Pagini Romanesti

download Pagini Romanesti

of 20

  • date post

    23-Mar-2016
  • Category

    Documents

  • view

    238
  • download

    0

Embed Size (px)

description

revista pagini romanesti

Transcript of Pagini Romanesti

  • DEPUTATUL DEDIASPORA MIRCEA

    LUBANOVICI IN VIZITA IN NOUA ZEELANDA

    Un amplu interviu in paginile 14-15

    PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDAREVISTA ROMANILOR DIN NOUA ZEELANDA, ANUL VIII, NUMARUL 80, ISSN 1174 4847, AUCKLAND

    ADRIAN IRVIN ROZEISI FLOAREA DE CAIS

    Prima parte a unui reportaj despre faimoasa insula Ada Kaleh,

    in paginile 10-11

    CRISTIAN TUDOR POPESCU DESPREROSIA MONTANA

    Un articol preluat din Gandul,in pagina 9

    EDITORIAL PAGINA 2ACADEMIA ROMANA PAGINA 5

    LA SUBIECT PAGINA 9

  • EDITORIAL

    EDITORIAdina si Cristi Dumitrache

    ROMANIAIrina Margareta Nistor

    Liviu AntoneseiMarius DobrescuGeorge PetrovaiCatalin PaduraruCornel NistorescuNicolae Balasa

    FRANTAAdrian Irvin Rozei

    GERMANIAAdalbert Gyuris

    SPANIAGabriela Calutiu Sonnenberg

    USAOctavian Curpas

    BRAZILIAVlad Radu Poenaru

    AUSTRALIAGeorge RocaBen Todica

    NOUA ZEELANDALucia DavisMarian Ioan

    Pr. Emanuel CrainicMihaela OrlandeaBianca Ungureanu

    Pr. Mircea Corpodean

    CANADAElena BuicaGeorge Filip

    LAYOUT/ DESIGN/ PUBLISHINGAdina si Cristi Dumitrache

    PARTENERI PRNZ Romanian Global News,

    www.stiridiaspora.com, La Drum,Radio Romania Actualitati, Cotidianul,

    Evenimentul Zilei,Ziarul Lumina, TVR International,

    PROTV International, HRB Expert, www.liternet.ro, Altermedia,

    www.roeanz.com.au,Povestea Vorbei, Fereastra,

    Curierul Suedia, Romanul Australian,Spirit Romanesc Australia, Clipa USA, Phoenix Magazine, Literaria Craiova, Basarabia Literara, Dilema Veche,

    Constelatii Diamantine, Cetatea lui Bucur, Revista Singur,Citadela, Constelatii Diamantine,

    www.romanianvoice.com

    ABONAMENTE SI PUBLICITATEromanianpages@yahoo.co.nz

    Materialele si fotografiile pot fi reproduse citand sursa.

    ISSN 1174-4847 PRNZ 2011AUCKLAND, Noua Zeelanda

    2

    IN MUNTII FARA CIANURA!

    Despre minerit am amintiri ciudate, nu neaparat proaste. Totdeauna i-am compatimit pe ortaci pentru viata ingrozitoare pe care o au, pentru meseria lor, care pare incredibil de grea si de toxica. Pe vremea lui Ceausescu, dupa ce am reusit sa pic la facultate, a trebuit sa plec in armata. Daca nu as fi facut asta ar fi trebuit, conform mintilor luminate ale acelor vremuri, sa aterizez intr-una din minele din Valea Jiului. Acum, cand stau si ma amuz, ma si ingrozesc pentru ca este cu atat mai stupid cu cat pare mai amuzant. Apoi regretabilele episoade cu minerii civilizand Piata Universitatii. Imi amintesc cum, daca aveai ochelari si aveai ghinionul sa te intalnesti cu Neanderthalul, ti-o luai pe coaja, mai precis iti luai cateva bate bune-n cap, pe motiv ca erai intelectual. De altfel, cum altfel ti-ai fi pus ochelari? Hai ca aveau si ei dreptate, nu? Cu cianurile stau si mai prost. Nu le stiu decat pe cele ale Rodicai-Ojog Brasoveanu, de pe vremea cand ii vindeam volumele in mini-piata din spatele Oborului, pentru a-mi cumpara o placa de pick-up bulgareasca cu Led Zeppelin. Ce chin sa strangi o suta de lei, ce voluptate sa asculti un album intreg pentru intaia oara. O tempora! Si-apoi, mai stiu si despre minele din Noua Zeelanda, care au fost tratate cu cianuri si care nu sunt atat de imaculate cum incearca sa le prezinte tovarasii de la compania canadiana. Companie care vrea sa ne traga teapa si sa ne ia aurul. Stiu ca suna prost, comunist, dar asta vrea, sa puna mana pe aurul Apusenilor. Prostia cu locurile de munca si beneficiul pentru economia locala este, scuzati expresia, doar vrajeala pentru gusteri. Sotii soparlelor. Se pierde infinit mai mult prin alungarea turistilor, s-ar castiga imens daca s-ar dezvolta turismul rural si s-ar crea locuri de munca in ospitalitate. Cat despre castigul statului, redevente mai mari luau si cei care ramasesera in coada cozii la jocul escrocului clujean Ioan Stoica, faimosul

    si infamul Caritas. Incerc sa-mi amintesc de cand n-a mai avut Romania probleme grave, dar nu pot si pace, memoria imi joaca feste. Probleme economice, cuceriri, razboaie, datorii, amaraciune, sperante naruite, obligatii, frustrari, si-acum, hodoronc-trosc, exploatatori ai solului, care vin sa ia pe nimic, tot ceea ce apartine romanilor, nu unei gasti cocotata la putere si-aflata acolo vremelnic. Nu mai vorbesc ca acea gasca mai reprezinta doar o zecime din electoratul nostru brav, adicatalea pe toti cei care beneficiaza, intr-un fel sau altul, direct sau indirect, de foloasele acestei guvernari dezastruoase. Ce ma deranjeaza cel mai mult este ca exploatarile cu cianuri din Noua Zeelanda sunt date ca exemplu, ca un avion plin cu ziaristi romani au fost adusi aici sa vada o realitate si sa scrie de bine, ca, iata, se poate. Da, in Noua Zeelanda se poate, dar, din pacate, Romania nu e Noua Zeelanda. Iar scena cu bautul apei din iazul de decantare a cianurilor este patetica. Buna pentru adormit copiii. Si ca sa inchei, vreau doar sa mai spun ca, totusi, romanii au votat cu entuziasm ceea ce au in acest moment. Aceiasi romani, inclusiv cei din strainatate, au asigurat asezarea la putere a acestei gasti.

    In Parcul National Tongariro dinNoua Zeelanda, printre piscurimontane netratate cu cianuri

    Cristi Dumitrache

    Si, din pacate, tot ei vor vota si gasca viitoare, care va veni cu alte proiecte, la fel de paguboase, si din care romanul de rand nu va mai intelege nimic. Ne aflam intr-un moment al istoriei cand trebuie sa rezistam in democratie, fara nici un fel de derapaj. Pericolul cel mare pandeste sinistru, ranjind cu toti dintii pe la colturi, ascuns in noapte. Fie ca el se numeste Partidul Poporului sau Noua Dreapta, sau cum i-o mai zice in democratia noastra de balta. Sa nu il incurajam, sa nu cadem prada lui, sa gandim pozitiv si sa ne amintim, in tot acest proces, de muntii nostri imaculati. Si, in final, sa le transmitem acest mesaj guvernantilor, insa in cabina de vot: Jos labele de pe Rosia Montana!

    Iazul de decantare a cianurilorde la Valea Sesii, Cumpana

  • LA SUBIECT3

    FRANKS SI OMIZILEBucuroase ca gerul le mai da un ragaz, fantomele ascunse dupa draperii, de teama manifestatiilor, au iesit topaind dinaintea natiunii cu singura lectie invatata pe de rost: tupeul. Desi le-am recomandat pe Knut Hamsun cu volumul Foamea, unde un personaj maninca aschii de lemn, oase de la macelarie si propriul deget, se pare, cei trei crai de la Putere au citit impreuna Ziua in care s-a oprit Pamantul a lui Phillip K. Dick, unde un extraterestru sustine ca pentru a salva Terra trebuie stirpiti toti oamenii, ei fiind entitatea care o pun in pericol. Probabil, in directia acestei idiotenii, vine si afirmatia ministrului de la turism: Preocupati sa salvam tara, am lasat in urma oamenii!. Doar-doar or mai trezi un pic interesul poporului, acesti incompetenti, corupti si semidocti care au intors buzunarele Romaniei pe dos, preocupati, nu s-o salveze, ci s-o vinda, s-o indese in propriile hambare, fac din nou recurs la sufletele romanilor de o rabdarea ingereasca - romanii obiditi, striviti de datorii si de neputinta alungarii acestor impostori cu rang. Catarati unii peste altii ca omizile pe crengi, apologetii austeritatii bugetare, dinastiile guvernatilor - sotii, cumetri, copii, nepoti, veri, fini - membri ai unei secte indestructibile, huzuresc pe banii poporului nevoit sa stringa tot mult cureaua. Prin cunoscuta fabula Lupul moralist, Grigore Alexan-drescu largeste, parca pina azi, ironia critica la adresa jefuitorilor de neam si a apucaturilor politice care se repeta. Lupul ajuns imparat, o adevarata inaltime lupeasca, tine in gheare tara, pravila si pe jupinii amploiati, si este salutat cu formula Sa traiti, dobitocia voastra! Pravila sta-n gheare, sugerind strasnicia cu care si astazi este controlat si manevrat codul de legi al capitalismului bazat pe exploatare. Se intelege, apelativul de reverenta dobitocia voastra, adresat de fauna care ii populeaza apele, are un dublu sens: Unu - lupul stie ca si el si supusii joaca o comedie a moralitatii si legalitatii statale si, doi, stie ca este vorba despre o curata ipocrizie. Dovada o constituie alianta recenta la cheful de la poalele Bucegilor, cu miel la protap si hore, a spoliatorilor de toate categoriile, de unde alteta sa, Franks de Romania a coborit indulcit, satul si relaxat si cu o declaratie pe buze: Romania e ca o nava care a iesit din furtuna, a facut citeva reparatii, este intr-o stare mai buna, dar se vede in departare o noua furtuna. Si ca furtuna sa nu se abata asupra tarii, au pus la cale alta mare tilharie - scuzati - privatizare: hidrocentralele patriei, de care trag cu toti dintii ciocoii. Sunt tare curioasa, ce se va intimpla cand nu va mai fi nici un obiectiv economic de furat, pardon de privatizat. Ne vor obliga sa ne privatizam organele interne, probabil. Nimic nu poate fi mai rau decit privatizarea! A generat cirduri de someri, saracie, servicii proaste, scumpiri in lant, pe de o parte, iar pe de alta, a creat Maria Diana Popescu

    milionarii de carton, clanurile mafiote, hotii de ieri, de azi si de maine. Si totusi m-am inselat crezind ca in afara acestei lumi deja prabusite, mai avem o lume in care sa fim liberi: lumea pe fir (on-line). De cind cu fascinanta explozie a internetului ne-am mutat aproape cu totul in lumea virtuala, laptopul permitindu-ne s-o deschidem si s-o inchidem cind vrem, s-o caram in spinare pe strada, acasa, oriunde mergem. De acolo facem cumparaturi, acolo citim ziare si carti, platim facturile, acolo avem prietenii, cu familia vorbim fata in fata, desi nivelul de securitate al vietii pe fir este extrem de redus. Ne-am inselat crezindu-ne liberi si in apele noastre, macar in cyberspatiu. Politistii internetului schimba legile dupa care functioneaza piata pe fir. N-am agreat feisbucul niciodata, poate abia acum vor intelege si altii ca este o capcana, creata anume, dar nu pentru placerea utilizatorilor. In spatele serviciului s