5. Kinetoterapia in artrita juvenila idiopatica : beneficiiInflamaia i durerile din AJI declaneaz un cerc vicios distrugeri i deformri articulare imobilizare moarte prin complicaii infecioase program de reabilitare multilateral nceput TIMPURIU, pentru a se recupera pierderea funciei i pentru a preveni handicapul permanentKinetoterapia - TERAPIE DE PRIM INTENIE N TOATE FORMELE DE BOAL, asociat cu terapia farmacologic i/sau cu alte metode complementare Contribuie la mbuntirea strii de sntate a cartilajului prin facilitarea procesului de hrnire i preluare a asubstanelor nutritive rezultate din metabolismProgramul de kinetoteapie va fi individualizat i va implica pacientul i membrii familiei sale!Programul se va baza pe 3 reguli fundamentale: Trat cel mai simplu este cel mai potrivit, mai puin dureros, mai puin costisitorExerciiile de flexie i de for trebuie particularizate n funci e de ectivitile zilnice pe care pacinetul nu le poate efectuatoate etapele trat trebuie urrite ndeaproape de un emdic specialist n balneofiziokinetoterapie

4. METODE NONFARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII CRONICE REUMATISMALE Kinetoterapia Tehnici cognitiv-comportamentale Electroterapia Laseroterapia Meloterapie vibroacustic Acupunctura Reflexoterapia Metode chirurgicale

6. Terapia fizica in artrita juvenila idiopatica : scop, modalitatiScop:a. ndeprtarea durerii i rigiditiib. Pregtirea pentru programele fizicec. Reducerea contraciilord. Asiguarea pregtirii grupelor specifice de muchie. n faza iniiala a bolii: meninerea forei musculare pe grupele opozante i susinerea mobilitaii articulareModaliti de terapie fizic standard:f. Termoterapiag. Masajulh. Electrostimulareai. Ultrasunetele

7. Rolul caldurii in combaterea durerii si redorii matinale in artrita juvenila idiopaticaCLDURA AJI: redoare articular matinal criteriu de evaluare a activitii bolii Efectele fiziologice ale cldurii: Reduce nivelul de durere Reduce spasticitatea fibrelor musculare crete flexibilitatea esuturilor cu colagen Relaxare mental poate fi benefic inaintea exerciiilor de stretching asupra unor grupe musculare sub tensiune TEHNICI SUPERFICIALE ridic temperatura esuturilor la 0,5 cm sau mai puin de suprafaa cutanat transmit cldur prin conducie sau convecie Pachete calde Sticle cu ap cald Comprese umede calde Perne nclzite: electric, chimic sau cu gel Terapia cu ap (hidroterapie) TEHNICI PROFUNDE cresc temperatura la o adncime de 3-5 cm convertesc alt form de energie n cldur Diatermie: - unde scurte (cureni electrici de nalt frecven) - microunde (radiaia electromagnetic) Ultrasunete Ultrasunetele - reprezint trat preferat n cele mai dureroase boli, n special n cele care au originea n esuturile moi i ligamente, deoarece: au putere de penetrare efecte nontermale cresc elasticitatea esuturilor necesit echipament specializat i profesioniti antrenai Diatermia contraindicat: n prezena metalului, pentru c anumite metale absorb enegia i generaz cldur care poate duna esuturilor n situaia articulaiilor cu edeme inflamatorii Crioterapia (ghea local)

8. Exercitii terapeutice in artrita juvenila idiopatica Ajut la: meninerea mobilitii articulare i a forei musculare rectigarea micrii pierdute sau a intensitii forei musculare Programul de exerciii - trebuie individualizat - trebuie s cuprind exerciii de stretching i de respiraie Kinetoterapeutul ajut copilul s realizeze exerciiile la domiciuliu, pentru c majoritatea trebuie efectuate zilnic Sunt benefice activitile n ap (not, etc) pentru c se evit impactul unor lovituri i pentru c nu implic o solicitare deosebit

9.Masajul terapeutic in artrita juvenila idiopatica Rol: Destinde muchii i realizeaz o mai bun oxigenare a esuturilor Amelioreaz nivelul anxietii asociate cu durere mbuntete starea general Nu prezint riscuri Contraindicaii: Febr Infecii cutanate Intervenii chirurgicale majore Plag sau cicatrice postoperatorie recent Fibroame sau tumori Tulburri circulatorii, flebite, tromboze, varice, HTA, diabet Pentru masajul abdominal: - menstruaie - purttoare de sterilet - sarcin mai mare de 3 luni

10. Tratamentul fizical in Distrofia musculara Duchenne: enumerare metode, rolul kineto si fizioterapieiInactivitatea (repausul la pat pentru perioade lungi) poate inrautati situatia. Recuperarea medicala cuprinde: kinetoterapie, fizioterapie, masaj, terapia ocupationala, interventiile ortotice, terapia la logoped instrumentele ortopediceKinetoterapia are rolul de a preveni sau de a reduce deformarea articulatiilor sau ale coloanei vertebrale si de a permite pacientilor cu distrofie musculara sa isi pastreze mobilitatea cat mai mult timp posibil. Scopul fizioterapiei, la fel ca si cel al masajului terapeutic, este de a mentine tonusul articular, mobilitatea articulara, de-a preveni contracturile prin electroterapie, termoterapie, laserterapie.

11. Masajul in Distrofia musculara Duchenneare un rol principal chiar de la inceputul programului de recuperare, datorita efectelor favorabile pe care le produce. Efectele asupra muschilor:o decontracturare profunda a fiecarei fibre a muschilor somatici;o tonicitate mai mare a tuturor muschilor flasci si acelor slabiti;o eliberare masiva de acid lactic stocat la muschi datorita efortului prelungit. Efectele asupra nervilor:o mai buna excitabilitate la stimulii din exterior;o mai rapida contractibilitate a nervilor care raspund de reflexe;o deblocare a centrilor locomotori de la nivelul creierului. Efectele asupra sangelui si limfei: o fluiditate mai mare prin miscari care au un sens invers circulatiei sanguine; o accelerare a circulatiei sangelui prin deschiderea capilarelor de rezerva; o eliminare substantiala de toxine din sistemul venos; o drenare corecta a limfei cu ajutorul manevrelor de drenare limfatica. Efecte indirecte asupra glandelor endocrine:o mai buna functionare a sistemului nervos central care comanda aceste glande;o activare a circulatiei hormonale datorate bunei circulati sanguine

12. Metode de kinetoterapie in Distrofia musculara Duchenne in functie de stadiile boliin stadiile iniiale ale bolii se recomand: Stretching-uri individuale i/sau manuale precum i stretching pasiv pentru grupele musculare unde apar contracturi (tendoane achiliene, iliopsoas,ischiogambieri), not i hidroterapie Purtarea de orteze (imobilizare) pe timpul nopii pentrua preveni retractiiletendonului ahilean la nivelul gleznelor.n stadiile mai avansate: Stretching-uri pasive pentru tendoanele ahiliene, musculatura posterioar a coapsei, flexorii oldului iischiogambieri; stretching-ul individual este de asemenea recomandat, Stretching pentru musculatura membrului superior not, hidroterapie Purtarea ortezelor pe parcursul nopii Posturare n posturi funcionale i n decubit ventral.n perioada folosirii scaunului cu rotile: Stretching-ul pentru corectarea contracturilor la coapse, genunchi i glezne i asigurarea confortului n momentul aezrii n pat, pentru a uura mbrcatul i o bun poziie n scaunul cu rotile Stretching-ul pe musculatura membrului superior Folosirea cadrului de mers Posturare n decubit ventral (culcat pe abdomen) iposturri funcionale not i hidroterapie Folosirea ortezelo

13 Stretchingul in Distrofia musculara Duchenne : efecte.este un gen de exercitiu fizic fara contraindicatii pentru omul sanatos.-imbunatatesc performantele fizice generale ale organismului-amelioreaza capacitatea de invatare si efectuare a miscarilor complexe (diverse exercitii sportive)- cresc capacitatea de relaxare fizica si mentala- dezvolta capacitatea de constientizare a propriului corp- reduce riscul de accidentare la nivelul articulatiilor, muschilor si tendoanelor- reduc tensiunea si durerea musculara dupa efort- amelioreaza mobilitatea prin stimularea producerii de lichid sinovial (in articulatii) si a elementelor ce intra in compozitia tesutului conjunctiv reduc severitatea durerilor menstruale (dismenoreea). 14. Kinetoterapia in mucoviscidoza : scop, indicatii Scopul fizioterapiei este de a mentine plmanii curati, pe cat posibil fr secretii, pentru a preveni suprainfectia bacteriana.fizioterapia bolnavului cu mv cuprinde: Tehnici de clearance respirator; Exercitii fizice;- Terapie inhalatorie (aerosolo-terapie).Tehnici conventionale Ciclul de respiratie activa Drenajul autogen Drenajul autogen modificat Presiunea expiratorie pozitiva Presiunea expiratorie pozitiva inalta Presiunea expiratorie oscilanta (Flutter terapia) Drenajul postural si percutia Afectarea pulmonar cronic este prima cauz de morbiditate si mortalitate la bolnavii cu mucoviscidoza, infectia si inflamatia cronic ducand invariabil la insuficient respiratorie progresiv. Fizioterapia aplicat consecvent este cel mai important factor de prevenire a infectiei si, alturi de antibioterapie, contribuie la eradicarea acesteia. Fizioterapia trebuie inclus in mod obligatoriu in programul de management al oricrui bolnav cu MV. Ea trebuie inceput imediat dup ce s-a pus diagnosticul si trebuie efectuat zilnic, atat in absenta, cat si in prezenta exacerbrilor infectioase, cand numrul sedintelor creste 15 Criterii de alegere a tehnicilor de fizioterapie in mucoviscidoza : scop, indicatii Scopul fizioterapiei este de a mentine plmanii curati, pe cat posibil fr secretii, pentru a preveni suprainfectia bacteriana. Tehnicile de fizioterapie se vor alege in functie de: - varsta bolnavului, - statusul clinico-evolutiv, - complianta si preferinele bolnavului, - experienta fizioterapeutului, - nivelul socio-economic si cultural al familiei.

16. Tehnici conventionale Ciclul de respiratie activa Drenajul autogen Drenajul autogen modificat Presiunea expiratorie pozitiva Presiunea expiratorie pozitiva inalta Presiunea expiratorie oscilanta (Flutter terapia) Drenajul postural si percutia 1. Ciclul de respiratie activa: Controlul respiratiei - const dintr-o respiratie normal (la volumul curent), usoar, utilizand toracele inferior, cu relaxarea regiunii toracale superioare si a umerilor. Termenul de respiraie diafragmatic sau abdominal este deseori folosit pentru a descrie aceast tehnic. Exercitii de expansiune toracic - Sunt exercitii de respiratie profund, cu o accentuare a inspirului si un expir usor, nefortat. Crescand volumul pulmonar, rezistenta la flux prin canalele colaterale este redus, permitand trecerea aerului in spatele secretiilor, facilitandu-se, astfel, mobilizarea acestora. Tehnica expirului fortat - Are ca scop mobilizarea secretiilor din cile aeriene mici spre cele mai mari, astfel incat plmanii sa devina curati. Const din una sau dou expiruri fortate combinate cu perioade de control al respiratiei. un expir fortat, dar nu violent (cu gura larg deschis, nu suflat); dac este corect executat, bolnavul trebuie s-si simt musculatura abdominal contractat.DRENAJUL AUTOGEN Const in alegerea unei pozitii care stimuleaz respiratia (sezand sau culcat), urmat de curtirea cilor aeriene superioare (nas, gat). Fiecare respiratie cuprinde :- inspirul: se inspir usor pe nas, la volumele pulmonare joase, mijlocii sau inalte (in funcie de localizarea mucusului), mentinand cile aeriene superioare deschise;- apnee postinspiratorie de 3-4 secunde, timp in care toate cile aeriene superioare sunt mentinute deschise, favorizand umplerea uniform a tuturor zonelor pulmonare. In timpul acestei faze, un volum suficient de aer ajunge in spatele obstructiei;- expirul: se realizeaz pe nas sau pe gur, deschis pe jumtate DRENAJUL AUTOGEN MODIFICAT const din inspir pe nas, pauz, expir pe nas sau gur PRESIUNEA EXPIRATORIE POZITIVA Sistemul PEP este format dintr-o masc si o valv unidirectional la care pot fi atasati rezistori pentru expir de diferite dimensiuni. Intre valv si rezistori se poate atasa un manometru pentru determinarea nivelului corect al PEP. Diametrul rezistorului utilizat in tratament se determin pentru fiecare bolnav in parte in scopul obinerii unei PEP stabile, in mijlocul perioadei de expir. Aceast presiune stabil trebuie mentinut in timpul expiratiei doar cu ajutorul unor expiruri usoare.PRESIUNEA EXPIRATORIE POZITIVA INALTA-presupune manevre de expir fortat impotriva rezistorului mstii de PEPPRESIUNEA EXPIRATORIE OSCILANTA Flutter-terapia incearc s combine tehnica PEP si terapia prin oscilaii orale de inalt frecvent. Se realizeaz printr-un dispozitiv de buzunar (Flutter VRP1) care genereaz o presiune pozitiv oscilant, controlat, producand intreruperi ale fluxului expirator in momentul cand se respir prin el. Scopul su este de a imbuntti ventilatia pulmonar si de a usura respiratia. Aparatul este format dintr-o pies bucal, un con de plastic, o bil de otel si un capac perforat In timpul expirului prin dispozitiv mingea de oel este repetat impins de presiunea aerului. Aceasta determin vibraii interne in sistemul respirator al bolnavului care sunt declansate de variatiile repetate ale fluxului de aer expirat si de oscilatiile endobronsice. Hiperinflatia manual (este folosit la bolnavii care sunt ventilati mecanic) ALTE METODE DE CLERANCE Vibratiile toracice Compresiunile toracice Tusea asistat Suctiunea (aspiratia) TEHNICI NOI DE CLERANCE Terapia prin oscilatii orale de nalt frecvent - A derivat si s-a dezvoltat din ventilaia oscilatorie de inalt frecvent. Diafragma unui difuzor produce unde oscilatorii sinusoidale care se suprapun unei respiratii normale. Se consider c oscilatiile peretilor cilor aeriene mobilizeaz secretiile. Terapia prin compresiune toracic de nalt frecvent - Se aplic cu ajutorul unui sistem care const dintr-o vest special gonflabil care acoper in intregime torsul bolnavului si care are un sistem special de distribuire pulsatil a aerului. Acest aparat aplic compresii toracice de inalt frecvent pentru a mobiliza secretiile. Dispozitivul Jamil primul aparat care asigur o veritabil mecanoterapie a respiraiei. format dintr-o centur lat care inconjoar abdomenul si toracele inferior, manevrat printr-un sistem pneumatic. Centura asigur cicluri de presiune-decompresiune controlabile in timp si intensitate Aparatul acioneaz asupra peretelui toracic, plmanului si a diafragmului. 17. DRENAJUL POSTURAL SI PERCUTIAasezarea bolnavului intr-o pozitie care s permit gravitatiei s ajute la drenajul mucusului dinspre periferie spre centrul plmanului. De obicei se folosesc intre 6 si 12 poziii de drenaj in functie de lobul sau segmentul care trebuie drenat. Fiecare bolnav necesit un program individual, care poate fi modificat odat cu progresia bolii sau schimbarea simptomelor. Toate poziiile pot fi modificate dac sunt ru tolerate sau produc unele inconveniente. Percutia se utilizeaz ca si adjuvant al drenajului postural si se va efectua pentru 3-10 minute pentru fiecare poziie Se recomand ca numrul de poziii de drenaj pentru fiecare sedint s fie limitat la dou sau trei. Tratamentul se imparte in 2-3 sedinte zilnice.

18. Importanta si obiectivele kinetoterapiei in sindromul Down Copiii cu sindrom Down au un profil ce evidentiaza un nivel particular al dezvoltarii motorii, deoarece prezinta o intarziere in atingerea sabloanelor somatice. Kinetoterapia are un rol important in recuperarea copiilor cu sindrom Down, inca din primele luni de viata pentru a avea o dezvoltare neuromotorie adecvata si armonioasa. Se considera ca inceperea tratamentului recuperator cat mai timpuriu posibil, va determina in viitor la obtinerea unui grad cat mai mare de independenta. Tratamentul kinetic are pe langa scopul de dobandire a unui grad de independenta cat mai mare a copiilor cu sindromul Down si scopul de prevenire si corectare a deficientelor asociateOBIECTIVE relaxarea prin efectuarea de miscari pasive, deoarece nu intotdeauna se poate sconta pe capacitatea de concentrare a copilului, dat fiind si retardul psihic. alinierea coloanei cervicale, corectarea cifozei; alinierea coloanei toracice si a centurii scapulare (ridicarea umerilor si indreptarea spatelui); alinierea coloanei lombare si a pelvisului (reducerea hiperlordozei lombare; alinierea extremitatilor inferioare, corectarea platfusului, ridicari pe varfuri, purtarea de talonete. De mentionat ca in toate situatiile copilul trebuie oprit de la exercitii care ar solicita articulatia cervico-occipitala, deoarece aceasta este foarte laxa si exista riscul unor luxatii cu consecinte dramatice .

19 HIDROTERAPIA Scopul hidrokinetoterapiei: Imbunatatirea capacitatii motrice generale Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor afectate (functional, activ si independent) Stimularea psihica Beneficii ale educatiei acvatice la copii. Studii facute la Colegiul Sportiv German din Koln (74-76) indica beneficii in sferele: achizitii motorii reflexe puterea de concentrare inteligenta comportament social increderea in sine independenta a face fata la situatii noi/nefamiliare

21 BILANTUL MOTRICITATII BUCO-FACIALE Kinetoterapeutul verific reflexul punctelor cardinale : la atingerea tegumentelor peribucale cu indexul, copilul isi deviaza capul schitand reflexul de supt MOTRICITATEA REFLEXA

Exist aproximativ 70 de reflexe prezente la fetus i nou nscut , care se estompeaz i dispar in mod normal n jurul vrstei de 3 -6 luni. Prezena lor este un semn de funcionare bun a sistemului subcortical ( mduva spinrii,cerebel i trunchi cerebral ). Insa persistena lor peste aceast vrst sau atenuarea lor tardiv arat o disfuncie. REFLEXUL MORR se aplica o excitatie brusca se trage brusc scutecul de sub copil, acesta va avea o miscare rapida de extensie i abductie a membrelor superioare cu revenire lenta n flexie i adductie Se poate verifica de asemenea si prezenta reaciei de protecie . Este vorba de un reflex postural care apare n cursul primului an, cnd sugarul dobndete poziia sezind . Spre 6 -8 luni, se poate verifica reacia la o poziie lateral a trunchiului exercitat la nivelul umrului. Normal copilul ntinde braul opus pentru a para cderea. Mai trziu, spre 9 luni, se poate cuta reacia parautei anterioare. Susinut suspendat n poziie ventral i apropiat rapid de o mas, copilul va ntinde rapid braele i va deschide minile , ca pentru a se proteja. 22 MIJLOACE FIZICE MASAJ Mai trziu, spre 9 luni, se poate cuta reacia parautei anterioare. Susinut suspendat n poziie ventral i apropiat rapid de o mas, copilul va ntinde rapid braele i va deschide minile , ca pentru a se proteja. HIDROTERAPIA Imersia i exerciiile in ap cald a copilului spastic are, pe lang efectul inhibitor al tonusului muscular,i un benefic efect psihologic ca activitate recreativ. Crioterapia Decontracturarea prin rcire local este frecvent folosit. In sfarit, se mai poate lua in consideraie posibilitatea ca frigul s acioneze asupra gradului de polimerizare a moleculei de miozin. In orice caz, efectele aplicrii de ghia sunt evidente asupra contracturii tricipitale din P.C. sau in cazul piciorului plat, ca i in contractura rezidual a gambierului post. prezent la piciorul stramb congenital varus echin. Practic se aplic punga de gel inut la congelator pe tendonul achilian spastic i partea inferioar a tricepsului sural, se invelete cu un prosop, iar terapeutul va executa elongaii tricipitale cca 10 -15 min. Imersia antebratului i a mainii in ap cu cuburi de ghea, reduce spasticitatea flexorilor mainii. Se introduce segmentul respectiv de 3 ori timp de 3 secunde cu pauze de cateva secunde intre imersii. Se mai practic i imersia general in ap de 20-22 grade timp de 10-15 min., desigur dac pacientul e receptiv la aceast procedur. In cazul pacienilor cu hemiparez spastic, stimularea cu ghia a plantei va induce contracia dorsiflexorilor plantari cu relaxarea extensorilor.TERMOTERAPIA Se folosesc imersii in ap cldu, sau impachetri cu parafin. Suprafaa pensulat trebuie s imbrace complet regiunea muchiului i a tendonului spastic. Procedura are rezultate i in cazul retraciilor incipiente, dup aplicarea parafinei urmand elongaii ale muchiului respectiv.ELECTROSTIMULAREA FUNCTIONALA Se folosesc imersii in ap cldu, sau impachetri cu parafin. Suprafaa pensulat trebuie s imbrace complet regiunea muchiului i a tendonului spastic. Procedura are rezultate i in cazul retraciilor incipiente, dup aplicarea parafinei urmand elongaii ale muchiului respectiv.

20 Evaluarea spasticitaii se poate realiza cu ajutorul scalei Ashwort : segmentul de testat este mobilizat n axele normale ale micrii, fr a se specifica viteza de micare. Criteriul scalei Ashwort: se acord puncte de la 0 la 4, n funcie de gradul spasticitii: 0 - tonus normal; 1 - uoar cretere a tonusului cu apariia unui spasm cnd segmentul este mobilizat; 2 - cretere marcat a tonusului; 3 - cretere considerabil a tonusului; 4 - segmentul este rigid. METODE DE DECONTRACTURARE A. kinetoterapie, diminuand mecanismele reflexe. B. mijloace fizice (frig, cldura, electroterapie). C. mijloace chimice (infiltraii cu alcool, toxina botulinic, pentru scderea eferenei gamma asupra plcii motorii). D. tratament medicamentos (activarea rolului inhibitor al cortexului prin neurotrofice). E. tratament ortopedic. F. tratament chirurgical.