Pedologie II

92
7/17/2019 Pedologie II http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 1/92  

description

Pedology

Transcript of Pedologie II

Page 1: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 1/92

 

Page 2: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 2/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

CUPRINS1. EVOLUŢIA CLASIFICĂRILOR SOLULUI. TAXONOMIA SRTS – 2003/SRCS –

2000. CONDIŢIILE NATURALE DIN ROMÂNIA ................................................................

1.1. 

Generalităţi ................................................................................................................................

1.2. 

Clasificarea solurilor din România…………………………………………………………....

1.3. Condiţiile naturale din România ...............................................................................................

3

3

3

9

2. CONDITIILE, CARACTERISTICILE SI RECUNOASTEREA SOLURILOR DIN

CLASA PROTISOLURI (PRO) ………………………………………………………………...

2.1. Fişa de lucru 1 - Clasa Protisoluri – Tipul Litosoluri (LS)……………………………………

2.2. Fişa de lucru 2 - Clasa Protisoluri – Tipul Regosoluri (RS)......................................................

2.3. Fişa de lucru 3 - Clasa Protisoluri – Psamosoluri (PS) .............................................................

2.4. Fişa de lucru 4 - Clasa Protisoluri – Aluviosoluri (AS) ............................................................2.5. Fişa de lucru 5 - Clasa Protisoluri – Entiantrosoluri (ET) ……………………………………

10

11

12

13

1415

3. CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR DIN

CLASA CERNISOLURI (CER) ………………………………………………………………..

3.1. Fişa de lucru 6 - Clasa Cernisoluri - Kastanoziomuri (KZ).....................................................

3.2. Fişa de lucru 7 - Clasa Cernisoluri - Cernoziomuri (CZ)........................................................

3.3. Fişa de lucru 8 - Clasa Cernisoluri - Faeoziomuri (FZ) ..........................................................

3.4. Fişa de lucru 9 - Clasa Cernisoluri - Rendzine (RZ) ..............................................................

16

17

19

21

23

4. CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR DIN

CLASA UMBRISOLURI (UMB) .................................................................................................

4.1. Fişa de lucru 10 – Clasa Umbrisoluri - Nigrosolul (NS)...........................................................

4.2. Fişa de lucru 11 – Clasa Umbrisoluri - Humosiosolul (HS).....................................................

26

27

295. CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR DIN

CLASA CAMBISOLURI  (CAM) ...............................................................................................

5.1. Fişa de lucru 12 – Clasa Cambisoluri - Eutricambosolul (EU) ................................................

5 1 Fi d l 13 Cl C bi l i Di t i b l l (DC)

29

30

31

Page 3: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 3/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

6.4. Fişa de lucru 17 – Clasa Luvisoluri - Alosol (AL) ................................................................... 40

7. CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR DINCLASA SPODISOLURI (SPO) …………………………………………………………………

7.1. Fişa de lucru 18 – Clasa Spodosoluri - Prepodzolul (EP) ……………………………………

7.2. Fişa de lucru 19 – Clasa Spodosoluri - Podzolurile (PD) …………………………………….

7.3. Fişa de lucru 20 – Clasa Spodosoluri - Criptopodzolurile (CP) ……………………………..

42

44

45

46

8. CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR DIN

CLASELE PELISOLURI (PEL) ŞI ANDISOLURI (AND) …………………………………..

8.1. CLASA PELISOLURI (PEL) – Vertosolul (VS) şi Pelosolul (PE)…………………………..

8.2. CLASA ANDISOLURI (AND) – Andosolul (AN) ………………………………………..... 

48

48

52 

9. CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR DIN

CLASA HIDRISOLURI (HID) …………………………………………………………………

9.1. Fişa de lucru 24 – Clasa Hidrisoluri - Stagnosolul (SG) …………………………………….

9.2. Fişa de lucru 25 – Clasa Hidrisoluri - Gleiosolul (GS) ……………………………………….

9.3. Fişa de lucru 26 – Clasa Hidrisoluri - Limnosolul (LM) ……………………………………..

55

57

58

59

10. CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR DIN

CLASA SALSODISOLURI (SAL) = SOLURI HALOMORFE ……………………………...

10.1. Fişa de lucru 27 – Clasa Salsodisoluri - Solonceacul (SC) ………………………………....

10.2. Fişa de lucru 28 – Clasa Salsodisoluri - Soloneţul (SN) …………………………………….

60

63

64

11. CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR DIN

CLASA HISTISOLURI (HIS) …………………………………………………………………..

11.1. Fişa de lucru 29 – Clasa Histisoluri - Histosolul (TB) ……………………………………...

11.2. Fişa de lucru 30 – Clasa Histisoluri - Foliosol (FS) ………………………………………..

65

67

68

12. CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR DIN

CLASA ANTRISOLURI (ANT) ………………………………………………………………..

12.1. Fişa de lucru 31 – Clasa Antrisoluri – 1. Erodosolul (ER) şi 2. Antrosolul (AT) …………..

69

70

13. CARTAREA ŞI BONITAREA SOLURILOR ……………………………………………..

13.1. Cartarea solurilor ……………………………………………………………………………

73

73

Page 4: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 4/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1

Evoluţia clasificărilor solului. Taxonomia SRTS – 2003/SRCS – 2000.

Condiţiile naturale din România

1.1. Generalităţi : 

Pe suprafaţa uscatului globului terestru s-a format o mare varietate de soluri datorită 

variaţiei factorilor şi condiţiilor de solificare. Cunoaşterea cât mai detaliată a solului este deosebitde importantă pentru agricultură, cât şi pentru toate ştiinţele naturii, motiv pentru care s-a impus

necesitatea clasificării solurilor.

Taxonomia (clasificarea) solurilor s-a f ăcut iniţial în funcţie de criterii unilaterale (de ex. în

funcţie de textură sau de roca mamă sau de compoziţia chimică etc.)

După definirea pedologiei ca ştiinţă, s-au f ăcut clasificări mai complexe, distingându-se trei

etape în istoria clasificării solului :

1.  prima etapă  – dezvoltată  sub influenţa şcolii ruse « genetico-naturaliste », avea la bază 

conceptul zonalităţii, elaborat de V.V. Dokuceaev, care a fost numit părintele pedologiei

moderne. Solurile erau încadrate în trei mari clase : soluri zonale (factorul determinant

clima) ; soluri intrazonale (rol determinant au factorii locali) ; soluri azonale (mai puţin

evoluate, caracteristicile solului fiind încă imperfect conturate).2.

  a doua etapă  – s-a dezvoltat pe măsura aprofundării cunoştinţelor referitoare la fizica şi

chimia solului. Pallman (1947) a definit solurile în funcţie de procesele de alterare, distigând

 în sol filtrul sau matricea (fracţiunea insolubilă  puţin mobilă) ; percolatul constituit din

elementele antrenate sub formă de soluţie sau de suspensie ; direcţia migrării şi proprietăţile

percolatului. În funcţie de toate aceste criterii, clasificarea americană a solurilor cuprindea

clase, ordine, alianţe şi tipuri.

3.  a treia etapă  – cea mai recentă, a cunoscut două  tendinţe : prima se baza pe concepţia

genetică şi a doua realiza o sinteză ecologică a ansamblului de date eco-morfo-bio-fizico-

chimice, care sunt interdependente între ele. (Clasificarea FAO şi română). 

Page 5: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 5/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

•  1969 – “Clasificarea morfologică a solurilor României” – criterii climatice devin proprietăţi ale

solului (proprietăţi morfometrice)•  1973 – II-a variantă 

•  1976 – III-a variantă 

•  1979 – actuală – “Sistemul român de clasificare a solurilor” (ICPA, OJSPA)

•  Ord.519 8 Aug. 2003 – Ministerul Agriculturii, Pădurii, Apelor şi Mediului

SISTEMUL ROMÂN DE TAXONOMIE A SOLURILOR - SRTS – ICPA Bucureşti

Tipul genetic de sol – este unitatea principală în taxonomia solurilor din România şi face parte din

categoria taxonilor superiori.

Taxonomia generală a solurilor cuprinde următoarele unităţi taxonomice (fig. 1.1.):

- Taxonii Superiori – Clasa de sol; Tipul de sol; Subtip de sol.

- Taxonii Inferiori – Varietatea de sol; Specia de sol; Familia de sol; Varianta de sol.

Fig. 1.1. Taxonii cuprinşi în taxonomia generală a solurilor

1.2.1. Clasificarea solurilor la nivel superior

a. Clasa de sol – totalitatea solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod de diferenţiere a

profilului de sol determinat de prezenţa unui anumit orizont pedogenetic sau

proprietate esenţială, considerate elemente diagnostice specifice celor 12 clase

Page 6: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 6/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

- trecerea de la sau orizontul diagnostic specific clasei

c. Subtipul de sol – o subdiviziune în cadrul tipului genetic, care grupează soluri caracterizate printr-un

anumit grad de exprimare a caracteristicilor specifice tipului, fie o anumită 

succesiune de orizonturi, unele marcând tranziţii spre alte tipuri, iar altele fiind

caracteristici de importanţă practică deosebită 

Clasa:

1. PROTISOLURI  - LITOSOL (LS)

PRO - REGOSOL (RS)

- PSAMOSOL (PS)

- ALUVIOSOL (AS)

- ENTIANTROPOSOL (ET)

- orizont A sau O sub 20 cm grosime

- f ără alte orizonturi diagnostice

- roca Rn sau Rp sau orizontul C

- nu prezintă orizont CCa 

2. CERNISOLURI - KASTANOZIOM (KZ)

CER - CERNOZIOM (CZ)

- FAEOZIOM (FZ)- RENDZINA (RZ)

- orizont Am continuat cu intermediar AC, AR, Bv sau Bt, având în partea superioară culori cu valori

şi crome sub 3,5 (umed)

- orizont Amf  (A molic forestalic) urmat de AC sau Bv (indiferent de culori) şi de orizont CCa în

primii 60 – 80 cm

3. UMBRISOLURI - NIGROSOL (NS)

UMB - HUMOSIOSOL (HS)

- orizont Au continuat cu orizont intermediar AC, AR sau Bv, având în partea superioară culori cu

Page 7: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 7/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

5. LUVISOLURI  - PRELUVOSOL (EL)

LUV - LUVOSOL (LV)

- PLANOSOL (PL)

- ALOSOL (AL)

- orizont Bt având culori şi crome de peste 3,5 (umed), începând din partea superioară 

- nu se includ solurile cu orizont Btna (B argic-natric)

6. SPODISOLURI  - PREPODZOL (EP)

SPO - PODZOL (PD)

- CRIPTOPODZOL (CP)

- orizont spodic Bhs, Bs sau criptospodic Bcp 

7. PELISOLURI  - PELOSOL (PE)

PEL - VERTOSOL (VS)

- orizont pelic sau vertic începând din primii 20cm sau imediat sub Ap 

8. ANDISOLURI  - ANDOSOL (AN)

AND- orizont andic în profil, în lipsa orizontului spodic

9. HIDRISOLURI  - STAGNOSOL (SG)

HID - GLEIOSOL (GS)

- LIMNOSOL (LM)

- proprietăţi gleice Gr sau stagnice intense W care încep în primii 50cm

- sau orizont Al (limnic) sau histic T submers

10. SALSODISOLURI  - SOLONCEAC (SC)

Page 8: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 8/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

- orizont folic O sau turbos T în partea superioară a solului de peste 50cm grosime sau doar 20cm

dacă e situat pe orizont R

12. ANTRISOLURI  - ERODOSOL (ER)

ANT - ANTROSOL (AT)

- orizont antropedogenetic sau lipsa orizontului A şi E, îndepărtate prin eroziune accelerată sau

decapitare antropică 

1.2.2. Clasificarea solurilor la nivel inferior

- caracteristici morfogenetice (nefolosite la nivel superior)

- anumite proprietăţi ale materialului parental

- din procesul de formare şi evoluţie a solului

- din procesul de producţie

a. Varietatea de sol

- gradul de gleizare a solului G

- gradul de stagnogleizare a solului W

- gradul de salinizare a solului S

- gradul de sodizare a solului A- adâncimea de apariţie a carbonaţilor K

- grosimea solului până la roca consolidată d

b. Specia de sol

- caracteristici granulometrice – sol mineral

- gradul de transformare a materiei organice – sol organic = histosol

- variaţia acestora pe profil

c. Familia de sol – grupare litologică ce reuneşte soluri cu acelaşi grad de dezvoltare din acelaşi material

parental, mineral / organic

Page 9: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 9/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

d. Varianta de sol – subdiviziune cu caracter antropic, determinată de modul de folosinţă a terenului sau

de o eventuală poluare / alte modificări ale solului, ca urmare a folosirii lui în

producţie

- modul de folosire a solului

- tipul şi gradul de poluare a solului

- modificări ale solului, rezultate prin utilizarea în producţie

1.2.3. Denumirea soluluia. Clasa – subst. + i + sufix ‘soluri’

Substantivul (prima parte) reprezintă caracterul esenţial

- simbol: 3 majuscule ex : CER - cernisoluri

b. Tipul – 1 cuvânt + o (traditionale)

- simbol: 2 majuscule CZ – cernoziom

LS – litosol

LV – luvosol

c. Subtipul – simbol: grupuri (max 3) de câte 2 litere mici

CZcb – cernoziom cambic

VSgc – vertosol gleic

d. Nivel inferior – litere mari / mici la care se asociaza uneori a 2a litera (mica) sau cifre

ex : CZ ka – vs – gc/G3 – S1 – k1 – 5/6 – Tf   – a/Ai – cernoziom calcaric vertic batigleic, batihiposalic,

proxicalcaric, luto-argilos / argilos, dezvoltat pe

depozite fluvio-lacustre argiloase, arabil, irigat

e. Nivel superior

Page 10: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 10/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

1.3. Condiţiile naturale din România

Pentru zonele temperate cea mai mare importanţă  pentru formarea solurilor zonale o

prezintă climatul şi vegetaţia.

Pe teritoriul României se întrepătrund influenţele a trei zone biogeografice:

-  stepa,

-  silvostepa,

pădurile de foioase.Peste ele se suprapun caracteristicile impuse de etajarea altitudinală de la 0 la 2500 metri.

Zona stepei şi silvostepei cuprinde asociaţii de specii ierboase stepice, combinate cu pâlcuri de

pădure de stejari xerofili. Stepa şi silvostepa ocupă  suprafeţe întinse în Câmpia Română, Podişul

Moldovei, Câmpia Siretului, Podişul Dobrogei, Câmpia de Vest. Zona pădurilor de foioase (între

300-400 m şi 1200-1400 m) este alcatuită în mare parte din gorun până la 600-700 m şi fag până la

1200-1400 m.

Zona pădurilor de conifere începe de la 1200-1400 m şi ţine până  la altitudinile de 1600-

1800 m., cuprinzând în mare parte specii de molid şi mai rar brad. Zona pajiştilor şi tuf ărişurilor

alpine este situată  la altitudini de peste 1600-1800 metri şi cuprinde asociaţii ierboase, muşchi,

licheni şi arbustive (jneapăn, ienupăr, afin, merişor).

Diversitatea condiţiilor pedogenetice duce la o mare varietate a tipurilor de sol din Romania,astfel:

În zona montană, unde substratul este alcătuit din roci preponderent dure, clima este

caracterizată de temperaturi scăzute şi precipitaţii bogate, vegetaţia specifică este forestieră  sau de

pajişti alpine, solurile fac parte din clasa spodisolurilor şi umbrisolurilor.

În zonele deluroase şi de podiş, caracterizate de condiţii litologice variate (nisipuri,

pietrişuri, argile, marne), acoperite de păduri de foioase sau silvostepă, solurile fac parte din clasa

luvisolurilor şi cambisolurilor.

În zonele de câmpie, care au o litologie alcătuită  în special din roci sedimentare

neconsolidate (loess, argilă, nisip) şi unde temperaturile sunt mai ridicate iar precipitaţiile mai

Page 11: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 11/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

LUCRARE DE LABORATOR NR. 2

CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR

DIN CLASA PROTISOLURI (PRO)

GENERALITĂŢI

CLASA PROTISOLURI – cuprinde soluri cu orizont O sub 20 cm grosime sau orizont A

 în general slab dezvoltat sau ambele, f ără alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice; pot să apară orizontul hiposalic sau hiponatric; proprietăţile gleice (Gr) sub 50 cm adâncime, orizontul salic sau

natric sub 50 cm şi orizont vertic asociat orizontului C.

Tipurile genetice de sol din clasa Protisoluri sunt:

Litosol (LS);

Regosol (RS);

Psamosol (PS);

-  Aluviosol (AS);

-  Entiantrosol (ET).

MATERIALE NECESARE:

videoproiector şi prezentare în PowerPoint şi/sau video,- 

planşe,

fişe de lucru,

hărţi,

-  tabele cuprinzând caracterizarea principalelor tipuri de sol,

-  atlas,

monoliţi şi micromonoliţi.

METODA DE LUCRU:

Studenţilor li se vor explica principalele caracteristici ale tipurilor de sol din clasele

Page 12: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 12/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

11

2.1. FIŞA DE LUCRU 1 - CLASA PROTISOLURI- LITOSOLURI (LS) litos = piatra

Răspândire Condiţii naturale de formare Alcătuirea profilului Proprietăţi Subtipuri Fertilitate

z. montana,submontanaMtii Fagaras,

Retezat,Godeanu,

Codru Moma,Poiana Ruscai

podis,piemont, dealD. Lipovei,

D. Lugojului 

Clima: - variata- temp. med. an. 2º – 6º C- precipit. med. an. 750 – 1400 mm (l/mp)Vegetatia: - etaj subalpin asociatii de Nardus

stricta (teposica) si Festuca rubra ( paiusul

rosu) Pinus montana, Juniperus sibirica,Vaccinium sp. Roca parentala  - dura, puternic consolidatain primii 20cm gneiss, granite, sisturi,conglomerate, gresiiRelieful preponderent de munte; podis;piemont ; deal ; forme puternic inclinate,coame, piscuri, versanti cu o slaba acoperire de

vegetatie 

Ao – R sau A – R 

A ocric  sau A ocric

umbricgros de 5 – 20 cm

brun-inchis – umed

brun – uscatstructura slaba, usorfriabil, bogat in scheletcontinut de humusscazutacid (ac. fulvici)R - intre 20 – 50 cmalcatuit ± roca

dezagregata 

- continut > 40%schelet =>- nu are textura – celmult grosiera 

- insusiri fizice,

chimice determinatede roca parentala (dincare provine) - continut de humus10 – 30% de tip brut(de slaba calitate) - grad de saturatie inbaze < 30%

- tipic 

- districpH<4- eutric- scheletic

> 60%schelet- rendzinic 

foartescazuta -pajisti /paduri cuproductivita

te slaba 

Ao

R

R

Page 13: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 13/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

12

2.2. FIŞA DE LUCRU 2 - CLASA PROTISOLURI-  REGOSOLURI (RS)

Răspândire Condiţii naturale de formare Alcătuirea profilului Proprietăţi Subtipuri Fertilitate

z. de deal (Subcarpaţiide Curbură, D. Lipovei),de podiş (PodişulMoldovei, PodişulTârnavelor) sau piemont

(Piemontul Getic), dar şi în regiunile montane saude câmpie, în asociaţiecu solurile zonale, deobicei erodate.

Clima : condiţii bioclimaticecorespunzătoare zonelor destepă, silvostepă şi forestieră.Roca parentală: rocineconsolidate sau slab

consolidate (loess, depoziteloessoide, luturi, nisipuri,argile ş.a)Relief: format din versanţiputernic înclinaţi, de obicei

 însoriţi şi afectaţi de eroziune.

Ao – CAo (rareori Am sau Au),mai închis la culoare decâtmaterialul parental, gros de5 (10) – 40cm, lipsit de

structură sau cu structură slab dezvoltată (poliedrică,subangulară sau grăunţoasă)C – material cu textură diferită (de la nisipoasă laargiloasă)

Variabile,dependente dematerialul parental şide condiţiilebioclimatice.

În general:DA = 1,22–1,5g/cm3;PT = 45 – 55%,Humus <2% în Ao,pH = 6,4 – 8,2.

distric (di),eutric (eu),calcaric (ka),salinic (sc),stagnic (st),

molic (mo),umbric (um),pelic (pe),litic (li),scheletic (qq)

Scăzută – păduri,păşuni şi fâneţenaturalePot fi folositepentru cultura

plantelor de câmp,pomicultură şiviticultură numaiacolo undecondiţiile climaticeo permit.

Page 14: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 14/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

13

2.3. FIŞA DE LUCRU 3 - CLASA PROTISOLURI-  PSAMOSOLURI (PS)

Sol nisipos psamo = nisipRăspândire Condiţii naturale de formare Alcătuirea

profiluluiProprietăţi Subtipuri Fertilitate

500.000 haS. Olteniei,Baragan, C.

Tecuciului,D.Dunarii, C.de Vest(Teremia Mare– Tomnatec)

Clima: - temp. med. an. 7º – 11º C- precipit. med. an. 400 – 700 mm (l/mp)- vant cu intensitate, frecventa mare

Vegetatia: - naturala rara- asociatii erbacee C ynodon dactylon, Polygonum sp., Artemisia ruthenica ; - in zone mai umede Robinia

 pseudacacia, Quercus sp. Roca parentala  - depozite nisipoase / nisipo-lutoase- s-au format si se pot forma in conditii de relief jos(campie), sub forma de duneApa freatica – neinfluentabila - exceptandinterdunele, unde aceasta e mai la suprafata

Ao – CA ocric  - grosde 30 – 40 cm,

brun-cenusiu –brun-deschis,textura nisipoasa /nisipo-lutoasa ,structuragrauntoasa slabdezvoltataC  - la baza Ao

- materialparental nisipos /nisipo-lutos 

- textura nisipoasa /nisipo-lutoasa 

- structura grauntoasa

slab dezvoltata saunestructurata - porozitate mare 

- raport aer-hidricnefavorabil - f. sarac in humus 1% sisubstante nutritive 

- reactia f. variata slab-acida – alcalina

- districpH<4- eutric

- calcaric- molic- umbric- gleic- sodic- salinic 

naturala scazuta- metode defertilizare organica si

minerala 

Ao

C

Ao

C

Page 15: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 15/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

14

2.4. FIŞA DE LUCRU 4 - CLASA PROTISOLURI- ALUVIOSOLURI (AS)

Răspândire Condiţii naturale de formare Alcătuirea profilului Proprietăţi Subtipuri Fertilitate

- lunci:Mures,Timis, Olt,Arges,Ialomita,Prut, Somes,Siret,Dunare- DeltaDunarii 

Clima: - f. variata (in functie de zonele strabatute de rauri)- stepa, silvostepa – cea mai mare raspandire- temp. med. an. 9º – 11º C- precipit. med. an. 400 – 600 mm (l/mp)Vegetatia: - naturala caracteristica - xerofite, mezoxerofite (ierboase)- zavoaie Salix sp., Populus sp., Alnus sp. (Quercus sp.) - in subterase– apa freatica mai aproape de suprafata – higrofite, higrohalofiteRoca parentala: - depozite aluvionare neomogene d.p.d.v. textural,mineralogic, chimicRelieful: - strans legat de existenta luncilor, teraselor, campiiloraluviale, si a fostelor perimetre ocupate de lacuri si baltiApa freatica: - alimentata din albia raurilor - majoritatea solurilor sunt influentate de procesele de gleizare sisalinizare 

Ao – CA ocric  - gros de20 – 50 cm- brun-cenusiu- textura f. diferita

fina – grosiera- structura binedefinita- activitate biologicabunaC  - material parental

constituit dinmateriale aluviale 

- textura f.diferitanisipoasa –lutoasa –>argiloasa- structura slab-moderatdezvoltata- continut inhumus 2 – 3 %- reactia slab-acida – neutrapH 6 – 7,2

- districpH<4- eutric- calcaric- molic- umbric- vertic- prundic- sodic- psamic 

- slab-medie 

- imbunatatitaaplicandingrasaminteminerale siorganice- in luncileinundabile se iaumasuri deamelioratii 

Page 16: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 16/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

15

2.5. FIŞA DE LUCRU 5 - CLASA PROTISOLURI-  ENTIANTROSOLURI (ET)

Răspândire Condiţii naturale de formare Alcătuirea

profilului

Proprietăţi Subtipuri Fertilitate

De regulă  înpreajmaaşezărilorurbane şi aunor unităţimari deproducţie

Sunt soluri în curs de formare, dezvoltate pe materialeparentale antropogene, având o grosime de 30 până la 50cm,materialul parental fiind scheletic pe această grosime.

Fără  orizonturidiagnostice, cuexcepţia unuiorizont Ao (saumai rar Am sauAu – la solurilecopertate).

Entiantrosolurile auproprietăţi foartediferite, în funcţie denatura materialuluiparental antropogen,texturii etc.

-  urbic (ur); rudic(ru), garbic (ga),spolic (sl), mixic(mi), reductic (re),copertic (ct), psamic(ps), pelic (pe), litic(li), litoplagic (lp).

Valorificareaentiantrosolurilorridică  problemedeosebite.

Page 17: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 17/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

LUCRARE DE LABORATOR NR. 3

CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR

DIN CLASA CERNISOLURI (CER)

CLASA CERNISOLURI – cuprinde soluri cu acumulare evidentă  profundă  de materie

organică (relativ saturată în baze), având orizont molic şi orizont intermediar (AC, AR, Bv sau Bt)

cu culori de orizont molic cel puţin în partea superioară (pe minim 10-15 cm) şi cel puţin pe feţeleagregatelor structurale; sau orizont Amf cu un minim de variaţie a pH şi a gradului de saturaţie în

baze (V), orizont AC sau Bv (indiferent de culori) şi de orizont Cca în primii 60-80 cm. Nu prezintă 

proprietăţi andice menţionate la andisoluri şi nici proprietăţi gleice (Gr) sau stagnice intense (W) în

primii 50 cm (specifice hidrisolurilor) ori proprietăţi salsodice intense (sa, na) în primii 50 cm,

diagnostice pentru salsodisoluri.

Tipurile genetice de sol din clasa Cernisoluri sunt:

Kastanoziom (KZ);

Cernoziom (CZ);

Faeoziom (FZ);

Rendzină (RZ).

MATERIALE NECESARE:

videoproiector şi prezentare în PowerPoint şi/sau video, planşe, fişe de lucru,

hărţi, tabele cuprinzând caracterizarea principalelor tipuri de sol,

-  atlas, monoliţi şi micromonoliţi.

METODA DE LUCRU:

Studenţilor li se vor explica principalele caracteristici ale tipurilor de sol din clasa

Cernisoluri, condiţiile în care acestea apar şi aspectul profilelor de sol, folosind planşele, hărţile şi

Page 18: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 18/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

17

3.1. FIŞA DE LUCRU 6 - CLASA CERNISOLURI

- KASTANOZIOMURI (KZ)

Răspândire Condiţii naturale de

formare

Alcătuirea profilului Proprietăţi Subtipuri Fertilitat

- Pod. C si Sal Dobrogei,

C. Romana deE (Baragan),S C.Covurluiului,C. Romana deVest (Jiu –Arges)- C. de Vest

(Mures –Bega Mures– Crisul Alb)- suprafeterestranse:Pod. Barlad,Depr. Husi,Baz. Jijiei, C.

Transilvaiei 

Clima: - cea mai arida -temp. med. an. 10,8º – 11,5º C

- precipit. med. an. 350 – 450mm (l/mp) - Iar = 17 – 23- evapotranspiratia potentiala> 710 mm =>- regim hidric nepercolativ /slab percolativVegetatia: - pajisti xerofile –covor rar de ierburi

Roca parentala  - loess,depozite de loess- aluvial (uneori) / lut bogat inCaRelieful – campii litoraleintinse / slab inclinate- terase < 150 mApa freatica – adancimi mari

10 – 20 m - fara a influenta procesele depedogeneza

Amk – A/C - CCa Amk - gros de 25 – 40 cm

- brun-deschis / brun-cenusiu /castaniu- textura nisipo-lutoasa / luto-nisipoasa- structura glomerulara slab dezvoltata- efervescenta de la suprafataA/C  - 15 – 25 cm- brun-deschis, nuante galbui- textura nisipo-lutoasa

- structura glomerulara / astructurat- efervescenta puternica- pseudomicelii de CaCO3 CCa  - sub 45 – 55 cm - galbui-albicios- textura luto-nisipoasa- pseudomicelii, eflorescente,concretiuni CaCO3 - intreg profilul acestui sol e strabatut

de numeroase formatiuni biologice:- crotovine- cervocine- galerii de insecte => o sustinutaactivitate biologica 

- textura uniforma peintreg profilul de sol

nisipo-lutoasa / luto-nisipoasa- structura micglomerulara slabdezvoltata 

- permeabilitate bunapt. apa, aer - compactitate redusa

=> se lucreaza relativusor - continut in humus 1,5– 2,5 % ac. huminicide culoare inchisa- reactia alcalina pH 8– 8,3 

- grad de saturatie in

baze 100 % (cationibazici predominanti Ca,Mg) 

- maronic- psamic

- gleic(Delta)- salinic- sodic 

– mijlocie – sub-mijlocie

- desi proprietatilesunt bune- insaprecipitatiile suntreduse sievapotranspiratiapotentiala eridicata

- teren agricolindeosebi arabil,in mai micamasura pt.plantatii de vie /pomi(cais,piersic) 

Page 19: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 19/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

18

a) b)

Fig. 3.1. Kastanoziom (KZ) mollic (a) şi calcic (b)

Amk

A / C

CCa 

Page 20: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 20/92

Page 21: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 21/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

20

Fig. 3.2. Cernoziom (CZ)

Page 22: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 22/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

21

3.3. FIŞA DE LUCRU 8 - CLASA CERNISOLURI

- FAEOZIOMURI (FZ)Răspândire Condiţii naturale de formare Alcătuirea profilului Proprietăţi Subtipuri Fertilitate

- Pod. Moldovei,Transilvaniei,Getic- piemonturile

vestice- zona montana –suprafete mici

Clima: - variata, influentata derelief- temp. med. an. 5 – 10º C- precipit. med. an. 600 – 1000

mm (l/mp)- Iar = 35 – 55- regim hidric percolativVegetatia: - paduri de gorun /fag + gorun- paduri de rasinoase – zonamontana- bogata vegetatie erbacee

caracteristicaRoca parentala: - bineaprovizionata cu CaCo3 / alticationi bazici- gresii calcaroase- conglomerate- depozite de pante- depozite de terase rezultate inurma alterarii rocilor eruptive simetamorfice bazice (gabrou,bazalt)Relieful: - versanti binedrenati in zona de munte- piemonturi, dealuri, podisuri

Ao – Bv – C 

Ao  - gros de 10 – 35 cm- brun-cenusiu- textura lutoasa / luto-

argiloasa- structura granulara(grauntoasa), bine formataBv  - grosime 80 – 100 cm- brun-galbui- textura luto-argiloasa- structura poliedrica /prismatica

C  - sub 80 – 100 cm- material teros (pamantos)galbui + numeroasefragmente de rocadezagregata

-textura lutoasa /luto-prafoasa si nu seevidentiaza pe profil -structura grauntoasa

in Ao, poliedrica /prismatica in Bv 

-continut in humus1,5 – 3 %,predominand cel detip Mull forestier, cugrad de saturatie inbaze 75 – 98 % 

-proprietati fizice,hidrofizice bune 

- tipic- molic- psamic- vertic

- pelic- andic- gleic- stagnic- aluvic- litic- scheletic- salinic

- sodic 

- medie <=> insusiri fizice,hidrofizice bune- factor restrictiv = zona deformare (deal, podis,

munte)- se iau masuri de preveniresi combatere a eroziunii,datorita actiunii pesuprafete mari a acestuifenomen- se pot aplicaingrasaminte

chimice si organice 

Page 23: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 23/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

22

Fig. 3.3. Faeoziom (FZ)

Page 24: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 24/92

Page 25: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 25/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

24

Fig. 3.4. Rendzina

Am

A / R 

R

U i it t “D ă d J ” di G l ţi

Page 26: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 26/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

LUCRARE DE LABORATOR NR. 4

CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR

DIN CLASA UMBRISOLURI (UMB)

CLASA UMBRISOLURI – înglobează solurile care au ca diagnostic un orizont A umbric (Au)

şi orizontul subiacent având culori de orizont umbric, cel puţin în partea superioară, continuat cu

orizont intermediar AC, AR sau Bv, având în partea superioară culori cu valori şi crome sub 3,5(umed).

Tipurile genetice de sol din clasa Umbrisoluri sunt:

- NIGROSOL (NS)

- HUMOSIOSOL (HS)

MATERIALE NECESARE:

videoproiector şi prezentare în PowerPoint şi/sau video, planşe, fişe de lucru,

-  hărţi, tabele cuprinzând caracterizarea principalelor tipuri de sol,

atlas, monoliţi şi micromonoliţi.

Page 27: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 27/92

Page 28: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 28/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

27

NIGROSOL (NS) HUMOSIOSOL (HS)

Fig. 4.2. Tipurile de sol din clasa Umbrisoluri

4.2. FIŞA DE LUCRU 11 – CLASA UMBRISOLURI (UMB) - HUMOSIOSOLUL (HS)

Au

Bv

AC

C

Page 29: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 29/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Page 30: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 30/92

ţFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

LUCRARE DE LABORATOR NR. 5

CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILORDIN CLASA CAMBISOLURI  (CAM)

CLASA CAMBISOLURI cuprinde soluri care au ca orizont de diagnostic B cambic

(Bv) cu valori şi crome mai m ari de 3,5 la material în stare umedă. Nu prezintă acumulare de

carbonaţi alcalino-pământoşi în primii 80 cm. Profilul cambisolurilor este format dintr-un orizont

A (am, Ao, Au) urmat de un orizont Bv. Pot prezenta şi orizont O, sau un orizont vertic sau pelicşi proprietăţi stagnice, gleice şi andice, dar la adâncimi mai mari.

Tipurile genetice de sol din clasa Cambisoluri sunt:

-  EUTRICAMBOSOL (EU)

DISTRICAMBOSOL (DC)

Cambisolurile sunt soluri nediferenţiate textural pe profil şi se deosebesc între ele prin

următoarele aspecte:

-  conţinutul de cationi bazici schimbabili şi de cationi acizi;

-  aciditate actuală (pH); 

aciditate datorată sarcinii dependente; 

conţinutul de aluminiu schimbabil;

tipul de humus. Distribuţia cambisolurilor pe glob este reprezentată în figura 5.1.

Page 31: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 31/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

30

5.1. FIŞA DE LUCRU 12 – CLASA CAMBISOLURI (CAM)

- EUTRICAMBOSOLUL (EU) 

Răspândire Condiţii naturale de

formare

Alcătuirea profilului Proprietăţi Subtipuri Fertilitate

Se întâlnescpe suprafeţe

mari pe etajulmontaninferior (500 -1300 maltitudine).

Materialul parental  aleutricambosolurilor este bogat

 în elemente bazice şi provinedin roci magmatice bazice,roci metamorfice şisedimentare.Eutricambosolurilerodice(soluri roşii- terra rossa)s-au format pe materialparental bogat în oxizi ferici.Climatul  - temperat montancaracterizat prin temperaturi

medii anuale de 6-80

C,precipitaţii de 600-800 mmanual, valori ale evaporaţieipotenţiale sub 500 mm şiregim hidric percolativ.Vegetaţia  aparţine etajului

pădurilor de foioase (gorun,fag), rar amestec de fag şiconifere. Vegetaţia ierboasă este formată  din asociaţii încare predomină  iarba vântului(Apera spica venti). 

Eutricambosolurile au profilulAo-Bv-C sau R. Orizontul Ao are o

grosime de 10-40 cm, culoare brună  închisă  sau brună  cenuşie; structură poliedrică  subangulară  mică  şi mare,bine exprimată.

Bv este de 20-100 cm, brun saubrun închis , structură  poliedrică angulară medie.

Orizontul C apare la adâncimidiferite, în funcţie de caracteristicilelitologice ale materialului parental şide gradul de dezvoltare al profilului desol.. la solurile evoluate pe materialeconsolidate, compacte, apare unorizont R. 

Textura lor este foartevariată, de la nisipo-

lutoasă  până  la luto-argiloasă, structura estegrăunţoasă  în Ao şiprismatică  în Bv.Conţinutul de humuseste de 2,5-10% înorizontul A şi este de tipmull calcic, V=70%,pH=6-7,7)aprovizionarea cusubstanţe nutritive şiactivitatea microbiană sunt relativ bune. 

tipic, molic,psamic,

pelic, vertic,andic, gleic,stagnic,aluvic, litic,scheletic,rodic, salinic,sodic. 

Sunt soluri cufertilitate mijlocie, şi

pot fi folosite şipentru cultivareaplantelor de câmp, acelor furajere, pentrupomicultură.Necesită 

 încorporarea degunoi de grajd şide îngrăşămintechimice, lucrăriagrotehniceenergice şi adânci(au textură  fină),măsuri deprevenire şicombatere aeroziunii. 

Page 32: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 32/92

Page 33: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 33/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

32

a) b) c)

Fig. 5.2. Câteva tipuri de Cambisoluri (a – Districambosol; b şi c – Eutricambosol)

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila Specializarea Agricultură

Page 34: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 34/92

Facultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

LUCRARE DE LABORATOR NR. 6CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR

DIN CLASA LUVISOLURI (LUV)

CLASA LUVISOLURI - Din această clasă fac parte soluri cu orizont A ocric (Ao) sau A molic

(Am), urmat de orizont intermediar argic (Bt), grad de saturaţie în baze (V) > 53% . Orizontul B t 

are culori şi crome de peste 3,5 (umed), începând din partea superioară. În această clasă  nu seinclud solurile cu orizont Btna (B argic-natric)

Tipurile genetice de sol din clasa Luvisoluri sunt:

- PRELUVOSOL (EL)

- LUVOSOL (LV)

- PLANOSOL (PL)

- ALOSOL (AL)

Distribuţia luvisolurilor pe glob este reprezentată în figura 6.1. a) iar în Europa ocupă 6%

din suprafaţa totală (fig. 6.1. b).

a)

Page 35: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 35/92

Page 36: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 36/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

35

Fig. 6.2. Exemple de Preluvosol tipic (EL)

Ap

Ao

AB

Bt

Bt

Cca

C

Page 37: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 37/92

Page 38: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 38/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

37

Luvosol haplic Luvosol stagnic

Fig. 6.3. Exemple de Luvosol (LV)

Ao

El

Bt

C

Page 39: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 39/92

Page 40: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 40/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

39

Planosol albic-luvid Planosol gleic

Fig. 6.4. Exemple de Planosol (PL)

Ao

El

Bt

C

Page 41: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 41/92

U i i “D ă d J ” di G l ţi

Page 42: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 42/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

41

Alosol hiperdistric cromic Alosol hiperdistric stagnic

Fig. 6.5. Exemple de Alosol (AL)

Ao

El

Bt

C

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 43: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 43/92

p g p

LUCRARE DE LABORATOR NR. 7

CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILORDIN CLASA SPODISOLURI (SPO)

Generalităţi:

Aceasta clasă cuprinde soluri specifice etajului montan al ţării, puţin folosite în agricultură,doar ca pajişti şi fâneţe naturale (aproximativ 250.000ha).

Sunt soluri care au ca diagnostic un orizont B spodic (de la grecescul spodoscenusa).Orizontul B spodic poate fi Bhs, Bs sau criptospodic (Bcp) s-a format prin acumularea dematerial amorf (humus iluvial şi sescvioxizi) şi are următoarele însuşiri: culori în nuanţe de 7,5YR şi mai roşii, structura slab dezvoltată sau f ără structură, capacitate de schimb cationic relativmare, grosime minimă de 2,5 cm.

Au fost cunoscute sub denumirea de soluri brune feri-iluviale sau brune podzolice (SRCS1980).

În această clasă sunt cuprinse următoarele tipuri de soluri: - 

PREPODZOL (EP)

PODZOL (PD)

-  CRIPTOPODZOL (CP).

Distribuţia spodisolurilor pe glob este reprezentată în figura 7.1.

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 44: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 44/92

p g p

Din suprafaţa totală a Europei, spodisolurile ocupă 14%, fiind dominante în partea

nordică a continentului european, aşa cum se poate observa în figura 7.2. 

Fig. 7.2. Distribuţia Spodisolurilor în Europa

În figura 7.3. este reprezentată zona tipică de repartiţie a spodisolurilor, adică cea apădurilor de conifere.

Fig 7 3 Zona tipică de repartiţie a

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Page 45: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 45/92

Universitatea Dunărea de Jos din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

44

7.1. FIŞA DE LUCRU 18 – CLASA SPODOSOLURI (SPO)

-  PREPODZOLUL (EP)

Răspândire Condiţii naturale de

formare

Alcătuirea profilului Proprietăţi Subtipuri Fertilitate

Se caracterizeazaprin prezenta

orizontului Bs( faraorizont Es ) care s-aformat prinacumularea dematerial amorf(humus iluvial sisescvioxizi ).Se

 întâlnesc pe suprafete

ceva mai întinse înetajul molidului si încel alpin dinCarpatii Orientali,local si în CarpatiiMeridionali si înMuntii Apuseni, la

 înaltimi de peste1300 m altitudine.

Climatul în care s-auformat este rece, si

umed, cu temperaturimedii anuale de 3-60 C siprecipitatii anuale cuvalori între850-1200 mm. Vegetatianaturala este alcatuita dinpaduri de molid, uneori sicu fag, cu ierburi ce

prefera mediul acid depadure.Materialul parental îlconstituie gresiile,conglomeratele, sisturilecristaline etc., din carerezulta prin alteraremateriale detriticenisipoase, nisipo-lutoasesau luto-nisipoase, cu maiputin de 12% argila.

Orizonturile caracteristice profiluluiacestor soluri sunt

O-Ao(Au) -Bs-R (C).Orizontul O, are o grosime de 2-3 cm,alcatuit din moder sau moder cuhumus brut.Orizontul Aou are grosimea de 10-15cm, de culoare bruna închisa saubruna cenusie, textura luto-nisipoasa,fara structura sau slab conturata .şi

contine particule grosiere cuartoase.Orizontul Bs are grosimea variabila,20-70 cm, culoare brun galbuie, brunruginie, structura poliedrica slabconturata.Orizontul R este alcatuit din rociacide, silicioase, mai mult sau maiputin dezagregate. Apare la adâncimide 40-90 cm.

Continutul în humuseste scazut, reactia lor

este puternic acida (pH3,6), iar gradul desaturatie cu baze extremde scazut (V este 3/5%).

tipic,litic,

umbricscheletic,histic.

Prepodzolurile au ofertilitate naturala

scazuta, iar atuncicândsunt folosite pentruagricultura au nevoiede îngrasaminteorganice pentrurefacerea humusului,cea mai favorabila

utilizare fiind capasuni si fânetenaturale.

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Page 46: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 46/92

ţ

Facultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

45

7.2. FIŞA DE LUCRU 19 – CLASA SPODOSOLURI (SPO)

- PODZOLURILE (PD)

Răspândire Condiţii naturale de formare Alcătuirea profilului Proprietăţi Subtipuri Fertilitate

Podzolurile sedefinesc prinprezentaorizonturilor Bhssau Bs si Ea. Se

 întâlnesc în arealelemontane înalte,ocupând suprafetemai mari înCarpatii Meridionalisi mai mici înCarpatii Orientali.

Clima este umeda .i rece, cuierni aspre si lungi, cutemperaturi mediianuale de 2-30 C în etajulsubalpin si de 4-50 C în etajulmolidului. Precipitatiilemedii anuale sunt de 950-1300mm., regimul hidric percolativrepetat.Vegetatia forestiera estealcatuita din paduri de molid simai rar de molid

cu brad. Vegetatia ierboasa estespecifica , formata din ericaceesi muschi, plante ierboase,precum si arbusti (in etajul alpininferior întâlnim jneapan siienupar).Materialul parental estereprezentat de roci acide

metamorfice sau eruptive. Secaracterizeaza printr-o migratieintensa a sescvioxizilor, deobicei împreuna cu oparte din humus.

Podzolurile tipice au profil cuorizonturileAu sau Aou-Es-Bhs-R .Orizontul superior, închis laculoare, cu humus acid poateavea o grosime de 20-25 cm .Orizontul Es (eluvial spodic saupodzolic, saracit în materiiorganice si sescvioxizi si

 îmbogatit rezidual în silice) aregrosimea de 5-20 cm, albicios,cu neoformatii de silice (pudra),

iar sub acesta se afla un orizontBhs (de acumulare asescvioxizilor si a humusului),cu o grosime de 30-70 cm, brunruginiu, cu particule grosiere).

Sunt soluri cu texturagrosiera sau mijlocie;nediferentiata,nestructurate sau cuagregate grauntoaseslab dezvoltate înorizontul superior,bogate in humus (brut)acid în orizontulsuperior (8-25%), dar si

 în Bhs(5-15%),intens debazificate si

puternic acid (V% =5,pH<4), activitatemicrobiana şiaprovizionare foarteslaba cu substantenutritive.

tipic,feriluvic,litic,

histic,umbric,criostagnic,scheletic.

Podzolurile fac partedin categoria celormai putin fertilesoluri din taranoastra. Când suntocupate cu pajisti lise poate crestefertilitatea prinaplicarea de

 îngrasaminte chimicesi organice, deamendamente

calcaroase, lucrari decuratire si despargere amusuroaielor si prinsupraînsamântareacu specii de ierburivaloroase.

Page 47: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 47/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Page 48: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 48/92

Facultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

47

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 49: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 49/92

LUCRARE DE LABORATOR NR. 8

CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILORDIN CLASELE PELISOLURI (PEL) ŞI ANDISOLURI (AND)

8.1. CLASA PELISOLURI (PEL)

8.1.1. Generalităţi:

Orizonturile diagnostice ale solurilor din această  clasă  sunt orizontul pelic (z) sau

orizontul vertic (y) ale căror limite superioare se încadreză în intervalul de adâncime 0-20cm.

În solurile cultivate (cu categoria de folosinţă  arabil) limita superioară  de adâncime a

orizonturilor "y" şi "z" coincide cu limita de adâncime la care se execută arătura (sau a stratului

arabil). Limita inferioară a orizonturilor diagnostice se găseşte la o adâncime mai mare de 100

cm.

Din clasa Pelisoluri fac parte două  tipuri de sol, care prezintă  orizont pelic sau vertic începând din primii 20cm sau imediat sub Ap:

- PELOSOL (PE) - Orizontul diagnostic al pelosolurilor este un orizont pelic (z) cuprins

 între suprafaţa terenului sau adâncimea stratului arat şi adâncimea mai mare de 100 cm.

Orizontul pelic este plastic în stare umedă, are o împachetare densă şi prezintă crăpături largi şi

adânci în stare uscată. El se deosebeşte de orizontul vertic (y) prin aceea că agregatele structurale

sunt prismatice sau poliedrice uneori cu feţe de alunecare (nu frecvente).

- VERTOSOL (VS) - Vertosolurile se definesc printr-un orizont vertic a cărei limită 

superioară  este suprafaţa solului sau adâncimea la care se execută  arăturile, orizont ce se

continuă până la adâncimea de cel puţin 100 cm. În partea superioară şi mijlocie a profilului (0-

10 cm) conţinutul de argilă predominant smectitică este mai mare de 30%.

Pelosolurile şi vertosolurile nu prezintă în primii 50 cm proprietăţi stagnice intense (W),

proprietăţi gleice (Gr) sau proprietăţi salsodice intense (orizonturile "sa" sau "na").

Clasa pelisoluri include, pe lângă  solurile din clasa vertisoluri ale Sistemului român de

clasificare a solurilor (SRCS-1980) şi solurile foarte argiloase care nu au caractere tipice de

Page 50: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 50/92

Page 51: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 51/92

 

Page 52: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 52/92

51

a) b)

Fig. 8.1. Clasa Pelisoluri (PEL) tipul Pelosol (a) şi Vertosol (b) 

Ao

ABz

Bzw

BzGr

Ay

By

C

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 53: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 53/92

8.2. CLASA ANDISOLURI (AND)

8.2.1. GeneralităţiAceastă  clasă, nou introdusă  în Sistemul Român de Taxonomic a Solurilor (2003), se

caracterizează prin prezen ţ a orizontului andic în profil în lipsa orizontului spodic.

Din această clasă face parte un singur tip de sol, Andosolul (AN).

Andosolurile sunt definite morfologic prin: prezenţa orizontului A (Au, Ao, Am) urmat de

un orizont intermediar A/C, A/R, Bv la care se asociază proprietăţi andice pe cel puţin 30 de cm

grosime, începând din primii 25 cm ai profilului. Nu prezintă  alte orizonturi sau proprietăţi

diagnostice, sau dacă ele există sunt prea slab exprimate. Pot avea un orizont O sau T.

Repartiţia mondială  a andosolurilor este reprezentată  în figura 8.2. a), iar la nivelul

continentului european, acest tip de sol se găseşte în proporţie de 1% (Fig. 8.2. b)

a b

Fig. 8.2. Distribuţia mondială (a) şi în Europa (b) a Andosolului

8.2.2. Aplicaţie

După studierea fişelor de lucru, studenţii vor întocmi tabelele de diferenţiere a claselor de

Page 54: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 54/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură 

Page 55: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 55/92

Disciplina – Pedologie – lucrări practice

54

Andosol histic Andosol hidric Andosol luvic

Fig. 8.3 Subtipuri de Andosol

Au Ao

Au

A/C A/C

A/R

C C

R

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 56: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 56/92

LUCRARE DE LABORATOR NR. 9

CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR

DIN CLASA HIDRISOLURI (HID)

Generalităţi: Această clasă cuprinde soluri cu proprietăţi gleice (Gr) sau stagnice intense

(W), începând din primii 50 cm asociate altor orizonturi, f ără să aibă proprietăţi salsodice intense

(Sa, na) în primii 50 cm, sau pot fi soluri cu orizont A limnic şi histic (T) submers. S-au format

prin urmare sub influenţa unui exces de apă.

Tipurile genetice de sol din clasa Hidrisoluri sunt: 

-  Stagnosol (SG)  - Aceste soluri mai sunt cunoscute şi sub denumirea de soluri

pseudogleice. Se definesc printr-un orizont diagnostic stagnogleic cu limita

superioară până  la 50 cm adâncime, grefat pe orizontulA şi/sau E şi B. Sunt soluri

dispersate într-un spaţiu geografic larg (de la stepă  până  la arealul pădurilor), pe

terenurile cu exces de apă  provenită  din pânza freatică, nesalinizată  sau slab

salinizată, dar bogată în CaCO3şi aflată la suprafaţă sau aproape de suprafaţa solului,

până la 1-1,5 m.

-  Gleiosol (GS) - sunt soluri freatic hidromorfe ce se definesc printr-un orizont O şi/sau

A (moIic-Am, ocric-Ao, umbric-Au) şi prin proprietăţi gleice (orizont Gr) care apar

 în partea superioară  a profilului începând cu adâncimea de 0-50 cm. Aceste

proprietăţi (gleice-orizont Gr) apar în profilul solului atunci când acesta este complet

saturat cu apă  freatică  o perioadă  lungă  de timp; saturarea, determină  procese de

reducere şi de segregare a fierului dând un colorit specific. 

-  Limnosol (LM) - se defineşte printr-un orizont diagnostic A limnic sau orizont histic

sau turbos submers, urmate de un orizont Gr. Limnosolurile sunt soluri subacvaticesubmerse formate pe fundul rezervoarelor de apă: bălţi, lacuri şi lagune. Denumirea

de limnosoluri dată acestor soluri provine de la limnus care în limba latină înseamnă 

mâl, mlaştină. 

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 57: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 57/92

Fig. 9.1. Repartiţia mondială a hidrisolurilor

Fig. 9.2. Repartiţia hidrisolurilor în Europa

În România, hidrisolurile ocupă o suprafaţă mică, de aproximativ 105ha, fiind răspândite

insular sau în fâşii în sectoarele joase cu drenaj deficitar din depresiunile intracarpatice sau din

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina Pedologie lucrări practice

Page 58: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 58/92

Disciplina – Pedologie – lucrări practice

57

9.1. FIŞA DE LUCRU 24 – CLASA HIDRISOLURI (HID)

STAGNOSOLUL (SG)

Răspândire Condiţii naturale de

formare

Alcătuirea profilului Proprietăţi Subtipuri Fertilitate

Stagnosolurile se întâlnesc pe suprafeţerestrânse pe platourile şiterasele dealurilor şipodişurilor (PiemontulGetic, Piemonturilevestice, Podişul Someşan,Podişul Sucevei ), precumşi pe terenuri plane sauuşor înclinate aledepresiunilor intra- ,

peri- şi subcarpatice(Braşov, Făgăraş, Haţeg,Zarand, Baia mare,Rădăuţi).

În condiţiile de mediuexistente în zonele derăspândire, în formareastagnosolului au locprocese specifice destagnogleizare(reducere a compuşilorde fier şi mangan),urmată  de mobilizare,precipitare, depunere şiredistribuire, datorită 

alternanţei perioadelorcu exces de umiditatestagnantă cu perioadelecu deficit de apă. 

Stagnosolurile prezintă  următoareamorfologie:

Aow-ABW-BvW-C.

Orizontul Aow  are o grosime de 20-30cm, culoare brun cenuşie, sau cenuşie închis,structură  poliedrică  angulară, slab dezvoltată,neoformaţiuni ferimanganice fine;

ABW are o grosime de 10-20 cm, culoarecenuşie-oliv cu pete cenuşiu-verzui şi/sau brune–gălbui sau brune, structură  poliedrică 

subangulară. Prezintă  neoformaţiuni de fer şimangan, (pelicule, concreţiuni).

Orizontul BvW  are grosimea de 50-90cm, culoare cenuşie verzuie, pete de culoarebrună  sau brun roşcată, structură  poliedrică angulară  mare şi foarte mare, neoformaţiunimangano-ferice.

Orizontul C apare la adâncimi mai mari

de 120 cm, are culoare cenuşie cu pete brun-gălbui, nestructurat, cu separaţii ferimanganice.

Sunt soluri reci cu textură fină, permeabilitateredusă  pentru apă  şi aer.Conţinutul de humus esteredus (2-4%), pH –ul arevalori cuprinse între 5,2şi 6,4, grad de saturaţie înbaze 50-80%. 

tipic,luvic,albic,gleic,vertic,planic,histic 

Pretabilitateslabă  pentrufâneţe, dauproducţii micişi de calitateslabă. Pot fifolosite capăşune cucondiţiaevităriipăşunatului în

perioadeleumede. 

Page 59: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 59/92

Page 60: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 60/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 61: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 61/92

60

Stagnosol (SG) Gleiosol (GS) Limnosol (LM)

Fig. 9.3. Tipurile de sol din clasa Hidrisoluri (HID)

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

LUCRARE DE LABORATOR NR 10

Page 62: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 62/92

LUCRARE DE LABORATOR NR. 10

CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR

DIN CLASA SALSODISOLURI (SAL) = SOLURI HALOMORFE

Generalităţi

Salsodisolurile se caracterizează prin existenţa unui orizont salic (sa) sau orizont natric (na)

 în partea superioară a solului (în primii 50 cm) primii 50 cm sau orizont Btna.

Această clasă cuprinde soluri cu orizont superior A (ocric sau molic) sau A şi Bv la care se

asociază un orizont salic (sa) sau natric (na) în primii 50 cm; sau soluri cu orizont A sau orizont

A şi E urmat de un orizont argic- natric (Btna) indiferent de adâncime.

Tipurile de sol cuprinse în clasa Salsodisoluri sunt:

Solonceac (SC) - Sunt soluri cu orizont A ocric sau A molic (Ao, Am) şi orizont

intermediar în care se asociază orizontul salic (sa), în primii 50 cm. Pot avea orizontcalcic, cambic, vertic, natric, hiponatric şi proprietăţi gleice în primii 100 cm.

-  Soloneţ (SN) – Sunt soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, Am), urmat direct

sau după un orizont eluvial (El, Ea), de un orizont argic/natric (Btna), indiferent de

adâncime. Pot avea orizont calcic, orizont salic sub 50cm adâncime şi proprietăţi

gleice din primii 100cm.

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 63: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 63/92

Fig. 10.2. Repartiţia Solonceacurilor la nivelul Europei

Cea mai mare parte a solonceacurilor din ţara noastră s-au format sub influenţa pânzelor

freatice aflate la adâncime critică (1-3 m) , bogate în săruri solubile (peste 0,5 – 3 g/l), cazuri în

care apa freatică urcă prin capilaritate până la suprafaţă unde se evaporă, iar sărurile se depun.

Acumularea de săruri solubile poate avea loc şi datorită exploatării neraţionale a unor terenuri

agricole (fenomen denumit săr ăturare sau salinizare secundar ă), ca de exemplu: irigarea cu ape

mineralizate sau irigarea neraţională  a terenurilor cu pânze freatice mineralizate şi aflate la

adâncime subcritică etc. Soloneţurile se întâlnesc împreună  cu solonceacurile, dar numai pe terenurile afectate

alternativ de salinizare-desalinizare, datorită  apei freatice cu nivel oscilant sau asociate cu

solonceacuri supuse desalinizării ca urmare a adâncirii nivelului apelor freatice

Page 64: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 64/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 65: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 65/92

64

10.2. FIŞA DE LUCRU 28 – CLASA SALSODISOLURI (SAL)- 

SOLONEŢUL (SN)

Răspândire Condiţii naturale de formare Alcătuirea profilului şi proprietăţile pe orizonturi Fertilitate

Se formează  pe lunci, peforme de reliefdepresionare,

acumulative, cu drenajdefectuos.

Condi ţ iile de climă  în care aparaceste soluri sunt caracterizateprin temperaturi medii anuale

mai mari de 9

o

C, sumaprecipitaţiilor anuale mai mică de 600mm şi un bilanţ hidroclimatic moderat deficitarşi foarte deficitar.Vegeta ţ ia specifică  soloneţuriloreste formată  din specii ierboasecare tolerează  alcalinitatea:Lepidium crasifolium, Statice

gmeline, Arthemisia maritima,dar şi din speciinehalofile. Materialul parental   este formatdin depozite aluviale cu diferitetexturi sau din marne salifere devârste geologice diferite.

Soloneţurile tipice au profilul Ao-Btna-C sauCGo sau Ao-El-Btna-Cgo.

Orizontul Ao este de grosimi variabile (de la

câţiva cm la peste 20cm), cenuşiu deschis;Orizontul El are grosimi de 2-25 cm, culoarebrună-cenuşie, structură lamelară, relativ afânat.

Orizontul Btna are o grosime de 30-80 cm, brunpână  la brun închis şi începe de la o adâncime mică,proprietăţile fiind determinate de acumularea de argilă migrată  de sus, structură  columnară, restulproprietăţilor nefavorabile plantelor cultivate, procentridicat de Na adsorbit (V 100%; Na > 15%, până la 70

– 80% din T) si uneori chiar Na2CO3  liber şi reacţieputernic alcalină (pH > 8,5 – 9).

Orizontul CGo – dacă  se află  sub influenţaapelor freatice, fie direct materialul parental C;neoformaţiuni de argilă  (pelicule) în Btna, de oxizi(inclusiv bobovine) mai ales deasupra lui Btna şireziduale (pelicule cuarţoase sau pudră  de silice) înpartea superioară. Apare la adâncimi de 40 – 80cm.

Fertilitatea acestor soluri esteextrem de redusă. În condiţiinaturale, sunt ocupate de

pajişti de foarte slabă  calitate(plante specifice dealcalinitate). Pentru a ficultivate cu plante agricoleeste necesară  ameliorareaacestor soluri.

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice 

LUCRARE DE LABORATOR NR. 11

Page 66: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 66/92

CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREA SOLURILOR

DIN CLASA HISTISOLURI (HIS)

Generalităţi

Clasa Histisoluri cuprinde soluri alcătuite din material organic de descompunere în

stratul de la suprafaţa solului, fiind constituite din orizonturi organice nehidromorfe (orizont

folic) sau hidromorfe (orizont turbos).Tipurile de sol cuprinse în clasa Histisoluri sunt:

- Histosolurile (TB) – care sunt soluri având ca orizont diagnostic un orizont hidromorf

T – orizont organic hidromorf histic sau turbos, cu o grosime de cel pu ţin 50 cm în primii 100

cm. Acest orizont este constituit din material sapric sau hemic. Histosolurile se întâlnesc în

condiţii de mediu saturat cu apă  şi vegetaţie specifică  reprezentată  de muşchi, Cyperaceae,

Juncaceae sau alte plante hidrofile. Procesele pedogenetice caracteristice sunt de turbifiere a

resturilor organice, care rămân nedescompuse sau incomplet descompuse şi procese de

acumulare în urma cărora rezultă straturi groase de turbă.

- Foliosolurile (FS) sunt soluri organice constituite dintr-un orizont organic nehidromorf

sau orizont folic (O). Grosimea minimă a acestui orizont este de 50 cm sau de numai 20 cm dacă 

orizontul O este situat direct pe rocă (R).Repartiţia mondială  a Histisolurilor este reprezentată  în figura 11.1. La nivelul

continentului european, Histisolurile ocupă 5% din suprafaţa totală (fig. 11.2).

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice 

Page 67: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 67/92

Fig. 11.2. Repartiţia Histisolurilor în Europa şi profilul unui Histosol tipic

În figura 11.3. este reprezentată  imaginea unei regiuni în care sunt răspândite

Histisolurile (mai precis din nordul Europei).

Fig. 11.3 Regiune tipică pentru formarea Histisolurilor

Aplicaţie: După studierea fişelor de lucru, studenţii vor întocmi tabelele de diferenţiere a

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice 

Page 68: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 68/92

67

11.1. FIŞA DE LUCRU 29 – CLASA HISTISOLURI (HIS) - HISTOSOLUL (TB)

Răspândire Alcătuirea profilului Proprietăţi FertilitateSunt răspândite pe arealerestrânse în depresiuniintracarpatice:Maramureş,Dorna, Bilbor, Gheorghieni,Miercurea Ciuc, Braşovprecumarealele mlăştinoase aleinor câmpii( Câmpia Leşului,

Crişurilor, TimişEcedea) sau înlunci( Lunca Dunării, Oltului,Făgăraşului), lacuri, bălţi. 

Datorită  adâncimiimari la care se află substratul mineral,solurile turboase auprofilul format doardintr-un orizont cu ogrosime de peste 50

cm până  la câţivametri. 

Aceste soluri nu au nicistructură  nici textură, fiindcaracterizate printr-o saturaţiecu apă şi aeraţie nulă sau foartemică, sărace în humus şi însubstanţe nutritive; V% şi pH-ul variază in limite foarte largi,

 în funcţie de zonă, dechimismul apei şi de vegetaţiaexistentă. 

Au o fertilitate foarte scăzută  şi sunt folosite naturalpentruobţinerea de furaje. Prin ameliorare pot fi utilizate

 în cultura plantelor (ccânepă, porumb, floarea-soarelui,legume). Măsurile recomandate pentru ameliorarea lorsunt desecarea sau prelucrarea adâncă, aplicareacalcaroase (dacă au pH acid). Materialul turbos poate fiexploatat şi folosit îndiverse scopuri: combustibil local,

prepararea de nămoluri terapeutice, confecţionarea deghivece nutritive, aşternut pentru vite, îngrăşăminteorganice. 

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice 

11.2. FIŞA DE LUCRU 30 – CLASA HISTISOLURI (HIS) - FOLIOSOL (FS)

Page 69: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 69/92

68

11.2. FIŞA DE LUCRU 30 CLASA HISTISOLURI (HIS) FOLIOSOL (FS)

Răspândire Alcătuirea profilului Proprietăţi Fertilitate

Formarea acestor soluri are loc caurmare a acumulărilor succesive de

material organic alcătuitpredominant din frunze ale speciilorforestiere şi din alte categorii dematerial acumulat prin intermediulapelor care antrenează, transportă şidepun materialul organic în arealele

depresionare cu caracter acumulativ

Profilul foliosolurilor esteconstituit din următoareasuccesiune de orizonturi:Ol-Of-Oh-C sau R.

Grosimea minimă  aorizonturilor organice (Ol,Of şi Oh) a foliosoluriloreste de 50 cm. 

Proprietăţile fizico-chimice variază  în funcţie detipul de vegetaţie (respectiv tipul de litieră: demolid, pin ori de brad) şi de condiţiile climaticecare influenţează  activitatea microorganismelorimplicate în procesul de alterare. Substanţelenutritive rezultate din alterareamaterialuluorganic şi antrenate către parteaminerală  a solului sunt refolosite în nutriţia

minerală a speciilor forestiere.

Foliosolurile au utilizaresilvică, fertilitatea lor fiindinfluenţată  de gradul dedescompunere amaterialului organic şi de

 însuşirile stratuluimineral. 

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

LUCRARE DE LABORATOR NR 12

Page 70: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 70/92

LUCRARE DE LABORATOR NR. 12

CONDIŢIILE, CARACTERISTICILE ŞI RECUNOAŞTEREASOLURILOR DIN CLASA ANTRISOLURI (ANT)

Generalităţi

Clasa antrisolurilor este o clasă de soluri recent introdusă în clasificarea solurilor atât

pe plan mondial, cât şi în ţara noastră, cuprinde soluri care au la suprafaţă  un orizont

antropedogenetic (intens modificat antropic) de cel puţin 50 cm grosime, sau soluri a căror

orizont A şi E (după  caz) au fost îndepărtate prin eroziune accelerată  sau decopertate, la

suprafaţă aflându-se resturi de orizont B sau C.

Din această clasă fac parte: erodosolurile (ER) şi antrosolurile (AT)

-  Erodosolurile (ER)  - Această  categorie de soluri se caracterizează  printr-un profil

intens trunchiat prin eroziune sau decopertare ca urmre a activitătii umane, astfel că 

orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol. De regulă prezintă la suprafaţă un orizont Ap, provenit din orizontul B sau C, sau din AB sau AC, având

sub 20cm grosime. Sedimentele (materiale parentale) scose la suprafa ţă prin eroziune

sau prin decopertare sunt considerate roci şi încadrate ca atare.

-  Antrosolurile (AT) –  au ca orizont diagnostic un orizont antropedogenetic (un A

hortic sau un orizont de asociere antracvic notat cu aq) cu o grosime minimă de 50 cm.

Aceste orizonturi sunt orizonturi minerale de suprafaţă  foarte puternic transformate

prin fertilizare îndelungată, lucrări adânci, creşterea cotei suprafeţei terenului prin

adaos de material ca urmare a unei lungi perioade de lucrare a solului, irigare cu ape

bogate în suspensii sau prin utilizarea îndelungată în orezării. 

AplicaţieDupă studierea fişelor de lucru, studenţii vor întocmi tabelele de diferenţiere a claselor

de sol şi respectiv a tipurilor de sol din clasa Antisoluri, după  care vor recunoaşte solurile

reprezentate în Anexa 10 notănd taxonii superiori sub fiecare profil de sol din figura

Page 71: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 71/92

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 72: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 72/92

71

a - Erodosol b - Antrosol hortic c – Antrosol tericol

Fig. 12.1. Clasa Antrisoluri (a – Erodosol, b – Antrosol hortic şi c – Antrosol tericol)

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

LUCRARE DE LABORATOR NR. 13

Page 73: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 73/92

CARTAREA ŞI BONITAREA SOLURILOR

13.1. CARTAREA SOLURILOR

Prin lucrările de cartare pedologică şi de bonitare cadastrală a solurilor se realizează baza

de date grafice şi descriptive necesare pentru inventarierea, clasificarea şi evaluarea resurselor

de sol dintr-un spaţiu geografic, care poate să fie reprezentat de o exploataţie agricolă sau de unteritoriu administrativ-cadastral.

Învelişul de soluri este studiat în raport cu factorii naturali şi antropici ce îi determină 

 însuşirile şi respectiv, fertilitatea naturală cu diferite favorabilităţi pentru creşterea şi dezvoltarea

fitocenozelor agrare sau naturale.

Utilizarea resurselor funciare din cadrul ecosistemelor agricole presupune cunoaşterea

riguroasă a modului de manifestare şi evoluţie a factorilor restrictivi ai capacităţii de producţie.

În acest scop se impune efectuarea periodică  a studiilor pedologice, care asigură baza de date

primare a caracteristicilor morfologice şi a însuşirilor fizice şi chimice pe unităţi cartografice de

sol (US) şi respectiv de teritoriu ecologic omogen (T.E.O).

Prin cartarea solurilor se înţelege un complex de operaţiuni. care constă  în cercetarea,

identificarea şi delimitarea spaţială  a diferitelor soluri existente pe un anumit teritoriu şi apoitranspunerea lor pe hartă.

După  executarea recunoaşterii teritoriului, pedologul trece la cartarea propriu-zisă.

Aceasta constă  în cercetarea detaliată  a învelişului de sol precum şi a condiţiilor fizico-

geografice prin metoda descriptiv-comparativă asociată cu analiza geografico-genetică.

Cartarea solurilor se realizează cu ajutorul profilelor de sol repartizate pe teren, în aşa fel

 încât să  formeze o reţea de puncte. Ele nu se deschid toate la aceeaşi adâncime, ci variază  în

funcţie de scopul pe care-l urmăresc în cartare.

Profilurile de sol, care se deschid în cartările la scară mare şi mijlocie, sunt de trei feluri:

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Profilurile principale se execută până la adâncimea rocii generatoare de sol, având astfel

Page 74: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 74/92

o succesiune completă de orizonturi a profilului de sol, adâncimea lor variază între 1-3 m şi este

condiţionată de tipul de sol, de roca generatoare, de condiţiile de relief şi de scopul cercetării.

După executarea acestui tip de profile, cercetarea şi descrierea solului durează 1,5 - 2,0

ore. Din aceste profile se ridică şi probe de sol pentru analize.

 Profilurile secundare  servesc pentru studiul complementar al profilelor principale, în

vederea determinării suprafeţei de răspândire a acestora. De asemenea, servesc şi la stabilirea şi

caracterizarea varietăţilor de soluri în funcţie de sesizarea unor însuşiri deosebite. Ele se execută până la adâncimea de 90-150 cm, porţiune ce reprezintă partea principală a profilului de sol 

La aceste profile se face o descriere detaliată  din care se vor ridica profilele principale şi

se execută în număr mult mai mare decât al profilelor principale.

 Profiluri de control sau sondajele  servesc la delimitarea unităţilor de sol identificate şi 

caracterizate prin profilurile principale şi cele secundare. Acestea sunt puţin adânci, permit doar

cercetarea orizontului A şi începutul celui următor (50-60 cm adâncime). Ele se descriu sumar,

notându-se grosimea orizontului superior, textura acestuia etc. şi se amplasează de obicei între

două profile secundare, prin tatonări la locul unde se presupune trecerea de la un sol la altul.

Acestea se trec şi pe hărţile topografice. 

Drumurile parcurse de pedolog, de-a lungul cărora s-au amplasat şi cercetat profiluri de

sol, reprezintă itinerariile de lucru. Itinerariile se stabilesc fie după metoda traverselor paralele,fie după metoda circuitului. Aceste două metode se combină în munca de teren.

În metoda traverselor paralele, itinerariile sunt reprezentate prin linii (drumuri) paralele,

situate la distanţe aproximativ egale (dependente de scara hărţii), încât să fie uniform acoperită 

 întreaga suprafaţă  de cartat, iar orientarea şi fixarea lor trebuie f ăcută, în aşa fel încât să 

traverseze toate formele peisajului geografic. În vederea efectuării acestor itinerarii sunt necesare

hărţile topografice şi observaţiile notate în timpul recunoaşterii.

Metoda traverselor paralele este mult folosită în teritoriile slab fragmentate şi cu înveliş 

de sol variat. Limitele de sol pun în eviden ţă această situaţie prin interpretarea a două traverse şi

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Delimitarea unităţilor de sol este una dintre lucrările cele mai importante în cartarea

Page 75: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 75/92

pedologică. La baza delimitării acestor unităţi trebuie să stea raportul care există între condiţiile

naturale şi procesul de formare a solului. 

Solul reprezintă oglinda peisajului geografic, iar unităţile de sol, modul de împletire al

factorilor naturali. Factorii naturali care pot furniza limite precise sunt relieful şi vegetaţia.

Astfel, în cazul sărăturilor, cartarea geobotanică  este echivalentă  cu cartarea pedologică. De

asemenea, dacă s-a ajuns la stabilirea unei interdependenţe între sol şi o anumită formă de relief,

delimitarea unităţii de sol se reduce la delimitarea formei de relief. În cazul solurilor luate înfolosinţă agricolă, delimitarea unităţilor de sol se face acolo unde culoarea, textura şi structura

solului se schimbă.

Delimitarea este mai complicată  în situaţia în care trecerea între unităţile de sol se face

treptat iar limitele nu sunt clare. Atunci ea trebuie f ăcută cu ajutorul unui număr mai mare de

profile secundare şi de control. În acest mod limita devine o fâşie mai lată sau mai îngustă, prin

care se face trecerea de la o unitate la alta, iar pedologul cartator este obligat s ă precizeze până 

unde, în cuprinsul fâşiei, domină caracterele uneia dintre unităţile de sol şi unde se remarcă saltul

calitativ care indică transformarea unităţii respective în alta unitate.

În funcţie de scara de cartare se pot face unul sau mai multe sondaje în vederea stabilirii

limitei.

Paralel cu identificarea limitelor pe teren se face şi transportarea lor pe hartă, ţinândseama de toate punctele reper de pe hartă. Exactitatea traseului pe hartă a limitelor depinde de

scara hărţii, de detaliile de planimetrie şi nivelment reprezentate pe hartă  şi de complexitatea

 învelişului de sol.

În trasarea limitelor de sol există anumite ” limite ” de toleranţă, în funcţie de scara hărţii

şi de felul în care limitele se evidenţiază pe teren.

Pentru hărţile la scări mijlocii şi mari se prevăd următoarele limite de toleranţă:

•  limite distincte pe teren = 2mm toleranţa pe hartă;

•  limite clare pe teren = 4mm toleranţă pe hartă;

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

sunt legate de un anumit microrelief ( exemplu: într-un complex de soluri alcătuit din

i i l i i l ţ i li i l bil d ă i li f l ţ il ă

Page 76: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 76/92

cernoziomuri gleizate şi soloneţuri, limitele se stabilesc după  microrelief - soloneţurile ocupă 

microdepresiile, iar cernoziomurile gleizate ocupă spaţiile dintre ele; dacă teritoriu este cultivat,

golurile din cultură indică suprafeţe cu soloneţuri).

Prin asociaţii de soluri se înţeleg suprafeţe alcătuite dintr-un sol predominant, dar la care

sunt incluse şi suprafeţe relativ mari de alte soluri, aflate într-o strânsă  corelaţie geografică.

Cartarea acestora se face întocmai ca la complexele de soluri.

Cartarea propriu-zisă  se încheie cu alcătuirea unei hărţi de soluri. În acest fel se face oprimă lucrare a materialului obţinut în urma activităţii de teren.

Asupra probelor de sol luate din teren se vor executa o serie de analize de laborator

necesare pentru o caracterizare cât mai completă a solurilor întâlnite în teritoriul de cercetare.

Dintre determinările care se efectuează în laborator unele sunt comune iar altele specifice

pentru anumite soluri.

 Analize comune: 

determinarea humusului;

determinarea bazelor schimbabile;

determinarea capacităţii totale de schimb cationic;

determinarea pH-ului;

determinarea N, K, P asimilabile;determinarea compoziţiei granulometrice;

determinarea porozităţii şi a gradului de structurare;

determinarea stabilităţii mecanice şi hidrice ale agregatelor, etc.

 Analize specifice pentru anumite soluri:

determinarea carbonaţilor;

determinarea sărurilor solubile;

determinarea acidităţii hidrolitice şi de schimb;

determinarea aluminiului mobil, etc.

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

denumirile taxonomice ale solurilor, iar în a doua parte sunt prezentate texturile de la suprafaţa

acestora şi acolo nde este ca l a rocilor generatoare de sol

Page 77: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 77/92

acestora şi, acolo unde este cazul, a rocilor generatoare de sol.

Legenda pentru soluri (prima parte) în cazul hărţilor la scară mică sau mijlocie cuprinde

toate tipurile, subtipurile şi complexele de soluri, înşirate în succesiunea lor natural-geografică,

dar care în parte urmăreşte firul unei clasificări, iar în cazul hărţilor la scară mare, legenda de

soluri reprezintă clasificarea de soluri adoptată.

Dacă  harta cuprinde atât zone de munte, cât şi de câmpie, în legendă  se vor separa

solurile de munte cu cele de câmpie.În legendă, unităţile de sol se notează  prin simboluri (sau cifre), culori (sau haşuri) şi

semne. Semnele se folosesc de obicei, pentru marcarea pe hartă a ivirilor izolate de soluri, care

nu pot fi reprezentate la scara hărţii respective.

Complexele de soluri se notează  în legenda hărţii prin tipurile sau subtipurile de sol

predominante. Reprezentarea lor grafică  se face fie prin dungi alternative divers colorate, fie

prin colorarea fondului unităţii cu culoarea solului predominant, celelalte soluri fiind

reprezentate prin semne.

În a doua parte a legendei se face referire la textura solurilor la suprafaţă, iar în unele

cazuri şi la textura rocilor de solidificare. Pentru solurile formate pe roci neconsolidate,

reprezentarea grafică a texturii se face prin haşuri, iar pentru cele formate pe roci consolidate,

reprezentarea se face prin semne.Alcătuirea hărţii de sol constă în desemnarea unei baze topografice în care sunt înscrise

numai datele topografice absolut necesare. Acestea trebuie să cuprindă următoarele elemente:

 curbele de nivel   →  vor fi trasate pe baza topografică  numai acelea prin care

relieful este scos uşor în evidenţă:

 re ţ eaua hidrohrafică a teritoriului → se consemnează pe hartă în totalitatea ei;

 re ţ eaua de drumuri →  vor fi reprezentate numai drumurile principale şi căile

ferate;

localităţ ile →vor fi menţionate pe hartă cu scop de orientare.

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

În afara hărţilor de sol se mai întocmesc şi hărţi corelative cum sunt:

harta geomorfologică (relieful);

Page 78: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 78/92

harta geomorfologică (relieful);

harta litologică;

harta eroziunii solului;

harta hidrogeologică;

harta agropedoameliorativă;

harta geobotanică.

Raportul pedologic este un text în care sunt prezentate rezultatele cercetărilor pedologiceefectuate. Acesta constituie o explicare şi completare a hărţilor, prin descrierea condiţiilor

naturale, caracterizarea solurilor şi indicarea problemelor de ordin practic.

13.2. BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE

Bonitarea terenurilor agricole reprezintă o acţiune complexă de cercetare şi de apreciere

cantitativă  a principalelor condiţii care determină  rodirea plantelor, de stabilire a gradului de

favorabilitate a acestor condiţii pentru fiecare folosinţă  şi cultură. Deoarece capacitatea de

producţie a terenurilor se modifică  sub influenţa factorilor naturali, dar mai ales datorită 

intervenţiei omului, bonitarea trebuie actualizată în permanenţă.

În interpretarea practică a cercetării condiţiilor naturale pentru nevoile producţiei agricolese deosebesc două  laturi şi anume : bonitarea şi caracterizarea tehnologică  a terenurilor. În

România , bonitarea se face pe seama sistemului elaborat şi îmbunătăţit de către D. Teaci.

Exprimarea favorabilităţii pentru diferitele se face prin note de bonitare în condiţiile naturale şi

potenţarea notelor de bonitare, prin aplicarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi a unor

tehnologii curente ameliorative. Pentru calculul notelor de bonitare se folosesc anumi ţi

indicatori, denumiţi indicatori de bonitare , iar pentru potenţarea notelor de bonitare, prin

aplicarea lucrărilor de îmbunătăţiri financiare şi a unor tehnologii curente ameliorative, se

utilizează indicatorii de potenţare.

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

O unitate de teritoriu ecologic omogen (TEO) cuprinde terenurile care prezintă aceeaşi

situaţie referitoare la caracteristicile exprimate prin indicatorii respectivi (temperatură medie

Page 79: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 79/92

situaţie referitoare la caracteristicile exprimate prin indicatorii respectivi (temperatură  medie

anuală, precipitaţii medii anuale, textură, volum edafic, pH, rezerva de humus).

Notarea TEO - lor este arbitrară, folosindu-se cifre arabe de la 1 la numărul care

individualizează ultima unitate TEO delimitată. Numărul TEO – lor este cu atât mai mare, cu cât

scara la care se lucrează este mai mare şi cu cât variaţia factorilor naturali şi antropici este şi ea

mai mare. Terenurile agricole din România sunt cuprinse în cca. 122.000 TEO-uri (scara 1:

50.000).

13.3. INDICATORI DE CARACTERIZARE TEHNOLOGICĂ 

Odată cu bonitarea se face şi caracterizarea tehnologică a terenurilor respective, în scopul

determinării necesităţilor şi posibilităţilor de sporire a capacităţii de producţie.

Pentru caracterizarea tehnologică a terenurilor se folosesc 8 indicatori şi anume:

pretabilitatea pentru irigaţii;

necesitatea lucrărilor de prevenire şi combatere a excesului de umiditate;

necesitatea lucrărilor de prevenire şi combatere a salinităţii şi alcalinităţii;

necesitatea lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii;specificul lucrărilor solului şi mecanizabilitatea;

consumul de energie şi durata perioadei pentru lucrările solului;

necesitatea amendării calcice şi specificul fertilizării;

necesitatea lucrărilor de recultivare şi combatere a poluării.

În cadrul fiecărui indicator tehnologic s-au separat clase şi subclase de terenuri. Clasele

 împart sau grupează terenurile în funcţie de intensitatea restricţiilor sau a necesităţilor lucrărilor

respective de ameliorare. Subclasele împart sau grupează terenurile după natura restricţiilor sau

specificul tehnologiilor culturale.

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

adâncimea apei freatice;

adâncimea la care apare roca dură;

Page 80: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 80/92

adâncimea la care apare roca dură;

clase texturale în orizontul Ap sau în primii 20 cm;

clase texurale pe adâncimea profilului în secţiunea de control;

conţinutul de schelet;

contraste de textură;

gradul de descompunere a materiei organice;

volum edific util;inundabilitatea;

poluarea solului.

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 81: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 81/92

BIBLIOGRAFIE

1. Blaga Gh., Rusu I. ,Udrescu S.,Vasile D. - ”Pedologie”, Editura Didactică  Bucureşti, 1996;

2. Blaga Gh.,Filipov F.,Rusu I.,Udrescu S.,Vasile D. - ” Pedologie”, Ed. Academic Pres., Cluj-

Napoca, 2005 ;

3. Burtea Mariana Carmen – “Note de curs”, Facultatea de Inginerie Brăila, 2008

4. Canarache A. – “Fizica solurilor agricole”. Editura Ceres, Bucureşti, 1990.

5. Chiriţă C.D. – “Ecopedologie cu baze de pedologie generală”. Editura Ceres, Bucureşti, 1974.

6. Florea N. – “Cercetarea solului pe teren”. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.

7. Florea N. – “Geochimia şi valorificarea apelor din Câmpia Română  de Nord-Est”, Editura

Academiei R.S.R. Bucureşti, 1976.8. Florea N., Munteanu I., Rapaport O., Chi\u C., Oprea M. – “Geografia solurilor României”.

Editura Ştiinţifică Bucureşti, 1968.

9. Florea N., Dumitru M. – “Ştiinţa solului în România în secolul al-XX-lea”, Editura Cartea

pentru toţi, Bucureşti, 2002.

10. R. Lăcătuşu - “Mineralogia şi chimia solului”. Editura Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iaşi,

2000.

11. Marin Gh. – “Bazele ştiinţei solului”, Ed.Univ.Dunărea deJos, Galaţi. 2004;

12. Marin Gh. – “Pedologie generală” ,Ed.Ceprohart , Brăila, 2000;

13. Oanea N. – “Pedologie generală”, Editura Alutus, Bucureşti, 2005.

14 . Oanea N. – “Pedologie ameliorativă”, Editura Alutus, Bucureşti, 2003.

15. Obrejanu Gr., Măianu Al. – “Pedologie ameliorativă”. Editura agro-silvică, Bucureşti, 1976.

16. Puiu Şt., Adrian Basarab – “Pedologie”. Ed. Piatra Craiului, Bucureşti, 2001.

17. Rauţă C., Dumitru M. s.a. – ICPA “Monitoringul stării de calitate a solurilor din România”,

vol I-II Ed Publistar Bucuresti 1998 ;

Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaţiFacultatea de Inginerie Brăila, Specializarea Agricultură Disciplina – Pedologie – lucrări practice

Page 82: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 82/92

 APLICATIA 1: Să se recunoască şi să se specifice taxonii superiori ai profilelor de sol din imaginile următoare.

(Clasa, tipul şi eventual subtipul solului din fiecare imagine vor fi notate în căsuţele de sub acestea)

Page 83: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 83/92

82

 APLICATIA 2: Să se recunoască şi să se specifice taxonii superiori ai profilelor de sol din imaginile următoare.

(Clasa, tipul şi eventual subtipul solului din fiecare imagine vor fi notate în căsuţele de sub acestea)

Page 84: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 84/92

83

 

APLICATIA 3: Să se recunoască şi să se specifice taxonii superiori ai profilelor de sol din imaginile următoare.

(Clasa, tipul şi eventual subtipul solului din fiecare imagine vor fi notate în căsuţele de sub acestea)

Page 85: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 85/92

84

 APLICATIA 4: Să se recunoască şi să se specifice taxonii superiori ai profilelor de sol din imaginile următoare.

(Clasa, tipul şi eventual subtipul solului din fiecare imagine vor fi notate în căsuţele de sub acestea)

Page 86: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 86/92

85

1. pH = 7,5 2. pH = 4,8 3. pH = 4,5 4. pH = 7,2

 

APLICATIA 5: Să se recunoască şi să se specifice taxonii superiori ai profilelor de sol din imaginile următoare.(Clasa, tipul şi eventual subtipul solului din fiecare imagine vor fi notate în căsuţele de sub acestea)

Page 87: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 87/92

86

 

APLICATIA 6: Să se recunoască şi să se specifice taxonii superiori ai profilelor de sol din imaginile următoare.

(Clasa, tipul şi eventual subtipul solului din fiecare imagine vor fi notate în căsuţele de sub acestea)

Page 88: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 88/92

87

 

APLICATIA 7: Să se recunoască şi să se specifice taxonii superiori ai profilelor de sol din imaginile următoare.

(Clasa, tipul şi eventual subtipul solului din fiecare imagine vor fi notate în căsuţele de sub acestea)

Page 89: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 89/92

88

 

APLICATIA 8: Să se recunoască şi să se specifice taxonii superiori ai profilelor de sol din imaginile următoare.

(Clasa, tipul şi eventual subtipul solului din fiecare imagine vor fi notate în căsuţele de sub acestea)

Page 90: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 90/92

89

 

APLICATIA 9: Să se recunoască şi să se specifice taxonii superiori ai profilelor de sol din imaginile următoare.

(Clasa, tipul şi eventual subtipul solului din fiecare imagine vor fi notate în căsuţele de sub acestea)

Page 91: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 91/92

90

 

APLICATIA 10: Să se recunoască şi să se specifice taxonii superiori ai profilelor de sol din imaginile următoare.

(Clasa, tipul şi eventual subtipul solului din fiecare imagine vor fi notate în căsuţele de sub acestea)

Page 92: Pedologie II

7/17/2019 Pedologie II

http://slidepdf.com/reader/full/pedologie-ii 92/92

91