Patologia Sistemului Nervos Periferic

35
Patologia Patologia sistemului sistemului nervos periferic nervos periferic Lector – acad. Diomid Lector – acad. Diomid Gherman Gherman

description

Medecina

Transcript of Patologia Sistemului Nervos Periferic

Page 1: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Patologia Patologia sistemului sistemului nervos perifericnervos periferic

Lector – acad. Diomid Lector – acad. Diomid GhermanGherman

Page 2: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Afecţiunile sistemului nervos periferic Afecţiunile sistemului nervos periferic sunt cele mai frecvente şi după datele de sunt cele mai frecvente şi după datele de statistică în diferite ţări ajung până la 8 – statistică în diferite ţări ajung până la 8 – 10% din bolile generale.10% din bolile generale.

Cea mai frecventă formă clinică este Cea mai frecventă formă clinică este radiculita (lombară, cervicală, toracală) în radiculita (lombară, cervicală, toracală) în ţările cu climat umed ajung până la 90 % ţările cu climat umed ajung până la 90 % din grupa bolilor sistemului nervos din grupa bolilor sistemului nervos perifericperiferic

Anatomia şi fiziologia nervilor perifericiAnatomia şi fiziologia nervilor periferici

Page 3: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Secţiune transversală prin măduvaSecţiune transversală prin măduvaspinării şi coloana vertebralăspinării şi coloana vertebrală

1 - apofiza spinală a vertebrei; 2 - sinapsă nervoasă;1 - apofiza spinală a vertebrei; 2 - sinapsă nervoasă;3 - receptor cutanat; 4 - fibre aferente (senzitive);3 - receptor cutanat; 4 - fibre aferente (senzitive);

5 - muşchi striat; 6 - fibre eferente (motorii);5 - muşchi striat; 6 - fibre eferente (motorii);7 - corpul vertebrei;7 - corpul vertebrei;

8 - ganglion al trunchiului simpatic;8 - ganglion al trunchiului simpatic;9 - ganglionul spinal (senzitiv);9 - ganglionul spinal (senzitiv);

10 - substanţa cenuşie a măduvei spinării;10 - substanţa cenuşie a măduvei spinării;11 - substanţa albă a măduvei spinării.11 - substanţa albă a măduvei spinării.

Page 4: Patologia Sistemului Nervos Periferic
Page 5: Patologia Sistemului Nervos Periferic
Page 6: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Clasificarea Afecţiunile sistemului nervos Clasificarea Afecţiunile sistemului nervos perifericperiferic

endonevrii

epinevrii

perinevrii

Neuritele

Traumatice, parenhimatoase-toxice

Primare

Mononeurite

Endogene

a. Diabetb. maladii somatice

Neuralgiile

Interstiţiale-inflamatorii

Secundare

Polineuritele

Exogene

1. Toxice 2. Infecţioase

• Plumbum a. Difteria• Arsenicum b. Disenteria• Hydrargium c. Reumatism• Pesticide d. Gripa• Alcool e. Infecţios-alergice

Page 7: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Nervii spinali, sau Nervii spinali, sau rădăcinile plexuluirădăcinile plexului

TrunchiuriTrunchiuri

FasciculeFascicule

Ramificaţii Ramificaţii

Ramuri Ramuri terminaleterminale

Anatomia Plexului BrahialAnatomia Plexului BrahialI- trunchiul superior; II- trunchiul mediu;I- trunchiul superior; II- trunchiul mediu;

III- trunchiul inferior; IV- fasciculul lateral;III- trunchiul inferior; IV- fasciculul lateral;V- fasciculul posterior; VI- fasciculul medialV- fasciculul posterior; VI- fasciculul medial

Porţiunea supraclaviculară:Porţiunea supraclaviculară:1 - ramură spre muşchiul diafragmei;1 - ramură spre muşchiul diafragmei;

2 - n. dorsal al scapulei (C2 - n. dorsal al scapulei (CVV););3 - n. sub-clavicular (C3 - n. sub-clavicular (CVV C CVIVI););

4 - n. suprascapular (C4 - n. suprascapular (CIV IV - C- CVIVI););5 - n. toracic lung (C5 - n. toracic lung (CV V - C- CVIIIVIII))

Porţiunea subclaviculară:Porţiunea subclaviculară:6 - n. musculocutanat (C6 - n. musculocutanat (CIV IV - C- CVIVI););

7 - n. median (C7 - n. median (CV V - C- CVIIIVIII Th ThII););8 - n. toracic lateral (C8 - n. toracic lateral (CV V - C- CVIIVII););

9 - n. axilar (C9 - n. axilar (CVV C CVIVI););10 - n. radial (C10 - n. radial (CV V - C- CVIIIVIII Th ThII););

11 - n. toracic medial (C11 - n. toracic medial (CVIII VIII - Th- ThIIII););12 - n. toracospinal (C12 - n. toracospinal (CVI VI - C- CVIIIVIII););

13 - n. subscapular (C13 - n. subscapular (CVV C CVIVI););14 - n. ulnar (cubital) (C14 - n. ulnar (cubital) (CVIIIVIII Th ThII););

15 - n. cutanat medial antebraţului (C15 - n. cutanat medial antebraţului (CVIIIVIII Th ThII););16 - n. cutanat medial al braţului (Th16 - n. cutanat medial al braţului (ThII););

17 - nn. intercostali-brahiali;17 - nn. intercostali-brahiali;18 - n. intercostal (II);18 - n. intercostal (II);19 - n. intercostal (I);19 - n. intercostal (I);

20 - ramurile motorii posterioare ale nervilor 20 - ramurile motorii posterioare ale nervilor spinali spre mm. scaleni anterior, mediu şi spinali spre mm. scaleni anterior, mediu şi

posterior şi muşchii lungi ai gâtului.posterior şi muşchii lungi ai gâtului.

Page 8: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Distribuţia dermatomilorîn plexopatia brahială:

I – forma superioară Duchenne-Erb

II – forma inferioară Dejerine-Clumpke

I+II – forma totală Sherer

Plexită brahialăPlexită brahialăSe caracterizează clinic cu un Se caracterizează clinic cu un sindrom de neuron motor periferic sindrom de neuron motor periferic asociat cu tulburări de asociat cu tulburări de sensibilitate şi vegetative. Cauze – sensibilitate şi vegetative. Cauze – traumatisme directe şi inderecte, traumatisme directe şi inderecte, plăgi supraclaviculare, intervenţii plăgi supraclaviculare, intervenţii chirurgicale, flegmone, tumori – chirurgicale, flegmone, tumori – “paralizia cârjei”, discopatii.“paralizia cârjei”, discopatii.

Se descrie 3 tipuri:Se descrie 3 tipuri:

Tipul superior Duchenne-ErbTipul superior Duchenne-ErbUn braţ inert cu abolirea mişcărilor în Un braţ inert cu abolirea mişcărilor în

articulaţia umărului, atrofia a articulaţia umărului, atrofia a muşchilor umărului, abolirea muşchilor umărului, abolirea reflexului bicipital şi tricipital, reflexului bicipital şi tricipital, hipostezia în regiunea externă a hipostezia în regiunea externă a umărului, mişcările mâinii şi umărului, mişcările mâinii şi degetelor păstrate.degetelor păstrate.

Tipul inferior Dejerine-ClumpkeTipul inferior Dejerine-ClumpkeImobilitatea mâini şi degetelor, Imobilitatea mâini şi degetelor,

atrofia eminenţei hipotenare şi atrofia eminenţei hipotenare şi tenare, interosoşi, hipoestezie tenare, interosoşi, hipoestezie internă a mâinii şi antibraţului, internă a mâinii şi antibraţului, reflexul cubital, carpo-radial reflexul cubital, carpo-radial abolit.abolit.

Tipul total KererTipul total KererDeficit motor complect a întregului Deficit motor complect a întregului

membru superior cu flagiditate şi membru superior cu flagiditate şi atrofii musculare globale, atrofii musculare globale, dereglări de sensibilitate totale.dereglări de sensibilitate totale.

Page 9: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Paralizii obstetricale la nou-născuţiParalizii obstetricale la nou-născuţi

Sunt provocate de Sunt provocate de traumatism în timpul traumatism în timpul naşterii (bazin strâmt, naşterii (bazin strâmt, tracţie puternică, tracţie puternică, aplicarea aplicarea instrumentelor de instrumentelor de mamos, ruperea sau mamos, ruperea sau zmulgerea rădăcinelor). zmulgerea rădăcinelor). Tabloul clinic poate fi Tabloul clinic poate fi prezentat de aceleaşi 3 prezentat de aceleaşi 3 forme descrise mai sus.forme descrise mai sus.

Tratament: Tratament: purtarea purtarea protezei; prozerina, protezei; prozerina, galantamin pentru galantamin pentru ameliorarea ameliorarea conductabilităţii, vit conductabilităţii, vit gr.B, anabolici-retabolil, gr.B, anabolici-retabolil, vasculare, vasculare, dehidratante, dehidratante, balneofizioterapie, balneofizioterapie, gimnastica medicală, gimnastica medicală, kinetoterapia.kinetoterapia.

Proteza pentru fixarea membrelor superioare în

paralizia obstetricală.

Paralezia obstetricală totală a membrului superior drept.

Page 10: Patologia Sistemului Nervos Periferic

aa

bb

Mâna “în gât de lebădă”Mâna “în gât de lebădă”la afectarea n. radial (a) şi “grifa cubitală” la afectarea n. radial (a) şi “grifa cubitală”

la afectarea nervului ulnar (b).la afectarea nervului ulnar (b).

Distribuţia senzitivă cutanată a nervilor mâiniiDistribuţia senzitivă cutanată a nervilor mâinii1 - n. radial; 2 - n. median; 3 – n. ulnar;1 - n. radial; 2 - n. median; 3 – n. ulnar;

4 – n. cutanat lateral al antebraţului;4 – n. cutanat lateral al antebraţului;5 – n. cutanat medial al antebraţului.5 – n. cutanat medial al antebraţului.

Page 11: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Semnele afectării nervului ulnar.Semnele afectării nervului ulnar.La flexia în pumn a degetelor,La flexia în pumn a degetelor,

falangele IV şi V nu realizează flexia.falangele IV şi V nu realizează flexia.

Afectarea n. median.Afectarea n. median.Imposibilitatea flexiei înImposibilitatea flexiei înpumn a degetelor I şi II.pumn a degetelor I şi II.

Afectarea n. median.“Mâna simiană”.

Page 12: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Polineuritele şi polineuropatiilePolineuritele şi polineuropatiile

Se caracterizează prin fenomene senzitivo-motorii şi trofice, Se caracterizează prin fenomene senzitivo-motorii şi trofice, predominând în extremităţile distale bilateral simetric. predominând în extremităţile distale bilateral simetric.

Pot fi determinate de diferite cauze: Pot fi determinate de diferite cauze: 1.1. toxico-infecţioase, în cursul unei boli infecţioase (difteria, toxico-infecţioase, în cursul unei boli infecţioase (difteria,

botulismul, dizenteria, gripa, etc.); botulismul, dizenteria, gripa, etc.); 2.2. toxice exogene, profesionale, cum ar fi: intoxicaţii cu plumb, toxice exogene, profesionale, cum ar fi: intoxicaţii cu plumb,

arsen, sulfură de carbon, insecticide şi pesticide utilizate în arsen, sulfură de carbon, insecticide şi pesticide utilizate în agricultură, unele medicamente folosite în tratamentul unor agricultură, unele medicamente folosite în tratamentul unor afecţiuni; afecţiuni;

3.3. toxice endogene – diabetul zaharat, uremia, stările caşectice în toxice endogene – diabetul zaharat, uremia, stările caşectice în cadrul sindromului paraneoplazic, insuficienţă hepatică, renală, cadrul sindromului paraneoplazic, insuficienţă hepatică, renală, suprarenală, carenţe de vitaminele din grupul B, PP, C; în cadrul suprarenală, carenţe de vitaminele din grupul B, PP, C; în cadrul unor colagenoze, amiloidoză, porfirie.unor colagenoze, amiloidoză, porfirie.

Forme cliniceForme clinice Senzitivo-motorieSenzitivo-motorie MotorieMotorie pseudotabeticăpseudotabetică

Page 13: Patologia Sistemului Nervos Periferic
Page 14: Patologia Sistemului Nervos Periferic

ParticularităţiParticularităţi În polineuropatia saturnită – dunga gingivală BurtonÎn polineuropatia saturnită – dunga gingivală Burton Arseniană – dunga Mess (unghii)Arseniană – dunga Mess (unghii) Botulinică – paralizia muşchilor oculomotori, dilatarea pupileiBotulinică – paralizia muşchilor oculomotori, dilatarea pupilei Difterică – tulburări de deglutiţie, paralizia vălului Difterică – tulburări de deglutiţie, paralizia vălului Alcoolică – anestezia doloroasă, tulburări trofice, Alcoolică – anestezia doloroasă, tulburări trofice,

encefalopatie (s. Corsacov)encefalopatie (s. Corsacov)

Polinevrită cu atrofii muscularePolinevrită cu atrofii musculareşi tulburări trofice.şi tulburări trofice.

Page 15: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Poliradiculoneurita acută Poliradiculoneurita acută Guillaine-BarreGuillaine-Barre

Descrisă în 1916 de autorii francezi.Descrisă în 1916 de autorii francezi.A fost considerată mult timp de origine virală.A fost considerată mult timp de origine virală.Poate apărea după agresiuni virale, bacteriene, vaccinare, seroterapie, Poate apărea după agresiuni virale, bacteriene, vaccinare, seroterapie,

intoxicaţii, oncopatologie.intoxicaţii, oncopatologie.O reacO reacţie autoimună îndreptată către antigena fibrelor mielinice, se produc ţie autoimună îndreptată către antigena fibrelor mielinice, se produc

anticorpi contra mielinei şi are loc demielinizarea. anticorpi contra mielinei şi are loc demielinizarea.

Leziunea inflamatoare – infiltrat limfocitar vascular în manşon.Leziunea inflamatoare – infiltrat limfocitar vascular în manşon.Clinica – Clinica – după stare fibrilă se instalează parastezii şi dureri puternice în după stare fibrilă se instalează parastezii şi dureri puternice în

membrele inferioare urmate de deficit motor – areflexii, atrofii, tulburări membrele inferioare urmate de deficit motor – areflexii, atrofii, tulburări de sensibilitate, manevrele de elongaţie. Atingerea nervilor cranieni VII, de sensibilitate, manevrele de elongaţie. Atingerea nervilor cranieni VII, IX, XII în 50% cazuri. Rareori apar tulburări respiratoare. În LCR – IX, XII în 50% cazuri. Rareori apar tulburări respiratoare. În LCR – disociaţie albumino-citologică.disociaţie albumino-citologică.

Forma Landry – fără schimbări în LCR şi afectare a nervilor cranieni.Forma Landry – fără schimbări în LCR şi afectare a nervilor cranieni.

Tratamentul – diureză forţată: hidratante şi dehidratante (lazex, urea, Tratamentul – diureză forţată: hidratante şi dehidratante (lazex, urea, mannitol).mannitol).

În caz de dereglări respiratorii – respiraţie artificială în reanimare.În caz de dereglări respiratorii – respiraţie artificială în reanimare.Tratament eficace – plasmafereză (sângele bolnavului 200 –250 ml este Tratament eficace – plasmafereză (sângele bolnavului 200 –250 ml este

filtrat prin anumite absorbante şi se înlocuieşte cu plasmă), se recmandă filtrat prin anumite absorbante şi se înlocuieşte cu plasmă), se recmandă 4-6 şedinţe peste o zi 4-6 şedinţe peste o zi

Imunoglobulinele 0,4g/kg zi – 5 zile.Imunoglobulinele 0,4g/kg zi – 5 zile.Preparate antalgice (analgina, diclofenac, promedol, amitriptilina).Preparate antalgice (analgina, diclofenac, promedol, amitriptilina).ProProsserin, vit gr.B, galvanizare, masaj, mobilizări.erin, vit gr.B, galvanizare, masaj, mobilizări.

Page 16: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Osteocondroza Osteocondroza

Discul intervertebral.Discul intervertebral.

1 – placa cartilaginoasă; 2 – inelul fibros;1 – placa cartilaginoasă; 2 – inelul fibros;3 – nucleul pulpos; 4 – ligamentul galben 3 – nucleul pulpos; 4 – ligamentul galben

anterior;anterior;5 – ligamentul galben posterior; 6 – corpul 5 – ligamentul galben posterior; 6 – corpul

vertebral;vertebral;a – a – aspect orizontalaspect orizontal; b – ; b – aspect sagitalaspect sagital..

Imaginea din stânga – localizarea Imaginea din stânga – localizarea normală a nucleului pulpos în discul normală a nucleului pulpos în discul

intervertebral; imaginea din dreapta – intervertebral; imaginea din dreapta – compresia şi hernierea nucleului pulpos.compresia şi hernierea nucleului pulpos.1 – discul intervertebral; 2 – inelul fibros; 1 – discul intervertebral; 2 – inelul fibros;

3 – nucleul pulpos.3 – nucleul pulpos.

Page 17: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Hernie de discHernie de disclombară (a), laterală (b),lombară (a), laterală (b),

paramediană (c), şi bilaterală (d).paramediană (c), şi bilaterală (d).

dd

aa

cc

bb

aa

bb

cc

dd

ee

Diferite aspecte ale Diferite aspecte ale discului intervertebral:discului intervertebral:

a – disc normal;a – disc normal;b – hernie de disc;b – hernie de disc;

c – protruzie de disc princ – protruzie de disc prininhibiţie apoasă;inhibiţie apoasă;

d – protruzie de disc prin d – protruzie de disc prin deshidratarea lui;deshidratarea lui;

e – hernie intraspongioasă e – hernie intraspongioasă (Schmőrl).(Schmőrl).

Page 18: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Factori de risc ale Factori de risc ale osteohondrozeiosteohondrozei

Factorii predispozanţi:Factorii predispozanţi: anomalii congenitale: sacralizarea, anomalii congenitale: sacralizarea,

liumbalizarea, spina bifidaliumbalizarea, spina bifida insuficienţa constituţională, insuficienţa insuficienţa constituţională, insuficienţa

aparatului mezodermal, “slabiciunea aparatului mezodermal, “slabiciunea corsetului muscular”(25% de efort)corsetului muscular”(25% de efort)

dereglări metabolice, hormonale, podagra, dereglări metabolice, hormonale, podagra, artroze, diabetaartroze, diabeta

artrite infecţios-alergiceartrite infecţios-alergice

Factorii favorizanţi:Factorii favorizanţi: dereglări de statică dereglări de statică profesionaleprofesionale

Factorii provocatori:Factorii provocatori: trauma, efort fizic, trauma, efort fizic,

infecţiiinfecţii

Page 19: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Modificările radiologice în Modificările radiologice în osteohondroza vertebralăosteohondroza vertebrală

1.1. Îngustarea spaţiului intervertebralÎngustarea spaţiului intervertebral2.2. Lordoza fiziologică ştearsăLordoza fiziologică ştearsă3.3. Subluxaţia unei vertebre faţă de adiacentăSubluxaţia unei vertebre faţă de adiacentă4.4. Scolioză Scolioză 5.5. Osteoporoza corpului vertebralOsteoporoza corpului vertebral6.6. Formarea osteofitelor marginale Formarea osteofitelor marginale

uncovertebraleuncovertebrale7.7. Deformarea găurii intervertebraleDeformarea găurii intervertebrale8.8. Instabilitatea funcţională vertebrală (cu Instabilitatea funcţională vertebrală (cu

mobilitate) cervicală (mai ales la copii)mobilitate) cervicală (mai ales la copii)

Page 20: Patologia Sistemului Nervos Periferic
Page 21: Patologia Sistemului Nervos Periferic
Page 22: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Scolioză lateralizată în stânga.Scolioză lateralizată în stânga.Reducerea pronunţată şi neuniformăReducerea pronunţată şi neuniformăa înălţimii discurilor ia înălţimii discurilor intervertebralentervertebrale

LLIIII – L – LIIIIII L LIIIIII – L – LIVIV L LIVIV – L – LVV..Deplasarea laterală a discului LDeplasarea laterală a discului LIIIIII în în

stânga.stânga.Calcificarea masivă a ligamentului Calcificarea masivă a ligamentului longitudinal anterior. Simptomul longitudinal anterior. Simptomul

“dehiscenţei” vertebrelor“dehiscenţei” vertebrelorLLIIIIII – L – LIV IV (după V.V. Miheev, 1981).(după V.V. Miheev, 1981).

Osteocondroză pronunţatăOsteocondroză pronunţatăLLIVIV – L – LVV cu reducerea înălţimii cu reducerea înălţimii

discului intervertebral, discului intervertebral, densificarea plăcilor de densificarea plăcilor de contact ale corpurilor contact ale corpurilor

vertebrale.vertebrale.

Page 23: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Osteohondroza vertebrală Osteohondroza vertebrală poate declanşa următoarele poate declanşa următoarele

sindroamesindroame Sindrom radicularSindrom radicular Sindrom neuro-muscular reflectorSindrom neuro-muscular reflector Sindrom vascular ischemic medularSindrom vascular ischemic medular Sindrom vascular ischemic cerebral a Sindrom vascular ischemic cerebral a

a.vertebralea.vertebrale Sindrom de plexus simpatic cervical Sindrom de plexus simpatic cervical

dorsal “migrenă cervicală”dorsal “migrenă cervicală”

Page 24: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Schema dermatomilor după F. KeeganSchema dermatomilor după F. Keeganşi sclerotomilor după V. Inman şi C. Saunders.şi sclerotomilor după V. Inman şi C. Saunders.

Page 25: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Cardialgii coronarogene Cardialgii coronarogene Sunt legate de efort fizic, emoţii, Sunt legate de efort fizic, emoţii,

stresuristresuri Durerile nu-s legate de mişcările ale Durerile nu-s legate de mişcările ale

mâinii, gâtului mâinii, gâtului StenocardiaStenocardia

Inactivitatea bolnavului în Inactivitatea bolnavului în momentul dureriimomentul durerii

Cardialgii cu durată scurtă (minute, Cardialgii cu durată scurtă (minute, rar ceasuri) rar ceasuri)

Efortul fizic negativ influenţează la Efortul fizic negativ influenţează la dureri dureri

Ganglionii limfatici cervicali indolori Ganglionii limfatici cervicali indolori Coronarolitice sunt efective, Coronarolitice sunt efective,

nitroglicerina peste 1-3 minute nitroglicerina peste 1-3 minute scade durereascade durerea

ECG schimbată, anamneza ECG schimbată, anamneza cardiologică cardiologică

Cardialgii neurogeneCardialgii neurogene Legătură cu mişcări bruşte şi Legătură cu mişcări bruşte şi

temperaturi joasetemperaturi joase Durerile se agravează la mişcările Durerile se agravează la mişcările

mâinii, gâtului, centurii brahiale, mâinii, gâtului, centurii brahiale, tusătusă

Durere neuro-musculară, Durere neuro-musculară, superficială, toracalăsuperficială, toracală

Pacientul este activPacientul este activ

Cardialgii de lungă durată (ceasuri, Cardialgii de lungă durată (ceasuri, zile, săptămâni)zile, săptămâni)

Efortul fizic nu influenţează la durereEfortul fizic nu influenţează la durere

Ganglionul simpatic stelar inferior Ganglionul simpatic stelar inferior dolordolor

Coronaroliticele nu sunt efectiveCoronaroliticele nu sunt efective

ECG fără schimbări, în anamneză ECG fără schimbări, în anamneză radiculita cervicală, migrenaradiculita cervicală, migrena

Diagnosticul diferenţial între Diagnosticul diferenţial între cardialgiile neurogene şi cardialgiile neurogene şi

cardiogenecardiogene

Page 26: Patologia Sistemului Nervos Periferic
Page 27: Patologia Sistemului Nervos Periferic
Page 28: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Durerea produsă prin elongaţia Durerea produsă prin elongaţia nervului.nervului.

Semnul LasegueSemnul Lasegue. Elongaţia nervului se poate . Elongaţia nervului se poate obţine prin flexiunea pe trunchi a membrului obţine prin flexiunea pe trunchi a membrului inferior extins deasupra planului orizontal.inferior extins deasupra planului orizontal.

Fiind culcat în decubit dorsal, bolnavul acuză o Fiind culcat în decubit dorsal, bolnavul acuză o durere vie în regiunea fesieră, muşchii se durere vie în regiunea fesieră, muşchii se contractă, opunându-se continuării mişcării.contractă, opunându-se continuării mişcării.

Faza secundă a acestei manevre este flexiunea Faza secundă a acestei manevre este flexiunea continuă în articulaţia rotuliană şi coxo-continuă în articulaţia rotuliană şi coxo-femurală, în care durerile dispar. Această femurală, în care durerile dispar. Această manevră dovedeşte că durerile nu sunt legate manevră dovedeşte că durerile nu sunt legate de o patologie a articulaţiei, cin sunt de o patologie a articulaţiei, cin sunt nevralgice.nevralgice.

Semnul BechterewSemnul Bechterew. Apare durere pe partea . Apare durere pe partea sănătoasă prin executarea manevrei Lasegue.sănătoasă prin executarea manevrei Lasegue.

Semnul NeriSemnul Neri – durere în regiunea lombară şi – durere în regiunea lombară şi în membrul inferior la anteflexia capului.în membrul inferior la anteflexia capului.

Semnul WassermannSemnul Wassermann – limitarea extensiunii, – limitarea extensiunii, bolnavul fiind în decubit ventral.bolnavul fiind în decubit ventral.

Semnul ridicării membrului inferior Semnul ridicării membrului inferior ShanrleyShanrley este pozitiv, dacă unghiul atinge 30este pozitiv, dacă unghiul atinge 30-40-40..

Semnul SiquardSemnul Siquard – durere în partea dorsală a – durere în partea dorsală a gambei la o extensie a labei piciorului.gambei la o extensie a labei piciorului.

Semnul TurinSemnul Turin – dureri în partea posterioară a – dureri în partea posterioară a gambei la flexia dorsală a halucelui.gambei la flexia dorsală a halucelui.

a

b

FIG. 22. Semnul elongaţiei nervului FIG. 22. Semnul elongaţiei nervului sciatic – manevra Laseque:sciatic – manevra Laseque:

faza I (a) şi faza II (b).faza I (a) şi faza II (b).

Page 29: Patologia Sistemului Nervos Periferic

c

Hipoestezia Hipoestezia dermatomilordermatomilor

LL55 (a), L (a), L44 (b) şi S (b) şi S11 (c) (c)

a

b

Page 30: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Radiculopatia lombară Radiculopatia lombară discogenă complicatădiscogenă complicată

Sindromul arteriei Deproges- GetteronSindromul arteriei Deproges- GetteronRadiculile L5, S1 pot fi însoţite de art.radiculo-medulară, care vascurizează conul şi Radiculile L5, S1 pot fi însoţite de art.radiculo-medulară, care vascurizează conul şi

epiconul medular.epiconul medular.Comprimarea rădăcinilor mai întâi provoacă radiculopatie, dar dacă compresia se Comprimarea rădăcinilor mai întâi provoacă radiculopatie, dar dacă compresia se

referă şi la arterie, se declanşează un ictus ischemic în regiunea conului.referă şi la arterie, se declanşează un ictus ischemic în regiunea conului.Clinic se manifestă prin începutul acut, noaptea apare o pareză distală a caputei, Clinic se manifestă prin începutul acut, noaptea apare o pareză distală a caputei,

neurologic obiectivizată prin abolirea reflexelor achiliene, dereglări de neurologic obiectivizată prin abolirea reflexelor achiliene, dereglări de sensibilitate “pantalonii jokei” şi dereglări sfincteriene.sensibilitate “pantalonii jokei” şi dereglări sfincteriene.

Işiasul paralizantIşiasul paralizantSe dezvoltă în rezultatul comprimării art.radiculare. Se instalează o ischemie a Se dezvoltă în rezultatul comprimării art.radiculare. Se instalează o ischemie a

radiculei, mai frecvent L5, şi se declanşează o pareză a caputei, obiectivizată la radiculei, mai frecvent L5, şi se declanşează o pareză a caputei, obiectivizată la examenul clinic neurologic cu absenţa reflexului achilian.examenul clinic neurologic cu absenţa reflexului achilian.

Epidurita fibrozantă lombarăEpidurita fibrozantă lombară discogenă discogenă Este o afecţiune declanşată de conflictul disco-imun în rezultatul deplasarii Este o afecţiune declanşată de conflictul disco-imun în rezultatul deplasarii

materialului discului intervertebral în canalul vertebral cu reacţia ulterioară a materialului discului intervertebral în canalul vertebral cu reacţia ulterioară a ţesutului conjunctiv paramedular, care implică complexul radiculo-medular şi ţesutului conjunctiv paramedular, care implică complexul radiculo-medular şi vascular.vascular.

Complicaţiile neurologice ale epiduritei discogene fibrozante lombare: Complicaţiile neurologice ale epiduritei discogene fibrozante lombare: Durerea lombară cu iradiere în picior, deseori bilateralDurerea lombară cu iradiere în picior, deseori bilaterală, nocturnăă, nocturnă; ; Crampe musculare, preponderent nocturne şi după efort fizicCrampe musculare, preponderent nocturne şi după efort fizic, deseori bilaterale, deseori bilaterale; ; Parestezii locale segmentare: hiperalgezie, hipoalgezie, disestezie (senzaţii Parestezii locale segmentare: hiperalgezie, hipoalgezie, disestezie (senzaţii

arzetoare); arzetoare); Radiculopatie uni- sau bilaterală cu/fără pareză a piciorului implicat; Radiculopatie uni- sau bilaterală cu/fără pareză a piciorului implicat; Insuficienţă piramidală cu pareză de diferit grad a piciorului afectat şi atrofii/hipotrofii Insuficienţă piramidală cu pareză de diferit grad a piciorului afectat şi atrofii/hipotrofii

segmentare; segmentare; Claudicaţie medulară intermitentă; Claudicaţie medulară intermitentă; Dereglări de micţiune (incontenenţă, retenţie de urină, incopreză); Dereglări de micţiune (incontenenţă, retenţie de urină, incopreză); Dereglări sexualeDereglări sexuale (impotenţă) (impotenţă)..

Page 31: Patologia Sistemului Nervos Periferic
Page 32: Patologia Sistemului Nervos Periferic

FIG. 25. Scolioză lateralizată în stânga.FIG. 25. Scolioză lateralizată în stânga.Reducerea pronunţată şi neuniformăReducerea pronunţată şi neuniformăa înălţimii discurilor intervertebralea înălţimii discurilor intervertebrale

LLIIII – L – LIIIIII L LIIIIII – L – LIVIV L LIVIV – L – LVV..Deplasarea laterală a discului LDeplasarea laterală a discului LIIIIII în în

stânga.stânga.Calcificarea masivă a ligamentului Calcificarea masivă a ligamentului longitudinal anterior. Simptomul longitudinal anterior. Simptomul

“dehiscenţei” vertebrelor“dehiscenţei” vertebrelorLLIIIIII – L – LIV IV (după V.V. Miheev, 1981).(după V.V. Miheev, 1981).

FIG. 26. Osteocondroză pronunţatăFIG. 26. Osteocondroză pronunţatăLLIVIV – L – LVV cu reducerea înălţimii discului cu reducerea înălţimii discului intervertebral, densificarea plăcilor intervertebral, densificarea plăcilor de contact ale corpurilor vertebrale.de contact ale corpurilor vertebrale.

Page 33: Patologia Sistemului Nervos Periferic
Page 34: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Hernie de discHernie de disc

Page 35: Patologia Sistemului Nervos Periferic

Tratamentul radiculopatiei Tratamentul radiculopatiei lombare discogenelombare discogene

Tratamentul medicamentosTratamentul medicamentos: : Dehidratare (Euphillini, Magnesii sulfat, Diacarb)Dehidratare (Euphillini, Magnesii sulfat, Diacarb)Combaterea durerii: Diclophenac 3ml i/m, 1 comp. per Combaterea durerii: Diclophenac 3ml i/m, 1 comp. per

os după masă; Naclophen, Nimesil, Ketanol (100 mg) os după masă; Naclophen, Nimesil, Ketanol (100 mg) 2 ml i/m, Diprospan, Celebrex 1 past. 1-2 ori.2 ml i/m, Diprospan, Celebrex 1 past. 1-2 ori.

Blocaj: lidocain cu hidrocortizon 1 ml i/m, paravertebral, Blocaj: lidocain cu hidrocortizon 1 ml i/m, paravertebral, epidural, intracutan.epidural, intracutan.

Tratament ortopedic în stadia acutăTratament ortopedic în stadia acută: Repaus la pat dur. : Repaus la pat dur. Purtarea unei centuri în reg.lombarăPurtarea unei centuri în reg.lombară,, tracţie (sicca) tracţie (sicca) după aplicaţii cu parafin. Tracţie subaquatică.după aplicaţii cu parafin. Tracţie subaquatică.

Şedinţe fizio-terapiceŞedinţe fizio-terapice: curenţi Bernar, amplipuls, : curenţi Bernar, amplipuls, electroforeză cu novocaină, magnesiu, euphillină, electroforeză cu novocaină, magnesiu, euphillină, mumeio, diatermia, aplicaţii cu parafin, nămol, mumeio, diatermia, aplicaţii cu parafin, nămol, azokerit.azokerit.

Tratamentul chirurgical:Tratamentul chirurgical: tratamentul de urgenţă (în 24 tratamentul de urgenţă (în 24 ore) în caz de complicaţii medulare-compresie ore) în caz de complicaţii medulare-compresie art.Deproges-Gotteron, s-m ishias paralizant. art.Deproges-Gotteron, s-m ishias paralizant. Tratamentul conservativ inefectiv cu dereglări statice, Tratamentul conservativ inefectiv cu dereglări statice, sindrom algic violent, hernii discale masive.sindrom algic violent, hernii discale masive.