Perimetrul de Ameliorare Doaga II

29
Studiu de Fezabilitate Beneficiar: Comuna Racoasa Elaborator: S.C. ALMA CONSULTING S.R.L. Perimetrul de ameliorare Doaga II

description

PERIMETRUL AMELIORARE DOAGA 2

Transcript of Perimetrul de Ameliorare Doaga II

Page 1: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

Studiu de Fezabilitate-ACTUALIZARE-

Beneficiar: Comuna Racoasa

Elaborator: S.C. ALMA CONSULTING S.R.L.

Perimetrul de ameliorare Doaga II

Page 2: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

FOAIE DE TITLU

DENUMIREA PROIECTULUI :

“Perimetrul de amelioarare Doaga II, Comuna Racoasa Judetul Vrancea"

NUMAR PROIECT :

6/2011

FAZA :

Studiu de Fezabilitate- Actualizare

BENEFICIAR :

Comuna Racoasa

PROIECTANT:

S.C. ALMA CONSULTING S.R.L. FOCSANI

FISA DE RESPONSABILITATI

Page 3: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

ÎNSUŞIREA DOCUMENTAŢIEI:

DIRECTORIng. Alexandru Manta Viorica ………………………….

SEF PROIECT Ing. Arbunea Viorel ………………………….

ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIEI:

Parti scriseIng. Ion Iulian ………………………….

PArti desenateIng. Ion Iulian ………………………….

Imbunatatiri Funciare Ing. Arbunea Viorel ………………………….

BORDEROU

1.PIESE SCRISE

a) FOAIE DE TITLU

Page 4: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

b) FISA RESPONSABILITATI

c) BORDEROU

d) MEMORIU TEHNIC

e) STUDIU GEOTEHNIC

f) STUDIU TOPO

2.PIESE DESENATE

a) PLANURI DE INCADRARE

b) PLAN DE SITUATIE

STUDIU DE FEZABILITATE

A: PIESE SCRISEI. DATE GENERALE

Page 5: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

1. Denumirea obiectivului de investiţie“Perimetrul de amelioarare Doaga II, Comuna Racoasa Judetul Vrancea"

2. AmplasamentulComuna Racoasa, judeţul Vrancea

3. Titularul investiţieiComuna Racoasa, judeţul Vrancea

4. Beneficiarul investiţieiComuna Racoasa, judeţul Vrancea

5. Elaboratorul studiuluiSC. ALMA CONSULTING S.R.L. Focsani

II. Informaţii generale privind proiectul

1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

Perimetrul de ameliorare " Doaga II, Comuna Racoasa ", Judetul Vrancea este situat pe terenurile axtravilane ale comunei Racoasa.

Page 6: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

2. Descrierea investiţiei

a).Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;

Page 7: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

In conformitate cu prevederile Legii Fondului Funciar nr. 18/1991 Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale TREbuie sa stabileasca terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut partial sau total capacitatea de productie pentru terenuri agricole, terenuri care se vor constitui in perimetre de ameliorare.

Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de catre consiliile de specialisti constituite la nivel de judet prin ordin al prefectului. Aceste comisii elaboreaza pentru fiecare perimetru de ameliorare o fisa, care, dupa ce este avizata de directia pentru Agricultura si Deszvoltare Rurala judeteana si aprobata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale constituie tema de proiectare.

Zona este afectata si de inundatiile paraului Susita. In urma inundatiilor suprafata este acoperita de schelet (pietris, bolovanis). In zona au fost depistate suprafete mari invadate de stufarisuri, terenuri practic neproductive.

Necesitatea si oportunitatea investitiei se justifica prin natura, aria si intensitatea de manifestare a proceselor de degradare intalnite in zona studiata, anual datorita acestor procese inregistrandu-se pagube prin diminuarea suprafetei agricole si pierderi de productie pe aceste terenuri agricole.

In aceste conditii, apreciem ca pe aceste terenuri este necesar sa se intervina urgent in scopul combaterii efectelor negative ale proceselor de degradare.

terenurile din perimetru sunt folosite ca arabil. Notele de bonitare naturala, calculate pentru folosinta arabil incadreaza teritoriul in clasa IV. Dupa executarea lucrarlor de amenajare, prin cresterea potentialului productiv, terenurile pot fi incadrate intr-o clasa superioara. b). Scenariile tehnico-econimice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse.

- scenarii propuse

Pentru realizarea perimetrului de amelioarare Doaga II, comuna Racoasa, judetul Vrancea se propun doua scenarii:

Scenariul 1

O ipoteza este varianta in care nu ar exista un proiect, reprezentand situatia actuala;

In aceasta varianta, mai putin costisitoare, se va mentine starea actuala a perimetrelor in conditii necorespunzatoare care duc la o stagnare sau o scadere economica si pierderi de productie pe aceste terenuri agricole pentru locuitorii din comuna.

Page 8: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

Scenariul 2

Ipoteza 2 o reprezinta varianta "cu proiect" in care este prezentata situatia in perspectiva, dupa aplicarea investitiei.

Apreciem ca pe aceste terenuri este necesar sa se intervina urgent in scopul combaterii efectelor negative ale proceselor de degradare. Dupa executarea lucrarilor de amenajare, prin cresterea potentialului productiv, terenurile pot fi incadrate intr-o clasa superioara si apoi vor putea fi folosite ca terenuri arabile.

- scenariul recomandat este cel "cu proiect" pentru amenajarea in scop ameliorativ a suprafetei de terenuri degradate.

AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJE:

Avantajele scenariului recomandat

- asigurarea unei mobilitati a solului in urma destufizarii prin lucrari de destelenire;

- imbunatatirea gradului de aerare a profilului de sol prin lucrari de scarificare;

- asigurarea accesului utilajelor si mijloacelor de transport necesare prin reamenajarea drumurilor de exploatare.

Dezavantajele scenariului recomandat

- la terminarea lucrarilor proprietarii de teren vor avea obligatia de a proteja si mentine in functiune toate lucrarile ex3ecutate si receptionate.

c). descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică;

Pentru amenajarea in scop ameliorativ a suprafetei de 235,0 ha terenuri degradate cuprinsa in Perimetrul de ameliorare "Doaga II, Comuna Racoasa ", jud. Vrancea, sunt necesare urmatoarele categorii de lucrari:

Drumuri de exploatare reamenajate

Avand in vedere stadiul de degradare a drumurilor din zona, pentru asigurarea accesului utilajelor si mijloacelor de transport necesare executiei lucrarilor prevazute in aceasta documentatie, precum si a celor necesare executiei lucrarilor prevazute in aceasta documentatie, precum si a celor necesare procesului de productie ulterior, se impune reamenajarea retelei de drumuri existente. Pe zona limitrofa paraul Susita, prin lucrari de modelare se vor crea conditiile necesare reprofilarii unui drum care va juca rolul unui dig. Lungimea de drumuri este de 6600m, iar volumul de terasamente necesar este de 5730mc.

Page 9: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

Uniformizari in planuri continui\

Pentru corectarea nicroreliefului generator de exces de umiditate, pe o suprafata de 30 ha s-au prevazut lucrari de uniformizari in planuri continui Volumul de terasamente necesar pentru realizarea planurilor continui de scurgere este de 19500mc. Lucrarile de uniformizare vor fi insotite de fertilizari cu ingrasaminte chimice.

Destufizari, ierbicidari, degajare de corpuri straine

In zona au fost depistate 30 ha terenuri ocupate de stufarisuri, suprafete ce s-au propus a fi destufizate. Destufizarea zonelor unde vegeteaza stuful se face prin lucrari de destelenie si prin lucrari complementare ( aratura de toamna, discuiri, ierbicidari) prin care se asigura mobilizarea solului si imbunatatirea insusirilor fizice si chimice, distrugerea pe o suprafata de 30 ha. Pe o suprafata de 8 ha s-au propus lucrari de degajare a terenului de corpuri straine (bolovanis, pietris).

3. Date tehnice ale investiţiei:

a). Zona şi amplasamentul:

Comuna Racoasa este am plasata in nordul Judetulul Vrancea pe drumul national DN 2L la 60 de km de Focsani.

Relieful Comunei face parte din Campia Siretului, exceptie facand bordura vestica, unde este o zona de piemont, cu aspect de planuri slab inclinate.

Ca microrelief, se identifica mai multe forme:- lunca inundabila - terasa lunca- terasele de 3-5m si de 12-15 m.In perimetrul cercetat este prezenta terasa de 3-5m, cu aspect plan.In ansamblu, relieful teritoriului este monoton, cu mici denivelari de teren.Clima este temperat- continentala, cu veri relativ calduroase si ierni

friguroase.Temperatura medie anuala este de +9,7oC, iar cantitatea medie anuala de

precipitatii este de 498mm.Vanturile cu cea mai mare frecventa sunt cele de la nord si sud, iar cele mai

intense sunt din directiile nord, nord-vest si sud.Reteaua hidrografica a comunei racoasa este foarte sareaca, Siretul fiind

singurul rau din zona.In partea estica se intalnesc brate parasite ale siretului, unele cu apa numai in

timpul ploilor abundente.Apele freatice de pe terasa de 3-5 m si pe terasa-lunca sunt situate la

adancimi ce variaza intre 4-6 m.

Page 10: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

In partea nordica a teritoriului, nivelul apei pedo-freatice este mai aproape de suprafata, spre deosebire de zona piemontana, unde depaseste adancimea de 10m.

b). Statutul juridic:

Suprafeţele ocupate de lucrările de investitie apartin persoanelor fizice.

c). Situaţia ocupărilor definitive de teren:suprafaţa totală,reprezentâmd terenuri din intravilan/extravilan. Ocuparea definitivă a terenului se face doar în zona camerelor de cădere, tuburile pozitionându-se subteran. În această situaţie, suprafaţa ocupată este:

Suprafata luata in studiu este 235 ha , cu folosinta actuala arabil invadata de stufarisuri si deponii de pietris si bolovanis.

Situatia actuala a folosintelor , situatia de perspectiva si balanta folosintelor se prezinta in tabelele 1,2,3.

In urma aplicarii schemei de amenajare a perimetrului de ameliorare se realizeaza o crestere a suprafetei de agricol produsa pe seama lucrarilor de destufizare.

Tabel nr.1 (ha) SITUATIA ACTUALA A FOLOSINTELOR

DETINATORI DE TEREN

AGRICOL TOTAL AGRICOL

NEAGRICOL TOTAL AGRICOL

TOTAL GENERALARABIL De NEPRODUCTIV

PERSOANE FIZICE

202.36 202.36 2.64 30.00 32.64 235.00

TOTAL 202.36 202.36 2.64 30.00 32.64 235.00

Tabel nr.2 (ha) SITUATIA DE PERSPECTIVA A FOLOSINTELOR

DETINATORI DE TEREN

AGRICOL TOTAL TOTAL NEAGRICOL

TOTAL GENERALARABIL AGRICOL De

PERSOANE FIZICE 232.36 232.36 2.64 2.64 235.00

TOTAL 232.36 232.36 2.64 2.64 235.00

Tabel nr.3 (ha) BALANTA FONDULUI FUNCIAR

FOLOSINTA CAPACITATE DIFERENTE(P-A)

Page 11: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

ACTUAL PERSPECT. + -ARABIL 202.36 232.36 30.00TOTAL AGRICOL 202.36 232.36DRUMURI DE EXPLOATARE 2.64 2.64NEPRODUCTIV 30.00 30.00TOTAL NEAGRICOL 32.64 2.64TOTAL GENERAL 235.00 235.00

d) Studii de teren:

studiu topografic

Cuprinde planurile topografice cu amplasamentele reperelor, listele cu reperele, după care s-au proiectat planurile de situaţie.

Studiu geotehnic

Geologia este simpla, caracteristica zonelor de lunca. Depozitele sunt de varsta halocen si sunt formate in baza din pietrisuri si nisipuri peste care urmeaza luturi loessoide cu grosimi variabile.

In cadrul perimetrului de ameliorare "DOagaII", se identifica 3 unitati de sol, si anume:

- US.1 - Aluvisol proxicalcaric (162,0 ha), lutonisipos dezvoltat pe depozite fluviale mijlocii;

- US.2 - Aluvisol proxicalcaric (28,0 ha), lutos/lutoargilos, dezvoltat pe depozite fluviale mijlocii;

- US.3 - Aluvisol molic, proxicalcaric (45,0 ha), lutoargilos, dezvoltat pe depozite fluviale mijlocii.

Dintre caracteristicile fizico-chimice, mentionam reactia moderata acida pentru toate cele 3 soluri (pH=8,1-8,3 la suprafata si de 8,2-8,4 pe profil),rezerva de humus este foarte mica la US.1 (38t/ha), mica la US.2 (96 t/ha) si mare la US.3 (162 t/ha), densitate aparenta mica sau mijlocie (1,3-1,35 g/cm3), slaba aprovizionare cu elemente nutritive. Se constata prezenta scheletului la suprafata terenului.

e). Caracteristicile principale ale construcţiilor în cadrul obiectivului de investiţii

Incadrarea in clasa de importanta si asigurarea de calcul

Conform prevederilor HG 766/1997, lucrurile se incadreaza in categoria de importanta D.

In conformitatea cu prevederile STAS 4273/83 (M-SR 6/83; 2/87), lucrarile propuse in cadrul schemei de amenajare adoptata se incadreaza in clasa aV-a, cnstructii de importanta redusa (a caror avariere nu are urmari pentru alte obiective social economice). Lucrarile propuse in cadrul schemei de amenajare adoptata sunt

Page 12: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

ca insemnate functionala principala, iar ca durata de functionare permanente (definitive).

Conform STAS 5432/1-85 probabilitatea de depasire pentru clasa a V-a de importanta este de 10 %.

Schema generala de amenajare

Lucrarile propuse in cadrul schemei de amenajare a zonei studiate urmaresc:a). Asigurarea circulatiei masinilor si utilajelor agricole in zona cercetata

chiar si in perioada din an cu ploi abundente;b). Refacerea , cresterea si valorificarea superioara a potentialului productiv

al terenurilor din zona studiata.Avand in vedere datele abtinute din teren in urma deplasarilor in zona

studiata, concluziile si recomandarile studiilor de teren, rezultatele discutiilor cu autoritatea contractanta (D.A.D.R. jud. Vrancea) si cu beneficiarii de teren, schema de amenajare a terenurilor degradate cuprinse in cadrul acestui studiu cuprinde echiparea cu lucrari a suprafetei de 235,00 ha, in vederea diminuarii efectelor facorilor limitativi ce reduc potentialul productiv al terenurilor din zona, urmand cresterea fertilitatii solului.

Principiile generale si ipotezele care au stat la baza solutiilor si genurilor de lucrari propuse au fost urmatoarele :

- incadrarea lucrarilor din schema propusa in ansamblul lucrarilor existente in zona, fara a afecta organizarea existenta a teritoriului;

- utilizarea pe cat posibil a materialelor existente in zona;- ocuparea definitiva sau temporara pe timpul executiei a unor suprafete de

teren cat mai mici;- protectia mediului inconjurator si restabilirea echilibrului ecologic.S-a adoptat o schema de amenajare in componenta careia intra urmatoarele

categorii de lucrari:- reamenajarea retelei de circulatie;- scarificarea terenurilor pentru imbunatatirea permeabilitatii solului si

scoaterea rizomilor de stuf;- destufizari, ierbicidari;- uniformizari in planuri continui pentru asigurarea pantei de scurgere rapida

a apelor din precipitatii spre P. Susita, insotita de fertilizari cu ingrasaminte chimice.

f). Situaţia existentă utilităţilor şi analiza de consum:

Page 13: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

-necesarul de utilitaţi pentru varianta propusă promovarii

Schema generala de ameliorare a terenurilor, cuprinde in cadrul acestui perimetru de ameliorare corespund cerintelor proprietarului de teren, lucrarile propuse fiind discutate cu acesta la amplasament.

La terminarea lucrarilor, beneficiarul de investitie va pune in vedere proprietarilor de teren obligatia de a proteja si mentine in functie toate lucrarile executate si receptionate.

-soluţii tehnice de asigurare cu utilitaţi

Lucrarile de interventie si evacuare a apelor au fost racordate la reteaua hidrografica existenta, iar accesul din si in perimetru se face pastrand legaturile cu reteaua de drumuri existenta.

g). Concluziile evaluării impactului asupra mediului

Scopul unei analize a stării mediului şi a evaluării impactului asupra stării iniţiale a mediului, este acela de a servi la luarea deciziilor.

Prin evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectului pentru investiţia Perimetrul de ameliorare Doaga II, comuna Racoasa, judeţul Vrancea, se oferă posibilitatea de a se lua în considerare aspectele de mediu, înainte de a fi luată decizia finală privind componentele proiectului.

Pentru a prevedea care va fi impactul trebuie să se cunoască asupra căror factori de mediu se va acţiona sau care sunt factorii de mediu care vor fi afectaţi, atât pe perioada de execuţie, cât şi pe perioada de funcţionare a obiectivului propus a fi realizat.

Analiza stării iniţiale a mediului şi evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza în conformitate cu prevederile Directivei nr.97/11/EEC din 3 martie 1997 ce amendează Directiva nr.85/337/EEC precum şi cu prevederile legislaţiei româneşti.

Pe timpul executiei, impactul asupra componenţilor mediului se manifestă prin:

- Scoaterea temporară din circuitul economic a unor zone cu terenuri necesare şantierului de construcţii, etc;

- Circulaţia intensă a echipamentului de construcţii în zonele de lucru pentru transportul materialelor si a prefabricatelor, execuţia terasamentelor, turnarea betonului, aşternerea asfaltului etc

- Functionarea staţiilor de beton, bazele echipamentului, diferite ateliere de menţinere si de reparaţii, depozite pentru materiale şi combustibili, tabere de şantier, etc;

- Exploatarea pamântului din gropile de împrumut şi a carierelor de agregate;

- Suspendarea si devierea temporară a traficului de pe drumul comunal- Creşterea poluării fonice, conţinutul de particule în suspensie (praf) si

noxe, erodarea si degradarea terenului, în general în zonele unde functionează

Page 14: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

şantierele de constucţii;Impactul lucrărilor de reabilitare pe perioada de execuţie depinde in

principal de mărimea lucrărilor de construcţii si de modul în care acestea sunt conduse.

În timpul perioadei de funcţionare poluarea mediului datorată circulaţiei pe drum se reduce fată de situaţia actuală. Riscul accidentelor si a poluarii accidentale se reduce, datorita echipamentelor performante si a sistemelor de protectie si avertizare

În principiu, studiul privind evaluarea impactului asupra mediului trateaza următoarele aspecte:

- soluţii de integrare cât mai firească în planurile de dezvoltare locale, regionale şi naţionale, colaborând în acest sens cu Consiliul Judeţean Vrancea, Primăriile locale, Agenţia de Dezvoltare Regională, Inspectoratul de Protecţia Mediului Vrancea şi Direcţia Apelor Siret;

- propunerea de soluţii pentru ca impactul economic şi cel social, inclusiv cel asupra stării de sănătate a factorului uman să fie pozitiv;

- definirea stării iniţiale a mediului prin analize pe teren, prelevări de probe şi efectuarea cercetărilor de laborator privind aerul, solul, apa, ecosistemele (flora, fauna), terenurile agricole etc.;

- analiza legislaţiei specifice privind declararea monumentelor naturii şi siturilor arheologice, identificarea acestora pe teren; propuneri şi soluţii pentru prezervarea acestor zone;

- evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, climei, utilizării agricole a terenurilor, precum şi din punct de vedere al inconvenientelor pe perioada construcţiei, al stresului conducătorilor auto, al încadrării în peisaj;

- evaluarea impactelor cauzate de vibraţii, zgomote în timpul nopţii;- măsuri pentru refacerea şi conservarea ecosistemului local, precum şi

alte măsuri compensatorii;- propuneri şi soluţii pentru prevenirea eroziunii solului şi sedimentării, în

scopul eliminării colmatării sistemelor de drenaj şi asigurării stabilităţii solului sub efectul curenţilor generaţi de scurgerea apelor de suprafaţă;

- măsuri pentru prevenirea accidentelor care determină poluarea apelor, aerului, solului şi subsolului, atât în timpul execuţiei, cât şi exploatării;

- adoptarea de soluţii pentru ca lucrările să se încadreze armonios în peisaj, reducând la minim sau chiar eliminând impactul vizual negativ, ţinând seama de topografia locului, traficul, existenţa vegetaţiei etc.;

- prevederea de soluţii pentru evitarea poluării surselor de alimentare cu apă, a sistemelor de drenaj şi de canalizare;

- stabilirea de măsuri pentru diminuarea poluării aerului pe durata activităţilor de construcţie cât şi ulterior, în exploatare, pe grupe de zone;

- prevederea de măsuri în cadrul organizărilor de şantier pentru ca efectele poluante să fie cât mai reduse iar în final, după dezafectare să fie refăcută situaţia iniţială a cadrului natural;

Page 15: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

- elaborarea de soluţii pentru refacerea ecologică a zonelor afectate de deschiderea gropilor de împrumut, precum şi a amplasamentului organizării de şantier;

- prevederea de puncte sanitare mobile şi un sistem de comunicare adecvat prin care să fie asigurată o asistenţă sanitară eficientă pentru personalul constructorului;

- evaluarea riscurilor ecologice ce apar prin amenajările propuse;- identificarea implicării rezidenţilor locali în realizarea proiectului;- identificarea factorilor de mediu necesar a fi monitorizaţi privind

evoluţia calităţii acestora şi elaborarea unui plan de monitoring care să fie pus în aplicare imediat după terminarea execuţiei lucrărilor.

-Evaluarea impactului asupra calităţii aerului

Pentru evaluarea calităţii aerului vor fi luate în considerare informaţiile din faza de elaborare a studiului de fezabilitate şi de alegere solutiei tehnologice. Evaluarea şi proiectarea constituie părţi ale unui proces iterativ. Pentru evaluarea impactului asupra calităţii aerului, va fi aplicată următoarea metodologie:

Se vor identifica pe o hartă la sc. 1:25.000 sau 1:10.000 toate proprietăţile unde se presupune o modificare a calităţii aerului. Se vor lua în considerare numai proprietăţile/zonele rezidenţiale situate la o distanţă de până la 200 m de la traseul respectiv.

Pentru perioada de execuţie, se vor calcula emisiile specifice activităţilor din zona gropilor de împrumut, a organizării de şantier, traficului pe drumurile de acces şi se va evalua impactul acestora asupra factorilor de mediu, aşezărilor umane, factorului uman. Valorile obţinute vor fi comparate cu valorile concentraţiilor maxime admise (CMA) prevăzute de:

- Standardul naţional pentru calitatea aerului (STAS 12574-87)- Standardele de calitatea aerului din UE- Valorile-ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizaţia

Mondială a Sănătăţii- Valorile-ghid recomandate de Uniunea Internaţională a Organizaţiilor

de Cercetare a Pădurilor (IURFO) pentru protecţia vegetaţiei.

-Evaluarea impactului asupra calităţii apelor

În studiu se analizeaza evacuările de ape uzate produse în urma scurgerilor provenite din:

- organizarea de şantier- gropile de împrumut- apele pluviale. Deşi, în general sunt prezenţi aceiaşi poluanţi specifici, concentraţia

înregistrată de aceştia în apele evacuate poate varia între diferitele amplasamente şi depinde şi de precipitaţiile specifice în cadrul fiecărui amplasament, elemente care vor fi prezentate în studiu. Pentru evaluarea gradului de poluare se va ţine

Page 16: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

seama de calitatea apelor din amonte de evacuare, posibilităţile de diluţie şi viteza de amestec a apelor evacuate cu apele din emisar. De asemenea, vor fi analizate sursele potenţiale de contaminare a scurgerilor de pe drum care sunt diverse şi pot fi generate de lucrările de construcţie, de trafic, de întreţinere, de scurgeri accidentale cauzate de accidente de circulaţie, precum şi de depunerile din atmosferă.

Se va avea în vedere faptul că substanţele poluante, considerate a avea cel mai mare impact probabil asupra emisarilor sunt: substanţele solide în suspensie, hidrocarburile, metalele, pesticidele şi ierbicidele, agenţii utilizaţi pentru dezgheţare, îngrăşămintele, substanţele rezultate din deversări accidentale precum şi de la alte surse cum ar fi depunerile din atmosferă.

În evaluarea impactului asupra calităţii apelor se va analiza cu atenţie următoarele:

- caracteristicile acestor resurse supuse riscului (debit sezonier şi anual etc.), regimul precipitaţiilor, posibilităţile de stocare etc.;- utilizarea în prezent a resurselor de apă: în scopuri menajere, comerciale, industriale, agricole sau recreative;- existenţa evacuărilor de apă şi a deversărilor, care ar putea fi determinante pentru calitatea apelor, măsuri de remediere deja adoptate sau proiectate;- efecte asupra peştilor, a vieţii sălbatice;- efecte posibile ale proiectului asupra debitului apelor, a adâncimii şi lăţimii albiilor, a eroziunii malurilor, a ratei de sedimentare (în amonte şi în aval) şi asupra turbulenţei;- istoricul poluării sau utilizării necorespunzătoare a resurselor de apă care au afectat sănătatea oamenilor sau au fost vătămătoare pentru animale, viaţa acvatică, păsări sau peşti.De asemenea se va analiza modul în care organizarea de şantier va

influenţa calitatea apelor din zonă, iar execuţia lucrărilor va influenţa asupra liberei scurgeri a apelor pentru a se evita producerea de inundaţii în zona de lucru.

La analiza impactului se va ţine cont de prevederile NTPA 001/2002 din HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, precum şi de Ordinul MAPM nr.1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă.

- Evaluarea impactului referitor la condiţiile geologice, hidrogeologice, soluri şi contaminarea acestora

Impactul asupra solurilor

Orice proiect care implică afectarea substanţială a terenurilor trebuie să includă în etapele sale de planificare un studiu al zonelor destinate dislocării în care să se descrie natura şi valoarea lor din punct de vedere al mediului. De la această informaţie se poate dezvolta, reflectându-se amploarea şi tipul anticipat

Page 17: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

de afectare şi degradare, un plan de refacere a terenului după ce s-a extras piatra sau nisipul şi pietrişul. Planificarea ar trebui să se axeze pe utilizarea topografiei complete şi a altor caracteristici ale excavaţiilor pentru obţinerea celor mai bune rezultate. Astfel, refacerea poate implica schimbarea zonei în ceva destul de diferit de starea sa originală dar, totuşi, mult îmbunătăţit faţă de aceasta, dacă înainte fusese pur şi simplu abandonată. O bună organizare de şantier şi ocuparea unor suprafeţe cât mai reduse pot contribui de asemenea la protecţia solului

O atenţie deosebită va fi acordată aspectelor privind eroziunea solului, fenomenelor de alunecare înregistrate în zonă, pentru a se putea propune măsuri adecvate de preîntâmpinare/stopare a acestor fenomene. Este necesar să se realizeze un inventar al tuturor surselor de poluare a solului din zona respectivă.

Pierderea totală şi degradarea solurilor agricole are un impact evident, dar acolo unde solul fertil este excavat şi depozitat în vederea reutilizării, nivelul daunelor şi gradul de deteriorare a calităţii solurilor va depinde de tipul de echipamente utilizate în procesul de excavare, transport şi manipulare, de condiţiile meteorologice precum şi de modul de depozitare.

-Evaluarea impactului provocat de zgomot

În evaluarea impactului vor fi identificate sursele de zgomot şi nivelele anticipate de zgomot exprimate în decibeli. Nivelul de zgomot va fi corelat cu distanţa, punând accentul pe nivelul de zgomot înregistrat dincolo de limitele amplasamentului drumului, ţinând seama de variaţia condiţiilor meteorologice.

Va fi descris nivelul de zgomot, incidenţa şi caracteristicile sale, particularităţile înregistrate în decursul zilei şi a orelor de întuneric. Pentru evaluarea nivelului de zgomot se va utiliza indicele L 10 dB(A), care corespunde la media aritmetică a nivelului de zgomot ce este depăşit pentru 10% din timp, pentru o perioadă de timpp dată, de regulă 18 ore.Se va analiza acceptabilitatea zgomotului ţinând seama de natura zonei înconjurătoare cum ar fi agricultura, spaţii libere, spaţii comerciale, industriale sau rezidenţiale.

Pentru stabilirea măsurilor de protecţie împotriva zgomotelor şi vibraţiilor se au în vedere următoarele aspecte.

Identificarea zonelor sensibile la zgomot şi vibraţii, cauza sensibilităţii; Identificarea principalelor surse de zgomot locale; Verificarea existenţei unor reglementări locale în ceea ce priveşte nivelul

de zgomot şi vibraţiile, atât în cursul zilei, cât şi în cursul nopţii.La alegerea soluţiilor de protecţie împotriva zgomotelor se va ţine cont de

de factorul de mediu ce trebuie protejat, încadrarea în peisaj a măsurii propuse, efectele obţinute.

-Evaluarea impactului social

Impactul social va fi analizat din punct de vedere al consecinţelor fizice şi psihice produse de eventuale exproprierii, al efectului asupra modificărilor valorii

Page 18: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

proprietăţilor învecinate, al potenţialelor pierderi de patrimoniu natural cu valoare pentru populaţie, al efectului surplusului de maşini. Pierderea fiecărui tip de teren poate provoca un impact considerabil asupra mediului. Amploarea şi intensitatea acestor impacturi depinde de valoarea unică a fiecărui tip de zonă şi de măsura în care alte amplasamente le pot înlocui în mod corespunzător. Mutarea involuntară a populaţiei trebuie văzută ca un impact asupra mediului. Deşi se încearcă să se dea o anumită valoare pierderilor avute în utilizarea terenurilor şi întreruperilor asociate mutărilor este important să se realizeze că aceasta nu poate avea decât succese minore datorită ataşamentului emoţional de aceste terenuri şi împrejurimi.

Trebuie să se examineze cu atenţie toate nevoile comunităţii în noul amplasament în care este mutată. Alimentarea cu apă, canalizarea, electricitatea, drumurile, combustibilul, serviciile sociale şi şcolile sunt exemple tipice pentru cele mai importante necesităţi ale comunităţii. Mutarea involuntară trebuie să includă analizarea cu atenţie a cererii de locuri de muncă.

De asemenea, se va analiza efectul proiectului în privinţa creării de noi locuri de muncă, atât în perioada de execuţie cât şi ulterior în exploatare – întreţinere.

-Evaluarea impactului asupra sănătăţii

Pe baza datelor statistice se va prezenta evoluţia demografică a zonei şi perspectivele pentru următorii ani. Cunoaşterea densităţii populaţiei totale (loc/km2) permite evaluarea ulterioară a efectelor sociale şi economice produse de lucrarea propusă. Este indicat ca structura populaţiei să fie prezentată pe clase de vârstă şi sex. De la autorităţile abilitate se vor obţine informaţii privind starea de sănătate a populaţiei, mai ales în ceea ce priveşte bolile profesionale şi cele cauzate de poluare.

Proiectul va fi analizat şi prezentat şi din punct de vedere al riscurilor ce le prezintă pentru sănătatea comunităţilor aflate atât în imediata apropiere cât şi la distanţă de drum, pe timp scurt sau o perioadă mai lungă, fie direct sau indirect. Acest aspect este corelat cu emisiile ce influenţează calitatea aerului sau a apei în detrimentul sănătăţii umane, atât în mod direct cât şi indirect, prin lanţul alimentar. De asemenea, se va evalua impactul asupra sănătăţii din cauza scurgerilor eventualei contaminări a terenurilor, a degajărilor de praf etc., a zgomotelor şi vibraţiilor rezultate din circulaţia vehiculelor.

-Evaluarea economică a măsurilor de protecţie a mediului

Cu toate că este greu să cuantifici valoarea unui “mediu sănătos”, creşterea interesului oamenilor în legătură cu impactul asupra mediului şi potenţiala creştere a riscurilor asupra sănătăţii umane, calităţii hranei a dus la creşterea controlului asupra mediului. Odată cu creşterea cererii publice pentru elaborarea de regulamente în vederea reducerii impactului asupra mediului şi riscurilor asupra sănătăţii, este indicată găsirea de metode competitive din punct de vedere a costurilor, dar îndeplinind toate cerinţele referitoare la protecţia mediului.

Page 19: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

4.Durata de realizare şi etapele principale;graficul de realizare a investiţiei

Costurile estimative ale investitiei

1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general;

2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

Page 20: Perimetrul de Ameliorare Doaga II

Sursele de finantare a investiţiei

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

1. Numarul de locuri de muncă create în faza de execuţieVor fi create un număr de 8 locuri de muncă.

2. Numarul de locuri de muncă create în faza de operaţieVor fi create un număr de Ф locuri de muncă.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

1. Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii EURO) 87,4385(în preţuri – luna, anul, 1 euro =4,2231 lei),Din care:

- Construcţii-montaj(C+M) 70.222 (mii EURO)2. Eşalonarea invesţiei (INV/C+M)3. Durata de realizare(6 luni)4. Capacităţi(în unitaţi fizice şi

valorice)

Avize si acorduri de principiu

1. Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei2. Certificatul de urbanism3. Avize de principiu privind asigurarea utilităţilor(energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii)4. Acordul de mediu

B. Piese desenate:1. Plan de situatie2. Plan de incadrare