PERFORMANŢE SPECIFICE PRIVIND PROTECŢIA LA FOC A CLĂDIRILOR CIVILE

5/12/2018 PERFORMAN E SPECIFICE PRIVIND PROTEC IA LA FOC A CL DIRILOR CIVILE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/performante-specifice-privind-protectia-la-foc-a-cladirilor

PERFORMANŢE SPECIFICE PRIVIND PROTECŢIA LA FOC ACLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE)

7.1. CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE

7.1.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Clădirile înalte sunt construcţii civile (publice) la care pardoseala ultimului nivelfolosibil este situată la peste 28 m faţă de terenul (carosabil) accesibil autovehiculelor deintervenţie ale pompierilor, pe cel puţin două laturi ale clădirii (fig. 7.0.). Atunci când ultimeleniveluri sunt locuinţe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai nivelul de acces dincirculaţiile comune orizontale ale clădirii.

Fig. 7.0. Clădiri civile (publice) înalte

Accesele pentru intervenţie pe două laturi se asigură pentru realizarea dispozitivelor deintervenţie cu autospecialele cu apă şi spumă, iar pentru intervenţia cu autoscările mecanice

m



accesul pe cea de a doua latură se poate asigura (parţial) numai în dreptul panourilor de acces dinexterior (marcate).

Nivelurile subterane nu se iau în considerare la stabilirea tipului de clădire înaltă (fig.7.1.).

Fig.7.1. Construcţie civilă care nu se consideră înaltă

Clădirile amplasate la cote mai ridicate faţă de şosele, drumuri nu sunt clădiri înalte(fig.7.2.).


Clădirile dispuse adiacent străzilor în pantă, nu sunt considerate înalte atunci când auasigurate accese de intervenţie pe două laturi în porţiunea cu înălţimea (cota) ultimului planşeuutilizabil sub 28 m. (fig. 7.3.).




Nu sunt considerate clădiri înalte, clădirile civile (publice)la care deasupra niveluluilimită (28,00 m) se află un singur nivel ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii şicuprinde spaţii tehnice (fig. 7.4.).

Fig.7.4. Clădire civilă care nu se consideră clădire înaltă

Nu sunt considerate clădiri înalte blocurile de locuinţe colective care au maximum P+11niveluri supraterane. Deasupra nivelului limită se admite un singur nivel care ocupă maximum50% din arie şi este destinat spaţiilor tehnice, spălătorii, călcătorii etc. (fig. 7.5.).



Fig.7.5. Construcţie civilă care nu se consideră clădire înaltă

Conform normelor americane NFPA se consideră – clădiri înalte clădirile la care datorităînălţimii, stingerea incendiilor trebuie să se facă din interior. Astfel sunt nominalizate două grupede înălţimi respectiv:

a) înălţimea pardoselii ultimului nivel 22-25 m; b) înălţimea pardoselii ultimului nivel 28-30 m.Acestor grupe le corespunde clădiri cu 8 respectiv 10 niveluri.În Franţa se nominalizează construcţii de mare înălţime cele care au peste 50 m pentru a

fi locuite şi respectiv peste 28 m pentru celelalte.

Clădirile foarte înalte – construcţii civile (publice) la care pardoseala ultimului nivelfolosit este situată la înălţimea de 45 m sau mai mult faţă de terenul accesibil autovehiculelor deintervenţie ale pompierilor.

7.1.2 PARTICULARITĂŢI PRIVIND RISCUL DE INCENDIU ŞIDEZVOLTAREA INCENDIULUI LA CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTEÎNALTE

7.1.2.1. RISCUL DE INCENDIU ŞI CAUZELE SPECIFICE DEINCENDIU LA CLĂDIRILE ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE

De remarcat faptul că în caz de incendiu, partea superioară a clădirilor înalte şi foarteînalte nu este accesibilă cu ajutorul autoscărilor mecanice sau a altor utilaje, intervenţia făcându-se prin interior. Posibilităţile de atacare a incendiului din poziţii convenabile sunt reduse, timpulnecesar pentru recunoaşterea situaţiei şi stabilirea dispozitivului este mare, cazurile de traversarea zonelor de fum şi gaze fierbinţi sunt frecvente, posibilităţile de sprijin din exterior al forţelor de



intervenţie sunt limitate, operaţiunile efectuate au durată mare de timp, presupunând concentrărimasive de efective şi mijloace tehnice pentru intervenţie şi salvare.

Riscul de incendiu pentru aceste clădiri este determinat în principal de:• prezenţa în majoritatea cazurilor a unui număr mare de persoane care se preocupă

în mică măsură de prevenirea incendiilor datorită cunoştinţelor necesare, stării fizice şi psihice în

care se află sau a unor situaţii de conjunctură;• existenţa unor factori care îngreunează sesizarea în timp util a declanşării unui

incendiu (cum ar fi spaţiile care rămân fără supraveghere mult timp);• posibilitatea ca în clădire să se afle persoane care nu se pot evacua singure;• înglobarea în astfel de clădiri a unui număr mare de funcţiuni (magazii, săli de

tratament, spaţii de distracţii etc.);• utilizarea pe scară largă a materialelor combustibile (lemn, mase plastice etc.)

care prin ardere degajă o mare cantitate de căldură, fum şi gaze toxice;• atingerea în scurt timp a temperaturilor critice şi formarea unei atmosfere pline de

fum şi produse toxice.Principalele cauze de incendiu asupra cărora trebuie orientată atenţia sunt cele generate

de erori şi greşeli de utilizare a focului deschis (chibrituri, ţigări etc.), a aparatelor electrice, alichidelor şi gazelor combustibile.

Nu trebuie neglijate nici erorile generate de operaţiunile de sudare, lipire, vopsire saunerespectarea parametrilor de lucru la utilajele şi echipamentele din dotare.

7.1.2.2. FACTORI CARE FAVORIZEAZĂ PROPAGAREA RAPIDĂA INCENDIILOR ÎN CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTEÎNALTE

Propagarea rapidă a incendiului în clădiri înalte şi foarte înalte este favorizată de prezenţa

următorilor factori:• suprafaţa mare supusă procesului de ardere, greu accesibilă şi dispusă defavorabil

pentru intervenţia pompierilor, iar datorită configuraţiei verticale materialele combustibile suntsupuse incendiului pe direcţia naturală de propagare a gazelor fierbinţi;

• diferenţa între densitatea aerului din interiorul clădirii şi a aerului de la exterior creează un tiraj natural care provoacă deplasarea ascensională a aerului şi ieşirea lui la exterior prin părţile superioare ale imobilului cu viteză proporţională cu diferenţa de presiune caredepinde implicit de înălţimea clădirii;

• reţele intense de canale de ventilare (climatizare) şi ghenele specifice clădirilor moderne, constituie numeroase căi de propagare a incendiului pe verticală şi orizontală;

• construcţiile climatizate sunt cât mai etanşe, astfel încât căldura degajată nu poatefi uşor disipată spre exterior şi rămâne în clădire, contribuind la încălzirea rapidă a materialelor combustibile;

• existenţa unor vitrări ample, ca şi utilizarea pereţilor cortină pentru închidereaconstrucţiei facilitează în lipsa unor măsuri riguroase de compartimentare transmitereaincendiului pe verticală de-a lungul faţadelor;



• propagarea incendiului atât pe verticală cât şi pe orizontală poate fi favorizată şide condiţiile atmosferice specifice zonei climatice, în special vânt, de direcţia acestuia şi de forţasa.

7.1.2.3. DIFICULTĂŢI PRIVIND EVACUAREA PERSOANELOR DIN CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE ÎN CAZ DEINCENDIU

Sub raportul dificultăţilor privind evacuarea persoanelor din clădirile înalte şi foarteînalte se impune să remarcăm următoarele:

• cu excepţia locuinţelor în celelalte categorii de unităţi, persoanele implicate într-un incendiu se gândesc foarte puţin la posibilitatea confruntării cu un incendiu;

• instaurarea panicii din primele momente conduce la un comportament neraţionalal utilizatorilor, favorizat de lipsa de vizibilitate, fum, căldură, zgomote şi mirosuri, panicagenerată de presiunea timpului care se manifestă şi la persoanele care trebuie să ia decizii şi să

coordoneze acţiunile de evacuare şi stingere;• contracţia între numărul mare de persoane şi numărul limitat de căi de evacuare

sigure ce pot fi în mod raţional amenajate;• gruparea mai multor funcţiuni cu specific diferit şi program de lucru diferit care

facilitează surprinderea de către incendii a unor persoane aflate în alte porţiuni ale clădirii;• necunoaşterea de către persoanele aflate în clădire a distribuţiei în plan a

încăperilor şi a căilor de evacuare, a amplasamentului mijloacelor de combatere a incendiuluidisponibile sau a modului de punere în funcţiune, îngreunează evacuarea publicului şi realizareaunor intervenţii eficiente în primele momente.

7.1.3. PERFORMANŢE SPECIFICE PENTRU CLĂDIRI ÎNALTE ŞIFOARTE ÎNALTE PRIVIND SIGURANŢA LA FOC

Clădirile înalte şi foarte înalte vor fi de gradul I de rezistenţă la foc. Atunci când au porţiuni cu înălţime mai mică de 28 m se admite ca aceasta să fie de gradul II de rezistenţă la foc,dacă în caz de incendiu nu afectează stabilitatea clădirii. Acoperişurile sau terasele acestor tipuride clădiri se realizează din materiale C0 (CA1).

În clădirile înalte şi foarte înalte compartimentele de incendiu pot fi constituite din clădiriindependente, porţiuni ale acestora sau arii construite la sol admise conform tabelului 7.1, saudin volume închise ale acestora (porţiuni volumetrice cuprinzând unul până la trei niveleconstruite succesive) cu aria totală desfăşurată de maximum 2500 m2, delimitate de elemente de

compartimentare verticale şi orizontale (pereţi şi planşee).Pentru clădirile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, ariile se pot

majora cu 100%. Atunci când se prevăd instalaţii automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majora cu 25%.(Majorările nu se cumulează).

Pentru situaţiile justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari cu luareade măsuri suplimentare de protecţie la foc.

Tabelul 7.1.



Arii construite pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile (publice)supraterane

Gradul de rezistenţă la focGRF

Aria maximă construită (la sol)a unui compartiment de incendiu (m2)

Clădiri cu un nivel Clădiri cu mai multe niveluri

I-II 2500 2500III 1800 1800IV 1400 1000V 1000 800

Pereţii şi planşeele de compartimentare a volumelor închise, vor fi din clasa C0 (CA1) curezistenţa la foc a pereţilor stabilită în funcţie de densitatea de sarcină termică (tabelul 1.2), iar a planşeelor de minimum 2 ore.

În clădirile înalte şi foarte înalte, densitatea de sarcină termică rezultată din materialele şielementele de construcţie utilizate (cu excepţia pardoselilor lipite), nu va fi mai mare de 275Mj/m2.

Densitatea sarcinii termice totale rezultată din materiale şi elemente de construcţie,finisaje, mobilier şi alte materiale adăpostite, se recomandă să nu depăşească 840 Mj/m2.

Încăperile cu densitate termică mai mare de 840 Mj/m2 se separă de restul clădirii prin pereţi cu rezistenţa la foc corespunzătoare densităţii sarcinii termice, dar minim 3 ore şi planşeecu rezistenţa la foc 2 ore în clădirile foarte înalte şi respectiv 1 oră în clădirile înalte. În clădirileînalte golurile de comunicaţie cu căile de evacuare pot fi protejate cu uşi, obloane sau cortinerezistente la foc minim 1 oră şi 30 minute, prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sauînchidere automată în caz de incendiu.

Pentru încăperile din clădirile foarte înalte în care densitatea sarcinii termice depăşeşte840 Mj/m2, se asigură separarea acestora prin elemente de compartimentare C0 (CA1) rezistentela foc corespunzător densităţii sarcinii termice şi se prevăd cu instalaţii automate de semnalizareşi stingere a incendiilor.

În clădirile foarte înalte golurile de comunicaţie cu căile de evacuare practicate în aceşti pereţi, trebuie să fie protejate prin încăperi tampon şi uşi rezistente la foc minim 45 minute prevăzute cu dispozitive de autoînchidere, sau în cazuri justificate tehnic prin tamburi deschişi(fig. 7.6.).



C O R I D O R

Î N C Ã PT A M P

Î N C Ã P .T A M P O N

Î N C Ã P E R I T A M P O NC U R A M E Î N C R U C

C

O

R

I D

O

R

Î N C Ã P .T A M P .

Î N C Ã P E R E T A MP R O T E C T I E A GD E A C C E S L A S

Fig.7.6. Protecţia golurilor de comunicaţie cu căile de evacuare prin încăperi tampon

În pereţii dintre compartimentele de incendiu comunicarea se face prin încăperi tamponale căror uşi sunt etanşe la foc minimum o oră în clădirile foarte înalte sau uşi etanşe la foc 30minute la cele înalte (28-45 m). În ambele situaţii uşile încăperilor tampon se prevăd cu sisteme

de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.Pentru limitarea propagării incendiilor în interiorul compartimentelor de incendiu, pereţiidespărţitori dintre porţiunile de clădire cu destinaţii diferite precum şi cele dintre circulaţiilecomune de evacuare şi încăperile adiacente trebuie să fie C0(CA1), rezistenţi la foc minim 2 ore,iar planşeele să fie C0(CA1) rezistente la foc o oră.

În clădirile înalte şi foarte înalte, utilizarea pereţilor despărţitori din clasa decombustibilitate C2 şi C4(CA2b-d) nu este admisă.



Pentru clădirile înalte şi foarte înalte pereţi de separare a căilor de evacuare au nivelele decomportare la foc admise, prezentate în tabelul 7.2.

Tabelul 7.2. Nivelele de comportare la foc admise pentru pereţii de separare a căilor de evacuare.

Gradul derezistenţă la foc

Nivelele de comportare la foc admise pentru pereţi în funcţie dedestinaţia şi densitatea sarcinii termice a spaţiilor adiacente

Coridoare HoluriCase de scări

închise

IC0 (CA1)≥ 2h la

clădiri foarte înalte şi≥ 1h la cele înalte

C0 (CA1)≥ 2h laclădiri foarte înalte şi≥ 1h la cele înalte

C0 (CA1)-3h

Golurile de acces la scările de evacuare se protejează cu încăperi tampon care asigurăîmpiedicarea propagării fumului, realizate cu pereţi şi planşee C0(CA1) rezistente la foc minim1h şi prevăzute cu uşi C0(CA1) etanşe la foc minim 30 minute în clădiri înalte şi respectiv uşietanşe la foc minim 60 minute în clădiri foarte înalte.

Închiderile perimetrale exterioare ale clădirilor înalte şi foarte înalte vor fi proiectate şirealizate încât să limiteze transmiterea incendiilor de la un nivel la altul. Închiderile perimetraleexterioare se realizează din elemente C0(CA1) rezistente la foc minim 15 minute. Pentrulimitarea transmiterii incendiilor pe faţade se prevăd separări de minim 1,20 m din clasa decombustibilitate C0, etanşe la foc minimum 30 minute între vitrări şi se utilizează numaitâmplărie exterioară C0(CA1).

Elementele de compartimentare dintre spaţiile de parcare a autovehiculelor şi clădirileînalte şi foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie C0(CA1) curezistenţă la foc de minim 4 ore pentru pereţi şi 3 ore pentru planşee. În aceşti pereţi se admite practicarea unor goluri de comunicaţie funcţională însă protejate prin încăperi tampon ale căror uşi trebuie să fie rezistente la foc minim o oră şi prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sauînchidere automată în caz de incendiu sau în cazuri justificate tehnic cu tamburi deschişi.

Ghenele verticale pentru instalaţii se separă de restul construcţiei prin pereţi C0(CA1)cu rezistenţa la foc minim 1h, iar uşile şi trapele de vizitare practicate în aceştia vor fi rezistentela foc minim 30 de minute şi nu se vor deschide în casa scării.

Ghenele verticale, de regulă se separă la trecerea prin planşeele care delimiteazăcompartimente de incendiu, cu elemente C0(CA1) care vor asigura aceeaşi rezistenţă la foc cu a

planşeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereţiighenelor vor fi de minim 3h rezistenţă la foc şi uşile (trapele) lor de vizitare de 1h şi 30 deminute.

Ghenele(canalele) orizontale se închid cu diafragme incombustibile la trecerea prin pereţii care delimitează compartimente de incendiu, asigurând o rezistenţă la foc egală cu aelementului străpuns.



Circulaţiile comune orizontale şi casele de scări care nu au goluri directe în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu, se echipează cu dispozitive sau sisteme deevacuare a acestuia (desfumare)(fig. 7.7, fig. 7.8 şi fig. 7.9, fig. 7.10).

N UD A

+

Fig. 7.7. Evacuarea fumului din case de scări închise – asigurată prin dispozitiv de

evacuare cu aria minimă de 1 m

2

, amplasat la partea superioară.



I N T R O D U C E R E L I B E R Ã S I E V A C U A R E M E C A N I C

V O L E T I

Fig. 7.8. Evacuarea fumului din circulaţiile comune orizontale pentru construcţii obişnuite

I N T R O D U C E R EA E R S C A R ÃÎ N

E V A C U A R E A FC I R C U L A I I L E CŢ

I N T R O D U C E R E A E RÎ N C Ã P E R E A T A M P O N

Î N



Fig. 7.9. Evacuarea mecanică a fumului din circulaţiile comune orizontale prin introducereamecanică de aer în scară şi încăperi tampon.

Fig.7.10. Evacuarea mecanică a fumului din încăperi tampon şi circulaţii comune la nivelurilesupraterane

Evacuarea fumului (desfumare) din spaţiile şi încăperile subterane (subsol) se asigurăindependent de cel al nivelurilor subterane (fig. 7.11).

N I V E L T E

C A N A L EI N D E P E N D

Fig. 7.11. Evacuarea fumului din încăperi subterane

Materialele şi finisajele utilizate în clădiri înalte şi foarte înalte nu trebuie să permită propagarea rapidă a incendiilor. Finisajul pe căile de evacuare trebuie să fie C0(CA1) cu excepţia



pardoselilor din mochete de maximum20 mm grosime şi a finisajelor din folii de maxim 5 mmgrosime care pot fi din clasele C0 sau C1.

Plafoanele suspendate vor fi din clasa C0(CA1) cu elemente de susţinere C0(CA1)rezistente la foc minim 30 minute (fig. 7.12). Spaţiul dintre plafonul suspendat şi planşeul derezistenţă se va întrerupe prin diafragme cu aceeaşi rezistenţă la foc, situate la maxim 25 m pe

două direcţii perpendiculare.

R = 3 0 ’f

R = 3 0 ’f O P E NM E MC E I L I



Fig. 7.12. Elementele de susţinere rezistente la foc pentru plafoane suspendate

Ascensoarele din clădiri înalte şi foarte înalte vor avea puţuri de ascensoare proprii,separate de restul construcţiei prin pereţi C0(CA1) rezistenţi la foc minim 2 ore, în care suntadmise numai goluri de acces din nivelurile construcţiei. Într-un singur puţ se pot dispune maxim

trei cabine de ascensor (fig. 7.13).

C O - 2 hP U T P E N T RO C A B I N Ã

C O - 2 h

P U T P E ND O U Ã C A

C O - 2 hP U T PT R E I

Fig.7.13. Dispunerea cabinelor de ascensoare în puţuri proprii de ascensoare

Golurile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane (de palier) se protejează cuuşi rezistente la foc minim 2 ore, cu închidere automată sau prin realizarea unor paliere de accesla ascensoare separate de circulaţiile comune orizontale cu uşi rezistente la foc, caz în care prinînsumarea rezistenţelor la foc a acestor uşi cu cele ale uşilor ascensoarelor (de palier) se asigurăminimum 2 ore de rezistenţă la foc la clădirile foarte înalte. În aceleaşi condiţii, la clădirile înaltegolurile de accces la ascensoare (de palier) se protejează cu uşi rezistente la foc minimum 1h(fig.7.14).



C I R C U L A T I E C O M U N( C O R I D O R )

U S I R E Z I S T

P A L I E R S E

C O - 2 h

P U T A S C E N S

Fig. 7.14. Modul de dispunere şi realizare a uşilor ce protejează golurile de acces la ascensoare

Dacă nu se prevede palier (tampon) de separare şi la ascensor se asigură accesul directdin circulaţia comună orizontală (coridor), uşa de palier a ascensorului trebuie să fie rezistentă lafoc minimum 60 minute în clădirile înalte şi minimum 120 minute în clădiri foarte înalte (fig.7.15).

6 0 M I N U T E Î N C L

S I 1 2 0 M I N U T E Î NÎ N A L T E L A N I V EU S I R E Z I S T E N T E L A F O C

C O - 2 h

P U T A S C E N S O R

Fig. 7.15. Accesul direct la ascensor din circulaţii comune orizontale

Atunci când ascensoarele debuşează în subsolurile clădirii, golurile de comunicare cunivelurile subterane, se protejează obligatoriu cu încăperi tampon prevăzute cu uşi rezistente lafoc minimum 1h 30 minute fiecare (fac excepţie subsolurile cu risc mic de incendiu care sesepară la fel ca nivelurile supraterane) (fig.7.16).

(Prin însumare săasigure min. 60 minute în clădiriînalte şi min. 120 minute înclădiri foarte înalte la nivelurilesupraterane)



S P A T I U S U B S O L

U S I R E Z I S T E N T E L A F O C9 0 M I N U T E

Î N C Ã P E R E T A

A C C E S A S

C O - 2 h

Fig. 7.16. Protecţia golurilor de comunicare cu nivelurile subterane în situaţia debuşăriiascensoarelor în subsolurile clădirii

Închiderea automată a uşilor de protecţie a golurilor de acces la ascensoare (la toatenivelurile clădirii) trebuie asigurat centralizat, la darea alarmei şi local, atunci când temperaturaatinge 90°C la partea superioară, având prevăzute şi acţionări manuale.

În cazul defectării sau opririi, ascensoarele vor fi astfel realizate încât să permităaducerea cabinelor la un palier de acces apropiat, iar în caz de incendiu toate cabinele vor fiaduse automat la parter.

Aceste prevederi sunt obligatorii şi la alte sisteme de transport sau circulaţie peverticală ce se prevăd în clădirile înalte şi foarte înalte (monte-charge, elevatoare, etc.).

În clădirile înalte, cel puţin unul din ascensoare, uşor accesibil se va realiza

corespunzător cerinţelor asigurării operaţiunilor de intervenţie în caz de incendiu. În clădirilefoarte înalte este obligatorie realizarea a cel puţin două asemenea ascensoare de intervenţie.Ascensoarele pentru intervenţie în caz de incendiu, vor asigura capacitatea de transport

a 3-5 servanţi cu echipamentul respectiv (minimum 500 kg) şi vor fi astfel realizate şi separate derestul construcţiei, încât să funcţioneze cel puţin 2h din momentul izbucnirii incendiului. Acesteascensoare vor asigura accesul pompierilor la toate nivelurile clădirii, fiind echipate cudispozitive de apel prioritar al acestora în caz de incendiu.

În clădirile înalte şi foarte înalte este obligatorie asigurarea a cel puţin două căi deevacuare, distincte şi independente (fig. 7.17).



S C A R Ă C

Î N C R U C

D O U Ă S CI N D E P E



D O U Ă S CI N D E P E

Fig. 7.17. Modul de dispunere a căilor de evacuare în clădiri înalte şi foarte înalte

Aceste căi de evacuare trebuie astfel dispuse şi alcătuite încât să asigure distribuţialesnicioasă a ocupanţilor pentru evacuare şi să permită uşor recunoaşterea traseului spre exterior.

Capacitatea de evacuare (C) a unui flux de evacuare luat în calcul la clădirile înalte şifoarte înalte este de 70 de persoane, dacă nu sunt stabilite capacităţi mai mici pentru uneledestinaţii nominalizate (nominalizare prin normativul de siguranţă la foc).

Timpul de evacuare, respectiv lungimea maximă admisă a traseului parcurs pe căile de

evacuare sau degajamentul protejat în funcţie de destinaţia clădirii se prezintă în tabelul 7.3.Tabelul 7.3.

Lungimea (timpul) de evacuare din clădiri înalte şi foarte înalte.

Destinaţia clădirii înaltesau foarte înalte

Clădiri înalte Clădiri foarte înalteTimp de evacuare (lungimea maximă a căilor de evacuare)

În două direcţiidiferite

Într-o singurădirecţie(coridor înfundat)

În două direcţiidiferite

Într-o singurădirecţie(coridor înfundat)

sec. m sec. m sec. m sec. m

Publică, administrativă, birouri, învăţământ

88 35 38 15 63 25 25 10

Locuinţe, hoteluri 88 35 38 15 50 20 25 10

În clădirile înalte şi foarte înalte, la toate nivelurile, fiecare dintre scările de evacuaretrebuie să fie uşor accesibile prin trasee independente, de regulă, cu direcţii diferite de deplasare.



Dacă în aceste clădiri se utilizează şi scări rulante acestea indiferent de lăţimea rampei,se consideră că asigură trecerea unui singur flux de evacuare dacă:

• pot fi oprite de la fiecare nivel, printr-o comandă manuală uşor accesibilă;• sunt executate din materiale C0(CA1), cu excepţia finisajului treptelor, a

balustradelor şi roţilor de antrenare;

• lăţimea treptelor este de cel puţin 25 cm.Pentru împiedicarea pătrunderii fumului de la un nivel la altul, sub .plafoane se vor luamăsuri de ecranare a golului scării rulante şi protejarea lui cu perdele de apă instalaţia intrând înfuncţiune automat şi/sau manual în caz de incendiu (fig. 7.18).

Fig. 7.18. Protecţia golului scării rulanteClădirile înalte şi foarte înalte se echipează şi se dotează cu mijloace, instalaţii şi

sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor, conform prevederilor reglementărilor tehnicespecifice.

Clădirile foarte înalte vor avea constituite servicii de pompieri civili, corespunzător echipate şi dotate, dispuse pe cât posibil în apropierea unui acces de la nivelul terenului.

7.2. CLĂDIRI CU SĂLI AGLOMERATE

7.2.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Sală aglomerată – încăpere sau grup de încăperi care comunică direct între ele pringoluri (protejate sau neprotejate), în care suprafaţa ce-i revine unei persoane este mai mică de4m2 şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de



întruniri, încăperi pentru expoziţii, muzee, cluburi, cinematografe, comerţ, cazinouri, discoteci,etc.). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 de persoane. Sala aglomerată reprezintă o categorie distinctă a încăperilor cu aglomerări de persoane.

Încăperi cu aglomerări de persoane – încăperi în care se pot afla simultan cel puţin 50

de persoane, fiecăreia din acestea revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de 4m2

.

7.2.2. PERFORMANŢE SPECIFICE PRIVIND SIGURANŢA LAFOC PENTRU CLĂDIRI CU SĂLI AGLOMERATE

Pentru săli aglomerate, măsurile de siguranţă la foc se stabilesc în funcţie de capacitate,destinaţie, respectiv categoria sălii şi gradul de rezistenţă la foc al clădirii. Pentru sălile cu maimulte funcţiuni, măsurile de protecţie la foc se asigură în funcţie de categoria cea maidefavorabilă a sălii.

După destinaţie, sălile aglomerate pot fi de categoria S1 sau S2 conform tabelului 7.4.

Tabelul 7.4.Categorii de săli aglomerate

Categoria sălii aglomerate Destinaţia sălii aglomerate

S1 Teatre dramatice şi muzicale, săli de spectacole, circuri,expoziţii comerciale, muzee cu exponate combustibile,magazine cu mărfuri combustibile etc.

S2 Săli pentru proiecţii cinematografice, cantine şi restaurante,săli de lectură, muzee cu exponate incombustibil, expoziţii permanente de artă, auditorii, săli de întruniri, de dans, deconcert, de sport, de aşteptare, de cult, discoteci, etc.

Sălile aglomerate a căror destinaţie nu este cuprinsă în tabelul 7.4. se încadrează prinasimilare.

Corelaţia între categoria sălilor, numărul de locuri, numărul de niveluri şi gradul derezistenţă la foc a clădirilor cu săli aglomerate se asigură conform tabelului 7.5 şi 7.6.

Tabelul 7.5.Corelaţia între amplasarea şi categoria sălilor, numărul de locuri şi gradul de rezistenţă

la foc al clădirilor cu săli aglomerate.

Amplasareasălilor aglomerate

Categoriasălii

Capacitatea (numărul maxim de locuri) în funcţiede gradul de rezistenţă la foc al clădiriiI II III

Independentăsau compartiment de incendiu

S1 Nelimitat5000 1000

S2 Nelimitat 1500S1 5000 2000 1000



Alipită pe o latură la construcţiicu alte destinaţii sau mai multesăli aglomerate comasate într-oclădire

S2 6000 4000 2000

Înglobată în construcţii cu altedestinaţii

S1 3000 2000 1000S2 5000 3000 1500

Tabelul 7.6. Numărul de niveluri supraterane admis în clădiri cu săli aglomerate

Categoriasălii

Numărul maxim de niveluri supraterane admis în clădiri având gradul derezistenţă la foc

I II IIIS1 nelimitat 5 2S2 nelimitat 6 3

Se admite şi amenajarea sau realizarea sălilor aglomerate în clădiri independente parter,de gradul IV-V de rezistenţă la foc în următoarele situaţii:• circuri mobile, magazine şi centre comerciale la care se asigură evacuarea rapidă

a spectatorilor, cumpărătorilor direct în exterior;• cluburi şi discoteci precum şi cinematografe cu funcţionare sezonieră având

maximum 300 de locuri;• expoziţii provizorii de importanţă locală care nu adăpostesc exponate de valoare.

Porţiunile de clădire aferente sălilor aglomerate înglobate în clădiri cu alte destinaţiitrebuie să fie separate de restul construcţiei prin elemente de construcţie C0(CA1) cu rezistenţă lafoc de minim 3 ore pentru pereţi şi 1h30’ pentru planşee. Similar se separă între ele şi porţiunile

de clădire aferentă mai multor săli aglomerate comasate, indiferent de destinaţie.În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcţionale ale sălilor aglomerate,încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc aparataj sau obiecte de importanţădeosebită se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee a căror rezistenţă la foc sestabileşte în funcţie de densitatea sarcinii termice, de importanţa bunurilor şi de nivelul risculuide incendiu.

Cabinele tehnice necesare funcţional, pot avea spre sală geamuri protejate cu obloanerezistente la foc sau cu perdele de drencere, dacă aceste cabine se separă de restul clădirii înaceleaşi condiţii ca şi sala aglomerată.

Elementele de separare trebuie să îndeplinească pe lângă cerinţele de mai sus şi condiţiiledin tabelul 7.7.

Tabelul 7.7.Elemente de separare

Nr crt

Destinaţia elementuluiGradul

de rezistenţă lafoc al clădirii

Condiţii minime decombustibilitate şi rezistenţă

la focObservaţii

pereţi planşee0 1 2 3 4 5



1. Planşeele nivelurilor intermediare amenajate îninteriorul sălilor aglomerate(logii,

balcoane, platforme etc.)

I-III - C0(CA1) -

2. Elemente ce separă de restul

construcţiei încăperile încare are acces publicul dinsăli polivalente, expoziţii,inclusiv căile de evacuareale acestora cu excepţia

planşeelor peste subsol.

I-II C0(CA1)1h30’ C0(CA1)1h

Elementele pot fi

C2(CA2b) lacinematografe, cluburi,muzee, expoziţii cucapacitate <300 de locurisituate în clădirile deGRF III.

IIIC0(CA1)

1hC0(CA1)

45’

3. Planşee peste subsol saudemisol atât la încăperileaccesibile publicului, cât şila căile lor de evacuare

I-III -C0(CA1)

1h30’

În săli de alimentaţie publică RF se poatereduce la 1h cu excepţia

planşeelor peste depozitede materialecombustibile

4. Elemente de separare între

depozitele de obiecte devaloare ale muzeelor,arhivelor, bibliotecilor şirestul construcţiei

- C0(CA1)3h

C0(CA1)2h

Uşile depozitelor vor fi

RF 1h30’ cu dispozitivede autoînchidere sauînchidere automată

Pereţii şi planşeele de separare a spaţiilor închise pentru parcarea autovehiculelor faţă declădirile cu săli aglomerate trebuie să fie C0(CA1), rezistente la foc minim 4ore pentru pereţi şi2ore pentru planşee. În aceşti pereţi se admit numai goluri de acces necesare circulaţiei, protejatecu uşi rezistente la foc 1h30’, sau încăperi tampon prevăzute cu uşi rezistente la foc 45’, echipatecu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.

Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare) la partea superioară asălilor aglomerate în care are acces publicul, se prevăd dispozitive amplasate judicios, a căror

suprafaţă totală va fi cel puţin 1% din suprafaţa sălii sau se asigură desfumarea prin sistemmecanic. Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu ce se prevăd la parteasuperioară a sălilor accesibile publicului vor fi repartizate cât mai uniform. Acestea pot comunicacu exteriorul, fie direct, fie prin coşuri de evacuare cu secţiune echivalentă, având pereţi dinmateriale C0(CA1) cu rezistenţa la foc minim 30’. Aceste dispozitive de evacuare a fumului,trebuie să poată fi acţionate şi prin comenzi manuale, uşor accesibile de la nivelul sălii.

Plafoanele suspendate vor avea elemente de susţinere C0(CA1) rezistente la foc minimum30’, iar spaţiul dintre plafonul suspendat şi planşeul de rezistenţă va fi întrerupt la maximum 25m(pe direcţii perpendiculare) cu diafragme C0(CA1).

Elementele decorative interioare, finisajele, tratamentele termice şi acustice ale sălilor aglomerate vor fi astfel alcătuite şi realizate încât să nu propage incendiul cu uşurinţă C0(CA1).

Pot fi şi C1, C2 dar ignifugate inclusiv scheletul de montare. Se recomandă ca distanţele dintrefinisaje sau tratamente acustice şi pereţii suport să nu fie mai mare de 15cm. Golurile astfelrealizate vor fi împărţite prin diafragme, în celule cu dimensiuni maxime de 3,00× 3,00m, astfelîncât să evite formarea de curenţi favorabili dezvoltării incendiilor.

În sălile aglomerate şi anexele lor în care publicul are acces, plafoanele suspendate vor fiC0(CA1). Se pot utiliza şi zone de plafoane suspendate executate din C 1-C2(CA2a-CA2b) sau dinlemn ignifugat cel puţin la partea neaparentă, dacă se asigură măsuri corespunzătoare deîmpiedicare a transmiterii incendiilor(prin fâşii incombustibile).



Este obligatoriu să se asigure cel puţin două ieşiri de evacuare, distincte şi judiciosdistribuite pentru:

• fiecare nivel al sălilor aglomerate, precum şi pentru nivelurile de logii şi balcoane cu mai mult de 100 de persoane;

• foaiere, bufete, garderobe şi alte încăperi de servire a publicului, cu aria de

peste 100m2

.

Pentru sălile cu scene, circulaţia de evacuare va fi organizată încât, de regulă, publicul sănu se deplaseze în direcţia scenei. Nu se admite evacuarea prin scenă sau podium a publiculuidin sală.

Capacităţile de evacuare “C” a unui flux de evacuare luat în calcul la sălile aglomeratesunt stabilite conform tabelului 7.8.

Tabelul 7.8.Capacitatea de evacuare a unui flux pentru sălile aglomerate

Nr. crt.Tipul sălii aglomerate şi gradul de rezistenţă

la foc a clădirii

Capacitatea de evacuare “C” a

unui flux de evacuare (număr de persoane)

1. Sală aglomerată tip S1

GRF50(70)*

I-IIIII 35(50)*

IV-V 25

2. Sală aglomerată tip S2

I-II 65(100)*

III 50(75)*

IV 35V 25

Observaţie *- Valorile din paranteze se referă numai la circulaţiile (trecerile) de evacuaredin interiorul sălilor aglomerate (până la uşile de evacuare ale sălii).

Timpii de evacuare(lungimile maxime admise pe traseul parcurs pe căile de evacuare)sunt cei prezentaţi în tabelul 7.9, fig.7.19



Fig.7.19. Evacuarea persoanelor din sălile aglomerate

Tabelul 7.9.Valoarea timpilor de evacuare

Categoriasălii

aglomerate

Gradul derezistenţă la

foc alclădirii

Timpi de evacuare/ lungime maximă a căii de evacuare

Până la o uşă a săliiaglomerate

De la uşa sălii aglomerate în exterior la o scară saudegajament protejate când evacuarea se face:

în două direcţii diferiteîntr-o singură direcţie

(coridor înfundat)

secunde metri secunde metri secunde metriSala S1

I-II 80 32 88 35 50 20III 60 24 63 25 38 15

IV şi V 30 12 25 10 25 10

Sala S2

I-II 100 40 88 35 50 20III 80 32 63 25 38 15IV 60 24 40 16 30 12V 30 12 25 10 25 10



Sălile aglomerate trebuie să aibă minimum două căi de evacuare distincte şi independente(fig.7.20).

Fig. 7.20 Căile de evacuare în sala aglomerată (minimum două, independente)

Pentru asigurarea evacuării rapide şi fără accidente a publicului, în sălile aglomerate,scaunele, băncile se fixează de pardoseală, astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică. Facexcepţie logiile, în care se admit maximum 12 scaune mobile, precum şi expoziţiile şi saloanelede dans în care se recomandă solidarizarea lor pe parchete (fără fixare de pardoseală).

La sălile polivalente se recomandă ca scaunele să fie legate rigid între ele pe şiruri şirânduri. Fiecare şir sau rând trebuie fixat solid la cele două capete, de pardoseală ori pereţi, sau prins solidar de celelalte rânduri astfel încât să devină un pachet. În toate situaţiile, barele defixare perpendiculare pe rânduri şi aplicate la nivelul pardoselii, vor avea cel mult 20mmgrosime, iar profilul rotund.

La sălile de întruniri cu o capacitate de maximum 200 de locuri, scaunele şi băncile pot finefixate de pardoseală, cu condiţia solidarizării între ele prin pachete de minimum trei rânduri.

Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să se realizeze culoare detrecere cu lăţimi care să asigure accesul publicului la ieşirile din sală.

La sălile cu locuri pe scaune sau bănci, în culoarele dintre pachetele de locuri se pot prevedea strapontine, dacă:

- se ridică automat şi se menţin în această poziţie, atunci când nu sunt folosite, lăsândliberă lăţimea culoarului rezultată din calcul:

• fiind coborâte, rămâne liber o trecere de 0,80m;• nu reduc (în poziţie ridicată sau coborâtă) lăţimea spaţiului de

circulaţie pentru evacuare determinat prin calcul, între pachetele descaune.

Pe culoarele de evacuare din săli aglomerate, nu se admit trepte în lungul spaţiilor libere

de trecere dintre rândurile de scaune.Pentru sălile de spectacole, auditorii, săli de concerte, polivalente şi alte similare, numărulmaxim de locuri dintr-un rând se stabileşte în funcţie de G.R.F. al clădirii şi de modul în care seface evacuarea persoanelor din rând, conform tabelului 7.10.

Tabelul 7.10 Numărul de locuri dintr-un rând de scaune

Gradul de rezistenţă la foc (GRF) al clădirii



Modul de evacuare al persoanelor aflate pe

un rând

I-II III IV şi V

Pe la un capăt 24 14 10*

Pe ambele capete 40 25 20

Observaţie:• Pentru cazurile în care se admite amenajarea sălilor în construcţii de gradul IV şi

V rezistenţă la foc şi nu au instalaţii de stingere, evacuarea rândurilor se asigură obligatoriu laambele capete

• Numărul de locuri dintr-un rând nu se limitează în clădiri de gradul I sau II derezistenţă la foc, dacă se prevăd uşi amplasate în pereţii laterali ai sălii, astfel încât la fiecarecapăt al unui grup de patru rânduri de scaune să existe câte o uşă cu lăţimea de minim 1,10m.

În săli cu locuri la mese, la amplasarea mobilierului trebuie să se asigure culoare deevacuare în caz de incendiu, ţinând seama de următoarele recomandări:

• dacă numărul de locuri pe o latură este mai mare de trei, (între culoarul deevacuare şi perete), sau de şase (între două culoare) se prevăd treceri de acces la culoarele deevacuare, având lăţimea liberă de cel puţin 0,45m;

• mesele dreptunghiulare, amplasate cu latura lungă perpendiculară pe culoarele deevacuare, vor avea pe fiecare latură cel mult 8 locuri – dacă au acces la un singur culoar sau 16locuri dacă au acces la două culoare de evacuare. La capetele acestor mese nu se prevăd scauneîn culoarele de evacuare.

• mesele de maxim 8 locuri se amplasează cu cel puţin o parte a lor lângă culoar;• lăţimea liberă a culoarelor de evacuare trebuie să asigure trecerea numărului de

fluxuri determinat prin calcul;• la determinarea lăţimilor libere de trecere se au în vedere şi dimensiunile

scaunelor, retrase la o distanţă de 0,15m de marginea mesei.

Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc. care pot întrerupe căile de evacuare alesălilor aglomerate, chiar şi atunci când sunt incombustibile, este interzisă. Pe căile de evacuareale sălilor aglomerate nu se admit uşi false sau placări cu oglinzi.

În clădirile cu aglomerări de persoane şi săli aglomerate se admit scări rulante, cucondiţia asigurării căilor de evacuare distincte şi independente prin scări normale. Pentruîmpiedicarea pătrunderii fumului de la un nivel la altul, sub plafoane se vor lua măsuri deecranare a golului scării rulante şi protejarea lui cu perdele de apă cu intrare în funcţiuneautomată şi/sau manuală, în caz de incendiu.

Uşile de pe traseul evacuării publicului din sălile aglomerate trebuie să se deschidă în

sensul evacuării la simpla apăsare a sistemelor de închidere (bară de siguranţă) şi să nu aibă proeminenţe care ar putea îngreuna trecerea persoanelor.

În sălile aglomerate, distanţa dintre tocul uşii şi prima treaptă a unei rampe care coboarătrebuie să fie de minimum 1,60m, în faţa uşilor şi 1,00m lateral.

Lăţimea scărilor de evacuare în condiţiile în care publicul aflat la diferite niveluri poateobserva incendiul în acelaşi timp, îndreptându-se simultan spre scări, se determină după numărulde fluxuri ce provin din nivelul cel mai populat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalteniveluri, lăţimea necesară pentru evacuarea de 25% din persoanele aflate la nivelul respectiv.



Uşile de acces la casele scărilor de evacuare închise vor fi pline. Aceste uşi pot fi cu geam(cu excepţia sălilor de teatru), dacă sunt prevăzute instalaţii automate de stingere în clădire,inclusiv pe podestele caselor de scări respective.

Pentru circulaţiile comun orizontale şi casele de scări închise ce nu au goluri trebuie să seasigure evacuarea fumului (desfumarea).Proiecţia de filme şi diapozitive trebuie să se facă din

cabine special amenajate. Cabina de proiecţie pentru pelicula de siguranţă şi anexele sale trebuiesă aibă acces la o cale de evacuare, care poate fi comună cu cele ale publicului, fără a se trece prin sală. La cabinele de proiecţie pentru peliculă pe bază de nitroceluloză se prevede şi a douacale de evacuare, independentă de cele pentru public.

Accesul din cabinele de proiecţie şi anexele acestora la căile de evacuare ale publicului,este admis numai prin încăperi tampon. A doua cale de evacuare a cabinelor de proiecţie poate fio scară spirală ori cu trepte balansate, sau o scară metalică verticală având lăţimea de minimum0,80m.

Clădirile cu săli aglomerate vor fi uşor accesibile din drumuri publice, asigurându-secondiţii de desfăşurare corespunzătoare a operaţiunilor de stingere şi salvare a persoanelor în cazde incendiu.

Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea clădirilor cusăli aglomerate, trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru evacuarea publiculuidin clădiri şi a căilor de acces autospecialelor pompierilor la faţadele clădirii şi la sursele dealimentare cu apă.

Scările exterioare folosite pentru evacuarea sălilor aglomerate trebuie să aibă o înclinarede maximum 1:2, iar rampele şi podestele se recomandă de minimum 1,60 lăţime şi să fieacoperite. Curţile interioare şi spaţiile dintre clădirile cu săli aglomerate pot fi luate înconsiderare pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu, dacă au lăţimea suficientă pentrutrecerea numărului de fluxuri rezultat din calcul, dar nu mai puţin de 10m.Pentru sălile de teatrucare au mai mult de 600 de locuri şi scenă amenajată, scena şi anexele sale (buzunare, depozite,etc.) se separă de sala aglomerată prin pereţi antifoc şi cortine de siguranţă. Faţă de alte spaţii

accesibile publicului separarea se face prin pereţi CO(CA1) având rezistenţa la foc de minimum 3ore şi planşee 1 ½ ore. În situaţia în care scenele au o suprafaţă de maxim 50 m 2, încăperile pentru artişti pot avea uşi de comunicare directă cu sala sau scena.

În afara golului portal dintre sală şi scena amenajată, în pereţii antifoc se admite practicarea a câte două goluri de circulaţie (câte unul de fiecare parte a scenei) protejate cuîncăperi tampon având uşi rezistente la foc 45 minute.

Pentru sălile prevăzute cu cortină de siguranţă aceste goluri sunt amplasate în afara porţiunii de perete din dreptul sălii, astfel încât să nu conducă direct din scenă sau anexeleacesteia în sala aglomerată sau căile de evacuare a publicului, iar golurile trebuie protejate cu uşirezistente la foc de 1h 30’.Sălile prevăzute cu cortine de siguranţă în cazuri de strictă necesitate pot avea legătura dintre scenă şi încăperile pentru reflectoare, logii care comunică liber cu sala

prin încăperi tampon cu pereţi şi planşee cu rezistenţă la foc de 2 ore şi având uşi rezistente lafoc minim 1h 30’, prevăzute cu dispozitive de autoînchidere.Pereţii şi planşeele care separă scena şi buzunarele scenei de anexele ei trebuie să fie

CO(CA1) cu rezistenţă la foc de cel puţin 1h 30’.Golurile dintre casa scenei şi anexele sale(ateliere, cabine, birouri, etc.) inclusiv spre căile de circulaţie aferente, se protejează prin uşi saualte elemente de protecţie cu rezistenţa la foc de minim 45’, echipate cu dispozitive deautoînchidere.



Cabinele pentru artişti şi ale depozitelor de materiale combustibile amplasate sub scenăvor avea planşeele rezistente la foc cel puţin 1h 30’ pentru cabine şi 3h pentru depozite, fiindrealizate din materiale CO(CA1).

Pereţii care separă depozitele cu materiale combustibile şi atelierele anexe cu risc mare deincendiu de restul construcţiei trebuie să fie realizaţi din materiale CO(CA1), cu rezistenţă la foc

de minimum 4h şi fără alte goluri decât cele strict necesare circulaţiei. Protejarea acestor golurise realizează cu uşi rezistente la foc minimum 1h 30’, echipate cu dispozitive de autoînchideresau închidere automată în caz de incendiu.

Structurile de rezistenţă a pasarelelor şi grătarelor scenei, acoperişul casei scenei seexecută din materiale CO(CA1), iar golurile de acces la pasarele se protejează cu uşi rezistente lafoc 1h 30’, echipate cu dispozitive de autoînchidere. Grătarele pot fi realizate din materiale C0,C1 sau C2 (CA1, CA2a,2b).

Planşeele care separă scena sau buzunarele scenei de alte încăperi situate deasupra lor,trebuie să fie realizate din materiale CO(CA1), cu rezistenţa la foc de minim 2h.

Pereţii şi planşeele cabinei de proiecţie cu mai mult de un aparat de protecţie al filmelor,ale depozitelor şi anexelor sale, trebuie să fie CO(CA1) cu rezistenţa la foc de minim 2h pentru

pereţi şi respectiv 1h pentru planşeu.Încăperea destinată serviciului de pompieri, aferentă scenelor amenajate ale sălilor cu peste 600 locuri, va avea o bună vizibilitate în scenă şi acces uşor în caz de incendiu. Pentruintervenţie în caz de incendiu la părţile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc şi lasubsolul acesteia se va asigura accesul prin case de scări închise sau prin scări exterioare. Cortinade siguranţă, etanşă contra fumului şi rezistentă la foc, trebuie să poată fi coborâtă, în cel mult40’’ prin comandă de la distanţă şi manual.

Scenele prevăzute cu cortină de siguranţă, buzunarele scenelor cu o arie mai mare de 100m2 şi fosele pentru orchestră cu peste 50 de persoane se prevăd obligatoriu cu două ieşiri deevacuare. Aceste ieşiri trebuie să fie distincte de cele ale sălii. Se admite o cale de evacuare sătreacă prin sala aglomerată cu condiţia ca scena să fie fără cortină de siguranţă şi fosele să aibă

mai puţin de 50 de persoane.Căile de evacuare ale balcoanelor şi lojelor din sălile cu scene de teatru, cele aleîncăperilor de servire a publicului, precum şi cel puţin una dintre cele ale platformelor deschisecu mai mult de 100 de persoane din alte categorii de săli, nu trebuie să aibă traseul prin salaaglomerată. Cel puţin una din căile de evacuare din buzunarele scenei şi depozite trebuie să aibătraseul separat de scenă.

Scenele cu suprafaţa mai mare de 150 m2 şi buzunarele cu înălţimea mai mare de 10 mvor avea asigurată evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare) prin dispozitive cusuprafaţa liberă totală de minimum 5% din aria pardoselii sau sistem mecanic corespunzător alcătuit şi dimensionat.

Dispozitivele prevăzute pentru evacuarea fumului (desfumare) în caz de incendiu, la

scene şi buzunarele acestora, vor fi acţionate automat fie sub efectul temperaturilor, fie prindepăşirea unor presiuni de 34 daN/m2 (35 kgf/m2) prevăzându-se şi posibilitatea acţionării lor manuale din locuri accesibile. Se admite înlocuirea până la 45% din suprafaţa dispozitivelor deevacuare a fumului necesare, cu ferestre cu deschidere automată amplasate la partea superioară ascenei (deasupra grătarelor).

Pentru intervenţie în caz de incendiu se va sigura accesul autospecialelor pompierilor, cel puţin la o faţadă a clădirii.

PERFORMANŢE SPECIFICE PRIVIND PROTECŢIA LA FOC A CLĂDIRILOR CIVILE

Documents

Transcript of PERFORMANŢE SPECIFICE PRIVIND PROTECŢIA LA FOC A CLĂDIRILOR CIVILE