Pedagogii Alternative

download Pedagogii Alternative

of 25

  • date post

    19-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    26
  • download

    1

Embed Size (px)

description

gradul II

Transcript of Pedagogii Alternative

  • Pedagogia WaldorfStep by stepMontessori

  • Pedagogia Waldorf http://www.waldorf.ro/default.asp Pedagogia Waldorf a fost creata la nceputul secolului XX de catre Rudolf Steiner, la initiativa directorului fabricii de tigarete Waldorf Astoria, Emil Molt. Ea se bazeaza pe antropologia dezvoltata de Rudolf Steiner n cursurile de introducere tinute n toamna anului 1919, nainte de nceperea primelor clase. n lume, acest sistem educativ are o larga raspndire.Antropologia steineriana, ca baza a pedagogiei Waldorf, prezinta fiinta umana de origine spirituala, care cere forme de nvatare specifice ritmului de dezvoltare fizica, sufleteasca si spirituala. Ele sunt cuprinse ntr-o programa scolara proprie, jalonata pe treptele de dezvoltare ale copiilor, aprobat prin ordin de Ministerul Educatiei si Cercetrii.

  • n Romnia, nvatamntul Waldorf este nvatamnt de stat, organizat de Ministerul Educatiei , n baza Acordului General de Cooperare, ncheiat n anul 1996.

    Particularitile nvmntului Waldorf : Importana ritmuluinvarea n epociO scoala fr manualeCaietele i instrumentele de scrisPonderea deosebit a cursurilor practice i artisticeO coal fr noteConducerea clasei de ctre nvtor dincolo de clasa a V /aConducerea colegial Matrii i activiti specifice

  • Importanta ritmului n Scoala Waldorf.n Scoala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea vointei, urmarindu-se ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat de mpartirea cursului principal, ce se desfasoara la nceputul cursurilor n primele doua ore, n trei parti: o partea ritmica, prin care este solicitata vointa copilului o partea cognitiva care se adreseaza intelectului si o partea de povestire care se adreseaza simtirii. Utilizarea ritmului n educatie permite ca ntreaga fiinta a persoanei educate sa fie abordata si nu numai componenta sa intelectuala. Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a acesteia si a celor artistice si practice n cea de a doua parte. Acest lucru face posibila adncirea subiectelor teoretice prin aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor artistica. Ritmul lunii se refera la existenta unor module de 2-4 saptamni n care zilnic ntre orele 8 si 10 sunt studiate materiile principale (romna, matematica, fizica, chimie, geografie, istorie, biologie etc.). Aceste module poarta denumirea de epoci.

  • nvatarea n epociMateriile cognitive sunt studiate n epoci; o clasa studiaza, de exemplu fizica, zilnic, primele doua ore fara pauza, timp de 24 saptamni. ntr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si materia pe un an scolar, economia lucrului fiind deosebit de eficienta. Urmeaza alte epoci, elevii rentlnindu-se cu fizica doar peste cteva luni, poate chiar peste un an. Desigur ca ntre timp elevii uita ce au nvatat, dar aceasta nu trebuie sa ngrijoreze. n Scoala Waldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive: n primul rnd pentru ca uitnd fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu, de exemplu literaturii, iar n al doilea rnd pentru ca, dupa ce fizica a fost uitata aparent complet, la rentlnirea cu aceasta stiinta, elevul si va reaminti mult mai intens cele nvatate. Un alt avantaj al predarii n epoci este faptul ca informatiile si ntrebarile primite peste zi sunt prelucrate subconstient noaptea, iar a doua zi, att elevii, ct si profesorii, gasesc mai usor rezolvarea lor. nsa nu toate materiile participa la acest carusel al epocilor. Se predau n sistem modular limba materna si gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia si stiintele naturii. Aceste materii pot sa apara si n ore de exercitii care au rolul de a fixa ct mai bine materia la cursul de baza. Celelalte materii, cum ar fi limbile straine, educatia fizica, desenul si celelalte activitati artistice sau practice, apar ca si ore fixe dupa cursul de baza si orele de exercitii.

  • Model de ORAR (orientativ) - clasa I-a :

    Model de ORAR (orientativ) - clasa I-a : LuniMartiMiercuriJoiVineriCurs de baza Limba engleza Desen dinamic Educatie fizicaCurs de baza Limba germana Abilitati practice PovestireCurs de baza Limba engleza Educatie muzicala ReligieCurs de baza Limba germana Abilitati practice Educatie fizicaCurs de baza Pictura Educatie muzicala

  • Model de ORAR (orientativ) - clasa VII-a :

    Model de ORAR (orientativ) - clasa VII-a : LuniMartiMiercuriJoiVineriCurs de baza Limba germana Matematica Fizica Educatie fizicaCurs de baza Limba romana Pictura Limba engleza Curs artisticCurs de baza Limba germana Istorie Educatie muzicala Educatie fizicaCurs de baza Limba engleza optional-Matematica Fizica TehnologiiCurs de baza Geografie Dirigentie Religie Educatie muzicala

  • O scoala fara manualeAbsenta manualului unic contribuie la cresterea respectului fata de carti si la ntarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa n comunicarea cu elevii. Pe de alta parte, elevii se obisnuiesc sa se documenteze din ct mai multe surse n studiul unei teme. De asemenea, profesorul poate astfel introduce n cadrul procesului de nvatamnt noi informatii sau materiale aparute n domeniul respectiv, si are posibilitatea de a adapta nivelul predarii si al cerintelor la nivelul clasei.

    Formarea unei pareri ct mai obiective, antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care le dobndesc elevii astfel scolarizati

  • Alternativa Waldorf nu pledeaza pentru un scris dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica n general, sunt puternic cultivate n scoala. n absenta liniilor, elevul va trebui sa depuna un efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. Desigur ca procesul va fi de mai lunga durata, rezultatul va fi nsa mult mai solid, stiut fiind faptul ca, dupa scoala, liniatura este abandonata (scrisori, cereri. C.V. etc). Si n legatura cu instrumentele de scris n scoala Waldorf elevii lucreaza mai mult cu suprafete, n special n primele clase. Astfel, n clasa I elevii scriu cu blocuri cerate. n clasa a II-a grosimea liniei se subtiaza, folosindu-se creioane cerate. Din clasa a II-a copiii vor scrie cu creioane colorate groase (jumbo). n clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu pana si apoi ncep sa scrie cu stiloul. Pixul este evitat, cunoscut fiind faptul ca acesta deformeaza scrisul. n continuare, caietele vor fi organizate n asa fel, nct partea estetica, de scriere, de ilustrare si de ornamentare sa fie n permanenta avute n vedere, ntr-un mod artistic, de calitate. Aceasta, cu att mai mult cu ct redactarile n caiete reprezinta forma personala de manual pe care o realizeaza elevii nsisi.

    Caietele si instrumentele de scris

  • Ponderea deosebita a cursurilor artistice si practicePonderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice iese n evidenta de la prima privire asupra orarului obisnuit din Scoala Waldorf, ntruct aceasta si propune sa realizeze o educatie echilibrata, oferind pe de o parte fiecarui copil ceea ce i se potriveste, nsa intervenind si cu preocupari n acele domenii spre care acesta nu are nclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete. Un argument n plus pentru acest principiu: de regula, educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta, individualismul, antipatia si concurenta iar, dimpotriva, educarea sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia, apropierea, lucrul n echipa si colaborarea. Ambele laturi ale educatiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic sa-si controleze singur viata, fara a se lasa manipulat din exterior.

  • O scoala fara notePrin note se evidentiaza preponderent competitia dintre elevi, ceea ce duce deseori la blocaje n rndul elevilor timizi, frustrari si inhibitii printre cei slabi, aroganta sau egoism ntre elevii buni si foarte buni. Astfel, climatul de lucru al clasei poate fi usor compromis, atmosfera devenind stresanta si apasatoare pentru multi elevi. Adevarata competitie este nu ntre diferiti elevi ai clasei, ci n fiecare elev n parte, cu propriile lui dificultati pe drumul dezvoltarii calitatilor, aptitudinilor si potentialului sau. n acest fel, toti elevii se percep unii pe altii ca tovarasi de drum, se accepta n colectiv cu dificultatile pe care le are fiecare si se ajuta unii pe ceilalti n depasirea acestora. Conlucrarea si spiritul de echipa sunt astfel puse n evidenta si exersate n domeniul social. Dar cum se desfasoara procesul de nvatamnt din Scoala Waldorf n absenta notelor? Orele sunt mult mai libere, elevii fiind deosebit de deschisi, participnd n mod natural la ora, fara frica de note proaste. Majoritatea elevilor ntreaba cnd nu au nteles si ies cu curaj la tabla. La sfrsitul fiecarui an scolar, elevul primeste un certificat n care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, parintii afla mult mai multe despre copilul lor dect dintr-o medie. n registrul matricol este cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau o nota, echivalente cu evaluarea facuta n timpul anului.

  • Conducerea colegial

    Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca fundament pedagogico-organizatoric discutarea tuturor problemelor scolii, ndeosebi a celor pedagogice, n consiliul profesoral. Acesta este de fapt directorul scolii. Si pentru ca problemele curente se cer discutate pe masura ce au loc, consiliul profesoral se ntruneste saptamnal. Aici profesorii spun ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec cu alta. Aici sunt luate n discutie clase de elevi sau elevi n parte, care trec printr-o situatie mai dificila sau mai deosebita si au nevoie de atentia ntregului corp profesoral pentru a depasi situatia creata. Aici sunt dezbatute teme pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si nvatatorii, caci pe toti membrii familiei i intereseaza drumul cel