pantofi lodca

23
Pantofi casual, cu talpa joasa, au o aplicatie decorativa in partea din fata, sub forma unei catarame metalice. Se pot purta atat la serviciu, alturi de fuste trei sferturi sau pantaloni conici, cat si in timpul liber, cu jeansi si bluze casual. Pantofii josi sunt esentiali in orice garderoba a unei femei pentru ca ii poti purta de dimineata pana seara. Sunt preferatii adolescentelor pentru ca sunt la moda, confortabili si ii pot purta si la scoala. Vin de minune cu o pereche de skinny jeans sau cu fuste casual de vara. Insa daca esti mai indrazneata poarta tenesii cu o rochie de vara la fel ca Kristen Stewart din Twilight. Nu uita sa accesorizezi tinuta cu bijuterii de plastic sau de lemn si esti gata de plecare.

description

mju

Transcript of pantofi lodca

Pantofi casual, cu talpa joasa, au o aplicatie decorativa in partea din fata, sub forma unei catarame metalice. Se pot purta atat la serviciu, alturi de fuste trei sferturi sau pantaloni conici, cat si in timpul liber, cu jeansi si bluze casual.Pantofii josi sunt esentiali in orice garderoba a unei femei pentru ca ii poti purta de dimineata pana seara.

Sunt preferatii adolescentelor pentru ca sunt la moda, confortabili si ii pot purta si la scoala.

Vin de minune cu o pereche de skinny jeans sau cu fuste casual de vara. Insa daca esti mai indrazneatapoarta tenesii cu o rochie de varala fel ca Kristen Stewart din Twilight.

Nu uita saaccesorizezitinuta cu bijuterii de plastic sau de lemn si esti gata de plecare.

Mocasini

Sunt printre cei mai confortabili pantofi. Se incalta usor si sunt usor de accesorizat.

Ii poti purta cu opereche de jeans scurtisi cu o tunica sau o camasa peste care sa pui o vesta. Nu iti uitaochelarii de soaresi geanta xxl.

Balerinii

Sunt cei mai cutai dintre toi pantofii confortabili. Asta pentru c se potrivesc oricarei inute. Le poi purta la birou, la o plimbare sau chiar la o iesire n ora. Au un mare avantaj c se gsesc pe mai toate culorile posibile i pe diferite materiale pentru c i accesoriza cu tot ce ii doreti. Sunt simplu de purtat i sunt o variant modern a mocasinilor.

Pantofii lotca au devenit n ultimele sezoane un must-have pentru cele ce iubesc confortul i doresc sa fie chic n acelasi timp.

Se gasesc in atatea stiluri si culori incat e imposibil sa nu ii iubesti. Si cel mai important e ca ii poti purta oricand, fie la o tinuta sport cat si la una mai eleganta. II poti purta cu jeansi, fuste, rochii, pantalonii scurti sau orice alt obiect vestimentar.

Suntfeminini, confortabilisi clar o alternativa la tocurile mult prea inalte.

Acestia se gasesc intr-o mare varietate de material: piele, satin, catifea, panza si altele.

Insa in ciuda tuturor acestor avantaje, exista catevareguli care trebui respectate pentru a a purta balerinii cu stilsi a avea o tinuta cat mai corecta. Afla care sunt cele mai bune modalitati de a purta balerinii.

-Daca sunt prea mica de inaltime pot sa port balerini?

Afla ca da. De obicei minionelese feresc de balerini si aleg tocuri cat mai inalte pe motivul ca balerinii le vor creea iluzia de picioate scurte.

In majoritatea cazurilor aceste probleme pot fi rezolvate prin alegerea unei tinute potrivite.

De aceea minionele trebuie sa fie atente la orice obiect vestimentar care alcatuieste tinuta pentru a putea elimina orice combinatie gresita care i-ar creea iluzia de picioare scurte.

Cand porti balerini alege pentru partea de jos dungi verticale, evita imprimeurile si mergi pe o singura culoare pentru a creea o linie continua ce poate creea iluzia de inaltime.

Cea mai buna combinatie in cazul tau este sa porti balerinii cu o pereche de skinny jeans.

Insa daca nu ai probleme cu inaltimea cand vine vorba de balerini atunci poti opta printre altele si pentru o rochie de vara sau o fusta creion sau una scurta. Balerinii se gasesc in atatea nuante incat poti indrazni sa porti cele mai puternice culori. Doar e vara.

Pot purta balerini labirou?

Da, poti purta o pereche de balerini cand mergi la servici. Alege-i intr-o nuanta neutra sau mergi pe negru pentru eleganta si ai grija la designul lor. Opteaza pentru unul mai degraba minimalist pentru a iti pastra seriozitatea.

Ii pot purta seara cand merg la o petrecere?

Da. Insa ai grija cand ii alegi sa ii porti cand iesi seara sa opteazi pentru balerini din materiale mai pretentioase (ex: satin) care au diverse accesorii si texturi elegante.

Balerini negri, cu fundita, cusaturi cu efect de matlasare. Sunt foarte comozi si practici, ideali pentru zile lungi in care nu poti permite picioarelor sa oboseasca usor. Se pot asorta atat cu o pereche de pantaloni si un tricou, cat si cu o fusta sau o rochie casual, ce poate fi purtata la serviciu sau in timpul liber: la o plimbare in parc sau la shopping.

Balerini Khrio cu bareta AFMN20111DK10165BK

Producator:Khrio

Balerini din piele, cu bareta. Au o bareta subtire in partea din fata. Tot in fata au un model din cusaturi roz-bej. Sunt deosebit de comozi, cu talpa flexibila, care lasa piciorul sa respire. Sunt perfecti pentru zilele in care ai mult de mers pe jos. Se pot asorta la tinute casual, cu jeansi sau pantalon, camasi si bluze.

Balerini Gabor cu catarama GBMN20111DK0411012

Producator:Gabor

Balerini de dama, din piele intoarsa, in doua nunate, combinatie de bej si crem. In partea din fata au aplicata o catarama decorativa. Sunt deosebit de comozi, cu talpa flexibila. Sunt perfecti pentru zilele lungi la birou sau atunci cand ai mult de mers pe jos.

Balerini Baldinini piele sagrin maro 998500ACAP30

Producator:Baldinini

Balerini maro, piele sagrin, Baldinini, cu fundita. Daca nu stii cum sa scoti o tinuta banala din anonimat, atunci poti opta cu incredere pentru aceasta pereche de balerini din imitatie din piele de sarpe, ce au ca punct forte solzii ce ies in relief. Se pot asorta atat cu o pereche de pantaloni si un tricou, cat si cu o fusta sau o rochie casual, ce poate fi purtata la serviciu sau in timpul liber.

Balerini Khrio albi cu sireturi AFMN13111DK10036CP

Producator:Khrio

Balerinii din piele, albi. Pe bot au aplicata o cusatura. In jurul gleznei au o manseta care se leaga si se fixeaza cu ajutorul unui siret lung. Pot fi purtati zi de zi, la tinute casual, iar culoarea ii face foarte usor de asortat.

7. Metode de mbinaren vederea realizrii produsului de nclminte pentru care se ntocmete aceastadocumentaie tehnic i se elaboreaz proiectul, sunt folosite mai multe modaliti dembinare a reperelor care intr n componena produsului i anume :mbinri prin coasere practicnd custuri de mai multe tipuri, dup caz;mbinri prin lipire provizorii sau definitive;mbinri prin prindere provizorii sau definitive, realizate cu elemente dembinate diverse : scoabe, texuri, cuie, butoni etc.La mbinarile prin coasere a reperelor se folosesc custuri de diverse tipuri:simpl cu doua ae, zig-zag n vederea asamblrii feelor i cptuelilor prin suprapunere,juxtapunere sau n variante de mbinare prin jumtate ntoars cu 180 sau ntoars cu360. Metodele de mbinare prin coasere ce intra in componena produselor, condiiiletehnice concrete ale acestora sunt prezentate n tabelul 7.1.mbinarea prin lipire se realizeaz ntre materiale diferite ca natur, mod deobinere i forma de prezentare, cu adezivi obinui din polimeri naturali sau sintetici ndiverse stri de agregare.Aceste mbinri au caracter provizoriu sau definitive i se obin n condiiispecifice, ai cror parametrii trebuie respectai cu strictee.mbinarile prin lipire ale reperelor, n diferite modalitai i n condiii specifice,sunt prezentate n tabelul 7.2.mbinrile prin prindere a reperelor este utilizat la mbinri provizorii, la operaiide formare spatial pentru fixarea rezervei de tragere a feelor pe bran, la mbinareadefinitiv atoculuii tlpii. mbinrileprin prindere areperelorn diferite variante suntprezentate n tabelul 7.3

. Aspecte generale privind structura nclmintei i funciile ei principaleReperele care intr n componena ncalmintei, n funcie de poziia pe care o aun raport cu piciorul, pot fi grupate n ansamble i subansamble.Un articol de nclminte este alcltuit n principal din dou ansamble:superior iinferior.La rndul lor aceste ansamble au o alt componenta dup cum urmeaz:-ansamblul superior :subansamblul exterior;subansamblul intermediar;subansamblul interior.-ansamblul inferior:subansamblul exterior;subansamblul intermediar;subansamblul interior.Ansamblul superiorSubansamblul exterioreste cel mai complex din punct de vedere al numruluide repere si a configuraiei reperelor componente, acestea fiind elementele carecondiioneaz particularitile unui model pentru un anumit sortiment de nclminte.n componena acestui subansamblu se pot gsi urmtoarele repere:vrf, cput, carmbi,taif, limb,vipuc, cput cu carmb, lir, fie.Sub influiena modei, precum i a unor factori tehnologici i economici, forma idimensiunile reperelor acestui subansamblu sufer modificri, conducnd la apariia unornoi repere.Datorit solicitrilor la care sunt supuse reperele acestui subansamblu nprocesul de confecionare i n perioada exploatrii produsului (ntindere i comprimareala formarea spaial; ncovoieri repetate, aciunea umiditii, a prafului si a radiaiilor dinexterior, aciunea transpiraiei din interior n timpul utilizrii produsului),materialele dincare se vor confeciona reperele subansamblului exterior trebuie s posede un ansamblude proprieti, printre care se amintesc:comportamentul elasto-plastic la solicitri de ntindere;rezisten la ntindere i sfiere;flexibilitate ridicat;rezisten la uzur prin frecare;proprieti igienice (permeabilitatea la aer, la vapori de ap, transfer de cldur,ndeprtarea electricitii statice);proprieti estetice (culoare, luciu, tueu etc.);proprietii ecologice (s nu aib aciune duntoare asupra omului i a mediuluinconjurtor).Subansamblulintermediarcuprinde cptuelile intermediare (pentrucput,carmb) confecionate dinmateriale textile iavnd rolul deantri reperelemai4

puin rezistente ale ansamblului exterior, precum i dou repere rigide: taiful i bombeulcu scopul de a menine forma spaial a produsului.Subansamblul interiorcuprinde cptuelile exterioare cu rol n protejareasuprafeei dorsale a piciorului mpotriva aciunii de erodare pe linia custurilor dembinare a reperelor subansamblului exterior, precum i din partea reperelor rigide aleansamblului intermediar.Acestea sunt:cptuseal exterioar caput sau carmb,ntriturde capse, eticheta, vipucainterioar, antiglisor, cptueal limb. La materialeledestinate confecionrii acestor repere se pune accentul pe urmatoarele proprietai: celeigienice,rezisten la frecare umed i uscat, rezisten la aciunea transpiraiei,rezisten termic ridicat la nclmintea destinat sezonului rece,proprieti ecologice.Ansamblul inferiorSubansamblul interiorcuprinde branul i accesoriile sale: ntritur de bran,acoperi de bran, glencul metallic. Branul este supus la urmtoarele solicitrii:comprimare datorit greutii corpului;ndoiri repetate n zona situat sub capetele metatarsienelor;aciunea distructiv a transpiraiei i a frecrii ca urmare a deplasrii piciorului ninteriorul nclmintei.Materialele din care se confecioneaz branul trebuie s aib urmtoarele proprieti:flexibilitate bun;rezisten la ncovoieri repetate;proprieti elasto-plastice pentru a se putea forma spaial;proprieti igienice;rezisten la uzur prin frecare.Subansamblul intermediarsituat ntre subansamblul interior i cel exterior,cuprinde:umplutur, platform,ram. Acestea repere trebuie s prezinte o flexibilitateridicat, fin solicitate la ndoiri repetate.Subansamblulexterioreste format din repere care realizeaz contactulnclmintei cu planul de sprijin: talpa, tocul i rama. Talpa este supus solicitrilor dendoiri repetate, uzurii prin frecare, aciunii distructive a agenilor mediului ambiant.Tocul are n primul rnd un rol funcional care const n distribuirea corespunztoare asarcinii corpului pe partea posterioar i anterioar a piciorului.nclmintea are o larg utilitate social, dar totodat este un mijloc individual,al fiecrui utilizator, de afirmare a personalitii i a unui sistem propriu de valoriestetice.Funciile de baz ale nclmintei sunt urmatoarele:Funcia utilitar:1.De aprare:Aprare contra aciunilor traumatice;Aprare contra agenilor atmosferici obinuii;Aprare contra agenilor speciali ai mediului.2. Ortopedic:Echilibrarea ncrcrilor pe suprafaa de reazem;Susinerea bolii longitudinale a piciorului;Facilitatea echilibrului n sprijinul ortostatic bilateral;5

Aprarea articulaiei gamb-picior.3. Fizilogico-igienic:Asigurarea comoditii n static i dinamicAsigurarea confortului igienic.Informaional:Informaii despre purttor;Informaii despre produs.4.Estetic:Echilibru i armonie compoziional;Calitatea execuiei produsului.

3.Metode de obinere a copiei medii

Proiectarea constructiv a unui articol n industria de confecii nclminte cuprinde un sistem de activitai privind elaborarea unui nou model pe baza unei schie, prin construirea desenului de baz al modelului si pregtirea tiparelor n vederea realizrii cuitelor de croire, a reperelor precum i a abloanelor de nsemnare, att pentru numrul mediu, iarulteriorpentruntreagaseriede mrimi. Repereleastfelobinutesunt prelucrate apoi asamblate n vederea obinerii modelului dorit i gndit de creator .Dac la nceput ncaltamintea se proiecta astfel nct sa ajung la o form aproximativ a piciorului n prezent metodele de proiectare duc la obinerea unor articole care urmaresc fidel contururile piciorului. Aceste mbuntiri se datoreaz acumulrii de informaii din domeniul anatomiei i fiziologiei piciorului, proiectriicalapoadelor, dezvoltrii bazelor de materii prime utilizate, mecanizrii i automatizrii proceselor defabricaie, utilizarea tehnicii de calcul n activitatea de proiectare. Astfel avem urmatoarele metode de proiectare constructive: metoda geometric; metoda copiativo-grafic, utilizndu-se copia medie a calapodului (desfsuratamedie convenional a calapodului); metoda proiectrii direct pe calapod. Metoda geometric a fost introdus de constructorul vienez Robert Kneffel, n colaborare cu medici ortopezi, contribuind astfel la ridicarea nivelului tehnic de construcie i fabricare a nclmintei. Aceast metod const n elaborarea construciei grafice n plan, ntr-un sistem de coordonate rectangulare, a conturului modelului, folosind datele obinute la msurarea piciorului i a calapodului .Construcia modelului presupune trasarea unor linii ajuttoare, sub unghiuri de valori determinate pe care se nscriu segmente stabilite pentru fiecare marime de nclaminte, pe baza mrimilormsurate pe picior i calapod i a expierenei practice a modelierului. Metoda copiativo-grafic a permis perfecionarea construciei nclmintei, asigurnd oprecizie ridicat a produsului o structurare mai corect a reperelor nsubansamble precum i stabilirea unor elemente de baz necesare gradrii seriilor de mrimi. ntr-o prim faz se face copierea suprafeelor laterale ale calapodului iconstruirea grafic a modelului pe copia medie obinut. La elaborarea desenului de baz se iau n considerare construcia anatomo-fiziologic a piciorului, dimensiunile de baz ale detaliilor precizate n STAS-urile sau normativele tehnice ale nclmintei finite precum i experiena modelierului n proiectare. Se va obine copia medie a calapodului dupa cea mai adecvat metod, aceasta se nscrien sistemulde referin, setraseaz liniile debaz cemarcheaz poziia punctele anatomice ale piciorului, apoi se traseaz liniile ajuttoare i de control, dup care se constuiete modelul pe baza schiei de model. Datorit utilizriicopieimediia calapodului, modelul proiectat reflect mai fidel forma calapodului pe care se va realize nclmintea, iar precizia proiectrii constructive este superioar metodei geometrice. Aceast metod este n prezent cea mai utilizat datorit urmtoarelor : perfecionarea continu a sistemelor de desfurare (copiere) asuprafeeidorsal acalapodului; perfecionarea proiectrii constructiveprin calculul parametrilor debaz ai reperelor, ca urmare a legturilor stabilite ntre parametrii antropometrici ai piciorului n baza studiilorantropometrice efectuate; evaluarea unor cerine tehnologice i de exploatare ndefinitivareadimensionalareperelor proiectate. Utilizarea metodei copiativ-grafice la constucia nclmintei permite o mai bun asimilare a particularitilor constructive ale diferitelor modele. Neajunsul metodei const n dificultatea reproducerii liniilor modelului pe desen dup schia creatorului i, ca urmare, prezena unor abateri de la modelul gndit de artist. Metoda modelrii feelor direct pe calapod presupune copierea suprafeei dorsale a calapodului prin mbracarea acestuia cu o carcas (folie) transparent i trasarea modelului pe aceast carcas, lund n considerare construcia anatomic a piciorului. O atenie deosebit trebuie acordat preciziei construciei, respectrii proporiilorreperelor,aplatizrii carcasei idefinitivriidesenului modelului nplan princorectarea modelului trasat pe carcas, innd seama de deformabilitatea sistemului de materiale n procesul formrii spaiale. Aplicarea acestei metode de proiectare necesit o mare experien profesional, cunoaterea construciei anatomice a piciorului a proporiilor ntre segmentele piciorului ireflectarealorcorectnproiectare, lacare seadaugcunoaterea proprietilor materialelor utilizate i a comportrii lor n procesul de formare pe calapod,cunoaterea tehnologiilor de fabricare a nclmintei. Deasemenea modelierul trebuie s dea dovad de inventivitate, iniiativ creatoare, originalitate n adoptarea soluiilor, sim al proporiilor desenului, acuratee n execuia produsului. Avantajul metodei const n posibilitatea aprecierii in spaiu, dup desenul de pe carcasa calapodului, a proprietailor estetice, tehnologice i de utilizare a noilor modele.

6.Stabilirea metodelor de prelucrare a reperelor n scopul realizrii de ansambluri.Reperele componente ale produsului suport diverse prelucrri. Aceste prelucrrise difereniaz i sunt influenate de urmtorii factori:natura materialelor din care sunt confecionate reperele;varianta de mbinare fee-cptueli;clasa de calitate a produsului.Cele mai ntlnite prelucrri sunt:subierea;ndoirea marginilor;arderea;vopsirea;dantelarea;egalizarea.Subierea reprezint modificarea profilului marginii astfel nct s seevite ngroareaporiunilor undese suprapun reperele nvederea coaserii sauefectuareaaltor operaii cum ar fi ndoirea marginii, arderea. Principalele tipuri de subieri sunt:subiere dreapt utilizat de regul la ndoirea marginilor;subiere oblic finit;subierea oblic perdut.La operaia de egalizare se urmrete uniformizarea grosimii pe ntreaga suprafa.Prelucrrile se efectueaz manual sau mecanic, cu utilaje speciale, pe repereindividuale, anterior ansamblrii lor. Diverse prelucrri vor fi suportate att de repereleflexibile-fee i cptueli precum i de reperele rigide. Avnd n vedere c mbinareareperelor flexibile se face n mare parte prin coasere, cu suprapunerea reperelor, estenecesar preconizarea subierii reperelor n zona rezervelor tehnologice de mbinare,rezerve care au mrimi cunoscute din etapa proiectrii constructive a articolului denclminte.Subierea marginilor reperelor poate fi efectuate n diverse moduri n scopulexecutrii unor prelucrri i ansamblri ulterioare.

Concluzii:Colecia cuprinde 9 pantofi ntregi, 4 pantofi decupai la spate si 7 pantofi decupain zona de glenc.Cele 20 de modele se utilizeaz acelai tip de trasaj acesta putnd fi obinut cuajutorul unor cuite circulare montate pe un ax comun i a unui cilindru trasportor carempinge materialul n zona de tiere realizndu-se fiile.Modul de realizare a ansamblului superior pentru modele obinute prin diversificareconine un numr de operaii care sunt identice la toate modelele i unele operaiidistincte care difer de la model la model.Operaiile identice alctuiesc un bloc comuncare va sta la baza realizrii atelierului 2 de prelucrare asamblare repere flexibile.Blocul comun conine urmtoarele operaii:alimentarea locurilor de munc;subierea reperelor;nchiderea taifului;ndoirea marginii superioare a feelor;egalizarea benzii pentru trasaje;realizarea trasajului;coaserea feelor cu cptuelile;ndeprtarea surplusului de cptueal;finisare;control ethnic de calitate;legare comisioane;transport tre depozitul de regrupare.Din punct de vedere al ordinii mbinrii reperelor i n funcie de numrul i formareperelor component a fiecrui model se mai gsesc urmtoarele opetaii:operaii de coasere la maina plan(carmb cu cput, carmb cu taif,band, dourepere ale cputei, cput cu taif);operaii de coasere la maina cu coloan;operaii de montare a bombeului i a taifului rigid(excepie fcnd modelele 10,11, 12, 13, acestea fiind decupate n zona de taif avnd doar bombeu i modele14 i 15 care prezint decupaje n zona de vrf avnd doar taif;preformare la spate pentru modele prevzute cu taif rigid.n ceea ce privete cptuelile se poate evidenia nc un bloc comun secundar lapantofii ntregi de la modelul 1 pana la modelul 9 inclusiv,acesta cuprinznd urmtoareleoperaii:coaserea cptuelilor carmbilor pe linia median(zig-zag);montarea captuelilor exterioare carmbi i cput;coaserea antiglisorului.Pentru modelele 10, 11, 12, 13, (decupate n zona de taif) cptuelile prezint osingur operaie i anume: coaserea captuelilor exterioare pe linia median a cputei.Pentru celelalte modele 14-20 avem urmtoarele operaii:coaserea cptuelii cputei pe cput ;coaserea cptuelii taifului pe taif.Acest tip de diversificare prin linie i form,chiar i a elementului ornamental,prezint o bun utilizare a spaiului i a utilajelor (care au fost calculate pentru modelulde baz); spaiul datorit faptului c, numrul de operaii realizat pentru fiecare model sencadreaz n limite restrnse, iarutilajele utilizate sunt aceleai pentru toate modelele:maina de subiat;maina de cusut cu mas plan;maina de cusut cu coloan;maina de ndoit;maina de preformat fee la clci;Dintre mainile de cusut cea utilizat la cele mai multe din operaii este mainaplan ceea ce mrete considerabil productivitatea muncii pe band.

Cptueala exterioar, parte component a ansamblului superior, ndeplinetefuncii importante att n procesul de confecionare a nclmintei ct i n cel deutilizare a acesteia:diminueaz posibilitatea de rupere a feelor n procesul formrii spaial prinpreluarea unei pri din efortul de ntindere la care este supus semifabricatul;protejeazsuprafaadorsalapicioruluidepresiunilecepotaparenzonacusturilor de mbinare existente pe subansamblul exterior;evit contactul direct al piciorului cu reperele ale ansamblului superior;mbuntete proprietile igienice i estetice ale nclmintei;previne deformarea feelor n timpul purtrii produsului, asigurnd stabilitateaformei spaiale i deci pstrarea n timpul purtrii produsului, asigurndstabilitatea formei spaiale i deci pstrarea n timp a aspectului esthetic alprodusului.Cptuelile pantofului decoltat de baz sunt de tipul cu cptueli libere ,nti sembin reperele de fee obinndu-se subansamblul exterior al ansamblul superior, dupcare se mbin cptuelile exterioare obinndu-se subansamblul interior. mbinareadintre fee i cptueli se realizeaz pe linia superioar a carmbilor prin suprapunere dosla dos, cptuelile fiind prevzute cu rezerv de curare de 2 mm.Semifabricatele ce au o cptueal liber prezint o rigiditate mai mic n zonaanterioar i o capacitate de deformare mai mare dect semifabricatele cu cptuealafixat n custurile de imbinare a carmbilor cu cputa.Cptueala modelului de baz este alctuit din cptueala cputei, cptuealcarmbiantiglisor. Cptuealacputeiesterealizatdinesturlegturpanzimpregnat. Cptueala carmbilor se mbin pe linia median a cputei prin custurzig zag, iarn partea posterioar sembin cuantiglisorul princustur simpl cu douae; att antiglisorul ct i cptueala cputei sunt realizate din mein

Industria uoar este una din cele mai vechi ramuri din ar i una din cele mai dezvoltate i prospere ramuri ale economiei naionale. Aceast ramur este reprezentat de trei sectoare: industria textil i de confecii, producia de piei, de articole din piele i fabricarea nclmintei, fabricarea de articole de voiaj i de marochinrie.Restructurarea ntreprinderilor din industria uoar, realizat pe parcursul ultimului deceniu, a asigurat mbuntirea strii ei economico-financiare. Lider n industria uoar este sectorul de confecii, al crui pondere constituie circa 46 % din volumul total al produciei fabricate.Sub aspect regional, industria de confecii, fiind cea mai mobil i flexibil ramur, care, datorit cheltuielilor relativ mici pentru dotarea tehnic i pregtirea braelor de munc, este dezvoltat, practic, n fiecare raion al republicii.Existena specialitilor i lucrtorilor de nalt calificare, nivelul ridicat al potenialului tehnic i tehnologic, implementarea sistemului de management al calitii ISO-9001 permit ntreprinderilor din ramur s produc articole calitative, s se extind i s-i renoveze sortimentul produciei.Industria uoar este orientat preponderent la export.Calitatea nalt i designul produciei permite multor ntreprinderi se exporte pn la 80% din volumul produciei fabricate n aa ri cum ar fi: Italia, Germania, Romnia Austria, Frana, SUA, Marea Britanie, Belgia, Bulgaria, Olanda, Polonia, Grecia i n rile CSI.n ultimii ani Guvernul Republicii Moldova a aprobat un ir de faciliti fiscale i vamale, care permit stimularea procesului investiional i creterea ulterioar a potenialului de export al ntreprinderilor autohtone. Acest proces este facilitat i de acordarea Moldovei din partea Uniunii Europene a preferinelor comerciale autonome n scopul accesului produselor pe pieele rilor UE, fr aplicarea taxelor vamale. Acest sistem de preferine ofer noi posibiliti potenialilor investitori n domeniul crerii ntreprinderilor mixte n scopul producerii i exportului produciei.De menionat, c prin Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada de pn n anul 2015, industria uoar este stabilit ca una din ramurile prioritare ale economiei naionale, sarcina principal a creia este trecerea treptat de la acordarea serviciilor partenerilor strini la fabricarea produselor de nalt calitate sub marca comercial proprie i nsuirea noilor piee de desfacere.Sperm, c aceast informaie va fi util pentru modelarea unei viziuni noi asupra potenialului i perspectivelor industriei uoare moldoveneti i la evaluarea atractivitii investiionale i rentabilitii aloca-iilor n sectorul dat al economiei Republicii Moldova.ntreprinderile ramurii menionate sunt permanent deschise pentru colaborarea reciproc avantajoas i declar despre disponibilitatea sa de a V accepta n calitate de parteneri viabili. Industria uoar este un domeniu complex i eterogen, acoperind o mare varietate de produse, de la firele sintetice de nalt tehnologie, la articolele haute couture. Prin cele trei componente principale (produse textile, articole de mbrcminte, respectiv pielrie i nclminte) industria uoar reprezint un sector important al economiei naionale, att prin tradiia ndelungat n activitatea de export, dar i ca principal angajator din industrie (n 2007 numrul mediu al salariailor din industria uoar reprezenta aproximativ o treime din numrul mediu al salariailor din industria prelucrtoare). De asemenea, industria uoar are o pondere important n totalul produciei industriale, chiar dac aceasta a sczut de la 8,1% n 2003, la 6% n 2006.

Balerini dama, modele si culori in tendintele sezonului! Pentru sezonul de vara, balerinii sunt o piesa de rezistenta in garderoba unei femei. Pentru ca ii poti purta cu orice de la pantaloni scurti la rochii maxi, trebuie sa alegi perechea care se potriveste perfect garderobei tale. Daca vrei sa afli ce este in voga, iata propunerile noastre de balerini dama, modele si culori in tendintele sezonuluiPantofii la moda in 2011 aduc un aer ceva mai melancolic, amintind intr-o oarecare masura de perioada interbelica. Nu putem insa sa nu remarcam insertiile moderne, micile obraznicaturi care pun in prim plan atitudinea nonsalanta, luxoasa, lipsita de griji. Asa ca voi incepe cu niste pantofi de dama fara toc, exceptionali la capitolul detalii surprinzatoare.

Capitolul I ISTORIA PANTOFILORPREISTORIEFolosite pentru drumuri lungi in cautare de hrana, incaltarile oamenilor preistorici erau confectionate din piele de animal pe care o tabaceau cu instrumente din piatra. Design-ul era simplu: un oval din piele de dimensiunea talpii, cu marginile ridicate, legat cu fasii de piele, iar calcaiul era acoperit de legaturi impletite din fire de iarba. Pentru iarna, talpii din piele i se atasa o bucata de blana legata de picior cu acelasi gen de impletitura.ANTICHITATEIn Grecia antica, pantofii aveau semne distinctive, precum inaltimea talpii sau culoarea, pentru fiecare categorie sociala, si se purtau in functie de specificul activitatilor zilnice. Grecii au fost inovatori in adaptarea pantofilor pe forma piciorului. Incaltamintea femeilor era bogata in accesorii, fiind foarte eleganta si, deseori, extravaganta. In Imperiul Roman consulii purtau incaltaminte alba, senatorii aveau sandale de culoare maro, iar soldatii purtau ghete scurte cu degetele descoperite.ASIAIncaltamintea traditionala japoneza are diferite modele, dintre care Geta sunt cei mai cunoscuti in vest. Acestia dateaza din perioada Heian (794-1192). Talpa pantofilor, din lemn, este sprijinita pe doua sipci orizontale din acelasi material. Sipcile, numite ha, sunt de diferite inaltimi, de la 4-5 centimetri, pentru a tine kimono-ul ferit de praf, pana la 10 centimetri pentru geta folosite pe timp de ploaie. Snurul pantofilor este, de obicei, negru pentru barbati, si rosu pentru femei.EUROPAIn Anglia secolului al XV-lea, barbatii au adoptat o noua forma de incaltaminte, numita poulaines, cu varful lung si ascutit. Acesti pantofi tindeau sa aiba varful din ce in ce mai lung, asa ca au fost impuse legi pentru a stopa acest fenomen: pentru omul de rand era permis un varf de numai 5 cm, iar pentru aristocratie 60 de cm. In Italia sfarsitului de secol XV, femeile purtau pantofi cu platforma foarte inalta, la care au renuntat dupa semnalarea mai multor pierderi de sarcina cauzate de cazaturi.ASTAZICategoriile de pantofi contemporani sunt foarte diversificate. Exista pantofi pentru aproape fiecare gen de activitate pe care o poate efectua o persoana. Sireturile, ariciul, tocurile si accesoriile, diversificarea materialelor disponibile pentru incaltaminte fac posibila satisfacerea necesitatilor si a gusturilor fiecarei persoane. In zilele noastre culoarea sau forma nu mai sunt criterii de diferentiere a categoriilor sociale, dar o mare importanta o au brand-urile si calitatea pantofilor.Pantofii tradeaza personalitateaIndiferent de capriciile modei, care isi pun amprenta asupra formelor, culorii si materialelor din care este confectionata incaltamintea, avem tendinta sa alegem exact aceiasi pantofi care se potrivesc gusturilor, firii si obiceiurilor noastre.Pantofii spun multe despre personalitatea purtatorului, cu atat mai mult cu cat, adesea, reprezinta accesoriile pe care le bagam in seama cel mai putin cand incercam sa ne aranjam tinuta.Dupa pantofi, prin magazinePrimele indicii despre o persoana ni le poate oferi locul din care isi cumpara incaltamintea. De obicei, aceia care isi cauta incaltamintea la magazinele second hand sunt oameni zgarciti, dar, in actualele conditii de trai, o astfel de optiune ne arata ca persoana vizata este un om obisnuit, cu venituri mici, care incearca sa-si dramuiasca bine banii doar pentru ca nu poate trai altfel. Persoanele care viziteaza doar magazine de lux si arunca sume exorbitante pentru aceiasi pantofi pe care i-ar putea cumpara mai ieftin peste drum sunt bogate, convinse ca puterea sta in bani si dornice sa-si etaleze starea materiala excelenta. Cei care, desi nu par prea bogati, opteaza pentru pantofi din piele, bine lucrati si relativ costisitori, obisnuiesc sa-si planifice viitorul si stiu sa aprecieze valoarea reala a lucrului bine facut. Cei care, dimpotriva, prefera incaltamintea draguta din materiale usoare, indiferent de pret, sunt oamenii care traiesc clipa, cad prada tentatiilor de moment, iau decizii rapide fara a se gindi prea mult si sunt capabili sa renunte repede la ceva ce nu-i satisface. Cei care opteaza pentru incaltamintea la moda, indiferent daca ii avantajeaza ori nu din punct de vedere estetic, sunt dornici sa fie remarcati. De regula sunt persoane foarte sociabile si doritoare de ascensiune sociala fara efort. Barbatii neinsotiti care cumpara pantofi de dama sunt sclavii iubirii: fie ca sunt indragostiti lulea de o doamna capricioasa, fie se simt foarte vinovati in fata sotiei si incearca sa o imbuneze cu un cadou scump si practic. Femeile tinere care cumpara pantofi barbatesti au un spirit de familie dezvoltat. De obicei, sunt casatorite sau au o relatie stabila, pe care si-o doresc materializata prim mariaj, dar in unele cazuri sunt pur si simplu surori sau fiice iubitoare, dornice sa se ocupe atent de ceilalti membri ai familiei.

Pantofii elegani, frumoi i la mod- iat un atribut constant al garderobei unei femei stilate i elegante. n orice timp picioruele dumneavoastr trebuie s arate perfect! Chiar i cea mai delicat i elegant nclminte i va pstra frumuseea n cazul c o vei ngriji corect.Clima republicii Moldova nu ne bucur permanent de un timp uscat i nsorit. Ploile de toamn dicteaz reguli speciale de ngrijire a nclmintei. Iar iarna ne testeaz cizmuliele cu reageni, sare i nisip care amplific topirea gheii.Nerespectarea unor msuri de ngrijire, pantofii dumneavoastr ar putea suferi- se va schimba culoarea, forma sau chiar se vor uza. V recomandm, deci, nite reguli simple de ngrijire care vor prelungi viaa pantofilor dumneavoastr. De ndat cum achiziionai o pereche de pantofiori sau cizmulie, nu azitai s utilizai de ndat diverse produse pentru a le proteja de ploaie sau vnt. S nu v par ru s investii n ele.Dac noii pantofi au talpa din piele sau tocul subire, este cazul s instalai tlpi din cauciuc i tarozi pentru prevenirea uzrii.Este recomandabil s procurai cteva perechi de nclminte pentru un singur sezon. Evitai s purtai aceeai pereche de pantofi dou zile la rnd pentru a permite nclmintei s se "odihneasc" i s fie eliminat umiditatea.Dac este cazul s uscai nclmintea atunci s o facei la temperatura camerei fr a utiliza usctorul de pr, caloriferul sau alte modaliti de acest gen.Prelucrai nclmintea cu preparate speciale doar cnd aceasta este total uscat.nclai-v doar cu ajutorul cornului pentru nclminte. Nu ncercai s scoatei un pantof cu ajutorul botului celuilalt, riscai s suprai cizmuliele preferate.

Pantofii noi trebuie tratai cu un produs de ngrijire nainte s fie purtai prima dat. Alegerea produsului depinde de tipul de piele. Produsele folosite incorect pot duna nu numai n cazul tipurilor de piele delicate. Pielea folosit la producerea nclmintei este un material care are nevoie de hidratare, ntocmai ca i propria noastr piele, fiind indicat s tergei pantofii de piele cu o crp moale, pentru a ndeprta urmele de murdrie. Dup ce v cumprai pantofi din piele, nu este nevoie s i dai cu crem de ghete sau cu cear imediat dup prima purtare, ci este de preferat s ateptai cteva sptmni pentru a efectua aceast operaiune. Pn atunci, tergerea este suficient. Curarea nclmintei trebuie efectuat nu nainte de a iei din cas, ci la sosirea de afar. Seara este bine s dai pantofii cu crem i s i lsai peste noapte, acest lucru va hidrata pielea. Dimineaa putei s oferii luciu pantofilor doar tergndu-i cu o stof de ln.nclmintea din piele alb cel mai bine s o splai cu un burete sau o perie moale, muiat ntr-un amestec slab din ap i praf de splat. Apoi tergei bine nclmintea i prelucrai-o cu crem incolor. Pantofii albi sau n culori deschise au nevoie de o atenie mai mare i de un tratament special. Exist n supermarketuri produse special create pentru nclmintea deschis care redau albul imaculat. Dac vrei sa le oferi luciu suplimentar i poi unge cu puin crem hidratant pentru fa.Piele patentPielea patent poate fi curat cu o crp umed. NU folosii crem de pantofi obinuit, pentru ca ls urme pe piele. Pielea patent trebuie s fie ngrijit mereu cu o crem special pentru acest tip de piele. Nu v mbibai pantofii din piele patent pentru c suprafaa pielii a fost tratat un strat similar cu o folie.Pielea netedEste recomandat s v mbibai pantofii cu un spray pentru piele neted nainte s i purtai pentru prima dat (nu n spaii nchise dac e posibil). n funcie de tipul de piele, ar trebuie folosit un tub de crem (pentru pielea neted de calitate), sau o loiune (pentru piele moale i delicat) sau o past de cear (pentru pielea dur i uleioas).Pielea durEste termenul general pentru velur i piele Nubuk, mai delicate dect pielea neted. Un produs cu cear ar neca firele fine de pr de la suprafa, de aceea este recomandat folosirea unui spray special de ngrijire pentru pielea Nubuk / Velur. Culoarea poate fi rennoit cu un lichid special de vopsire. Petele pot fi nderprtate cu o periu de cauciuc sau un burete special.Pantofi textiliSe murdresc uor i nu arat prea bine dup ce au fost purtai de cteva ori. Folosii un spray special pentru acest tip de pantofi nainte s-i nclai prima dat. Dac totui se murdresc splai-i numai cu ap sau cu ap cu puin spun.