5. Kinetoterapia in artrita juvenila idiopatica : beneficii

Inflamaţia şi durerile din AJI declanşează un cerc vicios → distrugeri şi

deformări articulare → imobilizare → moarte prin complicaţii infecţioase

→ program de reabilitare multilateral început TIMPURIU, pentru a se

recupera pierderea funcţiei şi pentru a preveni handicapul permanent

Kinetoterapia - TERAPIE DE PRIMĂ INTENŢIE ÎN TOATE FORMELE DE BOALĂ,

asociată cu terapia farmacologică şi/sau cu alte metode complementare

Contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a cartilajului prin facilitarea procesului de hrănire şi preluare a asubstanţelor nutritive rezultate din metabolism

Programul de kinetoteapie va fi individualizat şi va implica pacientul şi membrii familiei sale!

Programul se va baza pe 3 reguli fundamentale: Trat cel mai simplu este cel mai potrivit, mai puţin dureros, mai puţin costisitorExerciţiile de fşlexie şi de forţă trebuie particularizate în funcţi e de ectivităţile zilnice pe care pacinetul nu le poate efectuatoate etapele trat trebuie urărite îndeaproape de un emdic specialist în balneofiziokinetoterapie

• 4. METODE NONFARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII CRONICE REUMATISMALE

• Kinetoterapia

• Tehnici cognitiv-comportamentale

• Electroterapia

• Laseroterapia

• Meloterapie vibroacustică

• Acupunctura

• Reflexoterapia

• Metode chirurgicale

6. Terapia fizica in artrita juvenila idiopatica : scop, modalitati

Scop:

a. Îndepărtarea durerii şi rigidităţii

b. Pregătirea pentru programele fizice

c. Reducerea contracţiilor

d. Asiguarea pregătirii grupelor specifice de muşchi

e. în faza iniţiala a bolii: menţinerea forţei musculare pe grupele opozante şi susţinerea mobilitaţii articulare

Modalităţi de terapie fizică standard:

f. Termoterapia

g. Masajul

h. Electrostimularea

i. Ultrasunetele

7. Rolul caldurii in combaterea durerii si redorii matinale in artrita juvenila idiopatica

CĂLDURA

• AJI: redoare articulară matinală – criteriu de evaluare a activităţii bolii

• Efectele fiziologice ale căldurii:

– Reduce nivelul de durere

– Reduce spasticitatea fibrelor musculare

– creşte flexibilitatea ţesuturilor cu colagen

– Relaxare mentală

→ poate fi benefică inaintea exerciţiilor de stretching asupra unor grupe musculare sub tensiune

• TEHNICI SUPERFICIALE – ridică temperatura ţesuturilor la 0,5 cm sau mai puţin de suprafaţa cutanată

− transmit căldură prin conducţie sau convecţie

– Pachete calde

– Sticle cu apă caldă

– Comprese umede calde

– Perne încălzite: electric, chimic sau cu gel

– Terapia cu apă (hidroterapie)

– TEHNICI PROFUNDE – cresc temperatura la o adâncime de 3-5 cm

− convertesc altă formă de energie în căldură

– Diatermie: - unde scurte (curenţi electrici de înaltă frecvenţă)

- microunde (radiaţia electromagnetică)

– Ultrasunete

– Ultrasunetele - reprezintă trat preferat în cele mai dureroase boli, în special în cele care au originea în ţesuturile moi şi ligamente, deoarece:

– au putere de penetrare

– efecte nontermale

– cresc elasticitatea ţesuturilor

– necesită echipament specializat şi profesionişti antrenaţi

– Diatermia – contraindicată:

– în prezenţa metalului, pentru că anumite metale absorb enegia şi generază căldură care poate dăuna ţesuturilor

– în situaţia articulaţiilor cu edeme inflamatorii

– Crioterapia (gheaţă local)

8. Exercitii terapeutice in artrita juvenila idiopatica

• Ajută la:

– menţinerea mobilităţii articulare şi a forţei musculare

– recâştigarea mişcării pierdute sau a intensităţii forţei musculare

– Programul de exerciţii - trebuie individualizat - trebuie să cuprindă exerciţii de stretching şi de respiraţie

• Kinetoterapeutul ajută copilul să realizeze exerciţiile la domiciuliu, pentru că majoritatea trebuie efectuate zilnic

• Sunt benefice activităţile în apă (înot, etc) pentru că se evită impactul unor lovituri şi pentru că nu implică o solicitare deosebită

9.Masajul terapeutic in artrita juvenila idiopatica

• Rol:

– Destinde muşchii şi realizează o mai bună oxigenare a ţesuturilor

– Ameliorează nivelul anxietăţii asociate cu durere

– Îmbunătăţeşte starea generală

• Nu prezintă riscuri

• Contraindicaţii:

– Febră

– Infecţii cutanate

– Intervenţii chirurgicale majore

– Plagă sau cicatrice postoperatorie recentă

– Fibroame sau tumori

– Tulburări circulatorii, flebite, tromboze, varice,

– HTA,

– diabet

– Pentru masajul abdominal: - menstruaţie

- purtătoare de sterilet

- sarcină mai mare de 3 luni

10. Tratamentul fizical in Distrofia musculara Duchenne: enumerare metode, rolul kineto si fizioterapiei

Inactivitatea (repausul la pat pentru perioade lungi) poate inrautati situatia.

• Recuperarea medicala cuprinde:

– kinetoterapie,

– fizioterapie,

– masaj,

– terapia ocupationala,

– interventiile ortotice,

– terapia la logoped

– instrumentele ortopedice

Kinetoterapia are rolul de a preveni sau de a reduce deformarea articulatiilor sau ale coloanei vertebrale si de a permite pacientilor cu distrofie musculara sa isi pastreze mobilitatea cat mai mult timp posibil.

• Scopul fizioterapiei, la fel ca si cel al masajului terapeutic, este de a mentine tonusul articular, mobilitatea articulara, de-a preveni contracturile prin electroterapie, termoterapie, laserterapie.

11. Masajul in Distrofia musculara Duchenne

are un rol principal chiar de la inceputul programului de recuperare, datorita efectelor favorabile pe care le produce.

• Efectele asupra muschilor:•o decontracturare profunda a fiecarei fibre a muschilor somatici;

•o tonicitate mai mare a tuturor muschilor flasci si acelor slabiti;•o eliberare masiva de acid lactic stocat la muschi datorita efortului prelungit.

• Efectele asupra nervilor:•o mai buna excitabilitate la stimulii din exterior;•o mai rapida contractibilitate a nervilor care raspund de reflexe;•o deblocare a centrilor locomotori de la nivelul creierului.

• Efectele asupra sangelui si limfei:• o fluiditate mai mare prin miscari care au un sens invers circulatiei sanguine;• o accelerare a circulatiei sangelui prin deschiderea capilarelor de rezerva;• o eliminare substantiala de toxine din sistemul venos;• o drenare corecta a limfei cu ajutorul manevrelor de drenare limfatica.

• Efecte indirecte asupra glandelor endocrine:•o mai buna functionare a sistemului nervos central care comanda aceste glande;•o activare a circulatiei hormonale datorate bunei circulati sanguine

12. Metode de kinetoterapie in Distrofia musculara Duchenne in functie de stadiile bolii

În stadiile iniţiale ale bolii se recomandă:

• Stretching-uri – individuale şi/sau manuale precum şi stretching pasiv – pentru grupele musculare unde apar contracturi (tendoane achiliene, iliopsoas,ischiogambieri),

• Înot şi hidroterapie

• Purtarea de orteze (imobilizare) pe timpul nopţii pentru a preveni retractiile tendonului ahilean la nivelul gleznelor.

În stadiile mai avansate:

• Stretching-uri pasive pentru tendoanele ahiliene, musculatura posterioară a coapsei, flexorii şoldului şi ischiogambieri;

• stretching-ul individual este de asemenea recomandat,

• Stretching pentru musculatura membrului superior

• Înot, hidroterapie

• Purtarea ortezelor pe parcursul nopţii

• Posturare în posturi funcţionale şi în decubit ventral.

În perioada folosirii scaunului cu rotile:

• Stretching-ul pentru corectarea contracturilor la coapse, genunchi şi glezne şi asigurarea confortului în momentul aşezării în pat, pentru a uşura îmbrăcatul şi o bună poziţie în scaunul cu rotile

• Stretching-ul pe musculatura membrului superior

• Folosirea cadrului de mers

• Posturare în decubit ventral (culcat pe abdomen) şi posturări funcţionale

• Înot şi hidroterapie

• Folosirea ortezelo

13 Stretchingul in Distrofia musculara Duchenne : efecte

.este un gen de exercitiu fizic fara contraindicatii pentru omul sanatos

.-imbunatatesc performantele fizice generale ale organismului

-amelioreaza capacitatea de invatare si efectuare a miscarilor complexe (diverse exercitii sportive)

- cresc capacitatea de relaxare fizica si mentala

- dezvolta capacitatea de constientizare a propriului corp

- reduce riscul de accidentare la nivelul articulatiilor, muschilor si tendoanelor

- reduc tensiunea si durerea musculara dupa efort

- amelioreaza mobilitatea prin stimularea producerii de lichid sinovial (in articulatii) si a elementelor ce intra in compozitia tesutului conjunctiv

- reduc severitatea durerilor menstruale (dismenoreea).

-

14. Kinetoterapia in mucoviscidoza : scop, indicatii

• Scopul fizioterapiei este de a mentine plămanii curati, pe cat posibil fără secretii, pentru a preveni suprainfectia bacteriana.

fizioterapia bolnavului cu mv cuprinde:

- Tehnici de clearance respirator;

- Exercitii fizice;

- Terapie inhalatorie (aerosolo-terapie).

Tehnici conventionale

– Ciclul de respiratie activa

– Drenajul autogen

– Drenajul autogen modificat

– Presiunea expiratorie pozitiva

– Presiunea expiratorie pozitiva inalta

– Presiunea expiratorie oscilanta (Flutter terapia)

– Drenajul postural si percutia

– Afectarea pulmonară cronică este prima cauză de morbiditate si mortalitate la bolnavii cu mucoviscidoza, infectia si inflamatia cronică ducand invariabil la insuficientă respiratorie progresivă.

– Fizioterapia aplicată consecvent este cel mai important factor de prevenire a infectiei si, alături de antibioterapie, contribuie la eradicarea acesteia.

– Fizioterapia trebuie inclusă in mod obligatoriu in programul de management al oricărui bolnav cu MV. Ea trebuie incepută imediat după ce s-a pus diagnosticul si trebuie efectuată zilnic, atat in absenta, cat si in prezenta exacerbărilor infectioase, cand numărul sedintelor creste

–

15 Criterii de alegere a tehnicilor de fizioterapie in mucoviscidoza : scop, indicatii

• Scopul fizioterapiei este de a mentine plămanii curati, pe cat posibil fără secretii, pentru a preveni suprainfectia bacteriana.

• Tehnicile de fizioterapie se vor alege in functie de:

- varsta bolnavului,

- statusul clinico-evolutiv,

- complianta si preferinele bolnavului,

- experienta fizioterapeutului,

- nivelul socio-economic si cultural al familiei.

16. Tehnici conventionale

– Ciclul de respiratie activa

– Drenajul autogen

– Drenajul autogen modificat

– Presiunea expiratorie pozitiva

– Presiunea expiratorie pozitiva inalta

– Presiunea expiratorie oscilanta (Flutter terapia)

– Drenajul postural si percutia

1. Ciclul de respiratie activa:

– Controlul respiratiei - constă dintr-o respiratie normală (la volumul curent), usoară, utilizand toracele inferior, cu relaxarea regiunii toracale superioare si a umerilor. Termenul de respiraie diafragmatică sau abdominală este deseori folosit pentru a descrie această tehnică.

– Exercitii de expansiune toracică - Sunt exercitii de respiratie profundă, cu o accentuare a inspirului si un expir usor, nefortat. Crescand volumul pulmonar, rezistenta la flux prin canalele colaterale este redusă, permitand trecerea aerului in spatele secretiilor, facilitandu-se, astfel, mobilizarea acestora.

– Tehnica expirului fortat - Are ca scop mobilizarea secretiilor din căile aeriene mici spre cele mai mari, astfel incat plămanii sa devina curati. Constă din una sau două expiruri fortate combinate cu perioade de control al respiratiei. un expir fortat, dar nu violent (cu gura larg deschisă, nu suflat); dacă este corect executat, bolnavul trebuie să-si simtă musculatura abdominală contractată.

DRENAJUL AUTOGEN

– Constă in alegerea unei pozitii care stimulează respiratia (sezand sau culcat), urmat de curătirea căilor aeriene superioare (nas, gat).

– Fiecare respiratie cuprinde :

- inspirul: se inspiră usor pe nas, la volumele pulmonare joase, mijlocii sau inalte (in funcie de localizarea mucusului), mentinand căile aeriene superioare deschise;

- apnee postinspiratorie de 3-4 secunde, timp in care toate căile aeriene superioare sunt mentinute deschise, favorizand umplerea uniformă a tuturor zonelor pulmonare. In timpul acestei faze, un volum suficient de aer ajunge in spatele obstructiei;

- expirul: se realizează pe nas sau pe gură, deschisă pe jumătate

DRENAJUL AUTOGEN MODIFICAT

• constă din inspir pe nas, pauză, expir pe nas sau gură

PRESIUNEA EXPIRATORIE POZITIVA

• Sistemul PEP este format dintr-o mască si o valvă unidirectională la care pot fi atasati rezistori pentru expir de diferite dimensiuni. Intre valvă si rezistori se poate atasa un manometru pentru determinarea nivelului corect al PEP. Diametrul rezistorului utilizat in tratament se determină pentru fiecare bolnav in parte in scopul obinerii unei PEP stabile, in mijlocul perioadei de expir. Această presiune stabilă trebuie mentinută in timpul expiratiei doar cu ajutorul unor expiruri usoare.

PRESIUNEA EXPIRATORIE POZITIVA INALTA

-presupune manevre de expir fortat impotriva rezistorului măstii de PEP

PRESIUNEA EXPIRATORIE OSCILANTA

• Flutter-terapia incearcă să combine tehnica PEP si terapia prin oscilaii orale de inaltă frecventă.

• Se realizează printr-un dispozitiv de buzunar (Flutter VRP1) care generează o presiune pozitivă oscilantă, controlată, producand intreruperi ale fluxului expirator in momentul cand se respiră prin el.

• Scopul său este de a imbunătăti ventilatia pulmonară si de a usura respiratia.

• Aparatul este format dintr-o piesă bucală, un con de plastic, o bilă de otel si un capac perforat

• In timpul expirului prin dispozitiv mingea de oel este repetat impinsă de presiunea aerului. Aceasta determină vibraii interne in sistemul respirator al bolnavului care sunt declansate de variatiile repetate ale fluxului de aer expirat si de oscilatiile endobronsice.

• Hiperinflatia manuală (este folosită la bolnavii care sunt ventilati mecanic)

• ALTE METODE DE CLERANCE

• Vibratiile toracice

• Compresiunile toracice

• Tusea asistată

• Suctiunea (aspiratia)

• TEHNICI NOI DE CLERANCE

• Terapia prin oscilatii orale de înaltă frecventă - A derivat si s-a dezvoltat din ventilaia oscilatorie de inaltă frecventă. Diafragma unui difuzor produce unde oscilatorii sinusoidale care se suprapun unei respiratii normale. Se consideră că oscilatiile peretilor căilor aeriene mobilizează secretiile.

• Terapia prin compresiune toracică de înaltă frecventă - Se aplică cu ajutorul unui sistem care constă dintr-o vestă specială gonflabilă care acoperă in intregime torsul bolnavului si care are un sistem special de distribuire pulsatilă a aerului. Acest aparat aplică compresii toracice de inaltă frecventă pentru a mobiliza secretiile.

• Dispozitivul Jamil

• primul aparat care asigură o veritabilă mecanoterapie a respiraiei.

format dintr-o centură lată care inconjoară abdomenul si toracele inferior, manevrată printr-un sistem pneumatic. Centura asigură cicluri de presiune-decompresiune controlabile in timp si intensitate Aparatul acionează asupra peretelui toracic, plămanului si a diafragmului.

•

17. DRENAJUL POSTURAL SI PERCUTIA

asezarea bolnavului intr-o pozitie care să permită gravitatiei să ajute la drenajul mucusului dinspre periferie spre centrul plămanului.

• De obicei se folosesc intre 6 si 12 poziii de drenaj in functie de lobul sau segmentul care trebuie drenat. Fiecare bolnav necesită un program individual, care poate fi modificat odată cu progresia bolii sau schimbarea simptomelor. Toate poziiile pot fi modificate dacă sunt rău tolerate sau produc unele inconveniente.

• Percutia se utilizează ca si adjuvant al drenajului postural si se va efectua pentru 3-10 minute pentru fiecare poziie Se recomandă ca numărul de poziii de drenaj pentru fiecare sedintă să fie limitat la două sau trei. Tratamentul se imparte in 2-3 sedinte zilnice.

18. Importanta si obiectivele kinetoterapiei in sindromul Down

   Copiii cu sindrom Down au un profil ce evidentiaza un nivel particular al dezvoltarii motorii, deoarece prezinta o intarziere in atingerea sabloanelor somatice. 

Kinetoterapia are un rol important in recuperarea copiilor cu sindrom Down, inca din primele luni de viata pentru a avea o dezvoltare neuromotorie adecvata si armonioasa.

Se considera ca inceperea tratamentului recuperator cat mai timpuriu posibil, va determina in viitor la obtinerea unui grad cat mai mare de independenta. Tratamentul kinetic are pe langa scopul de dobandire a unui grad de independenta cat mai mare a copiilor cu sindromul Down si scopul de prevenire si corectare a deficientelor asociateOBIECTIVE

 relaxarea prin efectuarea de miscari pasive, deoarece nu intotdeauna se poate sconta pe capacitatea de concentrare a copilului, dat fiind si retardul psihic.

alinierea coloanei cervicale, corectarea cifozei;alinierea coloanei toracice si a centurii scapulare (ridicarea umerilor si

indreptarea spatelui);alinierea coloanei lombare si a pelvisului (reducerea hiperlordozei

lombare;alinierea extremitatilor inferioare, corectarea platfusului, ridicari pe

varfuri, purtarea de talonete.  De mentionat ca in toate situatiile copilul trebuie oprit de la exercitii

care ar solicita articulatia cervico-occipitala, deoarece aceasta este foarte laxa si exista riscul unor luxatii cu consecinte dramatice . 

19HIDROTERAPIAScopul hidrokinetoterapiei: Imbunatatirea capacitatii motrice generale

Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor afectate (functional, activ si independent)

Stimularea psihica  Beneficii ale educatiei acvatice la copii. Studii facute la Colegiul Sportiv German din Koln (’74-’76) indica

beneficii in sferele:achizitii motorii reflexeputerea de concentrare inteligentacomportament social increderea in sine independentaa face fata la situatii noi/nefamiliare

21 BILANTUL MOTRICITATII BUCO-FACIALE• Kinetoterapeutul verifică reflexul punctelor cardinale : la atingerea

tegumentelor peribucale cu indexul, copilul isi deviaza capul schitand reflexul de supt

•• MOTRICITATEA REFLEXA

• Există aproximativ 70 de reflexe prezente la fetus și nou – născut , care se estompează și dispar in mod normal în jurul vîrstei de 3 -6 luni. Prezența lor este un semn de funcționare bună a sistemului subcortical ( măduva spinării,cerebel și trunchi cerebral ). Insa persistența lor peste această vîrstă sau atenuarea lor tardivă arată o disfuncție.

• REFLEXUL MORR

• se aplica o excitatie brusca – se trage brusc scutecul de sub copil, acesta va avea o miscare rapida de extensie şi abductie a membrelor superioare cu revenire lenta în flexie şi adductie

• Se poate verifica de asemenea si prezenta reacției de protecție . Este vorba de un reflex postural care apare în cursul primului an, cînd sugarul dobîndește poziția sezindă . Spre 6 -8 luni, se poate verifica reacția la o poziție laterală a trunchiului exercitată la nivelul umărului. Normal copilul întinde brațul opus pentru a para căderea.

•• Mai tîrziu, spre 9 luni, se poate căuta reacția parașutei anterioare.

Susținut suspendat în poziție ventrală și apropiat rapid de o masă, copilul va întinde rapid brațele și va deschide mîinile , ca pentru a se proteja.

• 22 MIJLOACE FIZICE• MASAJ• Mai tîrziu, spre 9 luni, se poate căuta reacția parașutei anterioare.

Susținut suspendat în poziție ventrală și apropiat rapid de o masă, copilul va întinde rapid brațele și va deschide mîinile , ca pentru a se proteja. HIDROTERAPIA

• Imersia şi exerciţiile in apă caldă a copilului spastic are, pe langă efectul inhibitor al tonusului muscular,şi un benefic efect psihologic ca activitate recreativă. Crioterapia

• Decontracturarea prin răcire locală este frecvent folosită.• In sfarşit, se mai poate lua in consideraţie posibilitatea ca frigul să

acţioneze asupra gradului de polimerizare a moleculei de miozină. • In orice caz, efectele aplicării de ghiaţă sunt evidente asupra

contracturii tricipitale din P.C. sau in cazul piciorului plat, ca şi in contractura reziduală a gambierului post. prezentă la piciorul stramb congenital varus echin.

• Practic se aplică punga de gel ţinută la congelator pe tendonul achilian spastic şi partea inferioară a tricepsului sural, se inveleşte cu un prosop, iar terapeutul va executa elongaţii tricipitale cca 10 -15 min.

• Imersia antebratului şi a mainii in apă cu cuburi de gheaţă, reduce spasticitatea flexorilor mainii.

• Se introduce segmentul respectiv de 3 ori timp de 3 secunde cu pauze de cateva secunde intre imersii.

• Se mai practică şi imersia generală in apă de 20-22 grade timp de 10-15 min., desigur dacă pacientul e receptiv la această procedură.

• In cazul pacienţilor cu hemipareză spastică, stimularea cu ghiaţă a plantei va induce contracţia dorsiflexorilor plantari cu relaxarea extensorilor.TERMOTERAPIA

• Se folosesc imersii in apă călduţă, sau impachetări cu parafină. Suprafaţa pensulată trebuie să imbrace complet regiunea muşchiului şi a tendonului spastic.

• Procedura are rezultate şi in cazul retracţiilor incipiente, după aplicarea parafinei urmand elongaţii ale muşchiului respectiv.ELECTROSTIMULAREA FUNCTIONALA

• Se folosesc imersii in apă călduţă, sau impachetări cu parafină. Suprafaţa pensulată trebuie să imbrace complet regiunea muşchiului şi a tendonului spastic.

• Procedura are rezultate şi in cazul retracţiilor incipiente, după aplicarea parafinei urmand elongaţii ale muşchiului respectiv.

• 20 Evaluarea spasticit a ţii se poate realiza cu ajutorul scalei Ashwort : segmentul de testat este mobilizat în axele normale ale mişcării, fãră a se specifica viteza de mişcare. Criteriul scalei Ashwort: se acordă puncte de la 0 la 4, în funcţie de gradul spasticităţii:

• 0 - tonus normal; • 1 - uşoară creştere a tonusului cu apariţia unui spasm când segmentul

este mobilizat; • 2 - creştere marcată a tonusului; • 3 - creştere considerabilă a tonusului; • 4 - segmentul este rigid.

METODE DE DECONTRACTURARE• A. kinetoterapie, diminuand mecanismele reflexe.• B. mijloace fizice (frig, căldura, electroterapie).• C. mijloace chimice (infiltraţii cu alcool, toxina • botulinică, pentru scăderea eferenţei gamma asupra plăcii motorii).• D. tratament medicamentos (activarea rolului inhibitor al cortexului

prin neurotrofice).• E. tratament ortopedic.• F. tratament chirurgical.