PAULOWNIA TOMENTOSA

download PAULOWNIA TOMENTOSA

of 15

Transcript of PAULOWNIA TOMENTOSA

FORESTIERA SPECIEI A 5. C E R C E T A RP R IV IN D U L T U R A C I NIA TOMENIOSA (rhunb.) PAULOW Steud.S ICAS Simeria, Dr ing. RADU ing VCRISTESCU ing.l. DUMITRU-TATARANUBucuregti' clr. ICAS 5.1. Introducere

privindculturaspecieiPaulownia Cercetdrile tomentosa [hunb.) Steud.s-au efectuat in perioada 1984-1986 cadrul unei teme complexevizind introducereagi exin tindereain culturi a unor specii forestiere interesindustrial de deosebit,producdtoare propriide materii Cercetarile urmdritsporirearesurselor au de lemn cu utilizdri speciale. prin introducerea culturd,pe suprafelelimitate prime gi reducereaimportului acestora, in qi judicios alese, a unor specii de plante lemnoaseexotice,adaptabilela conditiile noastrepedoclimatice. 5.2. privindculturaspeciei Stadiulcunogtintelor (Thunb.) originard China, din Steud.este o specielemnoasd Paulownia tomentosa prin climatezonalefoartediversificate la moderat (de unde ocupd un areal caracterizat cu la uscate-mezoterme moderat umede gi mezoterme), temperaturiminime cuprinse ca in intre - 19"...+ 3,9"c. Ea a fost sporadicintrodusd culturSornamentali(parcuri) arbore solitar,in aliniamentestradale sau in mici grupe, pentru calitdtiledecorative gifrunzigbogat).Din cauzasensibilitiliila ger, mai deosebite(inflorescente mari,liliachii s-a culturaei in scop forestier contimpuriicare o girsescnelignificata, ales la ingheturile atit sideratin trecutdrept neindicatd, la noi cit gi in alteldri cu climatcontinental. Creqterearapidd in tinerele, capacitateade refacerea tulpinilor de la nivelul cenuqiu) lemnului(ugor, soluluidupd iernilein care parteaaerianddegerd,ca gi calitalile apt pentru utiliziri artizanale(cutii, bibelouri,mobilS),au generat in ultimul deceniu preocupariprivindculturaforestierd acesteispecii,pentrulemn de lucrusau biomasA. a Incepindcu anul 1971 s-au efectuatla Staliunea|.C.A.S. $tefanestilucrdriprivind producereapuietilorde Paulownla.in anul 197b, culturiledese de Paulowniapentru producereade biomasa vegetali (ldstaride 1 an gi rddicini de 3 ani) au produs in iar conditiide irigatie,cregteride 75 m3lan/ha, in martorulneirigat63 ms/anlha.Tot in cu anul 1973s-au efectuatplantaliiexperimentale puietiprodugila $tefinegtiin 5 ocoale ln Tismana, silvice(Baia Mare,Tauli-Magherug, $imian gi Braila). ocoalelesilviceTispuielii plantali au degerat qi dispdrut in totalitate.in mana, Briila gi Tduli-Mdgherug celelalteocoale mentinereaa fost pa(iala. O altd culturd deas5, instalatain 1979 in *

dr. ing, cu: L dr. C. in colaborare Ing. Herta, ing, Traci, ing.l. Mugat, L Nequ, dr, ing. din ingMaria Ralru, N. Dragul ICAS, ing.L Ungureanu (O Mare) (O.S. ing. DrobetaTr. Severin), D.CherecheES. Baia (O.S. Delta Dundrii), A. Sicuieni), l. Albu(ICPP ing ing. Ritiu

6l

Bdrigan pentru produclia de biomasd,exploatati pina in 1981, prezinti in prezent o inahime mediede 6,15m, un diametru mediude7,72 cm qi o starede vegetatie lincedd, cu fenomenede uscare. 5.3. Scopul cercetirilor Cercetdrile efectu?te in perioada anilor 1984-1986 au urmarit,in principal, precizarea oportunita{ii culturiispeciei Paulownia tomentosa fondul forestier. acest in In sens, au fost studiate culturilemai vechi pentru precizareaexigentelor ecologiceale speciei,tehnologiei producerea puietilor urmirireacomponarii in culturiexgi de lor perimentale. privind cultura speciei in laza de pepinierd s-au efectuat in Experimentarile staliunile gi l.C.A.S. Simeria Hemeiug, solarii in sau in liber. $tefdnegti, 5.4, Metodade lucru Cercetdrileau constat din investigatiicornplexede teren gi laborator,iar in cazul puielilorgi instalerii culturilor testares-a utilizat exclusivitate de metodaexperimentald. in gi In cadrul actiuniide identificare inventariere exemplarelor a existente culturi in parcuri,colectiidendrologice (plantatii, etc.) la data inceperiicercetarilor s-au completat figetip cu principalele precumgi cu localizarea elemente taxatorice exemplarelor, ale lor, inclusiv pedologice de vegetalie. qi condiliile fizico-geografice, In culturile experimentale(semdndturi,repicaje, plantalii pilot) s-au urmdrit: provenienlamaterialului, locul experimentArii, conditiilede lucru (solar,seri, pepinier5, substrat),data gi modul de instalare culturii, al (grame,bucdti puieli),evolulia cantitalile prindere,mentinere), culturii(rdsdrire, dimensiuni (indltimi, realizate diametre), lucrdride intretinereefectuategi observatiiprivind comportarea culturd (stareade vegetalie, in boli,ddundtori). climatice Analogiile s-au stabilitdupd metodologia elaborati de Dumitru-Tdtdranu l. (1979),luindu-sedrept criteriide bazd indicelemediu De Martoneqi durata perioadei de vegetatie,elementece definesctipurileclimaticezonale. 5.5. 5.5.1. Rezultateobtinute Caracterizarea silvoecologicd speciei$i importanta economici. a ei

Garacteristicidendrologice.Paulownia Steud.(PimpeilalisS tomentosaflhunb.) & Z.; P japonicaRev.;P recurvaRehd.)Arborede mdrimeall - lll-a.Lujerianualicenugiibruni,tomentogi. Frunzele pe lujeriiscu4i lat ovate,scurt acuminate, bazi cordate, de la intregi, pe tala superioari de un verde viu, cenuqiu tomentoase,pe tala inferioard, peri ramifica{i (dendroizi), cenugiu lanat-pdroase; cu lung pedicela}i, ramuricapilarein (fig.1.). amesteccu peri glandulogi Frunzele pe luleriivigurogi - 5lobate,neregulat 3 de piramidale dinlate,pe ambelefete abundentpiroase. Inflorescenle des tomentoase, de 25 - 40 cm lungime, axulprincipal 20 - 38 cm qi ramuri cu de de laterale 3 - 15 cm (fig.1). violetd intein Corolacampanulatd(digitalis)5 - 6 cm lungime bazAde 1 cm latime, de ,la rior cu striatiunigalbene;peri drepti articulati. Caliciucu lobi lat-ovati. Capsulaovoidd, femnoasd 3 cm lungime, de sunt mici, aripate, tornentoasa, scurt pedunculatd. Semintele circa1200- 2300buc.in fiecare capsuld. Masaa 1000seminte estede aprox.0,15g. cu o germinalie 80 - 90 %. de

VAspecieiP. tomentosa Arealul

/l

EE

Pdr neramificat sau slab ramificat

P d rd e n d r o i du n g l pedunculat, pe fata de inferioard frunzelor a

(seria InflorescentE tementosa tip Paulownia)

P a rg l a n d u l o s

tomentosaOhunb) Steud.:arealulnatural$i detaliimorfologice Fig. 1 Paulownia Naturalarea and morphologicalparticularities

Orientau condus la in intreprinse 1959in arealulnaturaldin Extremul Cercetdrile (prov.Hebei,Schandong, din zonele nordice de concluziaci populaliile Paulownia 30 Henan,Hubei)intre aproximativ - 40" lat. N 9i 108 '124" long E apa4inunei specii 9i diferite- Paulownia elongataHu. intruciteste posibildidentificarea in lara noastraa din cheiade determinare anexa1. acesteispecii,este recomandatir Henan, Hubei,Jiangxi,Fujian)intre aproximativ Areat natural: China(Shandong, -30" lat.N qi 109"...124"long.E. (fig.1) 24 OUservilii privind specia.CulturaspecieiinEuropaca gi la noi s-a facut nlai ales din de firi testiri experimentale provenienle, care cauzdrezultatele in scop ornamental, se adaugd prezentaprobabild,incd nesemoblinute sunt foarte diferite.La aceasta de Provenienlele P tomentosadin naiata, uneleculturidin lari gi a specieiP elongata. in qi Henan apar ca cele mai indicate pentru RomAnia.dar sunt provinciileShandong mai eliminatorii, ales cu cele trei specii din serie (elonnecesaregi culturiexperimentale cele mai s5 este posibilca P tomentosa nu realizeze intrucit gata, glabratagitomentosa) din RomAnia. climatice in bune performanle, condiliile speciei: Variabilitatea Caliciucu - Var.tomentosa.Frunzepe fala inferioarirelativmai pulin tomentoase. tipica. varietatea Reprezint5 Floriviolete. lobi lat-ovafi. intre150- 1300m. Shangong, Jiangxi, Hubei, maialesinprov.Fujian, Rdspindire: - Var. lanata(Dode) K. Schneid. Frunze pe fala inferioardabundent gSlbuiC. purpurii. cu Caliciu lobiaculi,mai lungi.Floriviolete tomentoase. un 12OO 1800m. Poatefi considerat ecotipde alprov.Hubeiintre Rdspindire: titudineal specieitipice. - cv. Lilacina:(. titacina Sprague).P.fargesiiOsborn.non Franch) Lujerii de un an verzi, glandulogipdrogi, cei de 2 ani bruni. Frunze mai lung mai mici, de 25 - 3o cm. Corola pind la 7 cm, palid violetS.cu acuminate.Inflorescente pete gdlbui in interior,lobii superiori ai caliciuluiobtuzi, cei inferioriacuti. Capsula ovoidala, 3 - 4 cm lungime^ de pina la ovate,pe dos gSlbui- cv. Coreana(P coreana Nyski).Frunzecordiforme gdlbui' cu pdroase. Floriviolete tubulin interior lanate, din dbservatii. Inilialdescrisdca speciebund, originard Coreea,s-a dovedita fi o din de varietate cultura,rezultata inmullireclonali. Bucureqti in alte 17 judele se in 9i Rispindire in culturi in RomAnia. municipul in cultivate parcuri,gr5dini (fig,2), dar qi sub forma unor intilnescpeste 511 exemplare plantalii cu caracter forestier experimentalla l.C.A.S.$tefdnegti,O'S. Rugelu, O.S. Bdrdgan. |.C.A.S. $imian,O.S.BaiaMaregiStaliunea

o

El i L

- =: o o= E or3a1

o'o tstr-a h.{ tol {rJ

O'a

G

x x x3

a

t

t

q dl

ET ot

o o s rr t I r I t

o o o o Cl r r

InIn

.g = o'tra

qxF g 't I P '4

o

u

o oo

E-k

o< at;I