdji cu obiecte magice. personajpozitiv, tdnira crdiasd este frumoasi, cu personalitateputernicd gi la fel de faimoasi ca tatdl ei; se spunea despreea cd e ,,farmazoani" (vrdjitoare, gireatd - n.n.), cd din pricinaei impdratul fdcea atdtea jertfe, cd gtia sd poarte ,,lLtmea pedegete", dar din toate aceste vorbe, nu se dovedise care ,,esfecea adevdratd". Aceste trdsdturi reies indirect, fiinddeterminate de mediulin care t'iiiegte 9i de educalia aleasdprimitd in impdrd{ia tatdlui sdu.

Trisdturile morale gi fantastice ale fetei de impdratreies, mai ales, prin caracterizare indirectd, din faptele 9ivorbele sale.

*Vioaie gi plind de energie, ea pare ,,o zgitie defati" sau ,,un drac bucitici ruptd tatd-sdu in picloare, baincd gi mai gi", dar demnd 9i corectd atunci c6nd seconvinge de vrednicia lui Harap-Alb, ,,fata impdratuluiingenunche dinaintea tdt6ne-sdu" cerdndu-i binecuv6ntareagi devine supusd: ,,trebuie sd merg cu Harap-Atb gi pacebund!".

*Relalia ei cu Harap-Alb este incununatd de cinstegi corectitudine. Responsabili gi congtienti deimportanta cisitoriei, tAndra nu se lasd pe[it6 cu ugurinld,ci Ti supune gi.ea la probe pe Harap-Alb gi pe prietenii lui,pentru a se c6f-nl'inge cd acegtia meritd intr-adevdr sd aibdincredere in ei. lnteligenti, fata ndscocegte probe la carepefitodi nu se agteaptd, pentru a le testa calitdtile.Misterioasi ca orice femeie, este inzestratd cu puterisupranaturale, Tnsugiri reiegite indirect din episodutprobelor pe care fata le impune lui Harap-Alb. Ea semetamorfozeazd ,,intr-o pdsdricd gi zboard nevdzutd princinci strdji'i Pdsdrild se intinde s-o prindd, dar ,,c6nd sdpund mdna pe ddnsa, zbrrl... pe vdrful unui rnunte gi seascunde dupd o stAncd".

-26- -27-

*Fata impdratului Rog beneficiazd gi de un portretulflzic, conturat surcint 9i sugestiv prin caracterizare directdfdcutd prtn prisma altui personaj, adic# prin ochii lui Harap-Alb. Ea este frumoasi gi fermecdtoare - ,,cdt era de tiiniri,de frumoasi 9i plini de vind-ncoace" - gi fldcdului ,,i setulburau minlite uitdndu-se la fatd". indrdgostindu-se de ea caun nebun, fata ii pare lui Harap-Alb,,un boboc de trandafir drnluna lui mai, scdldat in roua diminetii, dezmerdat de cele intdiraze ale soarelui, legdnat de adierea vdntului gi neatins de ochiiflutuilot'', descriere ce creioneazd, in mod direct, un portretfizic de un lirism tulburdtor. lon Creangi transpune idilapastorali in basm, evidentiind ideea cd Harap-Alb, ca unfldcdu din Humulegti, o vede ca pe o fati de la [ari, intr-unsugestiv limbaj popular ,,cum s-ar mai zice la noiin ldrdnegte,era frumoasi de mama focului: la soare te puteai uita, iar laddnsa ba" gi ,,o prdpddea din ochi de dragd ce-i era", calitafiexprimate prin superlative populare. Fata il indrdgegte gi eape voinic, simtind in adOncul sufletului - ,vreun dor ascuns" -referire la mitul popular al zburdtorului -, vorba cdntecului:,,Fugi de-acolo, vind-ncoaceU $ezi bi nigor, n u-mi da pace!".

*Cdldtoria li s-a pdrut scurtd, ,,ziua ceas gi ceasu/ clipd",pentru cd aga ,,e omLl cdnd merge la drum cu dragosteaaldturea". Tot din iubire, fata ghicegte adevdrul despreHarap-Alb gi-l dezvdluie Tmpdratului Verde, apoi, pentru cdfusese previzitoare, adusese cu ea cele trebuincioase(smicelele, apa moartd 9i apa vie). Sprinteni 9i iubitoarereugegte sd-gi salveze bdrbatul atunci cdnd SpdnulTl atacd peneagteptate gi-i reteazd capul: ,,lard fata impdratului Rog, inlnvdlmdgagulacesta, rdpede pune capul lui Harap-Alb la loc, illnconjurd de trei oi cu cele trei smicele de mdr dulce, toarndapd moartd sd sferb sdngele gi sd se prindd pielea, apoi ilsfropegfe cu apd vie gi atunci Harap-Alb indatd invie".

*Fata impdratului Rog nu are nume, deoarece eaeste un simbolfeminin, idealul de sofie, pregdtitd sd aibdgrue de bdrbatul ei, aptd sd-gi asume toateresponsabilitdlile ce-i revin Tn cdminul conjugal.