O Dansatoarelefranceze din secolulXVIII purtaucostume splendidedar incomode, ~i nue de mirare c3dansatoarele nuputeau concura cudansatorii intehnic3 ~i agilitate.Pe ciind i~i desfatau printii cu

spectacole, mae~tri de dans aiRena~terii puneau, fara sa ~tie,bazele unei noi arte, ce avea sainciinte milioane de oameni insecolele urmatoare.

B aletul s-a nascut 1:n Italia, unde aristocra1;iidin secolul al XV-lea angajau dansatoriprofesio~ti pentru a 1:nc1:nta oaspetii lor

celebri cu spectacole fastuoase. Cu acesteocazii, curtenii -atlt femei clt ~i barba1;i -

prezentau drame vorbitr ~i dansuri italiene~timaiestuoase (ballo In Ib. italiana). Acestespectacole splendide au aparut ~i la curtei!regala franceza, dupa ce italianca Caterina deMedici s-a casatorit cu regele Frantei, aduc1:ndcu ea obiceiul organizarii spectacolelor de balet.

Tocmai clnd baletul de la curte a 1:nceput sapiarda din popularitate, a ajuns pe tron Ludovical XIV-lea. Noul rege nu numai ca a pastrat ~i adezvoltat tradi1;ia spectacolelor de balet, dar a ~iluat parte la acestea, p'ina ce s-a 1:ngra~at ~i n-amai putut sa danseze. p"ma ~i denumirea de"Regele Soare" a primit-o 1:n urma unui rol

O Gravura din1616, Floren,a.Baletul de curte erapunctul culminantal festivita,iiorganizate in ,onoarea Ducelui deToscana.Dansatoarele seapropiau cu pa~ibine exersa,i ~imaiestuo~i desarbatorit. ~ipublicul danseaza.

O Premieravestitului Grand pasde quatre (cvartet)in Londra ( 1845).A fost jucat de celepatru balerineromantice: MarieTaglioni, CarlottaGrisi, Fanny Cerrito~i Lucille Grahn.

271

BALETUL

O Rudolf Nureieva fugit in vest pecand era dansatorulbaletului Kirov.

interpretat In piesa "Baletul Noptli", unde aap~rut In costum de Soare, purt1nd pe cap ocoroaru1 solarn de aur.

Opera Parizianajn timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea,spectacolele de balet au devenit rnai frecvente,iar nivelul ~i calitatea lor erau f~rn precedent. Peling~ dansatorii arnatori au ap~rut ~i ceiprofesio~ti. Pentru perfectionarea acestei arte,regele Ludovic a fondat In 1661 AcademiaRegala de Dans, Peste zece ani a luat na~tere ~iAcademia Regal~ de Muzic~. Dup~ ce acesteinstitutli s-au unit, foimind Academia Regal~ deMuzic~ ~i Dans, aceasta a reprezentat

predecesoarea operei pariziene.In 1681 pe scena operei parizieneau ap~rut

dansatoarele profesioniste. Cu 32 de ani rnai

O Costumuldansatorului rus

Nijinski pentrujocul L 'Apres m;d;d'un Faune a fostcreat de LeonBakst. La premieradin 1 91 2 nu numai

dansul, dar ~icostumul a creat o

impresie puternica.

(irziu, in cadrul operei pariziene s-a deschis o~coa1a de balet pentru a avea la dispozitiesuficiente dansatoare la spectacolele operei.Primele vedete ale acestei ~oli -~coa1a ce exista~i in zilele noastre -au fost dansatoarele Marie-Anne de Carnargo, Marie Salle ~i dansatorulLouis Dupre. Carnargo ~i-a scurtat lungimeafustei, astfel spectatorii au putut admira jocul depicioare deosebit de rapid ~i ginga~.

Descatu~area dansatoarelorAce~ti dansatori 'i5i incepeau cariera foartedevreme ~i se retrageau mult rnai t1rziu deciturma~ii lor de azi. Este adevarat ca din punct devedere fizic, dansul nu era atit de epuizant cumeste acum. Dansatorii 'i5i ascundeau trasaturileimbatrinite in spatele m:1:$tilor .

Stilurile de dans au ramas mult timp aproapeneschimbate, p"ma la punerea in practica aideilor noi ale coregrafului ~i dansatoruluifrancez Jean-Georges Noverre. El a dorit ca,pentru o mi5care rnai libera, dansatorii sa deajos costumele incomode ~i m:1:$tile, inte11Jretindpersonaje credibile.

Jean Datiberval a utilizat in 1789 multe dintresugestiile lui Noverre in realizarea spectacoluluide balet Le Fi/le Ma/ Gardee. Nu apar in piesapersonaje supranaturale, zei, zeite sau faptelelor; s-a renuntat la m:1:$ti ~i costume incomode.pina ~i povestea este foarte simpla: Lise, tarancatinara il iube~te pe tinarul flacau Colas, care estetot taran, insa rnarna ei vrea sa o marite cu

N bogatul dar blegul fiu al m0-5ierului. Lise ~i Colas~ reu~esc prin viclenie sa obtina binecuvintareaca

272

mallei pentru lagodna lar. Aceasta pavestesimpla a fast tatu~i savurata datarita moduluiliber ~i natural de prezentare. O versiunemodernizata a piesei a fast realizata de SirFrederick Ashtan In 1960, ~i a devenit unul dinsuccesele rasunataare ale baletului RegalBritanic.

O Costum de1aran creat deNatalia Gonciarova

pentru piesaCoco~ul de Aur.

Spectacolulextraordinar a fostprezentat de truparusa a luiGhiaghilev, in1914. in baletulrealizat pe bazaoperei lui Rimski -

Korsakov. au

aparut ~i cintare1i.

rolul principal a fast interpretat de Lucille Grnhn,care a fast prima balerirul american;l romantiaI.Printre cele rnai bune balerine se num:lra ~iFanny Elssler. Favarita Londrei era FannyCerrita, care a participat In 1845 la un evenirnentde clans deasebit: cele rnai faimaase patrubalerine al timpului au clansat ImpreuruI In

Grand pas de quatre. Baletul romantic a creatcultul balerinelor, partenerii lor rnrnanand Inumbrn.

Baletul romanticLa inceputul secolului XIX, romantismul ~i-afacut simtit efectul asupr:i tuturor artelor, printrecare ~i asupra baletului. A aparut interesulpentru folclor ~i lumea basmelor medievale.Spectacolele de balet Silfida ~i Giselle suntcreate in sill romantic. in aceasta perioada s-aformat tehnica de ~pit care confera dansului unaspect diafan, insa in acele vremuri nu existauinca pantofi speciali cu virful intarit, cum aubalerinele azi, astfel balerinele puteau sa stea ~isa danseze putin in v~l picioarelor.

Dansulln virful picioarelor a fost transformatdin postura de virtuozitate in mod de ~xprimaremaiestuoasa de catre italianca Marie Taglioni. incoregrafla tatalui sau, a jucat in baletul Silfida, acaruipremiera a fost in opera pariziana in 1832.Aqiunea se petrece in Scotia. Flacaul de la tarase indragoste~te de o zina, care e'vaZuta numaide el ~i spectatori, Silfllda. Povestea ~ avut unsucces imens iar Taglioni a devenit cea maistralucitoare vedeta a timpului ei.

Plecind de la coregrafla lui Taglioni, piesa afost reluata in 1836 de Auguste Boumonville inCopenhaga. Stilul suplu, diafan creat deBoumonville este marca Baletului Regal Danezpina in zilele de azi.

O alta piesa romantica renumitaeste Giselle,care este povestea unei tarance care afla caiubitul ei este de fapt un conte, deci nu se poateinsurn cu ea.. Din aceasta cauza fata innebune~te~i moare in bratele mamei sale. Tovara~ele feteimoarte, zinele, vor sa-l danseze pe Albert pinala moarte, dar Giselle ii salveaza. Premiera a fostin 1841 in Opera Pariziana, avind in rolulprincipal pe Carlotta Grisi.

Grisi ~i Taglioni au fost cele mai insemnatebalerine romantice. in Sifllda lui Boumonville

Baletul clasicUn clansator fulncez, Marius Petipa a fastclansatorul principal al baletului de la SanktPetersburg. De~i a creat citeva piese de baler inEuropa de Vest, succesul adevmt avea 8:1 viruIrnai tirziu, in 1862. Atunci a prezentat in Sar.ktPetersburg piesa Fiica Faraonului, care a avut unsucces aut de mare incit Petipa a fost numitprincipalul rnaestru de clans al grupului local,post pe care l-a ocupat timp de 40 de ani.

El a creat peste 50 de coregrafii intregi,printre care Raimoncla, care a fost regizat pa1iialde Rudolf Nurejev in Londra. Tot de numele luiPetipa se leaga baletul La Bayadere, carecontine pas-de-deux-ul virtuas ce este n~principal al galelor de balel

Petipa a devenit renumit in urrnaurmatoarele trei spectacole de balet: FrumoasaAdormita(1890), Spargatorul de nuci(1892),Lacul Lebedelor (1895). Toate cele trei au fostscrise pe muzica lui Ceaikovski, ~i jucate in stilulclasic adus la perfectiune de Petipa. Acestea audevenit spectacolele de balet cele mai popularedin toate timpurile.

Baletul RusO1nd Petipa a Imbatrinit, clansatoarele lui auinceput sa aiba rezerve fata de regulile strideimpuse de stilul clasic. j~i doreau teme rnai

273

TERMENI SPECIFICI DIN BALET

Adagio: Partea introductiva, de obicei un pas-de-deux lent din patru part;i.Allegro: Partea a treia a unui exerci,iutradi,ional de balet care con,ine pa~i repezi,sarituri ~i piruete.Attitude: Dansatorul ridica in spate, flexat, un

picior.BaITe: Bara dintr-o sala de balet.

Battement: Acele exerci,ii pentru cre~tereamobilita,ii ~i a fort;ei picioarelor in exersareacarora dansatorul stind pe un picior, i~i mi~capiciorulliber in extensie, apoi il apropie dinnou de piciorul stabil prin flexare.Batterie: Elementul decorativ, de impresie,care necesita virtuozitate al sariturilor,dansatorul sarind in aer ciocne~te picioarelede mai multe ori.Cabriole: Saritura cu picioarele intinse, picio-rul de dedesubt ii love~te pe cel de deasupra;acesta din cauza loviturii se ridica ~i mai sus.Coupe jete: Saritura executatii in timpul uneipiruete, pornind de pe un picior se ajunge pecelalalt. Balerina danseaza in jurul intregiiscene.Entrechat: Saritura incnJci~atii, balerina sare

in sus cu picioarele intinse ~i incruci~eaza demai multe ori labele picioarelor in aer.Jete: 0 saritura in care dansatorul sare de peun picior ~i ajunge pe celalalt.Pas de deux : Duet de dans.pique: Pas in fat,a cu piciorul intins prin carebalerina se ridica pe virfuri.Pirouette: Pirueta, cu invirtire rapida pe unpicior, pe semitalpa sau virf, in timpul careiavirful piciorului liber este sprijinit de

genunchiul piciorului stabil.Plie: Primul exercitiu executat la bara.Dansatorul executa o genoflexiune lenta,ridicind intre timp calciiele pina ce ajunge lanivelul minim.Pointe: JoC de virfuri, dans pe virfurile

picioarelor.Port de bras: Tinuta bratelor, conducereabratelor in numeroase combinatii; consta dinlegarea diferitelor pozitii ale bratelor.Rond de jambe: Mi~care circulara apicioarelor pe sol ~i in aer.Tour en I'air: Saritura pe verticala, corpul intretimp executind 0 intoarcere in jurul axului.T~ out: Rasucirea picioarelor din ~old.

BALEfUL

O FrumoasaAdorm;ta a luiMarius Petipa estela fel de popularaazi, cum a fost in1890, la premieradin Sankt

Petersburg. Sedanseaza in stilulclasic dezvoltat de

Petipa, pe muzicalui Ceaikovsky.

FrumoasaAdormita, LaculLebedelor ~iSpargatorul de

~ Nuci sunt poate:§ cele mai frecvente~ in repertoriul

8 trupelor de balet.,.

i~~~

interesante $i s~ rnspunda noilor cerinte alemomentului: decoruri specifice artelor plasticemodeme $i muzic:1 mode~.

Printre dansatorii rebeli ai ba1etului tarului afost $i Mihail Fokin, care a fost invitat deGhiaghilev, s~ luGreze 1mpreurul cu el un an 1nParis, la prezentarea baletului rus in fatapublicului francez. Ghiaghilev a fost motorulunui grup de muzicanti, arti$ti plastici $i alticreatori talentati. Ace$ti arti$ti erau 1n c:1utareaunor noi metode de exprimare a ideilor proprii.Sesiz1nd oportunitatea, Fokin a acceptat ofertalui Ghiaghilev.

Victoria lui GhiaghilevSezonul parizian din 1909 a fost un succesimens. Unele productii ale baletului rus (BalletsRusses) au fost criticate vehement sau au stirnitscandal, dar f~ra 1ndoiala au avut un impactdeosebit asupra baletului. Coregraflile lui Fokin,cum sunt Sufletul Trandafintlui, pasarea deFoc, Petnl$ca, au devenit modele clasice pentrusecolul dou~eci.

Anna Pavlova a era membra a grupului luiGhiaghilev. Ea a devenit balerina cea maipopulara a tuturor timpurilor, datorit:1 roluluiprincipal din Moartea Lebedei. Dansatorul celmai popu1ar al tuturor timpurilor este probabilVaclav Nijinski, care a fost totodat:1 $i coregraf.Prima sa compozitie de balet a fost pe muzicalui Debussy, L~ros midi d'un Faune, 1n care ela jucat rolul faunului.

Ghiaghilev a comandat decoruri de laPicasso $i de la Cocteau, $i muzic~ de laStravinsky, Debussy $i Ravel. El a f~cut din ba1etun adev~rat ferment al diferitelor arte,contribuind astfel la realizarea unor innoiriimportante 1n acestea, cum ar fi muzica sau sti1ulclasicde dans.

Pe urmele lui GhiaghilevGhiaghilev a murit 1n 1929, iar grupul s~u piru1la unrul s-a destramat, dar un membru care a

Ninette de Valois putem aminti Baletul Vic-Welles ~i 1nf1intarea unei ~coli de balet. Printreelevele ei a fost ~i Peggy Hookham, care ulteriorsub numele de Margot Fonteyn a devenit. ceamai insemnata balerin:l a timpului ei. GrupulVic-Welles a cl~tigat renume mondial subnumele de Baletul Regal (Royal Ballet).

De~i indirect -tot activitatii lui Ghiaghilev ise datoreaza ~1 opera uneia dintre cele mai marlpersonalitati din lumea baletului. in 1917, unbaiat a vazut o interpretare a Annei Pavlova InEcuador, ~i a fost impresionat atlt de mult Incita decis ca ~i el va deveni dansator. S-a dus laLondra ~i a devenit elevullui Leonide Masside,care la rlndul lui a fost ~i el un "pui" a luiGhiaghilev. Ulterior a lucrat Impreurul cu MarieRambert, care l-a Incurajat In Incercarile salecoregrafice. Apoi .~i-a schimbat numele dinWilliam Mellandain In Frederick Ashton. Aregizat multe spectacole de balet, printre careVisul, acesta faclnd din dansatorii operei regale,Anthony Dowell ~i Antoinette Sibley vedetestr:llucitoare .

Dintre ~colile majore al baletului europeanpoate numai Baletul Regal Danez din Copehagaa ramas neinfluentat de Ghiaghilev ~i baletulfilS. Pe repertoriul lor erau capodoperele luiBoumonvil1e, In loc de noutatile lui GhiaghileV.

"inapoi in URSS"Baletul tarului din Sankt Petersburg -denumitulterior Kirov -~i Bol~oi-ul din Moscova ausupravietuit revolutiei ~i nu au pierdut nimicdin stralucire in timpul comunismului. GrupaBo~oi a aparut prima data pescena londonezaIn 1956. Spectacolul Romeo ~i Julieta afost unsucces imens. Cu cinci ani mai tlrziu, baletulKirov a facut un tumeu european ~i a fostprimit cu entuziasm peste tot. Rusia a atras dinnou atentia lumii baletului, deoarece unmembru al grupului din Paris a refuzat sa ur<;ein avionul ce urma sa-i duca lnapoi acasa.Acest dansator tlnar era Rudolf Nureiev. DinParis a plecat la Londra unde ~i-a ca~tigatrenume mondial ca partenerul lui MargotFonteyn. Prin interpretarile lui Nureiev ~i a luiMihail Barisnikov -care a parasit baletul Bol~oilntr-un tumeu american -balerinii au capatatrang egal cu balerinele.

invatat la Sankt Petersburg, George Balanchine,cu timpul s-a stabilit in New York ~i a inflintat~coala numita School of American Ballet care adevenit ulterior, in 1948, New York City Ballet.Balanchine a devenit un coregraf foarteprestigios ai secolului douazeci. Un ait elev alluiGhiaghilev, Serge Lifar, a fost directorul Opereipariziene pina in 1945. Sub conducerea sa,baletul francez a trait ~oua epoca de aur.

Influenta lui Ghiaghilev se face simtita inAnglia pina in ziua de azi. Balerinele britaniceMarie Rambert, Alicia Markova ~i Ninette deValois au pomit din grupul sau. Markovaimpreuna cu partenerul ei Anton Dolin, ainfiintat un grup londonez cu numele LondonFestival Ballet, care ulterior a devenit AnsamblulNational de Balet Englez. Legat de numele lui

O in mutte dinora~ele mari alelumii func,ioneazatrupe de balet saudans modern.

Asocia,iileincurajeaza tinerii

coregrafi spreoriginalitate.Operele realizatenu suntintotdeauna peplacul tuturor darexperian,a de cincisecoledemonstreaza canimic nu poate stain calea dezvoltariiartelor.

274Arta $i omul 22 -VREMEA REGELUI SCARE Arta $i omul 115 -V ARIANTE DE DANS