pentru ocuparea postului de director al Teatrului...

54
1 Proiect de management pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”

Transcript of pentru ocuparea postului de director al Teatrului...

Page 1: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

1

Proiect de management pentru ocuparea postului de director al

Teatrului ”Nottara”

Page 2: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

2

SUMAR A. Analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent: a.1. instituţii/organizaţii care se adresează aceleiaşi comunităţi .......... Pag 1 ANALIZA SWOT a Teatrului „Nottara”..................................................... Pag 3 a.2. participarea instituţiei în / la programe / proiecte europene........... Pag 6

a.3. cunoaşterea activităţii instituţiei în / de către comunitatea beneficiară a acestora................................................................................ Pag 8 a.4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării / activităţi de PR / de strategii media.......................................................... Pag 8

a.5. reflectarea instituţiei în presa de specialitate.................................. Pag 9 a.6. profilul / portretul beneficiarului actual............................................ Pag 10 a.7. beneficiarul-ţintă al activităţilor instituţiei....................................... Pag 14

a.8. descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul informaţiilor: studii, cercetări, alte surse de informare)............................................................................................. Pag 14

a.9. utilizarea spaţiilor instituţiei............................................................. Pag 16

a.10. propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după caz................................................. Pag 17

B. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia: b.1. analiza programelor / proiectelor instituţiei.................................... Pag 18

b.2. analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la nivel naţional, în Uniunea Europeană etc.)...... Pag 19 b.3. analiza misiunii actuale a instituţiei: ce mesaj poartă instituţia, cum este percepută, factori de succes şi elemente de valorizare socială, aşteptări ale beneficiarilor etc............................ Pag 22

b.4. concluzii............................................................................................ Pag 22 C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi / sau de reorganizare, după caz: c.1. analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale

Page 3: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

3

actelor normative incidente..................................................................... Pag 23

c.2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi / sau ale actelor normative incidente.................................................. Pag 25 c.3. funcţionarea instituţiilor delegării responsabilităţilor: analiza activităţii consiliilor de conducere, după caz, ale celorlalte organe colegiale, propuneri de modificare a limitelor de competenţe în cadrul conducerii instituţiei.................... Pag 26 c.4. analiza nivelului de perfecţionare a personalului angajat – propuneri privind cursuri de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului................................................ Pag 27

D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei:

d.1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate / obţinute de la instituţie............... Pag 28 d.2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în perioada / perioadele indicată / indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate / obţinute de la instituţie............................................................................ Pag 31 d.3. analiza gradului de acoperire din surse atrase / venituri proprii a cheltuielilor instituţiei............................................................... Pag 32 d.4. analiza gradului de creştere a surselor atrase / veniturilor proprii în totalul veniturilor...................................................................... Pag 33

d.5. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor Pag 33 d.6. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total.............. Pag 34 d.7. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie / alocaţie Pag 34 d.8. cheltuieli pe beneficiar, din care..................................................... Pag 34 E. Strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct. IV:

e.1. prezentarea strategiei culturale (artistice, după caz) pentru întreaga perioadă de management............................................ Pag 36 e.2. programele propuse pentru întreaga perioadă de management, cu denumirea şi, după caz, descrierea fiecărui program, a scopului şi ţintei acestuia, exemplificări............................................................... Pag 38

e.3. proiecte propuse în cadrul programelor......................................... Pag 42

Page 4: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

4

e.4. alte evenimente, activităţi specifice instituţiei, planificate pentru perioada de management............................................................ Pag 43

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu menţionarea resurselor financiare necesar a fi alocate de către autoritate

f.1. previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei pentru următorii 4 ani (perioada proiectului de management), corelată cu resursele financiare necesar a fi alocate din subvenţia acordată instituţiei de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti............. Pag 43

ANEXA 1................................................................................................................. Pag 45 ANEXA 2

f.2. previzionarea evoluţiei costurilor aferente proiectelor (din programele propuse), prin realizarea unei proiecţii financiare privind investiţiile preconizate în proiecte, cuprinsă în Anexa nr. 3, pentru întreaga perioadă de management 4 ani...................................... Pag 45

ANEXA 3................................................................................................................. Pag 46

ANEXA 4 f.3. proiecţia veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe categorii de bilete / tarife practicate................. Pag 50

Page 5: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

5

A. Analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent: a.1. instituţii/organizaţii care se adresează aceleiaşi comunităţi Dacă bucureştenii au ajuns să formeze o comunitate reală sau au rămas în stadiul de simplă populaţie este o întrebare la care doar sociologii ar putea răspunde. Cert este faptul că Bucureştiul nu e doar cea mai mare metropolă şi cel mai mare centru administrativ şi economic al României, ci şi oraşul care dispune de cele mai multe şi mai variate instituţii culturale. Capitala este, de departe, cea mai mare şi importantă piaţă culturală a ţării, atât din punct de vedere al cererii, cât şi sub aspectul ofertei de produse culturale. Fără îndoială, această piaţă este stimulată de anumite caracteristici specifice publicului bucureştean, cum ar fi cele de natură demografică (volumul şi structura populaţiei), economică (gradul de ocupare al forţei de muncă, veniturile şi nivelul de trai), cultural-educativă (nivel de studii, nevoi şi aspiraţii culturale), etnică (numeroase minorităţi etnice şi religioase) ş.a. În egală măsură, ea este susţinută de numărul mare al instituţiilor publice centrale şi locale, firmelor private, organizaţiilor ne-guvernamentale etc. care activează în acest spaţiu larg. Oferta culturală pe care acestea o susţin este valoroasă şi are un caracter permanent, indiferent de natura acestor instituţii.

Spre exemplificare, Primăria Municipiului Bucureşti păstoreşte 24 de instituţii publice de cultură. Între acestea sunt 14 teatre, 2 muzee (Muzeul Naţional al Literaturii Române, de importanţă naţională, şi Muzeul Municipiului Bucureşti), Centrul de Cultură de la Porţile Bucureştilor (Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia), Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Administraţia Monumentelor şi a Patrimoniului Turistic, Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti (ARCUB), Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti (CREART), Casa de Cultură „Friederich Schiller”, Universitatea Populară „Ioan I. Dalles”, Şcoala de Artă.

Dacă ne referim numai la instituţiile publice de spectacol din capitală, 15 dintre cele mai mari sunt susţinute de administraţia locală: Teatrul Odeon, Teatrul „Bulandra”, Teatrul „Nottara”, Teatrul de Comedie, Teatrul Metropolis, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, Teatrul Mic, Teatrul Masca, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul de Animaţie Ţăndărică, Teatrul „Ion Creangă”, Teatrul Excelsior, ARCUB, Circ & Variete Globus, Opera Comică pentru Copii. Pe lângă acestea, în Bucureşti funcţionează câteva instituţii de spectacol subordonate Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional: Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, Bucureşti, Opera Naţională, Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” etc., precum şi câteva mici trupe independente. Cel mai important teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă nici ceea ce se întâmplă în locuri precum Green Hours sau la La Scena şi, mai de curând, la Café Godot sau la Un Teatru.

Toate aceste instituţii de spectacol formează un „conglomerat” cultural diversificat şi atrăgător. La o privire superficială, am putea crede că teatrele bucureştene nu sunt concurente. Fiecare dintre ele se bucură de un public relativ fidel, această fidelizare având mai multe componente: poziţionarea în perimetrul oraşului, oferta repertorială specifică, actorii, uneori regizorii, care şi ei pot fi mai apropiaţi de anumite teatre. La o privire mai atentă, vom constata că teatrele bucureştene „joacă” pe o scenă concurenţială, la care sunt nevoite să se adapteze. O dată, se poate vorbi de concurenţă în ceea ce priveşte resursele financiare repartizate din bugetul (limitat) al administraţiei locale. Ca urmare, apar diferenţe apreciabile între bugetele alocate de Primăria Generală diferitelor instituţii de spectacol. Pe de altă parte, există o concurenţă pentru atragerea publicului. Având în vedere faptul că produsele teatrale, ca orice alt produs, se adresează unei pieţe limitate (publicul plătitor), fiecare teatru încearcă să

Page 6: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

6

atragă un număr cât mai mare de spectatori. În acest context, Teatrul „Nottara” – care în decursul timpului şi-a profilat oferta pe comedie (spectacole jucate mai ales la Sala „Horia Lovinescu”), pentru a atrage publicul iubitor al acestui gen – are cel puţin două teatre concurente prin specificul repertoriului: Teatrul de Comedie şi Metropolis. Însă Teatrul „Nottara” include în repertoriu şi alte genuri de spectacole, ceea ce îl plasează într-o poziţie concurenţială şi cu alte teatre din capitală.

Din păcate, nu s-au făcut studii de specialitate, nici la nivelul capitalei, nici la nivelul fiecărui teatru, pe baza cărora să aflăm, cât de cât, ce doreşte publicul sau ce teatre preferă. O analiză empirică (observaţia asupra publicului în sălile de spectacole) ne arată faptul că, în timpul săptămânii, publicul este format mai ales din tineri şi vârstnici. Publicul matur apare în săli mai ales la sfârşit de săptămână. Ceea ce este probabil firesc, bucureştenii având o rată mai înaltă de activitate economică, chiar şi în actuala conjunctură economică dificilă, în care populaţia matură aleargă după mai multe locuri de muncă. Cred că este absolut necesar un studiu profesionist, astfel încât, după o analiză amănunţită, să se poată contura o strategie de piaţă (oferta de spectacole) atât la nivelul capitalei, cât şi la nivelul fiecărui teatru.

În condiţiile în care nu mai există o forţă reală a criticii de specialitate (au mai rămas doar câteva voci recognoscibile, dar şi acelea se exprimă pentru un public restrâns, ţinând seama de faptul că spaţiul editorial s-a redus şi că nu mai au acces decât în reviste cu circuit închis), publicul alege spectacolele mai mult sau mai puţin la întâmplare sau după ce se mai aude prin târg.

În vremea din urmă, în peisajul teatral bucureştean şi-au făcut apariţia câţiva impresari şi câteva agenţii care vând bilete on-line. Aceasta a facilitat prezenţa în sălile de spectacol a noi categorii de spectatori: cei aduşi, în grup, din diverse instituţii/firme (bănci, spitale, licee, facultăţi, agenţii), precum şi cei foarte ocupaţi, care probabil nu ar ajunge la teatru dacă n-ar avea posibilitatea să cumpere bilete rapid, pe Internet. Din păcate, nu toate producţiile promovate pe această cale sunt de calitate. Oferta este un amestec de spectacole facile, puţine peste medie şi foarte multe de prost gust. Mai trist este faptul că asemenea producţii beneficiază de „girul” şi reputaţia teatrelor în care se joacă, deşi acestea nu fac decât să închirieze sălile.

Page 7: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

7

În acest context, Teatrul „Nottara” este privilegiat din mai multe puncte de vedere. O analiza SWOT ne poate da o imagine mai clară a acestor avantaje.

ANALIZA SWOT a Teatrului „Nottara”

1.(S) PUNCTE TARI

Poziţionarea pe Bulevardul Magheru, una dintre cele mai circulate artere bucureştene

Producţii foarte diferite

Nume importante: Alexandru Repan, Mircea Diaconu, Diana Lupescu, Catrinel Dumitrescu...

Doi regizori angajaţi şi un scenograf, care fac ca întreaga trupă să fie cooptată în distribuţii, conferind acesteia spirit de echipă

Prezenţa Stagiunii de vară

Existenţa a două săli diferite în aceeaşi clădire

Bună colaborare cu autorităţile locale

Un teatru recunoscut naţional, dar şi internaţional, care, în ultimii ani, a avut o prezenţă activă pe scenele din ţară şi din străinătate

2. (W) PUNCTE SLABE

Număr insuficient de personal la serviciul exploatare scenă.

Lipsa unei înalte calificări a personalului de la lumini şi sunet la Sala „Horia Lovinescu”

Lipsa fondurilor extrabugetare

Lipsa unei strategii repertoriale (repertoriul se face după disponibilitatea şi propunerile regizorilor angajaţi şi colaboratori)

Infrastructură veche, din ce în ce mai puţin funcţională (fisuri în acoperiş, structura scheletică din lemn, care susţine acoperişul este putredă, ţevi sparte, centrală termică veche şi care deserveşte atât teatrul, cât şi locuinţele din bloc nu mai face faţă în perioadele geroase...)

3. (O) OPORTUNITĂŢI

Interesul unor regizori valoroși pentru a colabora cu Teatrul ”Nottara”

Preocuparea unor importanți finanțatori (bănci, agenți economici etc.) de a deveni parteneri în cadrul programelor dezvoltate de Teatrul ”Nottara”

Interesul tinerilor pentru unele programe dedicate acestora

Susţinere financiară decentă din partea administraţiei locale

4. (T) AMENINŢĂRI

Apariţia unor oferte din partea altor operatori culturali (proliferarea evenimentelor care pervertesc gustul publicului)

Prezenţa mult mai vizibilă a concurenţei (televiziune, diverse forme de agrement)

Salariile mici conduc spre alte tipuri de colaborări ale artiştilor (televiziune, reclame, dublări ale vocilor la unele filme de animaţie), ceea ce poate întârzia, nepermis de mult, finalizarea unor premiere şi fac ca programarea spectacolelor şi vinderea biletelor să se facă doar cu zece zile înainte.

Oferta „prea generoasă” a unor teatre bucureştene privind onorariile colaboratorilor (regizori, scenografi) pot conduce spre realizarea unui număr mai mic de premiere pe stagiune, cu banii care sunt destinaţi pentru proiecte culturale

Întârzierea consolidării clădirii în incinta căreia se află Teatrul „Nottara” are ca efect reducerea numărului de spectatori ori de câte ori se prevesteşte apariţia unui cutremur

Din cauza blocării posturilor în sistemul bugetar, trupa nu poate fi împrospătată cu talente tinere

Page 8: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

8

În urma analizei SWOT se desprind câteva concluzii / soluţii pentru optimizarea activităţii teatrului, care pot constitui premisele unui management performant. Astfel, contextul socio-economic dificil poate deveni o provocare pentru un manager cultural care nu e dispus să se plângă permanent de lipsa mijloacelor financiare, logistice, umane sau de altă natură. Sigur că există probleme grave în ceea ce priveşte motivarea personalului, sunt mari dificultăţi în atragerea resurselor financiare din zona sectorului privat, resimţim scăderea puterii de cumpărare a publicului. Pentru asemenea disfuncţii, generate de efectele crizei, trebuie căutate instrumente manageriale care pot conduce spre un optimism moderat, dar bine argumentat, la nivelul instituţiei. În plus, există trei elemente importante care îl pot motiva pe viitorul director al Teatrului „Nottara”: o subvenţie decentă şi o relaţie benefică cu administraţia locală, precum şi o atmosferă de lucru ce se apropie de normalitate, imprimată colectivului acestui teatru în cei zece ani de directorat al lui Mircea Diaconu. Cred că de aici trebuie pornit. De altfel, istoricul acestei instituţii relevă faptul că nu a fost afectată de mari încercări. A avut un traseu mai degrabă firesc, cu momente de glorie (mai ales acela când la conducere se afla Horia Lovinescu şi îl avea ca regizor angajat pe Dan Micu), cu perioade de maximă eficienţă, şi doar cu un singur moment de confuzie. Poate fi evaluat ca un teatru „harnic”, care în fiecare stagiune a produs între 4 şi 6 premiere pentru cele două săli. Titlurile de succes sunt păstrate în repertoriul curent, adesea ani de zile, şi atunci când ajung la 100-150 de reprezentaţii sunt aniversate în cadrul unor mini-stagiuni dedicate celor mai longevive producţii.

Teatrul „Nottara” este succesorul Teatrului Armatei. Acesta a fost înfiinţat, conform ultimelor informaţii, prin Decretul Ministerial nr.195/07.05.1947 (înregistrat la Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă sub nr. 4/15.06.1959), ca urmare a Hotărârii Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne nr.1319/08.09.1960, privind trecerea Teatrului Armatei în subordinea Sfatului Popular al Capitalei (profilul şi denumirea teatrului urmând să fie stabilite de către Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, cu avizul Ministerului Învăţământului şi Culturii).

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 442/1994, republicată, privind finanţarea instituţiilor publice de cultură şi artă de importanţă judeţeană, ale Municipiului Bucureşti şi locale, Teatrul „Nottara” primeşte statutul de instituţie publică de cultură şi artă a Municipiului Bucureşti.

Începând cu directoratele lui George Vraca şi Horia Lovinescu, Teatrul „Nottara” s-a definit ca un teatru de repertoriu, cu o personalitate distinctă în peisajul artistic românesc. Fără a-şi nega vreo clipă caracterul popular, „Nottara”-ul a reuşit să menţină, cu cele câteva sute de titluri din dramaturgia românească şi universală pe care le-a propus publicului de-a lungul existenţei sale, un echilibru benefic între divertisment şi reflexia filosofică, între râsul eliberator şi căderea pe gânduri. Probabil că această combinaţie între conţinutul ofertei de spectacole şi talentul echipei care le-a pus în scenă este secretul reţetei prin care Teatrul „Nottara” a reuşit să-şi atragă un public fidel.

Patrimoniul principal al teatrului a fost şi rămâne trupa sa de actori, majoritatea edificându-şi aici o bună parte din cariera profesională, completată de creaţii în cinematografie, televiziune şi radio. Între artiştii de ieri şi de azi ai „Nottara”-ului se prenumără: N. Bălţăţeanu, George Calboreanu, Lilly Carandino, Lia Şahighian, Marcel Gingulescu, Jules Cazaban, Constantin Ramadan, George Vraca, Vladimir Maximilian, Ninetta Gusti, George Constantin, Sandu Sticlaru, Gilda Marinescu, Marga Barbu, Ştefan Iordache, Emil Hossu, Lucia Mureşan, Ştefan Radof, Valeriu Preda, Constantin Codrescu, Ion Dichiseanu, Liliana Tomescu, Mircea Diaconu, Alexandru Repan, Diana Lupescu, Anda Caropol, Melania Cîrje, Margareta Pogonat, Ştefan Sileanu, Petrică Popa, Dana Dogaru, Ioana Crăciunescu, Horaţiu Mălăele, Dragoş Pâslaru, Ruxandra Sireteanu, Catrinel Dumitrescu, George Alexandru, Victoria Cociaş, Constantin

Page 9: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

9

Cotimanis, Tania Filip, Alexandru Jitea, Ion Haiduc, Cerasela Iosifescu, Ada Navrot, Cristian Şofron, Valentin Teodosiu, Bogdan Vodă, Camelia Zorlescu, Sorin Cociş, Luminiţa Erga, Gabriela Crişu, Lucian Ghimişi, precum şi regizorii Ion Şahighian, George Rafael, Dan Micu, Mircea Cornişteanu, Dominic Dembinski... Trupa a avut întotdeauna un nucleu important de artişti consacraţi, în jurul căruia au apărut tot timpul nume noi. A fost şi este un colectiv restrâns, destul de omogen, nezguduit de patimi sau orgolii nemăsurate, care a primit, de-a lungul timpului, numeroase premii naţionale şi internaţionale, reprezentând arta românească la mari festivaluri din lumea întreagă (Franţa, Bulgaria, Mexic, Grecia, Rusia, Argentina, Chile, Uruguay, Ucraina, Germania, Portugalia, Ungaria, Canada, SUA, Austria, Bulgaria, Egipt).

După 1990, conducerea teatrului a fost preluată de esteticianul Victor Ernest Maşek, care a încercat să re-definească statutul de actor-vedetă, croind repertoriul în mod special pentru artişti precum George Constantin, Horaţiu Mălăele, Ştefan Iordache, Emil Hossu ş.a., şi făcând o promovare agresivă tuturor producţiilor. A deschis foaierele teatrului pentru artiştii plastici, ale căror expoziţii au atras noi segmente de public. Vernisajele aveau loc în zilele premierelor. Tot aici au avut loc numeroase licitaţii ale unor articole de artă şi lansări de carte. Fiind foarte popular în anii ‘90, Maşek a dat numeroase interviuri în presă şi a apărut pe toate posturile de televiziune, vorbind despre Teatrul „Nottara”, despre spectacole şi despre actori. Puţini mai ştiu azi că în umbra lui Victor Ernest Maşek se afla Maxim Crişan, o personalitate discretă care l-a acompaniat atât pe Horia Lovinescu, cât şi pe Ion Brad. Acesta a contribuit foarte mult, dinlăuntrul sistemului, la păstrarea în teatru a unei stări de lucruri propice creaţiei până în 1989, reuşind să se adapteze perfect şi situaţiei de după evenimentele din 1989. Se vorbeşte despre perioada anilor ‘90 ca despre una în care teatrul de pe Magheru şi-ar fi pierdut identitatea, recurgând la comedii uşurele. Se uită faptul că, în acea perioadă, publicul era mai atras de spectacolul străzii, de emisiunile politice, difuzate în direct pe cam toate posturile de televiziune şi care, fiind o noutate, reprezentau o mare atracţie. În acest context, strategia tandemului Victor Ernest Maşek - Maxim Crişan s-a dovedit destul de eficientă. Există fotografii cu zeci de spectatori făcând coadă la casa de bilete pentru Puricele lui Horaţiu Mălăele, pentru Prinţul negru al lui Ştefan Iordache sau pentru Avarul lui George Constantin.

A urmat scurta perioadă a directoratului lui Vlad Rădescu (în jurul anului 2000), singura în care s-au bulversat mai toate valorile, care a culminat cu o lungă (şi nemaiîntâlnită în România) grevă a întregului colectiv al Teatrului „Nottara”. Această revoltă a condus la suspendarea directorului, dar a avut şi câteva urmări grave: fără regizori de prestigiu, trupa a început să se de-profesionalizeze în perioada imediat următoare. În condiţiile în care nu s-a jucat nimic timp de mai multe săptămâni, publicul a devenit neîncrezător şi a migrat spre alte teatre.

Mircea Diaconu a preluat instituţia într-o perioadă destul de confuză, şi a încercat s-o repună pe făgaşul său. L-a adus pe Alexandru Dabija – care a montat mult înainte de 1989 şi care cunoştea bine colectivul – pentru a regiza Înşir-te, mărgărite. Spectacolul a fost primul mare succes după o vreme de nesiguranţă. Au fost invitaţi o serie de regizori tineri, dar care aveau deja o binemeritată notorietate: Felix Alexa, Radu Afrim, Vlad Massaci, Claudiu Goga, Cristian Theodor Popescu, Bocsardi Laszlo, Cristi Juncu, Alexandru Mâzgăreanu. Nu au fost ignorate nici personalităţile mature ale regiei româneşti: Dinu Cernescu, Lucian Giurchescu, Petre Bokor. Teatrul este însă joc şi şansă, aşa că aşteptările nu au fost întotdeauna împlinite. Azi putem spune însă că regizorii tineri au ieşit învingători, multe dintre titlurile propuse de ei s-au jucat/se joacă pe parcursul câtorva stagiuni. În timp, sălile s-au specializat oarecum, cea mare („Horia Lovinescu”) găzduind mai mult comedii şi având succes de public asigurat, în timp ce sala studio („George Constantin”) a devenit un laborator de creaţie, găzduind producţii mai sofisticate, cu o problematică (mai) profundă.

Page 10: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

10

În ultimele stagiuni, activitatea Teatrului "Nottara" a devenit mult mai variată. Pe lângă stagiunea curentă, teatrul a susţinut o serie de programe şi proiecte culturale speciale, de interes naţional sau chiar internaţional. Programul Stagiunea deschisă a făcut ca Teatrul „Nottara” să fie, multă vreme, singurul din Bucureşti care şi-a propus să joace şi în timpul verii. Anul 2011 a fost cel de-al şaselea în care instituţia a avut o asemenea stagiune. Acest program s-a bucurat de un interes maxim din partea publicului încă de la început. Stagiunea de vară a devenit o permanenţă şi o dovadă a faptului că publicul bucureştean este atras de spectacol indiferent de perioada anului. Spectacolele programate în cadrul acestor stagiuni de vară au fost producţii care fac parte din programul Nocturne, iniţiat de Mircea Diaconu, şi având ca reper promovarea artiştilor tineri, nu doar din sfera teatrului. În cadrul acestui program se îmbină armonios mai multe proiecte: spectacole de teatru, realizate de tineri artişti în afara cadrului instituţionalizat, seri de muzică şi poezie, întâlnirile revistei „Dilema Veche”, spectacole ale teatrelor din ţară, găzduite în regimul schimbului de săli.

Tot la capitolul proiecte speciale trebuie amintită participarea Teatrului „Nottara” la programul Cartier de vară, iniţiat de Primăria Capitalei, şi, în această vară, participarea, în calitate de co-organizator, la Festivalului Bucureştii lui Caragiale. Din păcate, în urma inundaţiilor de la sfârşitul lunii mai, Sala „George Constantin” a fost închisă, aşa că în acest an nu va exista o stagiune de vară.

În sfârşit, aş dori să mai amintesc în treacăt – pentru că despre el voi vorbi mai pe larg într-un alt capitol – programul Buletin de Bucureşti, destinat regizorilor care au absolvit facultatea cu cel mult zece ani în urmă, dar care nu au montat încă într-un teatru de stat din Bucureşti.

Prin urmare, viitorul manager al teatrului de pe Magheru nu va găsi un teren arid, neprietenos. Dimpotrivă, poate dezvolta proiectele existente şi poate iniţia altele noi. Important este să se păstreze varietatea lor şi publicul deja câştigat. Adică starea de normalitate de acum. a.2. participarea instituţiei în / la programe / proiecte europene În ultimii ani, Teatrul „Nottara” a organizat, periodic, turnee în spaţiul european (frecvent în Germania, Austria şi Bulgaria, dar şi în Spania, Franţa, Cehia, Serbia, Republica Moldova), susţinând spectacole (mai ales) pentru diaspora. Este unul dintre puţinele mijloace pe care le avem la dispoziţie ca să păstrăm interesul românilor din străinătate faţă de teatrul românesc şi faţă de marii noştri actori. Au fost deplasări realizate cu costuri rezonabile (adesea acoperite aproape integral de Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, de fundaţii şi asociaţii culturale din străinătate), dar care aduc un beneficiu enorm în plan spiritual. Totuşi, consider că evenimentele de reală anvergură internaţională la care a participat Teatrul „Nottara” au fost doar două: proiectul ”L’Odyssée du Danube” (2007) şi turneul de 10 reprezentaţii cu Aniversarea, găzduit de ”Barbican Center” din Londra (2011).

În calitate de membru al Institutului Internaţional de Teatru Mediteraneean (IITM), Teatrul „Nottara” a fost co-organizator al proiectului „L’Odyssée du Danube”, derulat în vara anului 2007, care a constat într-un itinerariu cultural prin ţările riverane Dunării şi Mediteranei. Statutul teatrului de membru al acestui institut, care dezvoltă proiecte multinaţionale şi multiculturale, constituie o oportunitate deosebită prin care ne putem integra în peisajul cultural european, promovând specificul nostru naţional. Proiectele iniţiate şi dezvoltate de către IITM reprezintă un ”concert al civilizaţiilor”, sub toate aspectele sale (nu numai culturale), prin intermediul căruia cultura şi artiştii români au şansa de a fi recunoscuţi şi în afara graniţelor la deplina lor valoare. Cred că trebuie acordată o mai mare şi mai consecventă atenţie unor astfel de proiecte.

Page 11: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

11

Turneul la ”Barbican Center” din Londra constituie o revenire în forţă a teatrului românesc într-o mare capitală europeană, care abundă în oferte de spectacole. Pentru prima dată după turneul cu Danaidele al Teatrului Naţional din Craiova, de acum 13-14 ani, un alt teatru din România se bucură de un real succes în capitala Angliei. Iată câteva fragmente din presa londoneză de specialitate, care ilustrează acest lucru. Jocul actoricesc este intens şi ”Aniversarea” este pusă în scenă cu stil. Ion Grosu aduce personajului pe care îl interpretează o intensitate nervoasă şi un sens de o adâncă distrugere iremediabilă, iar pierderea din final a încrederii pline de aroganţă a lui Alexandru Repan, în rolul tatălui abject, are ca rezultat un efect teatral fascinant.

The Telegraph, vineri, 11 noiembrie 2011 ”Aniversarea” este la fel de puternică pe scenă ca şi atunci când a fost lansat conceputul danez ”Dogma”, cel care l-a făcut pe regizorul Lars von Trier celebru în toată lumea. Acum, după13 ani, Vlad Massaci şi echipa lui extraordinară surprind aceeaşi senzaţie de teamă, intimitate şi urgenţă.

The British Theatre Guide, vineri 11 noiembrie 2011 Principala calitate a spectacolului este interpretarea actorilor: Alexandru Repan în tatăl ameninţător, Ion Grosu în rolul fiului care pune totul la îndoială şi Dan Bordeianu în rolul fratelui turbulent. Jocul actorilor este construit cu dibăcie, cu câteva momente de fizicalitate palpitantă, iar povestea este prezentată într-un mod puternic. Massaci este, evident, un meseriaş plin de talent.

Evening Standard, vineri, 11 noiembrie 2011 Povestea este pusă în lumină de o distribuţie de primă mână, care oferă câteva interpretări foarte intense.

The Londonist, vineri, 11 noiembrie 2011 Sunt foarte multe lucruri de admirat în montarea realizată cu puţine mijloace a Teatrului Nottara.

What’s on Stage, vineri, 11 noiembrie 2011 Este un exemplu de interpretare de primă mână a întregii trupe şi fiecare actor are momentul lui de strălucire. Personajul interpretat de Alexandru Repan este un munte de om, o prezenţă puternică şi sinistră, în timp ce Ion Grosu parcurge toate etapele de la depresie la confruntare. Atunci când aceşti doi actori se înfruntă, pământul pare că tremură. Dan Bordeianu şi Ada Navrot oferă şi ei interpretări bune, primul în rolul fiului tânăr şi pasional şi cea de-a doua în rolul fiicei îngrijorate.

The Artsdesk, vineri, 11 noiembrie 2011 Spectacolul a primit trei stele în cotidianul The Telegraph, de la criticul Charles Spencer, la fel ca producţia ”Written on the Heart”, a Royal Shakespeare Company, dar mai mult decât ” Hamlet”-ul de la Young Vic, care a primit doar două stele.

(Selecţie preluată din comunicatul de presă al ICR Londra) Se poate remarca faptul că teatrului de pe Bulevardul Magheru îi lipseşte tenacitatea de a se implica în proiecte internaţionale de anvergură sau de a atrage fonduri europene. Este adevărat că nici celelalte teatre bucureştene, finanţate de administraţia locală, nu dau semne că ar avea mai mult curaj în acest domeniu. Se cunosc procedurile greoaie, birocraţia enormă, formele abracadabrante de decont etc.,

Page 12: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

12

astfel încât prea puţine instituţii de cultură din România se pot lăuda că au încercat şi (încă mai puţine) că au reuşit să obţină asemenea fonduri. Este un punct nevralgic asupra căruia merită să medităm şi să procedăm în consecinţă, mai ales în această perioadă de criză, când subvenţiile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale nu mai pot să acopere nevoile de finanţare ale instituţiilor culturale. a.3. cunoaşterea activităţii instituţiei în / de către comunitatea beneficiară a acestora Teatrul „Nottara” este unul dintre cele mai cunoscute din capitală. Nu cred că există vreun bucureştean care, dacă ar fi întrebat, n-ar şti să răspundă unde se află acesta. Sigur că asta se datorează, în primul rând, aşezării sale strategice, pe una dintre cele mai populate artere bucureşteane, între Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană. Dincolo de notorietatea asigurată din această poziţionare pe hartă, teatrul îşi are locul său bine definit în peisajul cultural bucureştean. Cunoaşterea activităţii acestuia în rândul comunităţii se face prin mijloacele obişnuite:

Afişajul stradal din faţa teatrului şi de la agenţia de bilete (în decembrie 2011, au fost înlocuite vechile vitrine de pe faţada clădirii cu altele noi)

Site-ul teatrului (încă nou, este în curs de alimentare cu informaţii).

Adresă pe Facebook

Realizarea unor planuri media şi de promovare pentru fiecare proiect în parte, care presupune: - contactarea reprezentanţilor mass-media din grupul ţintă pentru realizarea de materiale informaţionale şi redacţionale (cotidiene: România Liberă, Cotidianul, Azi, Jurnalul Naţional, Gândul; suplimente culturale: Adevărul Literar şi Artistic, Ziarul de Duminică; reviste specializate pe oferte pentru timpul liber: Şapte Seri, B24FUN; radiouri: Radio România, Smart FM; televiziuni: TVR, Antena 1, Realitatea TV; site-uri specializate: www.port.ro, www.liternet.ro, www.artactmagazine); - invitarea criticilor şi a jurnaliştilor la evenimente, pentru a reflecta activitatea teatrului în reviste de specialitate (Teatrul Azi, Scena.ro) şi în revistele culturale consacrate (România Literară, Dilema Veche, Observator cultural); - transmiterea unor comunicate de presă; - realizarea unor parteneriate cu TVR şi SRR pentru a difuza clipuri TV şi audio.

Din păcate, spaţiile din capitală destinate afişajului teatral sunt insuficiente. Mai mult decât atât, în Bucureşti afişajul se face haotic: (pseudo)impresarii lipesc afişe peste tot, fără să ţină seama de nici o strategie. Este practic imposibil să te lupţi cu ei. a.4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării / activităţi de PR / de strategii media

Conferinţe de presă pentru lansarea evenimentelor (altele decât premierele).

Ştiri şi relatări de la locul evenimentului în mass-media culturală locală şi naţională.

Promovare outdoor prin: bannere, afişe, fluturaşi (cei din urmă sunt distribuiţi în mod gratuit prin intermediul agenţiilor de bilete ale celorlalte teatre şi cuprind repertoriul stagiunii, programul Zilelor Teatrului de / pe bulevard etc.).

Realizarea unor fluturaşi pentru fiecare premieră sau eveniment.

Realizarea unor CD-uri cu fotografii din spectacole, care sunt oferite jurnaliştilor înainte de fiecare premieră.

Page 13: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

13

Activitatea de informare a grupurilor-ţintă cu privire la scopul şi obiectivele proiectului (printre acestea se numără şi programul Grupul de Dialog Teatral prezentat mai jos).

Realizarea unui nou site, mult mai funcţional, şi a unei adrese Facebook.

Realizarea unei publicaţii periodice a teatrului, intitulată ”Caietele Teatrului Nottara”, al cărei prim număr a fost pus în circulaţie la începutul lui decembrie 2011, cu ocazia Zilelor Teatrului de/pe bulevard (între timp a apărut şi al doilea număr al publicaţiei). Ambele numere s-au bucurat de o bună primire din partea publicului.

Evaluarea

Realizarea dosarului de presă.

Monitorizarea numărului de bilete vândute.

Monitorizarea opiniilor publicului prin intermediul unor caiete aflate la dispoziţia acestuia în foaierele celor două săli, în care spectatorii sunt invitaţi să-şi noteze impresiile asupra reprezentaţiilor urmărite.

Acestea sunt lucruri deja puse la punct şi, în mare măsură, eficiente. Ceea ce ar

trebui făcut în continuare este încercarea de a obţine parteneriate cu publicaţiile on-line, care au o audienţă din ce în ce mai mare, astfel încât acestea să găzduiască plachetele şi banner-ele tuturor evenimentelor teatrului. Cum există o dependenţă tot mai mare a publicului faţă de calculator şi Internet, manifestările teatrale se pot face mai uşor cunoscute unor categorii mai largi de public. Trebuie urgentate, de asemenea, demersurile pentru vânzarea biletelor pe Internet. La fel de necesar ar fi şi un parteneriat cu RATB, care ar permite vizionarea în mijloacele de transport în comun a clipurilor de promovare.

Capitolul promovare este un punct important şi, în acelaşi timp, uşor nevralgic în activitatea actuală de marketing a Teatrului „Nottara”. Este necesară o mai puternică „infiltrare” în rândul firmelor, băncilor, şcolilor, facultăţilor, hotelurilor, spitalelor (pentru atragerea spre teatru a cadrelor medicale), marilor centre comerciale, şi aceasta se poate face relativ simplu prin difuzarea gratuită a unor fluturaşi care să cuprindă repertoriul stagiunii curente şi programul lunar, difuzare ce poate fi realizată cu ajutorul unor voluntari pe care teatrul îi poate recompensa cu invitaţii la evenimente. Acest tip de publicitate duce informaţia la potenţialii spectatori fără a mai aştepta ca aceştia să vină la teatru. Se deschide, astfel, posibilitatea atragerii unor noi categorii de public. Fără îndoială, este absolut necesară menţinerea parteneriatelor deja existente cu Televiziunea Română, Radio România Actualităţi şi Radio România Cultural, Smart FM, Revista Flacăra, dar şi contractarea altora noi (de pildă, cu Teatrul azi, Jurnalul Naţional, B24 FUN). a.5. reflectarea instituţiei în presa de specialitate Este cunoscut faptul că, în general, spaţiile editoriale dedicate evenimentelor culturale sunt tot mai restrânse. Presa cotidiană publică (sporadic) mai ales ştiri culturale. În mare parte, acestea sunt comunicatele transmise de teatre şi trunchiate de redactori (cei mai mulţi fără o pregătire adecvată) sau ştiri „de senzaţie”, atunci când are loc vreun incident. Cât priveşte presa de specialitate, în momentul de faţă ea se reduce la următorul perimetru: Teatrul Azi şi Scena.ro, precum şi spaţiul (de obicei, o pagină) din cele câteva reviste culturale săptămânale sau lunare: România literară, Observator cultural, Familia, Ateneu... E drept, în vremea din urmă au apărut publicaţii on-line, care acordă spaţii ample evenimentelor teatrale (Yorick, Art Act Magazine, 4 Arte), dar şi acestea au un circuit

Page 14: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

14

limitat. Mai există un pericol: sunt (tot mai) puţini critici de teatru cu autoritate în domeniu, şi nici măcar aceştia nu beneficiază, toţi, de spaţii editoriale! În acest context, Teatrul „Nottara” este prezent în spaţiul mediatic tot atât cât sunt şi celelalte instituţii de gen din capitală. Din păcate, reflectarea în presa de specialitate nu ajută prea mult la creşterea numărului de spectatori, din cauza circulaţiei sale restrânse. a.6. profilul / portretul beneficiarului actual Analiza datelor obţinute

Teatrul „Nottara” nu a beneficiat, în ultimii 20 de ani, de un studiu sociologic specializat, pe baza căruia să poată fi creionat un profil al publicului său. Situaţia este cam aceeaşi în toate teatrele din capitală. Ceea ce se regăseşte în Raportul de activitate din perioada 2007–2010, şi care a fost editat, la un moment dat, pe site-ul PMB, este un sondaj ocazional, realizat de către unul dintre secretarii literari pentru caietul-program al spectacolului Special sânge, cu un text în care este vorba de manipularea prin intermediul mass-media. Este adevărat faptul că acest studiu s-a făcut cu sprijinul unui sociolog, specializat în astfel de sondaje, dar s-a realizat pe un eşantion restrâns la publicul acelui spectacol.

Ceea ce se poate spune despre profilul publicului actual este rezultatul unor observaţii empirice asupra sălii de spectacol sau al unor scurte interpelări a spectatorilor, după reprezentaţii. Sub aspectul caracteristicilor socio-demografice, spectatorii Teatrului „Nottara” constituie un public de bună calitate. Predomină tinerii cu vârste sub 30 de ani şi, pe cât se pare, oferta teatrului este mai atractivă pentru publicul feminin.

Dacă ne referim la studiul menţionat, putem observa faptul că spectatorul Teatrului „Nottara” este un mare consumator de mass-media:

Consumul de media

Citeşte frecvent presa cotidiană

Citeşte frecvent

reviste lunare

Se uită frecvent la televizor sau ascultă

frecvent radioul

Spectatorul Teatrului „Nottara”

51% cel puţin 3-4 zile pe săptămână

27%, aproape zilnic 60%

44% se uita la TV aproape zilnic

42% ascultă radioul aproape zilnic

Preferinţe genuri de teatru

Teatrul clasic

Teatrul modern

Teatrul muzical

Indecişi

Spectatorul Teatrului „Nottara”

52% 22% 18% 8%

Preferinţe genuri de spectacol

Comedie Dramă Indecişi

Spectatorul Teatrului „Nottara”

58% 30% 12%

Criterii de alegere a spectacolului

Distribuţia Textul piesei Regizorul Indecişi

Spectatorul Teatrului „Nottara”

42% 22% 19% 17%

Page 15: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

15

Consider că este absolut necesar un studiu nou, realizat pe un eşantion mai amplu şi urmărind obiectivele care ne interesează în acest moment: un profil mai detaliat al spectatorului acestui teatru (vârstă, sex, nivel de educaţie, venit, categorie socială, stil de viaţă, nevoi şi preferinţe culturale pe paliere mai largi etc.).

Trebuie să remarc, însă, efortul conducerii teatrului de a monta texte noi, cu tematici actuale (vezi: Special sânge, Metoda, Aniversarea), care au atras şi un public tânăr, emancipat, până de curând oarecum străin de acest loc. Mai mult decât atât, s-a realizat o apropiere de spectatori prin reluarea obiceiului de a organiza expoziţii în foaierul teatrului şi sărbătorirea unor actori la împlinirea unor vârste rotunde – toate având ca obiectiv apropierea de public şi o mai mare implicare a acestuia în viaţa teatrului.

Page 16: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

16

Număr de reprezentaţii, număr de spectatori, grad de acoperire

Anul Estimat Sala „George Constantin”

Sala „Horia Lovinescu”

Anul Realizat Sala „George Constantin”

Sala „Horia Lovinescu”

2008 Nr. reprezentaţii 150 90 2008 Nr. reprezentaţii 168 94

Spectatori plătitori 10.000 20.000 Spectatori plătitori 10.923 22.159

Spectatori invitaţi (10%) 1.000 2.000 Spectatori invitaţi (10%) 1.023 2.450

Total spectatori 11.000 22.000 Total spectatori 12.136 24.509

Grad de acoperire 70% 66% Grad de acoperire 80% 76%

2009 Nr. reprezentaţii 160 91 2009 Nr. reprezentaţii 163 92

Spectatori plătitori 10.100 20.500 Spectatori plătitori 11.407 21.147

Spectatori invitaţi (10%) 1.210 2.050 Spectatori invitaţi (10%) 1.141 2.115

Total spectatori 11310 22.550 Total spectatori 12.548 23.262

Grad de acoperire 75% 70% Grad de acoperire 83% 74%

2010 Nr. reprezentaţii 156 73 2010 Nr. reprezentaţii 157 74

Spectatori plătitori 12.000 18.000 Spectatori plătitori 11.775 16.290

Spectatori invitaţi (10%) 1.200 1.800 Spectatori invitaţi (10%) 1306 1810

Total spectatori 13.200 19.800 Total spectatori 13081 17.919

Grad de acoperire 91% 78% Grad de acoperire 90% 72%

2011 Nr. reprezentaţii 130 90 2011 Nr. reprezentaţii 139 93

Spectatori plătitori 9.800 14.000 Spectatori plătitori 9.953 14.516

Spectatori invitaţi (10%) 980 1.400 Spectatori invitaţi (10%) 995 1.452

Total spectatori 10.780 15.400 Total spectatori 10.948 15.968

Grad de acoperire 75% 35% Grad de acoperire 86% 50%

Page 17: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

17

Se observă faptul că numărul de spectatori a fost ceva mai mare faţă de cel estimat. Se poate remarca o oscilare a numărului de reprezentaţii de-a lungul timpului. Cu siguranţă, acest lucru depinde şi de configurarea repertoriului anual şi de succesul unor producţii, astfel încât să fie mai des programate.

Trebuie menţionat şi faptul că, după re-configurarea sălilor în urma dotării cu fotolii noi, numărul de locuri s-a redus după cum urmează:

SALA Până în august 2009 Din septembrie 2009

„George Constantin” 100 locuri 92 locuri

„Horia Lovinescu” 372 locuri 339 locuri

Estimări pentru atragerea altor categorii de beneficiari

În primul rând trebuie păstrate şi chiar dezvoltate programele de impact, mai ales că unele dintre ele sunt unice în peisajul teatral bucureştean (Nocturne, Stagiunea de vară, Serile de muzică şi poezie, Coproducţiile cu teatrele din ţară, Turneele în regimul schimbului de săli). Fiecare dintre acestea beneficiază de un public al său. Nocturnele, dedicate mai ales producţiilor independente, realizate de artişti aflaţi la început de carieră, atrag spectatori tineri. Este însă necesară o selecţie mai atentă, astfel încât să ajungă la rampă numai producţiile cu adevărat valoroase. Stagiunea de vară este destinată bucureştenilor care nu au parte de concedii, precum şi turiştilor sau delegaţilor care vizitează capitala în această perioadă. Serile de muzică şi poezie au o prezenţă sporadică pe afişul teatrului, însă atrag un public special. Socotesc că o mai mare atenţie acordată acestui program ar fi benefică. În ultimele stagiuni, Teatrul „Nottara” a realizat coproducţii cu două teatre din ţară: Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov şi Teatrul „George Ciprian” din Buzău. Este o idee ce trebuie valorificată şi chiar dezvoltată în continuare, deoarece costurile acestui gen de montări se reduc la jumătate prin aportul ambelor părţi, în schimb publicul şi viaţa spectacolului se dublează prin faptul că se joacă în ambele teatre. Turneele în regimul schimbului de săli nu este un program exclusiv al teatrului de pe Magheru, însă se bucură de un mare succes. În felul acesta, publicul bucureştean poate viziona spectacole ale unor teatre din ţară şi chiar din străinătate (Ruse, Vraţa, Smolean, Silistra, Burgas – toate din Bulgaria, sau Viena), iar spectacolele Teatrului „Nottara” pot fi văzute în ţară şi în străinătate, mărind vizibilitatea teatrului şi dincolo de capitală.

O afluenţă considerabilă de public a avut loc în urma realizării unor spectacole pe texte cu o problematică de actualitate, montate impecabil de regizori precum Vlad Massaci şi Cristian Theodor Popescu: Aniversarea, respectiv Metoda. Dacă Vlad Massaci montează aici în mod curent, fiind angajat al Teatrului „Nottara”, colaborarea cu Cristian Theodor Popescu trebuie continuată. De altfel, în vremea din urmă, Sala Studio a devenit preferata regizorilor tineri, cu viziuni moderne. Aşa se face că publicul Sălii „George Constantin”, tânăr, emancipat, intelectual, este oarecum diferit de cel al Sălii „Horia Lovinescu”, mai atras de comedia bulevardieră.

Din experienţa personală, am putut observa faptul că publicul este atras de evenimente importante, de ceremonial, de sărbătoare. Ceea ce cred că lipseşte Teatrului „Nottara”, în acest moment, este un festival de teatru. Un festival în adevăratul sens al cuvântului, chiar dacă aici s-au organizat deja două ediţii ale Zilelor Teatrului de/pe bulevard, manifestare ce include numai producţii proprii (în general, premiere şi spectacole de mare succes). S-ar putea obiecta faptul că un festival realizat în Bucureşti ar stârni un interes mai mic, comparativ cu cele organizate în oraşele din ţară, şi că ar putea trece neobservat în abundenţa de oferte culturale ale capitalei. Foarte posibil, însă un asemenea festival se adresează, în primul rând, publicului teatrului-gazdă, acela care îl cunoaşte şi care poate aprecia grija permanentă de a i se oferi noi provocări. În al doilea rând, prin intermediul unui eveniment de anvergură, bine

Page 18: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

18

organizat, se poate atrage atenţia mass-media, care să promoveze activitatea teatrului la nivel local şi naţional. În al treilea rând, un asemenea eveniment de amploare atrage, de regulă, noi categorii de spectatori, care cumpără bilete fie atraşi de ceremonialul festivalesc, fie din interes pentru tematică, fie pur şi simplu din curiozitate. Nu în ultimul rând, prin intermediul unei asemenea manifestări se pot atrage co-finanţări, sporind veniturile teatrului. Anul 2013 poate constitui startul unui asemenea festival, despre care voi vorbi mai detaliat în Capitolul E (Strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei).

Noi categorii de spectatori pot fi atraşi prin invitarea unor regizori cu stiluri deosebite, care au reuşit deja să-şi atragă şi să-şi formeze propriul public: Victor Ioan Frunză, Alexandru Dabija, Tompa Gabor, Bocsardi Laszlo, Radu Afrim etc.

O soluţie pentru atragerea altor categorii de beneficiari poate fi şi realizarea unor spectacole-lectură, în parteneriat cu Teatrul Naţional Radiofonic, urmate de discuţii asupra noilor tendinţe în dramaturgia română şi străină. Moderatorii discuţiilor trebuie să fie personalităţi marcante ale culturii române. a.7. beneficiarul-ţintă al activităţilor instituţiei - Pe termen scurt Pe termen scurt, beneficiarul-ţintă al activităţilor Teatrului „Nottara” îl constituie toate categoriile de public, pentru care este necesară montarea unor spectacole foarte diferite ca gen, dar fără nici un fel de rabat la calitate şi la bunul gust. Se are în vedere cultivarea şi educarea permanentă a publicului prin realizarea unor spectacole de ţinută, pe texte remarcabile ale dramaturgiei româneşti şi universale, clasice şi contemporane, semnate de nume importante ale regiei româneşti. De asemenea, este necesară facilitarea accesului la spectacole a categoriilor defavorizate (pensionari, şomeri, persoane cu dizabilităţi etc.) şi trezirea interesului acestor categorii pentru arta scenică. - Pe termen lung Pariul cel mare rămâne încercarea de a descoperi şi cultiva vedete autentice, aşa cum au fost George Vraca, Ion Şahighian, regizorul George Rafael, Jules Cazaban, Constantin Ramadan, Ninetta Gusti, regizorul Dan Micu, George Constantin, Sandu Sticlaru, Gilda Marinescu, Ştefan Iordache, Emil Hossu, Ştefan Radof, şi aşa cum sunt Mircea Diaconu, Alexandru Repan, Catrinel Dumitrescu, Diana Lupescu – dacă e să ne referim numai la Teatrul „Nottara”. Este evident faptul că descoperirea şi promovarea unor artişti valoroşi poate atrage şi fideliza publicul unui teatru. Pe termen lung, trebuie elaborată o strategie care să conducă la câștigarea prestigiului pe care teatrul l-a avut pe vremea lui Horia Lovinescu şi la recunoașterea internațională a acestei instituţii. a.8. descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul informaţiilor: studii, cercetări, alte surse de informare) a. Evaluarea calitativă

Prin urmărirea preferinţelor publicului: Teatrul „Nottara” a iniţiat un sistem de testare permanentă a preferinţelor publicului,

constând în două caiete de impresii, aşezate în foaierele celor două săli, prin intermediul cărora spectatorii pot să-şi exprime ideile, opiniile, aşteptările, frustrările. În urma acestui gen de testări se poate constata faptul că teatrul de pe Magheru este frecventat în primul rând de tineri. Cea de-a doua categorie importantă o constituie pensionarii. Publicul adult şi activ vine la teatru în special la sfârşit de săptămână.

Page 19: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

19

Întrebaţi, cu diverse ocazii, pentru ce cumpără bilete, cei mai mulţi spectatori răspund că vin la teatru pentru a-i vedea pe actori. Ca gen, comedia este preferată (acest lucru este reflectat şi de vânzarea biletelor). Pornind de aici, teatrul se străduieşte să facă faţă aşteptărilor publicului său, montând piese cu actori importanţi şi mai ales comedii, dar fără a neglija marea dramaturgie românească şi universală.

Prin apariţii în mass-media: Apariţiile în mass-media arată interesul faţă de activitatea teatrului a unei anumite

categorii de public, cel specializat, format din jurnalişti, critici, cronicari, redactori TV sau de radio. Interesul acestora ajută, în acelaşi timp, la promovarea spectacolelor şi a evenimentelor, făcându-le cunoscute unui public mai larg.

În ultimele trei stagiuni, prin evenimentele organizate (premiere, turneele în ţară şi în străinătate, alte activităţi), Teatrul „Nottara” a fost în atenţia presei scrise şi audiovizuale. În medie, în cotidiene şi reviste săptămânale, Teatrul „Nottara” a beneficiat de cinci-şase apariţii editoriale pe eveniment (România Liberă, Cotidianul, Azi, Jurnalul Naţional, Adevărul Literar şi Artistic, Observator Cultural, Ziarul de Duminică, Cultura, Gândul, Flacăra, Teatrul Azi etc). Acestea s-au concretizat în comunicate de presă, ştiri, consemnări, cronici. De asemenea, premierele teatrului au reprezentat subiectul mai multor ştiri, reportaje şi interviuri cu personalităţi la TVR1, TVR Cultural, Antena 2 şi Realitatea TV sau al unor spoturi publicitare. În baza parteneriatului cu Radio România, evenimentele Teatrului „Nottara” s-au bucurat de o promovare susţinută la posturile Radio România Actualităţi şi Radio România Cultural. Parteneriatul cu Smart FM a permis promovarea şi la acest post de radio a tuturor evenimentelor Teatrului „Nottara”. Producţiile sunt promovate şi prin intermediul unor site-uri pe Internet. De un oarecare timp, există un parteneriat şi cu magazinul COCOR, astfel încât evenimentele teatrale figurează pe panourile de pe faţada acestuia. b. Evaluarea cantitativă În acelaşi timp, urmărirea permanentă a numărului de spectatori şi a gradului de acoperire a sălilor pentru fiecare spectacol furnizează un feedback important cu privire la interesul publicului pentru fiecare spectacol în parte, ceea ce permite reglarea din mers a politicii de marketing, ţinând cont de mai mulţi factori. Plecând de la specificul teatrului, de la localizarea lui (pe cea mai importantă arteră a Capitalei), şi în urma analizelor interne se poate ajunge la o strategie de planificare a spectacolelor aşa încât randamentul financiar să fie maxim şi, în acelaşi timp, teatrul să vină în întâmpinarea dorinţelor spectatorilor.

Strategic, pentru a avea spectacole pe tot parcursul săptămânii, se programează reprezentaţii în Sala „George Constantin” începând cu ziua de miercuri a fiecărei săptămâni. Motivul este acela că sala nu are decât 92 de locuri, ceea ce o face ideală pentru producţii de consistenţă şi de rafinament stilistic, unele chiar de nişă. Sala „Horia Lovinescu” se închiriază impresarilor în zilele de luni şi de marţi, urmând ca producţiile teatrului să fie jucate joi, vineri, sâmbătă şi duminică.

Cum Teatrul „Nottara” este situat în centrul Bucureştiului, este firesc să atragă şi public din categoria „spectatorului ocazional de week-end”, acela care nu este neapărat decis să meargă la teatru în acea seară, dar care poate fi atras de afişul pe lângă care trece. De aceea, la sfârşit de săptămână, repertoriul este axat pe comedii şi pe producţii în care joacă vedete, cu care spectatorul de ocazie poate fi sedus. Această politică de marketing are ca scop atragerea unor categorii de public cât mai diversificate.

În completarea acestei politici de bun simţ, consider că, pentru elaborarea unei strategii moderne de marketing a Teatrului „Nottara”, sunt absolut necesare cercetări cantitative (sondaje) şi calitative (focus grupuri), realizate de firme specializate, care să ne ofere date ştiinţifice cu privire la nevoile şi obiceiurile de consum cultural ale publicului bucureştean.

Page 20: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

20

a.9. utilizarea spaţiilor instituţiei

Teatrul “Nottara” administrează spaţii în cinci imobile. Gradul lor de utilizare este în proporţie de 100% cu activităţi specifice instituţiei. Conducerea teatrului a căutat permanent soluţii pentru a face mai eficientă utilizarea spaţiilor existente, asta şi pentru că ele sunt insuficiente în raport cu necesităţile reale. În funcţie de destinaţia lor, aceste spaţii pot fi clasificate astfel :

de primire a publicului: 216,5 mp;

de prezentare: sălile „Horia Lovinescu” (156 mp) şi „George Constantin”(58 mp);

de producţie: 332 mp;

administrative: 61,16 mp;

de depozitare: 247 mp

alte spaţii: 708,34 mp (cabine actori, holuri, grupuri sanitare, spălătorie, spaţii tehnice etc.).

Îmbunătăţiri aduse spaţiilor în perioada raportată Atrag atenţia asupra faptului că imobilul în care se află sediul Teatrului „Nottara” are bulină roşie cu grad 1 de risc seismic. În aşteptarea unei decizii care să prevadă consolidarea clădirii, toate îmbunătăţirile aduse spaţiilor din dotare constituie mai mult o cosmetizare şi nu o rezolvare a problemei de fond.

În a doua jumătate a stagiunii 2007–2008, în spaţiile teatrului au fost executate următoarele lucrări, menite să îmbunătăţească activitatea şi spaţiile pe care instituţia le administrează :

- înlocuirea unei pompe submersibile; - executarea lucrărilor de instalaţii electrice de joasă tensiune, plus re-dimensionarea

tabloului electric ce deserveşte atelierele teatrului; - executarea unor lucrări de re-amenajare a spaţiilor de depozitare a decorurilor la

Sala „Horia Lovinescu”; - executarea de placaje cu gresie şi faianţă şi a pardoselilor din lemn la scena Sălii

„Horia Lovinescu”. În stagiunea 2008–2009, au fost executate următoarele lucrări de îmbunătăţire: - zugrăveli interioare şi vopsitorii executate în sălile de spectacole; - refacerea în totalitate a scenei în Sala „George Constantin”; - înlocuirea scaunelor pentru public în ambele săli; - renovarea în totalitate a sălii de spectacole care urma să fie deschisă în imobilul

situat în Str. Avrig nr. 1. În stagiunea 2009–2010, au fost executate următoarele lucrări: - înlocuirea firmei luminoase verticale; - reparaţii la acoperişul imobilului din Str. Avrig şi la o parte a celui din B-dul Magheru; - zugrăveli interioare în foaierul Sălii „Horia Lovinescu”; - renovarea intrării principale şi refacerea siglei teatrului de pe faţadă; - montarea unui sistem de supraveghere video şi antiefracţie. În stagiunea 2010–2011, au fost executate următoarele lucrări: - renovarea toaletelor destinate publicului, prin înlocuirea instalaţiilor sanitare şi a

obiectelor sanitare, a instalaţiilor electrice, prin înlocuirea placajelor ceramice atât pe pereţi, cât şi pe pardoseală, prin schimbarea tocăriei şi a uşilor, precum şi prin zugrăvirea incintelor;

- revopsirea suprafaţei scenei de la Sala „Horia Lovinescu”. - revizuirea şi repararea unui număr de 9 ştăngi pentru decor, de la Sala „Horia

Lovinescu”, pentru o mai bună siguranţă în exploatarea lor în timpul reprezentaţiilor;

Page 21: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

21

- executarea unor reparaţii curente şi de igienizare constând în placarea pereţilor cu polistiren şi vopsirea acestora, montarea unui nou strat de hidro-izolaţie la acoperiş, înlocuirea geamurilor la magazia teatrului de pe strada Jules Michelet, nr. 10 – 12;

În stagiunea 2011–2012, au fost executate următoarele lucrări: - refacerea şi modernizarea panourilor de afişaj stradal şi a reclamelor luminoase de

la intrarea în teatru şi de la Agenţia de bilete; - zugrăvirea Biroului Financiar – Contabilitate; - înlocuirea instalaţiei de hidrofor de la clădirea Teatrului din Str. Avrig nr. 1

a.10. propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după caz După cum se ştie, clădirea din B-dul Magheru, în care funcţionează Teatrul „Nottara”, este clasificată cu gradul 1 de risc în caz de cutremur. În condiţiile în care asociaţia de proprietari refuză cu obstinaţie începerea lucrărilor de reabilitare, tot ceea ce se poate face este o continuă şi inutilă „cosmetizare”. Oricum, şi indiferent de aceste neînţelegeri cu ceilalţi locatari, este absolut necesară refacerea acoperişului şi a scheletului din lemn, care îl susţine şi care este putred, renovarea cabinelor pentru actori, a culoarelor, toaletelor şi duşurilor aferente acestora. De asemenea, trebuie izolată magazia de decoruri din Str. Jules Michelet, care deserveşte sălile din Bulevardul Magheru, şi renovată baraca de pe aceeaşi stradă. Aceasta din urmă ar putea deveni un excelent centru de documentare pentru toate teatrele bucureştene şi ar mai putea avea, la mansardă, două dormitoare pentru colaboratorii din afara Capitalei. Pentru a înceta disputele dintre asociaţia de proprietari şi conducerea teatrului, ar fi necesară separarea instalaţiilor de căldură şi apă, însă acest lucru este greu de realizat (de fapt, imposibil) dacă nu se trece la consolidarea imobilului. Infrastructura sanitară fiind foarte veche, periodic se sparg ţevi şi se produc inundaţii. Pentru că acoperişul este şi el şubred, se recurge la tot felul de cârpeli (în funcţie de condiţiile meteorologice). În urma inundaţiei din luna mai, a devenit imperios necesară igienizarea sălii „George Constantin”, închisă în urma acestui incident. Fără această renovare, teatrul riscă să nu-şi poată desfăşura activitatea, în acest spaţiu, la începutul stagiunii 2012 – 2013. Având în vedere că, în anul 2012, a fost prevăzută realizarea unei scene rotative pentru spaţiul de joc al Sălii „Horia Lovinescu” (în valoare estimată de 120.000 lei), această sumă poate fi trecută, cu aprobarea Consiliului Local, de la capitolul investiţii la capitolul reparaţii curente şi folosită în scopul renovării Sălii Studio, urmând ca scena rotativă să se realizeze odată cu consolidarea întregului imobil (mai ales că această lucrare trebuie însoţită de un proces de consolidare măcar la nivelul scenei). Din păcate, Teatrul „Nottara” se află pe punctul de a pierde un proces de retrocedare, al cărui obiect sunt atelierele de producţie şi o sală de spectacole din Str. Avrig. Având în vedere pierderea iminentă a acestor spaţii, este necesară obţinerea altui spaţiu pentru atelierele de producţie. În concluzie, este absolut vitală demararea procedurii de consolidare a acestui imobil care adăposteşte o instituţie culturală de interes public. Lăsând la o parte neajunsurile curente, legate de coabitarea cu ceilalţi proprietari din imobil, un eventual cutremur implică riscuri, pe care nimeni nu şi le poate asuma, pentru securitatea angajaţilor şi a publicului. Până atunci, însă, au devenit la fel de necesare lucrările de igienizare a sălii „George Constantin”, a cabinelor de la sala „Horia Lovinescu”, precum şi repararea acoperişului, lucrări fără de care teatrul nu îşi va putea deschide porţile în stagiunea următoare.

Page 22: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

22

B. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia: b.1. analiza programelor / proiectelor instituţiei Programul Stagiunea curentă

Programul astfel intitulat se referă la toate spectacolele care se joacă într-o stagiune (reluări, refaceri şi premiere). Teatrul ”Nottara” oferă publicului, în medie, cam douăzeci de titluri pe an, care se joacă în două săli. Sunt comedii, drame, spectacole muzicale, diferite ca tematică, diverse ca viziune. Un mozaic greu de clasificat, intens colorat, dar, în acelaşi timp, imposibil de ignorat. Aşa se face că, la acest teatru, absolut oricine poate găsi ceva interesant de văzut, pentru că se joacă atât spectacole vechi de peste 10 ani, care au depăşit 100 sau 150 de reprezentaţii – precum Soţul păcălit de Molière, Uzina de plăceri SA de Valentin Nicolau, Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt, Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate) de J. Borgeson, A. Long, D. Singer, Titanic vals de Tudor Muşatescu –, cât şi piese abia traduse în româneşte (Metoda de Jordi Galceran, Nu vorbiţi cu actorii de Tom Dudzick, Zeul măcelului de Yasmina Reza) sau texte care au avut mai întâi succes pe marele ecran (Aniversarea de Thomas Viterberg). Pe afişul teatrului sunt prezenţi marii autori de ieri (Molière, Carlo Goldoni, Samuel Beckett, Bertolt Brecht, Tudor Muşatescu), alături de cei de azi (Eric-Emmanuel Schmitt, Valentin Nicolau, Guy Foysse, Thomas Viterberg, Jordi Galceran, Yasmina Reza ş.a.), printre ei strecurându-se şi numele unei tinere autoare chineze (Liao Yimei). În ceea ce priveşte regizorii, câţiva dintre ei au devenit deja ”de-ai casei”. Claudiu Goga, Petre Bokor, Vlad Massaci ş.a. şi au realizat / realizează în mod constant spectacole de succes la ”Nottara”. Programul Buletin de Bucureşti

Este unul din programele mai vechi ale Teatrului ”Nottara”, lansat în iunie 2006 şi derulat începând cu stagiunea 2006 - 2007. Programul se adresează exclusiv tinerilor regizori, absolvenţi din ultimii 10 ani ai secţiilor Regie de Teatru de la toate facultăţile de teatru din ţară, care nu au montat încă într-un teatru de stat din Bucureşti. În urma unui concurs de proiecte, regizorului câştigător i se oferă posibilitatea de a fi prezent pe scena ”Nottara”-ului, una dintre cele mai importante ale capitalei, şi de a lucra cu actori prestigioşi şi cu echipe de profesionişti consacraţi ai teatrului. Onorariile şi costurile de producţie sunt suportate de către Teatrul ”Nottara”.

Programul a stârnit interes în rândul tinerilor regizori, mai ales la început. Câştigătorul primei sesiuni (stagiunea 2006-2007) a fost Bogdan Huşanu, absolvent al Universităţii de Artă Teatrală din Târgu Mureş, care a realizat spectacolul Special sânge de Guy Foysse. În stagiunea 2007-2008 a fost ales proiectul regizoarei Alina Rece, absolventă a UNATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti, cu Ai toată viaţa înainte, după Romain Gary, care a fost montat în 2009 (întârzierea a fost cauzată de unele probleme de sănătate a regizoarei). În 2009 a fost lansată încă o sesiune de proiecte, câştigată de tânărul regizor Alexandru Mâzgăreanu, absolvent al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale”. Proiectul său este spectacolul True West de Sam Shepard, cu premiera în 2010.

Cred că acest program trebuie dezvoltat într-un protocol de colaborare cu UNATC „I.L. Caragiale”, care să prevadă posibilitatea ca viitorii artişti să poată susţine, lunar sau o dată la două săptămâni, într-o zi stabilită de comun acord, cele mai interesante producţii ale anilor terminali de la secţiile de actorie şi regie de teatru, precum şi cele ale masteranzilor. Merită căutat peste tot pentru a descoperi şi cultiva tinere talente în domeniul regiei, tot mai sărac în ultima vreme, ca urmare a dispariţiei unora dintre cei mari (Liviu Ciulei, Alexandru Tocilescu), precum şi în cel al actoriei. Prin dispariţia sălii Casandra, trebuie dată o şansă acestor tineri de a se manifesta într-un spaţiu adecvat viitoarei lor profesii.

Page 23: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

23

Programul Nocturnele Teatrului „Nottara” A fost lansat cu şase ani în urmă şi încă se bucură de succes. Cu acest program, teatrul

oferă posibilitatea companiilor independente sau tinerilor artişti de a prezenta pe scena Sălii ”George Constantin” spectacole deja produse. Programul se numeşte Nocturne pentru că, la început, producţiile erau prezentate în serile de sâmbătă şi duminică, după spectacolele teatrului (de la ora 21.30). Din păcate, publicul bucureştean doritor să vadă asemenea reprezentaţii (preponderent tânăr) nu prea mai găsea mijloace de transport în comun după orele 23, când se terminau reprezentaţiile. De aceea a trebuit să fie reprogramate, în prezent fiind oferite publicului în zilele de luni şi marţi, la orele obişnuite de spectacol (19.30).

Pentru Teatrul “Nottara”, acest program reprezintă o posibilitate de îmbogăţire a repertoriului curent şi, implicit, de atragere a unor noi categorii de public. Din păcate, în cadrul acestui program au fost prezentate doar câteva producţii demne de reţinut, printre care şi Romanţioşii, spectacolul de licenţă al lui Alexandru Mâzgăreanu. Se impune, prin urmare, o selecţie mai riguroasă şi o diversificare a ofertei, aşa cum s-a întâmplat la început, când au fost promovate şi concerte sau spectacole coregrafice. Programul Stagiunea deschisă

La momentul iniţierii programului, “Nottara”-ul, a fost singurul teatru din Bucureşti care a jucat pe tot parcursul anului. Şi acest program, demarat acum cinci ani, s-a bucurat de succes. În ultimii doi ani, stagiuni permanente au mai avut unele mici companii particulare, care îşi desfăşoară activitatea în baruri, pub-uri etc. De asemenea, există un program al Primăriei Capitalei, intitulat Cartier de vară, în cadrul căruia, teatrele prezintă spectacole în parcuri pe tot parcursul verii. Teatrul ”Nottara” este prezent şi în cadrul acestui program iniţiat de administraţia locală. Programul Seri de muzică şi poezie

Este un program lansat în stagiunea 2005-2006, care a derivat din Nocturne. Include reprezentaţii de o factură specială, care îmbină versul cântat cu cel rostit, şi care s-au născut din nevoia artiştilor de a se exprima şi altfel, dar şi pentru motivul că publicul nostru a început să uite de zona lirică, marginalizată sau chiar anihilată de pragmatismul cotidian.

Din păcate, Serile de muzică şi poezie, prin natura lor, nu pot fi un program cu caracter permanent. Teatrul “Nottara” îl reactivează atunci când există oferte valoroase. Oricum, în cadrul acestui program se pot realiza spectacole superbe de muzică şi poezie, cu concursul actorilor teatrului şi cu invitaţi din domeniul muzicii şi al dansului. Programul Grupul de Dialog Teatral (GDT)

A fost un program iniţiat în stagiunea 2004-2005, care s-a desfăşurat pe parcursul a două sau trei stagiuni. S-a născut din nevoia de comunicare cu oamenii de teatru, din nevoia de a dezbate teme teatrale de actualitate, din nevoia de a şti părerile criticilor despre anumite evenimente, festivaluri, spectacole, mai ales că aceştia din urmă nu prea mai aveau unde să-şi publice articolele. Este vorba de întâlniri periodice pe care Teatrul ”Nottara” le-a organizat la cafenea, la care au fost invitaţi artişti ai teatrului, artişti ai altor teatre, critici, jurnalişti, dar şi spectatori obişnuiţi. Cred că a fost o idee interesantă, care trebuie reluată şi dezvoltată. b.2. analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la nivel naţional, în Uniunea Europeană etc.) Acest segment este bine acoperit prin programele existente ale teatrului. Este necesară doar o mai amplă deschidere şi dezvoltare a unora dintre ele, eventual iniţierea unor proiecte noi, de mai mare anvergură.

Page 24: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

24

Programul Turneele Teatrului „Nottara” Este un obiectiv important al teatrului, urmărit cu consecvenţă şi care nu a presupus mari cheltuieli. Dimpotrivă, unele turnee (vorbesc de cele din ţară) au adus nu doar notorietate, ci şi venituri instituţiei.

Turnee în ţară Turnee şi schimburi culturale au avut loc în/cu oraşele importante, care au teatre de tradiţie, schimburi absolut necesare prin care creşte vizibilitatea teatrului dincolo de publicul bucureştean. La rândul său, Teatrul „Nottara” găzduieşte producţiile acestor teatre, strategie prin care se ajunge la o diversificare a ofertei de spectacole. Totodată, găzduirea producţiilor unor teatre din ţară oferă spectatorilor posibilitatea de a se întâlni cu alţi actori şi regizori decât cei prezenţi pe scena Teatrului ”Nottara”, cel mai adesea puţin cunoscuţi publicului bucureştean. Astfel de schimburi au avut loc cu Teatrul „Bacovia” din Bacău, Teatrul ”George Ciprian” din Buzău (parteneriat permanent), Teatrul ”Tudor Vianu” din Giurgiu, Teatrul ”Toma Caragiu” din Ploieşti, Teatrul ”Al. Davila” din Piteşti. În afara acestor schimburi de săli, au avut loc turnee în mai toate oraşele mari ale ţării: Craiova, Iaşi, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamţ, Cluj-Napoca, Bacău, Timişoara, Constanţa, Buzău, Focşani, Târgovişte, Piteşti.

Turnee în oraşe care nu au un teatru profesionist sau nu sunt rezultatul unui parteneriat de reciprocitate Aceste deplasări au şi o dimensiune educaţional-formativă pentru publicul care are

acces limitat sau sporadic la cultura teatrală. În acest scop au fost intensificate colaborările cu instituţii de cultură, în special Case de Cultură din oraşe precum Hunedoara, Târgu Jiu, Câmpina, Vatra Dornei, Câmpulung Muscel, Mizil, Mediaş, Alba Iulia, Drobeta-Turnu Severin, Borşa, Adjud, Pucioasa etc., unde Teatrul ”Nottara” este invitat periodic. În astfel de turnee au fost prezentate majoritatea producţiilor teatrului. Se adaugă festivalurile la care teatrul a participat: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Festivalul de Dramaturgie Contemporană din Braşov, Festivalul Naţional de Comedie din Galaţi, Zilele Craiovei, Festivalul de Umor ”Constantin Tănase” din Vaslui, EuroArt din Iaşi, Galele Teatrale Focşănene, Zile şi Nopţi de Teatru European din Brăila, Festivalul Naţional de Teatru ”Ştefan Bănică” din Călăraşi, Toamna Orădeană, Pledez pentru tine(ri) din Piatra Neamţ, Festivalul Dramaturgiei Româneşti din Timişoara, Festivalul Internaţional de Teatru din Alba Iulia, Gala Vedetelor – VEDETEATRU din Buzău, Festivalul de Teatru de Stradă şi Pub din Oradea. Fireşte, din lista manifestărilor teatrale de acest gen nu lipseşte Festivalul Naţional de Teatru din Bucureşti, la care Teatrul ”Nottara” a participat ediţie de ediţie. Practic, din palmaresul Teatrului ”Nottara” lipseşte doar Festivalul ”Shakespeare” de la Craiova.

Turnee în străinătate Promovarea culturii române peste hotare, prin turneele periodice pe care teatrul le

întreprinde, constituie un obiectiv important al Teatrului ”Nottara”. În acest fel, teatrul îşi aduce modesta sa contribuţie la integrarea noastră în peisajul cultural european.

Teatrul a iniţiat şi realizat numeroase turnee peste hotare. În ultimul timp ele au avut o frecvenţă constantă şi s-au efectuat cu costuri minime.

Au fost convenite parteneriate durabile cu organizaţii din străinătate care promovează cultura română, ceea ce a făcut posibil contactul cu spectatorul de peste hotare, fie el membru al unei comunităţii româneşti sau nu. S-a dovedit, încă o dată, că barierele de limbaj sau cultură dispar atunci când se face teatru adevărat.

Page 25: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

25

2008: - Germania (Műnchen): Nemuritorul de Gheorghe Săsărman. - Germania (Köln): Retro de Aleksandr Galin - Spania (Zaragosa, Barcelona): Ritmuri (eveniment organizat cu sprijinul Consulatului Român de la Barcelona). - Germania (Köln): Blues de A. Miller - Germania (Műnchen, Frankfurt, Stuttgart): Retro de Aleksandr Galin - Republica Moldova (Chişinău): Titanic vals de Tudor Muşatescu şi Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt - Germania (München): Operele complete ale lui WLM ŞXPR de J. Borgeson, A. Long , D. Singer 2009: - Germania (München, Stuttgart, Frankfurt): Vizitatorul de Eric-Emmanuel Schmitt - Germania (München, Stuttgart, Frankfurt): Titanic vals de Tudor Muşatescu - Germania şi Austria (Köln şi Viena): Romanţioşii de E. Rostand 2010: - Germania (Koln): 39 de trepte, după John Buchan 2011: - Germania (München, Stuttgart, Frankfurt): Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt - Germania (Koln): Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt - Germania (Koln): Metoda de Jordi Galceran - Austria (Viena): Metoda de Jordi Galceran - Germania (Stuttgart, Frankfurt): Vacanţă în Guadelupa de Pierre Sauvil şi Eric Assous (Coproducţie cu Teatrul „George Ciprian”, Buzău) - Austria (Viena): Vacanţă în Guadelupa de Pierre Sauvil şi Eric Assous (Coproducţie cu Teatrul „George Ciprian”, Buzău) - Anglia (Londra): Aniversarea de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov 2012: - Germania (Berlin, Koln): Ultimul Don Juan de Neil Simon - Austria (Viena): Ultimul Don Juan de Neil Simon

Participări la festivaluri şi alte manifestări din afara ţării 2008: - Spania (Madrid), în cadrul evenimentului Zilele Bucureştiului la Madrid, organizat de Primăria Municipiului Bucureşti în colaborare cu ICR Madrid: Ritmuri de Diana Lupescu. 2009: - Serbia (Belgrad), în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Slavija: Platonov de A.P. Cehov - Republica Moldova (Chişinău), în cadrul Festivalului Naţional de Teatru: Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt – spectacol de Gală. - Cehia (Praga), în cadrul evenimentului Luna 9 a Bucureştiului în Praga, organizat de către ICR Praga: D’ale Bucureştiului, scenariul Diana Lupescu. Teatrul “Nottara” a fost onorat de invitaţia făcută de către Institutul Cultural Român din Praga de a participa la acest eveniment. Obiectivul său – acela de a reprezenta, promova şi proteja cultura română în Republica Cehă

Page 26: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

26

– s-a pliat perfect pe strategia teatrului de a realiza turnee în importante centre culturale din Europa. Pentru aceasta s-a realizat un spectacol dedicat, care ilustrează o epocă specială din evoluţia societăţii româneşti, cum a fost cea interbelică. Au fost create două musical-uri, pe texte şi cu melodii foarte la modă în acea vreme, readucând pe scenă atmosfera de atunci, cu luxul şi frivolitatea specifice. 2010: - Slovacia (Bratislava), în cadrul Zielelor Bucureştiului la Bratislava (eveniment organizat de către ICR Bratislava): Umor, amor, fior de dor în Bucureşti, scenariul: Diana Lupescu 2011: - Germania (Munchen), în cadrul Zilelor Culturale Româneşti la Munchen: Vacanţă în Guadelupa de Pierre Sauvil şi Eric Assous (Coproducţie cu Teatrul „George Ciprian”, Buzău) 2012: - Germania (Munchen), în cadrul Zilelor Culturale Româneşti la Munchen: Umor, amor, fior de dor în... Bucureşti, scenariul: Diana Lupescu: b.3. analiza misiunii actuale a instituţiei: ce mesaj poartă instituţia, cum este percepută, factori de succes şi elemente de valorizare socială, aşteptări ale beneficiarilor etc. Misiunea Teatrului ”Nottara” este aceea de a contribui la dezvoltarea culturală a comunităţii prin realizarea şi prezentarea unor producţii teatrale moderne, diverse, valoroase şi a unor activităţi culturale de anvergură care să reflecte tendinţele actuale în arta teatrală, asigurând astfel o prezenţă constantă a instituţiei în circuitul cultural local, naţional, european şi internaţional. Principalul mesaj al Teatrului „Nottara” - şi al teatrului în general - este (oricât de tocit ar părea la prima vedere) cel educativ, adică acela de a contribui, cu generozitate, la dezvoltarea culturală a comunităţii prin programele şi proiectele sale. Consider că principalii factori de succes sunt diversitatea proiectelor, atractivitatea şi, de ce nu, ineditul unora dintre ele. Din acest motiv, cred că principala preocupare a noului manager al Teatrului „Nottara” va trebui să fie aceea de a păstra lucrurile bune, deja existente şi, în loc să radă totul, cum în general se întâmplă în România, să asigure o continuitate benefică. Adică să-şi asume ceea ce este valoros, să dezvolte unele programe care şi-au dovedit utilitatea şi să găsească altele noi, care să nu intre în contradicţie cu primele. Oricum, în acest moment, atractive sunt oferta extrem de mozaicată şi faptul că, aici, se joacă în toate zilele săptămânii. b.4. concluzii: - reformularea mesajului, după caz Misiunea actuală a teatrului este în concordanţă cu activitatea acestuia. Nu cred că trebuie reformulată. Cel multar putea fi dezvoltate şi / sau găsite noi direcţii pentru îndeplinirea acesteia. - descrierea principalelor direcţii pentru îndeplinirea misiunii

Principalele direcţii pentru îndeplinirea misiunii sunt legate de (re)orientarea instituţiei către un spaţiu deschis colaborărilor, schimbului cultural şi punerii în valoare a calităţilor artiştilor proprii – lucruri, de altfel, existente, dar care trebuie dezvoltate.

Deschiderea către reţele internaţionale de artele spectacolului poate conduce spre un schimb de valori multidisciplinar.

Conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, activitatea teatrului, în vederea îndeplinirii misiunii sale, se desfăşoară pe următoarele direcții:

Page 27: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

27

a) realizarea unor producţii proprii – activitatea principală a teatrului, la care participă personal artistic (angajat sau colaborator, pe baza unor contracte de drepturi de autor şi conexe) şi personalul tehnic de scenă (angajat al instituţiei);

b) găzduirea unor spectacole şi a unor manifestări cultural-artistice – în cadrul unor schimburi culturale, închirierea sălii de spectacol, a Programelor Nocturne şi Schimb de săli etc., la care participă întregul colectiv al teatrului sau doar personalul tehnic şi administrativ, după caz;

c) realizarea unor coproducţii; d) editarea materialelor de specialitate şi publicitare; e) participarea la festivaluri naţionale şi internaţionale; f) organizarea unor turnee în afara ţării, în parteneriat cu diverse fundaţii, asociaţii,

organizaţii, astfel încât activitatea teatrului să fie recunoscută şi în străinătate, misiunea teatrului fiind şi aceea de a păstra şi de a cultiva legătura cu diaspora;

g) organizarea unui festival de teatru – un program care va debuta în anul 2013 şi la care participă întregul teatru plus colaboratori externi.

C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi / sau de reorganizare, după caz: c.1. analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente

Principalele documente normative interne care reglementează funcţionarea Teatrului „Nottara” sunt Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (ROF), Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) şi Organigrama. Aceste reglementări acoperă următoarele domenii:

Scopul şi obiectul de activitate;

Patrimoniul;

Bugetul de venituri şi cheltuieli;

Structura organizatorică;

Atribuţiile instituţiei;

Conducerea instituţiei;

Personalul artistic, tehnic, administrativ, economic şi de producţie;

Drepturile şi obligaţiile angajaţilor;

Timpul de lucru, timpul de odihnă, concedii;

Securitatea şi sănătatea în muncă, protecţia muncii;

Salarizare, prime;

Răspunderea disciplinară.

În ceea ce priveşte legislaţia incidentă activităţii Teatrului „Nottara”, aceasta reglementează fie aspecte generale şi comune funcţionării tuturor organizaţiilor/instituţiilor (activitatea unităţilor bugetare, domeniul muncii, norme financiare, fiscale etc.), fie aspecte specifice unităţilor de cultură şi creaţie artistică. Aceste acte normative pot fi sistematizate astfel:

a) Acte normative incidente din legislaţia muncii, securitatea şi sănătatea în muncă:

Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii), modificată şi completată prin Legea nr. 40 / 2011;

Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;

H.G. nr. 518/1995 care reglementează unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;

OUG nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de muncă, cu modificările şi completările ulterioare;

Page 28: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

28

Hotărârea nr. 537/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă;

Legea nr. 319/2006 referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, cu modificările şi completările ulterioare;

Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1425/2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006;

HG nr. 1672/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic şi administrativ de specialitate din instituţiile de spectacole sau concerte în vederea stabilirii salariilor de bază;

Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

b) Acte normative incidente de ordin organizatoric şi funcţional:

O.G. nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic;

Legea nr. 353/2007 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21 / 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic;

O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor de spectacole sau concerte, muzeelor şi colecţiilor publice, bibliotecilor şi al aşezămintelor culturale de drept public.

c) Acte normative incidente din domeniul financiar-fiscal:

Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal;

O.U.G. nr. 34/2006 care reglementează atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;

H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;

Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea;

Legea nr. 35/1994, republicată în 2008, privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment.

d) Acte normative incidente din domeniul cultural:

Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 245/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale;

Legea nr. 186/2003 referitoare la promovarea culturii scrise;

H.G. nr. 385/2004 privind accesul gratuit la actul de cultură, la nivel naţional al pensionarilor care au activat minimum 10 ani în domeniul cultural-artistic;

Legea nr.109/2005 privind instituirea indemnizaţiilor pentru activitatea de liber profesionist a artiştilor executanţi sau interpreţi;

Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Page 29: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

29

c.2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi / sau ale actelor normative incidente

Documentele fundamentale care reglementează funcţionarea oricărei organizaţii sunt organigrama (care defineşte structurile interne ale organizaţiei) şi ROF (care prescrie modul în care aceste structuri trebuie să interacţioneze în vederea realizării obiectului de activitate al organizaţiei respective).

În momentul de faţă, nu consider că este necesară modificarea organigramei Teatrului „Nottara”, ci doar reorganizarea unor servicii, precum şi o anumită realocare a resurselor umane între compartimente. Plecând de la această idee, s-a definitivat deja funcţionarea în condiţii optime a Serviciului Organizare-Promovare Spectacole, de altfel existent în organigrama teatrului. A fost necesară numirea unei persoane competente şi active, care să coordoneze şi să revitalizeze activitatea acestui compartiment, extrem de important în activitatea oricărui teatru. De asemenea, trebuie urgent reorganizat Serviciul Secretariat Literar, astfel încât site-ul instituţiei (aflat în faza de reconstrucţie) să devină cât mai curând funcţional şi eficient, să se facă noi parteneriate, mai ales cu publicaţiile prezente pe internet etc. Acestea vor fi compartimentele în jurul cărora va gravita o parte consistentă a activităţii teatrului.

În cazul în care Teatrul „Nottara” va pierde spaţiul pe care îl deţine în Str. Avrig (aflat în litigiu), unde funcţionează atelierele de producţie – şi dacă nu se va găsi alt spaţiu pentru acestea – va trebui să recurgem la externalizarea unor activităţi (în baza Ordonanţei nr. 21/2007): croitorie, tâmplărie, pictură decoruri şi producţie audio-video. În această situaţie, va fi, totuşi, necesară refacerea organigramei.

Cât priveşte realocarea resurselor umane, o parte dintre posturile vacante la Serviciul Administrativ ar trebui transformate şi transferate Compartimentului Actori, care are nevoie de completarea şi întinerirea trupei. De asemenea, în urma modificărilor şi completărilor aduse Legii drepturilor de autor şi a drepturilor conexe va fi necesară co-optarea unui consultant juridic, cu expertiză şi în legislaţia europeană pe domeniul cultură.

În multe cazuri, blocarea posturilor în sistemul bugetar a dus la imposibilitatea de a desfăşura o activitate normală în cadrul unor compartimente şi chiar la scăderea randamentului unor instituţii. De pildă, prin ieşirea la pensie a uneia dintre ultimele peruchiere – coafeze din teatrul românesc, Teatrul “Nottara” s-a confruntat cu o problemă foarte greu de gestionat. Sunt spectacole care presupun coafuri şi machiaje sofisticate, lipsa unui personal specializat în acest domeniu fiind resimţită, în vremea din urmă, la multe teatre din ţară. De altfel, sunt pe cale de dispariţie mai multe profesii specifice teatrului, şi nu există nici o preocupare pentru revitalizarea lor prin organizarea unor cursuri de specializare. Pe de altă parte, în ultimii doi ani, Legea unică de salarizare a solicitat multă muncă suplimentară din partea angajaţilor, fără ca managerii să aibă posibilitatea de a-i stimula în vreun fel. În acelaşi timp, salariile celor care lucrează în cultură au devenit din ce în ce mai mici în urma reducerilor operate în ultimii ani. Consecinţa este că nimeni nu mai vine în teatre să lucreze în anumite meserii specifice (precum maestru lumină sau maestru sunet), acestea rămânând neacoperite sau preluate de către un personal necalificat. Asemenea meserii presupun deopotrivă profesionalism şi talent. Din păcate, cei care au ajuns să le practice sunt, de cele mai multe ori, simpli electricieni de întreţinere.

Din analiza actualului ROI al Teatrului „Nottara” reiese că acest act normativ trebuie actualizat, cel puţin pentru următoarele motive:

a) Corelarea cu legislaţia în vigoare; b) Corelarea cu organigrama şi cu statul de funcţii; c) Eficientizarea activităţii compartimentelor.

Consider că unul dintre principiile pe baza căruia trebuie actualizat ROI-ul Teatrului „Nottara” trebuie să fie acela al interdependenţei minime. Definirea obiectivelor,

Page 30: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

30

responsabilităţilor şi competenţelor trebuie astfel formulată încât dependenţa dintre ele să fie redusă la minimum. Cu cât dependenţa dintre compartimente, posturi etc. este mai mare, cu atât sarcinile, competenţele şi responsabilităţile sunt mai dispersate, conlucrarea mai confuză, autoritatea mai diluată şi eficienţa mai scăzută. De asemenea, este necesară refacerea ROI, atât din cauza unor modificări legislative, cât şi pentru a preîntâmpina diferite situaţii ce pot apărea în mod accidental (suspendarea unui spectacol, durata concediului fără plată, sancţiuni ce pot fi aplicate întregului personal, indiferent de poziţia în instituţie etc.). c.3. funcţionarea instituţiilor delegării responsabilităţilor: analiza activităţii consiliilor de conducere, după caz, ale celorlalte organe colegiale, propuneri de modificare a limitelor de competenţe în cadrul conducerii instituţiei Activitatea Consiliului Administrativ (organism deliberativ) constă în:

dezbate probleme privitoare la conducerea tuturor sectoarelor instituţiei care duc la îndeplinire proiectele culturale şi activităţile artistice prevăzute în repertoriu;

dezbate execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli în raport cu priorităţile de moment şi cele de perspectivă asumate de instituţie;

dezbate problemele organizatorice din activitatea funcţională curentă;

dezbate propunerile privind structura organizatorică (organigrama) şi structura funcţiilor utilizate de instituţie (statul de funcţii), alte probleme legate de activitatea de resurse umane;

stabileşte acordarea unor drepturi salariale pentru personalul angajat (salariu de merit, prime);

analizează şi aprobă, după caz, pentru personalul artistic de specialitate angajat, încheierea de contracte (conform prevederilor legale privind dreptul de autor şi drepturile conexe) sau cumulul de funcţii în alte instituţii;

analizează şi aprobă, după caz, pentru personalul artistic de specialitate, încheierea de contracte (conform prevederilor legale privind dreptul de autor şi drepturile conexe) sau cumulul de funcţii pentru persoanele din afara instituţiei;

analizează, în acord cu prevederile contractului de management al managerului, proiectele de hotărâri elaborate de conducerea executivă de evaluare (avizate, după caz, de consiliul artistic) îndeplinindu-şi rolul deliberativ prin aprobarea sau, după caz, restituirea lor, însoţite de observaţii şi propuneri motivate, în vederea modificării;

aprobă trimestrial nominalizarea salariaţilor care beneficiază de indemnizaţiile specifice pentru activitate solistică / rol principal şi cuantumul acestor indemnizaţii, conform legii;

aprobă trimestrial nominalizarea salariaţilor care beneficiază de sporul pentru condiţii grele şi stabilirea procentului de spor, în limitele prevăzute de lege;

aprobă acordarea sporurilor, majorărilor şi stimulentelor prevăzute de lege pentru personalul de specialitate, în limitele bugetului aprobat.

Dezbaterile Consiliului Administrativ se concretizează în hotărâri şi/sau procese-verbale de şedinţă conţinând propuneri şi concluzii care se adoptă cu respectarea legislaţiei în vigoare. Consiliul Administrativ se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea managerului. Dezbaterile, concluziile şi hotărârile Consiliului Administrativ se consemnează într-un proces verbal, întocmit de secretarul şedinţei, într-un registru special. La întrunirile Consiliului Administrativ participă atât un reprezentant al sindicatului, cât şi un reprezentant al Direcţiei Cultură din cadrul P.M.B, cu respectarea condiţiilor prevăzute de

Page 31: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

31

lege. Participarea unui reprezentat al sindicatului se face cu statut de observator cu drept de opinie, dar fără drept de vot. Fiecare şedinţă este anunţată cu minimum 48 de ore, iar membrii acestuia sunt convocaţi de către managerul instituţiei prin intermediul secretariatului Direcţiei. Hotărârile se aprobă cu majoritate de voturi. Consiliul Administrativ al Teatrului “Nottara” este bine structurat şi are o activitate constantă. Nu e cazul să se facă modificări. Cel puţin în prima etapă. Activitatea Consiliului Artistic (organism colegial cu rol consultativ) constă în:

dezbaterea proiectelor culturale, a activităţilor artistice din domeniul de activitate specific;

formularea de propuneri pentru repertoriul propriu al fiecărei stagiuni;

dezbaterea, la nevoie, a unor aspecte legate de regia artistică şi tehnică a unor spectacole de teatru;

dezbaterea problemelor legate de stimularea şi exprimarea valorii spiritualităţii naţionale, promovarea unor prestaţii artistice de valoare, afirmarea creativităţii şi talentului pe principiul libertăţii de creaţie, a primordialităţii valorii;

dezbaterea altor probleme de ordin artistic, respectiv din activitatea de specialitate ce se impun a fi rezolvate;

analiza de proiecte de hotărâri elaborate de conducerea executivă de evaluare, pe care le înaintează, după avizare, Consiliului administrativ, pentru analiză şi aprobare.

Lucrările Consiliului Artistic se concretizează în concluzii sau propuneri, cu respectarea legislaţiei în vigoare, care se adoptă în prezenţa a cel puţin două treimi din membri, cu votul majorităţii simple. Consiliul Artistic se întruneşte ori de câte ori este nevoie, la propunerea managerului sau la cererea expresă a unor realizatori de spectacole, creatori etc. Consider că este necesară organizarea unor vizionări cu aproximativ 2 săptămâni înainte de premiera fiecărei noi producţii teatrale, urmată de discuţii cu întreaga echipă care participă la realizarea acesteia, astfel încât să se mai poată face modificări, dacă este cazul, asupra viitorului spectacol. De asemenea, cred că e necesară o primenire a Consiliului Artistic cu membri tineri, cu personalitate. Chiar dacă este un organism colegial, cu rol consultativ, simt nevoia să dau o mai mare atenţie acestuia. Astfel, va fi implicat în găsirea şi asumarea noii identităţi a teatrului, precum şi în discuţiile privind constituirea repertoriului pentru perioada care urmează. c.4. analiza nivelului de perfecţionare a personalului angajat – propuneri privind cursuri de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului

Ocuparea grilei de funcţii cu specialişti cu nivelul de studii conform cerinţelor legale, respectiv ROF. Atât personalul de conducere al instituţiei, cât şi angajaţii pe funcţii de execuţie din diferitele compartimente ale teatrului trebuie să urmeze cursuri de perfecţionare, în vederea creşterii gradului de profesionalism. E bine cum sună, dar nu întotdeauna eficient cum se face!!! În primul rând, ştim că cele mai multe cursuri în domeniu durează câteva zile până la o săptămână. Suportul de curs este tradus prost din diverse limbi europene şi are ca model ţări care nu au nici o legătură cu realitatea culturală a ţării noastre. Aşa că cea mai bună perfecţionare se face la locul de muncă, exact ca pe vremuri. Dacă ai norocul să ajungi în preajma unui profesionist generos, poţi “fura” din ceea ce ştie acesta, dacă nu, te vezi nevoit să devii autodidact.

Dezvoltarea profesională este un proces complex, al cărui obiectiv principal este însuşirea permanentă de noi cunoştinţe în pas cu vremurile. Din păcate, din cauza salariilor mici şi a lipsei de perspectivă, nu întotdeauna în sistemul bugetar avem parte de salariaţi

Page 32: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

32

profesionişti, capabili de performanţe. Prea puţine teatre beneficiază de un colectiv tehnic performant, mai ales de luminişti şi sunetişti profesionalizaţi. Se impune o mai mare atenţie acordată profesiilor specifice: lumină de scenă, sunet, machiaj, coafură, impresariat. Pentru aceasta este important să urmărim şi să descoperim cursuri cu adevărat valoroase pentru a-i înscrie pe angajaţi. D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei: d.1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate / obţinute de la instituţie: - bugetul de venituri (subvenţii / alocaţii, surse atrase / venituri proprii) - bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă / convenţii / contracte încheiate în baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii capitale)

Datele contabile cuprinse în acest capitol sunt cele pentru anii calendaristici 2008–2011. Contul de rezultat patrimonial reflectă structura veniturilor şi a cheltuielilor care au contribuit la stabilirea rezultatului patrimonial.

În această perioadă, veniturile operaţionale au avut următoarea evoluţie:

VENITURI 2008 2009 2010 2011

Subvenţii 4.582.566 5.980.637 4.722.297 3.913.924

Dinamică subvenţii 100,0% 130,5% 103,0% 85,4%

Venituri proprii 532.860 669.394 673.867 599.701

Dinamică venituri proprii 100,0% 125,6% 126,5% 112,5%

Total venituri proprii + subvenţii 5.115.426 6.650.031 5.396.164 4.513.625

Dinamică total venituri proprii + subvenţii

100,0% 130,0% 105,5% 88,2%

Pondere venituri proprii / subvenţii 11,6% 11,2% 14,3% 15,3%

Cheltuielile efective aferente perioadei 2008 – 2011 au fost următoarele:

CHELTUIELI 2008 2009 2010 2011

Cheltuieli efective 4.965.224 6.427.754 4.819.867 4.768.377

Dinamică cheltuieli efective 100,0% 129,5% 97,1% 96,0%

În perioada 2008 - 2011, evoluţia veniturilor Teatrului „Nottara” a fost vizibil influenţată de efectele crizei economico-financiare (presiuni asupra bugetului local, restructurarea şi diminuarea salariilor din sistemul bugetar, creşterea preţurilor la o gamă largă de servicii şi produse etc., toate acestea conducând la o restrângere a consumului populaţiei, inclusiv a celui cultural). Comparativ cu 2008, veniturile totale (subvenţii + venituri proprii) au crescut semnificativ în 2009 (130,5%), în 2010 ritmul de creştere s-a redus la numai 105,5%, iar în 2011 s-a înregistrat chiar o scădere faţă de anul de referinţă (88,2%). Această evoluţie a fost determinată mai ales de dinamica în scădere a subvenţiilor de la bugetul local: faţă de 2008, acestea au atins 130,5% în 2009, 103,0% în 2010 şi 85,4% în 2011. Dimpotrivă, veniturile proprii ale teatrului au crescut continuu în această perioadă, cu excepţia anului 2011 când, deşi au fost mai mici faţă de 2010, au atins totuşi un nivel de 112.5% faţă de 2008. Ca urmare, ponderea acestei surse de finanţare în veniturile totale ale teatrului a crescut de la 11,6% în 2008 la 15,3% în 2011.

Page 33: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

33

O analiză atentă şi obiectivă nu poate evita constatarea faptului că, dincolo de efectele crizei asupra veniturilor, au existat şi cauze interne, de ordin administrativ. Ca urmare a faptului că foarte mulţi actori sunt prinşi în tot felul de colaborări (filmări de reclame, programe de televiziune, filme de lung metraj, colaborări cu alte teatre etc.), programul teatrului este afişat (şi biletele sunt puse în vânzare) cu doar 10 zile înainte de spectacol, un timp mult prea scurt pentru un program foarte bogat (între 7 şi 10 reprezentaţii pe săptămână).

Consider că managementul teatrului trebuie să găsească soluţii atât pentru afişarea programului cu cel puţin trei săptămâni înainte, cât şi pentru vânzarea on-line a biletelor de spectacol. Nu trebuie uitat faptul că amplasarea teatrului într-o zonă ultracentrală are şi dezavantaje, de pildă criza acută a locurilor de parcare. Cu siguranţă, unii spectatori se vor îndrepta spre alte teatre, unde biletele se pot procura mai rapid, sau unde pot găsi mai uşor locuri de parcare.

Din punctul de vedere al plăţilor, situaţia comparativă a anilor 2008 - 2011 se prezintă astfel:

CHELTUIELI 2008 2009 2010 2011

Cheltuieli totale, din care: 5.108.878 6.650.257 5.396.275 4.513.625

- cheltuieli de personal, inclusiv colaboratori 3.227.375 3.724.305 3.020.039 2.787.224

- cheltuieli materiale 1.608.731 1.933.019 1.913.948 1.726.401

- cheltuieli ajutoare sociale 37.200 552.858 - -

- cheltuieli pentru reparaţii capitale - - - -

- cheltuieli de capital 235.572 440.075 462.538 -

În dinamică, evoluţia cheltuielilor totale şi pe titluri a fost următoarea:

CHELTUIELI 2008 2009 2010 2011

Cheltuieli totale, din care: 100% 130,2% 105,6% 88,3%

- cheltuieli de personal 100% 115,4% 93,6% 86,4%

- cheltuieli materiale 100% 120,2% 119,0% 107,3%

- cheltuieli ajutoare sociale 100% 1486,2% 0 0

- cheltuieli pentru reparaţii capitale 0 0 0 0

- cheltuieli de capital 100% 186,8% 196,3% 0

Analiza dinamicii cheltuielilor totale în perioada 2008 - 2011 relevă faptul că aceasta a

fost în general echilibrată în raport cu dinamica veniturilor. Comparativ cu 2008, teatrul a înregistrat un vârf al cheltuielilor totale în 2009, ca urmare a acordării unor ajutoare sociale pentru angajaţi: tichete cadou pentru 8 evenimente (în valoare de 552.858 lei) şi tichete de vacanţă (în valoare de 129.920 lei). Nu e mai puţin adevărat că anul 2009 a constituit şi un vârf al veniturilor pentru Teatrul „Nottara” (provenind atât din subvenţii, cât şi din surse proprii), care au fost însă orientate şi spre alte capitole de cheltuieli. După 2009, cheltuielile totale ale teatrului au urmat aceeaşi tendinţă descrescătoare ca şi veniturile, ajungând în 2011 la un nivel de 88,3% faţă de 2008.

Dinamica cheltuielilor de personal (salarii şi contribuţiile la fondurile speciale aferente) nu numai că a fost permanent inferioară celei înregistrate de cheltuielile totale, dar în ultimii 2 ani acest capitol de cheltuieli a atins un nivel sensibil mai scăzut faţă de 2008. Aceasta în condiţiile în care structura personalului angajat a evoluat astfel:

STRUCTURA PERSONALULUI ANGAJAT 2008 2009 2010 2011

Total personal angajat, din care: 127 125 121 121

- personal artistic şi de specialitate artistică 48 46 46 46

- personal tehnic 50 54 52 53

- personal administrativ 29 25 23 22

Page 34: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

34

În ultimii doi ani, dinamica plăţilor efectuate la capitolul cheltuieli materiale a fost superioară celei înregistrate la capitolul cheltuielile totale, în principal ca urmare a majorării preţurilor la utilităţi. În aceste condiţii, ponderea cheltuielilor materiale în total cheltuieli a crescut de la 31,5% în 2008 la 38,2% în 2011.

CHELTUIELI MATERIALE 2008 2009 2010 2011

Pondere în total cheltuieli 31,5% 29,1% 35,5% 38,2%

În categoria cheltuielilor materiale, ponderea cea mai însemnată este deţinută, în mod

firesc, de cheltuielile pentru proiectele culturale, care constituie principalul obiect de activitate al instituţiei. Acestea înglobează costurile materialelor necesare punerii în scenă a spectacolelor, plata regizorilor, a scenografilor şi a actorilor colaboratori, contribuţii datorate pe drepturi de autor (UCMR-ADA şi COPYRO), precum şi costurile de promovare (afişe, bannere, tipărituri etc.). În perioada analizată, ponderea acestui gen de cheltuieli în totalul cheltuielilor materiale a variat între 55% şi 68,5%, în funcţie de specificul proiectelor derulate în fiecare an.

CHELTUIELI PROIECTE CULTURALE 2008 2009 2010 2011

Pondere în total cheltuieli materiale 54,7% 68,5% 64,0% 58,0%

De remarcat faptul că mai mult de jumătate din cheltuielile pentru proiectele culturale

sunt acoperite din venituri proprii. Ponderea veniturilor proprii în finanţarea proiectelor culturale este un indicator important de evaluare a eficienţei managementului.

VENITURI PROPRII / CHELTUIELI PROIECTE CULTURALE

2008 2009 2010 2011

Venituri proprii 532.860 669.394 673.867 599.701

Cheltuieli pentru proiecte culturale 880.621 1.323.664 1.224.429 1.000.728

Gradul de acoperire a cheltuielilor pentru proiecte culturale din venituri proprii

61% 51% 55% 60%

Cheltuielile de întreţinere (utilităţi, lumină, gaze, apă, încălzire, etc.) au reprezentat

aproximativ 10% din totalul cheltuielilor materiale în 2008, 7% în 2009, 10% în 2010 şi 2011. O pondere de 5% din această grupă de cheltuieli este deţinută de plata serviciilor de pompieri, precum şi a serviciilor de întreţinere a aparaturii electronice şi a programelor informatice utilizate în instituţie.

Cu privire la reparaţiile curente (o altă componentă a cheltuielilor materiale), managementul a avut ca prioritate conservarea patrimoniului: reparaţii în urma inundaţiilor la Sala „George Constantin”, refacerea instalaţiilor electrice, zugrăveli şi vopsitorii pentru ambele săli de spectacol, refacerea izolaţiei şi a acoperişului la magazia de decor etc.

O pondere importantă din totalul cheltuielilor o constituie cheltuielile de capital. În perioada 2008 - 2011, acestea s-au axat mai ales pe dotarea sălilor de spectacol cu aparatură de scenă, precum şi pe schimbarea mobilierului (fotolii în sala de spectacol), înlocuirea tehnicii de calcul cu perioada de utilizare epuizată, a aparaturii de lumini şi sunet, a utilajelor pentru

CHELTUIELI CU REPARAŢII 2008 2009 2010 2011

Cheltuieli 239.542 186.849 165.245 200.000

CHELTUIELI DE CAPITAL 2008 2009 2010 2011

Cheltuieli 235.572 440.075 462.538 0

Page 35: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

35

atelierele de producţie (tâmplărie, croitorie, tapiţerie, pictură). Clădirea care adăposteşte Teatrul „Nottara” este marcată cu bulină roşie, reprezentând gradul I de risc seismic. Se aşteaptă, de foarte mult timp, începerea lucrărilor de consolidare. În acest context, tot ce s-a putut face în ultimii ani au fost doar „cosmetizări” şi reparaţii ale sălilor de spectacole, foaierelor, toaletelor etc. care nu mai suportau amânare.

Teatrul „Nottara” are un buget modest în comparaţie cu celelalte teatre bucureştene. Asta în condiţiile în care lansează 4 - 6 premiere pe an (în cele două săli), are un program consistent de turnee în ţară şi în străinătate şi venituri comparabile cu teatrele din capitală. Din analiza onorariilor pentru colaboratori (regizori, scenografi, actori) reiese faptul că acestea se situează la un nivel mic sau mediu. Consider că pentru realizarea unei strategii coerente, care să fie susţinută de cei mai valoroşi regizori şi scenografi români, precum şi din dorinţa de a avea un program unitar, cu proiecte de primă mână, este nevoie de un buget adecvat, mai ales pentru capitolele „cheltuieli cu colaboratorii” şi „cheltuieli materiale”. d.2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în perioada / perioadele indicată / indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate / obţinute de la instituţie:

Nr. crt Programul

Tipul proiectului

Denumirea programului

Nr. de proiecte în 2008

Nr. de proiecte în 2009

Nr. de proiecte în 2010

Nr. De proiecte în 2011

1 2 3 4 5 6 7 8

1 Programul 1

Mici Premierele

Teatrului „Nottara” 2 3 2 2

Medii 2 2 1 2

Mari - 1 1 1

TOTAL PROGRAMUL 1 4 6 4 5

2 Programul 2

Mici Turneele Teatrului

„Nottara” 34 33 23 29

Medii - - - - -

Mari - - - - -

TOTAL PROGRAMUL 2 34 33 23 29

3 Programul 3

Mici Buletin de Bucureşti

- 1 1 -

Medii - - - - -

Mari - - - - -

TOTAL PROGRAMUL 3 - 1 1 -

4 Programul 4

Mici Nocturne 6 11 9 8

Medii - - - - -

Mari - - - -

TOTAL PROGRAMUL 4 6 11 9 8

5 Programul 5

Mici Seri de muzică şi

poezie 4 5 2 1

Medii - - - - -

Mari - - - - -

TOTAL PROGRAMUL 5 4 5 2 1

6 Programul 6 Mici

Stagiunea deschisă

12 6 6 4

Medii - - - - -

Page 36: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

36

Mari - - - -

TOTAL PROGRAMUL 6 12 6 6 4

7 Programul 7

Mici Grupul de Dialog

Teatral 2 6 3 6

Medii - - - - -

Mari - - - - -

TOTAL PROGRAMUL 7 2 6 3 6

8 Programul 8

Mici Coproducţii - - - 1

Medii - - 1 1 -

Mari - - - - -

TOTAL PROGRAMUL 8 - 1 1 1

9 Programul 9

Mici Teatrul de / pe Bulevard Zilele

Teatrului „Nottara"

- - 1 1

Medii - - - - -

Mari - - - -

TOTAL PROGRAMUL 9 - - 1 1

10 Programul 10

Mici Festival D-ale Bucureştilor

1 - - -

Medii - - - - -

Mari - - - - -

TOTAL PROGRAMUL10 1 - - -

11 Programul 11

Mici Spectacole din

repertoriu 19 21 22 24

Medii - - - - -

Mari - - - -

TOTAL PROGRAMUL11 19 21 22 24

TOTAL PROIECTE 82 90 72 79

Total cheltuieli proiecte 880.621 1.323.664 1.224.429 1.000.728

Venituri proprii 532.860 669.394 673.867 599.701

Buget CGMB 347.761 654.270 550.451 401.027

Venituri proprii/cheltuieli proiecte 61% 51% 55% 60%

d.3. analiza gradului de acoperire din surse atrase / venituri proprii a cheltuielilor instituţiei: - analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe categorii de bilete / tarife practicate: preţ întreg / preţ redus / bilet profesional / bilet onorific, abonamente, cu menţionarea celorlalte facilităţi practicate; - analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei; - analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităţi publice locale O analiză sumară a numărului de programe şi proiecte, corelat cu cheltuielile pentru producerea acestora, arată faptul că „Nottara” este un teatru harnic (are numeroase programe şi realizează 4 - 6 premiere pe an) şi extrem de econom (beneficiază de cea mai mică subvenţie de la PMB, mai mult de jumătate din costurile de producţie fiind acoperite din veniturile proprii).

Evidenţierea structurii veniturilor instituţiei, în comparaţie cu prevederile bugetare aprobate, relevă preocuparea pentru îndeplinirea propunerilor bugetare.

Page 37: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

37

Politica de tarife (pentru biletele de spectacol) s-a modificat în conformitate cu schimbările economice din societate. Teatrul are trei categorii de tarife pentru biletele de spectacol (26,5 lei, 18,02 lei, 14,84 lei). De asemenea, instituţia are bilete cu preţ redus pentru elevi, studenţi şi pensionari (12,72 lei, 9,54 lei), precum şi gratuităţi pentru veteranii de război, persoane cu dizabilităţi, revoluţionari şi foşti lucrători în domeniul culturii (pe bază de legitimaţie specială).

Instituţia închiriază sălile pentru desfăşurarea unor activităţi culturale.

d.4. analiza gradului de creştere a surselor atrase / veniturilor proprii în totalul veniturilor

VENITURI 2008 2009 2010 2011

Venituri proprii 532.860 669.394 673.867 599.701

Dinamică venituri proprii 100,0% 125,6% 126,5% 112,5%

Subvenţii 4.582.566 5.980.637 4.722.297 3.913.924

Dinamică subvenţii 100,0% 130,5% 103,0% 85,4%

Total venituri proprii + subvenţii 5.115.426 6.650.031 5.396.164 4.513.625

Pondere venituri proprii / venituri totale 10,4% 10,1% 12,5% 13,3%

Pondere venituri proprii / subvenţii 11,6% 11,2% 14,3% 15,3%

Veniturile proprii ale Teatrului „Nottara" au crescut în comparaţie cu anul 2008. Cele mai mari creşteri au avut loc în anii 2009 - 2010 (în jur de 126%). Anul 2011 a marcat o oarecare scădere faţă de anii precedenţi, rămânând însă la un nivel superior celui din 2008 (112,5%). În condiţiile în care subvenţiile de la bugetul local au scăzut continuu după 2009 – ajungând, în 2011, la numai 85,4% din subvenţia primită în 2008 – ponderea veniturilor proprii în total venituri a crescut de la 10,4% în 2008, la 13,3% în 2011. În mod similar a crescut şi raportul venituri proprii / subvenţii, de la 11,6% în 2008, la 15,3% în 2011. Desigur, creşterea acestor ponderi ale veniturilor proprii a apărut, într-o anumită măsură, ca urmare a reducerii semnificative a subvenţiei după 2009. Dar nu numai. În timp ce subvenţia a scăzut continuu, până sub nivelul anului 2008, veniturile proprii au crescut sau, în orice caz, au rămas peste nivelul anului 2008. Ceea ce ilustrează preocuparea managementului de a compensa, pe cât posibil, reducerea subvenţiilor în această perioadă de criză, şi de a asigura resurse pentru o funcţionare normală a teatrului. Trebuie remarcat şi faptul că politica teatrului nu a avut în vedere maximizarea acestor resurse financiare prin scumpirea biletelor. Dimpotrivă, preţul acestora a fost îngheţat în încercarea de a se păstra publicul. d.5. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor

CHELTUIELI 2008 2009 2010 2011

Cheltuieli totale, din care: 5.108.878 6.650.257 5.396.275 4.513.625

Cheltuieli de personal 3.227.375 3.724.305 3.020.039 2.787.224

Pondere cheltuieli de personal 63,2% 56,0% 56,0% 61,8%

Cheltuielile de personal (salarii şi contribuţii aferente) au cea mai mare pondere în

totalul cheltuielilor operaţionale. Aceasta se situează între 56% şi 63%, în funcţie de ponderea celorlalte capitole de cheltuieli. De pildă, în anii 2009 şi 2010, când teatrul a înregistrat un vârf al cheltuielilor pentru proiectele culturale, ponderea cheltuielilor de personal a scăzut la 56%.

Dinamica numărului de personal relevă faptul că, din cele 143 posturi (conform statului de funcţii aprobat), în prezent sunt ocupate numai 121 de posturi, cele vacante având

Page 38: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

38

următoarea structură: 5 personal artistic şi de specialitate artistică, 7 personal tehnic şi 10 personal administrativ. d.6. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total;

CHELTUIELI 2008 2009 2010 2011

Cheltuieli totale, din care: 5.108.878 6.650.257 5.396.275 4.513.625

Cheltuieli de capital 235.572 440.075 462.538 0

Pondere cheltuieli de capital 4,7% 6,6% 8,6% 0

Cheltuielile de capital s-au axat, în principal, pe dotarea cu aparatură de scenă a sălilor

de spectacol, precum şi pe grija pentru confortul spectatorilor. S-au schimbat fotoliile în sălile de spectacol, au fost dotate cu aer condiţionat sălile şi atelierele de tâmplărie, tapiţerie, croitorie, a fost îmbunătăţit sistemul de supraveghere şi de avertizare incendii. S-a urmărit achiziţionarea de aparatură de înaltă calitate pentru luminile de scenă şi pentru sonorizare. d.7. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie / alocaţie: - ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile)

CHELTUIELI 2008 2009 2010 2011

Cheltuieli totale, din care: 5.108.878 6.650.257 5.396.275 4.513.625

Cheltuieli cu colaboratorii 309.519 608.647 557.991 421.071

Ponderea cheltuielilor cu colaboratorii 6% 9% 10% 9%

Cheltuielile cu colaboratorii pe drepturi conexe, drepturi de autor şi convenţii civile au fost suportate integral din veniturile proprii ale instituţiei. După cum se poate vedea şi din analizele anterioare, anul 2009 a constituit un vârf din toate punctele de vedere (subvenţii, cheltuieli de personal, cheltuieli de materiale, dar şi venituri proprii). În acest context, şi cheltuielile cu colaboratorii cresc, faţă de perioada de referinţă (2008), cu 96%, ajungând la 80% în 2010 şi la 36% 2011. d.8. cheltuieli pe beneficiar, din care: - din subvenţie; - din venituri proprii.

2008 2009 2010 2011

Cheltuieli pe spectator, din care: 114 147 141 117

- din subvenţie 102 133 124 101

- din venituri proprii 12 14 17 16

Se remarcă scăderea cheltuielilor pe beneficiar/spectator, faţă de 2009 (anul de vârf), cu 20% în anul 2011. Sintetic, cifrele analizate anterior se prezintă după cum urmează:

2008 2009 2010 2011

Număr de personal prevăzut să se realizeze, din care:

127 125 121 121

- personal artistic 48 46 46 46

- personal tehnic 50 54 52 53

Page 39: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

39

- personal administrativ 29 25 23 22

Venituri totale din care: 5.115.426 6.650.031 5.396.275 4.513.631

- venituri proprii 532.860 669.394 673.978 599.701

- subvenţii 4.582.566 5.980.637 4.722.297 3.913.930

Cheltuieli totale , din care: 5.108.878 6.650.257 5.396.275 4.513.625

- cheltuieli de personal, inclusiv colaboratori

3.227.375 3.724.305 3.020.039 2.787.224

- cheltuieli materiale 1.608.731 1.933.019 1.913.948 1.726.407

- cheltuieli ajutoare sociale 37.200 552.858 - -

- cheltuieli pentru reparaţii capitale - - - -

- cheltuieli de capital 235.572 440.075 462.538 -

Cheltuieli pe spectator, din care: 114 147 141 117

- din subvenţie 102 133 124 101

- din venituri proprii 12 14 17 16

Gradul de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor instituţiei (%)

10% 10% 12,5% 13%

Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor (%)

63% 56% 56% 62%

Gradul de acoperire a salariilor din subvenţie (%)

100% 100% 100% 100%

Gradul de creştere a veniturilor proprii în totalul veniturilor (%)

10% 10% 12% 13%

Număr de premiere 4 6 5 5

Număr de refaceri 2 2 - -

Număr de coproducţii - - 1 1

Număr de spectacole în regim de protocol

- - - 1

Număr de spectacole, din care: 296 298 254 291

la sediu din care: 262 255 231 232

- Sala „Horia Lovinescu” 94 92 74 93

- Sala „George Constantin” 168 163 157 139

- în turnee 34 43 23 59

Număr de spectatori, din care: 43.645 44.926 38.000 38.4466

la sediu din care: 36645 36.240 31.000 26.916

- Sala „G.Constantin” 12.136 112548 13.081 10.948

- Sala „Horia Lovinescu” 24.509 23.262 17.919 15.968

- în turnee 7000 7.750 7.000 11.550

Număr de participări la festivaluri, gale, concursuri, etc.

6 7 8 8

Număr de proiecte promovate ca iniţiator sau partener

2 9 3 3

Indice de ocupare a sălii la sediu (%)

78% 78,5% 81% 68%

Indice de ocupare a Sălii „Horia Lovinescu” (%)

76% 74% 72% 50%

Indice de ocupare a Sălii „George Constantin” (%)

80% 83% 90% 86%

Număr de apariţii în presă 120 120 120 150

Realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de public

- - - -

Page 40: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

40

şi a aşteptărilor acestuia

Perfecţionarea personalului-angajaţi care au urmat diverse forme de perfecţionare, durata şi tipul cursului

11 13 4 9

Pentru anul 2012, bugetul Teatrului „Nottara”, aprobat prin HCGMB nr. 62/13.04.2011, este următorul: mii lei

Categorii Total 2012 Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV

Total venituri 4.850,00 1.307,00 1.492,00 915,00 1.136,00

Venituri proprii (cu sponsorizări) 650 250 150 50 200

Subvenţii 4.200 1.057 1.342 865 936

Cheltuieli de personal 2.788 748 740 712 588

Bunuri şi servicii 501 156 153 72 120

Alte chelt. (protec.muncii, preg.prof., consultanţă, etc)

128 43 39 31 15

Reparaţii curente 200 0 200 0 0

Cheltuieli proiecte culturale (art. 20.30.30)

1.083 360 360 100 263

Cheltuieli de capital 150 0 0 0 150

La capitolul cheltuieli de capital, 120 mii lei (din totalul de 150 mii) din trim. al IV-lea au

fost prevăzuţi pentru realizarea unei scene rotative. La mijlocul lunii mai, Sala „George Constantin” a fost inundată (din cauza condiţiilor

meteo şi a incapacităţii canalizării de a suporta o cantitate atât de mare de apă). Spectatorii au fost evacuaţi şi sala închisă în vederea igienizării. În aceste condiţii se impune ca, în lunile de vară, să se renoveze întregul spaţiu. La construirea metroului, a fost atinsă o pânză freatică. De atunci, sub sală se adună, permanent, apă. Este necesară găsirea unei modalităţi de a impermeabiliza pereţii fundaţiei, astfel încât apa să nu se mai infiltreze, dând, permanent un miros specific umezelii şi favorizând apariţia mucegaiului.

Pentru a putea face aceste lucrări, pentru a putea repara şi acoperişul sălii de spectacol şi a igieniza cabinele de la Sala „Horia Lovinescu”, lucrări prevăzute deja pentru anul 2012, este necesară o rectificare de buget. În acest context, se impune transferul a măcar 80-90% din suma de la capitolul investiţii la cel de reparaţii curente, aducerea acesteia în trimestrul al III-lea şi suplimentarea totalului cu încă 50 mii de lei.

Fără aceste lucrări de reparaţii curente există riscul ca Teatrul „Nottara” să nu-şi poată relua activitatea la Sala „George Constantin”, la începutul stagiunii viitoare. E. Strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct. IV: e.1. prezentarea strategiei culturale (artistice, după caz) pentru întreaga perioadă de management Ceea ce cred că lipseşte vieţii teatrale bucureştene, în acest moment, este o strategie coerentă la nivel de capitală. Aceasta poate fi făcută doar în urma unor studii sociologice serioase, care să ne dea imaginea exactă a raportului teatru–public, a nevoilor şi aşteptărilor spectatorilor anului 2012, a poziţionării teatrelor pe piaţă şi a concurenţei dintre ele. Deocamdată, teatrele bucureştene sunt tributare, în mare parte, propunerilor regizorilor cu care doresc să colaboreze şi, mai ales, publicului pe care încearcă din răsputeri să-l atragă şi să-l

Page 41: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

41

fidelizeze. În acest context, se fac destul de multe compromisuri atât la nivelul strategiei, cât şi la cel al repertoriului. Mai mult decât atât, fără un studiu sociologic prealabil, se oferă spectatorilor ceea ce se presupune că le place şi nu neapărat ceea ce ei şi-ar dori cu adevărat. Fără o strategie unitară, publicul nu poate fi ajutat să-şi cultive gustul şi exigenţa, ci este doar asimilat ca o masă amorfă care trebuie adusă şi păstrată aproape de teatru cu orice preţ. În altă ordine de idei, este cunoscut faptul că spectatorii vin la teatru, cel mai adesea, pentru actori, apoi pentru poveste şi doar uneori pentru titlu, autor sau regizor. După dispariţia unor nume ca Vlad Mugur, Liviu Ciulei, Alexandru Tocilescu, şi după ce alţi regizori importanţi s-au retras parţial sau complet din viaţa culturală (Cătălina Buzoianu, Lucian Giurchescu, Sanda Manu), ne putem da seama cu uşurinţă că (mai) sunt doar câţiva artişti care şi-au creat un stil şi un public: Silviu Purcărete, Alexandru Dabija, Andrei Şerban, Tompa Gabor, Victor Ioan Frunză, Mihai Măniuţiu, Bocsardi Laszlo, Radu Afrim, Alexander Hausvater şi, poate, Radu Nica. Prea puţini, şi nici aceştia consecvent, lucrează în capitală. În acest context, pornind de la misiunea declarată a Teatrului „Nottara”, aceea „de a contribui la dezvoltarea culturală a comunităţii prin realizarea şi prezentarea unor producţii teatrale moderne, diverse, valoroase şi a unor activităţi culturale de anvergură care să reflecte tendinţele actuale în arta teatrală, asigurând astfel o prezenţă constantă a instituţiei în circuitul cultural local, naţional, european şi internaţional”, consider ca fiind importante următoarele obiective (pe termen scurt, mediu şi lung):

realizarea unui studiu sociologic profesionist pentru cunoaşterea publicului şi a poziţionării pe piaţă a Teatrului „Nottara”;

construcţia, asumarea şi promovarea unei identităţi specifice a Teatrului „Nottara” în peisajul teatral bucureştean;

promovarea dramaturgiei româneşti şi universale, clasice, moderne şi contemporane; colaborarea cu mari nume ale regiei şi scenografiei româneşti; descoperirea şi susţinerea tinerilor regizori; primenirea corpului de actori cu tipologii şi vârste actualmente deficitare, creşterea

performanţei actoriceşti; dezvoltarea unui cadru profesional de dezbatere; îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare cu alte instituţii artistice din Bucureşti, din ţară şi

din străinătate; atragerea unor fonduri extrabugetare; atragerea tineretului spre teatru şi sporirea interesului tuturor categoriilor de spectatori

pentru producţii cu adevărat valoroase.

În ceea ce priveşte producţia scenică, în 2012 Teatrul „Nottara” are deja un program cultural în derulare. Prin urmare, până la sfârşitul anului rămân prioritare selectarea şi dezvoltarea programelor valoroase, din cele deja existente, lansarea procesului de construcţie şi asumare a unei identităţi specifice şi, în funcţie de aceasta, regândirea programelor şi a proiectelor în următorii ani, dezvoltarea unui cadru profesional de dezbatere, găsirea unei strategii de atragere a fondurilor extrabugetare.

Este necesară elaborarea unui program coerent pe cel puţin trei ani, precum şi proiectarea unui calendar al colaborărilor cu regizori marcanţi (se ştie că aceştia semnează contracte cu doi-trei ani înainte), care pot pune în valoare calităţile artiştilor Teatrului „Nottara” şi pot conferi acestuia o personalitate în peisajul teatral existent. Pe de altă parte, managementul va trebui să aibă ca priorităţi participarea la festivaluri interne şi internaţionale importante, precum şi colaborarea cu instituţii de spectacole din ţară şi din străinătate. Deschiderea către reţele internaţionale de artele spectacolului poate să conducă spre un schimb de valori multidisciplinar.

Page 42: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

42

e.2. programele propuse pentru întreaga perioadă de management, cu denumirea şi, după caz, descrierea fiecărui program, a scopului şi ţintei acestuia, exemplificări

Programele pe care le voi propune în acest capitol urmăresc, în mod deosebit, poziţionarea instituţiei ca reper/model cultural atât în domeniul artelor spectacolului, cât şi în cel al educaţiei şi implicării active în viaţa socială. Spectacolul de teatru este (şi) o formă de comunicare. Iar scopul oricărei comunicări este de a fi receptată şi, eventual, asimilată. I. Programe existente (care trebuie păstrate, eventual, dezvoltate):

1. Buletin de Bucureşti Cred că acest program trebuie dezvoltat, începând cu anul viitor, într-un parteneriat cu

UNATC, astfel încât cele mai interesante producţii ale absolvenţilor şi masteranzilor de la specializările Actorie şi Regie de teatru să poată fi văzute şi pe scena Teatrului „Nottara”

2. Nocturnele Teatrului „Nottara” Este un program original, care sprijină, în principal, activitatea micilor companii independente, de obicei animate de tineri plini de entuziasm, aflaţi la început de carieră. Se impune, însă, o selecţie mai riguroasă şi o diversificare a ofertei, aşa cum s-a întâmplat la începutul existenţei sale, când au fost promovate şi concerte, spectacole de teatru-dans sau coregrafice. Este un cadru care permite şi elaborarea altor activităţi culturale, menite să atragă noi categorii de public. Mă gândesc la concerte de jazz, conferinţe pe teme culturale, susţinute de personalităţi marcante, mici producţii realizate de actorii teatrului, tot mai dornici de a-şi dezvolta abilităţile şi în domeniul regiei.

3. Stagiunea deschisă Merită continuat, în măsura în care există propuneri din partea acelor companii mici prezente şi în cadrul Nocturnelor, dar şi din partea unor teatre din ţară, dornice să joace pe o scenă din capitală. Programul ar trebui să fie însă ceva mai bine manageriat (anunţuri publice, o mai riguroasă selecţie a ofertelor, astfel încât spectacolele jucate în acest interval să nu fie cu nimic mai prejos decât cele prezentate în timpul stagiunii).

4. Seri de muzică şi poezie Din păcate, Serile de muzică şi poezie, prin natura lor, nu pot constitui un program cu

caracter permanent. Teatrul “Nottara” îl reactivează atunci când există oferte valoroase. Oricum, în cadrul acestui program trebuie să încercăm şi realizarea unor spectacole de muzică şi poezie cu concursul actorilor noştri, alături de invitaţi din domeniul muzicii şi al dansului. Pentru început, astfel de producţii vor fi realizate în preajma unor evenimente sau sărbători creştine (Crăciun, Paşte etc.).

5. Grupul de Dialog Teatral (GDT) Acest program s-a născut din nevoia de comunicare cu oamenii de teatru, din nevoia de

a dezbate teme teatrale de actualitate, din nevoia de a şti părerile criticilor despre anumite evenimente, festivaluri, spectacole, mai ales că aceştia din urmă nu prea mai au unde să-şi publice articolele. Cred că a fost o idee interesantă, care trebuie reluată şi dezvoltată. De curând, Teatrul „Nottara” a publicat primele două numere ale unei reviste intitulată Caietele Teatrului „Nottara”. Mă gândesc că ar fi posibil ca discuţiile purtate în cadrul GDT să fie editate în paginile acestei publicaţii, fireşte atunci când sunt interesante şi merită să fie difuzate unui public mai larg. De asemenea, după epuizarea unui număr al revistei, aceasta poate fi pusă pe site-ul teatrului.

Page 43: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

43

6. Turneele Teatrului „Nottara” Este un obiectiv important al teatrului, urmărit cu consecvenţă, şi care nu a presupus mari cheltuieli. Dimpotrivă, unele turnee (vorbesc de cele din ţară) au adus nu doar notorietate, ci şi venituri instituţiei. Prin urmare, vor fi continuate în aceeaşi formulă.

Turnee în ţară

Turnee şi schimburi culturale au avut loc în/cu oraşele importante, care au teatre de tradiţie, schimburi absolut necesare prin care a crescut vizibilitatea teatrului dincolo de publicul bucureştean. La rândul său, Teatrul „Nottara” găzduieşte producţiile acestor teatre, strategie prin care se ajunge la o diversificare a ofertei de spectacole. Totodată, găzduirea producţiilor unor teatre din ţară oferă spectatorilor posibilitatea de a se întâlni cu alţi actori şi regizori decât cei prezenţi pe scena Teatrului ”Nottara”, cel mai adesea puţin cunoscuţi publicului bucureştean.

Turnee în oraşe care nu au un teatru profesionist, sau nu sunt rezultatul unui parteneriat de reciprocitate Aceste deplasări au şi o dimensiune formativă, având în vedere că vizează publicuri

care au acces limitat sau sporadic la cultura teatrală. Se adaugă festivalurile la care teatrul a participat şi sperăm să participe în continuare. Practic, din palmaresul Teatrului ”Nottara” lipseşte, deocamdată, doar Festivalul ”Shakespeare” de la Craiova.

Turnee în străinătate Promovarea culturii române peste hotare, prin turneele periodice pe care teatrul le

întreprinde, constituie un obiectiv important al Teatrului ”Nottara”. În acest fel, teatrul îşi aduce modesta sa contribuţie la integrarea noastră în peisajul cultural european. Teatrul a realizat numeroase turnee peste hotare. În ultimul timp ele au avut o frecvenţă constantă, şi s-au efectuat cu costuri minime. Vom continua şi acest tip de turnee, încercând să găsim şi parteneriate din alte ţări europene. 7. Coproducţiile Teatrului „Nottara” Este un program existent doar la nivelul unor coproducţii realizate cu Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov şi cu Teatrul „George Ciprian” din Buzău. Este un demers important, pentru că, în vreme ce cheltuielile de producţie se împart între instituţiile producătoare, publicul se dublează prin faptul că spectacolele sunt prezentate pe scenele ambelor teatre. Doresc să dezvolt acest program, realizând spectacole şi cu alte teatre din apropierea Bucureştiului (Giurgiu, Ploieşti, Focşani, Piteşti etc.). II. Programe noi 1. Regizori mari pe bulevard Imediat după evenimentele din 1989, s-a încercat o liberalizare a profesiilor artistice din domeniul teatrului. Reuşita a fost doar pe jumătate, şi nu ştiu dacă neapărat în beneficiul teatrelor: în vreme ce actorii au rămas angajaţi pe perioadă nedeterminată, iar teatrele au rămas până azi de repertoriu, mulţi regizori şi scenografi, mai curajoşi, au devenit liber profesionişti. Unii dintre aceştia s-au pierdut, alţii au revenit în spaţiul instituţionalizat, lucrând însă şi pe proiecte, iar câţiva dintre ei au făcut carieră doar în calitate de liber profesionişti. În vreme ce salariile actorilor au rămas revoltător de mici, onorariile regizorilor au crescut corespunzător cu notorietatea. S-a înţeles faptul că un regizor talentat conferă ţinută şi marcă teatrului în care lucrează. Din acel moment, s-a renunţat, în mare măsură, la strategii repertoriale, directorii de teatru acceptând orice ofertă din partea unui regizor râvnit şi, uneori,

Page 44: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

44

sacrificând pentru un singur spectacol mai tot bugetul alocat într-un an proiectelor culturale. Sigur că asemenea lucruri s-au petrecut în multe teatre din ţară. Dar şi în Bucureşti repertoriile au început să se alcătuiască după preferinţele regizorilor invitaţi, şi nu după o schemă coerentă, concepută în funcţie de nevoile instituţiei şi de aşteptările publicului. În acest context, s-a ajuns la oferte foarte diversificate, mozaicate, cu vârfuri, producţii mediocre şi eşecuri. Pornind de la această realitate, preconizez ca repertoriul următorilor trei ani să cuprindă, la Sala „Horia Lovinescu”, numai nume mari ale regiei româneşti, dar care să lucreze după o strategie pe care o putem conveni împreună. Regizorii pe care doresc să-i invit, într-o primă etapă, să lucreze la „Nottara” sunt: Alexandru Dabija, Tompa Gabor, Victor Ioan Frunză, Bocsardi Laszlo, Radu Afrim, Cristi Juncu, Radu Nica. La aceştia se adaugă cei doi regizori angajaţi: Vlad Massaci şi Diana Lupescu. Pentru că, în ultimii 22 de ani, la Sala „Horia Lovinescu” s-au montat mai ales comedii, poate că ar fi bine să se păstreze această linie cel puţin unul sau doi ani de aici înainte. De această dată însă, comediile vor fi montate numai de regizori de prestigiu, şi în cadrul unui program coerent, în acord cu identitatea pe care şi-o va asuma teatrul în perioada următoare. Este vorba aici de un pariu important: acela de a-i convinge pe marii regizori români să monteze doar comedie la „Nottara”. Am putea, în felul acesta, să reabilităm noţiunea de comedie, adesea privită ca un gen facil, neimportant, şi am putea păstra publicul deja cucerit. După asigurarea unui portofoliu valoros de spectacole realizate de regizori români, şi în funcţie de resursele financiare, avem în vedere invitarea, în cadrul acestui program, a unor mari regizori din străinătate. 2. FEST(eatru)IN PE BULEVARD Avem în vedere organizarea unui festival internaţional de amploare, dezvoltat pe două secţiuni: 2 a) 7 ţări / 7 autori dramatici / 7 viziuni regizorale / 1 criză În 2013, şapte teatre din şapte ţări (România, Franţa, Austria, Bulgaria, Grecia, Spania, Belgia) se vor asocia pentru a iniţia un proiect care presupune realizarea a şapte spectacole, pe texte contemporane, care vorbesc despre efectul direct şi iminent al crizei actuale asupra destinelor indivizilor, dar şi asupra destinelor naţiunilor. Spectacolele vor fi însoţite de dezbateri pe tema crizei, susţinute de analişti politici şi financiari, psihologi din ţările participante, de ateliere de dramaturgie, de proiecţii ale unor filme documentare având ca subiect criza economică şi efectele sale devastatoare pe termen scurt, mediu şi lung. Acesta este conceptul. În ce măsură vom putea capacita scriitori precum Matei Vişniec, Mimi Brănescu, Horia Gârbea etc. să scrie o piesă pe această temă, în ce măsură una dintre posibilele scrieri va avea valoare dramatică autentică şi va putea fi pusă în scenă, în ce măsură scenariul se va materializa într-un spectacol interesant - sunt întrebări care nu pot decât să ne stimuleze, deocamdată, imaginaţia. Pentru că nu ştim câte dintre posibilele spectacole, create în acest context, merită să fie aduse într-un festival de sine stătător, propun iniţierea unui eveniment pilot, desfăşurat la Sala „George Constantin”, care să constituie numai o secţiune a festivalului. 2 b) Comedia de/pe Bulevard Această secţiune va cuprinde între 4 şi 7 comedii bulevardiere (în funcţie de posibilităţile financiare), de cea mai bună calitate (selectate cu mare grijă de către un juriu profesionist) care îşi propun reabilitarea comediei bulevardiere, privită cu dispreţ şi socotită a fi un gen facil. După cum ştim, Teatrul „Nottara” se află pe Bulevardul Magheru. Se mai cunoaşte faptul că, în ultimii 20 de ani, la Sala „Horia Lovinescu”, se montează mai ales comedii din dorinţa de a atrage şi a menţine publicul. Aşa se face că, în ultima vreme, în interiorul breslei se vorbeşte despre acest teatru ca despre unul bulevardier. Şi asta în sens oarecum peiorativ. Doresc să transformăm această etichetă într-o oportunitate, dovedind că o comedie de bun gust, realizată de către un regizor talentat, cu actori talentaţi, poate constitui nu doar un punct

Page 45: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

45

de atracţie pentru public, ci şi un succes de critică. Şi aceste spectacole vor fi însoţite de o dezbatere asupra genului comic, precum şi de întâlniri cu mari actori care au jucat / joacă în comedii bulevardiere. Se vor face proiecţii ale unor mari spectacole bulevardiere de ieri şi de azi. 3. Piese vechi în haine noi Este vorba de realizarea unor producţii pe texte semnate de autori români, care au avut mare succes înainte de 1989, şi care acum sunt (aproape sau de tot) uitaţi: Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Horia Lovinescu, Ion Băieşu, Dumitru Solomon, Marin Sorescu etc., sau pe texte ale unor dramaturgi din perioada interbelică: Camil Petrescu, Mihail Sebastian, George Ciprian, Victor Eftimiu. Este un gând mai vechi, prin care vom încerca să reabilităm dramaturgia românească şi, mai mult decât atât, să demonstrăm (unor posibili sceptici) faptul că există rădăcini puternice în domeniu, care nu merită să fie defrişate atât de uşor. Este un program ce va fi dezvoltat la Sala „George Constantin”. 4. Vedeta de lângă tine Prin intermediul acestui program ne vom sărbători artiştii ajunşi la o vârstă respectabilă (60, 65, 70... de ani), şi care au un număr rotund de ani în teatru (30, 35, 40...). Se vor organiza seri festive, ce vor cuprinde reprezentaţii ale unor spectacole în care sunt distribuiţi sărbătoriţii, vor avea loc discuţii cu publicul, petreceri în cinstea celor aniversaţi. 5. Vedeta de mâine Vom ceda, o dată pe lună, într-o zi care să devină permanentă, spaţiul de la Sala „George Constantin” pentru desfăşurarea unor proiecte (create în regim independent) ale tinerilor artişti, fie că sunt studenţi, fie că sunt proaspăt absolvenţi. Reprezentaţiile care atrag atenţia publicului pot fi jucate în continuare în cadrul Programului Nocturne. 6. Actor şi regizor La Sala „George Constantin” vom organiza întâlniri cu actori care fac şi regie de teatru. E vorba de artişti cu o carieră solidă, dar care, la un moment dat, au simţit nevoia să preia şi frâiele realizării unor spectacole, sau care s-au dedicat integral acestei noi profesii. Printre cei invitaţi la astfel de întâlniri vor fi Radu Beligan, Horaţiu Mălăele, Gelu Colceag, Ion Caramitru, Diana Lupescu, Alice Barb, Alexandru Repan, George Motoi, Dan Tudor, George Ivaşcu, Alexandru Jitea etc. Asemenea discuţii prilejuiesc, de fapt, întâlnirea publicului Teatrului „Nottara” cu nume prestigioase ale scenei româneşti. 7. Punţi spre Europa Programul va fi dedicat încercării de a atrage fonduri europene. Pentru aceasta este nevoie, mai întâi, de realizarea unui studiu de oportunitate, apoi se vor căuta fonduri pentru dezvoltarea unor proiecte internaţionale de anvergură. 8. Rostul femeii după... feminism Este o parte componentă a proiectului O atitudine ca a Mariei. Pentru o transformare de la interior spre exterior, derulat pe baza unei finanţări europene de Asociatia VIZUAL – Centru de proiecte în educaţia non-formală şi de cultură antreprenorială. Teatrul „Nottara” a devenit partener al acestui proiect în luna martie a.c. Dacă acest proiect va avea succes, dorim să-l dezvoltăm prin organizarea unor colocvii, conferinţe, ateliere dedicate tinerelor fete, care vor fi susţinute de personalităţi feminine marcante ale vieţii noastre socio-culturale. Astfel de întâlniri pot fi însoţite de reprezentaţii ale unor spectacole care au ca punct de interes destinul unor femei.

Page 46: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

46

De asemenea, vom organiza întâlniri ale tinerelor cu psihologi, care le pot pregăti pentru viaţa de cuplu, pentru alegerea unei profesii care să le reprezinte, pentru felul în care se poate obţine succesul în carieră şi pentru felul în care tinerele îşi pot câştiga independenţa. 9. On line cu „Nottara” Odată cu dezvoltarea site-ului şi vânzarea biletelor on line, intenţionăm să construim o bază de date cu adresele de e-mail ale spectatorilor care doresc să rămână în contact cu teatrul. Serviciul Organizare Promovare Spectacole va transmite acestora programul lunar de spectacole, comunicatele de presă şi toate noutăţile în legătură cu activităţile teatrului, în timp real şi folosind mijloace interactive. Prin intermediul acestui program se va acorda o atenţie deosebită publicului fidel, în încercarea de a-l ţine cât mai aproape şi de a răspunde solicitărilor şi nevoilor acestuia. 10. Cine suntem pentru spectatori Studiu sociologic specializat, pe baza căruia să poată fi creionat un profil al publicului teatrului de pe Bulevardul Magheru, dar şi ce aşteaptă acesta de la „Nottara”. Susţinerea acestor programe pleacă de la ideea, implicită, că este mai realist să dezvoltăm activitatea teatrului pornind de la baza existentă, decât să radem tot, luând-o de la capăt cu toate riscurile pe care le implică o asemenea strategie. Să nu uităm faptul că ne aflăm încă în criză economică. Să nu uităm că nivelul de trai a scăzut extrem de mult şi, odată cu acesta, satisfacerea multor nevoi culturale ale oamenilor a fost sacrificată în favoarea altor nevoi, mai presante. Prin urmare, vom pune cărămidă peste cărămidă pe temelia deja existentă. e.3. proiecte propuse în cadrul programelor Sunt programe care vor avea proiecte diferite de la an la și care nu pot fi menționate în acest proiect de management. De pildă, dacă vorbim de coproducții, oricât de mult mi-aș dori eu anumite texte, va trebui să NEGOCIEZ cu teatrele care îmi vin în întâmpinare. Tot astfel, când este vorba de un regizor renumit. Zona în care doresc să-l port pentru o strategie unitară îmi poate aparține, dar titlurile pieselor probabil că vor fi alese de el. Programul Piese vechi în haine noi Proiecte:

Act veneţian de Camil Petrescu,

Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian,

Capul de răţoi şi Omul cu mârţoaga de G. Ciprian,

Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu.

Bulevardul împăcării de Aurel Baranga,

Mobilă şi durere şi Frumos e în septembrie la Veneţia de Teodor Mazilu,

Abel şi Cain de Horia Lovinescu,

În căutarea sensului pierdut de Ion Băieşu,

Fata Morgana şi Zăpezile de altădată de Dumitru Solomon,

Matca de Marin Sorescu. Programul Rostul femeii după... feminism Proiecte:

Fernando Krapp mi-a scris această scrisoare de Tankred Dorst,

Kathie şi hipopotamul de Mario Vargas Llosa,

Ziua iertării de Hanna Azoulay-Hasfari.

Page 47: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

47

Programul Regizori mari pe bulevard Realist vorbind, în acest moment este imposibil de prezentat o listă cu toate proiectele care vor fi realizate în cadrul acestui program, pentru simplul motiv că va trebui, mai întâi, să-i convingem pe regizori să monteze doar genul de comedie în acord cu noua identitate a Teatrului „Nottara”. Ar fi absurd să credem că le putem impune şi titlurile. Ceea ce putem face, totuşi, este să propunem o serie de autori şi să le lăsăm libertatea de a alege pe o plajă largă a genului comic (commedia dell arte, farsă, satiră, vodevil, comedie neagră, comedie de bulevard, teatru absurd etc.). Încerc, sincer, să-mi închipui cum ar putea arăta două sau trei stagiuni la „Nottara” cu asemenea comedii valoroase, din toate timpurile, scrise de Molière, Goldoni, Shakespeare, Marivaux, George Bernard Shaw, Oscar Wilde, Aleksandr Galin, Aleksandr Ghelman, Eugène Labiche, I.L. Caragiale, Tudor Muşatescu etc. În acelaşi timp, mă mai gândesc că am putea educa publicul astfel încât să facă diferenţa între o comedie excelent scrisă, de către oricare dintre autorii de mai sus, şi regizată impecabil de către unul dintre regizorii amintiţi, şi o comedie TV, precum În puii mei... N-ar fi frumos? e.4. alte evenimente, activităţi specifice instituţiei, planificate pentru perioada de management

Închirierea sălilor pentru activităţi culturale;

Organizarea unor evenimente culturale legate de sărbători precum Paşte, Crăciun, Ziua Femeii etc.;

Seri de teatru-dezbatere;

Spectacole lectură, realizate în parteneriat cu Fundaţia „Camil Petrescu” şi Teatrul Naţional Radiofonic.

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu menţionarea resurselor financiare necesar a fi alocate de către autoritate f.1. previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei pentru următorii 4 ani (perioada proiectului de management), corelată cu resursele financiare necesar a fi alocate din subvenţia acordată instituţiei de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti: a) Previzionarea evoluţiei cheltuielilor de personal ale instituţiei mii lei

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

2.788 4.441* 4.915** 5.311** * Se constată o creştere a cheltuielilor de personal, ca urmare a revenirii salariilor la cuantumul anului 2010 ** Pentru anii 2014 – 2015 avem în vedere acoperirea în totalitate a numărului de personal aprobat prin statul de funcţii (este necesară o primenire a colectivului de actori, având în vedere faptul că, pe de o parte, în ultimii ani, nu s-a făcut nici o angajare din cauza blocării posturilor în sistemul bugetar, iar pe de altă parte trupa a fost descompletată ca urmare a deceselor unor mari actori), precum şi o majorare a salariilor pe baza evaluărilor profesionale.

b) Previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase de către manager, cu menţionarea surselor vizate mii lei

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

650 700 (950) 800 (1.000) 850 (1050)

Page 48: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

48

Estimăm o creştere a veniturilor cu cca 50 mii lei în primul an, 100 mii lei în cel de-al doilea şi 50 mii lei în cel de-al treilea, bazându-ne, mai ales, pe vânzarea on-line a biletelor (care se va face la începutul stagiunii 2012 – 2013), pe o creştere moderată a preţului biletelor de spectacol (de la 26,5 lei la 30,8 lei în 2013, respectiv la 37,10 lei în 2014) şi pe dispariţia biletelor cu preţuri mici (de 9,4 lei şi 12,42 lei pe bilet), pe o primenire a repertoriului curent (atragerea unor regizori importanţi, organizarea unor evenimente, schimbarea strategiei de promovare-marketing) şi, nu în ultimul rând, pe închirierea sălilor de spectacol pentru activităţi compatibile cu cele ale instituţiei noastre. În momentul în care se vor obţine resurse pentru realizarea unui festival propriu, avem în vedere atragerea unor co-finanţatori şi sponsori importanţi, ceea ce va contribui, de asemenea, la creşterea veniturilor. În tabelul de mai sus, sumele din paranteză reprezintă veniturile estimate în condiţiile organizării unui asemenea festival. Consider absolut necesară realizarea unui proiect de anvergură, de tipul unui festival, pentru a conferi o personalitate distinctă acestui teatru, marcat oarecum de rutină. Mai mult decât atât, publicul modern este atras de evenimente şi are nevoie de ceremonial. Trebuie avut în vedere faptul că, în ţara noastră, nu sunt încurajate sponsorizările. În contextul în care nu se va face nimic pentru stimularea acestui capitol important, vom încerca atragerea unor fonduri europene, precum şi a unor co-finanţatori ca Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, AFCN și/sau ICR. Totuşi, lipsa unei legi clare şi benefice a sponsorizării pune frâu dezvoltării fireşti a activităţilor culturale, aşa că ar trebui să devină o prioritate pentru guvernanţii noştri în perioada următoare.

Page 49: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

49

ANEXA 1 la caietul de obiective

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Teatrului Nottara precum şi organigrama şi statul de funcţii pe anul 2012 se regăsesc pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti www.pmb.ro, secţiunea Acte normative. ANEXA 2 f.2. previzionarea evoluţiei costurilor aferente proiectelor (din programele propuse), prin realizarea unei proiecţii financiare privind investiţiile preconizate în proiecte, cuprinsă în Anexa nr. 3, pentru întreaga perioadă de management 4 ani; Tabelul valori de referinţă ale costurilor aferente investiţiei

Categorii de investiţii în proiecte

Limite valorice ale investiţiei în proiecte în anul 2012

(an de referinţă)

Limite valorice ale investiţiei în proiecte propuse pentru perioada de management

(2013-2015)

Mici de la 0 până la 50.000 lei de la 0 până la 100.000 lei

Medii de la 50.001 lei până la 100.000 lei

de la 100.001 lei până la 250.000 lei

Mari mai mari de 100.001 lei mai mari de 250.001 lei

Menţionez faptul că aceste valori de referinţă trebuie ridicate, pentru anii următori, în

conformitate cu costurile actuale. Astfel, suma de 50 mii lei mai poate fi valabilă cel mult pentru realizarea unor programe şi proiecte ocazionale (mici turnee în străinătate, realizate pentru diaspora, serile de muzică şi poezie, nocturnele, GDT- Grupul de Dialog Teatral, Zilele Teatrului „Nottara”, sărbătorirea unor personalităţi ale teatrului)

În acest context, propun rectificarea acestor sume de referinţă, pentru realizarea programelor de anvergură şi a premierelor de notorietate (şi care se află în contextul sumelor folosite de către celelalte teatre din subordinea Primăriei, după cum a reieşit din rapoartele de activitate ale managerilor de teatru, afişate pe site-ul PMB, cu ocazia evaluării acestora).

Page 50: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

50

ANEXA 3

Tabelul investiţiilor în programe mii lei

Nr.crt.

Programe/Surse de finanţare

Categorii de investiţii în proiecte

Nr. de proiecte în anul 2012

Investiţie în

proiecte în anul 2012

Nr. de proiecte în anul 2013

Investiţie în

proiecte în anul 2013

Nr. de proiecte în anul 2014

Investiţie în proiecte

în anul 2014

Nr. de proiecte în anul 2015

Investiţie în proiecte

în anul 2015

Total investiţie în program

2012 2013 2014 2015

1 Premierele teatrului

Mare 1 170 170

Mediu 5 441 441

Mic 1 35 35

2 Nocturne

Mare

Mediu

Mic 5 30 6 15 6 20 8 20 30 15 20 20

3 Seri de muzică şi poezie

Mare

Mediu

Mic 2 5 2 5 2 5 4 10 5 5 5 10

4 Stagiune deschisa

Mare

Mediu

Mic 8 5 10 6 10 6 5 6 6

5 Spectacole în repertoriu

Mare

Mediu

Mic 20 330 23 400 25 420 28 450 330 400 420 450

6 Săptămâna teatrului

Mare

Mediu

Mic 1 30 30

7 Turneele teatrului

Mare

Mediu

Mic 30 25 30 50 33 60 35 80 25 50 60 80

Page 51: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

51

mii lei

Nr.crt.

Programe/Surse de finanţare

Categorii de investiţii în proiecte

Nr. de proiecte în anul 2012

Investiţie în

proiecte în anul 2012

Nr. de proiecte în anul 2013

Investiţie în

proiecte în anul 2013

Nr. de proiecte în anul 2014

Investiţie în proiecte

în anul 2014

Nr. de proiecte în anul 2015

Investiţie în proiecte

în anul 2015

Total investiţie în program

2012 2013 2014 2015

8 Coproducţii

Mare

Mediu

Mic 2 15 1 90 2 190 2 190 15 90 190 190

9 Grup de dialog teatral (GDT)

Mare

Mediu

Mic 2 2 8 9 8 9 8 10 2 9 9 10

10 FEST(eatru)IN PE BULEVARD

Mare 1 600 1 700 1 750 600 700 750

Mediu

Mic

11 Vedeta de lângă tine

Mare

Mediu

Mic 3 60 3 80 3 80 60 80 80

12 Vedeta de mâine

Mare

Mediu

Mic 8 5 10 6 10 6 5 6 6

13 Actori şi regizori

Mare

Mediu

Mic 2 2 4 5 4 5 2 5 5

14 Punţi spre Europa

Mare 1 ** 1 **

Mediu

Mic

1 (studiu

oportunitate)

10 10

15 Rostul femeii... după fenimism

Mare

Mediu 1 120 120

Mic 1 90 1 95 90 95

Page 52: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

52

mii lei

Nr.crt.

Programe/Surse de finanţare

Categorii de investiţii în proiecte

Nr. de proiecte în anul 2012

Investiţie în

proiecte în anul 2012

Nr. de proiecte în anul 2013

Investiţie în

proiecte în anul 2013

Nr. de proiecte în anul 2014

Investiţie în proiecte

în anul 2014

Nr. de proiecte în anul 2015

Investiţie în proiecte

în anul 2015

Total investiţie în program

2012 2013 2014 2015

16 One –line cu ”Nottara”

Mare

Mediu

Mic 1 1 1 1 1 1 1 1 1

17 Regizori mari pe bulevard

Mare 2 500 3 700 2 500 500 700 500

Mediu 1 120 120

Mic

18 Piese vechi în haine noi

Mare

Mediu

Mic 1 70 1 80 1 85 70 80 85

19

Cine suntem pentru spectatori (studiu

sociologic şi sondaj de opinie la nivelul teatrelor din capitală)

Mare

Mediu

Mic 1 30

TOTAL

69 1083 98

(99)* 1342

(1942)* 110

(111)* 1677

(2377)* 119

(120)* 1683

(2433)* 1083

1342 (1942)*

1677 (2377)*

1683 (2433)*

SURSE ATRASE 650 700

(950)*

800 (1000)*

850

(1050)*

ALOCAŢII BUGET 433 642

(992)*

877 (1377)*

833

(1383)*

* Cifrele din paranteze presupun desfăşurarea festivalului în perioada 2013-2015, iar sumele estimate includ fondurile necesare pentru organizarea acestuia, respectiv veniturile atrase (vânzare bilete, co-finanţări, sponsorizări etc.). ** Fiind vorba de fonduri europene, este imposibil să prevedem sumele pe care le putem atrage

În ambele variante, cu sau fără festival, se observă faptul că sursele atrase (veniturile proprii) acoperă cca. jumătate din costurile proiectelor culturale ale teatrului.

Page 53: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

53

mii lei

Nr.crt.

Programe/ Surse de finanţare

Categorii de

investiţii în

proiecte

Nr. de proiecte în anul 2012

Investiţie în

proiecte în anul 2012

Nr. de proiecte în anul 2013

Investiţie în proiecte în

anul 2013

Nr. de proiecte în anul 2014

Investiţie în

proiecte în anul 2014

Nr. de proiecte în anul 2015

Investiţie în

proiecte în anul 2015

Total investiţie în program

2012 2013 2014 2015

(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13) (14)

1. Programe

19

Mic 63 472 96 812 106 977 114 943 472 815 977 943

Mediu 5 441 2 240 441 240

Mare 1 170 2

(3)* 530

(1100)* 4

(5)* 700

(1400)* 3

(4)* 500

(1250)* 170

530 (1100)*

700 (1400)*

510 (1250)*

2. TOTAL, din care: 69 1083

98 (99)*

1342 (1942)*

110 (111)*

1677 (2377)*

119 (120)*

1683 (2433)*

1083 1342

(1942)* 1677

(2377)* 1683

2433)*

3. Surse atrase

650 700

(950)*

800 (1000)*

850

(1050)* 650

700 (950)*

800 (1000)*

850 (1050)*

4. Bugetul autorităţii 433

642 (992)

877

(1377)

833 (1383)

433 642

(992) 877

(1377)* 833

(1383)*

Page 54: pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Nottara”new.nottara.ro/res/doc/Proiect_management.pdf · 2015-01-29 · teatru particular este ACT. Nu trebuie neglijat însă

54

ANEXA 4 f.3. proiecţia veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe categorii de bilete / tarife practicate

Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe categorii de bilete / tarife practicate mii lei

Anul Nr. de

proiecte proprii

Nr. de beneficiari

Nr. de bilete Venituri propuse

2012 58* 27.500 25.500 650

2013 72** 30.800

(36.300)*** 28.000

(33.000)*** 700

(850)***

2014 84 33.000

(41.800)*** 30.000

(38.000)*** 750

(1.000)***

2015 89 35.000

(44.000)*** 32.000

(40.000)*** 800

(1.050)***

Total 303 126.300

(149.600)*** 115.500

(136.500)*** 2.900

(3.550)*** * Este inclusă Săptămâna Teatrului “Nottara” (manifestare anuală care va dispărea odată cu iniţierea festivalului) ** Sunt incluse festivalul şi studiul sociologic *** Cifrele din paranteze presupun organizarea festivalului. Se observă creşterea numărului de beneficiari şi a veniturilor proprii odată cu apariţia festivalului

Bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii); mii lei

Anul Subvenţii Venituri Total

2012 (an de referinţă) 4.200 650 4.850

2013 6.550 (6.900)* 700 (950)* 7.250 (7.850)*

2014 7.047 (7.547)* 800 (1.000)* 7.847 (8.547)*

2015 7.433 (7.983)* 850 (1.050)* 8.283 (9.033)* * Cifrele din paranteze presupun organizarea festivalului.

Bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă / convenţii / contracte încheiate în baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii capitale) mii lei

Anul Cheltuieli

de personal

Bunuri şi

servicii

Cheltuieli de producţie

Cheltuieli de capital

(investiţii noi) Total

2012 (an de referinţă) 2.788 829 1.083 150 4.850

2013 4.441 1.233 1.342 (1.942)* 234 7.250 (7.850)*

2014 4.915 1.065 1.677 (2.377)* 190 7.847 (8.547)*

2015 5.311 1.134 1.683 (2.433)* 155 8.283 (9.033)* * Cifrele din paranteze presupun organizarea festivalului.