parte scrisa - prediploma

FALEZA NORD CONSTANTA

Faza: PREDIPLOMA Predare: 15 decembrie

Student: DIANA CULESCU Indrumator: IOANA TUDORA

- 2005 -

2

CUPRINS 1. MOTIVAREA ALEGERII SIT-ULUI ........................................... 4 2. MUNICIPIUL CONSTANTA ........................................... 5 2.1 CONTEXT (DATE GENERALE) .................................................. 5 2.1.1 SCURT ISTORIC ...................................................................... 5 2.1.2 STATUT .................................................................................... 5 2.1.3 POZITIE .................................................................................... 5 2.1.4 COMPONENTA ......................................................................... 6 2.1.5 BILANT TERITORIAL ................................................................ 6 2.1.6 RELIEF ....................................................................................... 6 2.1.7 CLIMA ......................................................................................... 7 2.1.8 CONDITII GEOTEHNICE ........................................................... 8 2.1.9 ZONARE GEOTEHNICA A TERITORIULUI .............................. 9 2.1.10 DATE DEMOGRAFICE ............................................................ 10 2.2 POZITIA MUNICIPIULUI IN SPATIUL MACRO-REGIONAL ......... 11 2.3 STRUCTURA - MUNICIPIUL CONSTANTA ................................. 12 2.4 DIRECTII DE DEZVOLTARE - MUNICIPIUL CONSTANTA ......... 13 2.4.1 SWOT - MUNICIPIUL CONSTANTA (Anexa 1) ......................... 13 2.4.2 DIAGNOSTIC - MUNICIPIUL CONSTANTA .............................. 13 2.4.3 VIZIUNE - MUNICIPIUL CONSTANTA ...................................... 13 2.4.4 MISIUNE - MUNICIPIUL CONSTANTA ..................................... 13 2.4.5 STRATEGIE - MUNICIPIUL CONSTANTA ................................ 14 2.4.6 POLITICI - MUNICIPIUL CONSTANTA ..................................... 14 2.4.7 PROGRAME - MUNICIPIUL CONSTANTA ............................... 14 3. FALEZA NORD CONSTANTA ........................................... 15 3.1 DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI ........................................ 15 3.2 ZONIFICAREA SIT-ULUI ............................................................. 16 3.3 STUDIUL SOCIOLOGIC .............................................................. 33 3.3.1 TEMA ........................................................................................ 33 3.3.2 OBIECTIVE ............................................................................... 33 3.3.3 MOTIVATIA ............................................................................... 33 3.3.4 FORMULAREA IPOTEZELOR .................................................. 33 3.3.5 ELABORAREA MODELULUI CONCEPTUAL ........................... 34 3.3.6 OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR ................................ 35 3.3.7 METODOLOGIE ........................................................................ 35 3.3.8 PREZENTAREA REZULTATELOR ........................................... 36 3.3.9 CONCLUZIILE STUDIULUI SOCIOLOGIC ............................... 38

Faza: PREDIPLOMA - FALEZA NORD CONSTANTA --

3

3.4 STUDIUL VEGETATIEI ................................................................ 39 3.5 ANALIZA SWOT ........................................................................... 40 3.5.1 INFRASTRUCTURA .................................................................. 40 3.5.2 FUNCTIONAL ........................................................................... 40 3.5.3 MEDIU ....................................................................................... 41 3.5.4 ECONOMIC ............................................................................... 42 3.5.5 SOCIAL ...................................................................................... 43 3.6 DIRECTII DE DEZVOLTARE ....................................................... 44 3.6.1 DIAGNOSTIC ............................................................................. 44 3.6.2 VIZIUNE ..................................................................................... 44 3.6.3 MISIUNE .................................................................................... 44 3.6.4 PLANURI STRATEGICE ........................................................... 44 3.6.5 STRATEGIE ............................................................................... 45 3.4.6 POLITICI ..................................................................................... 45 3.6.7 PROGRAME ............................................................................... 45

BIBLIOGRAFIE ........................................... 46 NOTA: Toate anexele mentionate precum si prezentarea ce contine plansele cu concluziile

analizelor se gasesc in format digital pe CD-ul predat impreuna cu lucrarea scrisa.


4

1. MOTIVAREA ALEGERII SIT-ULUI

Tinand cont de faptul ca municipiul Constanta face parte din orasele de

gradul II si ca se afla intr-un proces rapid de dezvoltare economica si spatial-

teritoriala, aflandu-se amplasat insa intr-o zona cu grave probleme ecologice, care

este integrata din acest punct de vedere intr-o serie de proiecte si politici

internationale1, am considerat ca privirea unui peisagist profesionist este

binevenita in contextul consolidarii unei strategii de dezvoltare.

Studiul pe care il initiez de inscrie in contextul „luptei” dintre expansiunea

urbana si politicile de mediu care se reflecta in imaginea si evolutia unui spatiu.

Care este nivelul actual al implicarii profesiei de peisagist in aceste probleme?

Cum putem face pentru a inclina balanta catre o dezvoltare durabila care sa nu fie

amenintata permanent de presiunea sociala? Ce trebuie sa facem pentru a

conserva patrimoniul natural?

Un motiv in plus pentru alegerea Falezei Nord Constanta ca sit pentru

lucrarea de diploma a fost si dubla implicatie pe care aceasta o are in viata

orasului, acest spatiu avand in cadrul orasului un dublu rol de centru si periferie.

Imbinarea celor doua realitati constituie din punctul meu de vedere o provocare in

conturarea unei interventii capabile sa mentina coerenta si unicitatea peisajului.

1 In 1993 a fost semnata Declaratia Ministeriala de la Odessa, referitoare la protectia Marii Negre cu scopul controlului poluarii, o gospodarire rationala a deseurilor si reabilitarea resurselor naturale. Declaratia precizeaza principiile, modul de abordare, scopurile si prioritatile generale pentru activitatea regionala. Totodata, a fost ratificata printre altele Conventia internationala privind raspunderea civila pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi (semnata la Londra, 1992). Romania a acceptat Codul international de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii – codul ISM. De asemenea, Romania a semnat si ratificat „Protocolul apa si sanatatea”, la Conventia de la Helsinki, ale carui prevederi urmeaza a fi implementate.


5

2. MUNICIPIUL CONSTANTA Inca de la inceputul studiului am realizat ca, pentru a intelege pe deplin

modul in care s-a dezvoltat aceasta entitate - Faleza Nord Constanta - trebuie sa cunosc contextul in care a evoluat: Municipiul Constanta. In continuare sunt rezentate datele care au stat la baza studiului sit-ului propriu-zis.

2.1 CONTEXT (DATE GENERALE) 2.1.1 SCURT ISTORIC

Marturii documentare incontestabile de natura arheologica atesta existenta

- inca din secolul VI i.H. - a orasului Tomis, pe promontoriul care reprezinta vatra Constantei de astazi.

Tomisul - gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso, a fost intemeiat in

cadrul unui amplu proces de colonizari grecesti pe tarmul Pontului Euxin, capatand atributele unui oras incepand din secolul IV i.H. Importanta Tomisului a crescut considerabil in vremea imparatului Constantin cel Mare - din al carui nume deriva numele actual al orasului. Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, apoi aflat sub stapanirea Imperiului Otoman, orasul a fost prefacut in ruine de nenumarate ori.

Despre o reala dezvoltare a sa poate fi vorba numai dupa victoria Romaniei

in Razboiul de Independenta (1878), cand provincia a revenit la patria - mama. O a doua etapa a procesului de evolutie spectaculoasa a Constantei a reprezentat-o perioada interbelica, urmatorul moment marcant in evolutia sa fiind constituit de Revolutia din 1989.

2.1.2 STATUT

Municipiul Constanta este resedinta de judet si localitate urbana de RANG I (respectiv municipiu de importanta nationala cu influenta potentiala la nivel european), alaturi de celelalte 6 centre urbane cu peste 300.000 locuitori din Romania.

2.1.3 POZITIE

Ca pozitie pe glob, orasul Constanta, este situat la intersectia latitudinii de

44011’N cu longitudinea de 28040’E, pozitie care face posibil ca in timpul verii unghiul de incidenta a razelor solare cu suprafata orizontala a terenului sa aiba o marime de 69016’, iar in timpul iernii de 22023’. Din punct de vedere fizico-geografic, orasul Constanta este situat in sectorul meridional al tarmului romanesc al Marii Negre, in partea de est a Campiei Central Dobrogene, a carei altitudine maxima nu depaseste 150 m.


6

2.1.4 COMPONENTA

Municipiul este alcatuit din orasul propriu-zis Constanta, satul apartinator Palazu Mare si Mamaia - localitate componenta fara populatie stabila conform Recensamantului din 7 ianuarie 1992.

2.1.5 BILANT TERITORIAL

Pentru Municipiul Constanta bilantul teritorial este urmatoarul:

Zona functionala

Suprafata (ha) %

Locuire, din care 1153,88 18,71locuire sistem individual 700,9

locuire colectiva 452,98Echipamente publice 222,66 3,61Depozite, comert cu ridicata 362,08 5,87Industrie 269,71 4,37Unitati agro-zootehnice 147,45 2,39Zona portuara 1754 28,43Spatii verzi, sport 299,87 4,86Turism 26,72 0,43Zone speciale 83,95 1,36Lacul Tabacarie 76,76 1,24Cai ferate 180,54 2,93Circulatie rutiera 100 1,62Gospodarie comunala 103,17 1,67Teren plaja 129,89 2,11Terenuri agricole 1170,49 18,97Terenuri nefolosite 87,63 1,42TOTAL 6168,8 100,00

2.1.6 RELIEF

Cea mai mare parte a vetrei urbane este situata pe un relief tipic de campie

joasa (25-50 m) si mai putin pe versantul sudic al lacului Siutghiol. Campia este larg deschisa spre baltile dunarene (ce se intind intre Calarasi si Harsova), dincolo de care se situeaza Campia Baraganului.

Ca elemente majore de relief se remarca doua zone mai inaltate, una la E

si alta la V de o axa materializata de bulevardele 1 Decembrie 1918 si Alexandru Lapusneanu, care pornesc de la cota de cca. 40,0 - 50,0 m. RMB in zona intersectiei bulevardului 1 Decembrie 1918 cu bulevardul I. C. Bratianu si coboara pana la 5,0 m RMB in zona lacului Tabacarie.


7

Alta forma majora de relief, desigur pastrand proportiile, poate fi considerata zona localitatii Palazu Mare, care pleaca de la cota de cca. 30,0 - 35,0 m RMB pe latura dinspre DN 2A si coboara pana la + 5,0 m RMB pe malul lacului Siutghiol.

Aceasta zona este despartita de teritoriul propriu-zis al orasului Constanta printr-un fir de vale cu scurgere nepermanenta ce pleaca din zona Depozite - Baba Novac si se varsa in lacul Siutghiol.

2.1.7 CLIMA

Orasul Constanta este in intregime cuprins in climatul de litoral, intens

influentat de Marea Neagra, dar si de climatul dobrogean propriu-zis. Datorita pozitiei sale geografice precum si a particularitatilor reliefului local, municipiul beneficiaza de un potential caloric deosebit (130 Kcal/cm2). Din punct de vedere dinamic, zona este influentata de principalii centri barici specifici Europei meridionale si de sud-est, respectiv de Anticiclonul Azoric, mai ales in anotimpul cald si de anticiclonul Euroasiatic si Depresiunea Mediteraneana, in perioada rece a anului.

Orasul Constanta prezinta unele particularitati climatice distincte fata de

Dobrogea continentala si in general fata de celelalte zone de campie din sudul tarii, prin: • Existenta unor gradienti orizontali pronuntati ai tuturor elementelor meteorologice care isi schimba periodic sensul, de la vara la iarna si de la zi la noapte. Marimea gradientilor creste pe de o parte in apropierea tarmului, unde are intotdeauna cele mai mari valori, iar pe de alta parte in sezonul cald al anului, cand contrastul termic dintre mare si uscat este mai accentuat. • Diferentele dintre tarmul marii si partea vestica a orasului sunt mai mari si mai clar evidentiate in extremitatea sudica a orasului si a zonei periurbane de aici, unde platforma podisului se extinde pana la tarm. In nord, linia tarmului - respectiv a litoralului - este joasa, presarata cu lacuri, din care cauza diferentele climatice de la vest la est sunt mai putin pronuntate si puternic influentate de climatul marin (conditiile cele mai bune de locuire) • Conditiile climatice ale orasului sunt puternic influentate de regimul termic si hidric al aerului de deasupra marii. Acestea se deosebesc prin amplitudini termice anuale si diurne moderate, prin umezeala ridicata, prin precipitatii foarte reduse. Temperatura aerului este ceva mai coborata decat in partea centrala ori de vest si de sud-vest a orasului unde dogoarea se face serios resimtita. • Datorita circulatiei aerului sub forma de briza in sezonul cald al anului, nebulozitatea este foarte redusa, insolatia puternica si cresterea intensitatea vanturilor in comparatie cu zonele vestice. • Numarul zilelor de vara este mai mare (mai - septembrie) creand conditii favorabile curei heliomarine pe litoral. • Inversiunile termice, au in cuprinsul orasului Constanta o foarte mica frecventa si intensitate, teritoriul afectat de astfel de fenomene limitandu-se doar la partea de nord si de nord-est a orasului, care se prelungeste spre zona litorala a lacului Siutghiol.

Avand in vedere caracterul intens coroziv al aerului din zona (umezeala ridicata si procent ridicat al sarurilor de origine marina) materialele de constructii folosite trebuie sa prezinte o protectie corespunzatoare anticoroziva si sa fie mai putin higroscopice.


8

2.1.8 CONDITII GEOTEHNICE

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul municipiului Constanta face parte din Podisul Litoral cu observatia ca in cadrul acestuia cotele terenului de maximum + 60,0 m RMB abia ating media celor din restul podisului, iar in zona centrala a localitatii aceste cote sunt cuprinse intre valorile de + 5,0 m RMB si + 50,0 m RMB.

Ca elemente geomorfologice se pot evidentia zonele cu roci Holocene,

formate fie din depozite marine, fie aluvionare Pleistocene, formate din loessuri si Neogene - cretacice formate din roci calcaroase. Prezenta rocilor dure calcaroase in apropiere de suprafata a generat formarea malurilor inalte in care capetele stratelor formeaza cueste.

Din punct de vedere geologic teritoriul municipiului Constanta se

incadreaza in unitatea structurala numita Dobrogea de Sud, un sector mai ridicat al Platformei Moesice, situata la sud de linia de dislocatie tectonica Capidava - Ovidiu. Aceasta linie a fost pusa in evidenta in anul 1950 cu ocazia lucrarilor de foraje la canalul Dunare - Marea Neagra.

Fundamentul zonei este constituit din sisturi cristaline mezozonale si din

sisturi verzi. Urmeaza depozitele jurasice, apoi depozitele de varsta Sarmatiana medie constituite din doua orizonturi si anume: orizontul argilos verzui si orizontul calcarelor lumaschelice. In continuare dispus in succesiune normala se dezvolta formatiunile apartinand Sarmatianului superior, alcatuite predominant din calcare lumaschelice si calcare oolitice. Depozitele sarmatiene sunt acoperite aproape in totalitate de formatiuni de varsta cuaternara, care pot ajunge pana la 12,0 - 14,0.

In ce priveste elementele hidrogeologice este de retinut ca exista mai multe

panze de apa freatica dupa cum urmeaza: • o panza freatica de mare adancime situata in calcarele de varsta cretacica; • o panza freatica de adancime cantonata in baza Sarmatianului; • o panza freatica in depozitele de varsta cuaternara, avand zona de circulatie de regula in loess, dar uneori si in argila (de exemplu in faleza).

Nivelul hidrostatic a fost intalnit in general la adancimi cuprinse intre 2,50 m

si 10.0 m, in cea mai mare parte a orasului Constanta. Exista insa si zone unde acesta apare la adancime mai mica, cum ar fi in jurul lacului Tabacarie (cca.1,0 - 1,50 m), in zona depoului de tramvai din zona industriala Palas, in perimetrul strazii Caraiman langa depozitul Oil Terminal, precum si local pe unele strazi din cartierul Coiciu.

Cu exceptia zonei limitrofe lacului Tabacarie, in celelalte zone nivelul

crescut al apei subterane este rezultatul acumularii in loess a pierderilor de la retelele hidroedilitare, care, datorita permeabilitatii ridicate a acestuia se difuzeaza rapid pana la stratul de argila impermeabila, contribuind astfel la ridicarea nivelului panzei de apa in zona respectiva. Din acest motiv chiar in zonele cu cote topografice ridicate nivelul hidrostatic este posibil sa apara la mica adancime de la suprafata terenului.


9

Adancimea maxima de inghet pe teritoriul municipiului Constanta, conform STAS 6054-77, este de 80 cm. Din punct de vedere macroseismic, potrivit Normativului P. 100/92, orasul Constanta face parte din zona “E” avand un Ks = 0,12 si o perioada de colt Tc = 0,7 sec., iar potrivit STAS 11100/1-1977 acesta se incadreaza in zona cu grad “7” de intensitate.

2.1.9 ZONARE GEOTEHNICA A TERITORIULUI

In intravilanul municipiului Constanta depozitele ce acopera fundamentul de

calcare apartin aproape in exclusivitate cuaternarului si partial fazei actuale. Succesiunea formatiunilor intalnite este urmatoarea:

1) Orizontul superficial, constituit fie din sol vegetal (0,80-1,60 m) fie din umplutura minerala neomogena (amestecuri de sol vegetal, resturi de zidarie, pamanturi argiloase si piatra care apar de regula in zonele vechi ale orasului ca rezultat al succesiunii unor diverse epoci de locuire (exemplu: zona peninsulei) si in zonele de faleza ca urmare a depunerii neorganizate a diferitelor materiale rezultate de la demolari). Grosimea acestor umpluturi este in medie de cca.2,00-3,00 m, atingand 5,0-6,0 m in faleza si 10,0-11,0 m grosime in zona peninsulara.. 2) Stratul de loess galben este de diferite umiditati si stari de consistenta, mergand de la putin umed pana la saturat si incadrandu-se in ce priveste consistenta de la domeniul plastic - vartos spre tare pana la plastic-consistent spre moale sau chiar curgator. 3) Complex argilos constituit din prafuri argiloase, argile prafoase si argile. O caracteristica speciala o constituie existenta in cadrul acestuia a unui strat de argila cafeniu-roscata contractila (argila rosie glomerulara) care se umfla sub actiunea apei si isi pierde caracteristicile. Dupa cum rezulta din studiile geotehnice, aceasta formatiune este principala responsabila de fenomenele de instabilitate care apar in faleza. In consecinta, cel putin pentru constructiile amplasate in faleza, formatiunea respectiva nu poate fi luata in considerare ca strat de fundare, intrucat nu prezinta siguranta. Grosimea complexului argilos in cauza variaza de la 2,80 m pana la cca.12,50 m. 4) In baza apare un strat de argila de culoare galben-verzuie pana la verde deschis, umeda, tare cu numeroase fragmente de calcar in baza. Argila respectiva este de compresibilitate medie, cu valori ale modulului de compresibilitate in stare naturala M 2-3 situate in jurul a 140 daN/cmp., este stabila nefiind semnalate fenomene de alunecare in cadrul acesteia.

Faleza orasului, intre statiunea Mamaia si Poarta 2 a portului Constanta,

este relativ stabila ca urmare a amenajarii partiale a acesteia cu ocazia executiei cladirilor din cartierul Faleza Nord sau a consolidarii partiale a acesteia incepand din anii 1960-1961, prin lucrari de drenaj sau consolidari cu coloane. Singurele portiuni instabile sunt cele in care s-au depozitat umpluturi rezultate de la demolari sau de la sapaturile pentru constructiile existente. Raman foarte putine amplasamente libere pentru viitoarele constructii si acelea necesitand in prealabil lucrari de amenajare si consolidare.


10

2.1.10 DATE DEMOGRAFICE

In ultimii 120 de ani, respectiv de la anexarea Dobrogei la Romania in urma razboiului de Independenta, populatia orasului Constanta a cunoscut o crestere impresionanta, exploziva chiar, in anumite perioade.

Din 1912 pana azi, populatia a crescut de 10,2 ori, cresterea cea mai

accentuata corespunzand intervalului 1956-1992 - de la 99.676 locuitori la 332.446 - (in perioada de industrializare fortata si de accentuare a rolului pe care trebuie sa-l detina transporturile maritime in dezvoltarea Romaniei).

Tot in acest interval s-au facut investitii in infrastructura turistica

(construirea si amenajarea statiunilor de pe litoral) si s-a realizat canalul Dunare - Marea Neagra, concomitent cu extinderea si modernizarea portului Constanta Sud - Agigea. Aceste investitii au dus la imigrari masive de forta de munca in zona, mare parte din aceasta (in special cea cu calificare medie si superioara) stabilindu-se definitiv in oras.

Aceasta evolutie confera azi caracteristici socio-demografice aparte,

respectiv: • o pondere mare (peste 50%) a populatiei nu este nascuta pe teritoriul orasului si nici macar in regiune; • este unul dintre orasele Romaniei cu cea mai tanara populatie; • structura etnica este foarte diversificata (peste 20 de nationalitati autodeclarate la Recensamantul din 1992)

(numar de locuitori) 1912 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1986 1992Constanta 26693 58622 78976 77642 98604 14706

225208

2 32244

6 34686

7Mamaia 0 0 0 0 0 242 97 50 0Palazu Mare

508 542 1052 934 1072 2972 4799 5200 3714

Total 27201 59164 80028 78576 99676 150276

256978

327696

350581

Sursa: Recensamantul populatiei 1992 si Studiu demografic 1998 Evolutia populatiei in Constanta, Mamaia si Palazu Mare

Dupa 1992, pana in 1999 se constata o scadere a populatiei municipiului cu

peste 2%, scadere datorata declinului tot mai evident al industriei, transporturilor si chiar al serviciilor din turism, ca si a aplicarii Legii Fondului Funciar, ceea ce a determinat o revenire a populatiei (cu precadere a celei provenite din Moldova) la locurile de origine. Scaderea populatiei a fost constanta, in 1996 populatia municipiului scazand la 346830, iar la 1 ianuarie 1999, la 342.394

In ciuda cresterilor importante din perioada postbelica, mai ales a deceniilor

6 si 7, trebuie observat ca una dintre cele mai mari cresteri ale orasului s-a produs in perioada deceniilor 2 si 3, mai ales dupa Marea Unire, cand intr-un interval relativ scurt, populatia orasului aproape s-a dublat, propulsandu-l in primele 10 orase ale tarii (la acea vreme Bucurestiul avea peste 600.000 locuitori, iar alte 12 orase peste 50.000 locuitori).


11

2.2 POZITIA MUNICIPIULUI IN SPATIUL MACRO-REGIONAL

Municipiul Constanta este un oras cu functii economice complexe, de importanta nationala, regionala, judeteana si locala. Functia portuara ocupa un loc primordial atat in valoarea productiei globale, cat si prin importanta sa comerciala, fiind urmata ca importanta de functiile balneoclimaterica si turistica si de cea industriala si comerciala. Aceste domenii determina principalele relatii interjudetene, nationale si internationale ale orasului.

Prin rolul administrativ pe care il are la nivel judetean, municipiul are functii

bine determinate, exprimate prin concentrarea de echipamente publice si de interes public, care satisfac necesitatile populatiei din judet. Totodata municipiul este o “poarta de intrare” in zona litoralului romanesc, fiind inconjurata de o serie de statiuni de odihna cu o baza de primire ampla (Mamaia, Navodari, Eforie, Techirghiol).

Concentrarea pe teritoriul orasului a unor institutii de cercetare stiintifica, de

invatamant si cultura, financiar - bancare, prezenta Bursei Maritime, a unor consulate si reprezentante internationale sporesc importanta si rolul regional al Constantei.

Pozitia strategica a municipiului, la intersectia unor cai de comunicatie

majora reprezinta de asemenea o determinanta functionala majora. Astfel la nivelul teritoriului municipal se intersecteaza sau debuseaza artere rutiere, feroviare si fluvio-maritime de importanta nationala. Municipiul este de asemenea conectat la transportul aerian prin legatura directa si rapida cu aeroportul Mihail Kogalniceanu, aeroport echipat si pentru zboruri internationale si unde se afla si un centru regional de control si dirijare a zborurilor.

Municipiul Constanta, prin marimea sa si concentrarea activitatilor antropice

exercita o influenta puternica in teritoriu, cu extensii care depasesc limitele judetului Constanta, sau ale regiunii Dobrogene. In acelasi timp el exercita o puternica influenta pe un teritoriu limitat, care cuprinde unitati administrativ teritoriale din imediata sa vecinatate si care constituie zona periurbana a orasului, cu o populatie care depaseste 450000 locuitori.

In perspectiva unei dezvoltari continue a activitatilor economice si a

echiparii acestui teritoriu, el poate redeveni a doua aglomerare urbana a tarii. Orice strategie de dezvoltare teritoriala a municipiului trebuie in mod realist sa tina cont de aceasta perspectiva, care poate fi mai apropiata sau mai indepartata temporal in raport cu conjunctura macro-economica si geo-politica.

Dezvoltarea municipiului Constanta este legata si de rolul pe care aceasta il

va juca in politicile de dezvoltare ale Marii Negre, in politicile locale de dezvoltare a axei Constanta-Tulcea si in politicile de integrare a Romaniei in teritoriul european ca spatiu-frontiera.


12

2.3 STRUCTURA - MUNICIPIUL CONSTANTA

Structura urbana a municipiului Constanta poate fi definita luand in considerare centrul (centrele) orasului, principalele directii ale cailor de comunicatie si principalele zone functionale, privite in evolutia lor istorica de la 1878 pana astazi.

In momentul preluarii de catre administratia romaneasca, orasul, constand

doar din teritoriul Peninsulei, era evident monocentric, cu o retea stradala convergenta catre acest centru, respectiv catre Piata Ovidiu.

Faptul ca zona era perceputa de constiinta publica drept centrul orasului, e

atestat de construirea celui de-al doilea Palat Comunal (Primarie), dupa cel construit in 1894 (care adaposteste acum Muzeul Etnografic al Dobrogei), in Piata Ovidiu.

Modificarea survenita la sfarsitul anilor 50, prin scoaterea garii feroviare din

zona centrala si apoi construirea noului local al primariei cuplate cu prefectura judetului - asa-numita “Casa Alba” - a generat o ambiguitate in ceea ce priveste perceperea si functionalitatea centrului. In jurul parcului Primariei s-a constituit un loc public echipat cu numeroase institutii. El nu inlocuieste, insa, centrul traditional, in ceea ce priveste prestigiul si atractivitatea.

Asistam la o multiplicare si divizare functionala a centrului vechi, astfel:

• un centru reprezentativ, cu prestigiul vechimii: Piata Ovidiu; • un centru administrativ nou: Parcul Primariei si • un centru comercial: Str. Stefan cel Mare, cu Piata Grivita.

Orasul are, deci, aspectul unui conglomerat central dens, delimitat de perimetrul Peninsulei, din care se desfac intinse arii rezidentiale mai rarefiate, catre o periferie nord-vestica stabilita odata cu trasarea bulevardului Aurel Vlaicu.

Extinderea catre Nord cu cartierul Tomis Nord, imbratisand, concomitent cu ansamblul Faleza Nord, parcul Tabacarie, si facand jonctiunea cu statiunea Mamaia, nu a schimbat nici ea caracterul monocentric si convergent al orasului in ansamblul sau facand insa tot mai dificila relatia dintre CENTRU si PERIFERIE.

Astfel, se pot identifica urmatoarele zone cu functii specifice:

• in partea peninsulara a Municipiului Constanta se individualizeaza zona administrativ culturala si rezidentiala, care cuprinde majoritatea institutiilor administrativ-culturale si stiintifice;

• in est, de-a lungul litoralului si in apropierea lacurilor, s-a dezvoltat zona turistica si de agrement;

• zona comerciala, care are o veche traditie, este grupata in jurul vechilor târguri sau piete si face legatura intre zona administrativa si zona industriala a orasului.

• zona portului, cu activitatea ei economica complexa, se desfasoara in partea de sud a orasului de-a lungul falezei; in continuarea acestei zone, catre partea continentala, iese in evidenta zona industriala;


13

• zonele de locuit sunt dispuse paralel cu faleza pe directia nord-sud in lungime de 8 km si pe o latime de 2,5 km, interferându-se cu unele zone de productie;

• zona agricola se intinde in partea de vest a orasului, fiind dispusa sub forma unui arc de cerc. In cadrul acestei zone, gospodariile individuale alterneaza cu terenuri cultivate, vii si gradini de zarzavat.

2.4 DIRECTII DE DEZVOLTARE - MUNICIPIUL CONSTANTA 2.4.1 SWOT - MUNICIPIUL CONSTANTA (Anexa 1) 2.4.2 DIAGNOSTIC - MUNICIPIUL CONSTANTA

Municipiul Constanta constituie o zona in plina expansiune urbana si industriala. Dezvoltarea turismului si a serviciilor sale aferente este departe de a

valorifica corect si eficient oferta naturala si antropica existenta. Valorificarea patrimoniului istoric, arhitectural si arheologic s-a facut formal

si ineficient, fara o conceptie integrata si durabila; Poluarea datorata activitatilor desfasurate pe teritoriul orasului duce treptat

la dereglarea echilibrului natural si degradarea mediului ecologic. Dezvoltarea orasului se poate caracteriza printr-un efect de “fuga” port -

oras, accentuat continuu in ultimele decenii prin extinderea portului catre sud si dezvoltarea orasul in mod preponderent catre nord.

Localitatea apartinatoare Palazu Mare nu este integrata functional in oras, acest fapt reflectandu-se in caracterul semi-rural al asezarii si lipsa utilitatilor si echipamentelor specific urbane.

2.4.3 VIZIUNE - MUNICIPIUL CONSTANTA Municipiul Constanta se va dezvolta ca centru tertiar la scara europeana,

intr-o logica ecologica, un accent deosebit punandu-se pe amplificarea functiei turistice a orasului Constanta, prin diversificarea si individualizarea ofertei (desfasurarea turismului estival cu preponderenta in afara limitelor sale teritoriale), prin promovarea unei noi imagini a orasului si prin schimbarea reala a acesteia, in intriorul orasului turismul se va dezvolta pe baze cultural-urbane, Constanta devenind oras turistic de-a lungul timpului, desprinzandu-se de turismul estival si litoral. Teritoriul Constantei se va extinde catre interiorul spatiului continental degrevand pe cat posibil tarmul marii de presiuni urbane. 2.4.4 MISIUNE - MUNICIPIUL CONSTANTA

Dezvoltarea strategica de noi zone rezidentiale complet echipate. Dezvoltare unor centre de cartier si locale menite sa scada presiunea

asupra zonei centrale a orasului. Conservarea unor terenuri pentru dezvoltarea de noi trasee rutiere precum

si modernizarea celor existente. Dezvoltarea portului turistic si de agrement.


14

Eliminarea / anularea imaginii de statiune litorala a Constantei prin schimbarea structurii cererii turistice si deplasarea sistemelor actuale catre alte zone ale litoralului.

Dezvoltarea de noi centre de interes in partea de nord-vest a orasului. Adoptarea de masuri concrete de protectia mediului natural si instituirea de

zone protejate. Promovarea unei politici de protectie a mediului natural si construit in

paralel cu promovarea municipiului ca centru regional de afaceri. 2.4.5 STRATEGIE - MUNICIPIUL CONSTANTA

Dezvoltarea spatiala a Municipiului, avand ca punct de pornire protectia si

valorificarea elementelor de patrimoniu natural si antropic, ameliorarea conditiilor de locuire si trecerea la un turism permanent cu accente culturale si de business, orientat catre o gama foarte larga de utilizatori. 2.4.6 POLITICI - MUNICIPIUL CONSTANTA

o Adoptarea masurilor de protectie a mediului. o Reconversia turismului - trecerea de la turismul maritim la cel urban. o Protectia zonelor naturale (plaje). o Dezvoltarea extensiva a zonelor slab construite, semi-rurale. o Remodelarea zonelor care necesita interventii. o Reconstructia zonelor rezidentiale vechi (inlocuirea partiala a fondului construit) o Reabilitarea si modernizarea zonelor cu functiuni turistice. o Renovarea si conservarea zonelor istorice. o Dezvoltarea de noi functiuni economice.

2.4.7 PROGRAME - MUNICIPIUL CONSTANTA

Reabilitarea Portului Turistic Tomis si transformarea sa intr-un centru de atractie pentru turismul de croaziera si itinerar.

Reabilitarea monumentelor istorice si de arhitectura. Lansarea centrului istoric al orasului ca produs turistic international. Reabilitarea ecologica a falezei de nord a municipiului Constanta. Amplasarea unui parc industrial si tehnologic in extravilanul municipiului

Constanta. Realizarea unui Centru international de afaceri si a unui incubator de

afaceri in municipiul Constanta. Reabilitarea ecologica a Falezei Nord Constanta. Reabilitarea ecologica a lacului Tabacarie. Implementarea sistemului de management integrat al deseurilor. Consolidarea si stabilizarea falezelor Marii Negre. Protectia integrata a plajelor impotriva fenomenului de eroziune, prin

prelungirea si consolidarea digului marin de protectie.


15

3. FALEZA NORD CONSTANTA

3.1 DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI In legatura cu o parte din termenii utilizati sunt necesare cateva precizari. Astfel: Faleza Data fiinde utilizarea termenului de Faleza atat de catre profesionistii

implicati in dezvoltarea urbana, cat si in mod uzual, de catre populatie ca fiind un spatiu major ce cuprinde (din punct de vedere tipologic) atat faleza cat si plaja precum si zona urbana (cartierele de blocuri) imediat adiacente, voi folosi acest termen pentru a desemna intreaga zona aflata intre tarmul marii, tesutul de lotizari pe de o parte si plaja Modern si pescarie pe de alta.

Cornisa Pentru a evita confuziile create de aceasta utilizare a termenului

„faleza” voi folosi, pentru a desemna forma geografica a falezei ca inaltime termenul de cornisa - referindu-ma aici la limita de rupere de nivel (marginea falezei-plaja).

Imagine sociala Aceasta sitagma se refera la modul in care este asimilata

aceasta zona in constiinta locuitorilor, la felul in care acestia percep succesiunea zonelor aferente sit-ului

Imagine fizica Forma fizica a falezei (aspectul) s-a schimbat foarte mult in

ultimii ani datorita modificarii pantei prin lucrarile de stabilizare si amenajare realizate si prin adaugarea pamantului rezultat din saparea fundatiilor blocurilor. Imaginea „veche” a falezei era asemanatoare cu cea din zona peninsulei (portul Tomis), dar imaginea „noua” nu mai pastreaza aceleasi caractere.

Exfiltratii Acesta este termenul utilizat de specialisti pentru a desemna

pierderile din reteaua de canalizare invechita a orasului care ies la suprafata in zona cornisei datorita proprietatilor solului.

„PI” Este termenul utilizat de specialisti pentru a desemna zona

aferenta digului de la jumatatea sit-ului (zona blocuri terasate). „dantela” Termenul defineste aspectul vizual al unor elemente.


16

3.2 ZONIFICAREA SIT-ULUI La o prima observare, sit-ul poate fi impartit in benzi (fasii) avand fiecare caractere foarte bine definite. Aceste benzi sunt in numar de trei si se caracterizeaza dupa cum urmeaza:

A. CONSTRUIT - este banda situata in partea de vest a sit-ului si practic constituie limita orasului care participa vizual, dar si functional (face legatura intre oras si faleza). Pe tot parcursul sit-ului alterneaza in permanenta fronturile constituite de blocuri cu lotizarile pentru case, existand si unele zone in care acestea se suprapun (vezi Zona 5 - intrepatrunderi si Zona 6 - planuri diferite).

B. LIBER - este banda constituita de cornisa. Pe parcurs alterneaza zone neamenjate cu zone unde de-a lungul timpului au avut loc diferite interventii (lucrari de consolidare, de drenaj sau amenajare). Deoarece zona nu este in intregime amenajata, exista si portiuni neocupate (inca) de vegetatie am denumit aceasta banda „liber” pentru a arata ca este libera de constructii (cu exceptia Zonei 5 in cadrul careia apare un echipament de infrastructura urbana).

C. PLAJA - este banda situata spre est fiind limita marii. Inglobeaza doua portiuni importante de plaja (ca functiune), sase portiuni de diguri precum si cateva portiuni folosite ca promenada pe malul marii. Pe parcursul fiecarei benzi apar portiuni cu caractere diferite (functionale si vizuale) lucru ce a facut posibila o tronsonare a acestora. Exista anumite tronsoane care datorita caracterelor foarte puternice pe care le au subordoneaza zonele care le inconjoara. Astfel, putem vorbi de zone dominate de prezenta unui tronson si care functioneaza ca o unitate din punct de vedere vizual, functional sau al imaginii sociale.

Zonificarea rezultata este urmatoarea: ZONA 1 Amplasare: in partea de sud a sit-ului Dominanta vizuala: plaja Modern si de partea de cornisa amenajata din zona

blocului „Turn” Unitate: functioneaza ca o unitate datorita acceselor si functiunilor

prezente; Alte observatii: partea constuita este in mare parte un fundal si o granita

(dincolo de ea se afla „orasul”); Componenta:

subzona 1.1 - banda „construit”:

Subzona 1.1.1 - spatiu construit aferent peninsulei Functional - imobile P+1 in general; - lotizare locuinte in mare majoritate, biserica; Vizual


17

- frontul construit nu este continuu; - biserica nu constituie un accent din punct de vedere vizual; - pastreaza caracterul spatiului construit al peninsulei; - apar foarte multe calcane; - exista si cladiri noi sau renovate, care ies in evidenta prin folosirea unor culori foarte “tari” pentru finisaje - roz, galben, portocaliu, etc.; - apar planuri realizate impreuna cu alte cladiri din interiorul peninsulei atunci cand privitorul se departeaza, astfel turnul muzeului din Piata Ovidiu poate constitui un reper aflat in exteriorul sit-ului (in prezent acest element functioneaza ca reper cu precadere pentru constanteni); Subzona 1.1.2 - spatiu construit paralel cu promenada Modern Functional - cladiri peste P+2; - hotel, sedii de firme, magazine, restaurante, locuire colectiva, etc; Vizual - frontul este intrerupt, dar spatiile ramase libere sunt mult mai mari decat cele din subzona precedenta; datorita acestora insa unitatea imaginii are de suferit; - de pe dig prin locurile libere se zaresc alte cladiri din oras, oferind o imagine interesanta prin „jocul” planurilor; - exista o tendinta de inchidere a frontului datorata aparitiei unor noi cladiri; acest lucru poate fi benefic sau nu in functie de inaltimea si aspectul cladirilor; Subzona 1.1.3 - spatiu construit aferent blocului „Turn” Functional - cladiri P+4 - P+8; - locuire colectiva, firme, hotel; Vizual - frontul construit este compact; - hotelul se diferentiaza prin culoare si elemente arhitecturale de restul ansamblului; - blocul „Turn” este un reper din interiorul sit-ului (poate fi vazut foarte bine pana la „PI”); de asemenea acesta functioneaza ca reper si pentru exteriorul sit-ului, vizitatorul putandu-se ghida dupa acesta pentru a ajunge in zona Modern;

subzona 1.2 - banda „liber”: Subzona 1.2.1 - culoar de promenada la sud de blocul „Turn” Functional - spatiu amenajat cu functiunea de promenada pe cornisa; - zona de trecere de la nord la sud intre blocul „Turn” si peninsula si de la est la vest intre plaja Modern si oras; Vizual - vegetatia de pe latura vestica limiteaza relatia vizuala cu orasul; - cuprinde un punct amenajat ca belvedere dinspre oras catre mare; - vegetatia prezenta in subzonazona 1.2.2 creaza inchideri si deschideri catre mare; - datorita vegetatiei (prezente aici si in subzona 1.2.2) nu este perceputa vizual ca entitate decat de la foarte mica distanta;


18

Subzona 1.2.2 - cornisa Modern Functional - spatiu consolidat si amenajat in anii `50-`60; - lucrari de drenaj; - este un spatiu de trecere intre plaja Modern si zona orasului (cu trecere prin subzona 1.2.1, 1.1.3 sau 2.1.1); - este unul din putinele spatii din sit cu plantatii arbustive si arborescente; Vizual - prezinta o varietate de texturi si culori (mai ales primavara); - in momentul parcurgerii subzonei (traversare) privirea este orientata catre exterior pe culoarele formate de vegetatie de-a lungul traseelor amenajate (coborare - spre mare si plaja Modern; urcare - zona de promenada si spatiu construit); sunt foarte rare momentele in care privirea poate „scapa” catre interiorul zonei; - din exterior imaginea scarilor este foarte puternica si devine coplesitoare in imediata apropiere (cu precadere in momentul intentiei de a urca); vara aceasta imagine este oarecum atenuata din cauza vegetatiei, totusi imaginea lasa sa se intuiasca existenta acestor traversari; - zidul de sprijin partea de jos a cornisei are un impact vizual foarte puternic din zona de plaja (cu exceptia verii cand vegetatia acopera o parte din zid); - restaurantul (cu acces din promenada) participa la imaginea perceputa din exterior fiind un element de accent datorita culorilor finisajelor; - „dantela” realizata de lucrarile de drenaj si consolidare a cornisei nu este vizibila datorita pantei reduse din zona in care este amplasata;

subzona 1.3 - banda „plaja”: Subzona 1.3.2 - dig (partea de sud plaja Modern) Functional - dig de protectie; - punct de belvedere spre Faleza Nord Constanta si portul Tomis; Vizual - functioneaza ca o limita (punct de fractura) intre plaja Modern si portul Tomis; - imaginile pe care le ofera asupra sit-ului sunt impresionante (vastitate); Subzona 1.3.2 - plaja Modern Functional - inglobeaza constructii cu functiuni specifice pentru plaja (ca activitate) care sunt in mare majoritate intr-o stare foarte proasta, acest lucru ducand la neutilizarea lor in prezent; - spatiu intens utilizat in timpul verii pentru plaja (ca activitate); Vizual - spatiu vast, cu o deschidere foarte mare ce permite o buna observare a zonelor adiacente (atat cele din sit cat si cele din exterior - portul Tomis, peninsula), dar si a celor de la distante foarte mari (din interiorul sit-ului); - in timpul sezonului estival, brazdele lasate de utilaje dupa curatarea plajei urmaresc conturul malului si dau impresia ca reflecta valurile; - urmele lasate pe nisip de pasii vizitatorilor creza o textura interesanta (nisipul este foarte fin in aceasta subzona in comparatie cu restul benzii de plaja);


19

ZONA 2 Amplasare: la nord fata de plaja Modern si blocul „Turn” Dominanta vizuala: imaginea zonei de lotizari aferenta strazii M. Eminescu Unitate: functioneaza ca o unitate datorita:

- faptului ca poate fi strabatuta si privita doar de pe laturi (nu exista zone de trecere in interiorul acestui spatiu) - imaginea caselor de pe cornisa este foarte puternica - „incinta” formata de portiunea de plaja care este marginita de diguri, cornisa si spatii punctuale inalte (la nord si sud, formate prin depunerea pamantului rezutat din fundatiile blocurilor)

Alte observatii: desi doar partea de sud a subzonei 2.2.2 este amenajata, stufarisul (rezultat al exfiltratiilor) ii confera unitate din punct de vedere vizual

Componenta:


Subzona 2.1.1 - spatiu construit aferent strazii M. Eminescu Functional - zona preponderent rezidentiala cu mici insertii de restaurante si magazine; - imobile P+1-P+3; Vizual - ca aspect frontul este uniform, avand totusi cateva accente cromatice (acoperis rosu, cladire alba); - privita de pe malul marii zona este filtrata prin vegetatia inalta din zona (arbori din aliniamente si curti); - strada M. Eminescu poate constitui un reper prin arhitectura deosebita a caselor si prin prezenta Casei de Casatorii (in acest caz doar la nivel de locuitor al orasului); - contactul vizual cu sit-ul este mult diminuat in momentul parcurgerii partii de sud a strazii M. Eminescu (foarte rar curtile permit „strecurarea” privirii catre mare);

subzona 2.2 - banda „liber”: Subzona 2.2.1- promenada din sudul strazii M. Eminescu Functional - spatiu amenajat (plantat si intretinut), folosit foarte rar in ansamblul ei datorita amplasarii si lipsei dotarilor de orice fel; - este folosita cu precadere partea vestica (trecere spre strada M. Eminescu); Vizual - privind de pe plaja, aceasta subzona filtreaza imaginea caselor de pe strada M. Eminescu; - „ascunde” marea datorita latimii, a vegetatiei de pe marginea estica si a faptului ca nu se circula in interiorul zonei;


20

Subzona 2.2.2 - banda de „liber” din estul strazii M. Eminescu Functional - spatiu consolidat si amenajat in anii `50-`60; - lucrari de drenaj; - datorita pantei pe care o are si a vegetatiei abundente este circulata doar pe latura sudica (ultimul culoar de trepte); - continua zona plantata a cornisei Modern, insa, datorita exfiltratiilor s-a dezvoltat un alt tip de vegetatie (stufaris); Vizual - nu exista o imagine “din zona” (deoarece nu poate fi tranzitata), ci doar imagini din exterior; - stufarisul face ca aceasta zona se sa deosebeasca vizual foarte mult de zona precedenta; - subzona include si o portiune de umplutura (realizata cu pamantul rezultat prin saparea fundatiilor de blocuri) care functioneaza ca un obstacol vizual (ascunde privirii ceea ce e dincolo de el) din apropiere; daca ne departam, tinde sa se “aplatizeze”, sa se incadreze in restul peisajului; este traversat N-S (datorita relatiei cu exteriorul zonei); - din exterior (mai ales din zona de plaja) ies foarte mult in evidenta lucrarile de drenaj si consolidare („dantela”); Subzona 2.2.3 - banda de „liber” situata in nord-estul strazii M. Eminescu Functional - si aici au fost facute lucrari de consolidare in anii `50-`60, insa nu exista nici un fel de amenajare; - vegetatia existenta este erbacee, abundenta si se datoreaza exfiltratiilor; - zona nu este foarte circulata (exista doar cateva alei „de picior”); - doar partea de sud este inclusa in Zona 2; Vizual - se percepe o terasare a terenului fata de zonele de pana acum; - pe aceasta portiune zidurile de sprijin au un impact vizual destuld e redus (sunt in numar mult mai mic si au dimensiuni reduse); - zona de umplutura din partea de sud-est nu are un impact la fel de puternic ca si cea din subzona 2.2.2 datorita inaltimii mult mai reduse; totusi impreuna cu aceasta creaza senzatia de „incinta”; - vegetatia erbacee are o talie mai redusa si diferentiaza astfel zona;

subzona 2.3 - banda „plaja”: Subzona 2.3.1 - dig (partea de sud a Zonei 2) Functional - dig de protectie; - culoar de trecere intre plaja Modern si urmatoarea portiune de plaja; Vizual - constituie un culoar, marginit de stabilopozi (la est) si o zona de umplutura (pamant rezultat din fundatiile blocurilor); - dinamica spatiului difera in functie de forta valurilor; - stabilopozii, blocurile de beton si pietrele prezente aici au un impact vizual foarte puternic (greutate, siguranta);


21

Subzona 2.3.2 - banda de plaja (partea de est a Zonei 2) Functinal - banda de plaja ingusta folosite preponderent ca promenada pe malul marii; Vizual - culoar de trecere, lasa sa se vada exact traseul; - permite o buna observare a zonelor vecine si a celor din departare (pana la „PI”) Subzona 2.3.3 - dig (partea de nord a Zonei 2) Functional - dig de protectie; - culoar de trecere intre portiunea de plaja (subzona 2.3.2) si Zona 3; Vizual - constituie un culoar, marginit de stabilopozi (la est) si o zona de umplutura (pamant rezultat din fundatiile blocurilor); - dinamica spatiului difera in functie de forta valurilor; - stabilopozii, blocurile de beton si pietrele prezente aici au un impact vizual foarte puternic (greutate, siguranta); ZONA 3 Amplasare: la nord fata Zona 2 si la est fata de sediul Politiei Dominanta vizuala: imaginea portiunii libere (terasare) Unitate: functioneaza ca o unitate deoarece: - liniile „desenate” de zidurile de sprijin

- imaginea subzonei construite 3.1.1 este asemanatoare cu cea a subzonei 3.1.2 (la fel de „haotica”, prezenta caselor noi)

Componenta:


Subzona 3.1.1 - spatiu construit la nord de strada M. Eminescu Functional - zona rezidentiala: blocuri P+8 (in plan secund) si case P+1-P+2 (in prim-plan); - accesul este ingreunat datorita strazilor care se infunda, lipsei acceselor pietonale si a lipsei reperelor („mers pe ghicite”); Vizual - aspect haotic determinat de lipsa unei lotizari coerente pentru casele situate pe marginea cornisei; - intre elementele acestei subzone (blocuri, case) nu exista nici o legatura (culori, forme, texturi, etc), iar vegetatia sporadica nu reuseste sa creeze o imagine coerenta; - imobilele in constructie sporesc senzatia de dezordine; - desi exista foarte multe goluri, nu apare nici un reper exterior sit-ului pentru orientarea in raport cu orasul; Subzona 3.1.2 - spatiu construit - sediul Politiei si imprejurimi Functional - lotizari locuinte individuale, sediu Politie;


22

Vizual - aspectul subzonei este diferit de cel al lotizariilor aferente peninsulei si strazii M. Eminescu, datorita constructiilor relativ noi, cu o altfel de arhitectura si cromatica; - sediului politiei (cladirea) este mult mai retras fata de restul constructiilor (case), iar vegetatia inalta (siluete columnare - plopi) ascunde cladirea; aceste siluete pot fi un reper in interiorul sit-ului; - zonele construite alterneaza cu cele plantate sau libere, realizand un ritm in cadrul imaginii;

subzona 3.2 - banda „liber”:

Subzona 3.2.1 - face parte ca si Subzona 2.2.3 din banda de „liber” situata in nord-estul strazii M. Eminescu Functional - idem subzona 2.2.3 (si aici au fost facute lucrari de consolidare in anii `50-`60, insa nu exista nici un fel de amenajare; vegetatia existenta este erbacee, abundenta si se datoreaza exfiltratiilor; zona nu este foarte circulata (exista doar cateva alei „de picior”);) - doar partea de nord este inclusa in Zona 3; Vizual - se percepe o terasare a terenului fata de zonele de pana acum; - pe aceasta portiune zidurile de sprijin au un impact vizual puternic; - zonele de umplutura din nord si sud creaza senzatia de „incinta”; - vegetatia erbacee are o talie mai redusa si diferentiaza astfel zona;

subzona 3.3 - banda „plaja”: Subzona 3.3.1 - banda de plaja (partea de est a Zonei 3) Functinal - banda de plaja ingusta folosite preponderent ca promenada pe malul marii; Vizual - culoar de trecere, lasa sa se vada exact traseul; - permite o buna observare a zonelor vecine si a celor din departare (doar spre sud) Subzona 3.3.2 – dig (partea de nord a Zonei 3) Functional - dig de protectie; - este accesibil sau nu in functie de vreme; Vizual - culoar marginit pe ambele parti de stabilopozi; - datorita inaintarii catre larg permite o buna observare de ansamblu a zonei; ZONA 4 Amplasare: la nord fata Zona 3 si est fata de blocurile cu parter comercial Dominanta vizuala: imaginea blocurilor cu parter comercial Unitate: functioneaza ca o unitate deoarece: - frontul creat de blocuri are un impact vizual puternic

- ruperea de nivel a cornsei este impresionanta


23

Componenta:


Subzona 4.1.1 - spatiul aferent blocurilor cu parter comercial Functional - locuinte, parter comercial (firme); catre oras lotizari locuinte individuale; - cladiri P (spre oras) - P+8 (spre cornisa) - spatii verzi in fata blocurilor, amenajate dupa posibilitati de catre locatari; Vizual - front construit este compact; - nu exista nici un element de accent; - aspect neplacut – „perete de beton’; - catre oras (vest), intre blocuri si lotizarile pentru locuinte individuale, taluzarile realizate din beton si vegetatia prezenta in curtile din vecinatate amplifica senzatia de canion; - apare repetitia unor elemente constructive si de decor - se pot transforma in reper in interiorul sit-ului;

subzona 4.2 - banda „liber”: Subzona 4.2.1 - cornisa din fata blocurilor cu parter comercial Functional - lucrari de consolidare realizate odata cu construirea blocurilor; - facea legatura intre zona de blocuri si cea de plaja; - in prezent accesul catre plaja se face mai mult prin zonele limitrofe (nord si sud) datorita nesigurantei pe care o prezinta (deteriorare); Vizual - lucrarile de consolidare au un impact vizual foarte puternic mai ales din zona de plaja (ceva mai putin vara cand vegetatia este abundenta); - datorita aparitiei unui alt fel de vegetatie (alte specii erbacee, cu o alta talie si alt aspect decat cele intalnite in celelalte subzone), imaginea de ansamblu a zonei este diferita de cele de pana acum; - datorita pantei foarte abrupte, de pe plaja zona apare ca un perete verde care sta la baza blocurilor;

subzona 4.3 - banda „plaja”: Subzona 4.3.1 - banda de plaja (partea de est a Zonei 4) Functinal - banda de plaja ingusta folosite preponderent ca promenada pe malul marii; Vizual - culoar de trecere, lasa sa se vada exact traseul; - permite o buna observare a zonelor vecine a cornisei, spre nord si sud privirea fiind oprita (teren inaltat);


24

ZONA 5 Amplasare: la nord fata Zona 4 Dominanta vizuala: imaginea ansamblului de blocuri Unitate: functioneaza ca o unitate deoarece: - blocurile au un impact vizual puternic

- subzona de „liber” se deosebeste clar de celelalte (alta panta, denivelari, etc.) - subzona de „plaja” se deosebeste clar de celelalte (prezenta pietrelor, lipsa nisipului)


Subzona 5.1.1 - zona aferenta blocuilor fara parter comercial Functional - locuinte colective, catre oras lotizari; - cladiri P-P+2 si P+8-P+10 Vizual - front construit mai mult sau mai putin compact in functie de apropierea privitorului de aceasta zona; - nu exista elemente de accent; - de la distanta aspect neplacut continua “peretele de beton” al blocurilor cu parter comercial, dar retragerea fata de acesta precum si inaltimea constuctiilor de aici modifica puternic imaginea anterioara (afirmatia este relativa tot in raport cu apropierea sau departarea privitorului); - catre oras, prezenta taluzarilor din beton si a garajelor amplifica senzatia de „culoar”; - apare repetitia unor elemente constructive si de decor - se pot transforma in reper in interiorul sit-ului;

subzona 5.2 - banda „liber”: Subzona 5.2.1 - cornisa din partea de sud si est a „PI-ului” Functional - zona de umplutura, fara amenajari sau consolidari; - in interiorul ei se afla echipament de infrastructura urbana; incinta acestui echipament este consolidata cu ziduri de sprijin; - este traversata de trasee carosabile care fac legatura cu „PI-ul” si cu incinta echipamentului de infrasctructura urbana, dar si de trasee pietonale (poteci); Vizual - spatiu incoerent datorita lipsei de repere locale, cu suisuri si coborasuri; - vegetatia ingreuneaza orientare pe distante mari (nu stii ce se intampla dupa urmatoarea cotitura a drumului); - pentru orientarea in relatia cu sit-ul apar ca repere blocurile din apropiere; - spre capatul „PI-ului” apare o imagine noua: datorita alunecarilor se vede solul rosu brazdat de ploaie; contrast cu vegetatia (primavara-vara);


25

subzona 5.3 - banda „plaja”: Subzona 5.3.1 - spatiu pe malul marii, la sud de „PI” Functional - portiune folosita ocazional pentru promenada; Vizual - pietrele de pe malul marii fac ca aceasta portiune sa fie de restul subzonelor din banda de plaja - mult mai dinamica datorita presentei valurilor si a spatiilor foarte inguste de trecere, culori si texturi deosebite ale pietrelor; ZONA 6 Amplasare: zona digului „PI” Dominanta vizuala: imaginea in „trepte” data de lotizarea din „PI”, blocurile

terasate si blocurile inalte din planul secund Unitate: functioneaza ca o unitate datorita: - inaltimii „PI-ului” pe care sunt aplasate locuintele - banda de „plaja” bordeaza „PI-ul”

subzona 6.1 - banda „construit”: Subzona 6.1.1 - spatiul construit aferent „PI-ului” Functional - locuinte individuale P+1-P+2; - locuinte colective P+2 si P+10; - blocurile terasate sunt puternic vernacularizate; Vizual - din exterior - aspect “in trepte” realizat de dispunerea cladirilor (blocuri catre oras, blocuri in trepte, locuinte individuale spre mare) si panta terenului; - in interior orientare relativ usoara datorita prezentei blocurilor (repere) si a felului lotizarii; - partea de locuinte individuale are un aspect dezorganizat datorita inaltimii, arhitecturii si a finisajelor foarte variabile; - blocuri terasate - zona bine organizata; arhitectura, vegetatia plantata si vernacularizarea locuintelor creaza o unitate intre toate corpurile; - blocurile continua “zidul de beton” din zonele anterioare;

subzona 6.2 - banda „liber”: Subzona 6.2.1 - face parte din subzona 5.2.1 Subzona 6.2.2 - taluz in partea de nord a „PI-ului” Functional - taluz recent amenajat la baza (umplutura in spatele unui zid de sprijin); - apar plantatii de arbori (salcie); - interiorul spatiul nu este accesibil datorita relatiei cu sit-ul si pantei pe care o are; Vizual - zidul de sprijin are un impact foarte puternic din exterior - banda de plaja; - in superioara a cornisei „PI-ului” spatiul acesta nu este perceput; probabil pe parcurs vegetatia va crea un filtru catre mare;


26

subzona 6.3 - banda „plaja”:

Subzona 6.3.1 - dig in partea de est a „PI-ului” Functional - dig de protectie; - folosit ocazional de pescari; Vizual - culoar de trecere marginit de stabilopozi si de taluzul „PI-ului”; - datorita faptului ca stabilopozii sunt asezati mai sus marea nu mai poate fi perceputa la fel de bine ca si pana acum; - zona este strabatuta mai repede decat celelalte (spatiul nu ofera foarte multe lucruri de vazut, fractura produsa de „PI” starneste curiozitatea referitor la ce se poate intalni dupa parcurgerea acestei subzone); - capatul din partea de nord patrunde in mare si permite observarea imaginii Zonei 7 (imagine foarte frumoasa a blocurilor care se reflecta in apa - verticale puternice); Subzona 6.3.2 - portiune de plaja in partea de nord a „PI-ului” Functional - spatiu folosit ocazional pentru promenada (este foarte ingusta); - teren accidentat, accesul este foarte greoi; Vizual - zidul de sprijin al taluzului din subzona 6.2.2 este o prezenta foarte puternica; - pietrele, portiunile de stuf si restul vegetatiei creaza o imagine dinamica (texturi, culori); - este foarte importanta imaginea de ansamblu pe care o ofera spre nord; - in sens invers da senzatia de drum infundat (imaginea digului din fundal); ZONA 7 Amplasare: la nord de zona „PI” Dominanta vizuala: imaginea celor trei blocuri turn (P+10) Unitate: functioneaza ca o unitate datorita modului in care a fost

conceputa amenajarea de la bun inceput

subzona 7.1 - banda „construit”: Sunzona 7.1.1 - spatiu aferent blocurilor situate la nord de „PI” Functional - locuinte individuale (catre oras); - blocuri P+10 si P+5 (catre mare); Vizual - blocurile P+10 sunt verticale foarte puternice si constituie un reper pentru aproape intreaga zona de dupa „PI”; - dispunerea blocurilor P+5 (retragere+diagonala+in fata) si prezenta siluetelor P+10 creaza un ritm;

subzona 7.2 - banda „liber”:


27

Subzona 7.2.1 - spatiu de promenada aflat la nord de „PI” Functional - zona consolidata si amenajata in momentul construirii blocurilor; - este a doua zona plantata cu arbori de pe sit; - face legatura intre zona de plaja si oras, dar functioneaza si ca promenada amenajata; Vizual - imagine surprinzatoare deoarece este in contrast foarte puternic cu tot ce se petrece in restul sit-ului; - aleile nu au capete de perspectiva, sunt orientate paralel cu mare, dar din cauza vegetatiei aceasta nu poate fi vazuta decat pe culoarele de urcare-coborare; - din exterior spatiul este perceput ca baza a blocurilor (vezi reflectia in mare);

subzona 7.3 - banda „plaja”: Subzona 7.3.1 - portiune de plaja la nord de zona „PI” Functional - zona de promenada, ocazional folosita si pentru plaja de catre cei care locuiesc in zona; - spatiul are un caracter diferit fata de restul din aceeasi categorie datorita prezentei pietrelor (mult mai mici si cu o alta textura si culoare fata de cele din subzona 5.3.1); - este marginita spre vest de zidurile de sprijin ale zonei amenajate; Vizual - culoar de trecere; - alt tip de textura realizat de pietre (sunt de mai mici dimensiuni aici si sunt galbene); ZONA 8 Amplasare: la sud de capatul tramvaiului Dominanta vizuala: imaginea taluzului prabusit si conductei de canalizare Unitate: functioneaza ca o unitate datorita:

- tipului de locuire - imaginii taluzului si mormanelor de gunoi prezente pe panta taluzului si pe plaja (doar in aceasta zona)

- lipsei legaturilor intre zona construita si cea de plaja

subzona 8.1 - banda „construit”: Subzona 8.1.1 - lotizari aflate la sud de capatul de tramvai Functional - locuinte individuale P+1-P+2, bar; Vizual - acelasi caracter ca si subzona 3.1.1 din punct de vedere al constructiilor, dar dispunerea este mult mai compacta; - datorita inaltimii si pantei cornisei si a portiunii foarte inguste de plaja aceasta subzona nu poate fi observata dinspre plaja decat de foarte departe;


28

subzona 8.2 - banda „liber”: Subzona 8.2.1 - spatiu aflat la nord de promenda din subzona 7.2.1 Functional - portiune de cornisa foarte abrupta; - intrerupe brutal relatia dintre mare si oras; Vizual - amenajarile improvizate pentru stabilizarea cornisei (facute probabil de localnici) amplifica senzatia de instabilitate; - apar foarte multe culori si texturi (gunoaie aruncate, vegetatie bogata);

subzona 8.3 - banda „plaja”: Subzona 8.3.1 - portiune de plaja aflata la est de subzona 7.3.1 Functional - zona de trecere (N-S); - platforma de beton pe care se afla conducta de canalizare si care inainteaza in mare si este folosita ocazional de pescari; Vizual - texturile si culorile din subzona 7.3.1 sunt „imbogatite” de gunoiul aruncat aici; - imaginea conductei de evacuare a apei are un impact vizual foarte puternic; ZONA 9 Amplasare: capatul tramvaiului Dominanta vizuala: imaginea peretelui cornisei Unitate: functioneaza ca o unitate deoarece:

- toate componentele sale sunt independente din punct de vedere functional - imaginea peretelui cornisei este extrem de puternica

- tipului de plaja (fasie foarte ingusta cu nisip fin)

subzona 9.1 - banda „construit”: Subzona 9.1.1 - lotizari imobile individuale aflate in jurul capatului de tramvai Functional - locuinte P+1-P+2; Vizual - pastreaza caracterul subzonei 8.1.1; - retragerea de la marginea falezei, peretele abrupt al falezei din imediata apropiere si vegetatia abundenta fac ca aceasta zona sa nu fie perceputa de pe restul sit-ului in partea dinspre mare (desi spre vest este foarte clara diferenta intre tronsoane);

subzona 9.2 - banda „liber”: Subzona 9.2.1 - peretele cornisei Functional - zona de cornisa - „perete”;


29

Vizual - culoarea rosie a solului are un impact vizual foarte puternic; - inaltimea peretelui, portiunea foarte mica de plaja pe care se poate circula si valurile marii fac aceasta zona sa fie traversata foarte rapid; - de la departare contrast foarte puternic intre vegetatia de pe cornisa si culoarea peretelui; - crapaturile din sol si vegetatia agatata de perete creaza o imagine interesanta;

subzona 9.3 - banda „plaja”: Subzona 9.3.1 - portiune de plaja aflata la baza peretelui cornisei Functional - portiune foarte ingusta de promenada; Vizual - peretele falezei are un impact foarte puternic aici (vezi subzona 9.3.1); ZONA 10 Amplasare: la nord fata de capatul tramvaiului Dominanta vizuala: imaginea spatiul liber foarte vast Unitate: functioneaza ca o unitate datorita imaginii zonei construite

careia ii corespunde in permanenta acelasi teren vast;

subzona 10.1 - banda „construit”: Subzona 10.1.1 - spatiul spatiu construit aflat la nord de capatul tramvaiului Functional - locuinte colective, camine; - cladiri P+4-P+8; Vizual - aspect discontinuu al frontului; - nu exista elemente care sa constituie repere pentru orientarea in interiorul zonei; - din exteriorul zonei exista cateva blocuri care pot fi luate ca reper (culoare, forma), dar acest lucru depinde de pozitionarea pe sit (nu creaza o imagine la fel de puternica cum este cea a blocurilor din Zona 7);

subzona 10.2 - banda „liber”: Subzona 10.2.1- spatiul aflat la vest si nord fata de plaja „3 papuci” Functional - subzona rezultata prin asezarea pamantului - rezultat din saparea fundatiilor blocurilor - pana la digul construit in anii `70; - exista numeroase accese auto improvizate; Vizual - platou vast in interiorul caruia, in general, marea nu este perceputa datorita vegetatiei (aceasta devine prezenta odata cu apropierea de marginea cornisei); - in unele locuri denivelarile impreuna cu vegetatia destul de inalta creaza senzatia de dezorientare (poteci care se infunda); - spre est se gasesc importante zone de „belvedere” de unde se poate admira marea, dar care ofera si importante perspective asupra sit-ul;


30

subzona 10.3 - banda „plaja”:

Subzona 10.3.1 - plaja „3 papuci” Functional - a doua portiune importanta de plaja; - dotari specifice sezoniere improvizate; Vizual - intindere vasta (platou); - catre mare textura nisipului este alta (mai grosier) fata de cel din interior (fin) si de percepe ca o bordura; - valurile „deseneaza” o „dantela” in aceasta zona; Subzona 10.3.2 - dig la nord de plaja „3 papuci” Functional - dig de protectie; - in prezent este partial acoperit cu pamant rezultat din saparea fundatiilor blocurilor; Vizual - culoar de trecere; - stabilopozii asezati mai sus decat nivelul terenului si taluzul foarte inalt al zonei creaza o senzatie apasatoare (grabesti pasul, mai ales ca nu vezi nimic spre capete); - conducta de evacuare a apei care traverseaza spatiul lasa impresia de cadru (prag ce trebuie trecut); - marea este perceputa in aceasta zona doar sonor; Subzona 10.3.3 - portiune de plaja la nord-est de subzona 10.2.1 - banda ingusta folosita ca promenada pe malul marii si ocazional pentru plaja (ca activitate); Vizual - culoar de trecere, dar spre deosebire de subzonele 2.3.2 si 3.3.1 nu lasa sa se vada tot traseul; - banda de liber are un impact mai puternic (taluz apropiat si inalt); - forma sinuasa a malului nu permite observarea intregii zone din orice punct de pe cornisa; - se termina cu un cot care ascunde zona pescariei (din acest loc se poate vedea doar o parte din Zona 12, dar nici un element al Zonei 11 nu este vizibil); ZONA 11 Amplasare: zona pescariei Dominanta vizuala: imaginea pescariei Unitate: functioneaza ca o unitate pentru ca practic este alcatuita doar

din zona de plaja transformata de pescarie, blocurile din banda de construit fiind doar un fundal


31

subzona 11.1 - banda „construit”: Subzona 11.1.1 - idem 10.1.1 (partea de nord a acestei suprafete) Functional - idem 10.1.1; Vizual - idem 10.1.1;

subzona 11.2 - banda „liber”: nu este reprezentata in Zona 11

subzona 11.3 - banda „plaja”: Subzona 11.3.1 - portiune de plaja aferenta pescariei Functional - zona de plaja transformata in pescarie; - simbol al orasului; Vizual - ofera o imagine foarte pitoreasca, deosebita de restul sit-ului, unde vernacularul are o pondere considerabila; - bogatie de texturi si culori, o lume foarte pestrita; - albastrul este culoarea care predomina; - spatiu foarte dinamic, dar si ascuns (golf, zonele din jur sunt mult mai inalte); - apare ca o surpriza din orice zona ai veni; ZONA 12 Amplasare: zona de granita spre statiunea Mamaia Dominanta vizuala: imaginea dealului rezultat prin depunerea pamantului rezultat

din saparea fundatiilor blocurilor Unitate: functioneaza ca o unitate datorita asezarii la marginea sit-ului

si a functiei de granita pe care o indeplineste (intre Constanta si Mamaia)


Subzona 12.1.1 - spatiu construit aflat la sud de intrarea in Mamaia Functional - echipamente publice la nivel de cartier si complex rezidential (statie de epurare), activitati productive (pescuit); Vizual - datorita caracterului sau inchis zona poate fi observata mai mult din exterior; - imprejmuirile ies in evidenta, intarind caracterul restrictiv al zonei; - singurul loc de unde se poate observa imaginea de ansamblu a zonei este umplutura de pamant situata spre est; - fondul este constituit de statiunea Mamaia - contrast puternic intre cele doua planuri (statiuna „dichisita” si movilele de moloz din zona de activitati productive).


32

subzona 12.2 - banda „liber”: Subzona 12.2.1 - zona de umplutrur la N-E de pescarie Functional - zona de umplutura, neamenajata; Vizual - privita din exterior constituie un obstacol in cadrul imaginii spre/dinspre Mamaia; - lasa impresia de limita intre „ceva” si spatiul in care te afli; - din interior, datorita inaltimii sale ofera perspective foarte interesante catre oras si catre Mamaia;

subzona 12.3 - banda „plaja”: Subzona 12.3.1- dig situat in nordul sit-ului Fucntional - dig de protectie; - folosit ocazional de pescari - pe viitor va deveni zona de acostare pentru ambarcatiuni de mici dimensiuni; Vizual - culoar de trecere marginit de taluz si de stabilopozi; - pe anumite portiuni lasa sa se vada marea (la sud - catre pescarie si sit, la nord - catre Mamaia), iar pe altele inchide vederea catre mare; - partea care inainteaza foarte mult in mare lasa posibilitatea unei bune observari a zonelor din jur.


33

3.3 STUDIUL SOCIOLOGIC

3.3.1 TEMA

Ce reprezinta in acest moment Faleza Nord Constanta?

3.3.2 OBIECTIVE

Realizarea unei strategii de valorificare din punct de vedere peisagistic a zonei, fara interventii majore din punct de vedere structural, financiar si de imagine.

Introducerea sit-ului intr-un program de protectie pe termen mediu ca metoda de abordare.

Crearea unei brand de imagine a zonei atat pentru rezidenti cat si pentru non-rezidenti.

3.3.3 MOTIVATIA

Acest studiu se va realiza in vederea diagnosticarii acelor probleme cu care se confrunta Faleza Nord Constanta si care sunt percepute de orice “consumator” al acestui spatiu. De asemenea, este important de stabilit care este imaginea pe care acest sit o creaza in mintea fiecaruia dintre noi. O alta latura importanta a acestui studiu este stabilirea cerintelor pe care “consumatorii “ le au fata de acest loc.

3.3.4 FORMULAREA IPOTEZELOR

Ipoteze stiintifice

a) Nu exista o viziune asupra reabilitarii si dezvoltarii zonei Faleza Nord Constanta.

b) Zona este utilizata in intregime cu precadere de catre constanteni si de persoane din exteriorul orasului, dar care au rude sau prieteni in Constanta.

c) Constanteni nu doresc schimbarea imaginii acestei zone. d) Spatiul este cunoscut de constanteni, dar nu este utilizat de acestia. d) Zona, cu exceptia plajei Modern si a pescariei (limitele de nord si sud ale

sit-ului) nu este cunoscuta de persoane din afara orasului (turisti) in conditiile in care acestea nu au nici o legatura cu orasul - familie, prieteni, servici, studiu, fost rezindent, etc.


34

Ipoteze de lucru - In absenta unor studii temeinice ale zonei, majoritatea specialistilor intervievati se vor limita la raspunsuri care sa atinga doar probleme generale (valabile pentru cea mai mare parte a zonei de coasta a Marii Negre). - Majoritatea constantenilor cunosc zona, dar o utilizeaza foarte rar. - Desi zona este utilizata rar datorita instabilitatii, mizeriei si nesigurantei pe care o prezinta, constantenii nu doresc schimbari care sa modifice imaginea actuala a sit-ului. - Majoritatea constantenilor utilizeaza cu precadere alte spatii pentru petrecerea timpului liber, preferand sa se deplaseze in exteriorul orasului (de ex. Mamaia). - Desi o mare parte din turistii veniti pe litoral (in statiuni) ajung si in Constanta (in trecere, in vizita, la cumparaturi, etc.), Faleza Nord Constanta nu reprezinta pentru ei un punct de interes.

3.3.5 ELABORAREA MODELULUI CONCEPTUAL Conceptele utilizate in cadrul acestui studiu sunt urmatoarele: Utilizarea Defineste modul si momentele in care un spatiu determinat este

folosit. Pot aparea diferente in functie de: - perioade de timp - anotimp, momete ale zilei, zile ale unei saptamani, zile deosebite (sarbatori) - functiunile prezente in acel spatiu - frecventa de utilizare

Imaginea Defineste modul in care un spatiu este prezent in constiinta sociala.

Putem intalni o imagine “fizica”, legata de aspectul si dimensiunile spatiale precum si de limitele zonei (mai mult sau mai putin conventionale). De asemenea, putem intalni si o imagine “functionala” legata strict de modul in care spatiul este folosit si o imagine “mentala” care sa reflecte cunoasterea limitelor, a elementelor reprezentative precum si a modului se poate face legatura intre acestea.

Cerinta Reprezinta exigentele pe care utilizatorii le au fata de un spatiu in

general si fata de elementele care il compun in particular. Este important de stabilit ce inseamna intr-un anumit context si cum se afirma acestea:

- este definita, rezultand din discurs - rezulta din practici


35

3.3.6 OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR Frecventa utilizarii: - in fiecare zi - de cateva ori pe saptamana - in week-end - o data pe luna - o data la cateva luni

- de sarbatori - o data pe an Dinamica de utilizare: - intr-o zi - dimineata - la pranz - seara - intr-o saptamana - in fiecare zi - in week-end - intr-un an - primavara - vara - toamna - iarna Motivele utilizarii zonei Zone utilizate cu predilectie - datorita functiunilor prezente - datorita relatiei personale cu sit-ul - amintiri,

cutume, etc. - datorita privelistilor oferite (puncte de

belvedere) Accesibilitatea zonei - foarte accesibila - accesibila - relativ greu accesibila - inaccesibila Imagine mentala - cunoasterea limitelor sit-ului (nord, sud, est, vest) - cunoasterea elementelor reprezentative din zona - consideratii in legatura cu problemele zonei Cerinte - referitoare la functiuni - referitoare la vegetatie - referitoare la ambianta

3.3.7 METODOLOGIE

1) Observatie participativa 2) Ancheta de opinie: - interviuri cu autoritatile locale, specialisti, lideri

culturali pe baza ghidului de interviu (anexa 2);


36

- interviuri pe baza chestionarului de interviu cu: - rezidenti (anexa 3); - non-rezidenti (anexa 4).

1) Prin observatie se urmareste obtinerea de informatii in legatura cu: - observarea practicilor utilizatorilor in raport cu sit-ul; - dinamica de utilizare a spatiului (diferente in timpul zilei, intre zilele saptamanii, anotimpuri, sarbatori); - identificarea zonelor utilizate mai des si a tipurilor de utilizare; - categora (varsta, sex) in care se incadreaza vizitatorii sit-ului; - comportamentul si activitatile pe care le desfasoara cei care utilizeaza spatiul. 2) Prin ancheta de opinie se urmareste: - in cazul interviurilor realizate cu autoritatile locale, specialisti, lideri culturali: - obtinerea de noi informatii referitoare la sit-ul studiat; - identificarea problemelor percepute de catre specialisti in cazul acestei zone; - identificarea de oportunitati pentru reabilitarea si dezvoltarea zonei;

- identificarea cerintelor in raport cu sit-ul prin intermediul discursului; - identificarea de viziuni tehnocratice asupra zonei. - in cazul interviurilor realizate cu rezidenti: - identificarea constructiilor mentale in legatura cu Faleza Nord Cosntanta; - dinamiciile de utilizare;

- identificarea cerintelor in raport cu sit-ul prin intermediul discursului; - identificarea problemelor pe care le percep utilizatorii acestui spatiu; - identificarea necesitatilor rezidentilor in legatura cu petrecerea timpului liber; - verificarea observatiilor privind zonele folosite cu predilectie de catre rezidenti. - in cazul interviurilor realizate cu non-rezidenti: - confirmarea/infirmarea unei posibile legaturi intre cunoasterea zonei si contactele prealabile ale non-rezidentilor cu persoane care locuiesc in Constanta; - stabilirea gradului de cunoastere a sit-ului in cazul persoanelor care nu au legaturi cu rezidentii;

- identificarea modificarilor de comportament si imagine in relatia cu faleza in cazul non-rezidentilor intervenite in urma migrarii.

3.3.8 PREZENTAREA REZULTATELOR 1) Observatie paticipativa:

Zonele intens utilizate sunt reprezentate de extremitatile sit-ului, respectiv plaja Modern si pescaria. In cazul plajei Modern se poate observa o utilizare mai intensa in sezonul estival, iar in cazul pescariei utilizarea este diminuata odata cu instalarea sezonului rece.

De asemenea, se poate observa o diferentiere a utilizarii in functie de benzi (frecventa de utilizare, functiuni utilizate):

- banda “construit” - este utilizata de locuitorii sau cu aceeasi intesitate pe


37

tot parcursul anului; - in cazul rezidentilor Municipiului Constanta se observa o utilizare mai intensa a zonei Modern (cu exceptia sezonului rece);

- banda “liber” - este utilizata cu precadere pentru traversari (oras- mare, mare-oras) pe tot parcursul anului, cu aceeasi intensitate; exceptie fac: zona de corniza adiacenta plajei Modern si “3 papuci” care prezinta diferente in functie de sezon; - zona aflata la nord de “PI” spatiul este utilizat pentru promenada;

- banda “plaja” - plaja Modern si “3 papuci” sunt folosite pentru plaja (ca activitate) in perioada sezonului estival; - restul zonelor sunt folosite pentru promenada; - digurile sunt folosite de catre pescari (cu exceptia sezonului rece);

Cu exceptia zonei construite se poate observa o diferentiere in functie de

momentul zilei, in sensul ca in a doua parte a zilei acestea sunt mai intens utilizate. In timpul sarbatorilor (Ziua Marinei, Craciun, etc.) plaja Modern este intens utilizata (pentru traversare, dar si pentru promenada) mai ales pe traseul care face legatura intre portul Tomis si zona de promenada Modern. Atunci cad timpul o permite, in timpul sarbatorilor (de ex. Paste), anumite spatii sunt folosite pentru picnic. Nordul promenadei Modern (catre blocul Turn) constituie un punct unde foarte multe persoane isi dau intalnire. In cazul zonei Modern nu se observa o diferentiere a ponderii utilizatorilor pe sexe si grupe de varsta. In zona pescariei ponderea utilizatorilor cu varste peste 40 de ani si de sex masculin este mai mare. Cu exceptia zonelor mentionate mai sus si a zonelor construite se poate remarca faptul ca media de varsta a utilizatorilor este de 20-40 ani. 2) Ancheta de opinie: - in cazul interviurilor realizate cu autoritatile locale, specialisti, lideri culturali: In urma acestor interviuri am aflat urmatoarele informatii:

- prezenta digurior submerse; - zonele de depozitare a pamantului rezultat din saparea fundatiilor; - posibilitatea existentei unor specii rare de plante; - PUZ-ul pentru Faleza Nord Constana este in curs de elaborare.

Au fost sesizate de specialisti urmatoarele probleme: - instabilitatea cornisei; - problemele create de exfiltratii; - poluarea provenita din activitatile industriale si menajere (deversari,

depozitari de deseuri) precum si ca rezultat al utilizarii sit-ului pentru diverse activitati; - nerespectarea prevederilor PUG.

Ca oportunitati au fost mentionate fondurile ce pot fi obtinute pentru

programe de protectia mediului precum si directiile de dezvoltare ale orasului


38

(abordarea unui alt tip de turism, crearea unei noi imagini a Municipiului Constanta, etc.). Au fost sesizate ca pericolele: nerespecatrea legislatiei in vigoare, proasta gestionare a zonei de catre autoritati si activitatile care pot duce la afectarea ecosistemelor. - in cazul interviurilor realizate cu rezidenti: Imaginile mentale au la baza atat practicile de utilizare ale zonei cat si relatia afectiva a rezindentilor cu sit-ul (cu preponderenta in cazul celor nascuti aici).

S-a putut observa o buna cunoastere a zonei de catre majoritatea rezidentilor. Marea majoritate celor intervievati nu au putut sa identifice prin intermediul

discursului cerintele pe care le au in legatura cu sit-ul. Dinamicile de utilizare confirma observatiile facute (etapa Observatie

participativa). Apropate toti cei intervievati au sesizat ca probleme instabilitatea cornisei,

insalubritatea, nesiguranta zonei (dupa anumite ore) si accesibilitatea ingreunata de forma cornisei si numarul mic de accese pietonale amenajate.

In cazul persoanelor tinere s-a putut indentifica o tendinta de a utiliza pentru recreere diferite spatii in interiorul orasului (restaurante, parcuri, etc.) si in statiunea Mamania (restaurante, plaja, etc.)

- in cazul interviurilor realizate cu non-rezidenti: S-a confirmat faptul ca o buna cunoastere a sit-ului implica legaturi anterioare cu acesta (fosti rezidenti, prieteni ai rezidentilor, persoane care desfasoara unele activitati in Municipiul Constana). In cazul persoanelor care nu au legaturi de genul celor mentionate mai sus s-a putut observa ca acestea cunosc cu precadere zona Modern datorita pozitionarii in imediata vecinatate a peninsulei si intr-un grad ceva mai scazut zona pescariei datorita invecinarii cu statiunea Mamaia.

Ca modificari comportamentale ale non-rezidentilor nascuti in acest Constanta s-a putut constata faptul ca pentru plaja (ca activitate) folosesc in prezent cu precadere statiunea Mamaia. Ca modificari al nivel de imagine este de remarcat faptul ca sit-ul este perceput ca o emblema a orasului si se doreste a fi protejata si pastrata sub actuala forma.

3.3.9 CONCLUZIILE STUDIULUI SOCIOLOGIC

Ipotezele su fost confirmate in intregime. A fost evindent faptul ca nu exista preocupari in legatura cu reabilitarea si directiile de dezvoltare pe care ar trebui sa le urmeze zona Faleza Nord Constanta. Zona este utilizata pe tot parcursul ei cu precadere de catre constanteni si de persoane din exteriorul orasului, dar care au rude sau prieteni in Constanta. In cazul non-rezidentilor utilizarea se reduce la zonele cu accesibilitate mai mare. In urma rezultatelor obtinute s-a putut realiza o zonificare a sit-ului in functie de dimamicile de utilizare, zone utilizate cu preponderenta, functiuni utilizate, etc. Prin analizarea functiunilor utilizate s-a putut constata ca rezidentii prefera sa isi petreaca timpul liber in alte locuri si folosesc sit-ul preponderent ca spatiu de trecere. Cu ajutorul specialistilor au fost identificate date deosebit de importante referitoare la Faleza Nord Cosntanta.


39

3.4 STUDIUL VEGETATIEI Zonele care inglobeza elemente de vegetatie se pot imparti in spatii amenajate si spatii neamenajate, ele fiind evidentiate in capitolul 3.2. Spatiile amenajate au rezultat ca urmare a lucrarilor efectuate in anii `60, dar si ca urmare a construirii unor blocuri pe marginea cornisei. Spatile neamenajate inglobeaza restul spatiilor din banda „liber” precum si o parte a spatiilor aferente functiunii de locuire. Ca tipuri de vegetatie intalnim:

Vegetatie plantata: - utilizata in amenajarile realizate si in zonele de locuire;

- este in totalitate formata din specii lemnoase;

Specii utilizate: - arbori: Celtis australis (Sambovina)

Platanus x acerifolia (Platan) Populus alba (Plop alb)

Populus tremula (Plop tremurator) Populus nigra (Plop negru) - arbusti: Eleagnus angustifolia (Salcioara) Hibiscus syriacus (Hibiscus)

Tamarix tetandra (Tamarix) Se remarca faptul ca speciile folosite in amenajari (italic) prezinta

caracteristici care le recomnada in conditiile prezente pe sit (cerinte fata de lumina, rezistenta la seceta, preferinta pentru soluri calcaroase, etc.)

Vegetatie spontana: - prezenta pe intreg teritoriul sit-ului

Pentru a determina speciile spontane ce pot fi intalnite pe sit am realizat un

ierbar (care va reprezenta o anexa a fazei finale a diplomei). Speciile recoltate si determinate pana in acest moment sunt prezentate in anexa 5.

In urma consultarii listelor rosii am constatat ca intre aceste plante se regasesc cateva specii considerate rare sau vulnerabile (Crambe maritima, Ecballium elaterium, Glaucium flavum, etc.). De asemenea, o alta categorie este reprezentata de speciile endemice in zona Dobrogei. Un aspect deosebit de important il contituie prezenta plantelor pioniere (Potentilla reptans) dovada a faptului ca acestea stau la baza colonizarii zonelor formate din umpluturi de pamant rezultat din saparea fundatiilor, pe care a fost posibila aparitia ulteriara a plantelor endemice si rare.


40

3.5 ANALIZA SWOT - FALEZA NORD CONSTANTA 3.5.1 INFRASTRUCTURA

(S) PUNCTE TARI • existenta strazilor in partea de vest a sit-ului; • existenta parcajelor pentru rezidenti; • existenta unui sistem zonal de alimentare cu apa; • existenta unei retele si a echipamentelor pentru transportul si distributia

energiei electrice, termice si a gazelor naturale; (W) PUNCTE SLABE

• strazile nu sunt modernizate; • numarul locurilor de parcare este insuficient; • lipsesc spatiile pentru activitati de depozitare si transfer; • vechimea retelelor existente; • capacitatea insuficienta a statiei de epurare existente si calitatea redusa a

epurarii apelor uzate; • vechimea retelelor de termoficare si eficienta redusa a acestui sistem; • instalaţiile electrice trebuie sa corespunda unor cerinte specifice pentru a

face fata mediului marin cu un grad de corozivitate ridicat; (O) OPORTUNITATI

• existenta unei artere importante in apropierea sit-ului; • numeroase accese secundare care fac legatura intre Bd. Mamaia si sit; • programe cu finantare externa pentru infrastructuri majore (?); • surse de finantare externe pentru modernizarea echiparii hidro-edilitare; • posibilitatile de extindere a utilizarii gazului natural pentru uz casnic si

incalzire; • programele de modernizare ale retelelor si echipamentelor electrice;

(T) AMENINTARI

• lipsa fondurilor necesare pentru intretinerea si modernizarea cailor de comunicatie;

• cresterea traficului rutier in zona; • lipsa fondurilor necesare pentru intretinerea si modernizarea sau inlocuirea

retelelor tehnico-edilitare; • lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a sistemelor energetice;

3.5.2 FUNCTIONAL (S) PUNCTE TARI

• existenta unor spatii destinate comertului; • folosirea zonei pentru activitati de recreere de catre rezidenti; • existenta unor spatii verzi amenajate; • existenta unor lucrari de consolidare si amenajare a falezei;


41

• existenta unor constructii cu valoare arhitecturala mare; • pondere ridicata a constructiilor cu vechime medie si mica; • prezenta unor zone mari de plaja;

(W) PUNCTE SLABE

• utilizarea sezoniera a spatiilor comerciale (in cazul plajei Modern); • nefolosirea unor spatii comerciale existente; • lipsa lucrarilor de consolidare in anumite zone ale falezei; • ponderea foarte mare a locuintelor colective; • ridicarea nivelului hidrostatic (exfiltratii); • proasta intretinere sau lipsa dotarilor specifice de plaja; • lipsa unor dotari care sa duca la utilizarea sit-ului pe tot parcursul anului;

(O) OPORTUNITATI

• disponibilitatea de a investi in spatii comerciale sezoniere; • programele de dezvoltare a turismului in zona pe tot parcursul anului; • dezvoltarea unui centru de afaceri in municipiu; • dezvoltarea campusului universitar pe malul sudic al lacului Siutghiol • dezvoltarea sistemelor de supraveghere a mediului si a preocuparilor

ecologice la nivelul opiniei publice; • cresterea dimensiunilor zonei de plaja datorita prezentei dugurilor

submerse; (T) AMENINTARI

• lipsa unui cadru organizat pentru activitati de turism in zona; • lipsa de fonduri si a unei politici locale de intretinere a zonei de coasta a

Marii Negre; • degradarea generala a fondului construit in lipsa unei politici adecvate a

Consiliului Local; • lipsa unui cadastru precis si complet; • tendintele de dezvoltare haotica a constructiei de locuinte; • depozitarea gunoaielor in zona Falezei; • lipsa fondurilor pentru lucrarile de intretinere (curatare) a plajelor;

3.5.3 MEDIU (S) PUNCTE TARI

• nivelul redus al poluarii apelor subterane; • nu sunt depasite limitele maxime admise la principalii poluanti atmosferici; • prezenta unor factori benefici in tratarea mai multor afecţiuni; • existenta unor zone favorabile dezvoltarii zonei construibile (d.p.v. al

caracteristicilor geotehnice);


42

• tasarile necontrolate din anumite zone, datorita infiltratiilor determinate de pierderile din reteaua de apa sub presiune;

• deversarile de ape menajere si industriale neepurate sau incomplet epurate in anumite zone ale tarmului;

• existenta unor forme vegetale specifice; (W) PUNCTE SLABE

• poluarea apelor in special zona de tarm; • zone poluate in lungul principalelor artere de circulatie; • poluarea solului datorita pierderilor in retelele edilitare; • degradarea vegetatiei marine; • degradarea falezei;

(O) OPORTUNITATI

• programe internationale de sprijin si protectie in domeniu; • activitatea unor ONG-uri; • planul strategic de actiune pentru reabilitarea si protectia Marii Negre,

adoptat de Conferinta Ministrilor Mediului din tarile riverane Marii Negre, la Istanbul, 1996;

• existenta unei rampe ecologice (unica in tara), pentru deseuri menajere si industriale pe teritoriul;

(T) AMENINTARI

• poluarea accidentala a panzei freatice prin deversari necontrolate si irigatii; • lipsa unei politici adecvate a Consiliului Local; • reducerea cantitatilor de aluviuni pe bratele Dunarii; • digul de la Midia, care impiedica transportul aluviunilor in directia coastei

marine; • neaplicarea corespunatoare a legislatiei existente in domeniu; • eroziunea accelerata a liniei tarmului; • poluarea Marii Negre;

3.5.4 ECONOMIC (S) PUNCTE TARI

• existenta unor spatii comerciale; • orientarea favorabila a plajelor; • accesibilitate buna in zona (situarea in apropierea unei artere majore a

orasului); • folosirea zonei pentru activitati de recreere de catre rezidenti; • prezenta unor zone mari de plaja ce pot fi folosite pentru activitati specifice

sezonului estival; • valoare imobiliara ridicata;


43

• aparitia de noi spatii comerciale; (W) PUNCTE SLABE

• proasta intretinere sau lipsa dotarilor specifice de plaja; • lipsa unor dotari care sa duca la utilizarea sit-ului pe tot parcursul anului;

(O) OPORTUNITATI

• forta de munca cu pregatire diversificata; • tendinta de crestere a populatiei ocupate in sectorul tertiar; • programele de reconversie a fortei de munca, cu finantare externa (in

cadrul -dezvoltarii regionale); • dinamica ridicata a sectorului IMM comparativ cu media nationala;

existenta altor elemente de atractivitate turistica in vecinatate (tabere internationale, Istria, Mangalia, Delta Dunarii etc.);

• accesibilitatea buna a zonei turistice pe cale rutiera si feroviara; (T) AMENINTARI

• tendinta de scadere a ponderii populatiei active ocupate in total populatiei; • lipsa unui regim juridic stabil al plajelor litorale si a unei autoritati clare

asupra domeniului plajelor marine; • durata redusa a sezonului turistic;

3.5.5 SOCIAL

(S) PUNCTE TARI • prezenta zonei rezidentiale;

(W) PUNCTE SLABE

• presiune creata de rezidenti (poluare, etc.); (O) OPORTUNITATI

• vitalitatea demografica - populatie relativ tanara; • tendinta folosirii zone pentru petrecerea timpului liber; • implementarea unei abordari ecologice a patrimoniului natural; • strategia de atragere a unui turism de tip urban la nivelul orasului; • valorizarea spatiului de catre constanteni;

(T) AMENINTARI

• tendinta de scaderea a populatiei; • folosirea zonei pentru plaja si picnic;


44

3.6 DIRECTII DE DEZVOLTARE 3.6.1 DIAGNOSTIC

Spatiul este extrem de valorizat din punct de vedere socio-cultural. Zona are calitatea unui mediu natural de mare valoare. Probleme de accesibilitate redusa in interiorul zonei. Cornisa prezinta grave probleme din punct de vedere al stabilitatii. Probleme de amenajare a drumului de pe cornisa. Probleme de poluare a solului din cauza exfiltratiilor provenite din reteaua

de canalizare a orasului. Probleme de poluare a apei Marii Negre. Zona nu face obiectul unei dezvoltari urbane, avand preponderent un regim

de spatiu verde. Prezenta spatiilor comerciale neutilizate.

3.6.2 VIZIUNE

Transformarea Falezei Nord Constanta intr-o rezervatie ecologica pentru plantele endemice pe cale de disparitie, emblematica pentru Municipiul Constanta ca oras ecologic.

3.6.3 MISIUNE Degrevarea zonei de presiunile generate de turismul litoral, mentinerea si

ramforsarea calitatilor naturale si sociale ale spatiului, amenajarea cornisei astfel incat sa corespunda cerintelor legate de locuire, rezolvarea problemelor de mediu si amenajarea spatiilor aferente blocurilor in concordanta cu imaginea zonei (atat sociala cat si fizica).

3.6.4 PLANURI STRATEGICE

Consolidarea zonei din Faleza Nord Cosntanta aflate in proces de eroziune. Constituirea unei rezervatii naturale pentru protejarea plantelor endemice

pe cale de disparitie. Constituirea unei constiinte comunitare fata de valoarea ecologica a

Falezei Nord Constanta. Amenajarea unor spatii comunitare capabile sa raspunda la presiunea

creata de locuire in zona. Dezvoltarea unui turism ecologic in spiritul respectului pentru natura. Reabilitarea ecologica dublata de o repartizare a vietii publice urbane

menite sa scada presiunile asupra tarmului marii.


45

3.6.5 STRATEGIE Reabilitarea ecologica a falezei astfel incat sa raspunda presiunii de locuire din zona si turismului, dezvoltarea falezei ca zona turistica limitata si imbunatatirea conditiilor de locuire (infrastructura).

3.6.6 POLITICI

Racordarea degradarii falezei de presiunea turistica la politicile de dezvoltare a centrului municipiului Constanta ca zona de turism urban.

Reducerea poluarii provocate de activitattile portuare. Politica de construire a unei constiinte civice referitoare la Faleza Nord

Constanta ca obiectiv ecologic. 3.6.7 PROGRAME

Declararea Falezei Nord Cosntanta ca rezervatie peisagistica si naturala - zona protejata prin lege.

Program de consolidare a falezei. Program de informare / educare a populatiei Constantei cu privire la

implicatiile ecologice ale acestui spatiu. Programe de protectie si gestionare durabila a zonei.


46

BIBLIOGRAFIE: 1. PUG PRELIMINAR (CADRU) - MUNICIPIUL CONSTANTA

- ASPECTE CRITICE SI PREMISE DE DEZVOLTARE PROIECTANT GENERAL: S.C. URBIS ’90 s.r.l.

Director: Prof. Dr. Arh. Sandu ALEXANDRU COORDONATOR GENERAL-ELABORATOR: S.C. URBAPLAN s.r.l

Director: Arh. Gabriel PASCARIU MANAGER: S.C. URBAN DESIGN s.r.l.

Director: Arh. Monica RADULESCU EDITOR: S.C. ARHITEXT INTELSOFT

Director: Arh. Arpad ZACHI PRELUCRARE DIGITALA: S.C. VIRTUAL WORLD DESIGN

Director: Ing. Angelo MORASSI Bucuresti - August 1999

2. PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI CONSTANTA

- SITUATIA EXISTENTA BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CONSTANTA

Contract nr. 24 - 03.09.1997 PROIECTANT GENERAL: S.C. URBAN DESIGN s.r.l.

Director: Arh. Monica RADULESCU BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CONSTANTA

Contract nr. 24 - 03.09.1997 COORDONATOR GENERAL-ELABORATOR: S.C. URBAPLAN s.r.l

Director: Arh. Gabriel PASCARIU CONSULTANT PRINCIPAL: S.C. URBIS ’90 s.r.l.

Director: Prof. Dr. Arh. Sandu ALEXANDRU EDITOR: S.C. ARHITEXT INTELSOFT


Director: Ing. Angelo MORASSI Bucuresti - Martie 2000

3. PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI CONSTANTA

- ETAPA FINALA - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CONSTANTA

Contract nr. 24 - 03.09.1997 PROIECTANT GENERAL: S.C. URBIS ’90 s.r.l.

Director: Prof. Dr. Arh. Sandu ALEXANDRU COORDONATOR GENERAL-ELABORATOR: S.C. URBAPLAN s.r.l

Director: Arh. Gabriel PASCARIU MANAGER: S.C. URBAN DESIGN s.r.l.

Director: Arh. Monica RADULESCU EDITOR: S.C. ARHITEXT INTELSOFT


Director: Ing. Angelo MORASSI Bucuresti - Decembrie 2000

4. PATJ CONSTANTA Elaborator: ANCD - URBANPROIECT 1993-1995


47

5. PLAN URBANISTIC ZONAL - Municipiul Constanta ZONA CENTRALA - PENINSULA - Memoriu general – Situatia existenta CONTRACT NR. 3/ 2002

PROIECTANT GENERAL: S.C. D. Stefan Birou de Arhitectură S.R.L. director: Dorin ŞTEFAN

PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. URBAN DESIGN S.R.L. director: CRISTIAN BALAN

6. PLAN URBANISTIC ZONAL - Municipiul Constanta ZONA CENTRALA - PENINSULA - Memoriu general - Propuneri CONTRACT NR. 3/ 2002



7. PLAN URBANISTIC ZONAL - Municipiul Constanta ZONA CENTRALA - PENINSULA - Regulament CONTRACT NR. 3/ 2002



8. PLAN URBANISTIC ZONAL - Faleza Nord Constanta (in lucru) 9. MANIFESTE DU TIERS PAYSAGE Gilles Clement, Editions Sujet / Objet, 2004 10. FLORA ILUSTRATA A ROMANIEI

Vasile Ciocirlan, Editura CERES, Bucuresti, 1990, vol. I si II 11. LISTA ROSIE A PLANTELOR ENDEMICE, RARE SI AMENINTATE

G. Dihoru 12. LISTA ROSIE A PLANTELOR SUPERIOARE DIN ROMANIA M. Oltean, G. Negrean, A. Popescu, N. Roman, G. Dihoru, V. Sanda,

S. Mihailescu, Academia Romana, 1994 13. LISTA ROSIE A PLANTELOR VASCULARE DISPARUTE, PERICLITATE, VULNERABILE SI RARE DIN FLORA ROMANIEI N. Boscaiu, G. Coldea, C. Horeanu, Academia Romana 1993 14. CURS DE PLANIFICARE SI AMENAJARE A TERITORIULUI Florin Teodosiu 15. DENDROLOGIE E.G. Negulescu, Al. Savulescu, Editura Agro-Silvica, Bucuresti, 1965 16. DICTIONNAIRE DE L’URBANISME ET DE L’AMENAGEMENT P. Merlin, F. Choay, Presses Universitaires de France, 1998


48

17. EUROPEAN LANDSCAPE CONVENTION Florence, 20 october 2000 18. www.primariaconstanta.ro 19. CONSTANTA FILE DE ALBUM A. Lapusan, S. Lapusan, G. Stanescu, Editura Dobrogea, 2005 20. CONSTANTA LITORAL Editura Stiintifica (BCU - I 149151) 21. CONSTANTA PITOREASCA I. Adam (BCU - I 105123) 22. PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU - JUDETUL CONSTANTA Agentia de Protectie a Mediului Constanta, 2005 23. ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI Institutul National de Statistica, 2004


http://www.primariaconstanta.ro/

parte scrisa - prediploma

Documents

Transcript of parte scrisa - prediploma