..SI poezla

secolului XVII.

.

ISU

O John Donne. Donne ~i cei care i-au urmat,cunoscu1i ca poe1i ..metafizici.., au scris lirica

religioasa ~i romantica caracterizata prinin1elepciune, pasiune ~i cuno~tin1e vaste.

O In anii 1650, Milton a fost secretarul delimba latina al lui Oliver Cromwell. Unul din-tre sonetele scrise de Milton in 1652, pevremea domniei lui Cromwell, elogiaza victo-riile generalului, dar il indeamna la liberacon~tiin1a ~i la lupta impotriva ac1iunilor care

urmareau reprimarea liberta1ii religioase.

,Secohtl aI17-1ea a fnsemnatdomnia Eliz abetei I, a hti I acob

l, Caroll, Par1amentul cel Lung,

Oliver CromweU ca Lord

Protector, Restaurafia hti Carol

al 1I-1ea, Iacob al 1I-1ea, dar ~i

WiUiam ~iMaria. Afost o epoca

de mare avant al fntregii viefi

eng1eze ~i acest fapt s-a

reflectat fn poezia epocii

S ecolul al17-lea a fost un secol de conf1ictereligioase $i politice. Biserica Angliei aaratat de la Inceput mult:l lips~ de 1:ntele-

gere fa1;:l de mi$carea puritan~, iar rnai apoi fa1;:lde rornano-catolicismul lui Iacob al lI-lea.Opozitia Parlamentului fa1;:l de puterea monar-hiei a culminat cu razboaiele civile engleze(1642-1651) $i a dus la executia regelui Carol I,1:n 1649 $i exilullui Carol allI-lea, In 1651.

Aceast:l perioad;l a fost plin~ de avant $iprofunde transform~ri, 1:ns~ $i una preg~tit:l

~ pentru Rena$tere -un curent de mare impor-tan1;:l pentru 1:nv~1;:ltura, atat In $tiin1;:l cat $i 1:narte, care a strab~tut continentul european $i sepreg~tea s~ traverseze Canalul Manecii, pentrua se face simtit:l $i 1:n Marea Britanie.

; in 1600, mi$carea $tiintific~ l$i traia Incepu-i turile. O dat:l cu trecerea anilor au Inceput s~f se r~spandeasc~ noi idei. in 1632, Galileo

Galilei (ii-a publicat teoriile despre mi(icareaplanetelor. in 1687, Sir Isaac Newton a expuspublic legea universal:l a gravitatiei (ii a pub-licat Principia Mathematica, punind bazelefundamentale ale fizicii, ca (itiint:l modem:l.

Noile idei au fost influentate (ii de versiu-nea autorlzat:l a Bibliei, din 1611, cunoscut:lca Biblia Regelui Iacob, care a f:lcut cunoscutTestamentul unui num:lr mare de oameni,datorlt:l unui limbaj mult mai accesibil.

Acesta a fost fundalul istorlc pe care a luatna~tere poezia secolului al 17-lea. De la BenJonson ~i John Donne, la Inceputul secolului,pin:l la John Dryden (ii Alexander Pope, lasfi~itul secolului, perloada s-a bucurat de omare varletate de poeti ~i curente poetice,avindu-l ca exponent pe unul dintre cei mai .2marl poeti ai tuturor timpurilor, John Milton. ~

69

PARADISUL PIERDUT

O data cu zorii noului secol, nu au aparutrupturi violente de vechile traditii. Primelelucrari apartinind lui Ben Jonson (1572-1637)~i cea mai mare parte a poeziei lui JohnDonne (1572-1631) au fost compuse Inaintede anul 1600 ~i multe din cele mai celebrepiese ale lui Shakespeare (1564-1616), printrecare Othello, Regele Lear, Macbeth, ~i Antoniu$i Ckopatra abia urmau sa apara.

Traditia elizabetana, creata pentru divertis-mentul curtii, de a combina muzica cu poezia,intr-un gen de piese numite feerii, a continuatprin colaborarea lui Ben Jonson, ca scriitor,cu arhitectul Inigo Jones, In calitate descenograf. De fapt, una dintre marile operetimpurii ale lui Milton a constituit-o Comus, ofeerie care a avut prima reprezentatie In 1634.

O alta linie de continuitate a reprezentat-outilizarea pe scara larga a temelor autorilorclasici ~i a formelor poetice utilizate de autoriiantici, greci ~i romani, folositi adesea ca mo-dele, ca ~i decorurile clasice ~i vechile mituri.

Noile formeCu toate ca poezia parea sa evolueze foarteincet, au existat o seama de noi directii, de ocu totul alta natura, care difereau fundamentalde cele vechi, care au Inceput sa apara inprimele decade ale secolului aI17-lea.

O caracteristica a poeziei secolului prece-dent fusese acceptarea ordinii naturale a

O O ilustra,ie de la inceputul secolului XX iireprezinta pe cei blestema,i de Comus -dia-bolicul vrajitor din faimoasa feerie cu acela~inume a lui Milton.

O Pagina de titlu a poemului 5;/ex 5cint;//ans(Cremenea Stralucitoare), creat de HenryVaughan. El a utilizat adesea simboluripentru a ilustra poeme. Aici, Dumnezeu stra-punge o inima impietrita pentru a o insufleti.

ca de exemplu Donne, Herrick sau Herbert; aexistat o reactie putemic;l 1mpotriva unuimaterialism prea evident ~i 1mpotriva coruptieidin p;lturile bogate ale socie(;1tii; exista ~i oferven(;1 controvers;l religioas;l, care i-a f;lcutpe multi poeti s;l-~i exprime propriile idei.

Poe~ii vremurilorReactia lui Ben Jonson fat;l de poezia prede-cesorilor a fost de a prelua lumea clasic;l, camodel, ~i de a-~i e~prima propriile idei, 1ntr-o"limb;l natural;l ~i corec(;1". Aceas(;1 poezie adevenit cunoscu(;1 sub denumirea de "neocla-sic;l". B;lrbat combativ in viata personal;l (aucis un b;lrbat 1ntr-un duel ~i a sc;lpat greu despanzurntoare), dar ~i in opera lui, o mareparte a poeziilor reprezint:I un atac virulent laadresa viciilor epocii. Era Ins;l capabil ~i demult:I tandrete, dup;l cum se poate observa In

lucrurilor, iar poetii Incercasern s~ descrielumea prin prisma acestara. inceputul secolu-lui al17-lea a marcat reevaluarea ~i analizarealacului omului In Univers. Poezia se concen-tra mult mai putin pe idealul atat de apreciatde poetii epocii elizabetane ~i mult mai multpe complexitatea individului.

in poezie a ap~rut un stil mai personal, cumulte autaanalize ~i introspectii, fat:l de stilulvechi al declaratiilor principiale. O burul partedin poezia nou~ era autobiografic~, chiar dac~acest caracter era plasat printre alte teme maigenerale. Caracterul autobiografic caracterizea-z~ Intreaga apern a lui Milton ~i ale altar poeticontemporani lui, cum ar fi Jonson, Donne,Herrick, Herbert, Suckling sau Lovelace.

in aceast~ perioad~ au fast create ~i versuricu caracter religios, ca rezultat al mai multorinfluente: unii dintre poeti erau ei 'in~~i clerici,

70

O Tabara regala, inaintea bataliei de laNaseby ( 1645). Mul1i poe1i "cavaleri" au Iup-tat in razboiul civil, insa poezia lor era preocu-pata mai mult de dragoste decat de politica.

O Diavolul In Infern, o ilustra~ie realizata deWilliam Blake, pentru Cartea I a Paradisuluipierdut. Atat ca pictor cat ~i ca poet, Blake afost puternic influen~at de Milton.

1639), Sir John Suckling (1609-1642) ~i RichardLovelace (1618-i658) elogiaza viata ~i culturaaristocratiei engleze, cu un amestec de ele-ganta ~i sofisticare. in plus, poezia lui Herrick~i Lovelace a fost profund impregnata in tradi-tia pastorala. Ceea ce ei au considerat a fi 1nsamersul normal al lucrurilor a sfa~it printr-unrazboi civil ~i executarea regelui Carol I.

Milton ~i Paradisul pierdutNu acela~i lucru s-a Intamplat cu cel rnai marepoet al epocii, John Milton (1608-1674), alecarui simpatii erau de partea parlamentarilor.Milton a 1nceput sa scrie poezii In englez~ ~ilatin~, pe vremea studentiei la Cambridge ~ieste posibil ca acolo s~ fi scris dou~ dintre celernai cunoscute poeme ale sale L :Allegro ~i I!Penseroso (Gel VOiDS ~i Gel fntelepV. La mijloculanilor 1630 au ap~rut alte doua mari opere.Feeria lui Milton, Gomus (1634), se bazeaz~ pepersonaje mitologice grece~ti, jar versuVmuzi-ca/drama construita in spiritul epocii eliza-betane. Lycidas a fost compusa in 1637 lamoartea regelui Edward, pe care Milton 11 cu-noscuse la Cambridge. Tonul profund personalal acestui poem nu consta neap~rat In durereala moartea monarhului, ci In Intelegerea pro-priei sale mortalitati ~i a examinilrii relatiei cuDurnnezeu ~i cu lumea.

in 1638, Milton a plecat in Italia, pentru aprimi o educatie caracteristicil unui mare aris-tocrat. Cohflictul 1ntre Coroan~ ~i Parlamentl-a readus 1nsa cucind m Anglia, unde s-aimplicat direct in lupta, devenind parnfletar.in urm~torii 19 ani Milton a compus nume-roase parnflete, pe diferite teme, ap~randcauza parlamentara, de~i uneori nu agrea

epitaful scris la moartea primului sau fiu, sauin poezia de dragoste, cum ar fi celebra"Soarbe-rna doar cu ochii tai".

Reaqia lui John Donne fa1;il de versurilepastorale, decorative, a constat Intr-o lucrarenumita "Metafizica" ("metafizica" reprezen-rand rationament filosofic abstract). Opera luiadopta adesea un ton abrupt, personal, folo-sind frecvent un limbaj comun, de mare efect.Poezia metafizica se caracterizeaza prin com-binatii contrastante de imagini discrepante,aluzii obscure ~i alegorii ~i, in comparatie cupoezia mai timpurie, ea se caracterizeaza prineleganta ~i bogatie a exprimarii -modelecomplex elaborate ~i argumentari intelectualesubtile.

Opera lui Donne a influentat poezia luiGeorge Herbert (1593-1633) ~i Heruy Vaughan(1621-1695), care la cindullor au fost numitipoeti metafizici. Herbert era un barbat pios,insa poezia lui da deseori dovada de multiplele"conflicte spirituale care s-au petrecut intreDurnnezeu ~i suflet", fiind ca un ecou intarziatal autoanalizelor din lucr;Irile lui Donne.

in generatia urmatoare, Vaughan. l-a imitatfrecveilt pe George Herbert, a carui influentaa acceptat-o con~tient. Dar Vaughan a compusdupa ce razboiul civil dezbinase BisericaAnglicana ~i poezia lui reflecta cat de cople~it~ra poetul de separarea din sanul acelei bise-rici, in care Gerge Herbert i-5i fundamentaseintreaga sa opera.

La fel ca Donne, Jonson a influentat ~i elcativa poeti rnai tarzii, cum ar fi grupul numitpoeti "cavaleri", din cauza apropierii de curtearegelui Carol I. in poemele lor lirice, RobertHerrick (1591-1674), Thomas Carew (1598-

71

PARADISUL PIERDUT

O Prabu~irea in

Intern a ingerilorrebeli, realizata deGustave Dore, unartist din secolul al

19-1ea, pentruCartea VI a

Paradisu/ui pierdut.

O Poetul AndrewMarvell a fost asis-tentullui Milton, in

perioada cand acestalucra pentru OliverCromwell. Milton ~iMarvell sunt cei doi

t:'marl poe,1 purltam al ~

acelei perioade. ~~~..

~~z

O Un portret allui

John Dryden (1631-1 700). Pe langa fap-

tul ca a compuspoezie politica insprijinul monarhuluisau, Dryden a mai

scris ~i pome lirice,ode, piese ~i lucraride critica literara.

inramanta scen~ a mancatului m~rului ~i toateconsecintele acestuia. Ultimele p~rti repre-zint~ a viziune asupra viitorului, dup~ pro-retiile Arhanghelului Mihail, de rapt, 1ntreagapovestire a istoriei umanit~tii. Poemul seincheie cu celebra expulzare din Rai.

Poemul este monumental, nu doar datorit~imaginatiei de care a dat dovada Milton, ci ~iprin vastele sale cuno~tinte clasice ~i biblice.Poetul utilizeaz~ persoana intai in mai multepasaje ~i acest element de implicare personal~conrer~ poemului a ~i mai mare putere nara-tiv~.

ideile parlamentarilor, cum se poate observain celebra lui opera Areopagitica, in careap~ra discursul liber. Din 1649 a fost secre-tarullui Oliver Cromwell (~i ii avea ca asistentpe poetul Andrew Marvel1).

Cu timpul, Milton a orbit. Pierderea vederii~i dizgratia in care a intrat dup~ restauratiamonarhiei, din 1660, au creat premisele favo-rabile pentru ca Milton s~ elabbreze cele maicelebre opere ale creatiei sale tarzii.

Milton a pus mult timp la cale scrierea uneimari opere versificate, pentru care se simtea afi h~razi.t. A ales nenum~rate teme pe careapoi le-a respins rand pe rind, pentru ca infmal s~ se opreasc~ la celebra tem~ a luiAdam ~i Eva. Rezultatul s-a numit Paradisulpierdut.

Paradisul pierdut a fost publicat pentruprima dat~ in 1667, in zece c~rti care au fostapoi revizuite, in 1674, fiind publicate apoi 12c~rti. Milton a ales pentru epica sa forma ver-sului alb, proclamindu-i pe Homer ~i Virgiliuca modele de inspiratie. Tema p~catului origi-nar ~i a eliberarii prin Hristos confereauoperei sale noi orizbnturi cosmice, atempo-rale, iar telul declarat allui Milton era de faptcel de "a explica c~iie Domnului pentruoameni". La fel ca epica lui Homer sau a luiVirgiliu, poemul incepe la mijloc, cu expul-zarea din rai a Diavolului ~i a Ingerilor s~irebeli. Exilati in Infem, ei se adun~ intr-unconsiliu de razboi ~i i~i declara intentia de ase razbuna pe Dumnezeu prin ultima fiin~f~urita, Omul. Satana zboara pe P~mint undeMilton descrie viata pe care Adam ~i Eva audus-o in Paradis, inainte de P~catul originar.Urmeaz~ tentatia la care este supus~ Eva,

72

Paradisul regiisit a fost publicat In 1671, lafel ca Samson luptdtorul, Insa se pare ca eleau fost scrise Inainte de Paradisul pierdut. Sepoate spune ca Milton a reu~it sa-~i satisfacaambitia de a "lasa peste timp ceva scris astfelIncat sa nu mai poata fi niciodata dat uitarii".

Poe,ii care au urmatLa fel ca ~i poetii "cavaleri", Andrew Marvell(1626-1678), are numeroase legaturi atat cuJonson cat ~i cu Donne, adesea cu ironia ca-racteristica primului, dar ~i Intelepciuneametafizica a celui de-al doilea. Poemele salesunt de multe ori imperative prin contrastuldintre Inceputurile lini~tite urmate de ocre~tere dramatica a tensiunii, realizata rnaimult prin ritmul versului decat prin actiune.

Dupa razboiul civil, nota personala pe careo avea poezia a intrat In declin ~i a Inceput safie privita ca avand un caracter diversionist,chiar periculos. in sprijinul noilor vremuri,poezia era considerata mai degraba un fel dedezbatere, o contributie la ordinea publica,decat ca mijloc de introspectie reflexiva.

Modelele pentru acest gen de poezie eraupoetii augustinieni, Horatiu ~i Virgiliu, ~i dinacest motiv aceasta poezie a fost nurnit;I"augustiniana". Primul ei mare exponent a fostJohn Dryden (1631-1700). Ordinea politica ~icea sociala, admirate mult de poet, ~i-au lasatamprenta asupra stilului poeziei. Versurileu~oare, ritmate, care respectau tiparul clasic,au conferit greutate ~i autoritate poeziei carecritica vehement gre~elile societatii.

Alexander Pope (1688-1744) a continuat ~ia dezvoltat aceasta traditie; poezia sa era p~~na de intelesuri ~i de "sensuri". Aceste "sel~suri" erau Ratiunea, Adevarul ~i Natura. srPope, la fel ca Dryden, a satirizat prostia epo-cii, In traditia clasica a stilului eroic.

Poetii augustinieni nu au avut personali-tatea poetilor timpurii ai secolului al 17-lea,insa au demonstrat ca viata publica poate fi obuna sursa de inspiratie.