Muntii Calimani

Prezentare generala

Munții Călimani sunt parte integrantă a Carpaților Orientali fiind, precum tot lanțul carpatic, munți tineri, de încrețire.Aparțin lanțului vulcanic ce căptușește latura internă a Carpaților Orientali, se întind între Defileul Muresului (Deda—Toplita), muntii Giurgeului, muntii Bistritei, muntii Bîrgaului si podisul Transilvaniei, ocupînd o suprafata de peste 2.000 Km2, înfatiseaza drumetilor profile greoaie, masive, înalte, ferastruite de vai adînci. Pe culmi si pe flancuri se remarca numeroase stînci cu profile ciudate, martori ai fostelor activitati vulcanice.

Geneza

Călimanul (inclusiv Gurghiu și Harghita) se încadrează în grupa sudică a celor mai tineri munți din țara noastră, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayană, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani,cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior (finele Neogenului-Terțiar). Intensa activitate vulcanică neogenă a dus la apariția unor imense acumulări de lavă desfășurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul țării noastre). Constituit din alternanțe de lave, aglomerate și cenușă (stratovulcan), Călimanul aparține grupei sudice - cea mai importantă masă vulcanică - cu o suprafață de aproximativ 6.400 km², cu lățimea de circa 40 km (peste 50 în sectorul Călimanului) și lungimea de aproape 160 km. În acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse parțial de eroziune, dar mai ales datorită prăbușirilor care au dus la deschiderea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km în Căliman). Calimanii reprezinta cel mai mare crater vulcanic (stins in prezent), cu un diametru de circa 10 km pana la atingerea inaltimilor de peste 2000 de metri.

Craterul principal al Calimanului se adînceste între cele mai puternice vîrfuri: Pietrosu (2 100 m alt.), Negoiul Unguresc (2.081 m), Retitis (2 021 m), Iezerul Calimanului (2.031 m). În 1981—1983 potecile principale au fost marcate, cele mai apreciate lucrari de întretinere fiind cele din judetele Harghita si Suceava.

Acest edificiu vulcanic cu o suprafata de aproximativ 2000 km2, revarsat pe aproape 60 km de la vest la est, constituie o uriasa bariera andezitica situata intre Moldova si Transilvania, de unde drumurile duc spre crestele inalte ale "furnalului" adormit de veacuri.

Datorita conditiilor create de activitatile vulcanice si climei In muntii Calimani intalnim un fenomen unic in lume: vulcanocarstul. Fenomenul, consta in dizolvarea si erodarea feldspatului de

1

catre apa meteorica, avand ca rezultat diverse formatiuni subterane, printre care și pesteri. Unele dintre acestea, cunoscute sub numele generic de „Grotele Luanei“ – „Palatul de Ciocolata“, „Ruinele“ și „Grota Haosului“ – au avut de suferit in urma excavarii carierei pentru sulf. Astazi se pare ca au mai rezistat Grota Stramtu si Pestera Piatra Corbului.

Localizare geografica

Călimanul ocupă partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaților Orientali, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din țara noastră. El se desfășoară pe direcția nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazănoapte de zona depresionară a Dornelor (Vatra Dornei) și munții mărunți ai Bârgăului; la est - șirul depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă de munții înalți ai Bistriței și de munții Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureșului constituie limita spre munții vulcanici ai Gurghiului; în vest - piemontul colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podișului Transilvaniei.

Limita septentrională este greu de trasat, datorită caracterelor complexe ale unităților ce vin în contact: zona Călimanului în sud și aceea a Munților Bârgău și Depresiunea Dornelor în nord.

Istorie locala

Izvoare necertificate ne arata ca odata Calimanul a fost muntele ascuns al vechilor daci, ca el adapostete comori ascunse ale faimosului haiduc Pintea, si tot aici s-ar fi derulat o serie de stravechi ritualuri pe altarele de cult ale Lucaciului. Documentele istorice din Calimani ne arata ca acest masiv a fost adesea marcat de o serie de lupte crancene de frontiera intre aparatorii granitelor tripartite de atunci dintre Moldova, Bucovina si Transilvania.

2

Se pare ca seria acestor lupte a continuat apoi si in perioada primului razboi mondial lucru aratat intr-o serie de lucrari istorice. Drept marturie a curajului si devotamentului de care s-a dat dovada atunci in luptele din Calimani, exista acum in Gruiu un monument funerar, prin care se omagiaza spiritul de sacrificiu a unui pluton de peste 60 de soldati cazuti in luptele purtate contra ocupantilor din Transilvania. Ulterior, istoria Calimanului se completeaza prin actiuni de natura anticomunista a unor membri sau chiar a unor grupuri de rezistenta care au salasuit in munte dupa perioada celui de al doilea razboi mondial.

Legende si traditii

Haiducii

Un subiect incitant legat de Muntii Calimani este prezenta pe aceste meleaguri in vechime a haiducilor, unii celebrii ca Pintea sau altii mai putin cunoscuti ca Pohontu, Plesca, Miu si nu in ultimul rand Haralambie Niculita. Povestea lor impleteste momente de barbatie, sete de dreptate cu viata grea si dura in inima muntilor. Au ramas in urma legende cu comori ascunse in pesteri pazite de stime. Palma lui Pintea este incrustata in stanca la Apa Rece. Tot in apropiere se gaseste si Izvorul lui Pintea.

Nedeea din Calimani

Complexul statuar 12 Apostoli precum si varful Lucaciu aflat in imediata apropiere pastreaza marturia unor evenimente de factura magico-mitica descinse din cultura dacilor de odinioara si modelate in decursul timpului in forme ale credintei ortodoxe romanesti.

Urcarile pe munte si manifestarile ceremoniale organizate in timpul solstitiului de vara, cunoscute in limbajul local "Mosii de la Calimani" sau "Mosii de Sanpetru" au originea in stravechiul cult dacic al soarelui, bradului si focului avand ca element central cultul mosilor si stramosilor. Transsimbolizarea sarbatorii solstitiale de traditie dacica pe planul religiei de rit crestin-ortodox a dat nastere la sarbatoarea celor 12 Apostoli, sarbatoare care in timp a avut un puternic caracter patriotic devenind astfel Nedeea din Calimani.

Cu ocazia sarbatorii celor 12 Apostoli din data de 29 iunie multime de locuitori din zonele invecinate Calimanului porneau pe poteci consacrate spre Vf. Lucaciu la marea intalnire.

Focul sacru care spre seara despartea multimea de divinitate purifica ofrandele aduse sufletelor celor trecuti in nefiinta. Povestile se infiripau, cantecul si jocul insoteau romanii despartiti de culmile Calimanului uniti insa prin credinta , limba si neam.

Contextul istoric si geografic a facut ca populatia din jurul Calimanului sa evolueze diferit fiind separata la un moment dat de granita a trei provincii : Ardealul, Bucovina si Moldova. In asemenea imprejurari sarbatorile de la 12 Apostoli si Lucaciu luau infatisarea unor adevarate momente de lupta pentru unitate nationala. Se pare ca ultima nedee a avut loc in conditiile unor insuportabile restrictii din partea autoritatilor ocupante in anul 1914.

Muntii Calimani au ramas destul de necunoscut turistilor datorita lipsei de popularizare a zonei, fapt datorat intr-o oarecare masura si fostei exploatari de sulf, care in prezent este in plin proces de ecologizare.

3

Parcul National Calimani

Infiintarea parcului

In anul 2003 s-a infiintat Parcul National Calimani, rolul acestuia se vrea a fi acela de conservare a biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale si dezvoltare durabila a zonei.

Propunerea de constituire a Parcul National Calimani s-a facut in anul 1975 de catre Centrul de Cercetari Biologice Cluj. Studiul de constituire s-a elaborat in 1976 de Inspectoratul Silvic Judetean Suceava, in colaborare cu initiatorul si la comanda Comisiei de Ocrotire a Monumentelor Naturii.

Parcul s-a declarat prin Ordinul nr. 7/1990 al M.A.P.P.M. (15.300 ha) si s-a oficializat prin legea nr. 5/2000 (24.041 ha) si prin H.G. nr. 230/2003, fiind arie protejata administrata in special pentru protejarea ecosistemelor si recreere, incadrata in categoria IIa, conform IUCN.

Scopul principal pentru care a fost infiintat Parcul National Calimani este cel de conservare a biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale. De asemenea se urmareste dezvoltarea durabila a zonei, astfel incat utilizarea resurselor naturale sa nu contravina obiectivului de conservare stabilit prin planul de management al parcului. Se vor crea conditii pentru desfasurarea de activitati educationale, de cercetare stiintifica si recreere. Pentru proprietarii terenurilor din parc, localnici, sunt permise activitati traditionale cu acordul APNC.

Localizare

In NE României, Carpații Orientali (șirul vulcanic), limita superioară a masivului Călimani, pe teritoriul a 4 județe: Suceava, Mureș, Bistrița și Harghita.

4

Suprafaţa parcului

24.041 ha, din care 16.211 ha fond forestier, 7.517,3 ha pășune, 14,5 ha fânețe, 297,7 ha perimetru minier, 0,5 ha construcții - teren administrativ.

Structura de proprietate

57% stat;41% primării;1% persoane fizice;1% Ministerul Economiei

Sediul administrativ

Orașul Vatra Dornei

Administrator

Parcul Național Călimani, subunitatea a D.S. Suceava - Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.

Harta zonei

Limita nordică. Pornește din Pârâul cu Pești de la 3,85 km distanță față de confluența cu râul Dorna (borna silvică 10 UP III, OS Dorna Candreni) și urcă spre NE pe o culme secundară în vârful de cotă 1653,0 m situat pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Pârâul cu Pești/pr. Pietrosu. Ocolește obârșia pr. Pietrosu prin borna silvică 519 UP I, OS Dorna Candreni până la borna silvică 622 UP I, OS Dorna Candreni (aflată pe interfluviul dintre pr. Pietrosu și pr. Mezdrea), de la care coboară în valea Mezdrea (borna silvică 513 UP I, OS Dorna Candreni). Limita continuă amunte 500 m, pe malul drept al pr. Mezdrea (borna silvică 512 UP I, OS Dorna Candreni), apoi traversează plaiul Negrișoara prin borna silvică 511 UP I, OS Dorna Candreni, coboară în pr. Bumbul (borna 499 UP I, OS Dorna Candreni), urcă în culmea Piciorul Pantei (borna silvică 490 UP I, OS Dorna Candreni) pe care coboară în pârâul Negrișoara la 360 m avale de confluența pr. Podețul/pr. Negrișoara [IV-1.53.16.6] (borna silvică 492 UP I OS Dorna Candreni). Limita parcului continuă amunte pe pr. Negrișoara până la confluența cu Podețul, iar apoi pe acesta până la borna silvică 480 UP I OS Dorna Candreni și urcă pe o culme secundară până în Piciorul Tămău (borna 474 UP I, OS Dorna Candreni). De aici coboară în primul afluent de stânga al pr. Tămău (borna 475 UP I, OS Dorna Candreni), îl urmează avale până la confluența cu pr. Tămău, pe care îl va continua până la confluența acestuia cu pr. Maftei (borna silvică 459 UP I OS Dorna Candreni). În continuare urmărește amunte pr. Maftei (circa 600 m), până în borna silvică 454 UP I, OS Dorna Candreni, din care urcă pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Maftei și Fundul Negrișoarei (borna silvică 451 UP I, OS Dorna Candreni). De aici limita parcului urmărește culmea secundară ce coboară în pr. Fundul Negrișoarei (borna silvică 434 UP I, OS Dorna Candreni), traversează pârâul și urcă pe versantul opus, pe interfluviul dintre pr. Fundul Negrișoarei și pr. Negrești în vârful Bâtca Negrești de cotă 1551,0 m (borna silvică 435 UP I, OS Dorna Candreni). În continuare urmărește interfluviul până în vârful de cotă 1645,0 m din care coboară spre nord, în pr. Negrești, la confluența din vestul Stâncilor Doisprezece Apostoli (borna silvică 425 UP I, OS Dorna Candreni). De la această confluență limita parcului urcă pe afluentul de dreapta, (dinspre nord) până la obârșie și continuă pe interfluviul dintre bazinele pr. Negrișoara și pr. Hârla, prin cota 1642,0 m, până la borna silvică 309 UP I, OS Dorna Candreni. Limita traversează apoi pr. Hârla (borna silvică 310 UP I, OS Dorna Candreni), urcă în Piciorul Lucaciului (borna silvică 303 UP I, OS Dorna Candreni) și coboară în valea Pintea la confluența acesteia cu principalul afluent de stânga, trecând prin bornele 289, 291, 290, 287 UP I, OS Dorna Candreni. Continuă amunte pe valea Pintea 380 m până la borna

5

silvică 282 UP I, OS Dorna Candreni, apoi urcă în înșeuarea dintre culmea Piciorul Lat și Piciorul Scurt (borna silvică 281 UP I, OS Dorna Candreni). De aici, continuă spre SV, până la cota 1701,0 m, apoi urmează culmea Piciorul Scurt pe 970 m și coboară la stâna din pr. Hârlea pe care îl urmărește avale (circa 500 m) până la 450 m nord de confluența Hârlea/Pârâul cu Pești.

Limita estică. Pornește de la confluența Hârlea/Pârâul cu Pești și urmărește liziera pădurii până la ieșirea din fondul forestier a pârâului Tăieturilor, până în pr. Păvăluc (borna silvică 239 UP VI, OS Vatra Dornei), coboară pe acesta 230 m, urcă pe culmea dintre pâraele Păvăluc și Panacul (borna silvică 217 UP VI, OS Vatra Dornei) și coboară pe aceasta din urmă, pe limita fondului forestier, până la confluența Panacul/Tăieturilor. Urmează avale malul stâng până la confluența cu pr. Roșia (borna silvică 191 UP VI, OS Vatra Dornei) de la care urcă pe culmea dintre pr. Tăieturilor și pr. Roșia până la borna 187 UP VI, OS Vatra Dornei, coboară pe o culme secundară în pr. Roșia la cota 1295,0 m (borna silvică 188 UP I, OS Dorna Candreni) și urmează aval pr. Roșia până la prima confluență (borna silvică 176 UP VI, OS Vatra Dornei). De la confluență urcă pe interfluviu și ocolește bazinul pr. Pădurețul, trecând prin cota 1657,6 m (borna silvică 177 UP VI, OS Vatra Dornei) și prin stâncăria (cota 1535,0 m) aflată pe interfluviul dintre pr. Pădurețul și pr. Haita. De aici limita parcului coboară în valea de la nord de culmea Piscul Calului (1258,0 m) (borna silvică 154 UP VI, OS Vatra Dornei), traversează culmea Piscul Calului și coboară în pr. Haita [IV-1.53.17.2] (borna silvică 135 UP VI, OS Vatra Dornei). Urmărește aval pr. Haita 300 m până la confluența cu primul afluent de dreapta, urcă pe interfluviul dintre pr. Haita și pr. Păltinișul (culmea Piciorul Paltinu) (borna 108 UP VI, OS Vatra Dornei) apoi coboară în Pârâul Păltinișul la borna silvică 106 UP VI, OS Vatra Dornei. Limita urmează amunte pr. Păltinișul circa 250 m (borna silvică 88 UP VI, OS Vatra Dornei), apoi urcă pe culmea Capul Dealului la cota 1692,2 m, trecând prin borna silvică 89 UP VI, OS Vatra Dornei și continuă 500 m spre vest, pe culme, până la borna silvică 77 UP VI, OS Vatra Dornei, din care coboară în pr. Tarnița [IV-1.53.17.2.1.] (borna silvică 73 UP VI, OS Vatra Domei). În continuare urmărește avale pr. Tarnița până la confluența cu pârâul Bijilor (pr. Bâtcelor) (borna silvică 33 UP VI, OS Vatra Dornei). Urcă pe pârâul Bijilor, trece prin obârșia acestuia și ajunge în Poiana Dumitrel de unde urmărește limita vestică a poienii, până sub Vf. Dumitrel (1689,0 m). De aici limita continuă spre SE, pe culme, prin bornele silvice 43 UP VI, OS Vatra Dornei și 311 UP V, OS Vatra Dornei, apoi urmărește limita fondului forestier pe la vest de cota 1697,6 m prin bornele silvice 255, 58, 254, 252, 251, 248, 243 UP V, OS Vatra Dornei până în pr. Dumitrelul Mare (borna silvică 233 UP V, OS Vatra Dornei). Din acest punct limita urcă spre est până pe interfluviul drept al pr. Dumitrelul Mare (borna silvică 230 UP V, OS Vatra Dornei), pe care îl urmează, mai întâi pe culme și apoi pe limita fondului forestier, până aproape de Vf. Negoiul Românesc (1883,0 m) (borna silvică 208 UP V, OS Vatra Dornei). Continuă pe limită de fond forestier prin bornele silvice 209, 227, 211, 200 și 204 UP V, OS Vatra Dornei, urmează apoi drumul de carieră până întâlnește interfluviul stâng al pr. Pietricelul pe care coboară în pârâu (borna silvică 173 UP V, OS Vatra Dornei). Traversează interfluviul dintre pr. Pietricelul și Pârâul Neagra prin cota 1369,0 m și urmează amunte pr. Neagra până la confluența cu pr. Puturos (borna silvică 162 UP V OS, Vatra Dornei). De la confluență limita parcului urcă spre est, pe culme, până la limita fondului forestier cu golul alpin (borna silvică 141 UP V, OS Vatra Dornei), pe care o urmează spre nord până la borna 25 UP VI, OS Vatra Dornei, trecând prin bornele silvice 137, 89, 82, 76, 60, 44 și 26 UP VI, OS Vatra Dornei. De aici limita parcului continuă pe culme, spre nord, prin bornele silvice 28 UP V, OS Vatra Dornei și 517 UP V, OS Panaci, apoi coboară la confluența Duruitoarea/pr. Băuca (borna silvică 503 UP V, OS Panaci). De la confluență limita parcului urcă la nord de Vf. Piciorul Ţiganului (1701,0 m) (borna silvică 380 UP V, OS Panaci) prin bornele silvice 604 și 465 UP V, OS Panaci. Din nordul vârfului

6

Piciorul Ţiganului (1701,0 m) și până în culmea dintre pâraiele Izvorul Călimani și Secu (Dealul Lat), limita parcului urmează limita fondului forestier. De aici limita parcului coboară pe o culme secundară în pârâul Secu și urcă tot pe culme secundară în interfluviul dintre pr. Secu și Voivodeasa (Culmea Tâlharului, cota 1609,0 m). De aici și până la obârșia pr. Puturos limita parcului corespunde limitei superioare a fondului forestier și trece prin Voivodeasa (cota 1642,2 m). De la obârșia pr. Puturos și până la confluența pr. Steaga/Ilva Mare [IV-1.35.] limita parcului este dată de limita superioară a jneapănului. În continuare limita se orientează spre sud și urcă în extremitatea vestică a Poienii Drăguș (borna 318 UP I, OS Lunca Bradului), la limita superioară a fondului forestier pe care o urmează, ocolind pe la sud de Vf. Drăguș (1768,0 m), până în cumpăna de ape dintre pr. Cucuberțul Mare [IV-1.35.2.1.] și pr. Cocoșul (Culmea Cocoșului), prin bornele silvice 446, 565, 578 și 579 UP II, O.S. Lunca Bradului. Continuă spre sud pe cumpăna de ape până la borna silvică 612 UP II, OS Lunca Bradului din care coboară la obârșia pr. Ghilcoșa pe care îl urmează avale până la confluența Ghilcoșa/Cucuberțul.

Limita sudică. Pornește de la confluența Ghilcoșa/Cucuberțul și continuă amunte pe pr. Cucuberțul până la confluența Cucuberțul Mare/Cucuberțul Mic, iar de aici urcă pe interfluviul dintre cele două bazine până la cota 1408,7 m (borna silvică 539 UP II, OS Lunca Bradului). Continuă spre nord pe interfluviul principal dintre bazinele hidrografice Ilișoara Mică [IV-1.35.2.2.] și Cucuberțul, până la intersecția cu Piciorul Tăieturii (borna silvică 461 UP II, OS Lunca Bradului), din care coboară spre sud-vest pe Piciorul Tăieturii până la confluența Ilișoara Mică/Pârâul Rău și urmează avale Ilișoara Mică, circa 300 m (borna silvică 431 UP II, OS Lunca Bradului). Urcă spre nord-vest până în culmea Păltinișoara Mare (borna silvică 430 UP II, OS Lunca Bradului), continuă spre nord-est pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Ilișoara Mică și Ilva [IV-1.35.], până în borna silvică 335 UP I, OS Lunca Bradului de sub Pleașa sub Drăguș, apoi coboară la confluența Ilva Mare/pr. Pietrosul [IV-1.35.1.]. De la confluență, limita continuă, spre nord-vest, pe o culme secundară, până la borna silvică 231 UP I, OS Lunca Bradului, traversează primul afluent pe dreapta prin borna silvică 232 UP I, OS Lunca Bradului și urcă în interfluviul stâng al pârâului Tihul la cota 1539,0 m (borna silvică 200 UP I, OS Lunca Bradului), trecând prin cota 1371,0 m. Coboară în pr. Tihul la borna silvică 191 UP I, OS Lunca Bradului și urcă pe culme secundară în interfluviul drept la cota 1695,0 m. Din acest punct limita parcului urmărește interfluviul dintre bazinele hidrografice Ciungetul și Tihul (Culmea Căpățânii) până în Vf. Tătarului (1531,6 m), coboară pe Culmea Tătar la confluența Tihul (de Răstolița)/pr. Zăpodia Tătarului, de unde urmează avale pr. Tihul [IV-1.38.2.] până la confluența cu Valea Năruită. Continuă amunte pe Valea Năruită până la prima confluență (borna silvică 30 UP V, OS Răstolița), urcă pe interfluviul din dreapta al văii Năruita până în cumpăna de ape dintre Tihul și Pârâul Mijlociu [IV-1.38.2.1.] (borna silvică 26 UP V, OS Răstolița) și coboară pe acesta (Dealul Răstoșnea) până la confluența Tihul/Pârâul Mijlociu.

Limita vestică. Pornește de la confluența Tihul/Pârâul Mijlociu și urcă pe Pârâul Mijlociu până amunte de confluența Pârâului Mijlociu/Dieciul (borna silvică 259 UP IV, OS Răstolița). În continuare se orientează spre vest și traversează interfluviul dintre Pârâul Mijlociu și pr. Scurtu prin borna 214 UP IV, OS Răstolița și coboară în pr. Scurtu pe traseul liniei de funicular. Limita continuă amunte pe pr. Scurtu până la borna silvică 207 UP IV, OS Răstolița, urcă în Dealul Secului (1351,0 m) și continuă pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Pârâul Mijlociu și Bistrița [II-1.] până la aproximativ 200 m sud-est de Vf. Piatra Zurzugiul (Bistriciorul Mic 1917 m), trecând prin cota 1428,0 m, Vf. Piciorul Scurt (1541,6 m), cota 1553,0 m, borna silvică 199 UP IV, OS Răstolița și cota 1710,8 m. De la Piatra Zurzugiul, continuă pe limita fondului forestier pe la vest de Vf. Aurorul (1835,0 m) până în pârâul

7

Colbul, de unde urcă în Muntele Viișoarei (1802,6 m) și continuă pe cumpăna de ape a pârâului Izvorul Prislopului [II-1.24.4.2.], până la borna silvică 108 UP IV, OS Dorna Candreni. De aici coboară în pârâul Zgârciul (borna silvică 105 UP IV, OS Dorna Candreni) prin bornele silvice 106 și 104 UP IV, OS Dorna Candreni, urmează aval pârâul până la borna 100 UP IV, OS Dorna Candreni, apoi urcă pe o culme secundară, spre SV, până în culmea dintre pr. Zgârciul și pr. Fundul Zgârciului (borna silvică 99 UP IV, OS Dorna Candreni), pentru a coborî în pârâul Zgârciul la borna silvică 90 UP IV, OS Dorna Candreni prin bornele silvice 97 și 95 UP IV, OS Dorna Candreni. Limita parcului continuă spre sud-sud-est pe o culme secundară până în cota 1613,9 m (borna silvică 89 UP VI, OS Dorna Candreni), de unde coboară în pârâul Strănior (borna silvică 69 UP IV, OS Dorna Candreni) pe care îl urmează avale aproximativ 100 m (borna silvică 63 UP IV, OS Dorna Candreni). De aici limita parcului traversează pe culmi secundare interfluviul dintre văile Strănior și Tihu II, trecând prin bornele silvice 61 și 60 UP IV, OS Dorna Candreni și continuă până la borna 47 UP IV, OS Dorna Candreni, din pr. Tihu II. Din acest punct limita parcului continuă amunte pe pârâul cu obârșia sub cota 1453,0 m (borna silvică 42 UP IV, OS Dorna Candreni), coboară în pr. Gruiul, pe culmi secundare, prin bornele silvice 33, 29, 28, 27 și 25 UP IV, OS Dorna Candreni și continuă pe pr. Gruiul până la confluența acestuia cu Izvorul Dornei (borna silvică 324 UP II, OS Dorna Candreni). Limita parcului urmează avale Izvorul Dornei până lângă cabana forestieră (borna silvică 329 UP II, OS Dorna Candreni), traversează interfluviul dintre bazinele hidrografice Izvorul Dornei și Pârâul Cotit, trecând prin bornele silvice 308 și 303 UP II, OS Dorna Candreni, din care coboară în Pârâul Cotit (borna silvică 304 UP III, OS Dorna Candreni) și îl urmează avale până la borna silvică 300 UP II, OS Dorna Candreni. Limita ocolește bazinul hidrografic al pârâului Daliilor prin bornele silvice 299, 290, 289, 280, 287 și 281 UP III, OS Dorna Candreni și coboară în pr. Bârsanilor la borna silvică 282 UP III, OS Dorna Candreni. De aici traversează în pr. Horoava (Ciutei) la borna silvică 273 UP III, OS Dorna Candreni prin bornele silvice 277 și 272. Continuă amunte pe vale (circa 300 m) până la borna 269 UP III, OS Dorna Candreni și traversează interfluviul dintre bazinele hidrografice Dorna și Voroava [XII-1.10.1.1.] prin bornele silvice 253, 251 și 210 UP III, OS Dorna Candreni până la borna silvică 211 UP III, OS Dorna Candreni din valea Voroava. Continuă amunte pe Voroava circa 600 m (borna silvică 185 UP III, OS Dorna Candreni), de unde urcă pe o culme secundară în Piciorul Calului (borna silvică 173 UP III, OS Dorna Candreni) și coboară în valea Piciorul Calului la borna silvică 174 UP III, OS Dorna Candreni. De aici limita parcului traversează culmea Piciorul Bârsanilor prin bornele silvice 259, 157, 155, 148 până la borna silvică 149 UP III, OS Dorna Candreni UP III, aflată în valea de la nord de culmea Piciorul Bârsarilor. Urmează avale pârâul până la confluența cu Prislopul (borna silvică 143 UP III, OS Dorna Candreni), continuă amunte pe Prislopul până la borna silvică 136 UP III, OS Dorna Candreni și urcă în interfluviul dintre bazinele hidrografice Prislop și Fața Prislopului (borna silvică 135 UP III, OS Dorna Candreni). Limita parcului continuă pe culme, spre vest, și coboară la confluența marcată de borna silvică 108 UP III, OS Dorna Candreni și urmărește avale pârâul până la confluența cu Fața Prislopului (borna silvică 106 UP III, OS Dorna Candreni), aflată amonte de cabana rezervorului de apă. De aici limita parcului continuă amunte pe Fața Prislopului până la obârșie, urcă pe culme în vârful Ciungilor (1453,0 m) și continuă spre SV circa 250 m, coborând apoi pe linia de pantă maximă în Pârâul cu Pești (borna silvică 10 UP III, OS Dorna Candreni) unde întâlnește limita nordică.

8

Administrarea parcului

Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului in calitate de autoritate responsabila cu buna administrare a retelei nationale de arii naturale protejate, a incredintat administrarea Parcului National Calimani, Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, respectiv Directiei Silvice Suceava, incepand cu 22.05.2004 - pentru o perioada de 10 ani.

Administratia este constituita din:

Director parc;

Responsabil cu constientizarea publica si relatii cu comunitatile;

Economist;

Informatician;

Biolog;

Responsabil cu activitatea de paza a parcului;

9 agenti de teren.

Fondurile necesare functionarii Administratiei Parcului National Calimani sunt asigurate de catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, prin Directia Silvica Suceava.

Comunitatile

Datorita raspandirii sale pe teritoriul a 4 judete, Parcul National Calimani interfereaza economic si geografic cu un numar substantial de oameni si comunitati. In principal este vorba de acei proprietari ai caror paduri se afla pe cuprinsul parcului, a acelor activitati economice care se inscriu geografic pe teritoriul acestuia.

Astfel comunitatile Parcului National Calimani (grupate pe judete) sunt:

1.in Suceava : municipiul Vatra Dornei, com Panaci (cu satele Dragoiasa, Paltinis, Coverca, Catrinari si Glodu), Saru Dornei (cu Plaiul Sarului, Neagra Sarului, Sarisor, Sarisoru Mare, Saru Bucovinei si Gura Haitii), Dorna Candreni (cu satele Poiana Negri si Floreni) si com Poiana Stampei (cu Tataru, Casoi, Pilugani, Podu Cosnei, Cosna, Dornisoara si Praleni);

2.in Bistrita Nasaud se afla : com Tiha Bargaului (cu satele Tiha, Tureac, Mureseni, Piatra Fantanele si Ciosa), com Prundu Bargaului (cu Prundu si Suseni), com Bistrita Bargaului (cu Colibita), Josenii Bargaului (cu Mijlocenii Bargaului, Rusu Bargaului si Stramba), com Marisel (cu Magurele, Bicle, Sint Ioana, Jeica, Neteni si Domnesti), com Sieut (cu satele Rustior, Sebis si Lunca), comuna Monor (cu Voievodeasa - stana si Gladiu), com Dumitra (cu satele Ragla, Dumitra si Budacu de Sus) si Vatava (cu satele Dumbrava si Rapa de jos);

3.in Judetul Mures intalnim : com Stanceni (cu satele Ciobotani si Mestera), Lunca Bradului (cu Neagra si Salard), Deda (cu satele Bistra Muresului, Filia si Petris), Ideciu de Jos (cu Ideciu de Sus si Deleni), Brancovenesti (cu Sacalu de Padure, Idicel-sat, Idicel-padure si Valenii de Mures), Alunis (cu Fitcau, si Lunca Muresului) si Rastolita (cu Iod, Galaoaia, Borzia si Andreneasa).

9

Zonarea internă a Parcului National Călimani

Conform prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei salbatice, Parcul Național Călimani corespunde categoriei II IUCN "Parc național: arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere"., și este inclus în SCI Călimani-Gurghiu declarat prin Ordinul nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, ce au drept scop protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice.

Parcul Național Călimani cuprinde două categorii de arii naturale protejate: cat. I-a IUCN "Rezervație Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri științifice", și a IV-a IUCN, “Rezervație naturală - arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire”.

Rezervaţii ştiinţifice: incluse în zona cu protecție strictă- sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervațiilor științifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate. Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului științific competent și al administratorului rezervației științifice. Rezervațiile științifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) "Rezervație Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri științifice".

Jnepeniş cu Pinus cembra, desemnată ca rezervație prin Decizia 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Județean Suceava, evidențiată ca atare în Legea 9/1973 privind protecția mediului înconjurător și ulterior, menționată cu numele de mai sus în Legea 5/2000. Întrucât rezervația este deosebit de importantă pentru asociația vegetală cu Picea abies (molid) și Pinus cembra (zâmbru), descrisă pentru prima dată în România, în Munții Călimani, considerăm că denumirea adecvată și pe care se va folosi în continuare este Rezervația Ştiințifică Molidiș cu zâmbru. Aceasta cuprinde o suprafață de 384,2 ha.

10

Rezervaţii incluse în zona de protecţie integrală (categoria IV IUCN ):

Rezervaţia peisagistică 12 Apostoli – (cunoscută în literatură ca Rezervația geologică 12 Apostoli) desemnată ca rezervație prin Decizia 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Județean Suceava evidențiată în Legea 5/2000, cuprinde complexul de roci eruptive unice prin forma și frumusețea lor formate prin modelare eoliană, dezagregare fizică, eroziunea aglomeratelor. Cuprinde o suprafață de 200,00 ha.

Rezervaţia peisagistică mixtă Iezerul Călimanului, lac de baraj natural, în interiorul unor populații de jneapăn, ienupăr pitic și bujor de munte, cu o suprafață de 322,0 ha.

Zona cu protecţie strictă, cu o suprafață de padure de 1.128 ha cuprinde zone sălbatice în care nu au existat intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus, din care 384.2 constituie Rezervația Ştiințifică Jnepeniș cu Pinus cembra, constituită în principal din arborete de molid sau de amestec cu zâmbru, într-o stare naturală sau seminaturală. Se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și ecoturism, cu limitările descrise în planul de management.

Zona de protecţie integrală, cu o suprafață de 15.727.01 ha, cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate, constituite din păduri, pajiști, suprafețe cu jneapăn și bujor de munte.

Zona de conservare durabilă, cu o suprafață de 7.700,99 ha, face trecerea între zonele cu protecție integrală și cele de dezvoltare durabilă, constituită din păduri sau pajiști afectate de activitățile antropice, turistice sau miniere.

11

Flora

Pana la atingerea inaltimilor de peste 2000 de metri (Vf. Pietrosu, Vf. Retitis, Vf. Calimani Izvor) vom intalni vegetatie bogata, reprezentata in principal de zambru, jneapan, molid si bujor de munte.

Pornind in drumetie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: paduri de amestec de molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra, paduri de molid in amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m, pajistile alpine. In anotimpul cald, florile viu colorate insufletesc pasunile inalte, in timp ce iernile lungi, bogate in zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina peisajul incepand din luna noiembrie si pana in aprilie-mai.

Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar naturii sa renasca. Fie in cooperare sau in competitie, animalele si plantele s-au adaptat acestui tip de climat, etaland diferite cai de supravietuire si perpetuare.

In urma studiilor realizate de biologi romani si straini, din 1900 si pana in ultimii ani, au fost mentionate 1004 specii de plante vasculare din care arborii si arbusti sunt in inferioritate ca numar de specii, in favoarea plantelor ierboase.

Specii rare

Bupleurum longifolium , Cephalanthera longifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Festuca porcii, Festuca carpatica, Gentiana punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula pallescens, Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia verna, Orchis ustulata, Pedicularis exaltata, Phyteuma tetramerum, Phyteuma wagneri, Platanthera bifolia, Pleurospermum austriaca, Potentilla tabernaemontani, Ranunculus carpaticus, Salix bicolor, Scorzonera purpurea, Senecio aquaticus ssp. barbareifolius, Senecio fluviatilis, Soldanella montana, Thymus comosus, Thymus glabrescens, Traunsteinera globosa, Trifolium lupinaster, Trollius europaeus.

Plante vulnerabile: Angelica archangelica,Viola dacica;

Plante endemice din Carpati: Centaurea phrygia, Dyanthus tenuifolius,Hepatica transsilvanica.

Unicitatea Parcului National Calimani o confera si incinta fostei Exploatari Miniere Calimani a carei peisaj selenar pierde pe zi ce trece in lupta sa cu natura, vegetatia din zona acaparand aici, treptat, metru cu metru dezastrul produs de inconstienta umana.

12

Angelica archangelica

Centaurea phrygia

Molidul (Picea abies L., H. Karst.)

Bujorul de munte Paeonia peregrina Mill.(Paeoniaceae)

Gentiana punctata Fagul (Fagus silvatica)

13

Fauna

Mamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul (Ursus arctos L.), lupul (Canis lupus L.), rasul (Lynx lynx L.), mustelidele - vidra (Lutra lutra L.), jderul (Martes martes L.), bursucul (Meles meles L.), dar si pisica salbatica (Felis silvestris Schrb.) asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati.

Peisajul este animat de capriori (Capreolus capreolus L), cerbi (Cervus elaphus L) si mistreti (Sus scrofa L) mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste. De aceea, va recomandam ca atunci cand vizitati parcul, sa o faceti in liniste, fiind ochi si urechi la spectacolul pe care natura ni-l ofera.

Dintre rozatoarele, pot fi enumerate: parsul comun (Glis glis L.), parsul de alun (Muscardinus avellanarius L.), soarecele de padure (Apedemus silvaticus), chitcanul de munte (Sorex alpinus Schinz).

In padurile din parc au fost identificate si specii de lilieci printre care liliacul urecheat brun (Plecotus auritus L.) si liliacul bicolor (Vespertilio murinus L.). Speciile de mai sus sunt citate in anexa IV a Directivei Habitate a Consiliului European. Patru specii de carnivore apar in anexa II a Directivei, dintre care Ursus arctos, specie prioritara, iar cinci sunt prinse in anexa IV a aceleiasi directive.

Pasarile, cele mai numeroase ca numar de specii dintre toate vertebratele citate pana acum, acopera toate tipurile de habitate din parc. Astfel, datorita particularitatilor fizico-geografice, floristice si peisagistice, ornitofauna este diversa.

In golul alpin, datorita fructificatiei abundente la afin si merisor, sunt atrase specii din padurea de molid sau din tufisurile de jneapan. Aici isi face cuibul fasa de munte (Anthus spinoletta L.), brumarita alpina (Prunella collaris Scop.). In crapaturile din stinci, cuibareste codrosul (Phoenicurus ochruros Gmel.), corbul (Corvus corax L.), vinderelul (Falco tinnunculus L.). In sezonul cald urca pana in golul alpin pietrarul (Oenanthe oenanthe L.), codobatura alba si cenusie (Motacilla alba L. si Motacilla cinerea L.).

In jnepenisul de pe platoul muntilor Calimani, au fost observate potarnichi (Perdix perdix L.). Din zona forestiera inainteaza in jnepenisuri specii de pasari ca: pitulicea (Phylloscopus collybita Vieillot), mierla gulerata (Turdus torquatos L.), pantarusul ( Troglodytes troglodytes L.), macaleandru (Erithacus rubecula L.), fasa de padure (Anthus trivialis L.), brumarita de padure (Prunella modularis L.). in zbor, la inaltime, au fost observate unele rapitoare de zi: eretele vanat (Circus cyaneus L.), soimul calator (Falco peregrinus Tuns.), uliu porumbar (Accipiter gentilis L.), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina Bhrem) , sorecarul comun (Buteo buteo L.).

Trebuie mentionat cocosul de munte (Tetrao urogallus L.) si cel de mesteacan (Tetrao tetrix L.) -sigla parcului, ultimul fiind o prezenta incerta.

Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi un pericol este vipera (Vipera berus L.), a carei muscatura este otravitoare, chiar mortala. Totusi, atitudinea oamenilor nu trebuie sa fie una dusmanoasa, intrucat este o specie foarte benefica pentru ecosistemul in care traieste. Recomandam celor care viziteaza parcul sa fie echipati adecvat, iar in cazul in care s-a produs vreun accident in urma muscaturii de vipera, sa fie anuntata imediat administratia parcului sau serviciul Salvamont .

14

O alta specie de sarpe, sarpele de alun (Coronella austriaca Laur.) a fost citata de literatura de specialitate pentru Parcul National Calimani.

Dintre soparle, pot fi observate soparla cenusie( Lacerta agilis L.), soparla de munte(Lacerta vivipara Jacq) si naparca (Anguis fragilis L.).

Coronella austriaca si Lacerta agilis sunt listate in anexa IV a Directivei Habitate, fiind specii care necesita o protectie stricta.

Primavara, in ochiurile de apa provenite din topirea zapezii, urca pentru depunerea pontei, specii de triton (Triturus alpestris Laur., T. vulgaris L., T. montandoni Bouleng.), dar si broscutele fara coada (Bombina bombina L., Bombina variegata L., Rana temporaria L.), in zona Voievodesei, Izvorul Calimani, Piciorul Iancului, Haita, Retitis.

O pata de culoare printre ierburile din padure o reprezinta salamandra (Salamandra salamandra L.), a carei piele punctata atentioneaza dusmanul de toxicitatea ei.

Dintre anure, doua sunt citate in anexa II din Directiva Habitate (Bombina bombina, Bombina variegata), specii de interes comunitar, a caror conservare necesita desemnarea de zone speciale de protectie. De asemenea, aceste specii figureaza si in anexa IV, specii de interes comunitar care necesita o protectie stricta.

Nevertebratele, dintre care cel mai bine reprezentat grup, artropodele, ocupa un loc important in lantul trofic. Specia de interes european prezenta in parc este croitorul alpin (Rosalia alpina), intalnit in habitate de paduri de amestec de fag si brad din zona sudica a parcului.

Macaleandru (Erithacus rubecula L.) Soparla de munte(Lacerta vivipara Jacq)

15

Bursucul (Meles meles L.) Caprior (Capreolus capreolus L)

Cocosul de munte (Tetrao urogallus L.) Jder (Martes martes L.)

Urs (Ursus arctos L.) Vipera comuna (Vipera berus)

16

Hidrografie

Masivul Călimani, prin forma și structura sa specifică vulcanilor, determină apele care izvorăsc de aici să-și desfășoară cursurile radiar. Râul Neagra Şarului își adună apele de pe flancul nordic al Călimanului din interiorul

craterului vulcanic, prezintă numeroase cascade: “Rețitișului”, “Duruitoarea de pe Băuca” precum și numeroși afluenți ce izvorăsc din perimetrul fostei exploatări miniere, fiind astfel râul cel mai afectat de activățile miniere de la cariera de sulf. De pe partea nord-vestică apele sunt adunate de Dorna și de afluenții săi. Flancul sudic al Călimanului e drenat de râuri mai dese cu văi largi. La est se întâlnesc: pârâul Răstolița, Toplița, Ilva, Călimănelul, Zebracul, Mermezelul, Tihu. La baza vârfului Rețitiș, spre Toplița, se află lacul Iezerul Rețitiș (la altitudinea de 1970 m), lac de baraj natural din care izvorăște pârâul Puturosul. Flancul sudic este mai domol, ca atere râurile au un curs mai bland. De asemenea se întâlînesc lacurile: Tăul Zânelor, lacul de baraj artificial Colibița, lacul de retenție Dumitrelul (acum secat). Numeroase ape munerale apar aici la suprafață (Dorna, Stânceni).

Peisaje

Calimanii, printre cei mai tineri munti din tara, se individualizeaza in lantul carpatic prin salbaticia lor. Peisajele de aici pot fi grupate in:

-pajisti alpine, stancoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapan si smirdar, adevarate comori ale parcului. In timpul verii aici apare si elementul antropic (ciobani cu turme de oi); in zona Pietrele Rosii- 12 Apostoli, jneapanul este inlocuit cu ienupar;

-grohotisuri silicioase, de o mare frumusete.

-padurile de amestec (predomina molid si fag) si coniferele, care urca pana in golul alpin;

-jnepenisuri si ienuparete care fac tranzitia intre padurile de limita si pasunile cu taposica;

-caldera vulcanica, impresionanta, strajuita de varfuri cu altitudini de peste 2000 m, a carei diametru depaseste 10 km;

-nu in ultimul rand, elementul antropic devastator "urmarile exploatarii de sulf" care creeaza o impresie profund dezolanta in comparatie cu padurile naturale din zona.

17

Habitate

Situl este important pentru padurile naturale de molid cu zambru, pentru tufarisurile de jneapan cu smirdar dar si pentru pajistile intinse smaltuite de gentiene, toporasi, sclipeti, clopotei, sisinei, etc. Zambrul (Pinus cembra) este relict glaciar, iar in Romania poate fi gasit in cateva zone izolate din Carpatii Orientali si Meridionali.

Pe langa aceste habitate caracteristice, mai pot fi intalnite padurile acidofile cu molid si afin, constituite in asociatia Vaccinio-Piceetea, padurile de amestec cu fag si molid, dar si vegetatia specifica malurilor paraielor de munte.

Conform Directivei Habitate, Flora si Fauna salbatica a Consiliului European, habitatele din Parcul National Calimani care se regasesc in anexa I, sunt:

-3220-Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane;

-4080-Tufarisuri cu specii subarctice de Salix;

-4070-Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifollium;

-6230-Pajisti montane de Nardus bogate in specii, pe substraturi silicioase;

-9410-Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);

-9420-Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana;

Obiectivele ariei naturale protejate

- Conservarea biodiversității și peisajului la standarde ridicate printr-o monitorizare adecvată, permițând studierea factorilor care le amenință, a dinamicii și structurii acestora.

- Conștientizarea și educarea publicului și a factorilor interesați pentru înțelegerea importanței conservării naturii și pentru a obține sprijin în vederea realizării obiectivelor Parcului.

- Să încurajeze comunitățile locale în dezvoltarea unor activități economice prietenoase față de natură în afara Parcului Național Călimani, si prin utilizarea durabilă a resurselor să le aducă beneficii și să contribuie la reducerea presiunii asupra resurselor din Parc.

- Să promoveze impreună cu comunitățile locale valorile culturale si tradiționale.

- Crearea de oportunități de recreere prin practicarea ecoturismului și a altor forme de turism, în scopul cunoasterii si protejarii valorilor naturale ale parcului si al creerii unor venituri alternative pentru populatia locala.

- Exploatarea si dezvoltarea resurselor turistice în folosul Parcului prin dezvoltarea de programe specifice.

18

Atractii turistice

Rezervatia naturala 12 Apostoli

Peisaj de poveste strajuit de forme ciudate precum Moaul, Mareaalul, Godzila, Guaterul, Ramses, Dragonii, daltuite cu truda ai migala de natura.... sau poate un stravechi sanctuar de cult menit sa adune sufletele celor vii a mosilor ai stramosilor nostri la Ospatul nemuririi.

Cascada Tihu

Aflata la aproximativ 500 m de la confluenta cu paraul Tihu in amonte pe piraul Umed, cascada cu o cadere de aproximativ 8 m reprezinta un punct de atractie deosebit.

Negoiul Unguresc – Pietrosul

O creasta cu relief alpin total deosebita in comparatie cu restul lantului vulcanic, reprezinta partea cea mai inalta si spectaculoasa a Calimanului,conferǎ imagini de vis asupra întregii caldere vulcanice din Cǎlimani. Este punctul cel mai înalt al masivului (2.102 m), este ușor accesibil și bine marcat; (Vf. Pietrosul 2100 m, Negoiu Unguresc 2081 m).

19

Pietrele Roşii

Un loc cu o impresionantǎ povarǎ istoricǎ a luptelor de granițǎ tripartitǎ. Prezintǎ o caracteristicǎ interesantă, aceea de triplex confinium ceea ce simbolizeazǎ în limba latinǎ – punct de întretǎiere a granițelor a trei state.

Rezervaţia naturalǎ „Iezerul Călimanului”

Lac de baraj natural înconjurat de vegetație subalpină cu ienupăr și jnepeniș, atrage sǎptǎmânal grupuri de turiști dornici de experiențe complexe.

Înflorirea Rhododendrului în zona Reţiţiş

Reprezintǎ un adevǎrat festival al naturii. Muntele devine de culoare roșie, contrastul cu stâncile și vegetația alpină expunând imagini greu de uitat.

20

Spectacolul boncănitului la cerb

Din septembrie octombrie și al rotitului la cocoș de munte în aprilie – sunt atracții speciale destinate celor ce doresc să cunoască și să aprofundeze din secretele conferite de natura montanǎ.

Megaliţii încrustaţi descoperiţi în zona Pr. Paltinul din Călimani

Reprezintǎ provocarea cǎtre necunoscut. Reflectǎ partea de mitologie încǎ nedescoperitǎ a zonei 12 Apostoli – Lucaciu, o zonǎ în care cei cunoscǎtori își pot reface importante surse de bioenergie.

Rezervatia Tinovul Mare – Poiana Stampei

Cea mai intinsa rezervatie de turba din tara noastra.

In afara parcului National Calimani mai pot fi vizitate:

Izvorul de apa minerala , natural carbonatata de pe Voivodeasa;

Cascada Lomasita;

Stancile Lomasitei;

Schitul Tuturor Sfintilor;

21

Activitati turistice in parc

Drumetie

Expunerea geografica a Muntilor Calimani permite si imbie totodata turistii la realizara unor frumoase trasee de o zi, care pot fi efectuate in circuit sau cu revenire prin acelasi loc prin care s-a plecat.

Excursii

Alegerea unor variante de traseu mai lungi care vizeaza traversarea principalelor culmi din Calimani reclama anticipat stabilirea exacta a traseelor de urmat, a gradului de dificultate a acestora, a timpului necesar si a locurilor de popas.

Mountain bike

In Parcul National Calimani nu sunt trasee omologate. Pentru cei interesati se recomanda traseul Toplita Monument - Statia Meteo Retitis.

Turism ecvestru

Activitate de marca in cadrul Parcului National Calimani, turismul calare a inregistrat pana la momentul de fata o foarte buna evolutie, datorata inspecial solicitarilor si prizei de care s-a bucurat acesta in randul clientilor participanti. Au fost create o serie de trasee turistice ecvestre adecvate si s-au procurat echipamente si caluti pe toate gusturile. Traseele sunt catalogate pe sistemul unor grade de dificultate, unele fiind usoare (cu durate cuprinse intre doua si pana la patru ore), altele mai complexe, dupa caz (de una si pana la cinci zile). Turistilor dornici de calarie li se pot putea pune la dispozitie armasari arabi pur sange, sau dupa caz, caluti din rasa hutul ori chiar ponei (persoanelor incepatoare). Ehipamentele sunt diversificate de la sei tip wesstern pana la cele de tip sport sau de agrement, iar in cadrul traseelor vizate exista ghizi ecvestri special desemnati din cadrul parcului. Punctul de plecare al acestor expeditii il constituie baza hipica din Gura Haitii, ca loc de confluenta a unor importante trasee (12 Apostoli, Tamau, Cariera, Calimanul Cerbului, samd).

Ski de tura

Deoarece pe timpul iernii frigul si grosimea stratului de zapada capata valori destul de ridicate, majoritatea traseelor turistice din Calimani sunt foarte dificile de parcurs pentru aceasta perioada. Se poate practica activitatea de ski-tour, dar numai de catre rangeri, salvamontisti sau alte persoane experimentate, care detin o buna pregatire in domeniu si o conditie fizica corespunzatoare. Vizitarea pe schiuri a anumitor zone a Calimanului pe timp de iarna, se poate realiza numai prin insotirea de catre un ghid sau ranger din cadrul parcului care cunoaste foarte bine posibilele zone de vizitat, echipamentele necesare fiind asigurate de participanti. In general, pretabile desfasurarii acestui gen de ski sunt toate traseele de creasta care prezinta grade de dificultate diferite la care exista cateva puncte de atentie.

22

Deoarece in unele locuri inclinatia versantilor este permisiva practicarii schiului extrem, invitatia practicarii acestui sport ramane deschisa numai acelor persoane foarte bine pregatite si care detin echipamente adecvate.

Bird watching

Datorita unei bogate diversitati de specii, pasarile fac din Calimani un adevarat paradis pentru cei ce stiu sa le observe si sa le inteleaga comportamentul. Astfel, pe raza parcului au fost identificate un numar de 108 specii de pasari (cf. datelor furnizate de catre Asociatia Milvus din Tg Mures), cele mai lesne de vazut fiind cele din specia rapitoarelor de zi (acvile, soim si diferitele specii de uli) si cele uzuale de talie mica (pietrar, fasa si mierla de munte, pitigoi etc). Spectaculos, dar si cu ceva sacrificii din partea celor dornici de observatii (plecare in noapte de la orele 3 a.m. in conditiile unor luni inzapezite) este spectacolul rotitului pentru cocosul de munte in zone care de multe ori nu sunt chiar extrem de accesibile. Spectacolul este insa unul extraordinar, obtinerea de poze fiind catalogata pe buna dreptate, un mare succes.

View animals

O deplasare care nu va tulbura linistea padurii, poate oferi oricand in Calimani, o intalnire fata in fata cu unii reprezentanti ai faunei autohtone (cerb, caprior, mistret, mai rar urs sau lup). Persoanelor mai pasionate de astfel de observatii, le recomandam perioadele de boncanit la cerbi (sfarsitul lui Septembrie, inceputul lui Octombrie), ocazii cu care se duc o serie de lupte aprige intre masculii speciei in scopul obtinerii suprematiei asupra grupului de ciute. Momentele de lupta pot fi surprinse, e drept ceva mai greu cu mijloace adecvate si pot constitui trofee valoroase, care sunt mai lesne de pastrat decat cele obtinute de vanatori.

Camping

În interiorul parcului nu există intravilane și nu sunt structuri de primire a turistilor, fiind permisa doar camparea in punctele semnalizate pe harta turistica a parcului. Aceste puncte de campare sunt:

- Pietrele Rosii

- Iezerul Calimani

- Saua Negoi-Pietrosu

- Caldera Bistriciorului

- Poiana Frumusica

Accesul in parc

Caile de acces si principalele porti de intrare in parc ar putea fi sintetizate astfel:

- drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei – Bistrița Năsăud, până la Vatra Dornei apoi DN17B până la Gura Negrii, după care, urmând drumul județean spre Neagra Şarului se ajunge la una dintre porțile de intrare de la Gura Haitii.

23

- drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei – Bistrița Năsăud, până la Vatra Dornei apoi DN17B până la Gura Negrii, după care, urmând drumul județean spre Panaci se ajunge la una dintre porțile de intrare de la Drăgoiasa sau Păltiniș.

-drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei – Bistrița Năsăud, până la Dorna Candrenilor, după care, urmând drumul comunal și forestier spre Poiana Negrii se ajunge la una dintre porțile de intrare de la Poiana Negrii.

-drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei – Bistrița Năsăud, până la Poiana Stampei, după care, urmând drumul comunal și forestier se ajunge la Dornișoara una dintre porțile de intrare în Parcul Călimani.

-drumul național DN15 Tulgheș – Toplița – Răstolița - Deda, până la Toplița, după care urmând drumul comunal până „ La Monument ” și apoi drumul forestier spre porțile de intrare Gura Voivodesei și Poiana Puturosu.-

- drumul național DN15 Tulgheș – Toplița – Răstolița - Deda, până la Lunca Bradului –intrare în Masivul Călimani

- drumul național DN15 Tulgheș – Toplița – Răstolița - Deda, până la Răstolița – intrare în Masivul Călimani

- drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei – Bistrița Năsăud, până la Mureșenii Bârgăului , după care, urmând drumul comunal și forestier se ajunge la Colibița.

Trasee turistice recomandate(drumetie)

1. Toplita (La monument) - valea Lomasului — Dealul Alb—lacul Iezer (Retitis) — vîrful Retitis — refugiul Negoiul Unguresc

Marcaje: La monument — saua Ratitis: cruce rosie; saua Retitis — refugiul Negoiul Unguresc: banda rosie. De la saua Ratitis la saua Negoiului — si punct rosu. Timp de mers: vara, 9—10 ore; iarna numai în doua etape accesibile celor mai buni drumeti si schiori: La monument — cantonul Dealul Alb, 6—7 ore; cantonul Dealul Alb — refugiul Negoiul Unguresc, 6—7 ore Pe sectorul vîrful Ratitis — refugiul Negoiul Unguresc zone cu pericol de avalanse!

2. Refugiul Negoiul Unguresc — vîrful Pietrosul — saua Marisel (Maieris) — vîrful Tamâul — stîncile „Doisprezece apostoli" — vîrful Hîrlei — câtunul Gura Haitei.

Marcaje: refugiul Negoiul Unguresc — platoul vestic Pietrosul: banda rosie; platoul vestic Pietrosul — izvorul Tarnitei cruce rosie; izvorul Tarnitei — stîncile Doisprezece apostoli: punct rosu; stîncile Doisprezece apostoli-catunul Gura Haitei cruce albastra. Timp de mers: vara 8—10 ore; iarna nu se recomanda.

3. Refugiul Negoiul Unguresc — saua Negoiului — caldarile nordice — izvorul Tarnitei — saua Mariselul — stîna Paltinul — valea Paltinul — valea Haitei — catunul Gura Haitei.

Marcaje: refugiul Negoiul Unguresc — saua Negoiul: banda rosie; saua Negoiul — lînga izvorul Paltinul: punct rosu; în rest, poteca nemarcata si drum forestier. Timp de mers: vara 5¼ —6½ ore; iarna nu se recomanda.

24

4. Refugiul Negoiul Unguresc — vîrful Pietrosul — vîrful Bistriciorul — saua Terha — valea Colbul — Colibita.

Marcaje: refugiul Negoiul Unguresc — saua Terha — banda rosie; saua Terha — Colibita: triunghi rosu. Timp de mers: vara, 5½ - 7 ore; iarna, 8—10 ore numai pentru schiori si drumeti experimentati.

5. Refugiul Negoiul Unguresc — vîrful Pietrosul — vîrful Bistriciorul — muntele Zurzugau! — muntele Moldoveanca — poiana Cofii — vîrful Gisa Mare — vîrful Poiana Tomii — satul Vatava.

Marcaje: refugiul Negoiul Unguresc — poiana Cofii — banda albastra; poiana Cofii — Vatava: cruce rosie. Timp de mers: vara 10-12 ore, iarna nu se recomanda.

Infrastructura turistică si de vizitare

În comunitatile din jurul Calimanilor, exista urmatoarele variante de cazare : 4 pensiuni turistice in com Neagra Sarului / jud Suceava (Perla Calimanilor, Poarta Calimanilor, Pensiunea Vio, Greta si Piciu), 5 pensiuni in com Panaci / jud Suceava (Pensiunea Bianca, Hunea, Bordei, Ungureanu, Odochean si Venco), o pensiune in Poiana Negri com Dorna Candrenilor (Pensiunea Poiana), doua pensiuni in com Poiana Stampei / jud Suceava (Casa Paltinul si Pensiunea Florea). In judetul Bistrita Nasaud, in drumul lor spre Calimani turisti pot poposi la cabana Valea Strajii sau la faimosul Hotel Dracula de pe pasul Tihuta (com Tiha Bargaului), Pensiunea Tautur si Grigorio Mary (nou omologata) de pe raza comunei Prundul Bargaului, pot opta la cazare in Colibita la una din cele trei pensiuni de acolo (Lumina Lacului, Tarnaveanca sau Arinis), la pensiunea Bobeici din satul Domnesti (com Marisel) sau la pensiunile Creanga si Poiana Tomi din com Sieut.

In judetul Mures exista posibilitati de cazare la Pensiunea Mariane din com Ideciu de Jos, la hanul turistic Agrisu din Brancovenesti si respectiv la una dintre cele trei pensiuni ANTREC apartinand comunei Deda.

Comunitatile locale ale parcului din Judetul Harghita prezinta urmatoarele posibilitati de cazare: statiunea montana Bradu cu 6 pensiuni turistice aferente (Jessica, Ruxandra, Ancona, Arpa, Muresan si Nikita), o pensine la iesirea catre Gheorghieni (Baciu), o cabana turistica la Secu si respectiv hotelul Mures din centru orasului.

Administratia parcului dispune de un spatiu de cazare cu 4 camere, baie si bucatarie situat in comuna Saru Dornei.

În caz de urgenta statia meteo de pe varful Retitis are disponibile cateva paturi de serviciu, pentru personalul de acolo.

În prezent accesul în parc se face pe traseele turistice agreate de Administrația Parcului Național Călimani. Evaluǎrile efectuate denotǎ faptul că majoritatea turiștilor preferă accesul pe drumul asfaltat Vatra Dornei – Gura Haitii – Cǎlimani, și pe drumul de pe Valea Lomașului dinspre Toplița.

Descrierea contextului turistic

25

Municipiul Vatra Dornei constituie un punct de atracție major prin natura și specificul oportunitǎților pe care le poate acesta oferi. Numitǎ și „Perla Bucovinei”, stațiunea turisticǎ Vatra Dornei înregistreazǎ anual importante fluxuri de turiști ce vin aici în scop medical – curativ sau de agrement. Ofertele turistice ale orașului sunt deosebit de atractive, ele fiind în spețǎ orientate cǎtre partea de turism activ, domeniu ce se remarcǎ a fi din ce în ce mai solicitat pe piața serviciilor turistice. Ca și atracții în zonǎ amintim activitǎțile de river rafting, mountain bike, parapantǎ, escalade și cǎțǎrǎri, cǎlǎrie, vizitarea stânilor turistice, plimbǎri cu telescaunul șamd. Pe timp de iarnǎ activitatea stațiunii se concentreazǎ asupra sporturilor de iarnǎ, cele douǎ pârtii de schi fiind utilizate la maxim.

Pe partea turismului cultural-istoric, orașul constituie un bun punct de plecare pentru vizitarea mânǎstirilor din Moldova, Bucovina sau Maramureș.

În domeniul tratamentelor balneare, amintim cǎ faimoasele baze de tratament dateazǎ încǎ de pe timpul vechiului imperiu austro- ungar când „numele localitǎții a devenit, pentru cei dornici, avizi de sǎnǎtate și liniște, sinonim cu un ansamblu generos și miraculos de efecte curative, reconfortante, tonifiante ale izvoarelor carbogazoase și feruginoase, ale nǎmolului de turbǎ vegetalo-mineralo-rǎșinos, ori ale aerosolilor bogați din acest colț de rai pǎmântesc...” Petru Ţǎranu, citat din “ Memoria Dornelor “ editia a III – a.

Cele doua baze de tratament aflate in statiune (Hotelul Calimani si Complexul Balnear Dorna) au o capacitate zilnica de peste 4.500 de proceduri terapeutice: bai calde in cada cu ape minerale, impachetari cu namol si parafina, electroterapie, masaj, gimnastica medicala, sauna, mofete artificiale, chinetoterapie. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa minerala.

Cazarea este asigurata in hoteluri, vile si locuinte particulare, totalizand un numar de aproximativ 2300 locuri de cazare. Conform studiilor Directiei Judetene de Statistica Suceava, statiunea Vatra Dornei detine primul loc in judetul Suceava la numarul total al capacitatilor de cazare, cu un procent de 29.9%. Cea mai mare durata medie a sederii inregistrata in Judetul Suceava, s-a inregistrat tot in Vatra Dornei cu o valoare de 3,6 zile.

Din datele statistice realizate la Biroul de Promovare a Turismului Dornean, se constatǎ că un procent de pânǎ la 30 % din turiștii zonei sosesc aici în scopuri curativ - medicale, 10 % pentru turismul activ și restul pentru alte forme de sejur (turismul de masǎ). De la an la an se reamarcǎ o tendințǎ crescǎtoare a solicitǎrilor îndreptate spre latura de vacanțe active.

Defileul Mureșului, luat ca întreg între Toplița și Deda prezintǎ frumusețea unui traseu dǎltuit printre munți (Cǎlimani și Gurghiu) de râul Mureș, defileu amenajat în paralel transportului auto și celui feroviar. S-a constituit ca rezervație peisagisticǎ și prezintǎ o serie de atracții precum: Schitul Carmelit de Maici Sf. Cruce din com. Stânceni (schit greco – catolic de rit bizantin, unul din cele 6 din întreaga lume), mânǎstirea Sf. Ilie și mânǎstirea Doamnei, ambele din Toplița, Muzeul Etnografic Deda, muzeul satului din Idicel – pǎdure, și altul în Sǎcalu de Pǎdure, ambele aparținând comunei Brâncovenești, bisericile vechi de pe cuprinsul localitǎților ce tanziteazǎ defileul (Biserica Evanghelicǎ din Ideciu de Jos), Rezervația de Lalele de la Vǎlenii de Mureș, Calele de mlaștinǎ din satul Ciobotani, com.Stânceni, Castelul Kemeny (com Brǎncovenești).

26

Stațiunea montanǎ Borsec, vestitǎ prin resursele de ape minerale ale zonei, situatǎ în partea de est a parcului, deține un potențial turistic însemnat, cu amenajǎri și structuri specifice de primire a turiștilor.

Administratia Parcul National Calimani doreste ca prin promovarea si implementarea politicilor sale de dezvoltare turistica sa-si consolideze rolul in dezvoltarea economiei locale, contribuind la trasformarea acestei zone intr-un punct de referinta pe harta turistica a tarii.

27

Bibliografie

1. Traian Naum , Emil Butnaru ,1989, Muntii Calimani ,Editura Sport turism2. Dr. Ing. Taras Seghedin,1983,Rezervatii naturale din Bucovina3. Dincă I. , 2004, Apa şi peisajele din Munţii Călimani, Editura Dacia, Cluj Napoca4. Doniță, N. , colab., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică. București5. http://www.inbucovina.ro 6. http://www.turismland.ro 7. http://www.rosilva.ro 8. http://www.calimani.ro 9. http://www.cimec.ro 10. http://www.lasuceava.ro

28

Cuprins

Muntii Calimani

Prezentare generala ........................................................................................................1 Geneza ............................................................................................................................1 Localizare geografica .......................................................................................................2 Istorie locala ...................................................................................................................2 Legende si traditii

Haiducii .................................................................................................................................3

Nedeea din Calimani .............................................................................................................3

Parcul National Calimani

Infiintarea parcului .........................................................................................................4 Localizare .......................................................................................................................4 Suprafaţa parcului ..........................................................................................................5 Structura de proprietate .................................................................................................5 Sediul administrativ ...............................................................................................................5 Administrator .................................................................................................................5 Harta zonei .....................................................................................................................5 Administrarea parcului ...................................................................................................9 Comunitatile ...................................................................................................................9 Zonarea internă a Parcului National Călimani ................................................................10 Rezervaţii incluse în zona de protecţie integrală (categoria IV IUCN ):

Rezervaţia peisagistică 12 Apostoli ......................................................................................11

Rezervaţia peisagistică mixtă Iezerul Călimanului.................................................................11

Zona cu protecţie strictă.......................................................................................................11

Zona de protecţie integrală..................................................................................................11

Zona de conservare durabilă................................................................................................11

Flora

Specii rare............................................................................................................................12

29

Plante vulnerabile................................................................................................................12

Plante endemice din Carpati................................................................................................12

Fauna ............................................................................................................................14 Hidrografie ....................................................................................................................17 Peisaje ..........................................................................................................................17 Habitate .......................................................................................................................18 Obiectivele ariei naturale protejate ..............................................................................18 Atractii turistice

Rezervatia naturala 12 Apostoli...........................................................................................19

Cascada Tihu........................................................................................................................19

Negoiul Unguresc – Pietrosul................................................................................................19

Pietrele Roşii .......................................................................................................................20

Rezervaţia naturalǎ „Iezerul Călimanului”............................................................................20

Înflorirea Rhododendrului în zona Reţiţiş ................................................................................20

Spectacolul boncănitului la cerb...........................................................................................21

Megaliţii încrustaţi descoperiţi în zona Pr. Paltinul din Călimani ..........................................21

Rezervatia Tinovul Mare – Poiana Stampei ..............................................................................21

Activitati turistice in parc

Drumetie..............................................................................................................................22

Excursii.................................................................................................................................22

Mountain bike......................................................................................................................22

Turism ecvestru....................................................................................................................22

Ski de tura............................................................................................................................22

Bird watching.......................................................................................................................23

View animals........................................................................................................................23

Camping...............................................................................................................................23

Accesul in parc ...............................................................................................................23 Trasee turistice recomandate(drumetie) .........................................................................24 Infrastructura turistică si de vizitare ................................................................................25 Descrierea contextului turistic ........................................................................................25

Bibliografie...........................................................................................................................28

30

31