Pe acoperisurile Parisului - cdn4.libris.ro
10
Katherine Rundell Tiaducere din limba englezit de Iulian Curuia jfl- Bookletl }tlficfiron rors ffArsfrffHffi rffi W \r
Transcript of Pe acoperisurile Parisului - cdn4.libris.ro
Katherine Rundell
Tiaducere din limba englezit
de Iulian Curuia
jfl- Bookletl}tlficfiron rors
ffArsfrffHffi
rffi
W \r
Pruncul a fost g[sit plutind intr-o cutie de violoncel, in mijlocul
Canalului Minecii, in dimineala primei sale anivers[ri.
Era singura fipturi vie pe o intindere de kilometri' Doar
bebelugul, citeva scaune de sufragerie gi vArful unui vapor displrindin apele oceanului. Se ascultase muzici in sala de mese gi muzica
fusese atit de puternicl, at6t de frumoasl, incAt nimeni nu a vlzutapa n[vllind peste covoare. Viorile s-au mai tAnguit o vreme Ei dupi
ce au inceput lipetele. lJneori, lip[tul unui pasager fbcea duet cu un
mi inalt.CAnd a fost glsit, bebelugul era invelit in partitura unei simfonii
de Beethoven, s[-i !in[ cald, pesemne. Valurile il purtaseri cam la
un kilometru Ei jumltate de vapor gi a fost ultimul salvat. B[rbatul
care l-a tras in barca de salvare fusese gi el pasager pe vapor; era un
cirturar. E treaba c[rturarilor s[ observe lucruri. Iar el a observat
ci bebeluEul era o fetili cu plr de culoarea fulgerului gi zimbet de
persoanl timidi.Gindili-vi la un miez de noapte cuvAntltor. Sau inchipuili-v[
cum ar vorbi luna ori cerneala, daci cerneala ar avea coarde vocale.
Adlugali Ia toate acestea un chip prelung, aristocratic, cu sprin-cene arcuite, picioare gi brafe lungi gi veli afla ce avilzutfetila cdnd
...7 ...
a fost scoasi din cutia de violoncel gi dus[ la loc sigur. il chemaCharles Maxim si, cum o [inea a;a in palmele lui mari - cit mai departede el, de parcl ar fi $nut un ghiveci spart -, a hotirit s-o plstreze.
Fetila avea mai mult ca sigur un an. $tiau asta de la rozeta rogieprinsi cu acul de pieptul ei, pe care scria,,l!".
- Sau mai degrabi, a spus Charles Maxim, ori copilul are un all,ori a ci;tigat locul intii la o competi(ie. Cred totuqi c[ bebelugii nuse dau in vAnt s[ participe la competi(ii sportive. Si presupunemaqadar cd e prima variant[?
Copilul il trigea cu degetele de lobul urechii.
- La mu\i ani, copila mea! a spus el.
Charles nu numai ci i-a dat fetilei o zi de nagtere, dar i-a dat qiun nume. A ales si-i zicl Sophie inci din prima zi, dintr-un motivpe care nimeni nu l-ar fi putut contesta.
- Ai avut o zi suficient de dramatici gi zbuciumat[, copil[, i-a, spus. Ar fi bine s[ ai cel mai banal nume posibil. Pofi s[ fii Mary,
Bettie sau Sophie. Sau Mildred - dar la limitl. Tu alegi.Sophie a zAmbit cAnd a spus ,,Sophie", aqa ci Sophie a r[mas.
Apoi Charles gi-a luat haina, a infbgurat-o in ea qi a dus-o acasi cutrlsura. Ploua pufin, dar niciunul dintre ei nu se sinchisea de asta.
De obicei lui Charles nu-i plsa de vreme, iar Sophie supraviefuisedeja unui potop in ziua aceea.
Charles nu mai avusese de-a face cu niciun copil pini atunci.A avut griji s[-i spuni fetei micar atita lucru in drumul spre casi.
- Mi-e teami ci lnfeleg cirfile mult mai bine decdt inlelegoamenii. Te infelegi mult mai usor cu cir{ile.
Drumul cu trisura a durat patru ore; Charles o tinea pe Sophiepe genunchi gi ii povestea despre el de parcd ar fi luat ceaiul cu ocunogtin{i. Avea treizeci gi gase de ani gi un metru nouizeci. Vorbeain englez[ cu oamenii,infrancezl cu pisicile qi in latini cu pis[rile.Odatl, a fost cit pe ce s[ moarl cind a lncercat s[ cilireascl un calgi sd citeascl in acelagi timp.
-Daros[fiumaiivioloncel.
Casa lui Charles era frsciri, podele alunecoase gi
- O s[ cumplr niEtc
covoare groase gi roqii! DPresupun c[ tu nu gtii, nq
Sophie n-a rlspuns, hvorbeascl. $i adormise.
S-a trezit cind au tras pde cal. Lui Sophie i-a plicrvopsite ln cel mai strilucintuneric. in beci linea cise aflau Ei citeva specii
p[s[rilor. Charles locuia iAcasi, dupl o baie fied
gi fragill. Charles nu-gi ininsplimintitor de mic. Piuqurat cflnd a auzit un cio
cu un volum din Shakeq
cite dou[.Cind s-a intors, era inr
era cam umed, iar Sophie
qi a aqezat-o in alti partr
col!, partea de sus a cuflcu sprincene gi cu ochi c
- Te rog s[ nu-[i fiaccidente, Sophie.
Apoi i-a fbcut femeii c
- Si v[ fac cunoEti4
Agenlia Nalionall pentneste Sophie, din ocean.
...8...
1S dusi la loc sigur. il chemafrde lui mari - cit mai departe
trnrt -, a hoti.rit s-o pdstreze.m- $tiau asta de la rozeta rosienia -l!'.sllaxim, ori copilul are un an,pe Cred totugi ci bebelugii nufi[ii sportive. Si presupunem
bul urechii.sdli o zi de nastere, dar i-a dat gi
ldin prima zi, dintr-un motivTAIicn qi zbuciumati, copili, i-arrme posibil. Pogi si fii Mary,rhlimita. Tir alegi.phie', aqa ci Sophie a r6mas.lrt-o in ea gi a dus-o acasi cufre ei nu se sinchisea de asta.me, iar Sophie supraviefuise
I o niciun copil pAnl atunci.le lucru in drumul spre casi.mult mai bine decit infeleglci4ile.rc Charles o tinea pe Sophiedc parca ar fi luat ceaiul cu oit,rn metru nouizeci. Vorbea
tiricile gi in latinl cu pisirile.lhcercat si cilireasc[ un cal
- Dar o si fiu mai atent acum, c[ te am pe tine, bebeluqul
violoncel.
Casa lui Charles era frumoasi, dar nu era siguri. Era plin[ de
sciri, podele alunecoase gi colpri ascu(ite.
- O s[ cumpir nigte scaune mai mici, a spus. $i o si avem
covoare groase gi rogii! Degi... oare cum cump[r[ lumea covoare?
Presupun c[ tu nu gtii, nu, Sophie?
Sophie n-a rispuns, lucru deloc surprinzltor. Era prea mici sIvorbeasci. $i adormise.
S-a trezit cdnd au tras pe o stradi care mirosea a copaci gi a balegl
de cal. Lui Sophie i-a plicut casa de la bun inceput. Cir[mizile erau
vopsite in cel mai strllucitor alb din Londra Ei luceau chiar gi pe
intuneric. in beci linea clrlile gi picturile de prisos, alituri de care
se aflau gi cdteva specii de piianjeni. Iar acoperigul aparlinea
p[sirilor. Charles locuia in spaliul dintre beci gi acoperiE.
Acasi, dup[ o baie fierbinte in fala cuptorului, Sophie plrea alb[gi fragil[. Charles nu-gi inchipuise c[ un bebelug poate si fie atit de
inspiimint[tor de mic. Pdrea prea mic[ in bralele lui. A fost aproape
ugurat cind a auzit un ciocinit la uEi; a pus-o cu griji Pe un scaun,
cu un volum din Shakespeare drept spltar, $i a urcat treptele douicAte dou[.
Cind s-a intors, era inso(it de o femeie voinicl, cu pir gri. Hamlet
era cam umed, iar Sophie pirea pulin stinjenitl. Charles a ridicat-o
gi a agezat-o in alti parte, ezitAnd intre un suport de umbrele dincol(, partea de sus a.cuptorului, sau in[untrul chiuvetei. A zimbitcu sprAncene qi cu ochi cu tot.
- Te rog s[ nu-[i faci griji, i-a zis. Cu tofii avem parte de
accidente, Sophie.
Apoi i-a flcut femeii o pleciciune.
- Si v[ fac cunogtin{i. Sophie, ea este domnigoara Eliot, de la
Agenlia Na{ionali pentru Proteclia Copilului. Domnigoari Eliot, ea
este Sophie, din ocean.
m\ffi
...9 ...
Femeia a oftat - un soi de oftat protocolar, i se va fi pirut lui - Dar ce avelide gind si ISophie, aflatl in chiuvet[ - Ei s-a lncruntat, scolind dintr-un colet Charles pirea confuz.nigte haine curate. - Am de gind s-o iubesr
- Dali-mi-o mie. ceva de capul tuturor poeziihCharles a luat hainele de la ea. Charles i-a dat lui Sophie r
- Am scos copilul din mare, domnisoar[. l-a frecat de mineca hainei piSophie ii privea cu ochi holbafi. - Sunt sigur, a continuat
- N-are pe nimeni care si aib[ griji de ea. Fie ci-mi place, fie obscure gi pline de mister cuci nu, este responsabilitatea mea. pltruns.
- Nu pentru totdeauna. Charles a luat copilul in p
- Pardon? citeasc[ cu voce tare din l.rszl
- Sunte{i tutorele copilului. Nu tatdl ei. probabil ci nu era cel mai tEra genul de femeie care vorbea in italice. Puteai paria ci avea ceva potenlial.
pasiunea ei era s[-i organizeze pe ceilalti.
- Este un aranjament temporar.
- Ti., si v[ contrazic, a spus Charles. Dar ne putem certa peseama asta gi mai tdrziu. Copilului ii e frig.
I-a dat vesta lui Sophie, care ab[gat-o in guri. I-a luat-o inapoigi a imbricat-o cu ea. Apoi a ridicat-o pe mAini, de parcl ar filncercat s[-i ghiceascl greutatea, privind-o indeaproape.
- Vedeli? Pare a fi un bebeluE foarte inteligent.Sophie, vizuse el, avea degete lungi, subliri gi dibace.
- $i pnrul ei are culoarea fulgerului, cum ai putea s[-i rezigti?
- Va trebui si vin in viziti s[ o verific qi chiar n-am timp depierdut. Un bdrbat nu poate sdfacd ata ceva de unul singur.
- Sigur, vi rog, veni{i, a spus Charles - adiugAnd, de parci nus-ar fi putut abline: daci credeli cd nu puteli sta deoparte. Eu m[voi stridui si fiu recunosc[tor. Dar acest copil este responsabilitateamea. infelege(i?
- Dar e sn copill Dumneavoastri sunteli un bdrbatl
- Puterea dumneavoastri de observa{ie este formidabill, a spusCharles. ii faceli onoare oftalmologului dumneavoastr[.
... 10 ...
ircva fi pirut luidintr-un colet
Fie ci-mi place, fie
Puteai paria c[
ne put€m certa pe
gurn- I-a luat-o inapoinriini, de pmei.ar fi
i qi dibace.
ai putea si-i reziqti?driar n-am timp deunul singur.
de parcl nusta deoparte. Eu mI
este re$ponsabilftatea
wbdrbatlformid*bill, aspus
1.Dar cea,iielide gind si faceti cu ea?
Charles p[rea confuz.
- Am de gAnd s-o iubesc. Asta ar trebui si fie suficient, dacl e
ceva de capul tuturor poeziilor pe care le-am citit.Charles i-a dat lui Sophie un rntrr rogu; apoi i l-a luat ind[rlt gi
l-a frecat de mineca hainei pani cAnd gi-a putut vedea fa[a in el.
- Sunt sigur, a continuat eI, ci secretele creqterii copiilor, aga
obscure gi pline de mister cum vor fi fiind, nu sunt totugi de ne-
pitruns.Charles a luat copilul in poali, i-a dat rntrrul qi a inceput s[-i
citeasci cu voce tare din Visul unei noPti de Yard.
Probabil c[ nu era cel mai bun mod de a incepe o noul via]i, dar
avea ceva potenfial.
,C
in Agen{ia Nalionali pentru Proteclia Copilului din Westminsterera un dulap gi in acel dulap era un dosar ro$u pe care scria ,,Tutori:fige de caracter". in 'dosarul rogu era unul albastru, mai mic,,,Maxim, Charles". in el scria: ,C. P. Maxim este pasionat de c[r!i,aga cum e de agteptat de Ia un clrturar. Aparent generos, stdngaci,
foarte muncitor. E neobignuit de inalt, dar rapoartele doctorilorsugereazi c[ nu are probleme de sinitate. Se inciplfineazd, sd,
creadi ci e capabil si indeplineasci sarcinile unui tutore de partefemeiasc[."
Poate cd astfel de trlslturi sunt contagioase, c[ci Sophie a crescutgi ea inalt6, generoas[, interesati de cir(i, stingace. Cand a implinitgapte ani, avea picioare lungi qi subliri ca nigte umbrele de golf gi,
pe deasupra, tot felul de convingeri la care tinea cu indiritnice.Pentru aniversarea de gapte ani, Charles i-a fhcut un tort de
ciocolatl. Nu fusese tocmai un succes, pentru ci se lisase la mijloc,dar Sophie a declarat cu loialitate cd. erafelul ei preferat de tort.
- Pentru cI gaura din mijloc las[ loc pentru mai multl glazurd.,
spunea ea. imi place ca glazuramea si fie extragavantd.
- Me bucur sd aud asta, a spus Charles. Degi de obicei cuvAntulse pronunf[ ,,extravagant". Aga cred. Oricum, $apte ani fericifi,
inimioarl! Cel pulin cred
Shakespeare aniversar?
Sophie avea obiceiul si ryde pe copertaVisului unei mmineca gi a deschis cartea P
- imi citeEti niEte TitanirSophie s-a strimbat.
- Aq prefera s[ fiu Pu&A incercat citeva versuri
cind Charles a intors priviregi s-a ridicat in miini Pe ea
Charles a rAs.
- Bravo! a strigat, batand
Sophie a cbzut, lovindu-sgi a incercat s[ stea iar in rnl
- Minunat! Egti tot mail
- Doar aproaPe?
Sophie s-a leglnat pe miii
incepuser[ s[ o usture ot
- Nu imi lin picioarele I
- Aproape. Genunchit
nimeni nu e perfect. Nimen
Mai tirziu, in Pat, SoP
perfect", ii spusese Charles'
plrul de culoarea balustra
MoEtenise casa gitoate hain
vremuri, din mltase Savile
acum erau cincizeci la sutinu avea instrumente muzic
... t2 ...
Eu Proteqia Copilului din Westminstercnr un dosar rogu pe care scria,,Tutori:ul rogu era unul albastru, mai mic,t -C. P. Maxim este pasionat de c[r[i,m cirturar. Aparent generos, stingaci,nit de inalt, dar rapoartele doctorilorme de sinitate. Se incip[lAneazl sllineasci sarcinile unui tutore de parte
isnt contagioase, cici Sophie a crescut:rdi de cirfi, stingace. Cind a implinitI gi subliri ca nigte umbrele de golf gi,
:iryeri la care finea cu indir6tnice.
;ie ani, Charles i-a frcut un tort dern succes, pentru c[ se l[sase la mijloc,hete ci era felul ei preferat de tort.foc lase loc pentru mai multi glazuri,rnl mea sd.fie extragavantd.
t3pus Charles. Degi de obicei cuvAntulA+a cred. Oricum, qapte ani ferici{i,
-.. t2 ...
inimioari! Cel pu{in cred ci sunt gapte. Ce zici, citim nigte
Shakespeare aniversar?
Sophie avea obiceiul s[ spargi farfurii, aga ci-gi mincari tortulde pe coperta Visului unei nop{i de vard. Charles a gters coperta cu
mineca gi a deschis cartea pe la jumate.
- imi citegti niqte Titania?
Sophie s-a strimbat.
- Ag prefera si fiu Puck.
A lncercat citeva versuri, dar mergea anevoie. A aqteptat pinicind Charles a intors privirea, dupl care a aruncat cartea pe podea
gi s-a ridicat in miini pe ea.
Charles a ris.
- Bravo! a strigat, betand cu palma ln mas6. Ai sto{I de spiridug.
Sophie a cdzrtt,lovindu-se de masa din bucitlrie, dar s-a ridicat
gi a incercat s[ stea iar in miini, de data asta sprijinindu-se de u95.
- Minunat! Egti tot mai priceputi! E aproape perfect.
- Doar aproape?
Sophie s-a legdnat pe mAini Ei a mijit ochii la el, cu capul in jos.
incepuseri si o usture ochii, dar a r[mas unde era.
- Nu imi lin picioarele drepte? '
- Aproape. Genunchiul sting pare putin nesigur. Oricum,
nimeni nu e perfect. Nimeni de la Shakespeare incoace.
Mai tirziu, in pat, Sophie s-a gAndit la asta. ,,Nimeni nu e
perfect", ii spusese Charles, dar se inEela. Charles era perfect. Avea
pirul de culoarea balustradei, iar ochii lui erau plini de magie.
MoEtenise casa gitoate hainele de la tatll lui. Fuseser[ frumoase pe
vremuri, din mitase Savile Row suti la sut[, care-li fura ochii, dar
acum erat cincizeci la sutd mltase, cincizeci la suti gluri. Charles
nu avea instrumente muzicale, dar ii cinta din gur[; 9i cind Sophie
...13...
era in alt[ parte, le cAnta pislrilor sau insectelor care mai invadaudin cind in cind buc[tiria. Nu falsa niciodati. Glasul lui suna ca
un zbor.
Citeodati, lui Sophie i se p[rea ci e din nou pe nava care se
scufundi si, cu noaptea in cap, trebuia si glseasci repede ceva pecare si se ca{ere. C[
le pisirilor sau insectelor care mai invadauEria- Nu falsa niciodati. Glasul lui suna ca
tic i se pirea ci e din nou pe nava care se
t in cap, trebuia si giseascd repede ceva pehl era singurul lucru care o fbcea sl se simtiitsdea voie si doarmi pe gifonier. El dormea
Pentru orice eYentualitate.
rin totalitate. Charles minca pulin, dormea& des ca alli oameni. Dar acolo unde alliihnitate, iar polite(ea era pentru el un lucruL citind gi mergind in acelaqi timp, se in-b un ielinar, igi cerea scuze gi cerceta ca nup ceva.
fuand, domnigoara Eliot venea pe la ei ,,cale apd.reau". (Sophie ar fi putut intreba: ,,cetrtpede si nu zic[ nimic.) Domnigoara Eliot
'uopseaua incepuse sI se cogcoveasc[ pe la
tcimara goal[ gi didea din cap.
nca{i voi?
tr era mai interesanti decit cea din caselel&eodati, Charles uita si ia carne cu lunile.rse se spargi de cite ori Sophie se apropiartofi prejili pe atlase geografice, deschise la, d ar fi fost mullumit s6 tr[iascl numai cuhisla'la culcare. CAnd Sophie a invl{at s[ri sa-Ei finn whislcy-ul intr-o sticll etichetati€ Sophie si nu se atingi de el; dar ea a scosiliruri gi apoi s-a dus s[ miroasi pisica din[rile nu seminau deloc, degi erau la fel de
r Sophie. $i pegte la conservi.
... 14...
- Aveli ce? aintrebat domnigoara Eliot.
- Mie-mi place peqtele la consery[, a spus Sophie. $i avem qi guncl.
- Chiar aga? N-am vizut o felie de Euncl in toati casa.
- in fiecare z|t. in orice caz, adiuga ea, fiindc[ era mai sinceridecit i-ar fi pldcut si fie, avem cateodatl. $i brdnzd,. $i mere. Iar eu
beau jumd de litru de lapte la fiecare mic dejun.
- Dar cum poate Charles si te lase sd trdie;ti in halul [sta? Nu
cred ci e bine pentru un copil. Nu e normal.
De fapt, se descurcau foarte bine, dar domnigoara Eliot nu prea
infelegea. Cind domnigoara Eliot spunea,,normal", Sophie credea
c[wea s[ spun[,,ordonat". Sophie gi Charles nu trdiau ordonat, dar
n-aveai nevoie de ordine ca s[ fii fericit.
- Domnigoarl Eliot, ideea este, spunea ea, c[ eu n-am genul de
fa
