Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

82

Transcript of Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

Page 1: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 1/82

Page 2: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 2/82

Al cincilea munte  Paolo Coelho

PROLOG

La începutul anului 870 î.H., Fenicia — o ţară pe care israeliţii o numeau Liban —sărbătorea aproape trei secole de pace. Fenicienii erau mîndri de aceasta. Nefiind o mareputere politică, ei s-au ă!ut neoiţi să-"i de!olte intens capacitatea de a ne#ocia, unicul modde a-"i asi#ura supraieţuirea într-o lume ruinată de e"nice ră!boaie, în urma alianţei

 înc$eiate în %urul anului &000 î.H. cu re#ele 'olomon, au trecut la moderni!area floteicomerciale, ceea ce a aut ca re!ultat e(pansiunea comerţului. )e atunci, Fenicia a înflorit

 încontinuu.Nai#atorii ei au a%uns în locuri îndepărtate ca 'pania "i *ceanul +tlantic "i e(istă

păreri — încă neconfirmate — că s-ar #ăsi inscripţii feniciene în nord-estul "i sudulra!iliei. indeau sticlă, lemn de cedru, arme, fier "i filde". Locuitorii marilor ora"e ca'idon, ir sau /blos cuno"teau numerele, citeau în stele, fabricau in "i foloseau, de aproapedouă sute de ani, un sistem de scriere numit de #reci alfabet.

La începutul anului 870 î.H., într-un ora" îndepărtat, numit Ninie, s-a reunit consiliulde ră!boi. îtea căpetenii asiriene $otărîseră să-"i trimită trupele pentru a cuceri ţările situatede-a lun#ul coastei mediteraneene. Fenicia era prima ţară care urma să fie inadată.

La începutul anului 870 î.H., ascun"i într-un #ra%d din 1alaad, în 2srael, doi bărbaţi î"ia"teptau sfîr"itul apropiat.

3+4.5+ 2

 — L-am slu%it pe )omnul si acum iată, mă lasă în mîna ră%ma"ului, spuse 2lie. — )omnul este 6nul, îi răspunse leitul. 5l nu i-a spus lui oise că e bun sau rău, i-aspus doar atît Eu sînt. )eci 5l se află în tot ce e(istă sub soare, în trăsnetul care distru#e casa "i în mîna omului care o ridică la loc.

'tăteau de orbă pentru a-"i alun#a spaima9 dintr-o clipă în alta soldaţii puteau intra în#ra%d "i, des-coperindu-i, pentru ei n-ar mai fi e(istat decît o ale#ere ori se înc$inau lui aal,!eul fenician, ori erau e(ecutaţi. 4ăscoleau fiecare casă în căutarea prorocilor, pe care fie îiconerteau, fie îi e(ecutau.

3oate că leitul s-ar fi conertit pentru a scăpa de moarte, dar el, 2lie, nu aea de alestotul se petrecuse din ina lui si 2!abela îi roia capul cu orice preţ.

 — :n#erul )omnului mi-a poruncit să mer# să orbesc cu re#ele +$ab si să-& prein

că nu a ploua, cîtă reme !eul aal a fi slăit în 2srael, spuse, cerîn-du-"i parcă iertarepentru că ascultase orbele în#erului. )ar )umne!eu nu se #răbe"te. 3înă să ină seceta,2!abela îi a fi ucis pe toţi înc$inătorii )omnului.

Leitul rămase pe #înduri. 'e întreba dacă trebuia să se lase conertit la aal, sau sămoară în numele )omnului.

 — ine este )umne!eu; se întrebă 2lie. 5l e acela care ţine sabia soldatului cînd îi ucidepe cei care nu-si părăsesc credinţa strămo"ească; 5l e cel ce a a"e!at pe tronul ţării o prinţesăstrăină, aducînd neamului nostru toate aceste nenoriciri; )umne!eu îi omoară pecredincio"i, pe neinoaţi, pe cei ce trăiesc în le#ea lui oise;

Leitul se $otărî era mai bine să moară. 2!bucni în rîs, căci ideea morţii nu-& mai în#ro!ea. 'e întoarse către tînărul proroc "i încercă să-& lini"tească

 — )acă te îndoie"ti, întreabă-L c$iar pe )omnul despre poruncile 'ale, îi spuse. 5uunul mi-am acceptat destinul.

 — )umne!eu nu poate să rea să fim omorîţi fără milă, stărui 2lie.

Page 3: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 3/82

 — )umne!eu poate orice. )acă n-ar face decît ceea ce noi numim inele, nu &-am maisocoti +totputernic. +r stăpîni numai o parte din 6niers "i altcinea, mai puternic decît 5l, i-ar controla "i %udeca lucrările. +tunci &-a" slăi pe acel cinea mai puternic.

 — )acă totul stă în puterea Lui, de ce nu-i apără de suferinţă pe cei care îl iubesc; )ece nu ne salea!ă, în loc să le dea putere "i #lorie du"manilor 'ăi;

 — Nu "tiu, răspunse leitul. însă e(istă un moti "i sper să-& aflu curînd. — Nu cuno"ti răspunsul la această întrebare. — +"a este.ăcură amîndoi. 3e 2lie îl trecură fiorii. — u e"ti înspăimîntat, dar eu m-am împăcat cu soarta, spuse leitul. oi ie"i afară

"i oi pune capăt acestei a#onii. )e cîte ori aud un ţipăt, mă înfior la #îndul că-mi a eni"i mie rîndul. )e cînd stăm ascun"i aici, am murit de o sută de ori si nu aem decît o moarte.)acă e să mi se taie capul, să se întîmple cît mai curînd.

+ea dreptate. 'i el tresărise la fiecare ţipăt "i suferise peste puterile sale. — er# "i eu cu tine. +m ostenit să mă lupt pentru cîte a ceasuri de iaţă în plus.'e ridică "i desc$ise u"a #ra%dului, lăsînd soarele să pătrundă în ascun!i"ul lor.

Leitul îl apucă de braţ si porniră la drum. )e n-ar fi fost ţipetele, ar fi putut părea o !iobi"nuită "i un ora" ca oricare altul — un soare blînd si adierea care enea de departe dinspreocean, mîn#îindu-i faţa, stră!ile colbuite, casele din c$irpici amestecat cu paie.

 — 'ufletele noastre sînt cuprinse de spaima morţii, într-o !i splendidă ca aceasta, !iseleitul... +ltădată, cînd mă simţeam împăcat cu )umne!eu si cu oamenii, era o căldură oribilă,iar întul desertului stîrnea nisipul, care îmi intra în oc$i, de nu mai edeam la un pas în faţamea. Nu întotdeauna oinţa Lui se potrie"te cu ceea ce sîntem sau simţim9 te asi#ur însă căe(istă o raţiune în tot ce face 5l.

 — e admir pentru credinţa ta. Leitul î"i ridică oc$ii spre cer, meditînd o clipă, "i apoise întoarse spre 2lie

 — 'ă nu admiri "i să nu cre!i totul e orba de un pariu pe care &-am făcut cu mine însumi. +m pariat că )umne!eu e(istă.

 — 5"ti un proroc, îi răspunse 2lie. <i tu au!i #lasuri "i "tii că e(istă o altă lume dincolode noi. — 3oate că nu e decît înc$ipuirea mea. — )umne!eu ţi-a trimis semnele Lui, insistă 2lie, nelini"tit de comentariile toară"ului

său. — 3oate că nu e decît înc$ipuirea mea, repetă el. )e fapt, sin#ura mea certitudine este

pariul pe care &-am făcut sînt încredinţat că totul se petrece din oia elui de 'us.

'trada era pustie. *amenii stăteau înc$i"i în casă, a"teptînd să sosească soldaţii lui +$ab,să îndeplinească porunca primită de la prinţesa străină să-i omoare pe prorocii din 2srael. 2liemer#ea alături de leit, simţind parcă în spatele fiecărei ferestre sau u"i pre!enţa cuia care-&priea cu repro", îninuindu-& pentru toată nenorocirea.

 — Nu eu am rut să fiu proroc. 3oate că totul nu e decît rodul ima#inaţiei mele, î"i

spunea 2lie.)upă cele petrecute la tîmplărie însă, "tia că nu e a"a.

)in copilărie au!ea oci si orbea cu în#erii. )ar totul a început cînd părinţii îl îndemnaseră să se ducă la un preot din 2srael, care — după ce îi pusese mai multe întrebări — $otărîse că este un nabi, un profet, un =om dăruit cu du$>, din cei ce =pot au!i #lasul )om-nului>.

)upă ce a stat de orbă cu el cîtea ore, preotul le-a spus părinţilor ca, pe iitor, să iabine aminte la tot ce a spune copilul.

3e drum, părinţii îi porunciră lui 2lie să nu mai poestească nimănui ce a edea ori

a au!i, căci a fi proroc presupunea le#ături cu stăpînirea "i a"a cea nu poate aduce decîtneca!uri.*ricum, lui 2lie nu i se mai arătă nimic care i-ar fi putut interesa pe preoţi "i pe re#i.

orbea doar cu în#erul lui pă!itor, care-& poăţuia ce să facă9 din cînd în cînd aea i!iuni, pecare nu reu"ea să le înţelea#ă — oceane îndepărtate, munţi bîntuiţi de fiinţe stranii, roţi cu

Page 4: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 4/82

aripi "i oc$i. )upă ce dispăreau i!iunile, î"i aducea aminte de orbele părinţilor "i făcea totposibilul să "i le "tear#ă din minte.

)e aceea, ocile "i i!iunile apărură tot mai rar. 3ărinţii lui erau mulţumiţi "i nu maipomeneau nimic despre cele întîmplate. înd se făcu destul de mare ca să-"i poarte sin#ur de#ri%ă, părinţii împrumutară ni"te bani "i îi încropiră un mic atelier de tîmplărie.

)in cînd în cînd, îi priea cu respect pe ceilalţi proroci, care străbăteau stră!ile1alaadului, îne"mîntaţi în mantii de blană si brîie de piele "i spunînd că )omnul îi alesesepentru a îndruma poporul ales. 5l nu era făcut pentru asta9 nu era în stare să-"i inducă stareade transă prin dansuri si autofla#elare, o practică obi"nuită printre cei =ce pot au!i #lasul)omnului>, pentru că se temea de durere, în nici un ca! n-ar colinda stră!ile 1alaadului,e(punîndu-"i mîndru cicatricile căpătate în timpul stării de e(ta!. 5ra prea timid pentru asta.

2lie se considera "i c$iar era un om obi"nuit, care se îmbrăca ca toată lumea, un bietmuritor cu sufletul c$inuit de spaime "i ispite. 3e măsură ce se dăruia cu însufleţire muncii detîmplar, ocile dispărură complet, căci oamenii maturi "i muncitori nu aeau timp pentru a"acea. 3ărinţii erau mulţumiţi de fiul lor, iar iaţa mer#ea înainte în armonie "i pace.

)iscuţia pe care o ausese cu preotul în copilărie deenea o amintire tot mai "tearsă.2lie nu putea concepe că )umne!eul cel +totputernic aea neoie de mi%locirea oamenilorpentru a-si edea îndeplinite poruncile9 păţania din copilărie nu fusese decît rodul fante!ieilui de băiat lipsit de preocupări, în 1alaad, ora"ul lui natal, trăiau cîţia astfel de oameni, pecare ceilalţi îi considerau nebuni. 'puneau orbe fără "ir si nu erau în stare să deosebeascăocea )omnului de delirul minţii lor bolnae, î"i petreceau remea pe stră!i, pre!icîndsfîrsitul lumii "i trăind din mila celorlalţi. u toate acestea, nici un preot nu-i socotea printre =ceice aud #lasul )omnului>.

2lie a%unsese la conclu!ia că preoţii nu sînt si#uri niciodată de ceea ce spun. =ei ceaud #lasul )omnului> erau rodul unei societăţi be!metice, în care fraţii se ră!boiau între ei "i

cîrmuitorii se sc$imbau peste noapte. 3rorocii si nebunii erau toţi o apă "i-un pămînt.înd a aflat estea căsătoriei dintre re#ele lui si 2!abela, prinţesa din ir, 2lie n-a fost

foarte impresionat. <i alţi re#i ai 2sraelului făcuseră acela"i lucru "i re!ultatul fusese o pacetrainică si un comerţ înfloritor cu Libanul. e-i păsa lui că locuitorii ţării ecine se înc$inauunor !ei ine(istenţi sau practicau ritualuri ciudate, enerînd animale sau munţi9 eraune#uţători cinstiţi, asta conta cel mai mult.

2lie cumpăra de la ei lemnul de cedru "i le indea produsele muncii lui de tîmplar. )e"ise ţineau cam mîndri "i le plăcea să-"i spună =fenicieni> din cau!a culorii pielii, nici unne#ustor din Liban n-ar fi profitat reodată de situaţia confu!ă care domnea în 2srael. 3lăteaumărfurile la preţul corect si nu se plîn#eau niciodată de e"nicele conflicte interne si de răs -

turnările politice cu care se confruntau israeliţii.

)upă ce s-a urcat pe tron, 2!abela &-a conins pe +$ab să înlocuiască cultul )omnuluicu cel al !eilor Libanului.

'e mai întîmplase si înainte. 2ndi#nat de slăbiciunea lui +$ab, 2lie continuă să se înc$ine)umne!eului lui 2srael "i să respecte le#ile lui oise. =rece "i asta>, se #îndea el. =2!abela &-asedus pe +$ab, dar n-are destulă putere să conin#ă poporul.>

)ar 2!abela nu era o femeie oarecare9 era coninsă că aal o $ără!ise cu darul de aconerti popoarele si neamurile. u dibăcie "i răbdare, începu c$iar să-i răsplătească pe toţiaceia care-si părăseau credinţa "i acceptau noile !eităţi. +$ab porunci să se ridice o capelă

!eului aal în 'amaria "i a"e!ă înăuntru un altar. 3ere#rinările începură "i cultul !eilor dinLiban se răspîndi ca o molimă.=rece "i asta. 3oate a dura o #eneraţie, dar a trece>, î"i spunea mereu 2lie.

Page 5: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 5/82

<i-atunci se întîmplă cea nea"teptat, într-o du-pă-amia!ă, tocmai terminase de

me"terit o masă în atelierul său, cînd totul se întunecă brusc "i mii de puncte luminoase începură a scînteia în %urul 2ui. îl apucă o durere de cap năucitoare9 ru să se a"e!e, darconstată că mu"c$ii nu-i mai dau ascultare.

Nu era doar o înc$ipuire.=+m murit>, îl ful#eră un #înd. =+cum oi afla unde ne duce )umne!eu după moarte

printre stele.>6na dintre luminiţe scînteie mai tare "i deodată, parcă enind din toate părţile,

auzi glasul Domnului, grăind:„Spune-i lui Ahab că, precum este de adeărat Domnul, Dumnezeul lui !srael, în fa"a căruia te

afli acum, tot astfel ă spun ouă că nici o picătură de rouă si nici de ploaie nu e"i aea în to"i ace#tiani.$

:n clipa următoare, totul reeni la normal atelierul, umbrele înserării, ocile copiilorcare se %ucau pe stradă.

2lie nu înc$ise oc$ii în acea noapte. )upă atîţia ani, retrăia clipele din copilărie9 dar, dedata aceasta, nu fusese în#erul lui pă!itor cel care-i orbise, ci altcinea mult mai puternic. 'e#îndi cu teamă că, dacă nu a duce la îndeplinire porunca, se a ale#e praful de toată muncasa.

:n dimineaţa următoare se $otărî să facă ce i se ceruse. La urma urmei, era numai un

mesa#er9 o dată îndeplinită porunca, nu a mai au!i ocile.Nu-i fu #reu să fie primit la re#ele +$ab. u multe #eneraţii în urmă, o dată cu urcarea

pe tron a re#elui 'amuel, prorocii aeau mare trecere atît printre ne#ustori, cît si la ocîrmuire.'e puteau căsători, puteau să aibă copii, dar trebuia să fie tot timpul la dispo!iţia )omnului,pentru a-i putea a%uta pe cîrmuitori să mear#ă pe drumul cel drept. 'e spunea că, datorită acestor=ale"i ai )omnului>, multe bătălii fuseseră cîsti#ate, iar 2srael supraieţuia pentru că e(ista

 întotdeauna un proroc care să le arate calea )omnului, ori de cîte ori conducătorii se abăteaude la ea.

'osind la curtea re#elui, îl anunţă pe acesta că o secetă cumplită îi a deasta tara, atîtareme cît or mai e(ista înc$inători la !eii fenicieni.

'ueranul nu dădu mare însemnătate spuselor lui, dar 2!abela, care era de faţă "i ascultacu atenţie orbele lui 2lie, începu să-i pună acestuia tot felul de întrebări în priinţa mesa%ului.2lie poesti despre i!iune, cum &-a năpădit durerea de cap "i sen!aţia că timpul se oprise în locdin clipa în care în#erul începuse să-i orbească, în timp ce descria cele întîmplate, nu-siputea lua oc$ii de la prinţesa despre care au!ise atîtea. 5ra una dintre cele mai frumoasefemei pe care le ă!use în iaţă si aea un păr lun# si ne#ru care-i cobora pînă la mi%loculsubţire de iespe. *c$ii er!i care străluceau pe c$ipul smead se uitau fi( în oc$ii lui 2lie9 el nuputuse citi ce spuneau acele priiri si nici nu aea cum să "tie ce efect produseseră spusele lui.

3lecă spre casă conins că-"i îndeplinise misiunea si se putea întoarce lini"tit la muncalui de tîmplar. 3e drum, î"i dădu seama că o dore"te pe 2!abela cu toată înflăcărarea celor

două!eci si trei de ani pe care îi aea. 'e ru#ă la )umne!eu să-i scoată "i lui în cale o femeie dinLiban, căci erau tare frumoase cu pielea lor smeadă "i oc$ii er!i plini de mister.

Page 6: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 6/82

unci tot restul !ilei si adormi împăcat. + doua !i fu sculat în !ori de leit9 2!abela îlconinsese pe re#e că prorocii repre!entau o ameninţare pentru cre"terea si înflorirea2sraelului. 'oldaţii lui +$ab primiseră ordin să-i ucidă pe toţi cei ce refu!ă să abandone!emisiunea sfîntă încredinţată de )umne!eu.

ît despre 2lie, pentru el nu e(ista alternatiă trebuia omorît.5l "i leitul petrecură două !ile ascun"i într-un #ra%d din sudul 1alaadului, răstimp încare patru sute cinci!eci de nabi fură uci"i pe loc. otu"i, ma%oritatea prorocilor care umblaupe stră!i, autofla#elîndu-se "i pre!icînd sfîrsitul lumii ca pedeapsă pentru corupţie sinecredinţă, acceptase să se conertească la noua reli#ie.

6n !#omot sec, urmat de un ţipăt întrerupse firul #îndurilor lui 2lie. +larmat, se întoarse spre toară"ul său

 — e s-a întîmplat;Nu primi însă nici un răspuns9 trupul leitului se prăăli la pămînt, străpuns în piept

de o să#eată.:n faţa lui, un soldat tocmai potriea o nouă să#eată în arc. 2lie prii în %ur la strada cu

porţile "i ferestrele ferecate, la soarele care strălucea pe cer si simţi adiind bri!a dinspreoceanul de care au!ise mereu orbin-du-se, dar pe care nu apucase să-& adă. 'e #îndi s-orupă la fu#ă, dar î"i dădu seama că să#eata &-ar fi nimerit înainte să apuce să dea colţul.

=)acă trebuie să mor, fie, dar nu mă oi lăsa ucis pe la spate>, î"i spuse.'oldatul î"i potrii din nou arcul. 'urprin!ător, dar nu simţea nici teamă, nici dorinţa

de a supraieţui, nimic, îi părea că totul fusese $otărît cu mult timp în urmă, si atît el cît sisoldatul erau persona%e dintr-o dramă scrisă de altcinea, î"i aminti de copilărie, dedimineţile "i serile petrecute în 1alaad, se #îndi cîte lucruri a lăsa neterminate acolo înatelier. 'e #îndi la mama si la tatăl său, care nu-"i doriseră ca fiul lor să fie proroc. îi răsăriră

 în minte priirea 2!abelei "i !îmbetul re#elui +$ab.4eflectă ce stupid este să mori la numai două!eci "i trei de ani, fără să fi cunoscutdra#ostea unei femei.

oarda se destinse, să#eata "fic$iui ă!du$ul, îi trecu, !bîrnîind, pe lîn#ă urec$eadreaptă si se înfipse în colbul drumului, c$iar în spatele lui.

'oldatul pre#ăti din nou arcul "i ţinti. Numai că, în loc să dea drumul să#eţii, priea fi( în oc$ii lui 2lie.

 — 'înt cel mai bun arca" din ostile lui +$ab. )e "apte ani n-am #re"it nici o ţintă,spuse el. 2lie se întoarse spre trupul leitului.

 — +cea să#eată era pentru tine. 'oldatul ţinea arcul întins, dar mîinile îi tremurau.2lie era sin#urul proroc care trebuia să moară9 ceilalţi puteau să alea#ă conertirea la aal.

 — +tunci, termină-ţi treaba.'e miră cît de lini"tit se simţea. 'e #îndise de atîtea ori la moarte, cînd stătuse trea! acolo,

 în #ra%d, suferind fără rost. în cîtea clipe totul se a termina. — Nu pot, spuse soldatul, încercînd !adarnic să ţintească cu mîinile tremurînde.

3leacă, dispari odată, cred că )umne!eu mi-a abătut să#eţile "i m-ar fi pedepsit dacă teomoram.

3e măsură ce-si dădea seama că ar aea "ansa să trăiască, teama de moarte cre"tea laloc. +r putea să adă "i el oceanul, să întîlnească o femeie cu care să aibă copii, să nu laselucrul neisprăit la tîmplărie.

 — Fă-o odată, îi spuse. +cum sînt lini"tit, dar dacă te mai code"ti mult, mă or năpădi

iar re#retele după toate cîte oi pierde.'oldatul prii în %ur, să se asi#ure că nu e(ista nici un martor, bă#ă să#eata înapoi întolbă "i dispăru după colţ.

2lie simţi cum încep să-i tremure #enunc$ii9 spaima îl cuprinse din nou. rebuia să fu#ă,să dispară imediat din 1alaad, să nu se mai afle niciodată faţă-n faţă cu un arca" ţintind spre

Page 7: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 7/82

inima lui. Nu-"i alesese el destinul "i nu se dusese la re#ele +$ab pentru a se putea lăuda laecini cu relaţiile lui înalte. Nu era răspun!ător de masacrarea prorocilor "i nu era el de inăpentru că, într-o seară, îi fusese dat să adă cum timpul se opre"te în loc, iar atelierul lui setransformă într-o #aură nea#ră plină de luminiţe.

Făcu "i el precum soldatul, cercetă locul cu priirea9 strada era pustie. 2lie se #îndi că ar

putea să încerce să-& sale!e pe leit, dar îl apucă din nou frica "i o luă la #oană.

erse astfel multe ceasuri, furisîndu-se  pe cărări neumblate, pînă a%unse pe malultorentului $erit. 2 se făcu ru"ine de la"itatea lui, dar se bucură că este încă iu.

ău puţină apă, se a"e!ă si abia atunci se putu #îndi la situaţia lui ar trebui să mănîncecea, dar cum aea să #ăsească $rană în desert;

:"i aminti de atelier, de munca lui de atîţia ani pe care fusese obli#at s-o părăsească.+ea cîţia prieteni prin ecini, dar nu se putea bi!ui pe ei9 poestea fu#ii lui se răspîndise,probabil, prin tot ora"ul "i toată lumea îl ura pentru că scăpase, în timp ce pe adeăraţiicredincio"i c$iar el îi trimisese la moarte.

ot ce înfăptuise se dusese de rîpă, numai pentru că se $otărîse să ducă la îndeplinireporunca )omnului. + doua !i "i în toate !ilele, săptămînile "i lunile ce or urma, ne#ustorii dinLiban or eni să-i bată la poartă si or afla cum fu#ise, lăsînd în urmă cadarele atîtorproroci neinoaţi. 6nii or spune c$iar că a încercat să-i distru#ă pe !eii ce prote%au cerul sipămîntul9 poestea aea să treacă #raniţele 2sraelului "i el trebuia să-"i ia adio de la căsătoria cureo frumoasă libane!ă.

=)ar e(istă corăbiile.>)a, corăbiile. riminalii, pri!onierii de ră!boi, fu#arii erau primiţi, în #eneral, ca

marinari —- fiind o muncă mai periculoasă decît cea din armată, în ră!boi, soldatul aea "ansa

să scape cu iaţă, pe cînd marea era un tărîm necunoscut, populat de mon"tri "i, dacă aealoc reo tra#edie, nu scăpa nimeni ca să poată poesti ce s-a întîmplat.5(istau, într-adeăr, corăbiile, dar se aflau sub controlul ne#ustorilor fenicieni, iar el,

2lie, nu era nici criminal, nici pri!onier "i nici fu#ar, ci un indiid care cîrtise împotria !euluiaal. +flînd aceasta, &-ar fi omorît si &-ar fi aruncat în mare, căci marinarii credeau că aal siceilalţi !ei erau stăpînii furtunilor.

Nu trebuia să se îndrepte spre ocean. Nu putea mer#e nici spre nord, căci acolo se aflaLibanul, nici spre răsărit, unde cîtea triburi de israeliţi se ră!boiau între ele de două #eneraţii.

:si aminti ce lini"te se po#orîse asupra lui, cînd se tre!ise faţă în faţă cu acel soldat9 laurma urmei, ce însemna moartea; Nimic mai mult decît o clipă. $iar dacă era dureroasă,

dura puţin "i apoi, +totputernicul &-ar fi primit în împărăţia 'a.'e întinse pe pămînt si rămase a"a un timp, priind cerul, încercă, precum făcuse leitul,

să pună un pariu cu el însu"i. Nu asupra e(istenţei lui )umne!eu, căci de aceasta nu se îndoia,ci asupra rostului lui în lume.

3rii munţii, apoi pămîntul care a fi secătuit de o secetă #rea — a"a cum spusese în#erul )omnului — dar care mai păstra puţin din răcoarea ploilor bo#ate care-& udaseră ani în "ir. 3rii torentul $erit, care în curînd aea să sece "i el. î"i luă rămas bun de la lume cuardoare si respect si se ru#ă )omnului să-& ia cînd îi a eni ceasul.

:ncercă să #$icească care este raţiunea lui de a fi, dar nu află răspunsul.'e #îndi încotro ar trebui s-o pornească si se simţi capti ca într-un asediu.

+ doua !i a face cale întoarsă si se a preda, de"i frica de moarte pusese din noustăpînire pe el.:ncercă să se îneselească la #îndul că maiputea să se bucure de iaţă cîtea ceasuri, în

!adar, î"i dădu seama că omul nu are aproape niciodată puterea de a lua o $otărîre.

Page 8: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 8/82

2lie se tre!i a doua !i "i prii din nou spre apa $eritului.îine, sau peste un an, a rămîne doar o fîsie de nisip fin "i pietre de rîu. ei mai

bătrîni ar continua să-& numească $erit "i poate ar e(plica călătorului rătăcit că =locul căutatse află pe malul rîului care trece prin apropiere>. ălătorii ar a%un#e la locul cu pricina, ar

prii pietrele rotunde "i nisipul fin "i "i-ar spune =2a te uită, pe-aici c$iar a trecut cînda oapă.> )ar, sin#urul lucru important la un rîu, "uoiul de apă, nu mai era acolo pentru a stin#esetea trecătorului.

<i sufletul omului, întocmai ca pîraiele si plantele, aea neoie de un soi de ploaiesperanţă, credinţă, raţiune de a fi. înd acestea lipsesc, sufletul moare, de"i trupul continuă sătrăiască. *amenii ar putea atunci spune =2a te uită, în acest trup c$iar a trăit cinea.>

Nu era momentul potriit pentru asemenea #înduri. î"i aduse din nou aminte de cespusese leitul înainte de a părăsi #ra%dul ce rost aea să mori de atîtea ori, cînd puteai sămori numai o dată; Nu trebuia decît să a"tepte apariţia #ăr!ilor 2!abelei. 'i or eni, fără

 îndoială, căci nu prea aea unde fu#i din 1alaad9 răufăcătorii se duceau, întotdeauna, spredesert, unde erau #ăsiţi morţi în cîtea !ile, sau spre $erit, unde, în cele din urmă, eraucapturaţi.

)eci, în curînd, #ăr!ile î"i or face apariţia. 2ar el se a bucura să le adă.ău cîtea în#$iţituri din apa cristalină care-i cur#ea la picioare, î"i spălă faţa "i căută un

loc umbros, unde să se a"e!e în a"teptarea urmăritorilor. 6n om nu poate lupta împotriadestinului. 5l, unul, încercase "i pierduse.

)e"i preoţii considerau că s-a născut proroc, el se $otărîse să lucreze într-un atelier detîmplărie. )umne!eu însă îl readusese pe drumul Lui.

Nu era sin#urul care încercase să nesocotească iaţa pe care )umne!eu le-o$ără!e"te oamenilor pe 3ămînt. +usese un prieten, cu o oce splendidă, pe care părinţii nu-& lăsaseră să deină cîntăreţ, socotind că era o profesiune de!onorantă pentru familie. 6na

dintre prietenele lui din copilărie dansa minunat, dar părinţii n-au lăsat-o să-"i urme!etalentul, căci ar fi putut fi c$emată la curte si cine "tie cît ar fi rămas la putere acela"isueran. 'i-apoi, atmosfera de la palat era considerată otrăită de păcate "i du"mănie, ne-lăsîndu-i fetei nici o "ansă de a se mărita bine.

=*mul se na"te pentru a-"i trăda destinul.> )umne!eu ne picură în suflete doar isuriimposibile.

=)e ce;>3oate pentru că tradiţiile trebuie păstrate.)ar acesta nu era răspunsul potriit. =Locuitorii Libanului sînt mai aansaţi ca noi,

tocmai pentru că au nesocotit tradiţia nai#atorilor. +runci cînd toată lumea folosea acela"itip de ase, ei s-au $otărît să construiască cea nou. ulţi si-au pierdut iaţa pe mare, dar

si-au perfecţionat corăbiile si acum sînt stăpînii comerţului pe mare. +u plătit un preţ con-siderabil pentru a se adapta, dar a meritat.>

3oate că omul î"i trădea!ă destinul pentru că )umne!eu nu-i mai stă prin prea%mă.Ne-a sădit în suflete isuri dintr-o reme în care totul era cu putinţă "i a plecat să se

 în#ri%ească de alte treburi. Lumea s-a sc$imbat, iaţa a deenit mai #rea, dar )omnul nu s-amai întors să sc$imbe isurile oamenilor.

)umne!eu era departe. )ar, dacă î"i trimitea încă în#erii să orbească cu prorocii, înseamnă că mai aea cîte cea de făcut pe-aici. <i-atunci, care să fie răspunsul;

=3oate că părinţii no"tri au #re"it si se tem să nu comitem "i noi acelea"i #re"eli. 'au,poate n-au #re"it niciodată "i atunci nu "tiu cum să ne sfătuiască la neoie.>

'imţea că se apropie.3îrîul cur#ea alături, cîţia corbi se roteau pe cer, iar plantele se încăpăţînau să crească în terenul nisipos "i sterp. )acă ar fi stat să asculte ce le spuneau străbunii, ce-ar fi au!it;

=3îrîule, caută alt loc în care soarele să se poată o#lindi în apele tale cristaline, căci,pînă la urmă, desertul te a în#$iţi>, ar #răi un !eu al apelor, dacă ar e(ista a"a cea.

Page 9: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 9/82

=orbilor, eţi #ăsi mai multă $rană în păduri, decît între stînci "i nisipuri>, ar fi spus un!eu al păsărilor. =oi, plantelor, aruncafi-ă sămînţa departe de acest loc, pentru că lumeaeste plină de pămînturi fertile "i umede, unde eţi creste mai frumoase>, ar fi spus !eulflorilor.

)ar, atît $eritul cît "i plantele sau corbii — iată, unul a poposit în apropiere —

aeau cura%ul să făptuiască ceea ce alte rîuri, păsări sau flori ar considera că e cu neputinţă.2lie se uită în oc$ii corbului. — înăţ, îi spuse el păsării. )e"i ucenicia nu-mi e de nici un folos, căci sînt

condamnat la moarte. — +i ă!ut cît e de simplu totul, păru să-i răspundă corbul. Nu trebuie decît să ai cura%.2lie rîse la #îndul că pusese acele orbe pe seama corbului. 5ra un %oc distracti pe

care-& înăţase de la o brutari ţa si se $otărî să continue. 5l punea întrebările "i tot el î"irăspundea, ca un eritabil înţelept.

:ntre timp, corbul î"i luă !borul, iar 2lie rămase să-i a"tepte pe soldaţii 2!abelei, pentrucă era de a%uns să mori o sin#ură dată.

?iua trecu fără alte întîmplări. *are uitaseră că principalul du"man al !eului aal era încă în ia"a% De ce nu eneau după el de reme ce 2!abela "tia unde se află;

=3entru că i-am ă!ut oc$ii "i "tiu că este o femeie de"teaptă. )acă as muri, a" deeniun martir al )omnului. )acă rămîn un biet fu#ar, toţi mă or considera un las care nu credenici el în ce spune.>

)a, aceasta era strate#ia prinţesei.

3uţin înainte de căderea nopţii, un corb — oare era acela"i; — poposi pe crean#a pecare-& !ărise de dimineaţă. +dusese în cioc o bucăţică de carne pe care o lăsă să cadă.

* adeărată minune pentru 2lie. +ler#ă sub copac, apucă carnea "i o mîncă. Nu "tia deunde o adusese si nici nu-& interesa9 important era să-"i astîmpere foamea.

i"carea lui repe!ită nu puse corbul pe fu#ă.=3asărea aceasta "tie că oi muri de foame aici>, î"i spuse 2lie. =î"i $răne"te pradapentru a se bucura de un înat mai #ras.>

<i !zabela întărea credinţa oamenilor în aal, poestind despre fu#a lui 2lie.6n timp rămaseră, omul "i pasărea, priindu-se în tăcere. 2lie î"i aminti iar de %ocul de

dimineaţă. — i-ar plăcea să orbesc cu tine, corbule. +!i dimineaţă m-am #îndit că sufletul are

neoie de $rană. )acă al meu n-a murit încă de foame, înseamnă că mai are cea de spus.3asărea rămase nemi"cată.

 — 'i dacă are cea de spus, eu trebuie să-& ascult. 3entru că nu mai am pe nimenialtcinea cu care să orbesc.

Lăsîndu-si ima#inaţia să !burde în oie, 2lie î"i înc$ipui că el este corbul. — e rea )umne!eu de la tine; se întrebă pe sine în locul corbului. — rea ca eu să fiu proroc. — +"a ţi-au spus preoţii. )ar, poate că )umne!eu nu dore"te acest lucru. — a da, este oia Lui. La mine în atelier mi s-a arătat un în#er "i mi-a spus să mer# să

orbesc cu +$ab. 1lasurile pe care le au!eam cînd eram copil... — ... toţi copiii aud #lasuri, îl întrerupse corbul. — )ar nu oricine ede un în#er, spuse 2lie.)e data aceasta, corbul nu mai răspunse. )upă un timp, pasărea, sau mai bine !is propriul

său suflet care delira din pricina soarelui fierbinte si a pustietăţii, rupse tăcerea.

 —:ţi aminte"ti de brutăriţă; se întrebă sin#ur.2lie î"i amintea, îl ru#ase să-i facă ni"te tăi. în timp ce el îi îndeplinea ru#ămintea, o au!i

spunînd că munca lui este un mod de a e(prima pre!enţa 2ui )umne!eu.

Page 10: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 10/82

 — )upă felul în care lucre!i la tăile mele, cred că "i tu simţi acela"i lucru. 3entru că!îmbe"ti în timp ce lucre!i.

Femeia împărţea fiinţele omene"ti în două cate#orii. 6nii se bucurau, iar alţii se plîn#eau deceea ce aeau de făcut. +ce"tia din urmă susţineau că blestemul aruncat de )umne!eu asupralui +dam era sin#urul adeăr8 blestemat a fi pămîntul pentru tine. &u mare osteneală te ei hrăni

din el, în toate zilele ie"ii tale. Nu lucrau cu bucurie si nu se bucurau de !ilele de sărbătoare în carele era dat să se odi$nească. Foloseau spusele )omnului drept scu!ă pentru ieţile lor ser-băde "iuitau că tot 5l îi spusese lui 7oise8 Domnul Dumnezeul tău î"i a dărui toate roadele pămîntului, pecare "i-l dă "ie în stăpînire, ca să fie al tău.

 ' )a, îmi amintesc de femeia aceea. +ea dreptate, îmi plăcea să lucre! în atelier. Fiecaremasă "i fiecare scaun care ie"eau din mîna mea mă făceau să înţele# "i să iubesc iaţa. +bia acum

 îmi dau seama. Femeia mi-a spus să orbesc cu lucrurile pe care le fac "i că oi edea cu uimire cămesele "i scaunele sînt în stare să-mi răspundă, pentru că îmi puneam tot sufletul în lucrarea mea "iprimeam în sc$imb înţelepciunea.

 — )acă n-ai fi lucrat ca tîmplar, n-ai fi putut să pui suflet în lucrările tale, să te prefaci într-un corb care orbe"te "i să înţele#i că e"ti mai bun "i mai înţelept decît credeai, eni răspunsul.3entru că acolo, în atelier, ai descoperit sfinţenia care se află în toate cîte e(istă.

 — :ntotdeauna mi-a plăcut să mă prefac că stau de orbă cu mesele "i scaunele mele.+sta n-a fost de a%uns; Femeia aea dreptate. înd orbeam cu ele îmi eneau idei care înaintenu-mi trecuseră niciodată prin cap. )ar, tocmai cînd am început să înţele# că puteam să-&slu%esc pe )umne!eu si în acest fel, mi s-a arătat în#erul "i cuno"ti restul poe"tii.

 — :n#erul ţi s-a arătat pentru că erai pre#ătit, îi răspunse corbul. — 5ram un tîmplar priceput. — +ceasta nu era decît o parte din ucenicia ta. înd omul î"i urmea!ă destinul, e neoit

uneori să apuce pe alt drum. +lteori, împre%urările sînt mai puternice "i e silit să se resemne!e "i săcede!e. oate astea fac parte din ucenicie.

2lie asculta atent ce-i spunea sufletul. — )ar nimeni nu trebuie să nesocotească ceea ce-si dore"te. $iar dacă în unele clipecrede că lumea si ceilalţi sînt mai puternici. +cesta e secretul să nu renunţi.

 — Nu m-am #îndit niciodată să fiu proroc, spuse 2lie. — a da. )ar ai fost conins că nu e posibil. 'au că e periculos. 'au că nu e înţelept. 2lie se

ridică în picioare. — )e ce îmi spun lucruri pe care nu reau să le aud; stri#ă el.'periată, pasărea î"i luă !borul.

orbul se întoarse în dimineaţa următoare. 2n loc să reia discuţia, 2lie începu să-&studie!e. 3asărea reu"ea mereu să se $rănească si să-i aducă "i lui cîtea resturi.

* misterioasă prietenie se le#ă între cei doi si 2lie începu să îneţe tot felul de lucruri dela corb. +stfel, î"i dădu seama că dacă pasărea reu"ea să #ăsească de mîncare în desert, "i el armai putea supraieţui cîtea !ile dacă a face acela"i lucru. înd corbul se rotea în cerc, 2lie "tiacă prada se află în apropiere, aler#a la locul respecti "i încerca s-o prindă. La început, multedintre micile animale care trăiau în împre%urimi i!buteau să scape, dar cu timpul căpătăe(perienţă "i prinse me"te"u#ul de a le captura. Folosea ca lance cîte o ramură de  copac, săpacapcane pe care le acoperea cu un strat subţire de cren#uţe si nisip. înd prindea prada, 2lie o

 împărţea cu corbul si păstra o bucată ca momeală.'in#urătatea în care trăia îi părea însă foarte #reu de suportat, a"a că se $otărî să seprefacă din nou că orbe"te cu pasărea.

 — ine e"ti tu; îl întrebă corbul.

Page 11: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 11/82

 — 'înt un om care "i-a #ăsit lini"tea, îi răspunse 2lie. 3ot trăi în de"ert, am #ri%ă de mine "imă minune! de ne#răita frumuseţe a creaţiei diine. +m descoperit că am un suflet mai bundecît credeam.

ei doi continuară să îne!e împreună si astfel mai trecu o lună. într-o noapte cînd î"isimţea sufletul #reu de tristeţe, $otărî să se întrebe din nou

 — ine e"ti tu; — Nu "tiu.

'e mai scurse un pătrar de lună. 2lie î"i simţea trupul mai puternic "i mintea mailimpede, în noaptea aceea se întoarse spre corbul care se odi$nea pe crean#a lui dintotdeauna"i răspunse la întrebarea pe care si-o pusese cu cîta timp în urmă

 — 'înt un proroc. +m ă!ut un în#er în timp ce lucram si nu mă pot îndoi de ce sînt în stare, c$iar dacă toţi oamenii din lume ar susţine contrariul. +m proocat un masacru înţara mea, pentru că am sfidat-o pe iubita re#elui meu. răiesc în de"ert — la fel de bine cumtrăiam înainte în atelierul meu — pentru că inima m-a înăţat că un om trebuie să treacă prinmai multe etape pentru a-si putea împlini destinul.

 — )a, acum "tii cine e"ti, #răi corbul.'eara, cînd 2lie se întoarse de la înătoare, ru să bea puţină apă, însă descoperi că

pîrîul $erit secase. 5ra atît de obosit încît se duse la culcare.:n#erul pă!itor, care nu-& mai i!itase de mult, i se arătă în is "i îi spuse

 — :n#erul )omnului i-a orbit sufletului tău "i i-a poruncit

 (leacă din locurile acestea, îndreaptă-te spre răsărit #i te ascunde pe malul torentului &herit,care este în fa"a !ordanului. Apă ei bea din acclpmu, iar mmcare am poruncit corbilor să-"i aducăacolo.

 ' 'ufletul meu &-a ascultat, !ise 2lie în somn. — +tunci tre!este-te, pentru că în#erul )omnului îmi spune să mă îndepărte!, căci reasă-ţi orbească.

2lie sări ca ars, plin de spaimă. e se întîmplase;)e"i era noapte, locul se umplu de lumină si în#erul )omnului î"i făcu apariţia.

 — e te-a adus pe aceste melea#uri; îl întrebă în#erul. — u m-ai adus. — Nu e adeărat. 2!abela "i soldaţii ei te-au #onit. 'ă nu uiţi asta, căci misiunea ta este

să-& ră!buni pe )omnu@ )umne!eul tău. — 'înt proroc, căci te ăd "i-ţi aud #lasul, spuse 2lie. )e mai multe ori m-am ră!#îndit, toţi

oamenii fac asta. )ar sînt #ata să mă duc la 'amaria "i s-o distru# pe 2!abela.

 — Ai-ai aflat drumul, dar nu poţi distru#e înainte să îneţi să reconstruie"ti.2ată care-i porunca

Scoală si du-te la Sarepta )idonului #i #ezi acolo, căci iată am poruncit unei femei ădue să tehrănească.

2n dimineaţa următoare, 2lie ru să-si ia rămas bun de la corb. )ar pasărea, pentru primadată de cînd trăia pe malul $eritului, nu se arătă.

2lie merse cîtea !ile pînă a%unse în alea unde se afla ora"ul 'arepta, pe care locuitorii

 îl numeau +Bbar. +%uns la capătul puterilor, iată că i se arată o femeie în straie ne#re, careaduna reascuri. 3e %os cre"teau doar plante tîrîtoare, a"a că femeia trebuia să semulţumească cu cîtea re%uri uscate.

 — ine e"ti tu; o întrebă el.Femeia îl prii pe străin, fără să înţelea#ă prea bine ce spune.

Page 12: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 12/82

 — +du-mi o cană cu apă ca să beau, îi spuse 2lie. +du-mi si o bucată de pîine.Femeia puse reascurile %os, dar nu spuse nimic.

 — Nu-ţi fie teamă, insistă 2lie. 'înt sin#ur, mort de foame si de sete "i n-am putere săfac rău nimănui.

 — Nu e"ti de-aici, desc$ise ea #ura în sfîr"it. )upă orbă, trebuie să fii din re#atul lui

2srael. N-ai de unde să "tii că n-am de nici unele. — 5"ti ăduă, a"a mi-a spus )omnul. 5u am "i mai puţin ca tine. )acă nu-mi dai de îndată să mănînc "i să beau, am să mor.

Femeia se sperie. )e unde "tia străinul acesta care e iaţa ei; — 5 ru"inos pentru un bărbat să ceară de mîncare unei femei, !ise ea, enindu-si în fire. — Fă ce te-am ru#at, îi spuse 2lie cu ultimele puteri. )e îndată ce mă oi în!drăeni, oi

munci pentru tine. Femeia rîse. — +cum cîtea clipe ai #răit un adeăr sînt o femeie ăduă care si-a pierdut

bărbatul plecat pe o corabie din ţara sa. N-am ă!ut în iaţa mea oceanul, dar "tiu că este caun de"ert care-i ucide pe cei care-& sfidea!ă...

<i continuă — +cum, însă, spui un neadeăr. iu este aal pe +l incilea unte, n-am nimic de

mîncare, în afară de o mînă de făină într-un as "i puţin untdelemn într-un ulcior.2lie ă!u linia ori!ontului clătinîndu-se "i înţelese că aea să le"ine. +dunîndu-si

ultimele forţe, o imploră din nou — Nu "tiu dacă cre!i în ise, cum nu "tiu nici eu dacă să cred. )ar )omnul mi-a spus

că oi a%un#e aici "i te oi întîlni. )e mai multe ori m-a făcut să mă îndoiesc de %udecata 'a,dar, niciodată de e(istenţa 'a. )umne!eul lui 2srael mi-a poruncit să-i spun femeii pe care ooi intîlni la 'arepta

făina din asul tău nu a scădea #i untdelemnul din ulcior nu se a împu"ina, pînă în ziua în care

a da Domnul iar ploaie pe pămînt.:nainte să e(plice cum s-ar putea înfăptui o asemenea minune, 2lie le"ină.Femeia prii 2a bărbatul prăbu"it la picioarele ei. <tia că )umne!eul lui 2srael nu era decît

o superstiţie9 !eii fenicieni erau mai puternici si făcuseră din poporul ei unul din neamurilecele mai respectate din lume. 'e simţea însă mulţumită. )e atîta amar de reme trăia din milaaltora si, iată, acum, pentru prima dată un bărbat aea neoie de ea. +sta o făcea să se simtămai puternică. 2ată că e(istă alţii mai amărîţi.

 — )acă mă roa#ă si pe mine cinea, înseamnă că totu"i nu sînt fiinţa cea maineînsemnată de pe pămînt, se #îndi ea.

 — +m să fac ce m-ai ru#at ca să-ţi alin suferinţa. +m răbdat si eu de foame "i "tiu cît e

de umilitor.'e duse acasă si se întoarse cu o bucată de pîine "i o cană cu apă. 'e lăsă în #enunc$i,

spri%ini capul străinului pe piept "i începu să-i înmoaie bu!ele în apă. în cîtea minute, el î"ieni în fire.

:i întinse bucata de pîine si 2lie o mîncă în tăcere, contemplînd alea, trecătorile "imunţii cu piscurile profilîndu-se măreţe pe cer. 2lie putea să adă !idurile ro"ii ale cetăţii'arepta dominînd alea.

 — 3rime"te-mă în casa ta, căci sînt urmărit în ţara mea, îi spuse 2lie. — e crimă ai comis; îl întrebă ea. — 'înt un proroc al )omnului. 2!abela a poruncit să fie omorîţi toţi cei care refu!ă să

se înc$ine !eilor fenicieni. — e îrstă ai; — )ouă!eci "i trei de ani, îi răspunse 2lie.

Page 13: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 13/82

5a îl prii cu milă pe tînărul din faţa sa. +ea părul lun# "i murdar "i î"i lăsase barbarară să crească, de parcă ar fi rut să pară mai în îrstă. um ar fi putut un amărît ca acestasă se măsoare cu cea mai puternică prinţesă din lume;

 — )acă e"ti du"manul 2!abelei, e"ti "i du"manul meu. 5a este prinţesa din 'idon acărei misiune a fost să se căsătorească cu re#ele tău pentru a ă conerti neamul la adeărata

credinţă. +"a spun cei care au cunoscut-o.+rătă, apoi, spre unul dintre piscurile ce dominau alea — ?eii no"tri î"i au lăca"ul, de multe #eneraţii, în îrful celui de-+l incilea unte "i

ei ne-au adus pacea în ţară, în reme ce 2sraelul trăie"te în ră!boaie "i suferinţă. um maiputeţi să credeţi în )umne!eu 6nul; Lăsaţi-o pe 2!abela să sfîr"ească ce are de făcut "i eiedea că a domni pacea "i în cetăţile oastre.

 — 5u am au!it #lasul )omnului, răspunse 2lie. oi însă n-aţi urcat niciodată pe +lincilea unte, să edeţi ce se află acolo.

 — ine suie pe munte e ucis de focul po#orît din ceruri. ?eilor nu le plac intru"ii.'e opri din orbă si aduse aminte că în noaptea dinainte îi apăruse în is o lumină

foarte intensă "i că din mi%locul ei se au!ise un #las spunînd =3rime"te-& la tine pe străinul cete a căuta.>

 — 2a-mă la tine acasă, n-am unde să dorm, insistă 2lie. — Ai-am mai spus că sînt săracă, abia îmi duc !ilele împreună cu fiul meu. — )omnul te-a ales ca să mă prime"ti, 5l nu-i părăse"te pe cei ce îl iubesc, îndepline"te-

mi ru#a "i oi munci în casa ta. 'înt tîmplar, "tiu să lucre! lemnul de cedru "i-mi oi #ăsi delucru. +stfel, )umne!eu prin mîinile mele î"i a ţine promisiunea

făina din asul tău nu a scădea #i untdelemnul din ulcior nu se a împu"ina, pînă în ziua încare a da Domnul ploaie din nou pe pămînt.

 —- $iar să reau, n-am cum să te plătesc. — Nu e neoie. )umne!eu a aea #ri%ă de noi.

ulburată de isul de peste noapte, "i cu toate că "tia că străinul era du"manul prinţeseidin 'idon, femeia se $otărî să-& primească.

ecinii obserară imediat pre!enta lui 2lie. începură s-o orbească de rău pe ăduacare primise în casă un străin, nesocotind memoria soţului — un erou care-si dăduse iatape mare, pentru a face să prospere căile comerciale ale fenicienilor.

+flînd toate astea, ădua încercă să le e(plice că era orba de un proroc din 2srael,epui!at de foame si de sete. 'i a"a se duse estea că un proroc israelit, căutat de L!abela, se

ascundea în cetate. * comisie se înfăţi"ă la preot. — +duceţi-& pe străin în faţa mea, porunci el.+"a făcură. )upă-amia!ă, 2lie fu adus în faţa omului care — împreună cu #uernatorul si

cu "eful militar — conducea toate treburile din +Bbar. — e cauţi aici; Nu "tii că e"ti du"manul nostru; îl întrebă preotul. — imp de mulţi ani am făcut ne#oţ cu Libanul, ă respect poporul "i obiceiurile. ă

aflu aici pentru că în 2srael sînt urmărit. — unosc motiul, spuse preotul. +i fu#it din cau!a unei femei; — * socotesc cea mai frumoasă femeie pe care am ă!ut-o în iaţa mea, de"i n-am !ărit-

o decît cîtea clipe. )ar are o inimă de piatră si, în spatele oc$ilor ei er!i, se ascunde cel

mai mare du"man al ţării mele. N-am fu#it, ci a"tept momentul potriit pentru a mă întoarce.3reotul i!bucni în rîs.

 — )acă a"tepţi un astfel de moment, pre#ăte"te-te să-ţi petreci tot restul !ilelor în+Bbar. Nu sîntem în ră!boi cu ţara ta9 tot ce dorim este să răspîndim adeărata credinţă, prin

Page 14: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 14/82

mi%loace pa"nice, în toată lumea. Nu rem să repetăm atrocităţile pe care le-aţi comis cînd -aţi stabilit în anaan.

 — +sasinarea prorocilor este un mi%loc pa"nic; — )oar tăindu-i capul, uci!i monstrul. 3oate că mor ni"te oameni, dar ră!boaiele

reli#ioase or înceta pentru totdeauna. <i după cîte mi-au poestit ne#ustorii, un proroc pe

nume 2lie a proocat toate astea, iar apoi a fu#it.3reotul îl ţinti cu priirea "i continuă — 'eamănă cu tine. — 5u sînt acela, îi răspunse 2lie. — Foarte bine "i bun enit în cetatea +Bbar. înd a trebui să-i cerem cea 2!abelei, îi

om da în sc$imb capul tău, cea mai preţioasă monedă pe care o aem. 3înă atunci, caută-ţi delucru "i înaţă să trăie"ti din munca ta, căci aici n-aem loc pentru proroci.

ocmai se pre#ătea să plece, cînd preotul adău#ă — 'e pare că o tînără din 'idon are mai multă putere decît )umne!eul 6nic, pe care-&

slu%e"ti tu. 2-a !idit lui aal un altar, iar bătrînii preoţi în#enunc$ea!ă acum în faţa lui. — otul se întîmplă din oia )omnului, #răi pro-rocul. în iaţa noastră apar neca!uri

de care nu ne putem feri. însă totul are un moti. — are e acest moti; — 5 o întrebare la care n-aem răspuns înainte sau cît timp sîntem supu"i încercărilor.

)oar după ce le-am înins, le înţele#em rostul.

)upă plecarea lui 2lie, preotul trimise după comisia care îl i!itase de dimineaţă. — N-aeţi de ce ă teme, le spuse preotul. *biceiurile noastre ne obli#ă să le oferim

adăpost străinilor, în plus, aici se află sub suprae#$ere, îl putem urmări pas cu pas. el maibun mod de a cunoa"te "i nimici un du"man este să te prefaci că-i e"ti prieten. La momentulpotriit îl om preda 2!abelei si ora"ul nostru a primi aur "i daruri. 3înă atunci, să înăţăm

cum să-i ucidem ideile, căci deocamdată nu "tim decît să-i ucidem trupul.u toate că 2lie era slu%itorul )umne!eului 6nic "i un potenţial du"man al prinţesei2!abela, preotul porunci să i se respecte dreptul la a!il. uno"teau cu toţii tradiţia strămo"ilordacă un cetăţean refu!a să-i dea adăpost unui călător, la fel aeau să păţească "i fiii cetăţii. 'icum cea mai mare parte a locuitorilor +Bbarului aeau urma"i pe care flota comercială aţării îi răspîndise pretutindeni, nimeni nu îndră!nea să nesocotească le#ea ospitalităţii.

3e lîn#ă asta, merita să a"tepte cu răbdare !iua cînd capul prorocului ereu a aduce o#rămadă de aur.

:n seara aceea, 2lie luă cina împreună cu ădua "i fiul acesteia. <i cum prorocul israelitse transformase într-o marfă de aloare pentru iitor, cîţia ne#ustori trimiseră familieiăduei mîncare suficientă pentru o săptămînă întrea#ă.

 — 'e pare că )umne!eul lui 2srael se ţine de cuînt, spuse ădua. )e cînd a muritsoţul meu, masa noastră n-a mai cunoscut atîta bel"u#.

:ncetul cu încetul, 2lie se obi"nuia cu iaţa din 'a-repta. a toţi oamenii locului, "i el îispunea acum +Bbar. îi cunoscu mai bine pe #uernator, pe comandantul #arni!oanei, pepreot si pe me"terii sticlari, renumiţi în toată re#iunea. înd era întrebat ce căuta acolo, nu seferea să spună adeărul în 2srael, 2!abela îi omora pe toţi prorocii.

 — 5"ti un trădător de ţară "i un du"man al Feniciei, i se spunea. )ar noi sîntem neam dene#ustori si "tim că un om, cu cît este mai periculos, cu atît a fi mai mare preţul pus pe capullui.

+"a trecură cîtea luni.

Page 15: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 15/82

La intrarea în ale, cîtea patrule asiriene î"i a"e!aseră corturile, dînd impresia că orsă rămînă un timp mai îndelun#at. 5ra un #rup mic de soldaţi care nu repre!entau oameninţare, dar comandantul îi ceru #uernatorului să ia măsuri.

 — Nu ne-au făcut nimic, spuse #uernatorul. 'înt probabil în reo misiune comercială, în căutarea unor căi mai bune pentru produsele lor. )acă or dori să ne folosească drumurile,

ne or plăti impo!ite care ne or face "i mai bo#aţi. )e ce să-i proocăm;3arcă pentru a înrăutăţi "i mai mult situaţia, fiul ăduei se îmbolnăi din senin.ecinii dădură ina pe pre!enţa străinului în casă si femeia îl ru#ă pe 2lie să plece. )ar el nuplecă, căci )omnul încă nu-& c$emase. +u început să circule !onuri, cum că acel străinstîrnise mînia !eilor de pe +l incilea unte.

Nu era #reu să ţii sub control armata "i să lini"te"ti populaţia în priinţa patrulelorstrăine, în sc$imb, boala nea"teptată a fiului ăduei îi aduse neca!uri #uernatorului înpriinţa lui 2lie.

* comisie formată din localnici eni să stea de orbă cu #uernatorul. — 2-am putea construi o casă israelitului dincolo de !idurile cetăţii, spuseră ei. în acest fel

nu încălcăm le#ea ospitalităţii, dar ne pă!im de mînia diină. ?eii nu sînt mulţumiţi de pre!enţaacestui om.

 — Lăsaţi-& în pace, le răspunse #uernatorul. N-am neoie de conflicte politice cu2sraelul.

 — um adică; întrebară localnicii. 2!abela îi înea!ă pe toţi prorocii )umne!eului 6nic sirea să-i omoare.

 — 3rinţesa noastră este o femeie cura%oasă si loială !eilor de pe +l incilea unte, însă,oricîtă putere ar căpăta, nu a fi niciodată ereică. îine poate să cadă în di!#raţie si atunci artrebui să înfruntăm mînia ecinilor no"tri. )acă ne purtăm bine cu un proroc de-al lor, ne ortrata cu bunăoinţă.

Localnicii plecară nemulţumiţi, pentru că preotul le spusese că, într-o bună !i, 2lie a fisc$imbat pe aur si daruri. )eocamdată însă, c$iar dacă #uernatorul nu aea dreptate, n-aeau ceface. *biceiul cerea ca familia #uernatorului să fie respectată.

:n depărtare, la #ura ăii, corturile ră!boinicilor asirieni începură să se înmulţească.

omandantul era nelini"tit, dar nu se bucura de spri%inul preotului si #uernatorului, încerca să-"i fină soldaţii în formă, de"i "tia că nici unul dintre ei, nici măcar bunicii lor, n-auseseră oca!ia să ia parte la reo luptă, în +Bbar, ră!boaiele ţineau de trecut, iar strate#iilecunoscute fuseseră depă"ite de te$nici "i arme noi, pe care alte ţări de%a le posedau.

 — +Bbarul si-a ne#ociat întotdeauna pacea, spunea #uernatorul. Nu ne or inada nicide data asta. La-să-i pe ceilalţi să se lupte între ei, noi enim cu arme mult mai puternice —banii. înd celelalte ţări se or fi distrus între ele, om intra în ora"ele lor si ne om indeprodusele.

1uernatorul reu"i să lini"tească populaţia în priinţa asirienilor, dar circulau !onurică israelitul atrăsese mînia !eilor asupra cetăţii +Bbar. 2lie deenea o problemă din ce în ce mai

serioasă.:ntr-o după-amia!ă starea copilului se înrăutăţi brusc. Nu se mai putea ţine pe picioare "i

nu mai recuno"tea nici măcar pe cei care eneau să-& adă. înainte de apusul soarelui, 2lie sifemeia în#enunc$eară lîn#ă patul copilului.

Page 16: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 16/82

 — )umne!eule +totputernic, care ai abătut să#eţile soldatului "i m-ai adus pînă aici,salea!ă-& pe acest copil. 5l n-a făcut nici un rău "i nu e inoat de păca tele mele si nici decele ale părinţilor săi. 'alea!ă-&, )oamne.

opilul stătea nemi"cat, bu!ele-i erau albe si oc$ii î"i pierduseră orice strălucire. — 4oa#ă-te la )umne!eul tău 6nic, implora femeia. 'înt mamă si simt că fiul meu e pe

moarte.2lie simţi neoia s-o ia de mînă si să-i spună că nu este sin#ură si că )umne!eu el+totputernic îl a au!i. 5ra proroc, acceptase acest lucru atunci, pe malul $eritului, siacum, în#erii sînt alături de el.

 — Nu mai am lacrimi să plîn#. )acă e neîndurător si trebuie să ia un suflet, să mă iape mine si să-& lase pe fiul meu să aler#e pe alea si pe stră!ile din +Bbar.

2lie făcu un efort suprem sa se concentre!e asupra ru#ăciunii, dar disperarea mamei eraatît de mare, încît cuprinsese totul în %ur si trecuse dincolo de pereţi si de u"i.

+tinse trupul copilului. Nu mai aea febră mare, ca în !ilele precedente, ceea ce erasemn rău.

3reotul trecuse pe la casa lor în dimineaţa aceea "i, a"a cum făcea de două săptămîni, îipusese copilului cataplasme cu plante pe faţă si pe piept, înainte de aceasta, femeile din+Bbar aduseseră tot felul de reţete de leacuri folosite de #eneraţii între#i "i a căror putere deindecare fusese doedită nu o dată. în fiecare seară ele se strîn#eau la poalele celui de +lincilea unte "i aduceau %ertfe, pentru ca sufletul copilului să nu-i părăsească trupul.

i"cat de cele ă!ute, un ne#ustor e#iptean în trecere prin ora" le oferi, fără nici unban, o pudră ro"ie foarte preţioasă, care trebuia amestecată în mîncarea copilului. 'e spuneacă medicii e#ipteni aflaseră c$iar de la !ei secretul obţinerii acelei pulberi.

:n tot acest timp 2lie se ru#ă fără încetare.)ar totul era în !adar.

 — <tiu de ce nu te-au #onit, spuse femeia cu o oce din ce în ce mai ră#u"ită de atîteanopţi de nesomn.<tiu că au pus un premiu pe capul tău "i că într-o bună !i ei fi trimis în 2srael în

sc$imbul unei cantităţi de aur. )acă-mi sale!i copilul, %ur pe aal si pe toţi !eii de pe +lincilea unte că nu ei fi prins niciodată. unosc cărări ascunse, de mult uitate "i îţi oiarăta cum să pleci din +Bbar, fără să fii ă!ut. 2lie tăcea.

 — 4oa#ă-te la )umne!eul 6nic, îl imploră din nou femeia. )acă-mi salea!ă copilul, %ursă-& rene# pe aal "i să mă înc$in Lui. +minteste-i că te-am adăpostit la neoie "i am îndeplinit întocmai porunca Lui.

2lie î"i reluă ru#a fierbinte. )eodată, copilul făcu o mi"care. — reau să plec de-aici, rosti băiatul cu #las pierit. *c$ii mamei prinseră a străluci de

fericire si lacrimile i se rosto#oleau pe obra%i. — Hai, copile. er#em unde rei tu, fă tot ce dore"ti să faci.2lie dădu să-& ia în braţe, dar băiatul îi îndepărtă mîna. — reau să mer# sin#ur, !ise.'e ridică încet si o porni spre u"ă. )upă cîţia pa"i însă, că!u ful#erat.2lie "i femeia se apropiară. ăiatul era mort.* clipă, rămaseră amîndoi muţi, apoi femeia începu să ţipe din toate puterile. — lestemaţi fie !eii "i cel ce mi-a luat copilulC lestemat fie omul care a adus

nenorocire casei meleC 'in#urul meu copil a muritC stri#a ea. +sta mi-e răsplata, pentru că amascultat porunca diină, pentru că am fost #eneroasă cu un străinC

ecinii au!iră stri#ătele ăduei si-& ă!ură pe băiat întins pe %os. Femeia continua să ţipe"i să-& loească pe proroc, care stătea nemi"cat în picioare, fără să sc$iţe!e nici cel mai mic#est de apărare. 2n timp ce femeile încercau s-o lini"tească pe ăduă, bărbaţii îl apucară pe2lie de braţe "i-& duseră pe sus la #uernator.

Page 17: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 17/82

 — *mul acesta a plătit cu rău binele ce i s-a făcut. + făcut ră%i în casa ăduei "i i-aomorît copilul. ?eii &-au blestemat "i noi îl adăpostim.

2sraelitul plîn#ea si se întreba =)e ce, )oamne, ai pedepsit pe această ăduă care afost bună cu mine; )acă i-ai luat băiatul, înseamnă că nu mi-am îndeplinit misiunea

 încredinţată si merit să mor.>

:n după-amia!a aceea se reuni consiliul cetăţii +Bbar sub conducerea preotului si#uernatorului. 2lie fu adus la %udecată. — +i răsplătit iubirea cu ură. 3entru aceasta, te condamn la moarte, spuse

#uernatorul. — $iar dacă alorea!ă un sac de aur capul tău, nu putem nesocoti mînia !eilor de pe +l

incilea unte, orbi preotul. +ltfel, nici cu tot aurul din lume nu om putea readuce pacea în această cetate.

2lie î"i plecă capul în pămînt. erita cele mai cumplite suferinţe, pentru că )omnul îlpărăsise.

 — +i să urci pe +l incilea unte, !ise preotul. +i să ceri îndurare !eilor mînio"i, iar ei îţi or trimite focul din ceruri să te mistuie. )acă n-o or face, înseamnă că doresc să facemdreptatea cu mîinile noastre. e a"teptăm la coborîre si ei fi e(ecutat mîine după ritualulnostru.

2lie cuno"tea bine e(ecuţiile rituale se smul#ea inima din pieptul condamnatului "i ise tăia capul. redinţa populară spunea că un om fără inimă nu poate intra în rai.

 — )e ce m-ai ales pe mine, )oamne; stri#a el, de"i "tia că cei din %ur nu înţele#eaudespre ce ale#ere orbe"te. Nu e!i că nu pot împlini tot ce mi-ai poruncit;

Nu primi nici un răspuns.

ărbaţii "i femeile din +Bbar mer#eau în urma #rupului de soldaţi, care-& conduceaupe israelit spre +l incilea unte. 'tri#au orbe de ocară si aruncau cu pietre. u mare#reutate reu"iră soldaţii să ţină în frîu mulţimea furioasă. )upă o %umătate de oră de drum,sosiră la poalele muntelui sfînt.

1rupul se opri în faţa altarelor, unde poporul obi"nuia să a"e!e ofrandele si %ertfele si să-

"i spună dorinţele "i ru#ăciunile. u toţii "tiau poesti despre uria"ii care ar fi trăit în acestelocuri "i î"i aminteau de cei care, pentru că sfidaseră porunca, fuseseră mistuiţi de focul trimisdin ceruri. ălătorii care traersau alea în timpul nopţii se %urau că au!iseră rîsetele !eilor si!eiţelor care benc$etuiau sus pe culmi.

$iar dacă nu se "tia e(act dacă tot ce se spunea era adeărat, nimeni nu îndră!nea să-isfide!e pe !ei.

 — i"că, spuse un soldat, împun#îndu-& pe 2lie cu îrful lancei. el ce omoară un copil,merită cea mai #rea dintre pedepse.

2lie pă"i pe pămîntul inter!is si începu să urce coasta. )upă ce a%unse destul de departepentru a nu mai au!i stri#ătele celor din +Bbar, se a"e!ă pe o piatră "i începu să plîn#ă dinseara aceea petrecută în atelier, cînd fusese încon%urat de be!na străbătută de luminiţestrălucitoare, le adusese numai nenorociri celor din %ur.

Page 18: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 18/82

)omnul î"i pierduse prorocii din 2srael si cultul !eilor fenicieni deenise, probabil, simai puternic. 2n prima noapte petrecută pe malul fluiului $erit, 2lie cre!use că )umne!eu îlalesese pentru a face din el un martir, a"a cum făcuse cu atîţia alţii.

înd colo, )omnul îi trimisese un corb, pasăre considerată pia!ă rea, care îl $rănise pînăce apele $e-ritului secaseră. )e ce un corb "i nu un porumbel, sau un în#er; *are totul nu era

decît $alucinaţia unui om care dorea să-"i alun#e teama sau care stătuse prea mult cu capul însoare; 2lie nu mai era si#ur de nimic poate că 4ăul î"i #ăsise unealta "i aceasta era c$iar el. )ece îl trimisese )umne!eu în +Bbar, în loc să-& lase să se întoarcă s-o omoare pe prinţesa carefăcuse atîta rDu neamului său;

'e simţise ca un la", dar urmase porunca primită. 'e străduise să se obi"nuiască cuacel popor ciudat, bineoitor, dar care aea cu totul alte obiceiuri. ocmai cînd credea că e pecale să-"i împlinească destinul, fiul ăduei murise.

 =)e ce eu;>

'e ridică în picioare si făcu cîţia pa"i, pînă ce se pomeni înăluit de ceaţa care plutea peîrful muntelui. 3utea să profite de ceaţă "i să fu#ă de urmăritori, dar ce rost aea; 'e săturasesă fu#ă "i "tia că nu-si a #ăsi niciodată locul. $iar dacă acum ar fi scăpat, ar fi dus blestemulcu el în alt ora", proocînd mereu alte nenorociri. 3este tot unde s-ar fi dus, &-ar fi urmăritumbra celor morţi. ai bine îi lăsa să-i smul#ă inima "i să-i taie capul.

ai făcu un popas în mi%locul cetii. +ea de #înd să mai întîr!ie puţin, pentru caoamenii să creadă că a urcat pînă în îrful muntelui si apoi să coboare si să se predeaurmăritorilor.

=Focul din cer>. 3e mulţi îi omorîse, dar 2lie se îndoia că )omnul fusese cel care &-atrimis, în nopţile fără lună, străful#era bolta, apărînd si dispărînd într-o clipă. 3oate mistuia.3oate omora instantaneu, fără durere.

'e lăsă întunericul "i ceaţa se risipi. 3utea !ări alea "i luminile din +Bbar si focurile

din tabăra asirienilor. +u!i lătratul dinilor "i cîntecul de luptă al ră!boinicilor.='înt pre#ătit>, î"i spuse. =+m înţeles că sînt proroc "i am făcut ce am putut. )ar am#re"it, si acum )umne!eu are neoie de altcinea.>

+tunci asupra lui se po#orî o lumină.=Focul din ceruriC>Lumina se opri în faţa lui "i o oce spuse — 'înt în#erul )omnului.2lie în#enunc$e "i-"i lipi fruntea de pămînt. — Ne-am mai ă!ut "i întotdeauna ţi-am ascultat porunca, îi răspunse 2lie, fără a-"i

ridica priirile. +m semănat numai durere pe unde am trecut.:n#erul spuse

 — înd te ei întoarce în cetate, roa#ă-te de trei ori ca băiatul să se întoarcă printre ceiii. )omnul îţi a asculta a treia ru#ă.

 — )e ce să fac acest lucru; — :ntru slaa )omnului. — $iar dacă acest lucru se a înfăptui, m-am îndoit de%a de mine "i nu mai sînt

demn de misiunea încredinţată, spuse 2lie. — *rice om are dreptul de a se îndoi de misiunea lui "i de a o părăsi din cînd în cînd9

nu trebuie însă s-o uite. ine nu se îndoie"te de sine este demn de dispreţ, căci are încredereoarbă în puterile sale "i păcătuie"te prin trufie. )ar binecuîntat este cel ce trece prinmomente de îndoială.

 — $iar adineauri, ai ă!ut, m-am îndoit că ai fi trimisul )omnului. — )u-te "i fă ce-ţi spun.

recu cea timp, pînă ce 2lie a%unse %os. 1ăr!ile îl a"teptau la locul %ertfelor, însămulţimea de%a se întorsese în +Bbar.

Page 19: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 19/82

 — 'înt pre#ătit să mor, !ise el. +m cerut îndurare !eilor de pe +l incilea unte si eimi-au dat poruncă ca, înainte să-mi dau du$ul, să trec pe la casa ăduei care m-a #ă!duit "is-o ro# să aibă milă de sufletul meu.

'oldaţii îl însoţiră pînă la intrarea în cetate "i apoi se înfăţi"ară la preot, pentru a-itransmite ce ceruse israelitul.

 — :ţi oi îndeplini dorinţa, i se adresă preotul pri!onierului. )acă ai cerut iertare!eilor, trebuie să-i ceri iertare "i femeii. a să nu fu#i, ei fi însoţit de patru soldaţi înarmaţi. 'ănu-ţi înc$ipui însă că ei putea s-o conin#i să ne roa#e să-ţi cruţăm iaţa. La reărsatul!orilor, te om e(ecuta în mi%locul pieţei.

3reotul ar fi rut să "tie ce ă!use pe culme, dar răspunsul s-ar fi putut să-&surprindă "i nu oia să se dea de #ol în faţa soldaţilor. ăcu deci, dar i se păru bună ideea ca2lie să ceară public iertare9 astfel, nimeni nu s-ar mai fi îndoit de puterea !eilor de pe +2incilea unte.

2lie împreună cu soldaţii a%unseră pe străduţa sărăcăcioasă, unde î"i #ăsise adăposttimp de cîtea luni. asa ăduei aea ferestrele "i poarta desc$ise, pentru ca, a"a cumspunea credinţa populară, sufletul copilului să poată ie"i, pentru a se duce să locuiască

 împreună cu !eii. rupul lui se afla în mi%locul camerei de !i, e#$eat de toţi ecinii.înd îl !ăriră pe israelit, bărbaţii "i femeile se înfuriară.

 — 'coateţi-& de-aiciC stri#ară către #ăr!i. Nu ţi-e de a%uns cît rău ai făcut; 5"ti atît deticălos încît !eii de pe +l incilea unte n-au rut să-"i mîn%ească mîinile cu sîn#ele tăuC

 — Ne-a lăsat nouă sarcina de a-& omorîC ţipă un altul. 'i o om face imediat, nu maia"teptăm e(ecuţia ritualăC

:n#$iontit "i pălmuit, 2lie se eliberă din mîinile care-& în"făcaseră "i se apropie deădua care plîn#ea într-un colţ.

 — 3ot să-& readuc la iaţă. Lasă-mă cu fiul tău doar o clipă, spuse 2lie.ădua nici nu-"i ridică priirea.

 — e ro#, insistă el. $iar dacă ar fi ultimul lucru pe care &-ai face pentru mine pelumea asta, dă-mi oie să te răsplătesc pentru #enero!itatea ta.îţia bărbaţi îl în"făcară din nou pentru a-& scoate afară. )ar 2lie se !bătea "i se lupta

din toate puterile, implorînd să fie lăsat să atin#ă copilul mort.u toată împotriirea lui, îl tîrîră pînă la poartă. — u, în#er al )omnului, unde e"ti; stri#ă el priind spre cer.:n acest moment, toată lumea amuţi. ădua se ridicase si enea spre el. Luîndu-& de

mînă, îl conduse la copil "i dădu la o parte cear"aful cu care fusese acoperit. — 2ată, !ise ea, este sîn#e din sîn#ele meu. Fie ca el să cur#ă peste capetele neamurilor

tale dacă nu se or împlini cele spuse de tine.2lie se apropie de copil.

 — 'taiC îl opri ădua. ai întîi, roa#ă-2 pe )umne!eul tău să mi se îndeplineascăblestemul.

2lie î"i simţi sufletul cuprins de îndoială, dar aea încredere în orbele în#erului. — Fie ca sîn#ele acestui copil să cur#ă peste părinţii "i fraţii mei "i peste fiii "i fiicele

fraţilor mei, de nu oi îndeplini cele spuse de mine.+poi, în ciuda îndoielilor, a păcatelor "i a spaimei ce-& cuprinsese,

luă copilul din bra"ele mamei sale #i-l duse în cameră. Apoi strigă spre cer: ' *, Doamne, de ce ai pedepsit pe ădua aceasta ce m-a primit în casa ei si i-ai luat fiul% Apoi, aplecîndu-se de trei ori asupra copilului, strigă:

 ' Doamne, Dumnezeul meu, fă să se întoarcă sufletul acestui copil în el.imp de cîtea clipe nu se întîmplă nimic. 2lie se ă!u din nou în 1alaad, în faţa

soldatului cu arcul aţintit spre inima lui. <tia prea bine că de multe ori destinul omului n-arenici o le#ătură cu ceea ce crede sau simte. La fel ca în după-amia!a aceea, se simţea lini"tit "i

Page 20: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 20/82

 încre!ător, "tiind că, indiferent de re!ultat, e(ista o raţiune pentru care se întîmplă toate. 3eîrful celui de +l incilea unte, în#erul numise această raţiune ='laa )omnului>. 'perasă înţelea#ă într-o bună !i de ce reatorul aea neoie de făpturile sale pentru a-"i arătaslaa.

:n clipa aceea, copilul desc$ise oc$ii.

 — 6nde e mama; întrebă el. — 5 %os, te a"teaptă, îi răspunse 2lie, !îmbind. — +m isat cea ciudat. +lunecam printr-un tunel întunecat, cu o ite!ă mai mare decît

#alopul celui mai rapid cal de curse din +Bbar. +m !ărit un bărbat despre care "tiam că etatăl meu, de"i nu &-am cunoscut niciodată. +m a%uns într-un loc minunat, unde tare mi-ar fiplăcut să rămîn, dar un alt bărbat, pe care nu-& cunosc, dar care părea bun "i puternic, m-a

 îndemnat cu blîndeţe să plec de acolo. 5u însă oiam să mer# mai departe, "i-atunci m-ai tre!it.opilul părea trist. 3robabil că locul acela, unde aproape că a%unsese, era într-adeăr

frumos. — el puţin nu mă lăsa sin#ur, dacă tot m-ai împiedicat să rămîn acolo, unde mă

simţeam ocrotit. — 'ă mer#em %os, îi !ise 2lie. ama ta rea să te adă.ăiatul încercă să se ridice, dar era prea slăbit ca să poată mer#e. 2lie îl luă în braţe "i

coborîră.:n încăperea de %os, toată lumea era înspăimîntată de moarte.

 — )e ce s-au adunat cu toţii aici; întrebă băiatul, înainte ca 2lie să-i poată răspunde,ădua i-& smulse din braţe "i începu să-& sărute, plîn#înd.

 — e-i cu tine, mamă; )e ce e"ti tristă; — Nu sînt tristă, fiule, răspunse ea "ter#îndu-"i lacrimile. N-am fost niciodată atît de

fericită.<i spunînd acestea, ădua că!u în #enunc$i "i stri#ă

 — +cum cunosc "i eu că tu e"ti omul lui )umne!euC u-adeărat cuîntul )omnuluiorbe"te prin #ura taC 2lie o luă de umeri "i-i spuse să se ridice. — 5liberaţi-& pe omul acestaC le spuse ea soldaţilor. 5l a alun#at răul care se abătuse

asupra casei meleCelor de faţă nu le enea să-"i creadă oc$ilor. * fată de două!eci de ani în#enunc$e

lîn#ă ăduă, încet-încet, toţi ceilalţi făcură la fel, c$iar "i soldaţii care trebuiau să-& ducă la înc$isoare.

 — 4idicaţi-ă, le spuse tuturor, înc$inaţi-ă )omnului. 5u sînt numai un slu%itor al Lui,poate cel mai neînsemnat dintre ei.

)ar ei rămaseră cu toţii în #enunc$i "i cu capetele plecate. — +i orbit cu !eii de pe +l incilea unte si acum, iată, poţi face minuni, se au!i o

oce. — Nu e(istă nici un !eu acolo. +m ă!ut un în#er al )omnului care mi-a poruncit să

fac asta. — e-ai întîlnit cu aal "i cu fraţii săi, se au!i altă oce.2lie î"i croi drum printre cei în#enunc$eaţi "i a%unse în stradă. 2ar î"i simţea inima #rea. 2

se părea că nu-"i îndeplinise pînă la capăt sarcina pe care i-o încredinţase în#erul. =e folos să înii un mort, dacă nimeni nu ede de unde ine această putere;> în#erul îi spusese sărostească de trei ori numele )omnului, dar nu-& înăţase cum să e(plice mulţimii minuneapetrecută în casa femeii. =*are, asemenea ec$ilor proroci, n-am rut decît să mă fălesc;> se întreba el.

+u!i, atunci, ocea în#erului pă!itor, care-i orbea de cînd era copil — e-ai întîlnit a!i cu un în#er al )omnului. — +"a este, îi răspunse 2lie. )ar în#erii )omnului nu orbesc cu oamenii, ci doar

transmit poruncile lui )umne!eu. — Folose"te-te de puterea ta, îi spuse în#erul. 2lie nu înţelese ce rea să spună.

Page 21: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 21/82

 — Nu am decît puterea pe care mi-o dă )omnul. — Nimeni nu are. oată lumea si-a primit puterea de la )omnul "i nimeni nu se

folose"te de ea. <i în#erul adău#ă — )e acum înainte, pînă te ei întoarce în ţara pe care ai părăsit-o, nu-ţi mai este

 în#ăduit să mai faci reo minune.

 — <i cînd mă oi întoarce; — )omnul are neoie de tine ca să reconstruie"ti 2sraelul, spuse în#erul. ei călca dinnou pe pămîntul tău, atunci cînd ei înăţa să reconstruie"ti.

+poi tăcu.

PARTEA a Il-a

3reotul î"i rosti ru#ăciunile priind răsăritul "i ceru !eului Furtunii "i !eiţei animalelorsă aibă milă de cei lipsiţi de %udecată. inea îi poestise în acea dimineaţă că 2lie îl readusesepe fiul ăduei din împărăţia morţilor.

*amenii din cetate erau înspăimîntaţi "i aţîţaţi în acela"i timp. redeau cu toţii căisraelitul î"i căpătase puterea de la !eii de pe +l incilea unte "i acum nu mai era atît de u"orsă-& ucidă. =)ar clipa aceea a sosi>, î"i spuse el.

?eii aeau să $otărască momentul prielnic pentru uciderea lui. înia !eilor aea o altăcau!ă, iar pre!enţa asirienilor la #ura ăii era un semn. *are de ce trebuia să ia sfîrsit o pacecare durase sute de ani; uno"tea răspunsul inenţia din /blos. Aara sa descoperise oformă de scriere accesibilă tuturor, c$iar si celor ce nu "tiau s-o folosească. *ricine putea s-o îneţe într-un timp scurt "i aceasta însemna sfîr"itul ciili!aţiei.

3reotul "tia că, dintre toate armele de distru#ere pe care le-a putut inenta omul, ceamai teribilă "i mai puternică era cuîntul. 3umnalele "i lăncile lăsau în urma lor sîn#e,

să#eţile puteau fi ă!ute de la distanţă, otrăurile erau descoperite si, în cele din urmă, ani-$ilate.uîntul însă distru#e fără să lase urme. )acă ritualurile sacre ar fi cunoscute, mulţi le-

ar putea folosi, încercînd să sc$imbe uniersul, ceea ce i-ar supăra pe !ei. 3înă atunci, doarcasta preoţească cuno"tea istoria strămo"ilor, care era transmisă prin iu #rai, sub %u-rămîntul că secretul a fi păstrat. 'au era neoie de mulţi ani de studiu pentru a descifrascrierea pe care e#iptenii o răspîndiseră în toată lumea9 astfel numai cei foarte înăţaţi,scribii si preoţii, puteau să sc$imbe informaţii între ei.

+lte culturi aeau formele lor rudimentare de a-si înre#istra istoria, dar erau atît decomplicate, încît nimeni din afară nu se încumeta să încerce să le imite.

2nenţia din /blos însă aea o componentă e(plo!iă putea fi folosită de orice

popor, indiferent de limba pe care o orbea. 3înă si #recii, care respin#eau orice enea dinafară, adoptaseră scrierea din /blos si o practicau curent în tran!acţiile comerciale. 'pe-ciali"ti cum erau în a-si atribui tot ce apărea nou, bote!aseră inenţia din /blos cu un nume#recesc alfabet.

'ecretele păstrate timp de eacuri de ciili!aţie erau în pericol de a fi de!ăluite, încomparaţie cu acest pericol, sacrile#iul comis de 2lie, care adusese înapoi un suflet dedincolo de rîul morţii, nu însemna mare lucru.

 — 'întem pedepsiţi pentru că nu mai sîntem în stare să păstrăm lucrurile sfinte.+sirienii se află la porţile noastre, or străbate alea si or distru#e ciili!aţia strămo"ilorno"tri.

'crierea a fi loitura de #raţie. 3reotul "tia că pre!enţa du"manului nu era întîmplătoare.5ra preţul care trebuia plătit. ?eii plănuiseră totul foarte bine, astfel încît să nu-"i dea

nimeni seama că ei erau răspun!ători9 puseseră mai mare peste toţi un #uernator care se

Page 22: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 22/82

ocupa mai mult de afaceri decît de o"tire, aţîţaseră lăcomia asirienilor, răriseră ploile siaduseseră un necredincios să înră%bească cetatea, în curînd se a da bătălia finală.

+Bbarul a continua să e(iste si după aceea, dar pericolul repre!entat de scrierea din/blos a fi eliminat definiti. 3reotul "terse cu #ri%ă piatra care marca terenul unde, cu multe

#eneraţii în urmă, pelerinul străin #ăsise locul ales de ceruri si întemeiase ora"ul. =efrumoasă e>, #îndi el. 3ietrele erau o ima#ine a !eilor dure, re!istente, supraieţuind în oricecondiţii "i neaînd neoie să dea socoteală de e(istenţa lor. radiţia orală spunea că centrullumii era însemnat cu o piatră si în copilărie isase să mear#ă s-o caute. Nici acum nurenunţase la idee. )ar cînd asirienii î"i făcuseră apariţia la #ura ăii, înţelesese că isul lui nuse a împlini niciodată.

=Nu-i nimic. +"a ne-a fost scris, să plătească #eneraţia mea pentru că i-am mîniat pe !ei.5(istă sacrificii ineitabile în istoria omenirii si trebuie acceptate.>

'e %ură în #înd că a face oia !eilor nu a încerca să împiedice ră!boiul.=3oate că acesta este sfîr"itul lumii. ri!ele se înmulţesc si nu le mai putem face faţă.>3reotul î"i luă toia#ul "i ie"i din templu. 'tabilise să se întîlnească cu comandantul

#arni!oanei din +Bbar.+%unsese aproape de !idul de la mia!ă!i, cînd se pomeni faţă în faţă cu 2lie. — )omnul a îniat un copil din morţi. *amenii cred în puterea mea, !ise israelitul. — 3robabil că băiatul nu era mort, îi răspunse preotul. '-a mai întîmplat ca o inimă să se

oprească si apoi să înceapă să bată din nou. +stă!i toată lumea numai despre asta orbe"te,dar mîine î"i or aminti că !eii sînt pe aproape "i s-ar putea să audă ce orbesc. +tunci #urilelor or amuţi la loc. rebuie să mă #răbesc, căci asirienii se pre#ătesc de luptă.

 — +scultă ce am de spus după minunea petrecută ieri seară, m-am dus să mă odi$nescdincolo de !iduri, căci simţeam neoia de puţină lini"te. 'i-atunci mi s-a arătat din nou în#erulde pe îrful muntelui, care mi-a spus *ra"ul +Bbar a fi distrus în ră!boi.

 — *ra"ele nu pot fi distruse, spuse preotul. 5le or fi refăcute de "apte!eci de ori cîte"apte, pentru că !eii "tiu unde le-au a"e!at "i trebuie să le #ăsească la locul lor.1uernatorul se apropie împreună cu #rupul de curteni cu care enise "i întrebă

 — e-ai spus; — încercaţi să păstraţi pacea, spuse din nou 2lie. — )acă te temi, întoarce-te de unde ai enit, îi răspunse sec preotul. — 2!abela "i re#ele tău abia a"teaptă să pună mînaE pe prorocii fu#ari ca tine, !ise

#uernatorul. +s rea să "tiu însă cum ai reu"it să urci pe +l incilea unte, fără să fiitransformat în cenu"ă de focul din ceruri.

3reotul trebuia să pună capăt discuţiei. 1uernatorul aea de #înd să ne#ocie!e cuasirienii "i ar fi putut să-& folosească pe 2lie pentru asta.

 — Nu-& asculta, spuse el. 2eri, cînd a fost adus la mine pentru a fi %udecat, plîn#ea defrică.

 — 5rau lacrimi de părere de rău pentru răul pricinuit. ă tem numai de două lucruri pelume de )umne!eu "i de mine însumi. Nu am fu#it, ci am plecat din 2srael "i sînt #ata să mă

 întorc atunci cînd a $otărî )omnul. * oi ucide pe frumoasa ta prinţesă "i credinţa lui2srael a ie"i înin#ătoare "i din această încercare.

 — rebuie să fii mai tare ca piatra, ca să re!i"ti farmecelor 2!abelei, îl luă peste picior#uernatorul. $iar de s-ar întîmpla ce spui, om trimite altă prinţesă, "i mai frumoasă, a"acum am mai făcut "i înainte de 2!abela.

3reotul aea dreptate. u două sute de ani în urmă, o prinţesă din 'idon îl sedusese pe

cel mai înţelept dintre cîrmuitorii 2sraelului, re#ele 'olomon. 5a îl pusese să construiascăun templu întru slaa !eiţei +starte "i 'olomon îi făcuse oia. 3entru acest sacrile#iu,)omnul a ridicat o"tirile ecine "i 'olomon a fost detronat.

ot astfel se a întîmpla "i cu +$ab, soţul 2!abelei, #îndi 2lie. )omnul a aea #ri%ă ca elsă-"i îndeplinească misiunea la momentul potriit. e rost aea să încerce să-i conin#ă pe

Page 23: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 23/82

ace"ti oameni; 5rau la fel ca cei pe care-i ă!use aseară, în#enunc$eaţi pe podeaua caseiăduei, aducînd laude !eilor de pe +l incilea unte. redinţa strămo"ească nu-i a lăsaniciodată să #în-dească altfel.

 — 3ăcat că trebuie să respectăm le#ea ospitalităţii, spuse #uernatorul, care părea să fi

uitat ce spusese 2lie despre pace. +ltfel, am fi a%utat-o pe 2!abela să isprăească mai repede cutoţi ace"ti proroci. — Nu din acest moti îmi cruţaţi iaţa. <tiţi că repre!int o marfă de preţ si reţi săi oferiţi

2!abelei plăcerea de a mă ucide cu mîinile ei. în plus, de ieri, poporul îmi atribuie puterimiraculoase. 5l crede că m-am întîlnit cu !eii de pe +l incilea unte. 2ar oi, nu că -arpăsa de mînia !eilor, dar nu reţi să mîniaţi populaţia.

1uernatorul "i preotul îl lăsară pe 2lie să orbească sin#ur si se îndreptară spre !idulcetăţii, în acel moment, preotul î"i %ură că-& a omorî pe prorocul israelit cu prima oca!ie. Numai era o simplă marfă de sc$imb, deenise o ameninţare.

3riindu-i cum se îndepărtea!ă, pe 2lie îl apucă disperarea. *are ce să facă pentru a îndeplini oia )omnului; începu să stri#e în mi%locul pieţei

 — Locuitori ai +BbaruluiC 2eri seară am urcat pe +l incilea unte "i am orbit cu !eii cesălă"luiesc acolo. înd m-am întors, am aut puterea să readuc un copil din împărăţia morţiiC

*amenii se strînseră în %urul lui. oţi cuno"teau poestea. 1uernatorul "i preotul seopriră din drum si se întoarseră să adă ce se întîmpla. 3rorocul israelit !icea că-i ă!use pe!eii de pe +l incilea unte în-c$inîndu-se unui )umne!eu mai puternic decît ei.

 — oi pune să fie omorît, spuse preotul. — 2ar populaţia se a ră!răti împotria noastră, i-o întoarse #uernatorul, atent la ce

spunea străinul. ai bine a"teptăm să facă reo #re"eală. — înainte de a coborî muntele, !eii m-au însărcinat să-& sfătuiesc pe #uernator să nu

răspundă la proocarea asirienilorC continuă 2lie. <tiu că el este un bărbat cinstit si m-ar

asculta, dar e(istă oameni care preferă ră!boiul "i nu mă lasă să mă apropii de el. — 2sraelitul este un om sfînt, îi spuse un bătrîn #uernatorului. Nimeni n-ar cute!a săurce pe +l incilea unte, căci ar fi mistuit de focul din ceruri. )ar acest om a făcut-o, iaracum înie morţii.

 — irul, 'idonul si toate cetăţile feniciene trăiesc în tradiţia păcii, spuse alt bătrîn. +mmai trecut noi prin încercări "i mai #rele "i am reu"it să le înin#em.

ai mulţi bolnai si infirmi î"i croiră drum prin mulţime si, a%un"i lîn#ă 2lie, încercară să-i atin#ă $ainele, ru#îndu-& să-i indece de boli.

 — :nainte de a da sfaturi #uernatorului, poftim de indecă bolnaii, !ise preotul.Numai atunci om crede că !eii de pe +l incilea unte sînt de partea ta.

2lie î"i aminti ce-i spusese în#erul cu o seară înainte nu îi sînt în#ăduite alte puteri, decît

cele omene"ti. — olnaii te roa#ă să-i a%uţi, insistă preotul. 'ă te edem. — ai bine încercăm să eităm ră!boiul. or fi mult mai mulţi bolnai si infirmi, dacă

nu om reu"i. 1uernatorul întrerupse discuţia — 2lie a eni cu noi. + fost atins de #raţia diină.)e"i nu credea în e(istenţa !eilor de pe +l incilea unte, #uernatorul orbi astfel,

căci aea neoie de un aliat în încercarea de a conin#e poporul că pacea cu asirienii erasin#ura ie"ire.

:n timp ce se îndreptau spre locul de întîlnire cu căpetenia o"tirii, preotul i se adresălui 2lie

 — Nu cre!i nimic din ceea ce spui. — red că pacea este unica ie"ire. Nu cred însă că pe îrful acelui munte s-ar afla săla"ulreunui !eu. +m fost acolo.

 — <i ce-ai ă!ut;

Page 24: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 24/82

 — 6n în#er al )omnului. i s-a mai arătat si în alte locuri pe unde am umblat, îirăspunse 2lie. <i e(istă un sin#ur )umne!eu.

3reotul rîse. — rei să spui că, după părerea ta, acela"i dumne!eu care stîrneste furtunile face si

#rîul să crească. 'înt două lucruri care n-au nimic în comun.

 — e!i acest +l incilea unte; întrebă 2lie. )acă-& prie"ti din locuri diferite, ti se a înfăţi"a altfel, de"i este acela"i munte. ot a"a se întîmplă cu întrea#a creaţie sînt mai multe întruc$ipări ale aceluia"i )umne!eu.

)e sus, de pe parapet, se !ărea  în depărtare tabăra du"mană, în alea pustie, corturilealbe se deslu"eau limpede.

u cîta timp în urmă, cînd pa!nicii obseraseră corturile asirienilor într-o mar#ine aăii, iscoadele au spus că era orba de o misiune de recunoa"tere9 comandantul a fost depărere să fie prin"i si înduţi ca sclai. 1uernatorul însă alesese altă strate#ie să nu facănimic. 'e ba!a pe faptul că, dacă a păstra relaţii bune, a dobîndi o nouă piaţă dedesfacere pentru sticlăria fabricată în +Bbar. în afară de asta, asirienii "tiau că, în ră!boi,ora"ele mici sînt întotdeauna de partea înin#ătorilor. )eci căpeteniile nu doreau decît săfie lăsaţi să treacă mai departe fără să întîmpine re!istenţă. ir si 'idon, acestea da, erauora"e mari, unde se păstrau te!aurul "i documentele.

3atrula se a"e!ase la #ura ăii "i cu timpul începură să sosească întăriri. 3reotul spuneacă e lesne de înţeles ce se întîmplă ora"ul aea un puţ cu apă, sin#urul cale de cîtea !ile prinde"ert. )acă asirienii doreau să cucerească ora"ele ir si 'idon, aeau neoie de apă pentru a-si aproi!iona o"tirea.

)upă o lună, puteau să-i alun#e, după două, îi puteau înin#e fără #reutate si ar fine#ociat o retra#ere onorabilă a soldaţilor asirieni.

+tacul se lăsa a"teptat. recuseră cinci luni "i încă ar mai fi putut cîsti#a bătălia.rebuie să atace, sînt morţi de sete>, î"i spunea #uernatorul. )ădu ordin comandantuluisă alcătuiască strate#ii de apărare "i să-"i instruiască permanent oamenii, pentru a face faţăunui atac prin surprindere.

:n #îndul lui însă se concentra asupra păcii.

* %umătate de an se scursese "i oastea asiriană nu se mi"ca. )acă în primele săptămîniatmosfera în +Bbar era încordată, acum se lini"tise complet9 oamenii î"i edeau de iaţa lor,ţăranii se duceau din nou la cîmp, fabricanţii de in, de sticlă "i săpun î"i edeau deme"te"u#ul lor, iar ne#ustorii indeau si cumpărau mărfuri. oată lumea era coninsă că+Bbarul nu-& atacase pe ră%ma", deoarece, în curînd, cri!a aea să fie re!olată prinne#ocieri. )e altfel, toată lumea "tia că #uernatorul fusese ales de !ei "i, prin urmare, aeasă ia cea mai bună $otărîre.

înd apăru 2lie în cetate, #uernatorul împră"tie !onul că străinul aduce cu el unblestem9 astfel, dacă pericolul de ră!boi deenea iminent, aea să pună de!astrul pe seama

străinului. Locuitorii din +Bbar s-ar fi lăsat conin"i că moartea israelitului le-ar aducelini"tea înapoi. 1uernatorul le-ar fi spus că oricum era prea tîr!iu să-i alun#e pe asirieni, ar fidat ordin ca 2lie să fie e(ecutat "i le-ar fi e(plicat că pacea este cea mai bună soluţie. )upăpărerea lui, ne#uţătorii, care doreau "i ei să fie pace, i-ar fi făcut "i pe ceilalţi să #îndească lafel.

Page 25: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 25/82

oate lunile din urmă, luptase cu preotul "i cu comandantul, care susţineau ideeaatacului imediat. ?eii de pe +l incilea unte nu-& uitaseră, totu"i, nici de data aceasta.)upă miracolul înierii, înfăptuit cu o noapte înainte, iaţa lui 2lie deenise mai preţioasădecît uciderea lui.

 — e a face străinul; întrebă comandantul.

 — ?eii &-au luminat "i ne a a%uta să #ăsim cea mai bună ie"ire, îi răspunse #uernatorul"i sc$imbă rapid orba. — 'e pare că peste noapte numărul corturilor a crescut. — 2ar mîine a cre"te "i mai mult, răbufni comandantul. )acă am fi atacat atunci,

cînd nu era decît o patrulă, probabil că nu s-ar mai fi întors. — e în"eli. 6nul ar fi putut să scape "i s-ar fi întors cu alţii ca să se ră!bune. — înd întîr!ii culesul, fructele putre!esc, nu se lăsă comandantul. 2ar cînd amîni

re!olarea problemelor, ele dein tot mai mari.1uernatorul îi aduse aminte că pacea domnea printre fenicieni de aproape trei

secole "i că erau foarte mîndri de asta. e or spune #eneraţiile iitoare, dacă el a punecapăt epocii de prosperitate;

 — rimite un emisar să ne#ocie!e cu ei, spuse 2lie. el mai priceput ră!boinic e celcare "tie să-si facă din du"man prieten.

 — Nu "tim precis ce or. Nici nu "tim dacă au intenţia să cucerească ora"ul. um săne#ociem;

 — 'înt semne de ameninţare. * o"tire nu-"i pierde timpul în !adar cu e(erciţiimilitare, departe de ţară.

?ilnic soseau noi soldaţi "i #uernatorul încerca să-"i înc$ipuie de cîtă apă or aeaneoie toţi ace"ti oameni, în scurt timp, cetatea a fi lipsită de apărare în faţa o"tiriiinamice.

 — 3utem ataca acum; îl întrebă preotul pe comandant.

 — )a, putem. +m pierde mulţi oameni, dar am sala ora"ul. rebuie însă să ne $otărîmimediat. — Nu, spuse 2lie, adresîndu-se #uernatorului. ?eii mi-au spus că încă mai putem #ăsi

o soluţie pa"nică.)e"i au!ise discuţia dintre preot si israelit, #uernatorul se prefăcu a crede. Lui îi era

totuna dacă 'i-don si ir erau conduse de fenicieni, canaaneni sau asirieni. 2mportant eraca ora"ul să poată continua a face comerţ.

 — 'ă atacăm, insistă preotul. — )oar o !i, îi ru#ă #uernatorul. 3oate că lucrurile se re!olă.rebuia să #ăsească cea mai bună formulă. oborî de pe parapet "i se îndreptă spre

palat, împreună cu israelitul, pe care-& ru#ase să-& însoţească.

3e drum, se #îndea la oamenii pe lîn#ă care trecea păstori care-"i mînau oile pe munte,ţărani care se duceau să muncească pămîntul uscat, pentru a-i smul#e puţinul cu care să-"i$rănească familiile. 'oldaţii făceau e(erciţii cu lancea "i cîţia ne#ustori sosiţi de curînd î"ie(puneau marfa în piaţă. *ricît de straniu ar părea, asirienii nu înc$iseseră drumul ce străbăteaalea de-a curme!i"ul, astfel încît ne#ustorii continuau să circule cu mărfurile lor "i săplătească ora"ului ta(a pentru transport.

 — +cum, cînd au reu"it să adune o oaste puternică, de ce nu înc$id drumul; ru să "tie2lie.

 — 2mperiul asirian are neoie de produsele care sosesc din porturile 'idon "i ir, îirăspunse #uernatorul. )acă ne#ustorii s-ar simţi ameninţaţi, ar întrerupe flu(ul

aproi!ionării, ceea ce ar aea consecinţe mai #rae decît o înfrîn#ere militară. rebuie #ăsit unmi%loc de a eita ră!boiul. — +"a este. )acă or apă, putem să le-o indem, spuse 2lie.1uernatorul nu răspunse, î"i dădu seama că-& poate folosi pe israelit ca armă

 împotria celor ce doreau ră!boi el urcase pe +l incilea unte, se mă-surase cu !eii, a"a

Page 26: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 26/82

că, dacă preotul insista să lupte cu asirienii, 2lie era sin#urul capabil să-& înfrunte, îipropuse să facă împreună o plimbare, să stea de orbă.

3reotul rămase sus pe metere!e, studiind mi"cările du"manului. — e-ar putea face !eii pentru a-i opri pe inadatori; întrebă comandantul. — +m trimis %ertfele pentru +l incilea unte. 2-am ru#at pe !ei să ne trimită o

căpetenie mai cura%oasă. — +r fi trebuit să facem ca 2!abela, să-i nimicim pe proroci. 6n amărît de israelit, ieri

condamnat la moarte, a a%uns să fie folosit acum de #uernator pentru a conin#e populaţiasă alea#ă pacea.

omandantul î"i ridică oc$ii spre munte. — 3utem să poruncim uciderea lui 2lie si, cu a%utorul soldaţilor, să-& dăm %os pe

#uernator. — oi pune să fie omorît 2lie, îi răspunse preotul. ît despre #uernator, nu putem

face nimic neamul lui e la putere de cîtea #eneraţii. unicul lui a fost căpetenia noastră,prin oinţa !eilor puterea a trecut în mîinile tatălui lui, de unde a preluat-o el.

 — )e ce să ne împiedicăm de tradiţie "i să nu ne ale#em o căpetenie mai eficientă; — radiţia este necesară pentru a menţine ordinea în lume. )acă o nesocotim, totul se

duce de rîpă.

3reotul prii în %ur. erul si pămîntul, munţii "i ăile, fiecare lucru fusese creat cu unrost. 6neori pămîntul se cutremura, alteori, ca acum, nu ploua multă reme. )ar stelele seaflau la locul lor, iar soarele nu se prăălea peste oameni. 'i asta pentru că, de la 3otop,oamenii înăţaseră că e cu neputinţă să sc$imbi ordinea reaţiei.

înda e(istase doar +l incilea unte. *amenii "i !eii trăiau laolaltă, se plimbauprin #rădinile paradisului, orbeau "i rîdeau împreună. )ar făpturile omene"ti au că!ut înpăcat "i !eii i-au alun#at. um nu aeau unde să-i trimită, au creat 3ămîntul în %urulmuntelui, pentru a-i a!îrli la poale, ca să-i suprae#$e!e si să le amintească e"nic că se aflămult mai %os decît cei de pe +l incilea unte.

+useseră #ri%ă totu"i să lase desc$isă o poartă de întoarcere9 dacă omenirea ar urmadrumul cel drept, s-ar putea întoarce pe îrful muntelui. 3entru ca să nu se uite această

 înăţătură, i-au însărcinat pe preoţi "i pe comandanţi să o păstre!e ie în memoria oamenilor.oate neamurile împărtă"eau aceea"i credinţă dacă familiile unse de !ei ar părăsi

puterea, urmările ar fi #rae. Nimeni nu-si mai amintea de ce fuseseră alese tocmai acestefamilii, dar "tiau cu toţii că se înrudeau cu familiile diine. +Bbarul e(ista de sute de ani sifusese condus dintotdeauna de strămo"ii actualului #uernator9 fusese inadat de multe ori,că!use în mîna asupritorilor "i barbarilor, dar, cu timpul, inadatorii plecau sau eraualun#aţi. <i atunci, ec$ea ordine se restabilea "i oamenii se întorceau la traiul de dinainte.

)atoria preoţilor era de a menţine această ordine lumea aea un destin "i era #uernatăde le#i. recuse timpul în care se străduiau să-i înţelea#ă pe !ei, enise remea să-i asculte "i săle facă pe plac. 5rau capricio"i "i se mîniau iute.

)acă culesul n-ar aea ritualul lui, pămîntul n-ar da rod. )acă nu s-ar face %ertfe, ora"ular fi inadat de boli fatale. )acă !eul impului ar fi din nou proocat, ar putea face ca #rîul "ioamenii să nu mai crească.

 — 6ite, +l incilea unte, îi spuse comandantului. )e pe piscul lui, !eii #uernea!ăalea "i ne ocrotesc. +u pentru +Bbar un plan pentru toată e"nicia. 'trăinul a fi ucis sau se

Page 27: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 27/82

a întoarce acasă, #uernatorul a dispărea într-o !i "i fiul lui a fi mai înţelept ca el. ot ceni se întîmplă este trecător.

 — Ne trebuie o nouă căpetenie, spuse comandantul )acă rămmem pe mîna actualului#uernator ne ducem de rîpă.

3reotul "tia că aceasta era dorinţa !eilor, pentru a pune capăt pericolului repre!entat

de scrierea din /blos, dar nu spuse nimic. 'e bucură să constate, încă o dată, că, rînd-nerînd, #uernatorii împlinesc destinul 6niersului.

:n timpul plimbării prin ora", 2lie îi e(plică #uernatorului planurile lui de pace si acesta îl numi a%utorul său. înd a%unseră în piaţa centrală, se ă!u iar încon%urat de bolnai, dar lespuse că !eii de pe +l incilea unte îi inter!iseseră să indece. 3e înserate, se duse la casaăduei. opilul se %uca în faţa casei si el îi mulţumi )omnului că putuse mi%loci miracolul.

Femeia îl a"tepta cu cina. 3e masă, ă!u cu mirare o cană cu in. — *amenii au adus daruri pentru a te îneseli, îi e(plică ea. 2ar eu îţi cer iertare

pentru nedreptatea pe care ţi-am făcut-o. — e nedreptate; se miră 2lie. Nu e!i că tot ce se întîmplă este din oia )omnului;ădua surîse "i oc$ii începură să-i strălucească, iar el obseră cît era de frumoasă. 5ra

cel puţin cu !ece ani mai în îrstă, dar simţea pentru ea o adîncă tandreţe. Nu era înăţat cua"a cea si îl cuprinse panica, î"i aminti de oc$ii 2!abelei "i de ru#a pe care o făcuse la ie"ireadin palatul lui +$ab — să aibă "i el parte de o neastă din Liban.

 — )e"i am trăit în !adar,  îl am, totu"i, pe fiul meu si poestea lui a dăinui, căci s-a întors de pe tărîmul morţii, spuse femeia. — N-ai trăit în !adar. 5u am enit în +Bbar din porunca )omnului "i tu m-ai primit în

casa ta. )acă poestea fiului tău a fi pomenită, sînt si#ur că si a ta a fi.Femeia umplu cănile "i băură amîndoi pentru soarele care apunea si pentru stelele de

pe cer. — +i enit dintr-o ţară îndepărtată, la îndemnul unui )umne!eu necunoscut mie, dar

la care acum mă înc$in "i eu. <i copilul meu s-a întors de pe un tărîm îndepărtat "i a aea oistorie minunată de poestit nepoţilor săi. 3reoţii o or consemna "i o or transmite#eneraţiilor iitoare.

:n memoria preoţilor ora"ele î"i păstrau trecutul, cuceririle, ec$ii !ei si ră!boinicii

care le-au apărat cu preţul sîn#elui lor. $iar dacă acum se inentaseră noi metode de aconsera trecutul, memoria preoţilor era sin#ura în care aeau încredere locuitorii din+Bbar. )e scris, oricine poate să scrie ce rea, dar nimeni nu-"i aminte"te ni"te lucruri care n-au e(istat.

 — e-a" aea eu de poestit; spuse femeia "i umplu din nou cana pe care 2lie o #olisedintr-o sorbire. N-am nici puterea, nici frumuseţea 2!abelei. iaţa mea este o iaţă oarecare ocăsătorie stabilită de părinţi pe cînd eram copilă, treburile casei care m-au năpădit imediatdupă aceea, ru#ăciuni în !ilele sfinte, un soţ mereu ocupat cu alte treburi. ît a trăit, n-amorbit nici măcar o dată despre cea important. 5l era preocupat de ne#oţul lui, eu aeam#ri%ă de casă "i a"a au trecut cei mai frumo"i ani din iaţa noastră. )upă ce a murit, am rămas

cu sărăcia "i cu un copil de crescut. înd a fi mare a străbate mările "i eu nu oi mai însemna nimic pentru nimeni. Nu mi-e ciudă "i nu sînt mînioasă, dar am con"tiinţa inutilităţiimele.

2lie î"i mai umplu o cană. 2nima îi dădea semnale de alarmă, începea să-i placătoără"ia femeii. )ra#ostea putea fi o e(perienţă mai înspăimîntătoare decît aceea de a te afla

Page 28: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 28/82

faţă în faţă cu un arca" care ţinte"te spre inima ta. )acă să#eata î"i nimere"te ţinta, e"ti mort "ide restul are #ri%ă )umne!eu. )acă te loe"te dra#ostea, trebuie să-ţi asumi sin#urconsecinţele.

=i-am dorit atît de mult să iubesc>, se #îndi el. 2ar acum, cînd dra#ostea se afla în faţalui, căci fără în-

doială se afla acolo, trebuia numai să nu se ferească de ea, sin#ura lui dorinţă era s-ouite cît mai repede.1îndul i se întoarse înapoi, la !iua în care sosise în +Bbar, după e(ilul petrecut la

$erit. Fusese atît de lă#uit si însetat, încît nu-"i mai amintea de nimic altcea decît demomentul în care î"i reenise din le"in "i o ă!use pe ea, încercînd să-i ume!ească bu!ele. Nuse aflase niciodată atît de aproape de o femeie. *c$ii ei erau la fel de er!i ca ai 2!abelei, numaică aeau o strălucire aparte, ca un refle( al cedrilor, al oceanului pe care-& isase de atîteaori "i nu apucase să-& adă, sau — era oare cu putinţă; — al propriului său suflet.

=+s rea atît de mult să-i pot spune toate acestea, dar nu "tiu cum. 5 mai u"or săorbe"ti despre iubirea de )umne!eu.>

2lie mai bău puţin in. 5a cre!u că spusese cea care-& supărase "i sc$imbă orba. — +i urcat pe +l incilea unte; îl întrebă.5l încuiinţă din cap.2-ar fi plăcut să-& întrebe ce ă!use acolo si cum de reu"ise să scape de focul diin. )ar

el nu părea să se simtă în lar#ul lui.=5ste proroc. ite"te în inima mea>, #îndi ea.)e cînd apăruse israelitul în iaţa ei, totul se sc$imbase. 3înă "i sărăcia părea mai

u"or de îndurat, căci acest străin tre!ise în ea un sentiment pe care nu-& mai cunoscuseniciodată dra#ostea. înd fiul ei că!use bolna, se luptase cu toţi ecinii pentru ca el să poatărămîne.

<tia că, pentru el, nu e(ista nimic mai important ca )umne!eu. 5ra con"tientă că totul

nu e decît un is prostesc. ărbatul din faţa ei putea pleca în orice moment s-o ucidă pe2!abela "i nu s-ar fi întors să-i poestească "i ei despre cele întîmplate.*ricum, ar fi continuat să-& iubească, pentru că, pentru prima dată în iaţa ei, "tia ce

 înseamnă libertatea. 3utea să-& iubească, fără ca el să afle reodată. N-aea neoie depermisiunea lui ca să-i ducă dorul să se #îndească la el toată !iua, să-& a"tepte cu cina "i să se în#ri%ore!e de cîte intri#i pot ţese oamenii împotria unui străin.

)a, asta era libertatea să simtă ce-si dorea, indiferent de părerea altora. 'e luptase de%acu prietenii "i cu ecinii pentru a-& putea păstra lîn#ă ea. Nu trebuia să se lupte "i cu ea însă"i.

2lie bău puţin din cană, ceru iertare si se duse la el în cameră. 5a ie"i afară, se bucurăsă-"i adă fiul %u-cîndu-se în faţa casei "i $otărî să facă o scurtă plimbare.

'e simţea liberă, pentru că dra#ostea eliberea!ă.

2lie rămase mult timp cu priirea pironită pe pereţi. 2n sfîr"it, se $otărî să-"i c$eme în#erul.

 — :mi simt inima în pericol, îi spuse.:n#erul nu-i răspunse. 2lie se întreba dacă să mai continue, dar era de%a prea tîr!iu,

doar nu-& c$emase fără moti. — înd mă aflu în faţa acestei femei, nu mă simt bine. — a dimpotriă, îi răspunse în#erul. )ar asta te deran%ea!ă, pentru că s-ar putea să te

 îndră#oste"ti.2lie se simţi ru"inat că în#erul "tia ce se petrece în sufletul lui. — )ra#ostea e periculoasă, spuse el.

 — Foarte periculoasă, îi răspunse în#erul. <i ce-i cu asta;:n clipa următoare, dispăru.:n#erul n-aea sufletul sfîsiat de îndoieli. <tia prea bine ce e dra#ostea. 4e#ele

2sraelului îl părăsise pe )umne!eu, pentru că 2!abela, prinţesa din 'idon, îi furase inima. 'epoestea că re#ele 'olomon î"i pierduse tronul tot din pricina unei străine. 4e#ele )aid îl

Page 29: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 29/82

trimisese la moarte pe unul dintre cei mai buni prieteni, pentru că se îndră#ostise de soţiaacestuia. )in cau!a )alilei, 'amson fusese prins si filistenii îi scoseseră oc$ii.

um să nu "tie ce e dra#ostea; 2storia era plină de poe"ti tra#ice. <i c$iar dacă n-arcunoa"te scrierile sfinte, aea e(emplul prietenilor săi, "i al prietenilor prietenilor săi, culun#ile lor nopţi de nelini"te "i suferinţă. )acă ar fi aut o neastă în 2srael, i-ar fi enit foarte

#reu să-"i părăsească ora"ul "i să îndeplinească porunca )omnului, iar acum ar fi fost mort.=ă lupt în !adar>, se #îndi el. =)ra#ostea a cî"ti#a această bătălie "i o oi iubi pînă lasfîr"itul !ilelor mele. )oamne, trimite-mă înapoi în 2srael, să nu fiu neoit să-i spun acesteifemei ceea ce simt. 3entru că ea nu mă iube"te "i-mi a răspunde că inima ei a fost în#ropatăo dată cu trupul soţului ei, mort ca un erou.>

+ doua !i, 2lie se  întîlni din nou cu comandantul. +flă de la el că mai apăruseră "i altecorturi în ale.

 — :n acest moment care e raportul de forte; — Nu dau informaţii unui du"man al 2!abelei. — 'înt consilierul #uernatorului, îi răspunse 2lie. +m fost numit aseară. Ai s-a

comunicat si dumitale, a"a că a"tept un răspuns.omandantul abia î"i stăpîni pornirea de a-& ucide pe străin.

 — +sirienii au de două ori mai mulţi soldaţi ca noi, îi răspunse în cele din urmă.2lie "tia că inamicul aea neoie de o forţă mult superioară.

 — Ne apropiem de momentul ideal pentru începerea ne#ocierilor de pace. or înţele#ecă sîntem #enero"i cu ei "i om obţine ni"te condiţii mai bune. *rice #eneral "tie că, pentru a

cuceri un ora", inadatorii au neoie de cinci oameni contra unu. — or reu"i să-i adune, dacă nu atacăm acum. — $iar de le or sosi toate proi!iile, nu or aea apă suficientă pentru atîţia oameni.

+tunci a fi momentul să ne trimitem ambasadorii. — 'i care a fi acest moment; — om a"tepta ca numărul de ră!boinici asirieni să mai crească puţin. înd situaţia a

deeni insuportabilă, se or edea obli#aţi să atace, dar, dată fiind proporţia de trei saupatru de-ai lor contra unul de-al nostru, or "ti că îi a"teaptă înfrDn#erea, în acel moment,emisarii no"tri le or oferi pacea, libera trecere "i posibilitatea de a cumpăra apă. 5ste planul#uernatorului.

omandantul nu spuse nimic, a"teptînd să plece eneticul. $iar dacă 2lie a fi mort,

#uernatorul tot nu a renunţa la idee. î"i %ură că, dacă s-ar a%un#e pînă acolo, c$iar el îl aomorî pe #uernator "i mai apoi s-ar sinucide, căci n-ar putea înfrunta mînia !eilor.

3înă atunci, în nici un ca! nu a permite ca ţara lui să fie trădată pentru bani.

=rimite-mă, )oamne, înapoi în 2srael>, se ru#a 2lie în fiecare seară, umblînd pe ale. =Nulăsa ca inima mea să rămînă pri!onieră aici, în +Bbar.>

6rmînd un obicei al prorocilor pe care-& ă!use în copilărie, începu să se plesnească cuun bici, ori de cîte ori îi !bura #îndul la ăduă. 'patele lui era tot o carne ie si două !ile aiurade fierbinţeală. înd î"i mai reeni, primul lucru pe care-& !ări cînd desc$ise oc$ii fu c$ipulfemeii, îi în#ri%ea rănile, un#îndu-& cu alifii "i untdelemn de măsline, îi aducea în cameră

mîncarea, căci era prea slăbit să poată coborî la masă.înd se în!drăeni, începu iar să cutreiere alea.=)u-mă, )oamne, înapoi în 2srael>, se ru#a 2lie. =2nima mea este de%a pri!onieră în

+Bbar, dar trupul meu poate porni la drum.>

Page 30: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 30/82

:n#erul î"i făcu apariţia. Nu era în#erul )omnului, cel pe care-& ă!use sus pe munte,ci era în#erul lui pă!itor, cu care orbise de atîtea ori.

 — )omnul ascultă ru#ile celor ce or să scape de ură, dar rămîne surd la ru#a celor ce seferesc de iubire.

:n fiecare seară cinau toţi trei împreună. +"a cum le promisese )omnul, făina din asnu se împuţina "i untdelemnul din ulcior nu scădea.4ar sc$imbau o orbă în timpul mesei. otu"i, într-o seară, copilul întrebă — e este un proroc; — inea care continuă să audă acelea"i oci din copilărie si crede în ce i se spune.

inea care poate afla, astfel, ce #îndesc în#erii. — <tiu despre ce orbe"ti, spuse copilul. <i eu am ni"te prieteni, pe care numai eu îi

ăd. — 'ă nu-i uiţi niciodată, c$iar dacă oamenii mari îţi spun că e o prostie. +stfel, ei

putea cunoa"te oia )omnului. — oi cunoa"te iitorul, precum #$icitorii din abilon, !ise băiatul. — 3rorocii nu #$icesc iitorul. ransmit doar cuîntul )omnului pe care le e dat să-&

audă. )e aceea mă aflu aici, dar nu "tiu cînd mă oi întoarce în ţara mea. )omnul îmi acomunica aceasta la momentul potriit.

*c$ii femeii se întristară. )a, într-o bună !i, a pleca.

2lie încetă să mai ceară a%utorul )omnului. Hotărîse că, atunci cînd a eni remea săplece din +Bbar, îi a lua cu el pe ăduă "i pe fiul ei. 3înă atunci, nu le a pomeni nimicdespre $otărîrea lui.

3oate că ea nici nu rea să plece. 3oate că nici nu înţelesese ce simţea pentru ea, doar"i lui îi luase destul timp să înţelea#ă, în acest ca!, cu atît mai bine, a putea să se dedice

trup si suflet misiunii sale i!#onirea 2!abelei "i refacerea 2sraelului. a fi destul de ocupatca să se mai #îndească la dra#oste.=)omnul este păstorul meu>, î"i spuse el, amintindu-"i de o ec$e ru#ăciune a lui

)aid. =:mi a răcori inima "i mă a duce la apele odi$nei.>=<i nu mă a lăsa să-mi risipesc rostul ieţii>, adău#ă de la el.

 :ntr-o seară, se întoarse acasă mai dereme ca de obicei "i o #ăsi pe ăduă a"e!atăpe pra#.

 — e faci; — Nimic, ce să fac; răspunse ea. — +tunci, înaţă, în momentul acesta, mulţi oameni au renunţat să mai trăiască. Nu se

mînie, nu plîn#, a"teaptă doar să treacă timpul. N-au acceptat proocările ieţii, iar iaţanu-i mai prooacă. +cela"i pericol te pa"te si pe tine. Fă cea, înfruntă iaţa, dar nu teresemna.

 — iaţa mea a căpătat un nou sens, de cînd ai apărut tu, spuse ea cu oc$ii în pămînt.3entru o fracţiune de secundă, simţi că ar putea să-i spună "i el ce aea pe suflet. )ar î"i

luă #îndul — precis că ea se referise la altcea. — 3une mîna "i fă cea, sc$imbă el orba. +stfel timpul nu-ţi a fi du"man, ci aliat. — e-as putea înăţa; 2lie se #îndi puţin. — 'crierea din /blos. :ţi a folosi cînda, dacă ei călători.Femeia $otărî să se dedice studiului cu trup "i suflet. Nu se #îndise niciodată să plece

din +Bbar dar, după cum îi orbise, poate că el ar dori s-o ia cu el.'imţi din nou #ustul libertăţii, începu să se scoale iar în !ori "i să umble surî!ătoarepe stră!i.

Page 31: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 31/82

 — 2lie trăie"te, îi spuse comandantul preotului, două Guni mai tîr!iu. N-ai reu"it să-&uci!i. — :n tot +Bbarul nu ei #ăsi pe cinea care să dorească să preia această misiune.

2sraelitul i-a mîn#îiat pe bolnai, i-a i!itat pe pri!onieri, i-a $rănit pe cei flămîn!i. îndreun om se ceartă cu ecinul său, se duce la el "i cu toţii acceptă %udecata lui, pentru că estedreaptă. 1uernatorul se folose"te de el pentru a-si spori popularitatea, dar nimeni nu paresă ba#e de seamă.

 — Ne#ustorii nu or ră!boi. )acă #uernatorul a deeni atît de popular încît a reu"isă conin#ă poporul că e mai bine să fie pace, nu-i om mai putea alun#a pe asirieni în eciiecilor. 2lie trebuie omorît numaidecît.

3reotul arătă spre +l incilea unte si spre îrful lui e"nic înăluit în ceată. — ?eii nu or în#ădui ca ţara să fie umilită de o putere străină. Ne or da un semn, se

a întîmpla cea "i noi om profita de oca!ie. — e anume;. — Nu "tiu, dar oi fi atent la semne. Nu-i mai da date corecte despre ostile asiriene.

)acă te întreabă cea, spune că raportul inadatorilor este încă de patru la unu. între timp,continuă să pre#ăte"ti ostenii.

 — )e ce să fac asta; )acă or a%un#e să fie cinci la unu, sîntem pierduţi. — Nu, ne om afla pe picior de e#alitate. înd a începe lupta, nu ei aea de

combătut un inamic inferior "i nu ei fi socotit un la", care profită de slăbiciunea celuilalt.*astea din +Bbar a înfrunta un adersar la fel de puternic ca ea si a cî"ti#a bătălia,

pentru că strate#ia comandantului ei a fost cea mai bună.ă#ulit, comandantul acceptă propunerea. <i, din acel moment, începu să ascundăadeărul de #uernator "i de 2lie.

ai trecură două luni "i, într-o dimineaţă, oastea asiriană atinsese proporţia de cincisoldaţi la un apărător din +Bbar. 3uteau porni atacul în orice moment.

)e cîta timp, 2lie îl bănuia pe comandant că dă date mincinoase despre inamic, daracest lucru lucra în faoarea sa în momentul în care raportul de forţe a fi atins punctulcritic, a fi u"or să conin#ă populaţia că pacea era sin#ura soluţie.

'e #îndi la asta în timp ce se îndrepta spre piaţă, unde, o dată pe săptămînă, obi"nuiasă-i a%ute pe oamenii locului să-si re!ole disputele, în #eneral era orba de fleacuri certuri

 între ecini, bătrîni care refu!au să mai plătească impo!itele, ne#ustori care se socoteaupă#ubiţi în tran!acţiile lor.

1uernatorul era de%a acolo. *bi"nuia să apară, din cînd în cînd, să-& adă lucrînd.+ntipatia lui 2lie împotria lui dispăruse cu totul. )escoperise că este un om înţelept,preocupat să preină problemele, de"i nu credea în lumea spiritului "i se temea teribil demoarte, în dierse oca!ii se folosise de propria autoritate pentru a da aloare de le#ereunei $otărîri luate de 2lie. +lteori nu era de acord cu o sentinţă "i, după o reme, 2lie î"idădea seama că #uernatorul ausese dreptate.

+Bbarul începea să deină un ora" fenician model. 1uernatorul crease un sistem deimpo!ite mai drept, amena%ase stră!ile "i "tia să #ospodărească inteli#ent fondurile obţinute

din ta(ele percepute pe mărfuri. La un moment dat, 2lie ceruse să se termine cu consumul dein "i de bere, pentru că în ma%oritatea conflictelor pe care le aea de re!olat era orba dea#resiuni comise la băutură. 1uernatorul îi replicase că, într-un ora" mare, astfel de lucruritrebuiau să se întîmple. 'e spunea că !eii se bucurau cînd oamenii se eseleau la sfîrsitul unei!ile de muncă "i îi ocroteau pe beţii.

Page 32: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 32/82

:n afară de asta, ţinutul aea faima de a produce unul dintre cele mai bune inuri dinlume "i călătorii ar fi intrat la bănuială, dacă ar fi constatat că localnicii nu mai consumărespectia băutură. 2lie respectă deci!ia #uernatorului "i a%unse la conclu!ia că oameniieseli muncesc mai cu spor.

 — N-ar trebui să te obose"ti atîta, spuse #uernatorul, înainte ca 2lie să se apuce de

treabă. 6n consilier trebuie doar să-& a%ute pe conducător cu sfaturile lui. — i-e dor de ţara mea si, cînd lucre!, mă simt folositor si uit că sînt un enetic, îirăspunse el.

=<i reu"esc să-mi ţin în frîu sentimentele faţă de ea>, se mai #îndi în sinea sa.

ribunalul popular aea un public mereu atent la tot ce se întîmpla. *amenii începurăsă se adune unii dintre ei erau bătrîni, care nu mai puteau munci la cîmp "i eneau să aplaudesau să fluiere $otărîrile date de 2lie, alţii erau direct interesaţi în respectia c$estiune, fie caictime, fie pentru că ar fi putut tra#e profit de pe urma sentinţei. 5rau si femei "i copii care,neaînd ce face, eneau acolo să-si omoare timpul.

:ncepu %udecata. 3rimul era ca!ul unui păstor care isase o comoară ascunsă lîn#ăpiramidele e#iptene si era în căutare de bani ca să a%un#ă acolo. 2lie nu fusese niciodată în5#ipt, dar "tia că se află departe, a"a că îi spuse că nici cu a%utorul celorlalţi n-ar fi pututaduna banii necesari9 dar, dacă s-ar $otărî să-"i îndă oile pentru a plăti preţul isului său,precis a #ăsi ce a căuta.

+poi eni o femeie care dorea să îneţe artele ma#ice din 2srael. 2lie îi spuse că el nu eraprofesor, ci un simplu proroc.

ocmai se pre#ătea să dea soluţia într-un ca! în care un a#ricultor o %i#nise pe femeiaaltuia, cînd un soldat î"i făcu loc prin mulţime si se apropie de #uernator.

 — * patrulă a prins o iscoadă, spuse noul enit, asu-dînd din bel"u#. 22 aduc încoaceC6n fior străbătu mulţimea. 5ra pentru prima oară cînd or asista la o astfel de %udecată.

 — oarteC stri#ă cinea. oarte du"manilorCoţi cei de faţă aprobară ţipînd. estea se răspîndi cu iuţeala ful#erului în tot ora"ul "ipiaţa se umplu de oameni. u mare #reutate reu"i să %udece si celelalte pricini, căci la totpasul era întrerupt de cinea care stri#a să fie adus intrusul.

 — Nu pot %udeca un astfel de ca!, spuse 2lie. 2ntră în competenţa autorităţilor din+Bbar.

 — e caută asirienii aici; spunea cîte unul. *are nu "tiu că noi trăim în pace de cîtea#eneraţii;

 — )e ce or apa noastră; stri#ă un altul. )e ce ne ameninţă ora"ul;)e luni de !ile nu îndră!nea nimeni să discute în public despre pre!enţa inamicului.

)e"i edeau tot mai multe corturi răsărind la ori!ont, de"i ne#ustorii susţineau că trebuie

 începute imediat ne#ocierile de pace, populaţia din +Bbar refu!a să creadă că este ame-ninţată de o ina!ie, în afară de mici incursiuni ale reunui trib neînsemnat respinse rapid,ră!boiul e(ista doar în memoria preoţilor. 5i orbeau despre o naţiune numită 5#ipt, desprecai "i care de ră!boi "i despre !eităţi cu c$ip de animale. )ar toate astea se în-tîmplaserădemult, 5#iptul nu mai era o ţară renumită, iar ră!boinicii cu piele întunecată "i #rai ciudat se întorseseră în ţara lor. +cum, locuitorii din ir "i 'idon stăpîneau mările "i construiau un nouimperiu în lume. <i c$iar dacă erau ră!boinici cu e(perienţă, descoperiseră o nouă armăcomerţul.

 — )e ce sînt mînio"i; întrebă #uernatorul. — 3entru că simt că se întîmplă cea. +mîndoi "tim că, de acum înainte, asirienii pot ataca

oricînd. +mîndoi "tim că "eful o"tirii ne minte în ce prie"te numărul du"manilor. — ine, dar n-o fi atît de nebun s-o spună cuia. +r semăna panică. — *rice om simte cînd e în pericol, începe să reacţione!e ciudat, are presimţiri, simte

cea plutind în aer. 'i încearcă să se mintă, căci crede că nu a putea face faţă situaţiei. 3înă

Page 33: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 33/82

acum au reu"it să se păcălească, dar ine un moment în care or trebui să înfrunte adeărul înfaţă.

'osi "i preotul. — er#em la palat să conocam onsiliul +Bba-rului. omandantul e pe drum. — Nu-& asculta, îi "opti 2lie #uernatorului. e or obli#a să faci ceea ce nu rei.

 — 'ă mer#em, insistă preotul. + fost prinsă o iscoadă "i trebuie luate măsuri ur#ente. — 'ă fie %udecat în public, îi "opti din nou 2lie. *amenii te or a%uta, căci în sinea lordoresc să fie pace, de"i se manifestă pentru ră!boi.

 — +duceţi-& aiciC ceru #uernatorul. )in mulţime se au!iră stri#ăte de bucurie. orasista "i ei, pentru prima dată, la un onsiliu.

 — Nu putem face a"a ceaC spuse preotul. 5ste o c$estiune delicată, care se cere a fire!olată în lini"teC

'e au!iră cîtea fluierături "i foarte multe proteste. — +duceţi-&, repetă #uernatorul. a fi %udecat aici, în piaţă, în mi%locul oamenilor.

+m muncit împreună să facem din +Bbar un ora" prosper "i tot împreună om $otărî la neca!.Hotărîrea fu primită cu sale de aplau!e. 6n #rup de soldaţi din +Bbar î"i făcu apariţia,

tîrînd un om pe %umătate #ol si plin de sîn#e. 3robabil fusese bătut .draăn înainte să fieadus.

* lini"te #rea se po#orî peste mulţime, de se au!ea #ro$ăitul porcilor "i !#omotul făcutde copiii care se %ucau la celălalt capăt al pieţei.

 — )e ce -aţi atins de pri!onier;C stri#ă #uernatorul. — '-a împotriit, răspunse unul din pa!nici. + spus că nu e iscoadă "i că a enit să

orbească cu domnia oastră.1uernatorul puse să fie aduse trei %ilţuri din palatul unde locuia. 'lu%itorii îi aduseră

mantia de Gudecător, pe care obi"nuia s-o poarte la reuniunile onsiliului din +Bbar.5l "i preotul se a"e!ară. +l treilea %ilţ era destinat comandantului, care încă nu sosise.

 — )eclar întrunit solemn ribunalul *ra"ului +Bbar. 'ă se apropie bătrînii.6n #rup de bătrîni se a"e!ară în semicerc în spatele %ilţurilor. 5ra sfatul bătrînilor. înremurile de demult, $otărîrile luate de ei erau respectate "i duse la îndeplinire, în pre!ent,rolul acestui #rup era doar decorati. 'e aflau acolo pentru a accepta tot ce a $otărî#uernatorul.

)upă ce fură îndeplinite cîtea ritualuri, între care o ru#ăciune înc$inată !eilor de pe +lincilea unte "i pomenirea unor eroi din trecut, #uernatorul se adresă pri!onierului.

 — e dore"ti; îl întrebă.*mul nu răspunse, îl priea ciudat, aproape sfidător.

 — e dore"ti; insistă #uernatorul. 3reotul îi făcu semn cu cotul. — Ne trebuie un interpret. Nu ne cunoa"te limba.

*rdinul fu dat "i unul dintre pa!nici plecă în căutarea unui ne#ustor care să poatăseri ca interpret. Ne#ustorii nu asistau niciodată la "edinţele de %udecată ale lui 2lie. 5raue"nic ocupaţi cu ne#oţul "i cu socotitul cîsti#ului.

2n timp ce a"teptau, preotul spuse în "oaptă — L-au bătut pe pri!onier de teamă. )ă-mioie să conduc eu si nu spune nimic panica îi face pe toţi a#resii si dacă nu sîntemautoritari, putem pierde situaţia de sub control.

1uernatorul nu spuse nimic. <i lui îi era teamă, îl căută din oc$i pe 2lie, dar din loculunde stătea a"e!at, nu-& putea !ări.

:"i făcu apariţia un ne#ustor, adus cu forţa de pa!nic. 5ra supărat pe %udecători

pentru că-& făceau să-si piardă timpul, cînd aea atîtea treburi de făcut. )ar preotul îl priicu asprime si-i spuse să se lini"tească si să traducă discuţia. — 3entru ce te afli aici; fu întrebarea #uernatorului. — Nu sînt iscoadă, răspunse omul. 'înt una dintre căpeteniile o"tirii si am enit să-ţi

orbesc.

Page 34: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 34/82

ulţimea adunată, care urmărea scena într-o tăcere absolută, începu să se a#ite de îndată ce au!i traducerea. 'tri#au că minte "i cereau să fie imediat omorît. 3reotul ceru să sefacă lini"te "i se întoarse spre pri!onier

 — )espre ce rei să orbe"ti; — 6mblă orba că #uernatorul este un om înţelept, !ise asirianul. Nu dorim să ă

distru#em cetatea. 3e noi ne interesea!ă irul si 'idonul. )ar +Bbar se află în drum "istăpîne"te alea. )acă om fi neoiţi să luptăm, om pierde timp "i oameni. +m enit săpropun o înţele#ere.

 — *mul spune adeărul, se #îndi 2lie. onstată că este încercuit de un #rup de soldaţi,care-& împiedicau să adă locul unde se afla #uernatorul. Gudecă la fel ca noi. )umne!eu a

 înfăptuit o minune "i a pune capăt acestei situaţii periculoase.3reotul se ridică în picioare si stri#ă către mulţime — edeţi; or să ne înin#ă fără luptăC — 'pune mai departe, orbi #uernatorul. 3reotul însă îl întrerupse din nou — 1uernatorul nostru este un om bun, care nu rea ărsare de sîn#e. )ar sîntem în

stare de ră!boi, iar condamnatul din faţa oastră ne este du"manC — +re dreptate, stri#ă o oce din mulţime.2lie î"i dădu seama de #re"eală. 3reotul manera cu dibăcie mulţimea, în timp ce

#uernatorul încerca doar să facă dreptate, încercă să se apropie, dar primi un #$iont. 6npa!nic îl apucă strîns de braţ.

 — 4ămîi aici. 2deea a fost a dumitale, nu; au!i el o oce.'e întoarse "i îl ă!u pe comandant, care !îmbea. — Nu putem accepta nici o propunere, continuă preotul, #esticulînd elocent. )acă ne

arătăm dispu"i să ne#ociem nu om doedi altcea decît că ne e teamă. 2ar poporul +Bbaruluieste un popor cura%os. 3oate face faţă oricărei ina!ii.

 — +cest om dore"te să fie pace, spuse #uernatorul, adresîndu-se mulţimii. inea

replică — Ne#ustorii or pace, preoţii doresc să fie pace, iar #uernatorii au #ri%ă să fie pace.* o"tire însă nu poate dori decît un lucru ră!boiulC

 — N-ai ă!ut cum am reu"it să înfruntăm ameninţarea reli#ioasă pe care o constituia2sraelul fără să facem ră!boi; tună #uernatorul. N-am trimis trupe, nici corăbii, ci am trimis-o pe 2!abela. +cum ei se înc$ină lui aal "i n-a fost neoie să sacrificăm nici măcar o iaţăpe cîmpul de bătaie.

 — +ce"tia n-au trimis o femeie frumoasă, ci si-au trimis ră!boiniciiC stri#ă "i mai tarepreotul.

3oporul cerea moartea asirianului. 1uernatorul îi apucă strîns braţul preotului. — 'tai %os, îi spuse. +i mers prea departe.

 — 2deea cu %udecata publică a fost a dumitale. 'au mai de#rabă a trădătorului deisraelit, care pare să comande în +Bbar în locul celui în drept.

 — ai tîr!iu am să orbesc cu el. +cum trebuie să aflăm ce rea asirianul. impde multe #eneraţii, oamenii au încercat să-"i impună oinţa prin forţă. orbeau numai ei"i nu îi interesa ce #îndeste poporul. oate acele imperii au că!ut pînă la urmă. Aaranoastră a înflorit tocmai pentru că am înăţat să ascultăm a"a a fost posibil să nede!oltăm comerţul, aflînd ce dore"te celălalt si încercînd să-i îndeplinim dorinţele.4e!ultatul se ede după mărimea cî"ti#ului. 3reotul clătină din cap.

 — orbele dumitale par înţelepte si nu e(istă pericol mai mare ca acesta. )acă aispune prostii ar fi u"or de demonstrat că nu ai dreptate. )ar orbele pe care le-ai rostit

adineauri ne conduc spre o capcană.ei din rîndul întîi au!eau toată discuţia. 3înă atunci, #uernatorul încercase întotdeauna să ţină seama de opiniile e(primate de onsiliu si +Bbarul dobîndise oreputaţie e(celentă în acest domeniu. irul "i 'idonul trimiseseră c$iar emisari, pentru a

Page 35: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 35/82

edea cum este administrată cetatea. Numele lui a%unsese la urec$ile împăratului "i, cupuţin noroc, era posibil să a%un#ă să-"i sfîrsească !ilele ca ministru la curte.

+cum autoritatea lui fusese călcată în picioare în public. )acă nu a lua imediatmăsuri, a pierde respectul poporului si $otărîrile luate de el în c$estiuni cît se poate deimportante nu or mai fi luate în seamă de nimeni.

 — e ascult, îi spuse pri!onierului, făcînd abstracţie de priirea furioasă a preotului"i atră#îndu-i atenţia interpretului să traducă. — +m enit să ă propun un tîr#, spuse asirianul. oi ne lăsaţi să trecem "i să ne

continuăm mar"ul spre ir "i 'idon. înd om înfrîn#e aceste două ora"e, ceea ce se a întîmpla cu si#uranţă, căci ră!boinicii lor sînt plecaţi pe mare să facă comerţ, om fi#enero"i cu +Bbar "i tu ei rămîne #uernator.

 — +ţi ă!ut; spuse preotul, sculîndu-se iar din %ilţ. 'ă creadă ei că #uernatorulnostru este în stare să îndă onoarea +Bbarului pentru o funcţieC

ulţimea începu să urle înfuriată. 3ri!onierul acela aproape #ol si plin de răni oiasă-"i impună propriile re#uliC 6n om înins îndră!nea să le propună să predea ora"ulC 6niise repe!iră să-& loească, iar pa!nicii îi opriră cu multă #reutate.

 — +scultaţi-măC spuse #uernatorul, încercînd să stri#e mai tare ca ceilalţi, în faţanoastră se află un om fără apărare, de care n-aem de ce să ne temem. <tim că o"tireanoastră este mai instruită "i ră!boinicii no"tri sînt mai ite%i. Nu trebuie să doedim acestlucru nimănui. )acă ne $otărîm să luptăm, om înin#e, dar cu preţul multor ieţi.

2lie înc$ise oc$ii "i se ru#ă ca #uernatorul să reu"ească să conin#ă poporul. — ătrînii no"tri ne poestesc despre imperiul e#iptenilor, dar acele remuri au apus

demult. Ne întoarcem la 5ul de +ur, părinţii "i bunicii no"tri s-au bucurat de remuride pace. )e ce să rupem această tradiţie; 4ă!boaiele moderne se duc cu arma comer-ţului "i nu pe cîmpul de luptă.

:ncetul cu încetul mulţimea se calmă. 1uernatorul cî"ti#a terenC

înd se făcu lini"te, îi orbi din nou asirianului. — eea ce propui nu a%un#e. a trebui să plătiţi ta(ele pe care le plătesc "ine#ustorii pentru a traersa ţinutul nostru.

 — rede-mă, n-aeţi de ales, răspunse pri!onierul. +em destui oameni pentru adistru#e cetatea "i a-i omorî pe toţi locuitorii. +ţi trăit în pace de prea multă reme si numai "tiţi ce e lupta, noi, în sc$imb, am pornit să cucerim lumea.

:n mulţime reîncepură protestele. 2lie î"i spuse =Nu ar trebui să se arate "oăitor înacest moment.> Nu era însă u"or să trate!i cu pri!onierul asirian, care, c$iar în#enunc$eat,se încăpăţîna să-"i impună condiţiile. 'oseau mereu alţi oameni si 2lie obseră căpînă si ne#ustorii î"i lăsaseră treburile si eniseră în piaţă, în#ri%oraţi de mersuleenimentelor. 3rocesul căpătase proporţii periculoase "i trebuia luată o $otărîre

ne#ociere sau moarte.+sistenţa se împărţi în două tabere unii apărau pacea, alţii susţineau că +Bbarul

trebuie să lupte. 1uernatorul îi "opti preotului — +cest om m-a sfidat în faţa mulţimii, dar "i dumneata ai făcut acela"i lucru.3reotul se întoarse spre el "i îi spuse printre dinţi să-& condamne imediat la

moarte pe asirian. — Nu te ro#, ci te obli#. 5u te menţin la putere "i tot eu pot să te dau %os oricînd,

pricepi; <tiu cu ce %ertfe pot potoli mînia !eilor, în ca! că sîntem forţaţi să înlocuimfamilia conducătoare. 5(istă precedente s-au sc$imbat dinastii c$iar si în 5#ipt, unimperiu ce a durat mii de ani. N-a că!ut cerul peste oameni si nici ordinea din 6niers n-a

fost ameninţată.1uernatorul se albi la faţă. — omandantul se află în mulţime, însoţit de cîtia soldaţi. )acă te încăpăţîne!i să

ne#ocie!i cu acest om, le oi spune tuturor că !eii te-au părăsit "i ei fi înlăturat. 'ăcontinuăm procesul "i ei face e(act ce-ţi spun eu.

Page 36: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 36/82

)acă &-ar !ări pe 2lie, ar mai aea o ie"ire i-ar cere prorocului israelit să spunăcum i s-a arătat un în#er pe +l incilea unte, ar aminti poestea cu înierea fiuluiăduei. +r fi fost cuîntul lui 2lie, care a demonstrat că poate face minuni, contracuîntului unui om care n-a doedit niciodată că are reo putere supranaturală.

)ar 2lie îl părăsise "i nu mai aea scăpare. 3e deasupra, în acel moment, era

numai un pri!onier "i nici o armată din lume nu porne"te un ră!boi fiindcă a pierdutun soldat. — +i cî"ti#at de data aceasta, îi spuse preotului. a eni !iua în care îl a pune să

plătească.3reotul încuiinţă din cap. erdictul a fost dat imediat. — Nimeni nu poate sfida ora"ul +Bbar, spuse #uernatorul. Nimeni nu intră

 în ora"ul nostru fără încuiinţarea poporului. 3entru că dumneata ţi-ai permis acestlucru, e"ti condamnat la moarte.

:n acel moment, 2lie î"i plecă priirile în pămînt. omandantul !îmbea.

:nsoţit de o mulţime tot mai numeroasă, pri!onierul fu dus pe un teren din spatele!idurilor, îi smulseră si !drenţele care-& mai acopereau, lăsîndu-& #ol. 6nul dintre soldaţi îl împinse spre fundul unei rîpe si mulţimea formă un cerc în %urul lui, împin#îndu-se uniipe alţii, în căutarea unui loc de unde să adă mai bine.

 — 6n soldat î"i poartă cu mîndrie esmîntul de ră!boi si se arată ră%ma"ului cucura%. * iscoadă se îmbracă în $aine muiere"ti pentru că este un la", stri#ă #uernatorulca să audă întrea#a asistenţă. )e aceea, te condamn să părăse"ti această lume, lipsit de

demnitatea ce se cuine ite%ilor.3oporul îl $uidui pe pri!onier "i îl aplaudă pe #uernator.3ri!onierul murmura cea, dar interpretul plecase si nimeni nu înţele#ea ce spune.

2lie reu"i să-si croiască drum prin mulţime si a%unse lîn#ă #uernator. 3rea tîr!iu. înd îi atinse mîneca, fu respins iolent.

 — Numai tu e"ti inoat, tu ai propus %udecata publică. — 5ste ina ta, îi răspunse 2lie. $iar dacă onsiliul s-ar fi reunit în secret,

comandantul "i preotul ar fi făcut ce-ar fi rut. +m fost pă!it tot timpul procesului.+eau totul plănuit dinainte.

)upă obiceiul locului, preotul era cel care $otăra durata supliciului. 5l se aplecă,luă o piatră si o întinse #uernatorului nu era destul de mare ca să-& omoare pe loc, nici

prea mică, pentru a-i prelun#i mult timp suferinţa. — u mai întîi. — 'înt forţat să o fac, de"i "tiu că am pornit pe un drum #re"it, spuse încet, încît

să-& audă numai preotul. — :n toţi ace"ti ani, m-ai obli#at să adopt cele mai dure po!iţii, în timp ce tu

profitai de pe urma re!ultatelor plăcute poporului, îi răspunse tot cu oce scă!utăpreotul. 5u m-am luptat cu sentimentul de îndoială si de inoăţie, am petrecut nopţi deinsomnie, urmărit de fantomele #re"elilor pe care le-a" fi putut comite. )ar nu m-amlăsat doborît "i, a!i, +Bbarul este un ora" inidiat de toată lumea.

*amenii căutară pietre de mărimea stabilită "i, un timp, se au!i doar !#omotul de

pietre care se ciocnesc. 3reotul continuă — 3oate #re"esc condamnîndu-& pe acest om la moarte. )ar sînt si#ur că apăronoarea acestui ora". Nu sîntem trădători.

1uernatorul ridică braţul si aruncă primul. 3ri!onierul se feri, dar, în clipaurmătoare, însoţită de ţipete "i $uiduieli o ploaie de pietre se abătu asupra lui.

Page 37: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 37/82

*mul încerca să-"i apere faţa cu braţele "i pietrele îl loeau în piept, în spate, înstomac. 1uernatorul dori să plece ă!use spectacolul de multe ori "i "tia că moarteaeste lentă si dureroasă, că faţa aceea se a transforma într-o masă amorfă de oase, păr "isîn#e, că oamenii or continua să arunce cu pietre c$iar după ce în trupulcondamnatului nu a mai e(ista nici un strop de iaţă.

:n cîtea minute, pri!onierul a înceta să se apere cu braţele9 dacă fusese un ombun în iaţa aceasta, !eii or face ca una dintre pietre să-& loească în frunte ca să-sipiardă cuno"tinţa. )impotriă, dacă fusese un om crud, a rămîne con"tient pînă înultima clipă.

ulţimea urla "i arunca furioasă cu pietre, iar condamnatul încerca să se apere cumputea. )eodată, î"i desfăcu braţele "i orbi într-o limbă pe care toţi o înţele#eau. 3linăde uimire, mulţimea încetă să arunce cu pietre.

 — răiască +siriaC stri#ă el. în acest moment îmi priesc poporul "i mor fericit,ca un #eneral ce a încercat să-"i sale!e soldaţii. ă duc să mă întîlnesc cu !eii "i o facbucuros, căci "tiu că om cuceri acest pă-mîntC

 — +i ă!ut; !ise preotul. + au!it "i a înţeles tot ce am orbit în timpul procesuluiC1uernatorul încuiinţă. *mul orbea limba lor "i aflase, deci, că e(istă dier#enţe

 în onsiliul din +Bbar. — Nu mă plîn#, căci ima#inea ţării mele îmi dă demnitate si forţă, îmi dă

bucurieC răiască +siriaC stri#ă din nou.uprinsă din nou de spaimă, mulţimea reîncepu să arunce cu pietre. *mul le

primea cu braţele desc$ise, fără să mai sc$iţe!e nici un #est de apărare. 5ra unră!boinic itea!. îtea secunde mai tîr!iu, !eii se îndurară de el, căci o piatră îlnimeri drept în frunte si omul le"ină.

 — +cum putem pleca, spuse preotul. 3oporul din +Bbar a face restul.

2lie nu se întoarse la casa ăduei, începu să umble prin de"ert fără nici o ţintă. — )omnul n-a făcut nimic, le spunea el ierburilor "i pietrelor. )e"i ar fi putut.:i părea rău de $otărîrea luată "i se simţea inoat de încă o moarte. )acă ar fi

acceptat ca adunarea onsiliului din +Bbar să se facă în secret, #uernatorul &-ar fi pututlua cu el. +r fi fost ei doi împotria preotului si comandantului. +r fi aut mai multe"anse decît cu neinspirata %udecată publică.

3e deasupra, se lăsase impresionat de felul în care preotul "tia să se adrese!emulţimii, căci c$iar dacă nu era de acord cu nimic din ce spusese acesta, trebuia sărecunoască că poseda o perfectă cunoa"tere a rolului de conducător, încerca să-"iamintească fiecare detaliu, căci, într-o bună !i, în 2srael, a trebui să-i înfrunte si el pe

re#e si pe prinţesa din ir.4ătăci astfel mult timp, priind munţii, cetatea si corturile asirienilor în

depărtare. 5l era doar un punct în acea ale, în lumea imensă din %urul lui, atît denemăr#inită, încît nu i-ar fi a%uns o iaţă întrea#ă să-i dea de capăt. 3oate că prietenii "idu"manii lui înţele#eau mai bine 3ămîntul pe care le fusese dat să trăiască9 puteaucălători în ţări îndepărtate, cutreiera mările, iubi o femeie fără a fi %udecaţi pentru asta.Nici unul dintre ei nu-"i mai asculta în#erul din copilărie si nici unul nu se #îndea sălupte în numele )omnului, î"i trăiau iaţa la timpul pre!ent "i erau fericiţi.

5ra si el un om ca toţi ceilalţi si, în acel moment, ar fi dat orice să nu fi au!itniciodată ocea )omnului "i a în#erilor Lui.

)ar iaţa nu-i făcută din ce dore"te omul, ci din ce făptuie"te. î"i aminti că decîtea ori încercase să renunţe la misiunea primită "i, cu toate acestea, iată, se afla aici, în ale, pentru că a"a îi poruncise )omnul.

=3uteam rămîne, )oamne, un simplu tîmplar "i mîinile mele ţi-ar fi fost de folos în lucrarea a.>

Page 38: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 38/82

otu"i, 2lie se afla aici, apăsat de poara ră!boiului care aea să înceapă în curînd,de uciderea prorocilor de către 2!abela, de uciderea cu pietre a căpeteniei asiriene "i despaima de a iubi o femeie din +Bbar. )omnul îi făcuse un dar "i el nu "tiuse ce să facă cuel.

:n mi%locul ăii apăru o lumină. Nu era în#erul lui pă!itor, pe acela doar îl au!ea

orbind, dar nu-& edea. 5ra un în#er al )omnului, care enise să-& sfătuiască. — +ici nu mai pot face nimic, !ise 2lie. înd mă pot întoarce în 2srael; — înd ei înăţa să reconstruie"ti, îi răspunse în#erul. +du-ţi însă aminte ce i-a

spus )umne!eu lui oise înainte de bătălie. ucură-te de fiecare clipă, pentru ca maiapoi să nu-ţi pară rău, să nu re#reţi că ţi-ai irosit tinereţea, în fiecare etapă a ieţii sale,)umne!eu îi $ără!e"te omului cîte o încercare.

1răit-a )omnul către oise ='ă nu ă temeţi, să nu slăbească inima oastră înaintea luptei, nu ă înspăimîntaţi de du"manii o"tri. el ce "i-a sădit ie si n-a mîncatdin ea, să se întoarcă "i să se bucure de ea, ca să nu moară în bătălie "i să se foloseascăaltul de ea. el ce iube"te o femeie si n-a luat-o, acela să iasă si să se întoarcă la casa sa, casă nu moară în bătălie "i să i-o ia altul.>

2lie mai merse un timp, încercînd să înţelea#ă cele au!ite. înd se pre#ătea să se întoarcă în +Bbar, o !ări pe femeia iubită a"e!ată pe o piatră, cu faţa spre +l incileaunte, la cîtea minute distanţă de locul unde se afla el.

=e caută acolo; *are "tie de %udecată, de condamnarea la moarte si depericolele care ne a"teaptă;>

rebuia s-o preină imediat. 'e $otărî să se apropie.5a îl ă!u "i îi făcu semn. 2lie părea că uitase de orbele în#erului, căci

nelini"tea îl cuprinse din nou. încercă să se prefacă preocupat de treburile cetăţii, ca easă nu î"i dea seama cît de tulburate îi erau si inima si mintea.

 — e faci aici; o întrebă cînd a%unse în faţa ei. — aut inspiraţie. 'crierea pe care o înăţ m-a îndemnat să mă #îndesc la forma

ăilor, a munţilor si a cetăţii +Bbar. îţia ne#ustori mi-au dat opsele de toate culorile,să scriu pentru ei. -am #îndit să le folosesc pentru a !u#răi lumea în care trăiesc, dar"tiu că nu e u"or eu am culori, dar numai )omnul "tie să le potriească armonios.

3e cînd orbea, priea fi( spre +l incilea unte. 5ra cu totul altă femeie decîtcea pe care o cunoscuse cu cîtea luni în urmă, cea care aduna reascuri la poarta cetăţii.3re!enţa ei solitară în mi%locul desertului, îi inspira încredere si respect.

 — )e ce toţi munţii au un nume "i numai +l incilea unte are doar un număr; întrebă 2lie.

 — a să nu ba#e !î!anie între !ei, îi răspunse ea. )in bătrîni se spune că, dacăoamenii i-ar fi dat muntelui numele reunei !eităţi, ceilalţi !ei s-ar fi înfuriat si ar fi

distrus 3ămîntul. 'e nume"te astfel pentru că este al cincilea munte pe care îl !ărimdincolo de !iduri. +stfel, nu supărăm pe nimeni "i 6niersul rămîne la locul lui.ăcură o reme. Femeia rupse tăcerea

 — în afară de culori, mă mai #îndesc "i la pericolul pe care-& repre!intă scrierea din/blos. 5a îi poate supăra pe !eii fenicieni "i pe )omnul )umne!eul nostru.

Page 39: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 39/82

Page 40: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 40/82

ăcură amîndoi. Nu se mai #îndeau nici la moartea asirianului, nici la nebunia dinora" "i nici la în#erul )omnului care putea să apară oricînd. uîntul pe care îl scrisese eaera mai puternic decît toate acestea.

2lie îi întinse mîna "i ea i-o prinse. 4ămaseră a"a pînă ce soarele se ascunse după +lincilea unte.

 — ulţumesc, îi spuse ea la întoarcere. )e mult îmi doream să petrecem împreunăo seară ca aceasta.înd a%unseră acasă, îl a"tepta un emisar al #uernatorului. 5ra c$emat de ur#enţă.

 — e-am a%utat "i tu mă răsplăte"ti dînd bir cu fu#iţii, îi spuse #uernatorul. e soartăcre!i că te a"teaptă;

 — iaţa mea este în mîinile )omnului. 5l $otără"te, nu tu, îi răspunse 2lie.1uernatorul se minună de îndră!neala lui. — 3ot să-ţi iau capul c$iar acum, sau să te tîrăsc pe stră!i, stri#înd oamenilor că ai

adus blestemul asupra lor. a fi $otărîrea mea, si nu a )umne!eului tău 6nic. — a fi a"a cum mi-a fost scris. reau să "tii însă că n-am fu#it. 'oldaţii

comandantului nu m-au lăsat să mă apropii de tine. 5l rea ră!boi "i nu se a da îndărăt dela nimic.

1uernatorul se $otărî să nu mai piardă timpul în discuţii fără rost. rebuia să-ie(pună profetului israelit planul său.

 — Nu comandantul rea ră!boi. a militar priceput ce e, î"i dă seama că oastea luie mai mică, lipsită de e(perienţă si u"or de înfrînt9 ca om de onoare "tie că riscă să seacopere de ru"ine în oc$ii urma"ilor. )ar ambiţia "i trufia i-au întunecat inima. redecă du"manul se teme. Nu "tie că ră!boinicii asirieni sînt bine antrenaţi cînd se pre#ătescsă mear#ă la oaste, aruncă fiecare o sămînfă în pămînt si, în fiecare !i, sar pe deasupralocului pînă ce aceasta încolţe"te9 apoi continuă să sară peste planta care a răsărit. Nu se

plictisesc niciodată "i nu li se pare o pierdere de reme. opăcelul cre"te, iar ei sîntneoiţi să facă sărituri tot mai înalte. u răbdare "i perseerenţă se pre#ătesc să înfrunte orice obstacol.

 — *bi"nuiesc să-"i pre#ătească bine lupta. )e luni de !ile ne studia!ă.2lie îl întrerupse pe #uernator — ine are interes să fie ră!boi; — 3reotul. i-am dat seama de asta la %udecata pri!onierului asirian. — :n ce scop; — Nu "tiu, dar a fost destul de abil si a reu"it să-i conin#ă si pe comandant si pe

ceilalţi. +cum, tot ora"ul este de partea lui "i nu ăd decît o ie"ire din situaţia în care neaflăm.

Făcu o pau!ă lun#ă "i apoi se uită fi( în oc$ii is-raelitului — u.1uernatorul porni a se plimba neros de colo pînă colo "i orbi pe nerăsuflate — <i ne#ustorii or pace, dar nu pot face nimic. )e altfel, au strîns destulă aere

pentru a se muta în alt ora", n"teptînd ca înin#ătorii să înceapă să le cumpereprodusele. 4estul populaţiei nu mai %udecă si cere să .il.idlm un inamic cu multsuperior. Numai o minune i-ar putea conin#e să se ră!#îndească.

2lie î"i încorda atenţia. — * minune; — +i îniat un copil care murise. 2-ai a%utat pe oameni să-"i #ăsească dreptatea

si, de"i e"ti un enetic, aproape toţi te iubesc. — +"a stăteau lucrurile pînă a!i dimineaţă, spuse 2lie. +cum situaţia s-asc$imbat "i c$iar tu ai descris-o adineauri oricine susţine pacea este considerat trădător.

Page 41: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 41/82

Page 42: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 42/82

+r fi rut să-& întrebe ce se întîmplase în timpul nopţii, dar se temea de răspuns.3oate că n-a putut dormi din cau!a celor spuse de #uernator si a ră!boiului, dar poate cămotiul era cu totul altul tăbliţa pe care i-o dăduse. )acă ar prooca discuţia, ar putearisca să i se răspundă că iubirea unei femei nu se potriea cu planurile )omnului.

 — ino să mănînci cea, fură sin#urele orbe pe care i le adresă.

'e tre!ise si băiatul, a"a că se a"e!ară la masă si mîncară toţi trei. — i-ar fi plăcut să mai stau cu tine aseară, dar #uernatorul aea neoie demine, spuse 2lie.

 — Nu trebuie să-ţi faci prea multe #ri%i, îi răspunse ea, simţindu-"i inima maiu"oară.

ei din familia lui #uernea!ă în +Bbar de multe #eneraţii "i or "ti ce au defăcut în faţa pericolului.

 — +m orbit cu un în#er. i-a cerut să iau o $otărîre foarte #rea. — Nici în#erii n-ar trebui să te tulbure9 poate e mai bine să cre!i că !eii se mai

sc$imbă cu timpul. 'trămo"ii mei se înc$inau !eilor e#ipteni, care aeau c$ip deanimale. ?eii aceia au plecat "i, pînă să ii tu, am fost educată să aduc %ertfe lui +s$erat,5li, aal si !eităţilor de pe +l incilea unte. +cum, &-am cunoscut pe )omnul, dar poatecă "i el ne a părăsi într-o !i si !eii care or eni or fi mai în#ăduitori.

ăiatul ceru puţină apă. N-aeau. — ă duc să aduc, spuse 2lie. — er# si eu cu tine, se ru#ă băiatul. * luară spre fîntînă. în drum, trecură pe

lîn#ă locul unde comandantul î"i instruia soldaţii încă din !ori. — Hai să ne uităm puţin, propuse băiatul. înd oi fi mare, mă oi face soldat.

2lie îi făcu pe plac. — are dintre noi mînuie"te mai bine spada; tocmai întreba un ră!boinic. — )u-te la locul unde, ieri, a fost e(ecutat spionul, îi spuse comandantul. +le#e o

piatră mare si orbeste-i urît. — )e ce să fac una ca asta; 3iatra nu-mi poate răspunde. — +tunci atac-o cu spada. — 'i spada se a rupe, spuse soldatul. Nu asta am rut să "tiu9 am întrebat cine

este cel mai bun în mînuirea spadei. — el mai bun este acela care se aseamănă cu o piatră, îi răspunse comandantul.

el care, fără a scoate spada din teacă, reu"e"te să-i conin#ă pe ceilalţi că nimeni nu-& poate înin#e.

=1uernatorul are dreptate comandantul este un înţelept>, se #îndi 2lie. =)arcînd or#oliul străluce"te prea tare, orice înţelepciune se întunecă.>

:"i continuară drumul. ăiatul îl întrebă de ce se antrenea!ă atîta soldaţii. — Nu numai soldaţii fac asta, ci "i mama ta "i eu "i toţi cei care fac lucrurile

după oia inimii. otul în iaţă cere pre#ătire. — $iar "i atunci cînd rei să fii proroc; — )a, ca să te înţele#i cu în#erii. )orim atît de mult să orbim cu ei, dar n-au!im

ce ne spun. Nu e u"or lucru să au!i. în ru#ile noastre, încercăm mereu să spunemunde am #re"it "i ce ne-am dori să se întîmple cu noi. )ar )omnul "tie toate aceste lucruri"i, uneori, ne îndeamnă să au!im ce ne spune 6niersul. 'i să aem răbdare.

ăiatul îl priea mirat. 3robabil că nu înţele#ea nimic, dar 2lie simţea neoia să

continue. ine "tie, poate cînd a creste, reunul dintre aceste #înduri îl a a%uta la#reu. — :n iaţă, din toate bătăliile îneţi cîte cea, inclusi din cele pierdute. înd ai să

cre"ti, ai să descoperi că ai minţit, că te-ai păcălit pe tine însuţi, sau ai suferit pentru lucruri

Page 43: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 43/82

neînsemnate. )acă e"ti un bun ră!boinic, nu te ei îninoăţi pentru toate acestea, darnici nu ei repeta acelea"i #re"eli.

'e $otărî să se oprească. 6n copil de îrsta lui nu-i putea pricepe orbele.er#eau a#ale "i 2lie priea stră!ile ora"ului care îl adăpostise cînda si care acum erape cale să dispară. otul depindea de $otărîrea pe care o a lua.

+Bbarul era mai puţin !#omotos decît de obicei, în piaţa centrală, oamenii orbeaupe "optite, de frică parcă să nu le poarte întul orbele pînă la tabăra du"mană. ei mai în îrsta păreau să fie si#uri că nu se a întîmpla nimic, tinerii erau însufleţiţi de ideeade luptă, ne#ustorii "i me"te"u#arii î"i făceau planuri de plecare la ir sau 'idon, pînă seor lini"ti lucrurile.

=Lor le e u"or să plece>, se #îndi. =Ne#ustorii î"i pot transporta bunurile oriunde,me"te"u#arii pot lucra "i în alte locuri, unde se orbe"te altă limbă. )ar eu trebuie săa"tept înoire de la )omnul.>

+%unseră la fîntînă "i umplură două ciubere cu apă. în mod obi"nuit, locul eraplin de lume. +ici se adunau femeile să spele, să opsească pîn!eturi "i să bîrfeascădespre tot ce se întîmpla în ora". +ici nu e(istau secrete noutăţile din lumea ne#oţului,trădările con%u#ale, certurile dintre ecini, iaţa intimă a cîrmuitorilor, toate treburile —serioase sau friole — erau discutate, criticate sau lăudate. <i c$iar în lunile în carecrescuse în#ri%orător tabăra du"mană, subiectul preferat rămăsese 2!abela, prinţesa care-&cucerise pe re#ele 2sraelului, îi lăudau cura%ul "i erau si#ure că, dacă se a întîmplacea cu ora"ul lor, ea se a întoarce acasă pentru a se ră!buna.

:n dimineaţa aceea însă nu era aproape nimeni. )oar cîte a femei, carespuneau că trebuie să mear#ă pe cîmp, să adune cît mai multe cereale, căci asirienii or

 înc$ide în curînd toate intrările si ie"irile din ora". )ouă dintre ele $otărîră să mear#ă

la +l incilea unte să ofere !eilor %ertfe, pentru ca fiii lor să nu moară în luptă. — 3reotul a spus că putem re!ista multe luni de !ile, îi spuse o femeie lui 2lie.rebuie doar să aem cura%ul necesar pentru a apăra onoarea ora"ului "i !eii ne or a%uta.

opilul se sperie. — Ne or ataca; întrebă el.2lie nu-i răspunse. )epindea de el, de ale#erea pe care i-o propusese în#erul

aseară. — i-e frică, mai spuse băiatul. — +sta înseamnă că iube"ti iaţa. 5 firesc să-ţi fie frică din cînd în cînd.

2lie "i băiatul a%unseră acasă spre prîn!. Femeia era acolo, încon%urată de miciase, pline cu opsele de diferite culori.

 — +m treabă, !ise ea cu oc$ii la literele "i fra!ele neterminate. )in cau!a secetei,ora"ul s-a umplut de praf. 3ensulele sînt îmbîcsite, praful intră în opsea "i mi-e #reu sălucre!.

2lie nu spuse nimic. Nu oia s-o facă părta"ă la #ri%ile lui. 'e a"e!ă într-un colţ al încăperii si se cufundă în #înduri. ăiatul se duse afară să se %oace cu prietenii lui.

=+re neoie de lini"te>, î"i spuse femeia "i încercă să se concentre!e asupralucrului.

Lucră tot restul dimineţii la cîtea cuinte, pe care altfel le-ar fi scris în %umătate

din acest timp, simţin-du-se inoată că nu reu"e"te să facă ceea ce se a"tepta de la ea.La urma urmei, era pentru prima dată în iaţă cînd i se dăduse "ansa să-si întreţinăfamilia din propria muncă.

'e întoarse la lucru. Folosea o foiţă de papirus, pe care i-o adusese un ne#ustordin 5#ipt, ru#înd-o să scrie cîtea mesa%e comerciale ce trebuiau trimise la )amasc.

Page 44: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 44/82

aterialul nu era de cea mai bună calitate "i opseaua se întindea mereu. =*ricum emai bine decît scrisul pe ar#ilă.>

:n ţările ecine foloseau tablele de ar#ilă sau pieile de animale pentru trimitereade mesa%e. )e"i e#iptenii decă!useră si aeau o scriere depă"ită, cel puţin #ăsiseră ometodă practică "i u"oară de a-si înre#istra calculele comerciale "i eenimentele istoriei

tăiau fî"ii dintr-o plantă ce cre"tea pe malul Nilului "i, printr-un procedeu simplu,lipeau aceste fî"ii una de alta, ob-ţinînd o foiţă de culoare #albenă. +Bbarul ar fi trebuitsă importe materialul, căci planta era imposibil de cultiat. )e"i era scump,ne#ustorii îl preferau, căci puteau să-si poarte însemnările în bu!unar, ceea ce nu eraca!ul cu tăbliţele de ar#ilă sau cu pieile de animale.

=otul deine mai simplu>, #îndi ea. 3ăcat că era neoie de autori!aţie de lacîrmuire pentru a folosi alfabetul din /blos "i papirusul. * le#e înec$ită impuneaca te(tele scrise să fie controlate de onsiliul din +Bbar.

um termină lucrarea, i-o arătă lui 2lie, care pînă atunci stătuse tăcut "i priise. — :ţi place cum a ie"it; îl întrebă ea. — )a, e frumos, răspunse el, cu #îndul aiurea. orbea, probabil, cu )umne!eu "i

ea nu trebuia să-& întrerupă. 'e duse să-& aducă pe preot.

înd se întoarse, 2lie "edea nemi"cat în acela"i loc. ei doi bărbaţi se priiră întăcere multă reme.

3reotul fu cel care rupse tăcerea. — 5"ti proroc "i orbe"ti cu în#erii. 5u tălmăcesc doar le#ile din ec$ime,

 îndeplinesc ritualurile si încerc să-mi apăr turma de #re"eli. )e aceea "tiu că aceasta nueste o luptă între muritori, ci între !ei si nu trebuie s-o împiedic.

 — :ţi admir credinţa, de"i te înc$ini unor !ei care nu e(istă, îi răspunse 2lie. )acă

situaţia actuală este, a"a cum spui, rodul unei oinţe diine, )omnul mă a folosi cainstrument pentru a-& înin#e pe aal "i pe toară"ii săi de pe +l incilea unte.3oate era mai bine dacă mă condamnai la moarte.

 — -am #îndit la asta, dar n-a fost neoie. La momentul oportun, !eii au fost departea mea.

2lie nu mai comentă. 3reotul se întoarse si apucă papirusul cu te(tul scris defemeie.

 — 5 bine făcut, spuse. )upă ce citi atent cele scrise, î"i scoase inelul de pe de#et, îl înmuie într-unul din asele cu opsea si aplică si#iliul în colţul din stîn#a. )acăcinea era prins cu un papirus care n-aea si#iliul preotului, putea fi condamnat lamoarte.

 — )e ce e neapărată neoie să faceţi acest lucru; întrebă femeia. — 3entru că aceste papirusuri transportă idei, iar ideile înseamnă putere,

răspunse preotul. — Nu sînt decît ni"te înoieli comerciale. — )ar ar putea fi planuri de luptă. 'au informaţii despre bo#ăţiile noastre. 'au

ru#ăciunile noastre sacre. +stă!i, cu literele si cu papirusul, e u"or să furi secretele unuipopor. 5 #reu să ascun!i tăbliţele de ar#ilă sau pieile de animal, dar papirusul plusalfabetul din /blos pot ruina cultura unui neam si pot duce lumea la pieire.

* femeie năăli în încăpere. — 3reotuleC 3reotuleC eniţi să edeţi ce se întîmplăC

2lie "i ădua îl urmară. eneau tot mai mulţi oameni "i se îndreptau în aceea"idirecţie. +erul deenise irespirabil din cau!a prafului pe care-& ridicau. opiii  aler#au înfruntea celorlalţi, rî!înd "i făcînd larmă. ei mari înaintau fără #rabă, în tăcere.

înd a%unseră la poarta de mia!ă!i a cetăţii, !ăriră o mică mulţime adunată.3reotul î"i croi drum printre oameni si dădu cu oc$ii de cel ce stîrnise toată a#itaţia.

Page 45: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 45/82

* santinelă din +Bbar stătea în #enunc$i, cu braţele desfăcute în lături "i cupalmele bătute în cuie pe un dru# spri%init pe umeri. Hainele erau făcute !drenţe, iaroc$iul stîn# îi fusese scos cu un băţ.

3e pieptul lui, cinea scrisese în asiriană, cu împunsături de pumnal. 3reotul înţele#ea e#ipteana, dar limba asiriană nu i se păruse destul de importantă ca s-o

 îneţe. Fu neoit să ceară a%utorul unui ne#ustor care priea de pe mar#ine. — =ă declarăm ră!boi>, traduse omul. Nimeni nu scoase nici un cuînt. 2lieă!u cum se a"terne panica pe feţele celor pre!enţi.

 — )ă-mi spada, îi spuse preotul unui soldat care asista la scenă.'oldatul se conformă "i preotul, după ce porunci să fie anunţaţi #uernatorul "i

comandantul de cele întîmplate, cu o loitură nea"teptată, înfipse lama în inimasantinelei în#enunc$eate.

*mul scoase un #eamăt "i se prăbu"i la pămînt. 5ra mort, scăpase de durere si deru"inea de a se fi lăsat prins.

 — îine mă oi duce pe +l incilea unte să aduc %ertfe !eilor, iar ei nu ne orpărăsi, spuse preotul către mulţimea înfrico"ată.

 înainte să plece, se întoarse către 2lie — +i ă!ut cu oc$ii tăi cum cerul ne ine în a%utor. — Numai o întrebare, !ise 2lie. )e ce rei să-ţi e!i poporul pierind; — 3entru că trebuie ucisă o idee. înd îl ă!use de dimineaţă cu femeia, 2lie

pricepuse care era ideea ce trebuia ucisă alfabetul. — 3rea tîr!iu. 5 cunoscut în lumea întrea#ă "i asirienii nu pot cuceri tot 3ămîntul. — ine spune că nu; La urma urmei, !eii de pe +l incilea unte sînt de partea

o"tilor lor.

*re între#i cutreieră alea, a"a cum făcuse "i în a%un. ai rămăsese o după-amia!ă"i o noapte întrea#ă nici un ră!boi nu se poartă pe întuneric, căci ră!boinicii nu pot edeadu"manul. <tia că )omnul îi dădea numai această noapte, pentru a sc$imba soartaora"ului care-i oferise #ă!duire.

 — 'olomon ar "ti ce să facă, îi spuse în#erului pă!itor. <i )aid, si oise, si2saac. 5i au fost slu%itori de încredere ai )omnului, nu ca mine, un biet ne$otărît.)umne!eu mă pune să $otărăsc în locul Lui.

 — 2storia noastră străbună este plină de oameni care s-au aflat la locul potriit înmomentul potriit, îi răspunse în#erul. Fii si#ur că )omnul cere oamenilor numai cesînt în stare să împlinească.

 — în priinţa mea s-a în"elat.

 — *rice neca! ine si pleacă. +"a s-au născut si #loria "i tra#edia lumii. — oi ţine minte, !ise 2lie. )ar cînd trec, tra#ediile lasă urme pe ecie, iar #loria,

doar amintiri de"arte, în#erul nu-i răspunse. — )e ce, în tot timpul cît am stat în +Bbar, n-am reu"it să-mi #ăsesc nici un aliat

să lupte alături de mine pentru pace; e însemnătate poate să aibă un proroc solitar; — e însemnătate are soarele, care se plimbă pe cer de unul sin#ur; e

 însemnătate are muntele care prie"te semeţ în ale; e însemnătate are o fîntînăi!olată; oate acestea arată caraanei drumul de urmat.

 — i-e inima plină de tristeţe, !ise 2lie, că!înd în #enunc$i cu braţele ridicate sprecer. )e-a" putea muri în clipa aceasta, să nu-mi fie dat să-mi mîn%esc mîinile cu sîn#ele

poporului meu, sau al altui popor străin mie. 3rie"te în urmă, ce e!i; — <tii că nu pot edea, spuse în#erul. 3entru că oc$ii-mi sînt încă orbiţi destrălucirea slaei dumne!eie"ti, nu pot să ăd altcea. 3ot numai să înţele# poesteainimii tale si să simt ibraţiile prime%diilor care te pîndesc. Nu pot să "tiu ce la"i în urmă.

Page 46: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 46/82

 — :ti oi spune eu iată, acolo se află +Bbar. ă!ut la ora asta, profilîndu-se laasfinţit, pare un ora" frumos. -am obi"nuit cu stră!ile "i !idurile lui, cu oamenii luimărinimo"i si primitori. )e"i trăiesc strîns le#aţi de comerţul "i de superstiţiile lor, ausufletul la fel de curat ca celelalte neamuri. +m înăţat de la ei multe lucruri noi. însc$imb le-am ascultat plîn#erile "i, cu a%utorul lui )umne!eu, am reu"it să le re!ol

conflictele interne. +m fost în pericol "i mereu a sărit să mă a%ute cinea. )e ce trebuie săale# între salarea acestui ora" "i mîntuirea poporului meu; — 3entru că un bărbat trebuie să alea#ă, îi răspunse în#erul, în asta îi stă forţa în

puterea de a decide. — 5 o ale#ere #rea trebuie să accept ca un popor să moară pentru ca altul să fie

salat. — 5 "i mai #reu să-ţi ale#i propriul drum. ine nu poate ale#e e mort în oc$ii

)omnului, de"i continuă să respire si să umble pe stră!i. u toate acestea, continuă în#erul, nu e orba de moarte. Nemurirea a"teaptă cu braţele desc$ise toate sufletele careor continua să-"i împlinească menirea. ot ce se află sub soare are un rost.

2lie î"i ridică din nou braţele spre cer — 3oporul meu s-a îndepărtat de )omnul din pricina unei femei frumoase. Fenicia

poate fi distrusă din pricina unui preot care crede că scrierea repre!intă o ameninţare laadresa !eilor. )e ce +cela care a creat lumea ale#e tra#edia pentru a scrie carteadestinului;

'tri#ătele lui 2lie răsunară în ale "i se întoarseră cu ecoul. — Nu "tii ce orbe"ti, #răi în#erul. Nu e(istă tra#edie, ci ineitabil. otul are o

raţiune a trebui doar să deosebe"ti ce este trecător "i ce este absolut. — e este trecător; întrebă 2lie. — 2neitabilul. — 'i ce este absolut;

 — Lecţiile ineitabilului.?icînd acestea, în#erul se îndepărtă.

:n seara aceea, la cină, 2lie spuse femeii "i băiatului — 3re#ătiţi-ă lucrurile. '-ar putea să plecăm în orice clipă. — )e două nopţi nu dormi, îi spuse femeia. +!i după-amia!ă, te-a căutat un

emisar al #uernatorului. ?icea să te duci la palat. 5u i-am spus că e"ti în ale "i căprobabil ei dormi acolo.

 — +i făcut bine, îi răspunse 2lie si se duse drept la el în cameră, unde că!u într-unsomn adînc.

+ doua !i dimineaţă se tre!i în acordurile unor instrumente mu!icale. înd coborî să

adă ce se întîmplă, băiatul era de%a la poartă. — 2a te uităC !icea el, cu oc$ii strălucind de bucurie, începe ră!boiulC6n batalion de soldaţi, în ţinută de luptă "i înarmaţi, măr"ăluiau spre poarta de

mia!ă!i a cetăţii. îţia mu!icanţi băteau în tobe cadenţa pasului. — 2eri îţi era frică, îi spuse 2lie băiatului.

Page 47: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 47/82

 — Nu "tiam că aem atîţia soldaţi. 4ă!boinicii no"tri sînt cei mai buniC:l lăsă acolo pe băiat "i ie"i în stradă. rebuia cu orice preţ să-& adă pe #uernator.

<i ceilalţi locuitori ai ora"ului fuseseră tre!iţi de sunetul cîntecelor de luptă "i prieauscena $ipnoti!aţi. 3entru prima dată în iaţă asistau la defilarea unui batalion or#ani!at, înstraie militare "i cu lăncile si scuturile strălucind în ra!ele dimineţii. omandantul

făcuse o treabă de inidiat, î"i pre#ătise o"tirea pe ascuns "i acum, de asta se temea 2lie,ar fi putut conin#e pe oricine că ictoria asupra asirienilor era posibilă.:"i croi drum printre soldaţi "i reu"i să a%un#ă în fruntea coloanei. 1uernatorul "i

comandantul, călare, conduceau mar"ul. — Făcusem un tîr#, îi spuse 2lie #uernatorului, aler#înd pe lîn#ă calul acestuia.

3ot să fac o minuneC1uernatorul nu-i răspunse. 1arni!oana trecu dincolo de !id "i o luă spre ale. — u "tii că această armată e numai o ilu!ieC insistă 2lie. +sirienii au un aanta% de

cinci la unu si sînt ersaţi în ră!boaieC Nu permite să fie distrus +BbarulC — e dore"ti de la mine; i se adresă #uernatorul din mers. 2eri seară am trimis

un emisar după tine "i i s-a răspuns că nu e"ti în cetate. e era să fac; — +-i înfrunta pe asirieni în cîmp desc$is e curată sinucidereC <tiţi prea bine acest

lucruComandantul asculta discuţia fără a face nici un comentariu. 2i pre!entase de%a

#uernatorului strate#ia. 3rorocul israelit ar fi probabil surprins s-o afle.2lie aler#a pe lîn#ă caii celor doi, ne"tiind prea bine ce trebuia să facă. oloana de

soldaţi părăsi cetatea, îndreptîndu-se spre mi%locul ăii.=+%ută-mă, )oamne>, se ru#a el. =+"a cum ai oprit soarele în loc pentru a-& a%uta pe

losua în luptă, opre"te timpul, să-& pot conin#e pe #uernator că face o #re"eală.>3e cînd se ru#a, au!i ordinul comandantului — 'taţiC

=3oate este un semn>, î"i spuse 2lie. =rebuie să profit.>'oldaţii se a"e!ară pe două rînduri, faţă-n faţă, ca două !iduri umane, cu scuturilespri%inite de pămînt si lăncile împun#înd ă!du$ul drept înainte.

 — eea ce e!i sînt ră!boinicii din +Bbar, îi spuse #uernatorul lui 2lie. — ăd ni"te tineri care sfidea!ă moartea rî!înd, îi răspunse. — 5i bine, aici e numai un batalion. ea mai mare parte a oamenilor no"tri se află

 în cetate, sus pe !iduri. +m pre#ătit ca!ane cu ulei clocotit pentru a le arunca în capulcelor care or încerca să le escalade!e. +em proi!ii împărţite prin casele oamenilorpentru ca să#eţile incendiare să nu ne lase fără $rană. )upă calculele comandantului,ora"ul poate re!ista asediului aproape două luni. în timp ce asirienii se antrenau, nici noin-am stat de#eaba.

 — ie nu mi-aţi spus nimic din toate astea, spuse 2lie. — Nu uita ca, de"i ai a%utat oamenii din +Bbar, tot un străin rămîi "i unele

căpetenii te pot considera iscoadă. — )ar îţi doreai să fie paceC — 'e poate face pace si după ce începe lupta. Numai că se ne#ocia!ă în condiţii de

e#alitate.1uernatorul mărturisi că fuseseră trimi"i soli la ir "i 'idon pentru a înfăţi"a

#raitatea situaţiei. Nu i-a fost u"or să ceară a%utor, ceilalţi puteau crede că nu e în stare săţină situaţia sub control. )ar a%unsese la conclu!ia că n-aea încotro.

omandantul aea pre#ătit un plan in#enios imediat ce a începe lupta, se a

 întoarce în cetate să or#ani!e!e re!istenţa. *astea care se afla de%a în cîmp trebuia săucidă cîţi du"mani putea si apoi să se retra#ă spre munţi. uno"teau locul mai bine caoricine "i puteau să-i $ărţuiască pe asirieni, slăbind încercuirea.

:n scurt timp, or sosi întăriri "i armata asiriană aea să fie nimicită.

Page 48: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 48/82

 — 3utem re!ista cam "ai!eci de !ile, dar nu a fi neoie, îi spuse #uernatorullui 2lie.

 — )ar mulţi or muri. — 3utem muri cu toţii, dar nimeni nu se teme. Nici măcar eu.1uernatorul se mira sin#ur de cura%ul său. Nu participase niciodată la o bătălie "i,

pe măsură ce se apropia lupta, î"i făcea planuri cum să fu#ă din cetate.2n dimineaţa aceea, stabilise cu cîţia dintre oamenii lui cei mai credincio"i cea maibună cale de retra#ere. Nu se putea duce la ir sau la 'idon pentru că ar fi fost considerattrădător, dar 2!abela îl a primi, căci aea neoie de oameni de năde%de.

+cum însă, pă"ind pe cîmpul de bătaie, !ărea în oc$ii soldaţilor o bucurieimensă, ca "i cum toată iaţa se pre#ătiseră pentru cea "i acum enise, în sfîr"it, clipamult a"teptată.

 — Ne e frică pînă în clipa în care se întîmplă ineitabilul. )upă aceea, n-are rostsă ne mai risipim puterile, îi spuse el lui 2lie.

2lie era tulburat. 'imţea acela"i lucru "i el, dar îi era ru"ine să recunoască, î"i amintide emoţia băiatului cînd trecuse trupa.

 — +cum du-te, îi spuse #uernatorul.5sti un străin neînarmat "i n-ai de ce să lupţipentru o idee în care nu cre!i.

2lie rămase pe loc. — or eni, spuse comandantul. 'pre deosebire de noi, tu nu e"ti pre#ătit.Nici acum 2lie nu se urni.

'crutară ori!ontul. Nu se !ărea nici un nori"or de praf, deci armata asirienilor încă nu se mi"case.

'oldaţii din prima linie apucaseră lănciile cu $otă-rîre si le ţineau în po!iţie de atac9

arca"ii î"i încordaseră pe %umătate arcurile, #ata să ţintească la ordinul comandantului.îţia împun#eau aerul cu spada, în-căl!indu-si mu"c$ii. — otul e pre#ătit, repetă comandantul. or ataca.2lie îi simţi euforia din #las. 5ra probabil nerăbdător să înceapă lupta. oia să-si

demonstre!e ite%ia. <i-i ima#ina pe ră!boinicii asirieni, spadele loind, stri#ătele "i înălmă"eala luptei, "i c$iar pe preoţii fenicieni pomenindu-& ca pe un e(emplu debărbăţie "i cura%.

1uernatorul îi întrerupse #îndurile — Nu fac nici o mi"care.2lie î"i aminti de ru#a ce i-o făcuse )omnului să oprească soarele pe cer, a"a cum

făcuse pentru losua. încercă să orbească cu în#erul, dar nu reu"i.

u timpul, lăncierii î"i coborîră armele, arca"ii î"i slăbiră arcurile "i spadelereeniră în teacă. 'oarele ar!ător al amie!ii era uci#ător si cîţia soldaţi le"inară dincau!a căldurii. *ricum, deta"amentul rămase pe po!iţii pînă la lăsarea serii.

înd soarele se ascunse la asfinţit, ră!boinicii se întoarseră în cetate. 3ăreau săse minune!e că supra-ieţuiseră o !i.

2lie rămase sin#ur în ale. erse un timp fără ţintă si deodată ă!u lumina, în#erul)omnului îi apăru în faţă.

 — )omnul ţi-a ascultat ru#a, #răi în#erul. + ă!ut îndoiala din inima ta.2lie î"i întoarse faţa spre cer si mulţumi cu elaie.

 — )omnul e plin de slaă si putere. + ţinut în loc armata asiriană.

 — Nu e adeărat, îi răspunse în#erul. +i spus că 5l ar trebui să $otărască "i 5l aales în locul tău.

Page 49: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 49/82

 — 3lecăm, spuse el femeii si fiului ei. — Nu reau să plec, răspunse băiatul, îmi plac soldaţii din +Bbar.ama îl sili să-si strîn#ă lucrurile. — 2a numai cît poţi duce, îi spuse ea. — 6iţi că sîntem săraci si n-am mare lucru de luat.2lie urcă în camera lui. 3rii în%ur ca pentru a-"i lua rămas bun. +poi coborî "i

rămase un timp cu oc$ii la ăduă, care-si strîn#ea opselele. — :ţi mulţumesc că mă iei cu tine, îi spuse ea. +eam cincispre!ece ani cînd m-am

măritat "i nu "tiam ce e iaţa. Familiile noastre aran%aseră totul "i am fost pre#ătită încăde mică pentru acel moment. rebuia să-mi urme! soţul în orice împre%urare.

 — :l iubeai; — i-am educat inima pentru asta. um nu aeam de ales, m-am conins pe mine

 însămi că acela era drumul cel bun. )upă ce mi-am pierdut bărbatul, m-am obi"nuit cu!ilele "i nopţile pustii "i m-am ru#at la !eii de pe +l incilea unte, în care credeam pe-atunci, să mă ia cînd fiul meu a putea trăi pe picioarele lui. +tunci ai apărut tu. Ai-ammai spus si ţi-o repet din !iua aceea am început să descopăr frumuseţea din %ur, silueta întunecată a munţilor profilîndu-se pe cer, sau luna care-"i sc$imbă forma, pentru ca #rîulsă se înalţe. )e multe ori noaptea, pe cînd tu dormeai, eu mă plimbam prin +Bbar,ascultam scîncetul pruncilor abia născuţi, cîntecele bărbaţilor care băuseră un pa$ar dupăisprăirea lucrului, pa"ii apăsaţi ai santinelelor de pe !iduri. )e cîte ori mai înainte, ampriit la toate acestea, fără să recunosc frumuseţea; )e cîte ori am priit cerul, fără să-mi

dau seama cît este de înalt; )e cîte ori am ascultat !#omotele cetăţii, fără să înţele# căfăceau parte din iaţa mea; +m prins din nou dra#oste de iaţă. -ai îndemnat să înăţscrierea din /blos si eu te-am ascultat. )oar ca să-ţi fac pe plac, dar am început să

 îndră#esc ceea ce făceam "i am descoperit cea8 iaţa mea căpăta sens, dacă eu o oiam.2lie o mîn#îie pe păr. Făcea acest #est pentru prima dată. — )e ce n-a fost a"a mereu; întrebă dînsa. — 3entru că mi-era teamă. )ar a!i, în a"teptarea luptei, au!ind cuintele

#uernatorului, m-am #îndit la tine. eama durea!ă pînă începe ineitabilul9 din acelmoment, nu-"i mai are rostul. Nu ne rămîne decît să sperăm că am luat $otărîrea ceabună.

 — 'înt #ata, spuse ea. — 3lecăm în 2srael. )omnul mi-a spus ce am de făcut "i îi oi împlini oia.

2!abela a fi îndepărtată de la putere.5a nu spuse nimic. a toate femeile din Fenicia era mîndră de prinţesa ei. înd or

a%un#e acolo, a încerca să-& facă pe bărbat să se ră!#îndească. — a fi un drum lun# "i nu ne om odi$ni pînă ce nu îi oi împlini rerea, spuse

2lie, parcă #$icindu-i #îndul. 3înă atunci, dra#ostea ta îmi a fi spri%in "i cînd mă oisimţi obosit de bătăliile duse în numele Lui, mă oi putea odi$ni la pieptul tău.

ăiatul apăru cu o desa#ă mică pe umăr. 2lie i-o luă "i spuse femeii — + sosit clipa. înd ei străbate stră!ile +Bbarului, întipăre"te-ţi bine în minte

fiecare casă "i fiecare sunet, căci nu le ei mai edea si nu le ei mai au!i niciodată.

 — -am născut în +Bbar "i ora"ul a rămîne pentru totdeauna în inima mea, spusefemeia.+scultînd-o, băiatul î"i promise că nu a uita niciodată acele orbe. )acă se a

 întoarce reodată, pentru el, ora"ul a aea c$ipul mamei lui.

Page 50: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 50/82

'e întunecase de tot cînd preotul a%unse la poalele muntelui, în mîna dreaptăţinea un toia# "i în stîn#a ducea o traistă.

'coase din traistă uleiul sfinţit si-"i unse fruntea si înc$eietura mîinilor. +poi, cutoia#ul, desenă pe nisip taurul "i pantera, simbolurile ?eului Furtunii si al arii?eiţe. 4osti ru#ăciunile rituale iar apoi î"i înălţă braţele spre cer pentru a primi reelaţiadiină.

)ar !eii tăceau. 'puseseră tot ce aeau de spus "i acum a"teptau îndeplinirearitualurilor, în toată lumea prorocii dispăruseră, cu e(cepţia 2sraelului, o ţară înapoiată, cuoameni superstiţio"i, care mai credeau că muritorii puteau comunica cu creatorii6niersului.

u două #eneraţii în urmă, irul "i 'idonul făceau ne#oţ cu un re#e din2erusalim, pe nume 'olomon. +cesta construia un templu uria" "i oia să-& îm-podobească cu tot ce era mai frumos în lume. +stfel, a trimis să se cumpere cedri dinFenicia pe care o numea Liban. 4e#ele din ir i-a furni!at materialul necesar si aprimit, în sc$imb, două!eci de ora"e din 1alileea, care însă nu i-au plăcut. +tunci,'olomon &-a a%utat să-si construiască primele corăbii iar acum Fenicia aea cea maiputernică flotă comercială din lume.

3e atunci, 2sraelul era încă o mare naţiune, de"i se înc$ina unui sin#ur !eu. Nu"tiau nici măcar cum îl c$eamă, îi spuneau =)omnul>. * prinţesă din 'idon reu"ise să-

& conertească pe 'olomon la adeărata credinţa "i atunci el a înălţat un altar !eilor depe +l incilea unte. 2sraeliţii susţineau că =)omnul> îl pedepsise pe cel mai înţeleptdintre re#i, pornind ră!boaiele care &-au îndepărtat de la putere.

 însă fiul lui, 2eroboam, a reîniat cultul pe care-& iniţiase tatăl. + poruncit să se facădoi iţei de aur si poporul israelit li s-a înc$inat. +tunci au intrat în scenă prorocii, careau început o luptă continuă cu ocîrmuirea.

2!abela aea dreptate sin#urul mod de a păstra ie adeărata credinţă era nimicireaprorocilor. )e"i era o femeie delicată, educată în spiritul toleranţei "i al ororii faţă deră!boi, "tia că ine o clipă în care iolenţa este sin#ura soluţie. ?eii pe care-i slu%ea aeau s-o ierte pentru sîn#ele cu care-"i mîn%ise mîinile.

 — în curînd, "i mîinile mele or fi mîn%ite de sîn#e, orbi preotul către muntele

tăcut din faţa sa. +"a cum prorocii sînt blestemul 2sraelului, tot a"a scrierea esteblestemul Feniciei. 'înt un rău ascuns care trebuie stîrpit pînă nu e prea tîr!iu. ?eultimpului nu ne poate părăsi acum.

5ra în#ri%orat de cele întîmplate de dimineaţă oastea du"mană nu atacase.?eul timpului mai părăsise o dată Fenicia, mîniat pe locuitorii ei. +tunci focul din

lămpi a rămas nestins, oile "i acile si-au părăsit odraslele, iar #rîul "i or!ul nu s-au copt.?eul 'oare a trimis soli de seamă în căutarea lui, dar nici ulturul, nici !eul furtunii nureu"iseră să-& #ăsească pe !eul timpului. +tunci area ?eiţă a trimis o albină, care &-a #ăsitdormind în pădure "i &-a înţepat. ?eul s-a tre!it furios "i s-a apucat să distru#ă tot ce întîlnea în cale. + trebuit să fie prins si eliberat de toată ura strînsă în suflet, iar de atunci

totul a reenit la normal.)acă s-ar $otărî să plece din nou, bătălia n-ar mai aea 2oc. +sirienii ar rămînepentru totdeauna la intrarea în ale si +Bbarul ar continua să e(iste.

 — ura%ul este teama care î"i face ru#ăciunea, !ise el. )e aceea mă aflu aici, ca săarăt că nu "oăi înaintea luptei. rebuie să le demonstre! ră!boinicilor din +B-bar că au

Page 51: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 51/82

de ce să apere ora"ul. Nu e orba de putui cu apă, nici de piaţă "i nici de palatul#uernatorului. om înfrunta o"tirea asiriană pentru că trebuie să dăm un e(emplu.

* ictorie a asirienilor a însemna stin#erea ameninţării pe care o repre!entaalfabetul. uceritorul a impune #raiul si obiceiurile sale, c$iar dacă oamenii orcontinua să se înc$ine !eilor de pe +l incilea unte. +sta era important.

 — ai tîr!iu, nai#atorii or face cunoscute "i în alte ţări faptele ite%e"ti aleră!boinicilor. 3reoţii or readuce în amintirea oamenilor timpul cînd +Bbarul a încercatsă re!iste ina!iei asiriene. 3ictorii or desena $iero#life e#iptene pe papirus, iar scribii din/blos or fi morţi. e(tele sacre or rămîne secretul celor care s-au născut pentru a lestudia. <i-atunci, #eneraţiile ce or eni or încerca să repete ce-am făcut noi "i astfelom construi o lume mai bună.

 — +cum însă trebuie să pierdem această bătălie. Ne om lupta ite%e"te, dar sîntem în inferioritate si om muri eroic.

3reotul ascultă tăcerea nopţii "i fu si#ur de dreptatea sa. 5ra lini"tea dinaintea uneibătălii importante, dar locuitorii ora"ului o interpretau #re"it9 î"i coborîseră lăncile si sedistrau, cînd ar fi trebuit să e#$e!e. 2#norau e(emplul dat de natură animalele staunemi"cate cînd se apropie pericolul.

 — Facă-se oia !eilor. erul să nu se prăbu"ească peste 3ămînt, căci am făcut cetrebuia "i am respectat tradiţia, mai spuse el.

Page 52: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 52/82

2lie, femeia si fiul ei o luară spre apus, pe drumul 2sraelului. Nu era neoie sătraerse!e tabăra asirienilor, a"e!ată la sud. Luna plină le lumina drumul, dar proiectaumbre ciudate "i siluete sinistre pe stîncile "i pietrele din ale.

)in întuneric î"i făcu apariţia în#erul )omnului, în mîna dreaptă aea o sabie defoc.

 — 6nde te duci; întrebă el. — :n 2srael, îi răspunse 2lie. — )omnul te-a c$emat; — <tiu ce minune a"teaptă )omnul de la mine. <i acum "tiu unde trebuie s-o

săîr"esc. — )omnul te-a c$emat; repetă în#erul. 2lie nu răspunse. — )omnul te-a c$emat; întrebă în#erul pentru a treia oară. — Nu. — +tunci întoarce-te de unde ai plecat, pentru că încă nu ţi-ai împlinit destinul.

)omnul nu te-a c$emat încă. — Lasă-i măcar pe ei să plece, căci nu mai au ce face aici, îl imploră 2lie.)ar în#erul dispăruse. 2lie lăsă traista %os, se a"e!ă în mi%locul drumului si plînse

amarnic. — e s-a întîmplat; întrebară femeia "i băiatul, care nu ă!useră nimic.+dormi #reu "i se tre!i în toiul nopţii, apăsat de încordarea pe care-o simţea în

aer9 un înt rău preestitor sufla pe stră!i, semănînd teamă "i neîncredere. — 2ubind o femeie, am înăţat să iubesc toate făpturile, murmură el în tăcerea

nopţii. +m neoie de ea. <tiu, )oamne, că m-ai ales pe mine, neputinciosul, să-ţi împlinescoia. +%ută-mă să-mi ţin firea în focul bătăliilor ce or eni.

:"i aminti orbele #uernatorului despre !ădărnicia fricii. u toate acestea, somnul îl ocolea. =+m neoie de tărie si calm, dă-mi lini"te să mă pot odi$ni cît aceasta mai e cu

putinţă.>:i trecu prin minte să-"i c$eme în#erul să stea puţin de orbă cu el, dar se ră!#îndi,căci i-ar fi putut spune lucruri pe care nu dorea să le audă. oborî la catul de %os,

 încercînd să se lini"tească. raistele pre#ătite de femeie pentru fu#ă !ăceau nedesfăcute.'e #îndi să mear#ă la ea. îi eni în minte ce-i spusese )omnul lui oise, înainte de

bătălie el ce iube"te o femeie si n-a luat-o, acela să iasă "i să se întoarcă la casa sa, ca să numoară în luptă "i să i-o ia altul,

Nu trăiseră împreună, dar noaptea fusese istoitoare si nu era acela momentulpotriit.

'e apucă să desfacă traistele "i să pună lucrurile la loc. )escoperi printre puţineleesminte pe care le luase ea uneltele necesare scrierii cu caracterele din /blos.

Luă un stilet, ume!i o tăbliţă de lut "i începu să mî!#ălească cîtea litere9 înăţasesă scrie, priind-o pe femeie lucrînd.

=e lucru simplu si #enial>, #îndi el. La fîntînă, le au!ise pe femei !icînd =1reciine-au furat inenţia cea mai preţioasă.> 2lie "tia că nu e adeărat adaptarea făcută de eiprin includerea ocalelor transformase alfabetul într-un instrument ce putea fi folosit detoate neamurile. )e altfel, ei î"i numeau colecţiile de per#amente biblii, în cinsteaora"ului unde apăruse inenţia.

ibliile #recilor erau scrise pe piei de animale. 2lie socotea că era un mod foartefra#il de a păstra documentele9 pielea nu era atît de re!istentă ca tăbliţele de lut "i puteafi mult mai u"or furată. 3apirusurile se "ter#eau cu timpul si puteau fi distruse de apă.

=ibliile si papirusul nu sînt bune9 doar tăbliţele de lut pot fi păstrate e"nic>, comentăel în #înd.)acă +Bbarul a supraieţui, îl a sfătui pe #uernator să pună să fie scrisă toată

istoria ţării si tăbliţele să fie păstrate într-o încăpere specială pentru ca #eneraţiileiitoare să le poată consulta. +stfel, dacă preoţii fenicieni, care păstrau în memorie

Page 53: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 53/82

istoria ţării, or fi reodată nimiciţi, faptele ră!boinicilor "i lucrările poeţilor nu or cădeapradă uitării.

'e %uca un timp cu literele, formînd cuinte diferite, "i se minună de ce ie"ea.4eu"ise să se mai lini"tească si se întoarse în a"ternut.

:l tre!i un bubuit. 6"a camerei fu trîntită la pămînt.=Nu, nu ise!. Nu sînt armiile )omnului care se înfruntă.>)in toate un#$erele răsăreau umbre care urlau sălbatic într-o limbă

necunoscută.=+sirienii.>3orţile cădeau una după alta, pereţii erau dărîmaţi cu ciocanele, iar urletele

inadatorilor se amestecau cu stri#ătele de a%utor care eneau dinspre piaţă, încercă să seridice în picioare, dar o umbră îl trînti la pămînt. 6n !#omot surd făcu să se cutremuretot catul de %os.

=Foc>, #îndi 2lie. =+u dat foc la casă.> — u e"ti "eful, ascuns ca un la" în casa unei muieri, au!i o oce adresîndu-i-se în

feniciană.3rii faţa celui care orbise "i la lumina flăcărilor din odaie ă!u un bărbat cu

barbă lun#ă, în ţinută militară. )a, sosiseră asirienii. — 6n atac de noapte; întrebă nedumerit.ărbatul însă nu-i răspunse. ă!u lucirea spadei scoase din teacă si un ră!boinic

 îl răni în braţul drept.2lie înc$ise oc$ii si-si reă!u întrea#a iaţă într-o fracţiune de secundă. 'e %uca

din nou pe străduţele ora"ului unde se născuse, făcea prima călătorie la 2erusalim,simţea în nări mirosul lemnului proaspăt tăiat în atelierul său, se lăsa cople"it deimensitatea oceanului "i reedea cu mirare portul ciudat al locuitorilor marilor ora"e de

pe coastă. 'e ă!u cutreierînd ăile si munţii pămîntului fă#ăduinţei, î"i aminti cum ocunoscuse pe 2!abela, pe cînd era încă o copilă si îi fermeca pe toţi. 4eă!u masacrulprorocilor "i au!i parcă ocea )omnului care-i poruncea să plece în pustie. 3arcă edeaaieea oc$ii femeii care-& a"tepta la porţile cetăţii 'arepta, numită de oamenii locului+Bbar, "i î"i dădu seama că o îndră#ise din prima clipă. 6rcă din nou pe +l incileaunte, readuse la iaţă copilul si se reă!u întîmpinat de popor cu respectul cuenitunui %udecător înţelept. 3rii cerul "i constelaţiile mi"cătoare, se lăsă fascinat de luna caretrecea prin cele patru fa!e în aceea"i clipă, simţi fri#ul, căldura, toamna si primăara,ploaia "i ful#erele. Norii luînd, în trecere, milioane de forme "i rîurile reîn-torcîndu-se în matcă. 4etrăi !iua în care apăruse primul cort cu asirieni înarmaţi, apoi încă unul, totmai multe, în#erii care eneau "i plecau, sabia de foc pe drumul 2sraelului, nesomnul,

scrisul pe tăbliţe "i...4eeni în pre!ent. 'e #îndi cu #roa!ă la ce se petrecea %os. rebuia cu orice preţ să-

i sale!e pe ăduă "i pe fiul ei. — +rdeC se tre!i spunînd soldaţilor inamici. asa e în flăcăriCNu simţea teamă, sin#ura lui preocupare erau ădua "i copilul. inea îl trînti la

pămînt cu o loitură în cap si simţi în #ură #ust de pămînt. * sărută în #înd "i-i spuse cîtde mult o iubea "i cum făcuse tot posibilul să eite toate astea, încercă să se elibere!e, darcinea îl ţintuia la pămînt cu piciorul apăsat pe ceafă.

=3oate a reu"it să fu#ă>, îl străful#era un #înd. =ine să loească o femeie lipsităde apărare.>

* pace adîncă îi coborî în suflet. )omnul î"i dăduse, probabil, seama că nu eraomul potriit "i #ăsise alt proroc care să mîntuiască 2sraelul de păcat, îi sosise ceasul,a"a cum sperase, a muri ca un martir. 'e împacă cu soarta "i acum a"tepta loitura de#raţie.

Page 54: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 54/82

recură astfel cîtea clipe. Aipetele îl asur!eau, sîn-#ele i se scur#ea din rană, darloitura de #raţie se lăsa a"teptată.

 — 'pune-le să mă omoare odatăC stri#ă, sperînd că măcar unul dintre ei îi înţele#ealimba.

Nimeni nu-i dădu atenţie. )iscutau cea cu aprindere, de parcă cea nu mer#ea

cum trebuie. îţia soldaţi începură să-& loească cu picioarele "i, pentru prima dată,2lie simţi că-i reine dorinţa de a supraieţui. 2ntră în panică.=Nu se poate să-mi doresc să mai trăiesc>, #îndi el cu disperare. =Nu oi ie"i iu

din această încăpere.>otu"i, nu se întîmpla nimic. Lumea părea că încremenise în aerul acela plin de

ţipete, !#omote infernale "i praf. 3oate că )omnul făcea ce făcuse si cu losua, oprindtimpul în mi%locul luptei.

+tunci au!i stri#ătele femeii la catul de %os. u un efort supraomenesc reu"i să-& împin#ă pe unul dintre soldaţi si se ridică, dar fu din nou doborît la pămînt. inea îlloi cu piciorul în cap si le"ină.

îtea minute mai tîr!iu î"i reeni. +sirienii îl tîrîseră în mi%locul drumului.:ncă ameţit, prii în %ur toate casele ardeau. — * biată femeie lipsită de apărare a rămas înăuntruC 'alaţi-oCAipete si oameni aler#înd cuprin"i de panică se edeau de %ur împre%ur, încercă

să se ridice, dar fu doborît de o nouă loitură.=)oamne, poţi face ce rei cu mine, care ţi-am dăruit iaţa si moartea mea>, se ru#ă

2lie. =)ar, salea!-o pe femeia care m-a adăpostitC>inea îl apucă de subsuori "i-& ridică în picioare.

 — ino să e!i, îi spuse căpetenia asiriană care îi înţele#ea limba. * meriţi.

)oi soldaţi îl prinseră de braţe, împin#îndu-& spre poartă. asa era în#$iţită culăcomie de flăcări si totul în %ur era luminat de limbile de foc. Aipete se au!eau din toatepărţile copiii plîn#eau, bătrînii implorau să fie cruţaţi, femeile disperate î"i căutau copiii.5l, însă, au!ea doar stri#ătele de a%utor ale celei care-& primise în casa ei.

 — e se întîmplă; înăuntru se află o femeie "i un copilC )e ce faceţi asta; — 3entru că femeia a încercat să-& ascundă pe #uernatorul +Bbarului. — Nu sînt #uernatorul +BbaruluiC Faceţi o #re"eală în#ro!itoareC+sirianul îl împinse si mai aproape. +coperi"ul ars se prăbu"ise "i femeia era pe

 %umătate în#ropată sub dărîmături. 2lie îi !ărea doar braţul a#itîndu-se cu disperare întimp ce implora să nu fie lăsată să ardă de ie.

 — )e ce pe mine mă cruţaţi "i pe ea o lăsaţi să moară;

 — Nu te om cruţa, dar rem să suferi mai mult decît poţi să înduri.omandantul nostru a fost omorît cu pietre "i umilit la porţile cetăţii. + enit să apere iaţa"i a fost condamnat la moarte. +cum e rîndul tău.

2lie se !bătea din răsputeri să se elibere!e, dar soldaţii îl duseră tîrîs pe stră!iledin +Bbar, sub ar"iţa infernală. 'udoarea le cur#ea "iroaie "i unii dintre ei păreau "ocaţide ceea ce ă!useră. 2lie se !bătea "i stri#a cu mîinile ridicate la cer, dar atît asirienii cît si)omnul păreau muţi.

+%unseră în mi%locul pieţei. +proape toate casele ardeau "i tro!netul focului seamesteca cu stri#ătele oamenilor din +Bbar.

=ine că e(istă moarte.>

)e cîte ori nu se #îndise la ea, după !iua aceea petrecută ascuns în #ra%dC3este tot, pe pămînt, !ăceau cadarele ră!boinicilor din +Bbar, multe dintre eledespuiate. *amenii aler#au be!metic în toate părţile, cu ilu!ia că pot face cea ca să seferească de moarte "i de distru#ere.

Page 55: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 55/82

=)e ce alear#ă;>, se #îndea el. =Nu ăd că ora"ul a că!ut în mîinile du"manului"i că n-au unde fu#i;> otul se întîmplase foarte repede. +sirienii profitaseră de enormalor superioritate numerică, reu"ind să-si scutească ră!boinicii de iitoare lupte, însc$imb, soldaţii din +Bbar fuseseră e(terminaţi aproape fără luptă.

'e opriră în mi%locul pieţei. 2lie fu obli#at să în#enunc$e!e "i i se le#ară mîinile.

Nu mai au!ea stri#ătele femeii. 3oate că murise repede "i nu trecuse prin tortura de afi arsă de ie. )omnul o primise la el, pe ea "i pe copilul din braţele ei.+ltă ceată de soldaţi asirieni aducea un pri!onier cu faţa striită de loiturile

primite. u toate acestea, 2lie îl recunoscu pe comandant. — răiască +BbarulC stri#a el. iaţă lun#ă Feniciei "i luptătorilor ei, care se bat

cu du"manul la lumina !ileiC oarte la"ilor care atacă pe întunericC+bia termină de rostit aceste cuinte, că spada unei căpetenii asiriene că!u

năpra!nic "i capul comandantului se rosto#oli pe pămînt.=+cum e rîndul meu>, î"i spuse 2lie. =* oi reîntîlni în 4ai "i ne om plimba

ţinîndu-ne de mînă.>

:n clipa aceea se apropie un om, care începu să discute cu asirienii. 5ra unlocuitor din +Bbar, care obi"nuia să asiste la %udecăţile din piaţă, î"i amintea că îla%utase să re!ole un conflict serios cu un ecin.

+sirienii discutau între ei cu #lasuri din ce în ce mai stridente, arătîndu-& cu de#etul.*mul că!u în #enunc$i, sărută picioarele unuia dintre ei, arătă cu un braţ spre +l incileaunte si plînse ca un copil. înia asirie-nilor părea să se domolească.

)iscuţia nu se mai termina. *mul implora "i plîn-#ea, arătînd cu braţul cînd spre 2lie,cînd spre casa #uernatorului. 'oldaţii păreau nemulţumiţi de toată poestea.

 în sfîr"it, căpetenia care orbea limba lui 2lie se apropie.

 — 2scoada noastră spune că ne-am în"elat, !ise, arătîndu-& pe bărbat. 5l ne-a datplanurile cetăţii "i putem aea încredere în el. Nu e"ti tu cel pe care rem să-& omorîm.:i dădu un picior "i 2lie că!u la pămînt.

 — +i spus că te duci în 2srael s-o detrone!i pe prinţesa u!urpatoare. 5-adeărat; 2lie nurăspunse.

 — 'pune-mi dacă e adeărat, insistă căpetenia. +stfel, te om lăsa să pleci si ei a%un#ela timp pentru a o sala pe femeia aceea "i pe fiul ei.

 — )a, e adeărat, admise el. 3oate că )omnul îl au!ise "i-& a a%uta să-i sale!e. — e-am putea duce la ir sau la 'idon ca pri!onier, dar ne a"teaptă încă multe bătălii

"i nu ai fi decît o poară. +m putea cere răscumpărare pentru tine, dar de la cine; 5"ti unstrăin, c$iar "i la tine în ţară.

*mul îi strii faţa cu călcîiul. — Nu e"ti bun de nimic. Nu le e"ti de folos nici du"manilor, nici prietenilor. 5"ti

aidoma acestui ora" nu merită să lăsăm o parte din oaste aici. )upă ce om cuceri toatăcoasta, +Bbarul a fi al nostru oricum.

 — +m o întrebare, !ise 2lie. * sin#ură întrebare. +sirianul îl prii bănuitor. — )e ce aţi atacat noaptea; Nu "tiţi că ră!boiele se poartă !iua; — N-am călcat rînduiala. Nici o le#e n-o inter!ice, îi răspunse asirianul. +m aut destul

timp să cercetăm terenul. 'înteţi prea preocupaţi de datini "i uitaţi că lucrurile se maisc$imbă.

0eata se îndepărtă, lăsîndu-& acolo. 2scoada se apropie "i-i de!le#ă mîinile.

 — 7i-am %urat că într-o !i îţi oi răsplăti bunătatea "i m-am ţinut de cuînt. 0îndasirienii au pătruns în palat, unul dintre seritori le-a spus că cel pe care-& caută serefu#iase în casa ăduei, în timp ce-& căutau acolo, adeăratul #uernator a aut timp săfu#ă.

2lie părea că nu-& aude. Focul tro!nea în %ur "i oamenii continuau să ţipe.

Page 56: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 56/82

0u toată a#itaţia, se putea obsera un #rup care păstra disciplina. 3ărînd că ascultă deun "ef ini!ibil, asirienii se retră#eau în ordine.

ătălia de la +Bbar se înc$eiase.

=5 moartă>, î"i !ise. =Nu trebuie să mă duc pînă acolo, căci e de%a moartă. 'au a fostsalată printr-o minune "i a eni să mă caute.>2nima îl îndemna, totu"i, să se ducă la casa în care stătuseră împreună. 'e lupta cu sine8

nu era în %oc doar iubirea unei femei, ci întrea#a lui iaţă, credinţa în oia )omnului, plecareadin ora"ul lui natal, ideea că aea o misiune si era în stare s-o ducă la îndeplinire.

3rii în%ur, căutînd o spadă cu care să-"i pună capăt !ilelor, dar asirienii adunaseră toatearmele din +Bbar. 'e simţi tentat să se arunce în flăcările care mistuiau casele, dar se temude durere.

0îtea clipe rămase nemi"cat, încetul cu încetul, începu să-si dea seama de situaţia în care se afla. 3robabil că femeia "i copilul părăsiseră această lume "i trebuiau în#ropaţidupă datină. )atoria faţă de )omnul, fie că e(ista sau nu, era unicul 2ui spri%in în momentulacela. )upă ce-"i a fi îndeplinit datoria reli#ioasă, putea să se lase pradă durerii "i

 îndoielilor.5(ista "i posibilitatea să mai fie în iaţă. rebuia să facă cea.=N-a" rea să le ăd feţele arse "i trupul prefăcut în cenu"ă. +cum, sufletele lor

!burdă libere prin ceruri.>u toate acestea, porni spre casă, orbecăind si abia respirînd din cau!a fumului

#ros. în ora", de"i du"manul se retrăsese, panica era tot mai mare. *amenii aler#au decolo colo fără rost, tîn#uindu-se si ru#îndu-se !eilor pentru morţii lor.

ăută din priiri pe cinea să-& a%ute. ?ări un sin#ur om, care "i acela părea cuminţile duse.

=ai bine nu mai !ăboesc a"teptînd a%utor.> uno"tea +Bbarul ca pe ora"ul luide ba"tină "i reu"i să se oriente!e, de"i totul în %ur era de nerecunoscut. 'tri#ătele păreauacum mai inteli#ibile, căci oamenii începuseră să înţelea#ă că s-a petrecut o tra#edie si cătrebuia făcut cea.

 — +ici e un rănitC !icea cîte unul. — Ne mai trebuie apăC Nu reu"im să stin#em foculC spunea altul. — +%utaţi-măC ărbatul meu e prins înăuntruC+%unse în locul unde, cu multe luni în urmă, fusese primit "i omenit ca un prieten,

 în faţa casei, o bătrînă "edea în mi%locul stră!ii, complet despuiată.2lie încercă s-o a%ute, dar ea îl îmbrînci — oareC stri#ă bătrînă. Fă ceaC 4idică !idul de pe eaC

+poi începu să ţipe isteric. 2lie o prinse de braţe "i o tîrî de acolo, căci ţipetelebătrînei îl împiedicau să audă #emetele femeii.

otul era distrus, taanul "i pereţii se prăbu"iseră, îi era foarte #reu să-"i deaseama în ce loc o ă!use ultima oară. Flăcările se mai domoliseră, dar căldura erainsuportabilă. 'e strecură printre dărîmături "i se îndreptă spre ceea ce fusese odatăodaia femeii.

u tot !#omotul care enea de afară, reu"i să distin#ă un #eamăt. 5ra #lasul ei.2nstincti se scutură de praf, parcă rusinîndu-se de ţinuta lui "i stătu locului

 încordîndu-"i au!ul. )in ecini se au!ea pocnet de lemn care arde, amestecat cu stri#ătede a%utor, si îi eni să le spună să tacă, căci oia să descopere unde se afla femeia "i fiul

ei. )upă un timp care i se păru nesfîr"it, au!i din nou !#omotul cinea rîcîia cuun#$iile #rinda care se afla c$iar sub picioarele lui.'e lăsă în #enunc$i si începu să scormonească înnebunit pămîntul, făcîndu-"i

drum printre pietre "i lemne, în sfîrsit, mîna atinse cea cald era sîn#e. — Nu muri, te ro#, murmură el.

Page 57: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 57/82

 — Nu mai săpa, o au!i "optind. Nu reau să-mi e!i faţa. )u-te "i a%ută-& pe fiulmeu.

5l continuă să sape, dar îi au!i din nou #lasul — )u-te si caută trupul băiatului. e ro#, fă ce-ţi spun.2lie î"i lăsă capul în piept "i începu să plîn#ă încet.

 — ine "tie pe unde o fi !ăcînd în#ropat. e ro#, nu mă părăsi, rămîi cu mine.rebuie să mă îneţi ce e iubirea, inima mea e pre#ătită. — :nainte să ii, mi-am dorit moartea de multe ori. 3robabil că m-a au!it "i a enit

să mă ia.'coase un #eamăt. 2lie î"i mu"că bu!ele "i nu spuse nimic. inea îl bătu pe umăr.'e întoarse speriat "i-& ă!u pe băiat. 5ra plin de praf "i funin#ine din cap pînă în

picioare, dar nu părea rănit. — 6nde e mama; întrebă băiatul. — +ici sînt, fiule, îi răspunse o oce de sub dărîmături. 5"ti rănit;opilul începu să plîn#ă. 2lie îl luă în braţe.

 — 3lîn#i, băiatul meu; se au!i ocea din ce în ce mai slabă. Nu face asta. ameitale i-a trebuit cea timp să înţelea#ă că iaţa are un rost "i cred că am reu"it să te înăţ "ipe tine acest lucru. um arată ora"ul în care te-ai născut;

2lie "i copilul stăteau nemi"caţi, ţinîndu-se strîns în braţe.+rată bine, minţi 2lie. +u murit cîţia ră!boinici, dar asirienii s-au retras. 6mblau să-&

prindă pe #uernator, pentru a ră!buna moartea uneia dintre căpeteniile lor.'e a"ternu din nou tăcerea iar apoi se au!i ocea femeii, tot mai slabă

 — 'pune-mi că ora"ul a fost salat. 5l î"i dădu seama că moartea dădea tîrcoale peaproape.

 — *ra"ul e între# "i fiul tău n-a păţit nimic. — <i tu;

 — +m supraieţuit.<tia că aceste orbe îi or elibera sufletul "i a putea muri în pace. — 4oa#ă-& pe fiul meu să în#enunc$e!e, mai spuse femeia după o pau!ă. +" rea să

faci un le#ămînt în faţa )omnului )umne!eul tău. — *rice, oi face orice dore"ti. — i-ai spus odată că )omnul se află în toate lucrurile "i eu te-am cre!ut. +i spus că

sufletele nu se duc pe +l incilea unte "i iar te-am cre!ut. )ar nu mi-ai spus unde se duc.+cum iată %urămîntul nu mă eţi plîn#e "i eţi aea #ri%ă unul de celălalt, pînă ce )omnul a$otărî ca fiecare să-"i urme!e drumul. )in clipa aceasta, sufletul meu a fi una cu tot ceeace mi-a fost dat să aflu pe pămînt eu sînt alea, munţii din %ur, ora"ul "i oamenii careumblă pe drumurile lui. 4ăniţii "i cer"etorii, soldaţii "i preoţii, ne#ustorii "i nobilii. 'înt

pămîntul pe care călcaţi "i i!orul care potole"te setea călătorului. Nu mă plîn#eţi, căci nuaeţi de ce să fiţi tri"ti. )e acum eu sînt +Bbarul "i ora"ul este frumos.

'e a"ternu lini"tea morţii "i întul se opri. 2lie nu mai au!i nici stri#ăte, nici trosnetullemnului, ar!înd în casele ecine. +sculta doar lini"tea si era atît de intensă că putea aproapes-o pipăie.

2lie se smulse de lîn#ă băiat, î"i sfî"ie $ainele "i priind spre cer, stri#ă din toateputerile

 — )oamne, )umne!eul meuC 3entru ine am plecat din 2srael "i nu Ai-am oferit sîn#ele

meu, a"a cum au făcut prorocii care au rămas. 3rietenii m-au făcut la", iar du"manii trădător.3entru ine m-am $rănit doar cu mîncarea corbilor "i am străbătut desertul pînă am a%uns la'arepta, cetatea numită +Bbar de oamenii locului. 3rin oia a am întîlnit o femeie "i la

 îndemnul ău inima mea a înăţat s-o iubească, în tot acest timp n-am uitat ce misiune mi-ai încredinţat "i, în toate !ilele petrecute aici, am fost #ata de plecare. Frumosul +Bbar este acum o

Page 58: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 58/82

ruină "i femeia pe care mi-ai încredinţat-o !ace dedesubt. 6nde am #re"it, )oamne; înd m-am îndepărtat de drumul ce mi-ai $ără!it; )acă te-am nemulţumit, de ce nu m-ai luat de peaceastă lume; în loc să faci asta, i-ai nimicit pe cei care m-au a%utat "i m-au iubit. Nu înţele#ce urmăre"ti. Nu ăd dreptate în lucrările ale. Nu mai pot îndura suferinţa pe care mi-aidat-o. :ndepărtea!ă-e de mine, căci si eu nu sînt decît ruină, foc "i cenu"ă.

:n această clipă, 2lie ă!u lumina. <i în#erul )omnului î"i făcu apariţia. — )e ce-ai mai enit; îl întrebă 2lie. Nu e!i că e prea tîr!iu; — +m enit să-ţi spun că "i de data asta )omnul ţi-a ascultat ru#a "i îţi a da ceea ce

ai cerut. Nu-ţi ei mai au!i în#erul "i eu nu mă oi mai înfăţi"a ţie pînă cînd nu se or împlini!ilele încercării prin care ţi-e dat să treci.

2lie luă copilul de mînă "i porniră la drum fără să "tie încotro. Fumul, mai dereme împră"tiat de înt, se ălătucea acum pe stră!i, făcînd aerul irespirabil. =3oate că ise!>, se#îndi. =3oate e numai un co"mar.>

 — +i minţit-o pe mama. *ra"ul e distrus, îi spuse băiatul. — e importanţă are; )acă tot nu putea edea nimic, de ce să nu moară fericită; — )ar te-a cre!ut si a spus că ea este +Bbar.'e răni la un picior în cioburile de sticlă si de lut care !ăceau peste tot. )urerea îl

coninse că nu isa, totul era teribil de real. +%unseră în piaţa unde — cît timp trecuse,oare; — se adunau oamenii si îi cereau a%utorul în %udecarea pricinilor. erul se înro"isedin cau!a incendiilor.

 — Nu reau ca mama mea să semene cu toate astea. +i minţit-o.opilul se străduia să-"i ţină %urămîntul. Nu !ărise o lacrimă pe faţa lui. =e să fac;>

se întrebă 2lie. 3iciorul îi sîn#era "i se $otărî să se concentre!e asupra durerii, poate ea îi aalun#a disperarea.

:"i prii rana făcută de spada asirianului. Nu era a"a de adîncă cum î"i înc$ipuise.'e a"e!ă cu băiatul e(act în locul unde !ăcuse le#at de du"mani "i fusese salat de untrădător. *amenii nu mai aler#au, ci se plimbau ne$otărîţi de colo-colo prin fum "i praf,printre ruine, ca ni"te cadare ii. 3ăreau suflete uitate de )umne!eu "i condamnate sărătăcească e"nic pe 3ă-mînt. oate astea n-aeau nici un sens.

îţia încercau să facă cea. +u!ea ocile femeilor "i cîtea ordine contradictoriidate de soldaţii care su-praieţuiseră masacrului. 5rau puţini însă "i încercările lor nuduceau la nici un re!ultat.

3reotul spusese cînda că lumea nu e altcea decît somnul colecti al !eilor. <idacă aea dreptate; +r putea să-i a%ute pe !ei să se tre!ească din co"mar "i apoi să le deaun somn mai u"or; înd isa urît, se tre!ea si apoi adormea din nou. )e ce să nu se

 întîmple la fel si cu creatorii uniersului;er#ea împiedicîndu-se de morţi. Nici unul nu mai aea #ri%a impo!itelor, a

asirienilor din tabără, a ritualurilor reli#ioase sau a prorocului rătăcitor care le orbiseodată.

=Nu pot să rămîn aici la nesfîr"it. +tît mi-a rămas de la ea, acest copil, si îi oi îndeplini dorinţa, c$iar de-ar fi ultimul lucru pe care-& oi face pe pămînt.>

'e ridică cu #reu, luă copilul de mînă si porni la drum. ă!u cîţia in"i care %efuiau prăăliile "i corturile dărîmate. 'imţi, pentru prima dată, dorinţa să facă cea,să-i oprească.

)ar oamenii îl îmbrînciră, spunînd

 — Ne $rănim doar cu resturile de la ospăţul pe care #uernatorul &-a deorat deunul sin#ur. Nu ne sta în cale.2lie n-aea putere să se certe. 'coase copilul afară din cetate si o luară prin ale.

 în#erii nu or mai apărea cu spadele lor de foc.=Lună plină.>

Page 59: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 59/82

)eparte de praf "i fum, putea prii noaptea luminată de ra!ele lunii. +cum cîteaore, cînd încercase să părăsească ora"ul "i să a%un#ă în 2srael, #ăsise drumul cuu"urinţă. <i asirienii la fel.

opilul se împiedică de un trup "i scoase un ţipăt. 5ra preotul. +ea mîinile "ipicioarele tăiate, dar era încă iu. *c$ii lui prieau fi( spre +l incilea unte.

 — )upă cum e!i, !eii fenicieni au înins în bătălia cerească, orbi el cu #reutate,dar cu #las calm. )in #ură i se prelin#ea un fir de sîn#e. — Lasă-mă să-ţi curm suferinţa, îi spuse 2lie în loc de răspuns. — )urerea nu înseamnă nimic faţă de bucuria datoriei împlinite. — )atoria ta era să distru#i un ora" de oameni drepţi; — 6n ora" nu moare, numai locuitorii lui "i ideile pe care le duc cu ei. într-o !i,

or sosi alţi oameni în +Bbar, or bea din apa lui, iar piatra pusă drept temelie defondatorul ora"ului a fi lustruită "i pă!ită de alţi preoţi. 3leacă, suferinţa mea a luasfîrsit în curînd, pe cînd ţie, disperarea îţi a fi toară" pînă la sfîr"itul !ilelor.

rupul mutilat abia mai respira "i 2lie se $otărî să plece, în acest moment, răsărica din pămînt o ceată de bărbaţi, femei "i copii care îl încon%urară.

 — u e"tiC stri#au. u ţi-ai necinstit ţara "i ai adus blestemul pe capul ora"uluinostruC

 — 'ă adă !eiiC <i să "tie cine e inoatulC*amenii îl îmbrînceau "i îl !#îlţîiau. ăiatul se smulse din mîna lui "i o luă la

fu#ă. îl loeau în faţă, în piept si în spate, dar el se #îndea doar la băiat nu fusese înstare nici măcar să aibă #ri%ă de el.

ătaia nu dură mult. 3oate că erau cu toţii sătui de atîta iolenţă. 2lie că!u lapămînt.

 — 3leacă de-aiciC îi stri#ă cinea. Ne-ai răsplătit cu rău binele pe care ţi &-am făcutCeata se îndepărtă. 2lie nu mai aea putere să se ridice. înd reu"i, în sfîr"it, să

se elibere!e de sentimentul de ru"ine care-& cuprinsese, era alt om. Nu dorea nici sămoară, nici să trăiască. Nu mai simţea nimic nici iubire, nici ură, nici credinţă.

'imţi o atin#ere pe faţă "i se tre!i. 5ra încă noapte, dar luna dispăruse de pe cer. — +m promis mamei că oi aea #ri%ă de tine, spuse băiatul. )ar nu "tiu ce să fac. — întoarce-te în ora". ei #ăsi un om bun care să te adăpostească. — 5"ti rănit. rebuie să-ţi oblo%esc braţul. 3oate apare un în#er "i-mi spune ce să fac. — 5"ti un prost, $abar n-ai ce se întîmplăC stri#ă 2lie. în#erii nu se mai întorc,

pentru că sîntem oameni mărunţi si neolnici în faţa suferinţei. *amenii ca noi, cînd dăneca!ul peste ei, trebuie să se descurce sin#uriC

4espiră adînc "i încercă să se lini"tească. N-aea rost să se răstească la băiat. — um ai a%uns la mine; — Nici n-am plecat. — înseamnă că ai asistat la bat%ocorirea mea. îţi dai seama că nu mai am ce căuta în

+Bbar. — u mi-ai spus că din orice bătălie îneţi, c$iar si arunci cînd e"ti înfrînt. î"i aminti de dimineaţa precedentă "i de drumul făcut împreună la i!or. 3arcă

trecuseră ani de atunci, îi eni să-i spună că orbele frumoase nu a%ută un om care suferă,dar se $otărî să nu-& sperie pe băiat.

 — um ai scăpat din incendiu; ăiatul î"i plecă fruntea.

 — Nu dormeam. -am $otărît să stau trea! "i să ăd dacă te duci la ea în odaie.+m ă!ut cînd au intrat soldaţii.2lie se sculă si începu să umble. ăuta stînca de la poalele muntelui, unde într-o

seară se a"e!ase cu femeia să priească asfinţitul. — ai bine nu mă duc. oi suferi "i mai tare.

Page 60: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 60/82

)ar se simţea atras parcă de o forţă neă!ută spre locul acela. înd a%unse, începusă plîn#ă amarnic. a "i ora"ul +Bbar, locul era însemnat cu o piatră, dar numai el îicuno"tea semnificaţia. N-o or preaslăi noii locuitori "i nu a fi lustruită de reo perec$ede îndră#ostiţi care tocmai descoperă ce e dra#ostea.

Luă în braţe copilul "i adormiră amîndoi.

 —  i-e sete si mi-e foame, !ise băiatul de cum se tre!i. — 3utem căuta ni"te păstori. Nu cred să fi păţit cea, căci nu locuiesc în +Bbar. — rebuie să reconstruim ora"ul. ama spunea că ea e +Bbarul.e ora"; Nu mai aea nici palat, nici piaţă, nici !iduri. *amenii de treabă au

deenit tîl$ari "i tinerii soldaţi au fost masacraţi, în#erii nu se or mai întoarce, dar acestlucru era mai puţin important.

 — re!i că distru#erea, suferinţa, moartea care ne-au loit ieri seară au aut reunrost; re!i că e neoie să distru#i mii de ieţi, pentru ca cinea să tra#ă ni"te înăţăminte;

ăiatul îl prii speriat.

 — 6ită ce-am spus, îl lini"ti 2lie. Hai să #ăsim păstorii. — <i să refacem ora"ul, insistă băiatul.2lie nu-i răspunse. <tia prea bine că nu-& a mai asculta nimeni, toţi îl îninuiau că

le-a adus năpasta. 1uernatorul fu#ise, comandantul era mort, irul "i 'idonul or fi opradă u"oară pentru cuceritori. 3oate că femeia ausese dreptate !eii sînt sc$imbători.)e data aceasta, )omnul fusese cel care plecase.

 — înd ne  întoarcem; întrebă din nou băiatul. 2lie îl apucă de umeri "i începu să-&!#îlţîie cu furie.

 — 6ită-te înapoiC Nu e"ti un în#er orb, nu, ba c$iar ai pîndit să e!i ce a facemama ta.

e e!i; *bseri coloanele de fum care se înalţă spre cer; e cre!i că înseamnă asta;

 — ă doareC reau să plecC2lie se sperie de el însu"i. Niciodată nu se purtase a"a. opilul se eliberă din

strînsoare "i o luă la fu#ă spre ora". 5l îl a%unse din urmă si în#enunc$e la picioarele lui.I — lartă-mă. Nu mai "tiu ce fac. opilul suspină, dar nu ărsă nici o lacrimă. 2lie se

a"e!ă lîn#ă el, a"teptînd să se lini"tească. — Nu pleca, te ro#. înd mama ta s-a dus, i-am spus că rămîn cu tine pînă ce îţi ei

croi sin#ur un drum în iaţă. — )a, "i i-ai spus că ora"ul n-a păţit nimic. <i atunci, ea a spus... — Nu e neoie să repeţi. 'înt tulburat si c$inuit de ina pe care o port. Lasă-mă să

mă re#ăsesc si, iartă-mă, n-am rut să te doară.

ăiatul îl îmbrăţi"a. )ar nu ărsă nici o lacrimă.

Page 61: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 61/82

+%unseră la o căsuţă din mi%locul ăii. în poartă stătea o femeie "i doi copii mici se %ucau în faţa casei. *ile erau în ţarc, ceea ce însemna că păstorul nu le dusese pe munte în dimineaţa aceea.

Femeia se uita speriată cum se apropiau de casă un bărbat "i un copil. 3rima pornirefu să-i i!#onească imediat, dar rînduiala "i !eii o îndemnau să respecte le#ea uniersală a

ospitalităţii. )acă nu-i a primi, "i copiii ei s-ar putea să păţească acela"i lucru într-o !i. — N-am bani, le spuse. )ar ă pot da apă "i cea de mîncare.'e a"e!ară pe prispa cu acoperi" de paie "i ea le aduse fructe uscate "i o cofă cu

apă. încară în tăcere, simţind, pentru prima dată după cumplita noapte, că se află într-o casă de oameni. opiii, speriaţi de apariţia celor doi, se refu#iaseră în casă.

înd termină de mîncat, 2lie întrebă de păstor. — rebuie să ină, îi răspunse femeia. +m au!it mult !#omot si a enit cinea

 în !ori si ne-a spus că +Bbarul e la pămînt. ărbatul meu s-a dus să adă ce s-a întîmplat.

opiii o stri#ară si ea intră în casă. — N-are rost să mai încerc să-& conin# pe băiat, se #îndi 2lie. ă a bate la cap

pînă ce oi spune ca el. ai bine să adă sin#ur că e imposibil ce rea.încarea "i apa făcură minuni, începeau să-"i ină în fire.1îndurile îi !burau cu mare repe!iciune si nu căutau răspunsuri, ci soluţii.

3este cîta timp, sosi "i păstorul. 3rii cu teamă spre cei doi, preocupat desi#uranţa familiei sale. )ar înţelese îndată despre ce era orba.

 — red că sînteţi refu#iaţi din +Bbar. ocmai in de acolo. — e se mai întîmplă; întrebă băiatul. — *ra"ul a fost distrus "i #uernatorul a fu#it. ?eii au întors lumea cu susul în

 %os.  — +m pierdut tot ce aeam, !ise 2lie. +m fi bucuro"i dacă ne-ai primi. — i se pare că neasta mea -a primit "i -a $rănit. +cum a trebui să plecaţi si

să ă luaţi la trîntă cu iaţa. — Nu "tiu ce să fac cu băiatul. +m neoie de a%utor. — um să nu "tii; 5 în plină putere si pare inteli#ent. )umneata pari, la rîndul

dumitale, să fi trecut prin multe. * combinaţie perfectă, pentru că poţi să-& a%uţi sădobîndească înţelepciunea.

*mul !ări rana de la braţul lui 2lie "i fu de părere că nu e prea #raă. 2ntră încasă "i reeni repede cu leacuri si o bucată de pîn!ă. ăiatul ru să-& a%ute la oblo%irearănii "i cînd păstorul îl refu!ă, îi spuse că îi promisese mamei sale să aibă #ri%ă de acel

bărbat.3ăstorul rîse.

 — Fiul dumitale e om de cuînt. — Nu sînt fiul lui. <i el este un om de cuînt. a reconstrui ora"ul, pentru ca

apoi s-o aducă pe mama înapoi, a"a cum a făcut "i cu mine.2lie înţelese ce spera băiatul, dar cînd ru să-i răspundă, păstorul tocmai stri#a

cea la neastă-sa care intrase în casă. — +i face bine să te apuci imediat de treabă, spuse el. a dura destul de mult pînă

a fi totul ca înainte. — Nu a mai fi niciodată ca înainte.

 — 3ari un tînăr plin de înţelepciune "i probabil "tii multe lucruri pe care eu nu le înţele#. )ar iaţa m-a înăţat cîtea lucruri pe care nu le oi uita niciodată omuldepinde de reme "i de anotimpuri si un păstor poate supraieţui doar dacă înţele#eaceasta. 5l î"i în#ri%e"te turma si fiecare animal în parte, încearcă să-si a%ute animalele săfete, nu se îndepărtea!ă niciodată de locul unde le poate adapă. 'e întîmplă însă ca una

Page 62: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 62/82

dintre oile de care a aut #ri%ă ca de oc$ii din cap să moară într-un accident. 'ă fiemuscată de un "arpe sau de un animal sălbatic, să cadă într-o prăpastie. N-ai cum săeiţi ineitabilul.

2lie prii spre +Bbar "i-"i aminti de orbele în#erului. N-ai cum să eiţiineitabilul.

 — îţi trebuie disciplină "i răbdare ca să mer#i mai departe, spuse păstorul. — <i speranţă. înd nu mai ai speranţă, n-are rost să-ţi irose"ti puterile luptîndcu imposibilul.

 — Nu e orba de speranţa în iitor. rebuie să-ţi reclăde"ti propriul trecut.3ăstorul nu se mai #răbea, î"i simţea inima plină de milă pentru refu#iaţi. )acă el

"i familia lui fuseseră ocoliţi de nenorocire, putea măcar să-i a%ute pe cei doi "i astfel săle mulţumească !eilor. 3e de altă parte, au!ise "i el de prorocul care urcase pe +lincilea unte "i nu fusese mistuit de focul din ceruri. 5ra si#ur că acesta era c$iaromul din faţa lui.

 — )acă reţi, puteţi să mai rămîneţi o !i. —— N-am înţeles ce-ai spus adineauri, cum adică să-ţi reclăde"ti propriul trecut; — 3e aici a trecut multă lume, în drum spre ir "i 'idon. 6nii se plîn#eau că n-au

reu"it să facă nimic în +Bbar si se duceau să-si încerce norocul în altă parte. )upă untimp se întorceau. Nu reu"iseră să #ăsească ce căutau, pentru că luaseră cu ei, pe lîn#ăba#a%e, poara înfrîn#erii suferite. îte unul #ăsise cea de lucru la cîrmuire, sau erabucuros că a putut da o educaţie mai aleasă copiilor, dar atît. 3entru că trecutul lor din+Bbar îi făcuse temători, n-aeau destulă încredere în ei în"i"i pentru a îndră!ni maimult. 3e la poarta mea au trecut "i oameni plini de entu!iasm. 3rofitaseră de fiecareclipă de iaţă la +Bbar si, cu multă #reutate, reu"iseră să adune banii necesari pentrucălătoria plănuită. 3entru ei, iaţa era o permanentă ictorie "i, fără îndoială, a"acontinua să fie. <i ace"tia se întorceau, dar aeau de poestit lucruri minunate. *bţinuseră

tot ce-"i doriseră, pentru că nu s-au împiedicat de frustrările din trecut.

orbele păstorului îi mer#eau lui 2lie drept la inimă. — Nu e #reu să refaci o iaţă, a"a cum nu e imposibil să reclăde"ti +Bbarul din

ruine, continuă păstorul. rebuie doar să fim con"tienţi că forţele nu ne-au părăsit si să"tim să ne folosim de ele.

*mul îl prii cu atenţie. — )acă trecutul nu te mulţume"te, uită-& pe loc, continuă el. +lcătuieste-ţi o

nouă iaţă în care să cre!i. oncentrea!ă-te numai asupra momentelor în care ai obţinutce-ţi doreai "i asta îţi a da putere să reu"e"ti.

=+ fost o reme în care mi-am dorit să fiu tîmplar "i apoi am rut să fiu prorocultrimis să sale!e 2sraelul>, se #îndi 2lie. =în#erii coborau din ceruri "i )omnul îmi orbea.3înă cînd am înţeles că 5l nu era drept "i poruncile Lui depă"eau înţele#erea mea.>

3ăstorul stri#ă spre femeie că nu mai pleacă. Făcuse de%a drumul pînă la +Bbar pe %os si nu mai aea c$ef de o nouă călătorie.

 — îţi mulţumesc că ne-ai primit, !ise 2lie. — Nu e mare lucru să ă adăpostesc o noapte. ăiatul îi întrerupse — rem să ne întoarcem în +Bbar. — +"teptaţi pînă mîine. *ra"ul este prădat de propriii lui locuitori si nu eţi #ăsi

unde să dormiţi.

ăiatul î"i lăsă priirile în pămînt "i-"i mu"că bu!ele, dar î"i stăpîni lacrimile "i dedata aceasta. 3ăstorul îi conduse în casă, î"i lini"ti neasta "i copiii "i pînă seara le orbicelor doi despre reme ca să le abată #îndurile.

Page 63: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 63/82

:n !iua următoare, cei doi se tre!iră dereme, mîncară ce le pre#ătise femeiapăstorului "i se pre#ătiră de plecare. — 'ă aeţi parte de iaţă lun#ă "i de turme bo#ate, !ise 2lie. rupul meu a primit

$rana trebuincioasă, sufletul meu a înăţat despre cele ne"tiute. )omnul să ărăsplătească pentru ce-aţi făcut pentru noi, iar fiii o"tri să nu fie pribe#i prin ţăristrăine.

 — Nu "tiu despre care )omn orbe"ti, căci sălă"luiesc destui pe +l incileaunte, !ise păstorul cu asprime, dar sc$imbă imediat tonul. 1înde"te-te la faptele bunepe care le-ai săîr"it. 5le îţi or da cura%.

 — +m făcut foarte puţine "i în nici un ca! nu a fost meritul meu. — +tunci ar trebui să faci mai multe. — 3oate c-a" fi putut să împiedic ina!ia. 3ăstorul rîse. — $iar de-ai fi fost #uernatorul +Bbarului, n-ai fi putut împiedica ceea ce era

ineitabil să se producă. — 3oate că #uernatorul ar fi trebuit să-i atace pe asirieni de la început, cînd erau

puţini. 'au să ne#ocie!e pacea înainte de i!bucnirea ră!boiului. — ot ce-ar fi putut fi dar n-a fost sînt orbe în înt, care dispar fără urmă, spuse

păstorul. iaţa e făcută din ceea ce făptuim, dar e/istă anumite încercări la care zeii nesupun. Nu contea!ă de ce o fac si nu are rost să ne străduim să le eităm.

 — )e ce; — :ntreabă-& pe prorocul israelit care trăia în +Bbar. 'e pare că el are răspuns la

toate. *mul o porni spre ţarc. — rebuie să-mi duc oile la păscut. 2eri au stat înc$ise aici si acum nu mai aurăbdare.

Făcu un semn de rămas bun si porni la drum cu oile sale.

ărbatul si copilul mer#eau a#ale pe ale.

 — er#i cam încet, !ise băiatul. e temi de ce poate urma. — )e mine mi-e teamă, îi răspunse 2lie. Nu mai pot suferi pentru că nu mai amsuflet.

 — )umne!eu care m-a readus la iată e încă iu. 5l a putea s-o reînie pemama, dacă tu faci acela"i lucru cu ora"ul.

Page 64: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 64/82

 — 6ită de acest )umne!eu. 5l este de-acum departe "i nu mai face minunile pecare le a"teptăm de la 5l.

3ăstorul aea dreptate. +cum trebuia să-"i reclădească propriul trecut, să uite căodată se cre!use pro-rocul trimis să elibere!e 2sraelul, dar care dăduse #re" în misiuneade a sala un biet ora".

+cest #înd îi tre!i o ciudată sen!aţie de euforie. 3entru prima dată în iaţă, sesimţea liber să facă ce rea "i cînd rea. Nu-i a mai au!i pe în#eri, dar, în sc$imb,era liber să se întoarcă în 2srael, să fie iar tîm-plar, să călătorească în 1recia ca să îneţecum #îndesc înţelepţii sau să plece cu nai#atorii spre ţinuturile de peste mare.

)ar, mai înainte, trebuia să se ră!bune, î"i dăruise cei mai frumo"i ani din iaţăunui )umne!eu surd, care nu "tia decît să poruncească "i să le facă pe toate după oiaLui. 'e obi"nuise să-2 accepte $otărîrile, să-2 îndeplinească poruncile.

)rept răsplată pentru credinţa lui, fusese părăsit, înflăcărarea îi fusesedispreţuită, iar eforturile de a împlini oinţa 'upremă nu auseseră alt re!ultat decîtmoartea sin#urei femei pe care o iubise.

 — :n mîna a este întrea#a putere a uniersului, rosti 2lie în limba lui de acasă,pentru ca băiatul să nu-i înţelea#ă orbele. 3oţi distru#e un ora", o ţară, a"a cum noistriim un #îndac. rimite deci focul ceresc să mă mistuie acum, căci, dacă n-o ei face,mă oi întoarce împotria lucrării ale.

+Bbar apăru la ori!ont. 2lie apucă mîna băiatului "i o strînse cu putere. — )e-aici înainte, pînă om trece de porţile cetăţii, oi mer#e cu oc$ii înc$i"i "i tu

mă ei conduce, îi spuse băiatului. )acă oi muri pe drum, a trebui să faci tu ceea cem-ai ru#at pe mine să reclăde"ti +Bbarul, c$iar dacă pentru asta a trebui ca mai înaintesă cre"ti, apoi să îneţi cum se ciople"te lemnul "i cum se taie piatra.

ăiatul nu !ise nimic. 2lie înc$ise oc$ii "i se lăsă condus. +sculta uietulîntului "i !#omotul pa"ilor pe nisip.

:"i aminti de oise, care, după ce eliberase poporul ales, conducîndu-& prinde"ert "i înfruntînd mari #reutăţi, a fost oprit de )umne!eu să intre în anaan. <i-atunci oise a spus

 0ngăduie-mi să trec si să ăd pămîntul cel bun care este peste !ordan.

)umne!eu însă s-a mîniat de cererea lui "i i-a !is

 Aunge. De acum să nu-1i mai grăie#ti de aceasta. (rie#te cu ochii tăi spre apus #i spremiazănoapte #i spre miazăzi si spre răsărit #i ezi cu ochii tăi, căci nu ei trece peste acest !ordan.

+stfel răsplătise )omnul lun#a "i #reaua strădanie a lui oise nu i-a dat oie săpună piciorul pe 3ămîntul Fă#ăduinţei. e s-ar fi întîmplat dacă nu L-ar fi ascultat;

2lie se întoarse din nou cu #îndul la el de 'us. — )oamne, )umne!eul meu, bătălia asta nu s-a dat între asirieni "i fenicieni, ci

 între ine "i mine. Nu m-ai preenit "i, ca întotdeauna, ai înins "i ai făcut după oia a.+i luat iata femeii pe care o iubeam "i ai nimicit ora"ul care m-a adăpostit cînd eramdeparte de casă.

întul îi "uiera tot mai tare pe lîn#ă urec$i. 2lie se înfrico"a, dar nu se opri. — Nu pot s-o aduc înapoi pe femeie, dar pot sc$imba destinul operei ale de

distru#ere. oise ţi-a făcut pe plac "i n-a trecut peste rîu. 5u însă oi mer#e mai departeia-mi iaţa în clipa asta pentru că, dacă mă ei lăsa să a%un# la porţile cetăţii, oi face laloc tot ce ai rut u să nimice"ti de pe faţa pămîntului. <i mă oi ridica împotria a.

ăcu, î"i #oli mintea de #înduri "i a"teptă să ină moartea. ultă reme ascultădoar !#omotul pa"ilor pe nisip, nu oia să audă nici ocea în#erilor, nici blestemele

Page 65: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 65/82

elui de 'us. î"i simţea inima u"oară "i nu se mai temea de ce i se putea întîmpla. )arparcă în adîncul sufletului începea să-"i facă loc un fel de nelini"te, ca "i cum ar fi uitatcea de mare însemnătate.

2ntr-un tîr!iu, băiatul se opri "i-& scutură de braţ. — +m a%uns, îi spuse.

2lie desc$ise oc$ii. Focul din ceruri nu enise să-& mistuie, iar în %ur nu edea decîtruinele cetăţii +Bbar.

3rii în oc$ii băiatului, care îl ţinea acum strîns de mînă parcă temîndu-se să nu-iscape. *are îl iubea; Nu "tia, dar la lucrurile acestea se putea #îndi mai tîr!iu. +cum aeade îndeplinit o misiune "i, în sfîr"it, nu era o poruncă dată de )omnul.

irosul de ars a%un#ea pînă la ei. 3ăsări de pradă se roteau în înalt, a"teptîndmomentul potriit pentru a deora le"urile soldaţilor. 2lie se apropie de unul "i îi luăspada de la brîu. în !ăpăceala din noaptea trecută, asirienii uitaseră să adune armele dinafara cetăţii.

 — La ce-ţi trebuie; îl întrebă băiatul. — a să mă apăr. — +sirienii au plecat. — *ricum e mai bine s-o am la mine. Ne putem a"tepta la orice.ocea îi tremura. Nu aea de unde să "tie la ce să se a"tepte după ce or fi trecut

de !idul în ruină, dar era $otărît să facă moarte de om, dacă cinea ar fi încercat să-&umilească.

 — 'înt la fel de distrus ca acest ora", dar, asemenea lui, nu mi-am îndeplinit încămisiunea.

 — +cum te recunosc, îi !ise băiatul !îmbind.

 — Nu te lăsa fermecat de orbe. +ltădată mă mîna dorinţa de a o detrona pe 2!abela"i a-& întoarce pe 2srael către )omnul, dar, cum )omnul ne-a uitat, trebuie să uităm si noide 5l. +cum am o sin#ură misiune să îndeplinesc ceea ce m-ai ru#at.

ăiatul îl prii neîncre!ător. — Fără )umne!eu, mama nu se poate întoarce printre cei ii.2lie îl mîn#îie pe cap. — Numai trupul mamei tale a plecat. 5a se află printre noi "i, a"a cum ne-a spus, ea

este cetatea +Bbar. rebuie s-o a%utăm să-"i recapete frumuseţea.

*ra"ul era aproape pustiu. La fel ca în noaptea ina!iei, bătrîni, femei si copii

umblau de colo-colo, de parcă n-ar fi "tiut ce $otărîre să ia.ăiatul obserase că, de cîte ori se apropia cinea de ei, 2lie strîn#ea cu putere

minerul spadei. )ar oamenii se arătau indiferenţi cei mai mulţi îl recuno"teau peprorocul din 2srael, unii îl salutau din cap, dar nimeni nu-i adresa reun cuînt, nicimăcar de ocară.

=<i-au pierdut pînă si puterea de a urî>, se #îndi el, priind spre piscul celui de +lincilea unte, înăluit de ceaţa eternă. <i-atunci î"i aduse aminte de orbele )omnului

+oi arunca le#urile oastre peste cele ale zeilor o#tri #i inima mea se a scîrbi de oi.2ara oastră a fi o ruină si ora#ele oastre or fi pustii.

 !ar celor răma#i, le oi sădi în suflete atîta înfrico#are, că se or teme #i de fo#netulfrunzelor. i or cădea ca ele, fără a fi loi"i.

Page 66: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 66/82

=2ată ce-ai făcut, )oamne, te-ai ţinut de cuînt si umbrele celor ii rătăcesc pepămînt. 2ar +Bbar este ora"ul ales să le fie adăpost.>ei doi a%unseră în piaţa principală, se a"e!ară pe ruine si priiră în %ur. *ra"ul era

mai distrus decît î"i ima#inaseră. +coperi"urile caselor !ăceau la pămînt "i murdăria "iinsectele puseseră stăpînire peste tot locul.

 — rebuie să adunăm morţii, spuse el. +ltfel, a da ciuma peste ora".ăiatul continua să priească în pămînt. — apul sus, îi spuse 2lie. +em mult de lucru pentru a o mulţumi pe mama ta.)ar băiatul nu-& ascultă, începuse să înţelea#ă că undea, printre acele ruine, se

afla trupul care-i dăduse iaţă. 'i acel trup nu se deosebea de celelalte care !ăceau împră"tiate în %ur.

2lie nu mai insistă. 'e ridică, sui pe umeri un mort "i-2 cară în mi%locul pieţei. Nu-"iamintea de rînduielile )omnului despre în#ropăciune. +ea de făcut un sin#ur lucru,pentru a preeni ciuma incinerarea.

unci toată dimineaţa. ăiatul stătea pironit în acela"i loc, cu priile în pămînt,dar î"i ţinu %urămîntul făcut mamei sale nici o lacrimă nu că!u în ţărîna +Bbarului.

* femeie se opri să se uite la ce făcea 2lie. — *mul care îi împăca odată pe cei ii adună acum trupurile morţilor, !ise. — 6nde sînt locuitorii +Bbarului; o întrebă 2lie. — +u plecat si au luat cu ei puţinul rămas. Nu mai e nimic. )oar cei neputincio"i

n-au părăsit ora"ul bătrînii, ăduele "i orfanii.

 — )ar trăiau aici de cîtea #eneraţii. Nu poţi renunţa la tot atît de u"or. — încearcă să spui asta cuia care a pierdut totul. — +%ută-mă, o ru#ă 2lie, continuînd să care si să sti-uiască le"urile, îi om arde,

pentru ca !eul ciumei să nu ină să ne i!ite!e. )etestă mirosul de carne arsă. — Lasă să ină, spuse femeia. 'ă ne ia pe toţi cît mai repede.2lie nu se opri din lucru. Femeia se a"e!ă lîn#ă băiat si continuă să-& priească pe 2lie.

)upă un timp se apropie din nou de el. — )e ce rei să sale!i un ora" condamnat; — )acă mă opresc să mă #îndesc la asta, nu oi mai fi în stare să termin ceea ce am

 început, îi răspunse el.ătrînul păstor aea dreptate unica "ansă era să uite trecutul îndoielilor "i să-si

făurească o nouă istorie. 3rorocul de altădată pierise o dată cu femeia în mi%loculflăcărilor ce-i mistuiau casa. +cum era un necredincios, ros de îndoieli. )ar era iu, de"isfidase blestemul elui de 'us. )acă roia să-"i continue drumul, trebuia să facă ceeace-si propusese.

Femeia alese un trup mai u"or si-& trase de picioare pînă la #rămada alcătuită de2lie.

 — N-o facem de frica !eului ciumei, spuse ea. Nici din dra#oste pentru +Bbar, odată ce asirienii se or întoarce, ci pentru băiatul cu capul plecat de colo. 5l trebuie să

 înţelea#ă că are iaţa înainte. — ulţumesc, spuse 2lie.

 — Nu-mi mulţumi. 6ndea, printre aceste ruine, om #ăsi trupul fiului meu. 5racam de aceea"i îrstă cu acest băiat.5a î"i acoperi faţa cu mîinile "i plînse amarnic. 2lie îi atinse braţul cu blîndeţe.

 — )urerea pe care o simţim nu ne a părăsi niciodată, dar munca ne a a%uta s-o îndurăm. 'uferinţa nu poate doborî un trup obosit.

Page 67: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 67/82

3etrecură toată !iua îndeplinindu-"i sarcina macabră de a căra si stiui morţii.a%oritatea erau tineri, pe care asirienii îi socotiseră ca făcînd parte din o"tirea+Bbarului. în cîtea rînduri, 2lie recunoscuse printre ei cîţia prieteni "i prinsese, darnu-si întrerupsese lucrul.

La sfîr"itul amie!ii erau rupţi de oboseală, dar se aflau departe de a reali!a ce-sipropuseseră. Nici un locuitor din +Bbar nu le sărise în a%utor.

'e apropiară amîndoi de băiat. 2n sfîr"it, acesta î"i ridică priirile din pămînt. — i-e foame, spuse el. — 1ăsesc eu cea, îl încura%a femeia. 5(istă $rană ascunsă prin casele din +Bbar.

*amenii se pre#ătiseră pentru un asediu îndelun#at. — +du mîncare pentru noi doi, căci ne-am în#ri%it de ora" cu sudoarea frunţii

noastre, !ise 2lie. )ar, dacă băiatul rea să mănînce, a trebui să-"i facă rost sin#ur.Femeia înţelese. +"a ar fi procedat "i ea cu fiul ei. 'e duse în locul unde altădată

fusese casa ei. otul era răă"it de %efuitori, în căutare de obiecte de aloare, "i colecţia eide ase, făurite de me"terii sticlari din +Bbar, !ăcea la pămînt făcută ţăndări. 1ăsi, totu"i,fructele uscate "i făina pe care le pusese deoparte.

'e întoarse în piaţă si împărţi mîncarea cu 2lie. ăiatul nu !ise nimic.

'e apropie un bătrîn. — -am ă!ut cum aţi adunat toată !iua le"urile. ă pierdeţi timpul de pomană,

nu "tiţi că asirienii se or întoarce, după ce or fi cucerit irul "i 'idonul; Lasă să ină!eul ciumei să se a"e!e pe aceste locuri "i să-i nimicească pînă la unul.

 — Nu facem ceea ce facem nici pentru ei, nici pentru noi, îi răspunse 2lie. 5a

munce"te pentru a conin#e un băiat că mai e(istă un iitor, iar eu, ca să demonstre! că unanumit trecut nu mai e(istă. — 2ată că prorocul nu mai este o ameninţare pentru marea prinţesă din ir ce

surpri!ăC 2!abela a conduce 2sraelul pînă la sfîr"itul !ilelor sale iar noi om #ăsi un locunde să fu#im dacă asirienii nu se or arăta #enero"i cu cei înin"i.

2lie nu-i răspunse. Numele care altădată îi tre!ea atîta ură acum îi suna ciudat destrăin.

 — +Bbar a fi reconstruit oricum, continuă bătrînul. ?eii ale# locul pe care seclădesc ora"ele, a"a că nu-& or abandona9 dar putem lăsa acest lucru pe seama#eneraţiilor care in.

 — 3utem, dar n-o om face.

2lie îi întoarse spatele bătrînului, punînd astfel capăt discuţiei.

+dormiră toţi trei în răcoarea nopţii. Femeia îl luase pe băiat în braţe "i au!i cum îic$iorăia burta de foame. ru să-i dea cea să mănînce, dar se ră!#îndi. *boseala fi!icăalină, într-adeăr, durerea "i acest băiat, care părea c$inuit de o mare suferinţă, trebuiasă-"i #ăsească cea de făcut. 3oate că foamea îl a conin#e să se apuce de lucru.

Page 68: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 68/82

+ doua !i, 2lie "i femeia se reapucară de treabă. ătrînul care se apropiase de ei cuo seară înainte eni din nou.

 — N-am nimic de făcut "i a" putea să ă a%ut. )ar n-am putere să car trupurile. — +tunci adună resturile de lemn "i cărămi!ile. ătură cenu"a.

ătrînul se apucă de lucru.

înd soarele le bătea drept în cre"tet, 2lie se a"e!ă pe pămînt, frînt de oboseală.<tia că în#erul era lîn#ă el, dar nu-& putea au!i. =La ce bun; înd am aut neoie de el,n-a fost în stare să mă a%ute, acum nu-mi trebuie sfaturile lui. <tiu ce am de făcuttrebuie să pun ordine în acest ora" si să-2 arăt )omnului că sînt în stare să-L înfrunt. +poioi pleca oriunde oi dori.>

2erusalimul nu era departe, la numai "apte !ile de mers pe un drum destul de u"orde străbătut, dar acolo era căutat ca trădător. 3oate mai bine s-ar duce la )amasc sau"i-ar #ăsi de lucru ca scrib în reun ora" #recesc.

inea îi atinse braţul. 'e întoarse "i-& ă!u pe băiatul care ţinea în mîini unas micuţ.

 — L-am #ăsit într-una din case, !ise băiatul "i i-& întinse.5ra plin oc$i cu apă. 2lie bău pînă la fund.

 — ănîncă "i tu cea, îi spuse băiatul. +cum munce"ti "i meriţi o răsplată.3entru prima oară după acea noapte #roa!nică, pe bu!ele copilului apăru un

!îmbet, apoi o rupse la fu#ă spre locul unde pusese femeia fructele "i făina.2lie se întoarse la lucru. 2ntra în casele distruse, îndepărta dărîmăturile si scotea

cadarele, pe care le ducea apoi la #rămada din mi%locul pieţei. anda%ul cu care-ile#ase păstorul rana că!use, dar nu-i păsa. rebuia să-"i demonstre!e sie"i că era destul

de puternic pentru a-"i recăpăta demnitatea.ătrînul, care se apucase să adune #unoiul din piaţă, aea dreptate în curînddu"manul se a întoarce, pentru a cule#e ce au semănat alţii. 2lie îi scutea de muncă peuci#a"ii sin#urei femei pe care o iubise în întrea#a lui iaţă. +sirienii erau superstiţio"i"i ar fi reconstruit oricum +Bbarul, căci, spunea credinţa lor, !eii a"e!aseră ora"ele într-un fel anume, în armonie cu ăile, animalele, rîurile "i mările, în fiecare dintre ele,orînduiseră un loc sfînt, unde se odi$neau cînd se întorceau din lun#ile lor călătoriiprin lume. înd un ora" era distrus, e(ista marele risc ca cerul să se prăbu"ească pestepămînt.

Le#enda spunea că întemeietorul +Bbarului trecuse pe aici, cu sute de ani în urmă,enind din nord. 'e $otărîse să doarmă "i, pentru a însemna locul unde-"i lăsase

lucrurile, înfipsese un par în pămînt. în !iua următoare, nu mai putuse să-& smul#ă "iatunci înţelesese că era oinţa uniersului. 3usese o piatră pe locul unde se petrecuseminunea "i descoperise în apropiere un i!or. u timpul, mai multe triburi î"i făcurăsăla"ul în %urul pietrei si al i!orului. +"a se născuse +Bbarul.

1uernatorul le e(plicase cînda că, după tradiţia feniciană, orice ora" era altreilea punct, elementul de le#ătură între oinţa diină si cea pămînteană. 6niersulfăcea ca sămînţa să deină plantă, pămîntul o a%uta să crească, omul cule#ea rodul "i-&ducea la ora", unde se sfinţeau ofrandele oferite !eilor, pe care le lăsau apoi în munţii ceisacri. $iar dacă nu călătorise prea mult, 2lie "tia că această credinţă era împărtă"ită demulte neamuri ale lumii.

+sirienii se temeau să-i lase fără $rană pe !eii de pe +l incilea unte. Nudoreau să strice ec$ilibrul 6niersului.=)e ce mă #îndesc la toate astea, cînd asta e o luptă între oinţa mea "i cea a

)omnului )umne!eul meu, care m-a lăsat sin#ur în mi%locul neca!urilor;>

Page 69: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 69/82

:l încercă acela"i sentiment din !iua precedentă, cînd se măsurase cu )umne!euuita un lucru foarte important "i nu reu"ea să si-& amintească, oricît se străduia.

ai trecu o !i. +dunaseră de%a cea mai mare parte a le"urilor, cînd de ei se apropie

o altă femeie. — N-am ce mînca, spuse ea. — Nici noi nu aem, îi răspunse 2lie. 2eri "i astă!i am împărţit fiecare bucată pe

din trei. aută "i $i de mîncare "i dacă #ăse"ti, să ii să-mi spui. — um să #ăsesc; — întreabă-i pe copii. 5i "tiu totul.)e  cînd îi adusese apă, băiatul părea să-"i fi recăpătat pofta de iaţă. 2lie îl

trimisese să-& a%ute pe bătrîn la strDnsul #unoaielor, dar $ărnicia lui nu durase mult.+cum se %uca cu ceilalţi copii, la mar#inea pieţei.

=ai bine. a aea tot timpul să asude cînd a fi mare.> Nu-i părea rău că-&ţinuse flămînd o noapte întrea#ă, sub motiul că trebuie să muncească9 dacă &-ar fi tratatca pe un biet orfan, o ictimă a răutăţii soldaţilor asirieni, n-ar mai fi scăpat în eci detristeţea ce-& cuprinsese la intrarea în ora". +cum, oia să-& lase cîtea !ile sin#ur, să-"iafle propriile răspunsuri pentru cele întîmplate.

 — e pot să "tie copiii; insistă femeia care-i ceruse de mîncare. — )u-te si conin#e-te sin#ură.Femeia "i băninul care-& a%utau pe 2lie o ă!ură stînd de orbă cu copiii care se

 %ucau pe stradă. 5i îi spuseră cea "i ea !îmbi "i dispăru după un colţ al pieţei. — )e unde ai "tiut; întrebă bătrînul. — 3entru că am fost odată copil si "tiu că pentru ei nu e(istă trecut, răspunse 2lie,

amintindu-"i din nou de orbele păstorului. )e"i i-a înfrico"at noaptea ina!iei, acum nu

se mai #îndesc la asta. *ra"ul este, pentru ei, un imens loc de %oacă, unde intră si ies cîndor. 3înă la urmă or descoperi locurile unde au ascuns localnicii $rana pentru a re!ista întimpul asediului. 6n copil poate oricînd să-& îneţe pe un adult trei lucruri cum să fiemulţumit fără moti, cum să nu stea locului niciodată si cum să ceară cu insistenţă ceeace-"i dore"te. +cest băiat m-a făcut să mă întorc în +Bbar.

:n după-amia!a aceea, se mai alăturară cîţia bătrîni "i cîtea femei #rupului careaduna morţii. opiii #oneau păsările de pradă si strîn#eau bucăţi de lemn "i de pîn!ă.înd se lăsă întunericul, 2lie aţîţă focul în %urul #răme!ii de le"uri. 'upraieţuitorii din+Bbar priiră în tăcere la fumul care se înălţa la cer.

înd termină lucrul, că!u doborît de oboseală. )ar, înainte de a adormi, îi reenisentimentul care-& încercase "i de dimineaţă un #înd foarte important se lupta cudisperare să scape din be!na uitării. Nu era un #înd din remea petrecută în +Bbar, ci era opoeste ec$e, care părea să dea sens întîmplărilor din pre!ent.

:n acea noapte, un bărbat intră în cortul lui lacob si luptă cu el pînă la reărsatul!orilor. ă!înd că nu poate să-& înin#ă, îi spuse =Lasă-mă să plec.> 2ar lacob îi răspunse=Nu te las, pînă ce nu mă ei binecuînta.> +tunci bărbatul îi !ise =u rednicie te-ailuptat cu )umne!eu. um te c$eamă;> lacob î"i spuse numele "i bărbatul îi răspunse =)e-

acum înainte te ei numi 2srael.>

Page 70: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 70/82

2lie reă!u fiecare întîmplare, de cînd î"i părăsise atelierul "i-si acceptase misiuneafără să crîcnească. 0$iar dacă misiunea era cea adeărată — si a"a credea — n-ausese nici oclipă oca!ia să afle ce-ar fi #ăsit pe alte drumuri, pe care se resemnase să nu le străbată. Fiindcăse temea să nu-"i piardă credinţa, deotamentul, oinţa. 2 se părea foarte prime%dios s-o ia pecalea oamenilor obi"nuiţi, căci ar fi putut să se lase ispitit si, cine "tie, c$iar să-i placă. Nu-"i

dădea seama că "i el e un om ca toţi ceilalţi, de"i au!ea #lasul în#erilor "i primea, din cînd încînd, porunci de la )umne!eu. 5ra atît de conins că "tie ce rea, încît se comporta la fel cacei care în iaţa lor n-au luat o $otărîre.

Fu#ise de îndoială, de înfrîn#ere, de momentele de nesi#uranţă. )ar )omnul emărinimos "i &-a condus spre abisul ineitabilului, pentru a-i arăta că omul trebuie să-"ialeagă si nu să-"i accepte destinul.

0u mulţi ani în urmă, într-o noapte ca aceasta, lacob nu-& lăsase pe )umne!eu săplece pînă cînd nu-& binecuîntase. +tunci )omnul îl întrebase8 &um te nume#ti%

+sta era8 trebuia să ai un nume. 0înd lacob i-a răspuns, )umne!eu &-a bote!at  !srael.Fiecare prime"te un nume cînd se na"te, dar trebuie să fie în stare să-"i bote!e iaţa cu un cuîntcare să-i dea un sens.

=5u sînt A3bar$4, spusese ea.+ trebuit să-si adă ora"ul distrus si iubita moartă ca să înţelea#ă că îi trebuia un

nume. <i în clipa aceea î"i bote!ă iaţa Eliberare.

'e ridică si prii piaţa dinaintea lui "i fumul care se înălţa din #rămada de trupuriincinerate. 3refă cînd în cenu"ă trupurile celor ce-si pierduseră iaţa, încălcase un obiceifoarte ec$i din ţara sa, care spunea că oamenii trebuie în#ropaţi după ritual. Luptase cu)umne!eu "i cu tradiţia, cînd se $otărîse să-i incinere!e, dar simţea că nu se poate orbi depăcat, atunci cînd trebuie să #ăse"ti ie"irea pentru o situaţie nouă. )umne!eu nu aea

limite în mila 'a, dar era neîndurător cu cei ce n-aeau cura% să îndră!nească.3rii din nou spre piaţă. îţia dintre supraieţuitori nu dormeau, ci stăteau cuoc$ii pironiţi în flăcări, părîndu-li-se că focul le mistuia "i amintirile, trecutul, cei douăsute de ani de pace "i de apatie. remea fricii "i speranţei trecuse, le rămăsese doar puterea dea reconstrui sau înfrîn#erea.

3recum 2lie, si ei puteau să-"i alea#ă un nume  0 mpăcare, &umin"enie, !ubire, (ribegie, e(istau atîtea nume cîte stele pe cer, dar fiecare trebuia să alea#ă unul care să-idefinească iaţa.

2lie ridică oc$ii la cer "i se ru#ă=+m luptat împotria a, )oamne, "i nu mi-e ru"ine. Numai astfel am aflat că am ales

drumul acesta pentru că a"a am rut eu, nu pentru că mi-a fost impus de către părinţi, de

tradiţia ţării mele, sau de ine.La ine, )oamne, a" rea să mă întorc în clipa aceasta. reau să e preamăresc cu toată

puterea oinţei mele "i nu ca un la", care n-a "tiut să-"i alea#ă alt drum. )ar, pentru a-mi încredinţa însemnata misiune, trebuie să duc mai departe această bătălie împotria a, pînăce mă ei binecuînta.>

'ă refacă +Bbarul. eea ce 2lie socotea a fi o întrecere cu )umne!eu însemna, de fapt,reîntîlnirea cu 5l.

Femeia care ceruse mîncare apăru din nou în dimineaţa următoare, însoţită de altefemei.

Page 71: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 71/82

 — +m #ăsit o mulţime de proi!ii, spuse ea. ulţi au murit sau au fu#it cu#uernatorul, a"a că aem cu ce ne $răni un an între#.

 — 1ăse"te cîtea persoane mai în îrstă, care să suprae#$e!e împărţirea alimentelor, îispuse 2lie. ătrînii sînt buni or#ani!atori.

 — ătrînii nu-"i doresc să trăiască.

 — 'pune-le, totu"i, să ină.Femeia tocmai roia să plece, cînd 2lie o opri. — <tii să scrii litere; — Nu. — 5u am înăţat si pot să te înăţ "i pe tine. +sta dacă rei să mă a%uţi să

administrăm treburile cetăţii. — )ar asirienii se or întoarce. — înd or eni, or aea neoie de a%utorul nostru pentru a conduce ora"ul. — )e ce să-& a%utăm pe du"man; — Facem asta pentru ca fiecare să-"i poată #ăsi un nume în iaţă. )u"manul e numai

un prete(t pentru a ne încerca puterile.ătrînii se arătară, a"a cum oise el. — +Bbar are neoie de a%utorul ostru, le spuse 2lie. +"a că nu ă puteţi permite lu(ul

de a fi bătrîni. Ne trebuie tinereţea pe care -aţi pierdut-o. — 6nde s-o #ăsim; răspunse unul dintrei. + dispărut "i în locul ei au enit

!bîrciturile "i de!ilu!iile. — Nu-i adeărat. oi n-aţi aut ilu!ii si de aceea tinereţea oastră s-a ascuns. + enit

momentul s-o descoperiţi acum, cînd aem un is comun să reconstruim +Bbarul. — um putem face imposibilul; — u entu!iasm.*c$ii umbriţi de tristeţe "i de oboseală începeau să strălucească din nou. Nu mai erau

aceea"i oameni inutili care eneau să asiste la %udecarea pricinilor, doar pentru a aea desprece orbi pe înserat. +eau, iată, o misiune importantă de îndeplinit, erau folositori.ei mai în putere se apucară să adune material din casele în ruină pentru a-& refolosi la

restaurarea celor care mai stăteau în picioare. ei mai în îrstă a%utară la împrăstierea cenu"iicelor incineraţi peste cîmpuri, pentru ca morţii să fie pomeniţi la iitoarea recoltă. +lţii se apucarăsă alea#ă #rîul împră"tiat prin dierse case din cetate, să facă pîine "i să scoată apă din puţ.

ai trecură două nopţi "i 2lie îi adună pe toţi locuitorii în piaţa aproape curăţată dedărîmături. 'e aprinseră cîtea torţe si 2lie le orbi tuturor.

 — Nu aem de ales. +m putea să-i lăsăm pe străini să facă toate astea. )ar ar însemna sărenunţăm la unica "ansă ce ne-a rămas după tra#edie cea de a ne construi din nou o iaţă. enu"a

morţilor pe care i-am incinerat acum cîtea !ile a $răni plantele ce se or na"te în primăară.Fiul pierdut în noaptea ina!iei a deenit mulţimea de copii care !burdă liberi pe stră!ile pustiitesi se eselesc pătrun!înd în locuri inter!ise "i în case în care n-au intrat niciodată. 3înă acum,numai copiii au fost în stare să depă"ească cele întîmplate, pentru că ei nu au trecut, numaipre!entul contea!ă. 'ă încercăm, dar, să facem ca ei.

Page 72: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 72/82

 — 3oate un om să uite durerea pierderii celor dra#i; — Nu. )ar se poate bucura atunci cînd înfăptuie"te cea.2lie se întoarse cu faţa spre +l incilea unte, cu piscul e"nic înăluit în ceaţă. +cum,

că !idurile fuseseră dărîmate, muntele se edea bine din mi%locul pieţei. — 5u cred într-6nul )umne!eu, iar oi în !eii ce-"i au săla"ul în nori, în îrful celui de

+l incilea unte. Nu reau să discutăm acum dacă )umne!eul meu e cel mai puternic saunu, nu doresc să orbim despre ce ne desparte, ci de ceea ce ne une"te. ra#edia ne-a adus unsimţămînt comun disperarea. )e ce s-au întîmplat toate acestea; 3entru că noi credeam cătotul e la locul lui "i a"a cum trebuie să fie "i nu puteam admite nici o sc$imbare. +tîtoi cît si eu aparţinem unor neamuri de ne#ustori, dar "tim să ne si luptăm, continuă el. <iun ră!boinic "tie întotdeauna pentru ce merită să lupte. Nu intră în orice fel de luptă "i nu-si pierde timpul cu tot soiul de proocări. 6n ră!boinic "tie să piardă, înfrîn#erea nu-ieste indiferentă "i nu încearcă s-o transforme în ictorie, îl doare c-a pierdut, suferă dincau!a nepăsării "i îl apasă cumplit sin#urătatea. )upă ce-a trecut prin toate astea, î"ioblo%e"te rănile si ia totul de la capăt. <tie că ră!boiul e făcut din multe bătălii "i mer#e

 înainte. 3este om mai in "i nenorociri. Le putem afla cau!ele, putem să-i îninuim peceilalţi, putem să ne înc$ipuim cum ar fi fost iaţa noastră dacă nu s-ar fi întîmplat. )ar n-are nici un rost, s-a întîmplat si #ata. rebuie să uităm de teamă "i să începemreconstrucţia. )e acum înainte, fiecare dintre oi î"i a ale#e un nume. a fi numele sfîntcare adună într-un sin#ur cuînt toate isurile pentru care a meritat să lupte. 5u mi-am alesunul Eliberare.

3este piaţă se a"ternu tăcerea pentru cîtea clipe. 3rima se ridică femeia care-&a%utase pe 2lie de la început.

 — Numele meu este 5egăsire, spuse ea. — Numele meu este în"elepciune, o urmă un bătrîn. Fiul ăduei pe care 2lie o iubise

atît de mult stri#ă

 — Numele meu este Alfabet.*amenii i!bucniră în rîs. ăiatul, ru"inat, se a"e!ă la loc. — um poţi să stri#i pe cinea Alfabet% sări cu #ura un băieţel.2lie ar fi putut să interină, dar era mai bine ca băiatul să îneţe să se apere sin#ur. — u asta se îndeletnicea mama, !ise el. )e cîte ori oi edea litere scrise, mă oi

#îndi la ea.)e data asta nu mai rîse nimeni. 6nul după altul, orfanii, ăduele si bătrînii din

+Bbar î"i rostiră numele care le descopereau noua identitate. înd ceremonialul luă sfîr"it, 2lie îi ru#ă să mear#ă dereme la culcare, căci a doua !i aeau să înceapă lucrul dis-de-dimineaţă.

:l luă de mînă pe băiat "i se duseră împreună la locul unde întinseseră cîtea pîn!e să le

serească drept cort.)in seara aceea, începu să-& îneţe scrierea din /blos.

recură !ilele "i săptămînile, si +Bbarul se transforma ă!înd cu oc$ii. ăiatul înăţaliterele cu repe!iciune "i reu"ea, acum, să compună c$iar cuinte. 2lie îl puse să scrie petăbliţe istoria reconstruirii +Bbarului.

3lăcuţele de lut erau arse într-un cuptor improi!at, iar ceramica obţinută era păstratăcu #ri%ă de o familie de oameni în îrstă. La întîlnirea de seară, îi ru#a pe bătrîni săpoestească istorii din copilărie "i î"i nota cît putea mai multe.

 — om păstra istoria +Bbarului scrisă pe un material pe care focul nu-& poatedistru#e, e(plica el. în-tr-o !i, copiii "i nepoţii no"tri or afla că înfrîn#erea nu ne-a în#enunc$eat "i că am "tiut să depă"im loiturile soartei. +cesta a fi un e(emplu pentru ei.

:n fiecare noapte, după orele de studiu cu băiatul, 2lie se plimba prin ora"ul pustiu,mer#ea pînă la drumul care ducea la 2erusalim, se #îndea să plece iar apoi se ră!#îndea.

Page 73: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 73/82

uncea din #reu "i asta îl obli#a să se concentre!e asupra lucrului. *amenii din+Bbar se bi!uiau pe el pentru lucrările de reconstrucţie, îi decepţionase o dată, cînd nufusese în stare să împiedice uciderea iscoadei si i!bucnirea ră!boiului. )umne!eu însă leoferă întotdeauna o a doua "ansă fiilor săi "i trebuia să profite de împre%urare. 3e lîn#ăasta, se simţea tot mai le#at de copil "i, pe lîn#ă alfabet, încerca să-i transmită si credinţa în

)umne!eu si înăţăturile din bătrîni.:n tot acest timp, îl c$inuia #îndul că în ţara sa domne"te o prinţesă străină "icredinţa în alţi !ei. Nu-& mai i!itau în#erii cu săbii de foc, era liber să plece cînd dorea "i săfacă ce oia.

:n fiecare noapte se #î$dea la plecare. )e fiecare dată ridica mîinile spre cer si se ru#a=lacob a luptat pînă în !ori, dar a fost binecuîntat. 5u m-am luptat cu ine !ile "i

luni între#i si totu"i refu!i să mă asculţi. )acă ai prii în%ur, ai edea că am ie"it înin#ător+Bbar rena"te din propria ruină si iată înalţ la loc ceea ce u ai trecut prin focul "i spadaasirienilor, transformînd totul în cenu"ă "i pulbere.

=oi lupta cu ine pînă ce mă ei binecuînta, pe mine si roadele muncii mele. într-o !i a trebui să mă au!i.>

Femeile si copiii cărau apă pe cîmp, luptînd cu seceta care părea să nu se maisfîr"ească. într-o !i, cînd soarele ardea nemilos, 2lie au!i pe cinea spunînd

 — +m muncit fără odi$nă "i am uitat durerea din noaptea #roa!ei si faptul căasirienii se or întoarce într-o !i, după ce or fi prădat irul, 'idonul, /blosul "i toatăFenicia. unca ne-a a%utat. )ar, a"a ocupaţi cum sîntem cu lucrul, nu obserăm sc$imbările,nu edem roadele muncii noastre.

2lie medita un timp asupra acestor orbe "i $otărî ca, la înc$eierea fiecărei !ile delucru, să se adune cu toţii la poalele muntelui, pentru a admira împreună apusul de soare.

5rau mai toţi atît de obosiţi, încît aproape că nu orbeau, dar descoperiră ce bineeste să la"i #îndul să rătăcească liber ca norii pe cer. +stfel, tristeţea din suflete se topea "ifăcea loc inspiraţiei "i aîntului necesar pentru !iua următoare.

2lie se tre!i cu #îndul că în !iua aceea nu a lucra. — +stă!i, în ţara mea, se sărbătore"te ?iua 2ertării. — Nu ai nimic pe suflet, îi spuse o femeie. +i făcut tot ce ai putut.

 — radiţia trebuie oricum respectată "i n-o oi încălca.Femeile plecară să ducă apă la cîmp, iar bătrînii se întoarseră la treaba lor de !idari

"i dul#$eri. opiii a%utau la făcut cărămi!ile care urmau să fie arse în cuptor. 2lie îi prii siinima i se umplu de duio"ie. +poi ie"i din +Bbar "i o porni la ale.

6mblă fără ţintă, rostindu-si ru#ăciunile din copilărie. 'oarele încă nu se înălţasede tot si, din locul unde se afla, putea edea umbra imensă pe care o as-ternea în ale +lincilea unte. +u un presentiment în#ro!itor lupta dintre )umne!eul lui 2srael si !eulfenicienilor se a prelun#i de-a lun#ul multor #eneraţii, de-a lun#ul multor mii de ani.

:"i aduse aminte cum, într-o noapte, se urcase pe munte si orbise cu un în#er. )ecînd fusese distrus +Bbarul, nu mai au!ise nici o oce enind din cer. — )oamne, astă!i este ?iua 2ertării si am să-i mărturisesc o lun#ă listă de păcate,

!ise el, întorcîndu-"i faţa spre 2erusalim. +m fost slab, căci mi-am nesocotit puterile. +mfost în#ăduitor, atunci cînd ar fi trebuit să fiu aspru. Nu m-am înrednicit să iau $otărîri,

Page 74: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 74/82

de  teamă să nu #re"esc. -am resemnat prea de#rabă si am $ulit, atunci cînd trebuia să-Aimulţumesc. otu"i, )oamne, am o listă la fel de lun#ă cu păcatele săîrsite de ine faţă demine. -ai făcut să sufăr peste măsură luînd-o la ine pe cea pe care o iubeam. +i distrusora"ul care m-a primit, mi-ai încurcat cărările ieţii "i asprimea a aproape că m-a făcutsă uit iubirea ce Ai-o port. în tot acest timp m-am luptat cu ine "i u nu aprecie!i

demnitatea luptei mele. )acă ei compara cele două liste, ei edea că îmi e"ti dator. )ar,pentru că astă!i este ?iua 2ertării, u mă ierţi, precum e iert si eu, ca să ne putem continuadrumul împreună.

:n clipa aceea, se porni un înt puternic "i 2lie au!i ocea în#erului — +i făcut bine, 2lie. )umne!eu ţi-a acceptat lupta, în#enunc$e cu oc$ii în lacrimi "i

sărută pămîntul uscat. — ulţumesc că ai enit, căci mă roade îndoiala oare nu e păcat ce fac eu;:n#erul #răi — +tunci cînd ră!boinicul se luptă cu el ce &-a înăţat să lupte, acesta trebuie să

se simtă %i#nit; — Nu. )oar astfel poate înăţa cum să lupte. — +tunci continuă ce-ai început, pînă cînd )omnul te a c$ema înapoi în 2srael, îi

spuse în#erul. 4idică-te si arată că lupta ta are un rost, pentru că ai "tiut să străbaţi calea2neitabilului. 6nii nai#$ea!ă pe ea, dar naufra#ia!ă, alţii sînt tîrîţi spre locuri ce nu leerau destinate. )ar tu o înfrunţi cu demnitate, ai "tiut să ţii cîrma corăbiei si încerci sătransformi durerea în lucrare.

 — 3ăcat că e"ti orb, îi spuse 2lie. )e-ai edea cum au fost în stare să reconstruiascăun ora" cîţia orfani, cîtea ădue "i cîţia bătrîni. în curînd, totul a fi ca mai înainte.

 — 'per să nu fie a"a, spuse în#erul. *amenii aceia au pătimit destul ca să merite oaltfel de iaţă.

2lie !îmbi. în#erul aea dreptate.

 — 'per să fii con"tient că ţi s-a oferit o a doua "ansă si să nu faci de două ori aceea"i#re"eală. Nu uita care este raţiunea ieţii tale. — Nu oi uita, îi răspunse el, bucuros că în#erul se întorsese.

araanele nu mai treceau prin ale. +sirienii distruseseră probabil drumurile "ideiaseră căile comerciale. 2n fiecare !i, cîţia copii se urcau în unicul turn din !idul cetăţii cerămăsese în picioare. +eau sarcina de a scruta ori!ontul pentru a anunţa iirea ră!boinicilorinamici. 2lie se $otărîse să-i primească cu demnitate si să le predea comanda.

+tunci, a putea, în sfîr"it, să plece.

Page 75: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 75/82

)ar, pe !i ce trecea, se simţea tot mai le#at de +Bbar. 3oate că misiunea lui nu era s-odetrone!e pe 2!abela, ci să rămînă cu oamenii ace"tia pînă la sfîrsitul !ilelor lui, îndeplinindrolul umil de slu%itor al cuceritorului asirian. +r a%uta la refacerea drumurilor comerciale, ar

 înăţa limba du"manilor "i, în timpul liber, s-ar ocupa de biblioteca ce se îmbo#ăţea ă!îndcu oc$ii.

:ntîmplarea care, într-o noapte aproape uitată, părea să fi adus sfîr"itul unui ora"repre!enta acum oca!ia de a-& face mai frumos. Lucrările de reconstrucţie cuprindeau "ilăr#irea stră!ilor, acoperi"uri mai re!istente "i un in#enios sistem de transportare a apei de lapuţ, pînă spre locurile cele mai îndepărtate, î"i simţea sufletul plin de înflăcărare, în fiecare!i înăţa cea de la bătrîni, de la copii sau de la ădue. 1rupul de oameni care nu părăsiseră+Bbarul pentru simplul moti că nu o puteau face era acum o ec$ipă disciplinată "ipricepută.

=)acă #uernatorul ar fi "tiut de ce sînt în stare, ar fi creat un alt tip de apărare "i ora"uln-ar fi fost distrus.>

)upă ce se #îndi puţin, î"i dădu seama că #re"e"te. +Bbar trebuia să fie distrus pentru caoamenii lui să simtă crescînd înăuntrul lor forte nebănuite. 

Lunile treceau "i asirienii nu dădeau nici un semn de iaţă, în +Bbar, lucrările erau peterminate "i 2lie se putea #îndi la iitor. Femeile se apucaseră să croiască $aine noi din materialelerecuperate. ătrînii puneau la punct locuinţele "i se în#ri%eau de curăţenia ora"ului. opiii dădeau"i ei o mînă de a%utor cînd li se cerea, dar în cea mai mare parte a timpului se %ucau, căci aceastaeste principala datorie a copiilor.

2lie locuia cu băiatul într-o modestă căsuţă de piatră, ridicată pe locul unde odată fusese undepo!it de mărfuri. 2n fiecare seară, locuitorii +Bbarului se adunau în %urul unui foc aprins în piaţacentrală "i-"i poesteau unii altora istorii au!ite de-a lun#ul ieţii. +%utat de băiat, 2lie a"terneatotul pe tăbliţele de lut, pe care a doua !i le ardeau în cuptor. iblioteca cre"tea ă!înd cu oc$ii.

Femeia care-"i pierduse fiul înăţa "i ea scrierea din /blos. înd ă!u că era în stare săalcătuiască cuinte "i c$iar fra!e, 2lie îi dădu sarcina să-i îneţe "i pe ceilalţi alfabetul. +stfel, laenirea asirienilor, ei or putea seri ca interpreţi sau profesori.

 — 5(act de asta se temea preotul, spuse într-o du-pă-amia!ă un bătrîn care se bote!ase pesine *cean, căci î"i dorea să aibă o inimă la fel de mare. ă scrierea din /blos a triumfa "i se atransforma într-o ameninţare pentru !eii de pe +l incilea unte.

 — ine poate eita ineitabilul; îi spuse bătrînului.

?iua munceau, apoi se adunau să adă împreună apusul de soare "i seara î"i spuneaupoe"ti.

2lie era mîndru de opera lui în care punea tot mai multă pasiune.

6nul dintre copiii însărcinaţi cu pa!a coborî în fu#ă. — +m ă!ut un nor de praf la ori!ontC stri#ă el în-fierbîntat. )u"manul se întoarceC2lie urcă în turn să se conin#ă. )upă socotelile lui, du"manul aea să a%un#ă a doua !i la

porţile cetăţii.:i anunţă pe locuitori că în !iua aceea nu or prii împreună apusul de soare, ci se or

aduna în piaţă. 3e seară, erau cu toţii acolo "i 2lie î"i dădu seama că oamenii erau înspăimîntaţi. — +!i nu om poesti istorii din trecut "i nu om face planuri de iitor pentru +Bbar, lespuse. om orbi despre noi în"ine.

Nimeni nu scoase un cuînt.

Page 76: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 76/82

 — u cîta timp în urmă, într-o noapte cu lună plină, s-a întîmplat ceea ce cu toţiia"teptam să se în-tîmple, de"i nu oiam să acceptăm. *ra"ul +Bbar a fost distrus. înd au plecatasirienii, cei mai rednici oameni ai no"tri erau morţi. ei care se salaseră "i-au dat seama că n-au de ce să mai rămînă "i au plecat. +m #ăsit în +Bbar numai bătrîni, ădue "i copii. Fiinţeneputincioase. 3riiţi în %urul ostru. 3iaţa este mai frumoasă ca oricînd, casele sînt mai solide,

toată lumea are ce mînca si oamenii înaţă scrierea din /blos. 6ndea, în ora", se află ocolecţie de tăbliţe pe care stă scrisă istoria noastră "i #eneraţiile ce in or putea afla despre ce-am înfăptuit. +stă!i ne dăm seama că au plecat "i bătrînii, "i orfanii, "i ăduele. +u lăsat înurma lor o ceată de tineri de toate îrstele, plini de entu!iasm, care au dat un nume "i un rostieţii lor. ot timpul cît am muncit, am "tiut că asirienii se or întoarce într-o !i, iar noi atrebui să le predăm ora"ul si o dată cu el toată truda si bucuria noastră de a-& edea crescînd maimîndru ca înainte.

Lumina focului străluci în lacrimile ce se rosto#oleau pe fetele oamenilor. $iar si copiii,care de obicei se !ben#uiau în %urul celor ce ţineau sfat de seară, acum ascultau cu atenţie orbelelui 2lie

 — )ar asta nu contea!ă. Ne-am făcut datoria faţă de )umne!eu, căci am acceptatproocarea si onoarea de a lupta cu 5l. înaintea acelei nopţi, 5l ne spusese mereu mergi înainte6)ar noi nu &-am ascultat. )e ce; 3entru că fiecare dintre noi î"i $otărîse soarta eu oiam s-o dau%os de pe tron pe 2!abela, femeia ce-si spune acum 4e#ăsire dorea să-si adă feciorul nai#ator,omul ce poartă a!i numele de uminţenie n-aea altă nă!uinţă decît să bea in în piaţă pînă lasfîrsitul !ilelor lui. Ne obi"nuisem "i nu ne mai înfiora taina sfîntă a ieţii. <i-atunci ce s-a #îndit)umne!eu nu or să meargă% Atunci se or sătura stînd6

+bia atunci 2-am înţeles mesa%ul. 'padele asiriene ne-au secerat tinerii si bărbaţii no"tri auplecat ca ni"te la"i. 3e unde se află acum continuă să stea pe loc, împlinind blestemul )omnului.Noi, ceilalţi, am luptat cu )umne!eu. +"a cum am luptat cu femeile si cu bărbaţii pe care i-amiubit în iaţă, pentru că lupta aceasta este binecuîntarea si înălţarea noastră. +m profitat de

nenorocirea ce ne-a loit si ne-am făcut datoria faţă de )umne!eu, arătîndu-2 că sîntem în staresă-2 împlinim porunca de a merge. $iar în cele mai #rele împre%urări, ne-am continuat drumul.'înt clipe în care )omnul ne cere să-2 dăm ascultare. 'înt clipe în care rea să ne încerce oinţa"i ne prooacă să-L înţele#em. <i noi L-am înţeles doar cînd !idurile cetăţii +Bbar erau lapămînt că!înd, ele ne-au desc$is oc$ii "i am putut edea, fiecare dintre noi, de ce sîntem în stare.+m încetat să medităm asupra ieţii "i am început s-o trăim. <i iată, roadele se arată.

2lie ă!u iar oc$ii oamenilor strălucind, înţeleseseră. — îine oi preda +Bbarul fără luptă. 'înt liber să plec oricînd, căci am făcut oia

)omnului. )ar sîn#ele si sudoarea mea "i unica fiinţă dra#ă mie se află în pămîntul acestui ora",a"a că m-am $otărît să rămîn aici cîte !ile oi mai aea, ca să nu las să mai fie distrus reodată.Fiecare este liber să $otărască pentru sine, dar nu uitaţi un lucru sînteţi mult mai buni decît aţi

cre!ut. +ţi "tiut să faceţi să rodească "ansa oferită de nenorocire. Nu oricine poate face asta.2lie se sculă în picioare si anunţă că adunarea a luat sfîr"it. îi spuse băiatului că se a

 întoarce tîr!iu, a"a că să mear#ă la culcare fără el.

erse la templu, sin#urul loc care scăpase de ur#ie "i care nu ausese neoie de reparaţii,de"i statuile !eilor fuseseră luate de asirieni. 3lin de respect, atinse piatra care, după le#endă,

 însemna locul unde un strămo" înfipsese un ţăru" "i nu mai reu"ise să-& smul#ă de acolo.'e #îndi că, în ţara lui, multe locuri din acestea fuseseră alese de 2!abela, pentru ca o parte

din neamul lui să se poată înc$ina la aal "i alte !eităţi. +ceea"i presimţire nea#ră îl străbătu ca

un fior ră!boiul dintre )umne!eul lui 2srael "i !eul fenicienilor a dura mai mult decît ar puteacuprinde înc$ipuirea lui. a într-o i!iune i se arătă un cer pe care stelele se încruci"au cusoarele, semănînd distru#ere "i moarte peste cele două ţări. ărbaţi ce orbeau limbi ciudate!burau călare pe ni"te animale de oţel si se luptau între ei în mi%locul norilor.

Page 77: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 77/82

 — Nu asta trebuie să e!i acum, nu a sosit timpul, au!i el ocea în#erului. 6ită-te pefereastră.

2lie făcu a"a cum i se poruncise. +fară, luna strălucitoare lumina casele "i stră!ile din+Bbar. La ceasul acela tîr!iu, se au!eau încă orbele "i rîsetele localnicilor. enirea asirienilornu le putea lua nici pofta de iaţă, nici puterea de a o înfrunta.

:n faţa oc$ilor îi apăru o siluetă "i, în clipa aceea, "tiu că este femeia pe care o iubise si carese plimba acum mîndră prin ora"ul ei. ?îmbi "i îi simţi atin#erea pe obraz. ' 'înt mîndră, părea să spună. +Bbar este ora"ul frumos dintotdeauna.:i eni să plîn#ă, dar î"i aminti de băiat, care nu ăr-sase o lacrimă după moartea mamei.

'e abţinu "i reă!u în minte cele mai frumoase momente trăite împreună, de cînd seîntîlniseră la porţile cetăţii "i pînă cînd îi scrisese pe tăbliţa de lut cuîntul =iubire>, îi reă!ue"mîntul, părul, linia fină a nasului.

 — i-ai spus că +Bbarul e"ti tu. +"a că te-am în#ri%it, ţi-am indecat rănile "i te-amredat ieţii. Fii fericită împreună cu noii tăi toară"i. <i mai reau să-ţi spun cea si eu eram+Bbar, fără să "tiu.

5ra si#ur că !îmbe"te. — întul de"ertului a "ters de mult pa"ii no"tri pe nisip, dar nu e(istă clipă în iaţa mea în

care să nu mă #îndesc la tine, fie în is, fie în realitate, îţi mulţumesc că mi-ai ie"it în cale.+dormi c$iar acolo în templu, cu mîna ei mîn#îindu-i părul.

ăpetenia ne#ustorilor ă!u un #rup de !drenţăro"i în mi%locul stră!ii. re!u că sînt tîl$ari"i le spuse celor din caraană să-si pre#ătească armele.

 — ine sînteţi; îi întrebă. — 'întem locuitori ai +Bbarului, îi răspunse un bărbat cu barbă "i oc$i strălucitori.

ăpetenia caraanei deslu"i un accent ciudat în orbirea bărbatului. +Bbarul a fost distrus. +emporuncă de la stăpînirea din ir "i din 'idon să #ăsim locul unde se #ăse"te puţul ostru, pentruca prin această ale să poată trece din nou caraanele. rebuie refăcute căile de acces în restul ţării.

 — +Bbar este încă iu, continuă bărbatul. 6nde sînt asirienii; — oată lumea "tie unde, rîse căpetenia caraanei, în#ra"ă pămîntul ţării noastre, după ce

au serit drept $rană pentru păsări "i animale sălbatice. — )ar aeau o armată puternică. — Nici o armată nu este destul de puternică, dacă "tii cînd a ataca. +Bbar ne-a trimis

orbă că in spre noi si irul "i 'idonul i-au atacat prin surprindere în fundul ăii. ine n-amurit în luptă a fost îndut ca scla de nai#atorii no"tri.

?drenţăro"ii c$iuiau, se îmbrăţi"au, plîn#eau si rîdeau în acela"i timp. — ine sînteţi;, insistă ne#ustorul. u cine e"ti; arătă el spre cel ce părea "eful cetei. — 'întem tinerii ră!boinici din +Bbar, fu răspunsul lui.

Page 78: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 78/82

înd eni a treia recoltă, 2lie era de%a #uernatorul +Bbarului. +useseră destul de furcă,căci fostul #uernator dorea să se întoarcă ca să-"i ocupe locul cuenit după obiceiul pămîntului.)ar locuitorii ora"ului se împotriiră "i cîtea !ile ameninţară cu otrăirea apei din puţ. *cîrmuirea

feniciană cedase în cele din urmă, căci +Bbarul nu pre!enta mare interes, în afară de apa căutatăde drumeţi, iar 2sraelul era în mîinile unei prinţese din ir. )înd postul de #uernator unuiisraelit, ocîrmuirea FeraIciei se #îndea să înceapă să consolide!e alianţa comercială, de altfel foarteimportantă.

estea se răspîndi în tot ţinutul, dusă de caraanele de ne#ustori care-"i reluaserătransporturile. 5(istau oci în 2srael care-& făceau pe 2lie un trădător ticălos, dar, la timpulpotriit, 2!abela a "ti să-i potolească si pacea a domni din nou în re#iune.

3rinţesa era mulţumită, căci iată, unul din cei mai îner"unaţi du"mani ai săi îi deenise celmai bun aliat.

:ncepuseră să circule !onuri despre o nouă ina!ie asiriană, astfel că !idurile +Bbarului aufost înălţate "i mai sus. '-a pus la punct un nou sistem de apărare, cu stră%eri "i #arni!oane împră"tiate între ir si 'idon. +stfel, în ca!ul asedierii unuia dintre ora"e, celălalt putea trimitetrupe terestre "i putea asi#ura intrarea proi!iilor de pe mare.

4e#iunea prospera ă!înd cu oc$ii. Noul #uernator israelit orîndui un sistem ri#uros decontrol al ta(elor "i mărfurilor, ba!at pe acte scrise. ătrînii din +Bbar se în#ri%eau de toate,foloseau noi te$nici de percepere a impo!itelor si, în #eneral, re!olau orice problemă care seiea.

Femeile î"i împărţeau timpul între muncile cîmpului "i ţesut. ît timp trăiseră i!olaţi,fuseseră neoite să recupere!e din pîn!ele distruse "i să inente!e noi modele de broderii,astfel încît, atunci cînd au apărut primii ne#ustori în ora", s-au minunat de ce-au #ăsit "i au făcutmulte comen!i.

opiii înăţaseră scrierea din /blos "i 2lie era si#ur că aceasta le a fi de folos.:"i făcuse un obicei ca, înainte de cules, să se plimbe pe cîmp, pentru a mulţumi )omnuluipentru binefacerile primite în toţi anii din urmă. 3rii oamenii cu co"urile încărcate de #rîne sicopiii ţopăind în %ur. îi salută din cap "i ei îi răspunseră.

+poi, cu !îmbetul pe bu!e, se îndreptă spre piatra unde, cu mult timp în urmă, primise otăbliţă de lut pe care scria =iubire>. *bi"nuia să ină !ilnic aici să priească apusul de soare "isă-"i amintească fiecare clipă pe care o petrecuseră împreună.

<i a fost cuîntul )omnului către 2lie, în anul al treilea, !icînd8=)u-te "i te arată lui +$ab Jsoţul 2!abeleiK si eu oi da ploaie pe pămînt.>

3e cînd "edea pe piatră, 2lie simţi pămîntul cutre-murîndu-se în%ur. 3entru o clipă cerul se

 înne#ri, dar imediat soarele se arătă din nou, în toată strălucirea.<i ă!u lumina, în#erul )omnului se afla înaintea lui. — e s-a întîmplat; îl întrebă 2lie, speriat. )umne!eu &-a iertat pe 2srael;

Page 79: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 79/82

 — Nu, îi răspunse în#erul. )umne!eu rea să te întorci "i să-ţi elibere!i poporul. Lupta tacu 5l s-a înc$eiat "i în această clipă ai fost binecuîntat să te duci să continui lucrarea 'a pepămînt.

2lie se simţea descumpănit. — ocmai acum, cînd sufletul meu "i-a #ăsit pacea;

 — Nu uita lecţia pe care ai înăţat-o odată. +du-ţi aminte ce 2-a spus )omnul lui oise

 Adu-"i aminte de drumul pe care te-a călăuzit Domnul, pentru a te umili si a te încerca si a afla ceeste în inima ta.

 (entru ca nu cuma după ce ai mîncat si te-ai săturat, după ce ai înăl"at case mari #i ai trăit în ele,după ce s-au înmul"it cirezile #i turmele tale, să-"i sume"e#ti inima si să ui"i de Domnul Dumnezeul 7ău.

2lie se întoarse către în#er si-& întrebă iar — <i cu +Bbarul cum rămîne; — 3oate trăi si fără tine, căci ai lăsat un mo"tenitor. a supraieţui multă reme de-aici

 înainte.:n#erul )omnului dispăru.

2lie si băiatul sosiră la poalele celui de +l incilea unte. rescuseră buruienile întrepietrele de altar. )e la moartea preotului, nu mai trecuse nimeni pe acolo. — 'ă urcăm, spuse. — Nu e oie. — 5-adeărat, dar asta nu înseamnă că e reun pericol.:l luă de mînă si începură să urce. )in cînd în cînd se opreau si prieau în ale. 6rmele

secetei se edeau peste tot "i, în afara cîmpurilor cultiate în %urul cetăţii, restul părea un imens side!olant de"ert, precum ţinuturile 5#iptului.

 — 3rietenii mei spun că asirienii se or întoarce, !ise băiatul. — 3oate, dar tot a meritat să facem ce-am făcut. +stfel a $otărît )omnul să ne facă să

 înţele#em.

 — Nu "tiu dacă Lui îi pasă de noi, spuse băiatul. Nu trebuia să fie a"a de aspru. — 3robabil că a încercat în mai multe feluri, dar a ă!ut că nu-L au!eam. 5ram prea

ocupaţi cu ieţile noastre si nu-2 mai ascultam poruncile. — )ar unde sînt ele scrise; — :n lumea din %urul tău. +%un#e să prie"ti cu atenţie la cele ce se întîmplă în iaţa ta si ai

să descoperi în fiecare clipă unde stau ascunse orbele "i rerea Lui. încearcă să le împline"ti, căciaceasta este unica raţiune pentru care te afli pe această lume.

 — )acă am să le descopăr, oi scrie totul pe tăbliţele de lut.

 — +"a să faci. )ar mai bine să scrii în inima ta. +colo nu or putea fi arse sau distruse si leei lua cu tine pretutindeni pe unde ei umbla.

ai urcară un timp, pînă a%unseră aproape de nori. — Nu reau să intru acolo, spuse băiatul arătînd spre nori. — Nu-ti fac nici un rău. ino cu mine.

Page 80: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 80/82

:i apucă mîna "i urcară pînă simţiră c-au a%uns în mi%locul norilor. ăiatul se strînseselîn#ă el "i, c$iar dacă 2lie încerca să-i orbească din cînd în cînd, el ră-mînea mut. 3ă"iră pestîncile #ola"e din îrf.

 — 'ă ne întoarcem, se ru#ă băiatul.2lie $otărî să nu mear#ă mai departe. 3rea multe spaime "i încercări pentru scurta lui

iaţă, îi îndeplini ru#ămintea "i după ce ie"iră dintre nori, o luară înapoi spre ale. — :ntr-o !i, să te duci să cauţi în biblioteca din +Bbar. +m scris special pentru tine 1anualul 5ăzboinicului uminii.

 ' 'înt un ră!boinic al luminii, îi răspunse băiatul. — ai "tii care e numele meu; îl mai întrebă 2lie. — Eliberare. ' <e!i aici lîn#ă mine, spuse 2lie, arătîndu-i o bucată de stîncă. Nu trebuie să uit că mă

numesc astfel. rebuie să mer# mai departe, c$iar dacă nu-mi doresc altcea decît să rămîn cutine. )e aceea a renăscut +Bbarul, ca să ne îneţe că trebuie să mer#em înainte, oricît de #reu nis-ar părea la un moment dat.

 — rebuie să pleci. — )e unde "tii; îl întrebă 2lie mirat. — +m scris pe o tăbliţă aseară. i-a spus o oce, poate mama, poate un în#er, dar eu de%a

"tiam în sufletul meu.2lie îl mîn#îie pe cre"tet. — +i "tiut să cite"ti rerea )omnului, îi spuse el mulţumit. Nu trebuie să-ţi mai e(plic

nimic. — +m citit tristeţea din oc$ii tăi. Nu mi-a fost a"a #reu, din moment ce "i prietenii mei "i-

au dat seama. — risteţea asta pe care aţi citit-o în oc$ii mei face parte din poestea mea. )ar e o parte

mică, ce nu a dura decît cîtea !ile. îine, cînd oi pleca spre 2erusalim, a fi de%a mai mică si cu

timpul a dispărea. înd mer#em pe drumul isat, lăsăm tristeţea în urmă. — rebuie să plecăm mereu; — rebuie să "tim cînd se înc$eie o etapă din iaţa noastră. )acă te încăpăţîne!i să rămîi

mai mult decît e necesar, pier!i bucuria de a trăi "i sensul ieţii. <i ri"ti să fii bătut de )umne!eu. — 5 aspru )umne!eu. — Numai cu cei ale"i.

2lie cuprinse cu priirea ora"ul din ale. )a, uneori )umne!eu poate fi aspru cu noi, dar nune dă mai mult decît putem duce băiatul nu "tia că e(act acolo, unde "edeau ei acum, enise la

el în#erul )omnului "i-& înăţase cum să-& înie din morţi. — * să-ţi fie dor de mine; — +dineauri mi-ai spus că, dacă mer#em înainte, tristeţea dispare, îi răspunse băiatul.

ai am multe de făcut pînă ce +Bbarul a fi destul de frumos ca să merite ca mama mea săpă"ească pe stră!ile lui.

 — înd ei aea neoie de mine, să ii aici "i să prie"ti spre 2erusalim pentru că oi fiacolo "i oi încerca să dau sens numelui pe care &-am ales Eliberare. 2nimile noastre rămîn le#atepe ecie.

 — )e asta m-ai adus pe culmea celui de +l incilea unte; a să pot edea 2sraelul; — a să poţi edea alea, ora"ul, munţii, stîncile "i norii. )omnul le poruncea profeţilor

'ăi să urce pe munte ca să orbească cu 5l. -am întrebat mereu de ce face asta "i iată, acum am înţeles cînd ne aflăm la înălţime, putem edea cît de mici sînt toate în %urul nostru. ucuriile"i tristeţile noastre nu mai sînt atît de importante. eea ce am cucerit sau am pierdut rămîneacolo, %os. )in îrful muntelui, poţi edea cît de mare este lumea "i ce ori!onturi lar#i sedesc$id.

Page 81: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 81/82

ăiatul prii în %ur. +ici sus, pe +l incilea unte, se simţea mirosul mării care scăldapla%ele din ir "i întul de"ertului care sufla dinspre 5#ipt.

 — într-o !i oi conduce +Bbarul, îi spuse lui 2lie. <tiu cît e de mare, dar cunosc fiecarecolţi"or al ora"ului. <tiu ce trebuie sc$imbat.

 — +tunci sc$imbă. Nu lăsa lucrurile să încremenească.

 — )umne!eu nu putea să alea#ă o altă cale de a ne arăta toate astea; + fost o remecînd am cre!ut că e rău.2lie tăcea, î"i aminti de o discuţie aută odată demult, cu un profet leit, cînd

amîndoi a"teptau să apară soldaţii trimi"i de 2!abela pentru a-i ucide. — )umne!eu poate fi rău; insistă băiatul. — )umne!eu e +totputernic, îi răspunse 2lie. 3oate orice "i nimeni nu-L poate opri, căci

altfel, ar fi trebuit să e(iste cinea mai puternic si mai mare ca 5l "i atunci eu m-a" fi înc$inatla acel inea mai puternic.

Făcu o pau!ă, ca băiatul să i!butească să pătrundă sensul orbelor, iar apoi continuă — )ar pentru că puterea Lui n-are mar#ini, a $o-tărît să facă numai ine. )acă am spune

poestea pînă la capăt, s-ar edea că, uneori, inele poate lua forma 4ăului, dar tot ine rămîne"i face parte din planul creat de 5l pentru omenire.

:l luă de mînă pe băiat "i se întoarseră acasă în tăcere.

:n noaptea aceea, băiatul adormi în braţele lui. înd se lumină de !iuă, 2lie se retraseîncet, ca să nu-& tre!ească.

:"i îmbrăcă $ainele, sin#urele pe care le aea, "i ie"i din casă. 3e drum #ăsi un băţ "i sepri%ini în el ca într-un toia#. Gură să nu se despartă niciodată de acesta. 2i a aminti de lupta pecare o dusese cu )umne!eu, de distru#erea si reconstrucţia +Bbarului.

Fără a se uita înapoi, porni pe drumul 2sraelului.

&inci ani mai tîrziu, "ara a fost inadată din nou de asirieni, care de astă dată au enit cu oarmată si mai puternică, condusă de căpetenii cu mai multă e/perien"ă, întreaga 8enicie căzu subocupa"ia îningătorului, în afară de 7ir si Sarepta, cunoscută de locuitori sub numele de A3bar.

)ăiatul a crescut, a deenit guernator si a fost socotit un în"elept de către contemporanii săi. Amurit la o îrstă înaintată, înconurat de cei dragi, repetînd ' pentru a cîta oară% — că ora#ul trebuiesă fie îngriit #i puternic, căci mama lui încă se plimbă pe acele străzi. 9ra"ie sistemului de apărareconstruit în comun, 7irul #i Sarepta au putut fi înfrînte abia în ;< î.=., de către regele asirianScnahcrib, după trecerea a o sută #aizeci de ani de la faptele relatate în această carte.

 După acea dată, ora#ele feniciene si-au pierdut pentru totdeauna strălucirea si au suferit o seriede inazii: neo-babilonienii, per#ii, macedonenii, seleucizii si, în sfîr#it, 5oma. &u toate acestea, elemai e/istă #i astăzi, pentru că a#a cum spune tradi"ia strămo#ească, Domnul nu alege la întîmplarelocurile pe care rea să-#i a#eze ora#ele. 7irul, Sidonul #i )>blosul mai fac si azi parte din iban, "arăcare continuă să fie un cîmp de luptă.

 !llie s-a întors în !srael #i i-a adunat pe proroci pe muntele &?rmei. Apoi a cerut să fie împăr"i"i îndouă cete: de o parte, cei ce-l slueau pe )aal, de cealaltă, cei ce- slueau pe Domnul. Ascultînd de

Page 82: Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

8/12/2019 Paolo Coelho - Al Cincilea Munte

http://slidepdf.com/reader/full/paolo-coelho-al-cincilea-munte 82/82

 porunca îngerului, le dădu celor dintîi un i"el #i le spuse să se roage de dumnezeul lor să fie primit. (oeste#te )iblia:

„(e la amiază, !lie a început să rîdă de ei, zicînd: striga"i mai tare, căci doar este dumnezeu6 (oate

a căzut pe gînduri, sau este în călătorie, sau poate doarme.i ei strigau cu glas tare #i se în"epau, după obiceiul lor, cu săbii si cu lănci, dar n-afost nici glas,nici răspuns, nici auzire.

 Atunci, a luat !lie animalul său #i l-a oferit după cum îl înă"ase îngerul Domnului, în acelmoment, s-a pogorît foc din cer si a mistuit arderea de tot si lemnele si pietrele. &îtea minute mai tîrziuse porni o ploaie mare, punînd capăt celor patru ani de secetă.

 Din clipa aceea începu războiul ciil. !lie porunci să fie înunghia"i prorocii care se lepădaserăde Domnul, iar !zabela îl căuta peste tot să-l omoare. El se retrase pe coasta estică a celui de Al &incilea 1unte, care dădea spre !srael.

 Asirienii inadară "ara #i regele Ahab, bărbatul prin"esei din 7ir, fu ucis de o săgeată trasă laîntîmplare, care-l nimeri la îndoitura armurii. !zabela se refugie în palat. După &îtea răscoale populare care au adus si au gonit cî"ia guernatori, !zabela a fost prinsă #i, decît să se predea, a preferatsă se arunce de la fereastra castelului.

 !lie rămase pe munte pînă la sfir#itul zilelor lui. )iblia spune că, într-o seară, cînd stătea de orbăcu prorocul Elisei, pe care-l numise urma#ul său, „un car #i cai de foc i-a despăr"it pe unul de altul #i l-aridicat pe !lie în îrte de înt la cer$.

 Aproape opt sute de ani mai tîrziu, !sus i-a luat cu sine pe (etru, pe lacob si pe loan #i i-a dus pe un munte. (oeste#te eanghelistul 1atei că „@!sus s-a schimbat la fa"ă înaintea lor, #i a strălucit fa"alui ca soarele, iar e#mintele ui s-au făcut albe ca lumina. i iată, 1oise #i !lie s-au arătat lor, orbind cu

 El$.  !sus le porunce#te ucenicilor sa nu spună ce au ăzut, pînă cînd 8iul *mului nu Se a scula dinmor"i, dar ei spun că asta se a întîmpla numai după ce se a întoarce !lie.

 1atei @<:<;-<B poeste#te restul:„Ccenicii -au întrebat: (entru ce dar zic cărturarii că trebuie să ină mai întîi !lie% !sus răspunzînd a zis: !lie într-adeăr a eni si a a#eza totul la loc. Eu însă ă spun ouă că !lie

a #i enit, dar ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el cîtc au oit. Atunci au în"eles ucenicii că orbea de loan )otezătorul.$