pag. 3 Un nou termen pentru semnarea Acordului de Asociere ... · sociale ale cetăţenilor...

ISSN 1857-3185

VINERI28 martie

2014Anul XIII

nr. 12 (511)8 pagini – 4 leiSăptămînal juridic

(Proverb chinezesc)

E-mail: [email protected]

Germania susține transformările din sectorul justiției

,,Să creştem fără violenţă”

FONDATORI: Universitatea de Stat din MoldovaUniversitatea de Studii Politice şi Economice Europene ,,Constantin Stere” din MoldovaUniunea Juriştilor din Moldova

Redactor-şef: Gheorghe AVORNIC

Reporteri: Irina BUREA, Lilia DUMINICAJurist: Vitalie MODRÎNGĂ

Redactor-stilizator: Corina BERZOIAsistenţă computerizată: Maria BONDARI

Contabila: Maria JOsANU

Cauzele apariţiei delicvenţei juvenile în Republica Moldova

P arlamentul a ratificat, recent, Acordul între R. Moldo-va şi Republica Polonă în domeniul asigurărilor soci-

ale. Acesta va intra în vigoare de la expirarea unui termen de două luni după notificarea reciprocă a părţilor asupra îndepli-nirii procedurilor interne necesare.

Acordul moldo-polon va avea un impact pozitiv asupra bunăstării viitorilor pensionari din categoria lucrătorilor migranţi, avînd drept efect principal protejarea drepturilor sociale ale cetăţenilor Republicii Moldova care au domiciliu permanent sau desfăşoară o activitate pe teritoriul Republicii Polone.

Documentul prevede acordarea pensiilor pentru limită de vîrstă, pensiilor şi indemnizaţiilor de invaliditate în urma ac-cidentelor de muncă sau cauzată de boli profesionale şi pensii-lor de urmaş acelor persoane care sînt sau au fost asigurate, în conformitate cu legislaţia ambelor sau a unuia dintre statele parte la acord, precum şi membrilor lor de familie.

Acordul oferă posibilitate lucrătorilor migranţi care au atins vîrsta de pensionare să-şi realizeze dreptul la pensie, conform legislaţiei statelor în care au activat – Polonia sau Republica Moldova, beneficiind de acesta în statul de domi-ciliu.

Amintim că, Acordul între Republica Moldova şi Republi-ca Polonă în domeniul asigurărilor sociale a fost semnat la 9 septembrie 2013.

R epublica Moldova a devenit membru-observa-tor al Institutului European de Standardizare în

Telecomunicații (ETSI). Acordul de aderare a fost semnat, re-cent, la Mandelieu, Franța.

Ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pa-vel Filip, a declarat că prin aderarea R. Moldova la această organizație, sînt create oportunități pentru aplicarea standar-delor de înaltă calitate și valorificarea multidimensională a potențialului relațiilor cu UE, avînd drept finalitate integrarea europeană.

De asemenea, ministrul a menționat că aplicarea standar-delor ETSI oferă țării noastre mai multe avantaje, cum ar fi

scăderea prețurilor, reducerea birocrației, creșterea volumului de schimburi comerciale. Conform regulamentului Institu-tului, o țară poate fi reprezentată de mai mulți membri, însă dreptul de preluare a standardelor ETSI îl poate avea o singură instituție. În cazul Republicii Moldova acest drept i-a revenit Institutului Național de Standardizare.

ETSI este o organizație independentă, non-profit, care se ocupă de standardizarea echipamentelor și a operatorilor de rețele în telecomunicații. Cele mai cunoscute sisteme standar-dizate de ETSI sînt GSM pentru telefonia mobilă și TETRA pentru sistemele radio. ETSI a fost înființat în anul 1988 și are peste 700 de membri din 60 de țări.

M oldova trebuie să semneze Acordul

de Asociere cu Uniunea Europeană în luna aprilie, a spus Monica Macovei, preşedinte al Comitetului de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană – Repu-blica Moldova, aflată într-o vizită la Chișinău.

Dorința Republicii Mol-dova este de a grăbi semna-rea Acordului de Asociere cu UE. Aceasta este declarația preşedintelui Nicolae Ti-mofti, făcută în cadrul în-trevederii cu delegația Parla-mentului European, condusă de Monica Macovei.

Potrivit Serviciului de presă al Preşedinţi-ei, șeful statului a salutat desfășurarea la Chișinău a Reuniunii a 18-a a Comisiei Parlamentare de Cooperare, pe care a calificat-o drept eficientă și extrem de utilă pentru raporturile țării noas-tre cu Uniunea Europeană.

N. Timofti a reiterat voința statului nostru de a-și îndeplini angajamentele față

de partenerii europeni.

M o n i c a Macovei a consimțit că, în condițiile actuale de cri-ză politică din regiune, din partea Uniu-nii Europene este necesar un răspuns pe măsură pentru aspirațiile Re-publicii Mol-dova, în sen-sul devansării datei semnării Acordului de Asociere pen-tru o perioadă cît mai apro-piată.

De aseme-nea, europarlamentarul s-a întîlnit și cu preşedintele Legislativului, Igor Corman. În cadrul discuțiilor, Monica Macovei a dat asigurări că UE pledează pentru demo-craţie şi stabilitate în Repu-

blica Moldova. „Vom discu-ta cu statele membre ale UE, ca Acordul de Asociere să fie semnat cît mai curînd”, a declarat europarlamentarul, potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului.

Igor Corman a menţionat că semnarea Acordu-lui de Asociere cu UE este obiectivul principal al autori-tăţilor de la Chişi-nău. „Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii noştri nu a fost un cadou din partea UE şi nici o reacţie la contextul geo-politic. Decizia a reprezentat o con-firmare a faptului că noi nu doar ad-optăm legi, ci şi le implementăm”, a subliniat preşedin-tele Parlamentului.

Totodată, Igor Corman a reiterat importanţa conti-

nuării dialogului cu Federa-ţia Rusă atît pe dimensiune parlamentară, cît şi guverna-mentală, precum şi dezvol-tarea relaţiilor comerciale şi economice cu statele din CSI.

Parlamentul a ratificat Acordul între Republica

Moldova şi Polonia în domeniul asigurărilor sociale

Începe ziua cu DREPTUL!

pag. 5pag. 3

Bogățiile împodobesc casa, virtutea împodobește omul.

pag. 4

Republica Moldova a devenit membru-observator al Institutului European de Standardizare în Telecomunicații

Un nou termen pentru semnarea Acordului de Asociere: Luna aprilie

Dreptul2 VINerI, 28 martIe 2014 ActualFlashu

Guvernul Austriei investeşte în instruirea muncitorilor calificaţi din MoldovaGuvernul Austriei a donat peste un milion de lei pentru

dotarea a patru ateliere practice din şcoli profesioanle mol-doveneşti. Banii fac parte din proiectul ,,Consolidarea capa-cităţilor furnizorilor de pregătire profesională în sectorul apă şi canalizare în Republica Moldova”.

Elevii şcolilor profesionale din Rezina, Corbu, Alexăn-dreni şi Bălţi vor beneficia de ateliere dotate cu utilaje şi echipamente moderne.

Instituţiile de formare profesională menţionate mai sus pregătesc muncitori calificaţi pentru meseriile de lăcătuş-instalator tehnică sanitară şi electromontor la întreţinerea şi repararea utilajului electric.

Atelierele din cadrul acestor şcoli vor oferi anual posibi-litatea pentru 100-150 de elevi să beneficieze de o instruire care corespunde necesităţilor actuale ale întreprinderilor din ţară.

Evoluţia numărului infracţiunilor economice din Moldova în ultimii șapte aniPe parcursul ultimilor șapte ani, perioada 2007-2013, nu-

mărul infracţiunilor economice a înregistrat ritmuri diverse de dezvoltare. Analizînd evoluţia acestora din ultimii șapte ani, se observă că în 2007-2008 şi 2010-2012 s-au înregis-trat ritmuri de creştere, cele mai multe infracţiuni fiind comi-se în anul 2008, circa 3,03 mii.

Scăderea cea mai bruscă a numărului de infracţiuni com-parativ cu perioada precedentă a fost înregistrată în anul 2009, atunci infracţiunile economice au scăzut cu aproape 60 la sută, potrivit datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică.

Ca pondere în numărul total de infracţiuni pe ţară, nive-lul maxim a fost înregistrat în 2008, cînd indicele infracţiuni-lor economice a atins cota de 12,2 la sută. În 2013, ponderea infracţiunilor economice este de 2,6%, cu 2,7 puncte procen-tuale mai puţin decît în 2012.

Medicii din Moldova vor putea munci legal în Germania în baza unui Acord interguvernamentalMinisterul Sănătăţii al Republicii Moldova a demarat

procesul de negociere cu instituţia de resort din Germania asupra proiectului Acordului interguvernamental-cadru în domeniul migraţiei personalului medical.

Acordul va permite facilitarea angajării medicilor şi asis-tentelor medicale în instituţiile de profil din Germania, asigu-rarea condiţiilor contractuale favorabile pentru cadrele medi-cale din Republica Moldova, precum şi dezvoltarea migraţiei circulare. De asemenea, acordul va aduce beneficii pentru dezvoltarea unor programe de educaţie comune.

Astfel, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, Biroul pentru relaţii cu diaspora îşi propune să identifice personalul me-dical originar din Republica Moldova care activează pe te-ritoriul Germaniei în sectorul sănătăţii şi în alte sectoare, să stabilească legături cu persoanele care activează în domeniul medical, să identifice principalele probleme cu care acestea se confruntă privind realizarea profesională, precum şi con-solidarea lor în cadrul unei reţele profesionale în domeniul medical.

Moldova domină piaţa contrabandei cu ţigări în RomâniaRepublica Moldova continuă să fie unul din principalii

furnizori de ţigări de contrabandă în România, anunţă Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală din România (ANAF).

Astfel, în funcţie de provenienţa ţigaretelor de contraban-dă, 33,3% sînt ţigarete tip ,,Cheap Whites”, 24,5% - ţigarete cu timbru de Ucraina, 22,9% - ţigarete cu timbru de Moldova, 9,3% - ţigarete cu timbru de Serbia, 4% - ţigarete tip ,,Duty Free” şi 7% - ţigarete necunoscute ori din alte ţări terţe sau state membre,

,,În timp ce un pachet de ţigări premium costă aproximativ 3,1 euro în România, acesta ar putea costa doar 1,05 euro în Moldova. Un pachet de ,,Cheap Whites” poate fi achiziţionat cu doar 20 de cenţi într-una dintre ţările vecine”, se mai spune în declaraţia ANAF.

Agenţia susţine că cei care fac contrabandă cu ţigări utili-zează mijloace de transport înmatriculate în state UE, pentru a nu atrage atenţia organelor de control de la graniţa cu Republi-ca Moldova.

Creşterea comerţului ilicit cu ţigări apare în urma majoră-rii diferenţei de preţ între produsele legale şi ilicite. Cea mai importantă sursă a comerţului ilicit, conform timbrului aplicat pe pachet, rămîne ,,Duty Free”, care se menţine pe un trend ascendent (31,2%).

A sigurarea unui sistem judecătoresc eficient în

Republica Moldova, dar şi a unei justiţii calitative este posibilă prin reducerea numărului de judecăto-rii. Aceasta e concluzia unui stu-diu realizat de Centrul de Resurse Juridice. Autorii studiului au ve-nit cu propunerea ca în loc de 44 de instanţe, cîte există în prezent, să fie doar o treime.

Directorul Centrului de Resur-se Juridice din Moldova, unul din-tre autorii studiului, Vlad Gribin-cea, a explicat că formarea unor instanţe judecătoreşti mai mari este necesară pentru a asigura in-dependenţa actului de justiţie şi a crea condiţii în vederea creşterii profesionale a magistraţilor, lucru care este puţin probabil în instanţele forma-te din 2-3 judecători.

„Nu e vorba de o reducere a numă-rului de judecători, ci doar a numărului

de judecătorii, de comasare a acestora pentru a îmbunătăţi calitatea actului de justiţie. Aceasta ne va permite ca munca judecătorilor să fie compara-bilă. Avînd în vedere experienţa altor ţări, am prezentat trei modele de opti-

mizare, unul în care o judecătorie să aibă cel puţin 5 judecători, altele în care să aibă 7 şi, respectiv, mini-mum 9 judecători. În condiţiile în care instanţele de la noi au cîte 1, 2 sau 3 judecători, este foarte difi-cilă rejudecarea cazului, asigurarea imparţialităţii şi independenţei sau examinarea dosarelor complicate”, a precizat V. Gribincea.

Specialistul a menţionat că, deocamdată, nu există o iniţiati-vă legislativă care să întrunească propunerile înaintate de experţi. Totodată, Vlad Gribincea afirmă că pentru crearea unor noi instanţe ju-decătoreşti va fi nevoie de investiţii majore în infrastructură, deşi, deo-camdată, nu se ştie exact despre ce

sumă de bani este vorba.Menţionăm că studiul privind op-

timizarea instanţelor judecătoreşti face parte din Strategia de reformare a sec-torului justiţiei.

Propunerea experţilor pentru o justiţie calitativă în Moldova

Tot mai mulţi moldoveni se plîng că le sînt încălcate drepturile de consumatorT ot mai mulţi moldoveni se plîng că le sînt încălcate

drepturile de consumator. Anul trecut, la Agenţia pen-tru Protecţia Consumatorilor au fost depuse 1300 de plîngeri, cu 20 la sută mai mult decît în 2012. Mulţi dintre reclamanţi reuşesc să obţină despăgubiri.

Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor le recomandă oamenilor să semneze un contract atunci cînd vor să beneficieze de anumite servicii.

Totodată, ei spun că şi în cazul comercializării unui bun necalitativ, vînzătorul este obligat să restituie banii cumpă-rătorului. La fel, consumatorul poate cere ca acest bun să fie reparat sau schimbat cu altul. Dacă vînzătorul susţine că bunul a fost deteriorat de consumator, atunci el urmează să apeleze la expertiză.

,,Vînzătorul trebuie să demonstreze că produsul a fost de-fectat din vina consumatorului. Este necesară o expertiză inde-pendentă”, a afirmat Alexandru Cuzimuc, directorul Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor.

Oamenii spun că, de cele mai multe ori, reuşesc să-şi re-vendice drepturile:

,,Mi s-a întîmplat cu produse lactate şi cu peşte. Am păstrat cecul de casă şi mi s-a înlocuit produsul”.

,,Am cumpărat nişte sarmale necalitative, care trebuiau să aibă carne, dar nu aveau. Mi-au restituit banii”.

În cazul în care consumatorul a avut de suferit din cauza unui bun sau serviciu necalitativ, el are dreptul să ceară com-pensarea daunelor cauzate. De regulă, în astfel de situații se ajunge în instanţă.

Comisia de la Veneţia recomandă autorităţilor de la Chişinău să nu modifice

Codul electoral

D eputații, miniștrii, judecătorii, procuro-

rii, precum și toți funcționarii publici vor putea, începînd de anul viitor, să-și depună declarațiile de avere și în format electronic. Această nouă modalitate a fost discu-tată și analizată în cadrul unei întîlniri cu reprezentanții instituțiilor internaționale.

Acest lucru va fi realizat numai prin semnătura digi-tală, care are două etape de securizare. Însă, există un dezavantaj și anume: semnă-tura digitală presupune supor-tarea unor cheltuieli financia-re. Astfel, una din prioritățile Comisiei Naționale de Inte-gritate (CNI) rezidă în foca-lizarea eforturilor pentru ca semnătura digitală să devină gratuită. Odată obținut acest lucru, vor fi eliminate erorile din declarații, va minimiza

timpul de prelucrare a aces-tora, va automatiza verifica-rea preliminară, precum și va facilita, în mod conside-rabil, colectarea și depunerea declarațiilor.

Laura Pop, specialist în Sectorul financiar din cadrul Băncii Mondiale a specifi-cat, că Republica Moldova este printre primele țări care implementează un astfel de sistem: Din 176 de țări, circa 138 au sisteme de declarații de avere și interese, însă foarte puține dintre ele au aceste sisteme de declarare online, respectiv Republica Moldova rămîne a fi un pio-nier la acest capitol alături de alte state, precum Georgia, Lituania, Mexic, Mongolia sau Costa Rica.

Reprezentantul Băncii Mondiale, Irakli Kotetishvili, care e fost conducător al

CNI din Georgia, unde siste-mul de declarare online este deja funcțional, a împărtășit Comisiei Naționale de Inte-gritate experiența prin care a trecut Georgia la acest capi-tol: Sistemul georgian nu este perfect, deși este funcțional de 3 ani, are și el unele la-cune. Cel mai dificil a fost începutul, respectiv cele mai multe provocări le-am întîl-nit atunci.

El s-a referit la priorități, la etape de implementare, costuri, rezultate obținute și lecții învățate. Totuși, a atras atenția asupra faptului că în Georgia, subiecți ai declară-rii sînt doar funcționarii de rang înalt, în număr de 3 mii de persoane, în Republica Moldova acest număr este de 17 ori mai mare (circa 50 de mii de declaranți). În același context, s-a remarcat și faptul

că în Georgia, 21 de angajați ai instituției abilitate verifică 3 mii de declarații, în timp ce la Comisia Națională de In-tegritate, aceluiași număr de angajați îi revin peste 100 de mii de declarații.

Din acest considerent, atît participanții la discuții, cît și președintele Comisi-ei Naționale de Integritate, Anatolie Donciu, au fost de părere că ar fi bine ca acest număr de declaranți să fie redus, fapt ce ar facilita con-siderabil funcționarea siste-mului.

Responsabil de elabora-rea sistemului de declarare online în Republica Moldo-va este Centrul de Guvernare Electronică. CNI împreună cu Centrul de Guvernare Electronică preconizează să lanseze acest sistem la înce-putul anului 2015.

De anul viitor, declarațiile de avere și interese vor putea fi depuse și online

C omisia de la Veneţia

recomandă autori-tăţilor de la Chişi-nău să nu modifice Codul electoral în-tr-un an în care vor avea loc alegerile.

Totuşi, experţii salută iniţiativa de micşorare a pragu-lui electoral de la şase la patru pro-cente şi îi îndeamnă pe parlamenatri să voteze cît mai cu-rînd legea privind partidele politice şi finanţarea campaniei electorale.

Recomandările se conţin în avizul comun al Comisiei de la Veneţia şi OSCE cu privire la reforma electorală în Republica Moldova.

Experţii şi-au prezentat opiniile şi asupra Legii privind răs-punderea disciplinară a judecătorilor. Astfel, ei recomandă ca doar persoanele afectate de hotărîrile judecătoreşti contestate sau superiorii judecătorilor să depună plîngeri. Iar sancţiunile disciplinare să fie aplicate numai în cazul în care încălcarea a discreditat sistemul judiciar.

Dreptul 3VINerI, 28 martIe 2014Tema zilei

R ecent, la Chișinău a avut loc Forumul

Public: „Parteneriat pen-tru o Moldovă Incluzivă și Prosperă: Femeile Contea-ză!”. Evenimentul a întrunit femei-lider și conducători ai partidelor politice parla-mentare și extraparlamenta-re, deputați și reprezentanți ai societății civile. Astfel, la reuniune au fost prezenți și Igor Corman, președintele Parlamentului, Liliana Pali-hovici, vicepreședintă a Par-lamentului, Valeriu Streleț, președinte al fracțiunii par-lamentare a PLDM, Raisa Apolschii, președintă a Co-misiei juridice, numiri și imunități, Valentina Stratan, deputată din partea PD.

Potrivit Direcției Comu-nicare și Relații Publice a Parlamentului, forumul con-stituie o platformă pentru un dialog direct și deschis pri-vind prioritățile de dezvol-tare curente și cele de viitor din perspectiva femeilor din Republica Moldova.

Implicarea activă a fe-meilor în asigurarea bunăstă-rii și prosperității Republicii Moldova, susținerea grupuri-lor vulnerabile de femei prin politici și servicii incluzive, relansarea și modelarea vii-torului țării prin promovarea femeilor în liderism, inclu-siv în viața politică – acestea, dar și alte subiecte legate de problema vizată au fost pe larg abordate la reuniune.

În mesajul său, adresat participanților la întîlnire, președintele Parlamentului Igor Corman a remarcat ro-lul femeilor în dezvoltarea Republicii Mol-dova, subliniind importanța pro-movării în conti-nuare a egalității de gen în toate domeniile impor-tante pentru so-cietate. Totodată, demnitarul a ac-centuat că, crea-rea condițiilor fa-vorabile dezvoltă-rii profesionale a femeilor va con-tribui la creșterea per ansamblu a potențialului societății noas-tre. „Este foarte important să conștientizăm cu toții că vom putea să construim o țară dezvoltată, o verita-bilă democrație europeană, dacă femeile se vor implica plenar în aceste procese”, a specificat președintele Par-lamentului.

În același timp, oficialul a menționat că deși în cei pes-te 20 de ani de independență, Republica Moldova a aderat la majoritatea instrumen-telor internaționale pentru protecția drepturilor omului, inclusiv la nouă tratate pen-tru promovarea egalității de gen și prevenirea discrimi-nării, în domeniul vizat mai

avem încă multe de realizat. Făcînd referire la impli-

carea femeilor în politică, președintele Parlamentului consideră necesară debara-

sarea de anumite stereotipuri în legătură cu acest fapt.

„Sigur că putem vota legi și strategii, dar înțelegem că sînt multe lucruri care țin de educație, de cultura respec-tului și a egalității de șanse și aici este foarte important să contribuim cu toții prin exemplul propriu”, a punc-tat Igor Corman.

În context, și Liliana Palihovici a spus că şi-ar dori ,,mai multă fermitate și angajamente asumate de toate partidele politice, cele parlamentare și neparlamen-tare, în interesul femeilor şi al ţării.

Nimeni nu împiedică

un partid politic să asigure femeilor mai mult acces la funcțiile de decizie. Astfel, acest forum este un start foarte bun de implicare și

participare politică”.Totodată, vicepreședinta

Parlamentului a ținut să sub-linieze că pentru o mai multă eficiență în soluționarea pro-blemelor ţării, avem nevoie de mai multe femei în proce-sul de luare a deciziilor, iar adoptarea cotelor va spori numărul femeilor implica-te în treburile statului și va creşte încrederea în forțele proprii.

,,O Moldovă europea-nă și democratică aparține în egală măsură femeilor și bărbaților, deci împreună să o dezvoltăm”, a conchis Li-liana Palihovici.

L.D.

O delegaţie a Fundaţiei Germane pentru Co-

operare juridică Internaţională (IRZ) a vizitat, recent, cîteva instituţii de drept din ţara noas-tră.

Astfel, în cadrul vizitei la Ministerul Justiției, directorul adjunct al (IRZ), Stefan Hul-shorster, a avut discuții cu mi-nistrul Oleg Efrim, care s-au axat asupra transformărilor ce au loc în justiția din Repu-blica Moldova, dar şi asupra suportului pe care este dispusă Germania să îl ofere în spe-cial în domeniul continuării reformelor din sistemul peni-tenciar, a reformelor demarate pentru dezvoltarea profesiei de notar și de administrator autorizat, reformei procuratu-rii, susținerea în procesul demarat de modificare a Codului civil şi a Codului administrativ, informează Ministerul Justiţiei.

Oleg Efrim a apreciat buna colaborare cu Fundația Germană pentru Cooperare Juridică Interna-ţională în procesul de reformare a sistemului justiției și și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul con-stant oferit de Guvernul Germaniei pe acest segment.

,,Împreună am reușit să facem lucruri care la început păreau irea-lizabile. Un exemplu, în acest sens,

ar fi adoptarea de către Parlament a Legii privind ridicarea imunităţii judecătorilor bănuiţi de comiterea actelor de corupţie”, a menționat ministrul Justiției.

La rîndul său, directorul ad-junct al IRZ a declarat că ,,Fundația susține reformele demarate de Guvernul Republicii Moldova în domeniul justiției și este gata să împărtășească experiența germană privind elementele de semnătură electronică utilizate în activitatea notarului, a administratorului au-torizat, a judecătorilor în domeniul contenciosului administrativ, buna

funcționare a sistemului penitenci-ar”.

Cît priveşte reformarea Codu-lui civil, aceasta se va înfăptui tot cu suportul Fundației, care a fost un partener important chiar de la elaborarea primului concept al Co-dului civil în vigoare. În context, O. Efrim a precizat că o perioadă de 10 ani de aplicare a Codului civil este suficientă pentru a îmbunătăţi conţinutul lui.

Totodată, membrii delegaţiei IRZ au vizitat şi Consiliul Superi-or al Magistraturii (CSM). Potrivit informaţiei CSM, oaspeţii au fost

întîmpinaţi de Du-mitru Visternicean, preşedintele interi-mar al Consiliului, asistat de membrii CSM, Anatolie Ţur-can, Victor Micu şi Tatiana Răducanu. În cadrul vizitei au fost analizate necesităţile de colaborare pentru anul curent. Astfel, subiectele principale ale discuţiilor au vizat direcţiile prioritare de colaborare dintre sis-temele judecătoreşti din Republica Moldo-va şi Germania, fiind evidențiat schimbul de experienţă în di-verse domenii de spe-

cialitate, mai cu seamă în domeniul contenciosului administrativ.

În alocuţiunea sa, Stefan Hu-lshorster a remarcat importanţa implementării mai multor proiecte de către Fundaţia IRZ, precum şi disponibilitatea, implicarea acti-vă a magistraţilor din R. Moldova întru realizarea acestora, iar pentru obținerea unor rezultate eficiente, sursa citată a evidențiat necesitatea consolidării relaţiilor de colabora-re, în special în domeniul instruirii judecătorilor, inclusiv prin organi-zarea unor vizite de studiu pentru

magistraţi într-o instanţă judecăto-rească de contencios administrativ din Germania. La fel, S. Hulshor-ster a subliniat paşii considerabili care au fost făcuţi pentru imple-mentarea proiectelor de instruire a judecătorilor privind aplicarea uniformă a legislaţiei, unificarea practicii judiciare, desfăşurarea consecutivă a şedinţelor de judeca-tă în cauzele civile.

La rîndul său, președintele in-terimar al CSM, D. Visternicean, a accentuat și el importanța pro-iectelor implementate în sectorul justiţiei, subliniind părțile forte, direcţiile care urmează a fi preci-zate în contextul realităţilor din Re-publica Moldova, preluarea experi-enţei Germaniei în diverse domenii, necesitatea continuării relaţiilor bilaterale benefice pentru promo-varea supremaţiei legii și sporirea calității actelor judecătoreşti etc., se mai arată în informația CSM.

La finalul întrevederii, exprimîndu-și gratitudinea pentru suportul acordat de Fundația IRZ, D. Visternicean a dat asigurări că organul de autoadministrare jude-cătorească se va implica activ şi în continuare întru amplificarea cola-borării dintre experţii germani cu magistraţii din Republica Moldova, în interesul suprem al cetăţenilor.

L.D.

Germania susține transformările din sectorul justiției

,,O Moldovă europeană și democratică aparține în egală măsură femeilor și

bărbaților”

Sectorişti din Ştefan Vodă şi Căuşeni,

instruiţi să combată violenţa în familie

I nspectoratul General de Poliţie, în comun cu Centrul de Drept al Femeilor, au organizat, recent, cea de-a noua

sesiune de instruire a poliţiştilor de sector cu privire la preve-nirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie. La curs au participat 25 de angajaţi ai poliţiei (şefi ai serviciilor inter-acţiune comunitară, şefi ai sectoarelor de poliţie, şefi de post şi ofiţeri de sector) din cadrul a şase inspectorate de poliţie din ţară, printre care şi cele de la Căuşeni şi Ştefan Vodă.

Sesiunea de instruire s-a desfăşurat în incinta Departa-mentului Dezvoltare Profesională şi Managerială a Academiei

„Ştefan cel Mare” a MAI, cu suportul Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA), cu susţinerea financiară a Departamen-tului de Stat al Ambasadei SUA şi cu sprijinul Inspectoratului General al Poliţiei, Centrului de Drept al Femeilor şi Funda-ţiei OAK.

Instruirea specialiştilor cu competenţe în prevenirea şi combaterea violenţei în familie este organizată în cadrul pro-iectului „Consolidarea abordării multidisciplinare pentru asigu-rarea unei vieţi fără violenţă”, care are un bu-get de 200 de mii de dolari. Ofiţerii instruiţi vor deveni mul-tiplicatori ai bu-nelor practici de răspuns la feno-menul violenţei în familie.

În cadrul proiectului, pe parcursul anului 2014, se vor desfăşura peste 20 de sesiuni. Drept urmare, 550 de poliţişti vor beneficia de instruire în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în fa-milie.

Subiectele-cheie ale modulelor includ aspecte privind le-gislaţia Republicii Moldova în domeniul violenţei în familie, intervenţia şi rolul poliţiei în emiterea, executarea şi suprave-gherea ordonanţei de protecţie.

În cadrul seminarelor, participanţii utilizează un suport de curs privind intervenţia poliţiei în cazurile de violenţă în fami-lie, elaborat de echipa de experţi a Centrului de Drept al Feme-ilor, care ghidează activitatea poliţiei în domeniul respectiv.

Dreptul4 VINerI, 28 martIe 2014 AccenteCauzele apariţiei delicvenţei juvenile în Republica MoldovaD upă cum v-am infor-

mat în numărul pre-cedent al ziarului Dreptul, as-tăzi vom discuta despre facto-rii care generează delicvența juvenilă în țara noastră, con-cretizînd, mai întîi de toate, ce se înțelege prin expresia

,,delicvență juvenilă”.Expresia ,,delicvență ju-

venilă” este des întîlnită atît în vorbirea curentă, cît și în știință, dar de foarte multe ori se fac confuzii și acest concept este greșit înțeles datorită disocierii celor două noțiuni, asa că voi începe prin a da o definiție fiecărui termen în parte, după care mă voi referi la delicvența juvenilă.

Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește termenul ,,delicvență” (de-lincvenţe, s.f.) ca fenomen social care constă în săvîrşi-rea de delicte ori totalitatea delictelor săvîrşite, la un moment dat, într-un anumit mediu sau de către persoane de o anumită vîrstă.

Prin termenul ,,juvenil, -ă” se înțelege – care aparţi-ne tinereţii, tineresc, potrivit aceleiași surse.

La rîndul ei, sintagma ,,delicvența juvenilă” desem-nează ansamblul abaterilor și încălcărilor de norme sociale, sancționate juridic, savîrșite de minorii de pînă la 18 ani.

Cauzele specifice ale apariţiei delicvenţei juvenile sînt:

– creşterea, după 1989, a situaţiilor de abandon şco-lar a unor elevi cunoscuţi cu comportament deviant sau preocupări antisociale, lipsa unei activităţi utile;

– lipsa de supraveghere permanentă a copiilor, în special a celor ,,problemă”, de către părinţi, supraveghe-tori, tutori;

– familiile dezorganizate din rîndul cărora provin mi-nori infractori ai căror părinţi au antecedente penale;

– discontinuitatea în edu-caţia minorilor de către şcoa-lă, unităţi de ocrotire (case de copii, şcoli de reeducare, şcoli speciale), alte instituţii cu atribuţii în acest sens;

– necunoaşterea din timp a anturajului, a locurilor şi me-diilor frecventate de minori;

– lipsa unei legături per-manente între familie şi şcoa-lă;

– influenţa unor infrac-tori majori aflaţi în anturajul minorilor prin determinarea acestora de a comite fapte antisociale;

– consumul de către unii minori de substanţe haluci-nogene şi alcool pentru creş-terea unei stări euforice.

Cauzele generale ale apa-riţiei delicvenţei juvenile:

– modificările esenţiale in-tervenite în viaţa economică, socială, culturală, administra-tivă şi juridică şi dificultăţile de adaptare a unor persoane la acestea;

– structurile şi mecanisme-le controlului social, specifice statului de drept care nu sînt

în totalitate constituite şi nu funcţionează la parametrii doriţi;

– influenţele externe prin activitatea infracţională des-făşurată în R. Moldova de cetăţenii străini;

– menţinerea, păstrarea anumitor structuri cu dis-funcţionalitate în educaţia cetăţenilor;

– efectele produse de criza economică cu urmări nefaste asupra vieţii materiale şi spi-rituale a cetăţenilor;

– apariţia pe piaţă a unor produse, bunuri şi obiecte de valoare şi tentaţia unor per-soane de a intra în posesia lor;

– apariţia şi creşterea nu-mărului locurilor unde sînt amplasate jocuri distractive şi de noroc.

Principala cauză a apari-ţiei atitudinilor antisociale o constituie influenţa mediului social şi proceselor psihice la nivelul conştiinţei individului. Luarea unei hotărîri de a co-mite o infracțiune este rezultatul proceselor psihice care au loc pe planul conştiinţei. Un rol important revine și împrejurărilor concrete de viaţă ale individului. În acest context, actul infracţional nu trebuie examinat ca o simplă reacţie la factorii ex-terni, deoarece situaţia concretă de viaţă dă naştere prin ea însăşi la un act de voinţă, dar nu-mai cînd se corelează cu per-sonalitatea unui individ, cînd trece prin interesele, obice-iurile, mentalităţile, particu-larităţile psihice ale indivi-dualităţii sale. Deci, pentru a găsi cauzele şi condiţiile care favorizează delicvenţa juvenilă, trebuie să pornim de la analiza structurii inter-ne a individului şi a factorilor externi, care pot fi motivele acestui fenomen negativ sau condiţiile care influenţează şi alimentează manifestările de acest gen.

Personalitatea copilului începe să se contureze după vîrsta de 2 ani, perioadă la care copilul începe să percea-pă şi să fie atent la ceea ce se întîmplă în jurul său. Familia este prima care trebuie să ve-gheze la formarea şi modela-rea personalităţii copilului. În timpul adolescenţei, conti-nuă în ritm alert procesul de desăvîrşire a personalităţii individului. Apar aşa numi-tele ,,crize” ale adolescenţei, care se declanșează în raport cu situaţia familiei, cu socie-tatea în care trăieşte adoles-centul. În această perioadă în care a crescut capacitatea de abstractizare şi sinteză, cînd copilul devine puternic, capabil de eforturi mari, co-lectivul în care învaţă, grupul de prieteni îşi pun amprenta pe formarea personalităţii sale. Tot acum, gîndirea lui păstrează o doză mare de su-biectivism, în această privin-ţă exemplul de obiectivitate

al părinţilor şi profesorilor fiind foarte important. Toate frămîntările adolescenţei duc la cristalizarea personalităţii, la formarea unui ideal de via-ţă şi al unui sistem de valori care nu se schimbă ulterior. În cazul în care copilul creş-te şi se dezvoltă în condiţii nesănătoase, într-o familie dezbinată, cînd este influen-ţat negativ de colegi, prieteni etc., personalitateea poate deveni aceea a unui infractor. Personalitatea infractorului minor este rezultatul unei îmbinări nereușite, a tuturor factorilor care concură la for-marea personalităţii umane, îmbinare care dă naştere unei personalităţi temporar imper-fecte ce întîmpină greutăţi de diferite grade în procesul de adaptare la cerinţele vieţii în societate.

Cît privește tulburările de comportament, acestea reprezintă una din cauzele de

natură bio-psihică ale delic-venţei juvenile și se pot ma-nifesta prin comportamente suicidare, fugă, agresivitate, delicvenţa juvenilă a toxi-comanilor etc. Delicvenţa juvenilă este determinată de imaturitatea afectivă, in-telectul liniar, dezvoltarea dizarmonică a personalităţii. Comportamentul antisocial la adulţi este anunţat de aces-te tulburări comportamentale la copil, care pot lua şi for-ma încăpăţînării, întîrzieri-lor acasă, agresiunii fizice, impulsivității.

Fuga şi vagabondajul reprezintă alte două tulburări grave de comportament, care se asociază, de regulă, cu abandonarea şcolii şi cu alte devieri. Fuga nu reprezintă o infracţiune, dar este un înce-put de comportament delic-vent. Vagabondajul este o for-mă de fugă organizată, deter-minată de o insatisfacţie faţă de mediul natural. Victime ale vagabondajului sînt ade-sea copiii crescuţi în orfelina-te unde regimul de viaţă este sever. În general, înclină spre vagabondaj copiii cu o perso-nalitate dezarmonică, cei care au suferit unele modificări psihice în urma leziunilor şi infecţiilor cerebrale şi copiii schizofrenici. La adolescenţi vagabondajul se datorează spiritului de aventură al unor minori care se asociază în grupuri sub conducerea unei personalităţi psihopate ce determină la manifestări an-

tisociale. De obicei, fuga se caracterizează prin bruscheţe şi adesea ea poate fi primul semn de inadaptare. Dintre factorii care duc la acest fe-nomen, ar putea fi menţionaţi spiritul de revoltă, dorinţa de independenţă, plictiseala, spiritul de aventură, căutarea fericirii în ideal, în mistic.

Bolile psihice. Dacă tul-burările de comportament nu înseamnă neapărat boală psihică şi ar putea în anumite condiţii să nu ducă la delic-venţă, tulburările patologice de personalitate se exterio-rizează în copilărie prin ma-nifestări delicvente. Asfel, personalitatea structurată dizarmonic, de tip antisocial, se manifestă în copilărie prin chiulul repetat, purtare neco-respunzătoare, minciună per-sistentă, furturi, vagabondaj, vandalism. Aceste tulburări reprezintă o cauză de natură strict psihică. Tot în această

grupă de cauze intră debili-tăţile mintale, organice sau întîrzierile în dezvoltarea in-telectuală. Etiomlogic, com-portamentul delicvent juvenil recunoaşte şi stări sechelare de limită, după leziunile ce-rebrale, traumatismele obstre-ticale sau meningo-encefalo-patice din copilărie. Aceasta explică comporamentul abe-rant prin modificările conse-cutive mintale, sindroamele epileptice sau tulburări de caracter.

Infirmităţile şi bolile somatice. În acest caz, este vorba despre deficienţe de ordin psihic, infirmităţi care determină la individ un senti-ment de inferioritate şi de aici ura împotriva celor sănătoşi, agresivitatea şi uneori com-portament delicvent. Un co-pil cu dizabilități fizice poate deveni egoist, datorită infir-mităţii sale. Totul depinde de mediul social în care trăieşte, pentru că, dacă nu sînt priviţi cu dispreţ, dacă nu sînt mar-ginalizaţi de ceilalţi, ei se pot integra psihic în colectivitate. Dintre bolile psiho-somatice aş aminti anorexia mintală care se caracterizează prin alimentaţie precară, urmată de toate consecinţele meta-bolice. Are ca simptome: de-presia, anxietatea, starea de tensiune, ostilitatea, atitudi-nea disperată, ura. Obezitatea este o altă boală somatică ce însoţeşte pe plan psihic com-plexul de inferioritate, cu toate consecinţele negative

pe care le poate avea pentru un copil cu psihic labil şi de care nu se ocupă nimeni pen-tru a-i înlătura acest complex.

Vîrsta. Unii autori consi-deră că există o relaţie strînsă între vîrstă şi comiterea unor fapte antisociale. Asfel, s-a constatat că cel mai mare număr de infracţiuni este săvîrşit de adolescenţi şi ti-neri pentru că această vîrstă presupune mai multă forţă fizică şi temeritate sau chiar nesăbuinţă.

Ereditatea. S-a pus pro-blema că ereditatea este o cau-ză a fenomenului infracţional. Opinia pe care o împărtășim este aceea că, pe cale eredi-tară se transmit doar predis-poziţii care numai în condiţii de mediu favorabile devin şi realităţi. Prin intermediul co-municării afective, a simpati-ei, copilul asimilează dintr-o dată o gamă de trăsături şi ti-pare, corespondentele proprii speciei de esenţă colectivă. Ca urmare, el devine capabil să influenţeze mediul extern prin prisma unor mecanisme reglatoare ,,colective”, cre-înd impresia posedării unor adaptări sociale înăscute.

Carenţele de afectivitate reprezintă o altă cauză a de-licvenţei juvenile, de natură psihologică. Astfel, majori-tatea delicvenţilor minori sînt copiii proveniţi din familii dezorganizate, fie din casele de copii. Aceştia au o perso-nalitate dizarmonică datorită lipsei afecţiunii şi impulsuri-lor afective. Afectivitatea are un rol deosebit de important în formarea unui comporta-ment adecvat, în adaptarea la mediu. Un copil lipsit de căldura unei familii, de afec-tivitatea celor din jur, nu va şti să dăruiască sentimente frumoase şi se va contura ca o personalitate egocentrică, cu reacţii instinctive primare.

Cauze de natură socia-lă. Un psihic labil, un psihic bolnav nu este o cauză a de-licvenţei juvenile, decît dacă anumite situații de mediu favorizează acest lucru. Un copil cu un psihic sănătos, normal, ajunge în mod sigur la delicvenţă dacă mediul so-cial în care trăieşte este nega-tiv. Printre cauzele de ordin social care generează delic-venţa juvenilă se includ cîte-va care sînt în general sesiza-te, acceptate şi analizate de majoritatea sociologilor şi a oamenilor de ştiinţă. Acestea ar fi: disfuncţii ale mediului familial, eşecul şcolar şi ina-daptarea şcolară, inadaptarea şi neintegrarea socio-profesi-onală, insuficienţe ale grupu-lui de prieteni şi ale modului de petrecere a timpului liber, alte cauze de natură socială.

Disfuncţii ale mediului familial. Copilul îşi petrece cea mai mare parte din timp în familie. Personalitatea în formare a copilului este strict influenţată de modelul oferit de părinţi. Familia îşi pregă-teşte copilul pentru viaţă, ea poate fi un mediu educativ sau dimpotrivă, guvernator

de deviaţii comportamenta-le pînă la forma gravă a de-licvenţei juvenile. Familia își exercită influenţa asupra copilului prin structura sa şi nivelul de trai material şi cul-tural, prin stilul de viaţă ce o caracterizează. Delicvenţa juvenilă apare, de cele mai multe ori, atunci cînd copi-lul sau adolescentul normal din punct de vedere psihic, aflat sub influenţa atîtor fac-tori, este frustrat de suportul formativ şi de ambianţa afec-tiv-maturizată a unei familii armonioase. Disfuncţiile sistemului familial constituie cauza principală a comporta-mentului deviant la copii. Re-constituirea unei familii din văduvi sau divorţaţi, cu copii ce rezultă din familii anteri-oare, poate exercita o influen-ţă negativă asupra copilului. Un copil crescut într-un ase-menea mediu va fi cu uşurin-ţă expus influenţelor nocive antisociale ale mediului şi va trece uşor la săvîrşirea de de-licte. Pentru o dezvoltare psi-hică normală, minorul trebuie să aibă un sentiment de sigu-ranţă, necesar dezvoltării sale echilibrate. Acest sentiment depinde de următoarele con-diţii: protecţie împotriva lovi-turilor din afară, satisfacerea necesităților elementare, co-erenţa şi stabilitatea cadrului de dezvoltare, sentimentul de a fi acceptat de ai săi. Copilul trebuie să fie iubit, să dăru-iască dragoste, să fie condus şi îndrumat, dobîndind în-cetul cu încetul o experienţă afectivă şi socială complexă. Carenţele educaţionale mani-festate la nivelul familiei pot fi cauze ale delicvenţei ju-venile. Asfel de carenţe sînt: lipsa unui climat de calm şi înţelegere în familie, nivelul profesional sau cultural scă-zut al părinţilor, schimbarea frecventă a mediului famili-al, regimul educativ familial deficitar.

Eşecul şcolar şi incapa-citatea şcolară este o cauză a delicvenţei juvenile, o con-diţie care în prezenţa unor factori face posibilă apariţia fenomenului de delicvenţă, dar este şi un efect al disfunc-ţiilor psiho-sociale ale famili-ilor din care provin minorii. Totodată, eşecul şcolar se datorează şi faptului că une-le cadre didactice nu găsesc întotdeauna metodele cele mai bune pentru educarea elevului.

Intrarea în mediul şcolar. Ttrecerea de la comunitatea afectivă a familiei la comuni-tatea de disciplinare a şcolii, are adesea pentru copil sem-nificaţia şi proporţiile unei adevărate crize. Depinde de familie şi de cadrele didac-tice, de felul în care copilul depăşeşte această criză.

Insuficiența şcolarizării minorilor este și ea o cauză a inadaptabilităţii copilului. Aceasta se datorează fie atitu-dinii indiferente faţă de şcoa-lă, fie situaţiei materiale grele, opoziţiei părinţilor, atragerii lor în grupuri de prieteni cu

Dreptul 5VINerI, 28 martIe 2014Repere

preocupări negative. Toto-dată, necunoaşterea de către cadrele didactice a situaţiei familiale ale elevilor slabi, indiferenţa faţă da aceştia, săvîrşirea unor greşeli grave în aprecierea activităţii lor favorizează eşecul şcolar şi inadaptarea şcolară.

Inadaptarea şi neinte-grarea socio-profesională se datorează educaţiei primite la locul de muncă, acesta pu-tînd exercita asupra individu-lui influenţe negative, nu prin sine însuşi, ci prin ansamblul de elemente materiale şi so-cio-umane pe care le cuprin-de. Astfel, un rol negativ îl au: nivelul şcolar şi profesional scăzut al unora dintre colegii de muncă, dispreţul faţă de legi al acestora, indisciplina la locul de muncă, absenteis-mul, relaţiile conflictuale cu colegii de muncă, consumul de alcool la locul de muncă, organizarea necorespunză-toare a procesului muncii, neacordarea unei atenţii su-ficiente tinerilor pentru rezol-varea unor probleme (cazare, servirea mesei) – sînt greşeli

ale celor care au atribuţii în acest sens, ale celor cu func-ţii de conducere şi organizare a producţiei. Aceste insufi-cienţe pot determina lipsa de interes a tînărului pentru muncă, pentru activitatea productivă, el obţinînd rezul-tate slabe sau foarte slabe. În urma unor cercetări asupra unui grup de delicvenţi tineri s-a constatat că 49% erau muncitori necalificaţi, avînd un nivel de şcolarizare între 4-7 clase.

Insuficienţe ale grupului de prieteni şi ale modului de petrecere a timpului liber. Prietenii, ca şi grupurile stra-dale, au reprezentat în multe cazuri, grupuri de socializare

,,negativă” chiar de delicven-ţă pentru unii minori şi tineri. Aceste grupuri sînt consti-tuite cel mai adesea din ti-neri proveniţi din familii cu disfuncţii, tineri ce prezintă deficit de şcolarizare, eşec şcolar, neînţelegerea profesi-onală, parazitism. Asemenea grupuri se orientează spre comiterea unor activităţi aflate la marginea devianţei

sociale, ajungînd frecvent la a comite infracţiuni. Din cercetările efectuate rezultă că grupul de prieteni în care este integrat minorul delic-vent este constituit, de obicei, din indivizi de aceeaşi vîrstă şi sex cu al minorului cerce-tat. De cele mai multe ori, în grupul de prieteni apar infractori minori sau majori, care de obicei sînt liderii gru-pului. Referindu-se la grupul de prieteni şi la modul în care acesta influenţează ne-gativ comportamentul mino-rului, unii autori consideră că aceste grupuri acţionează în virtutea unor ,,mecanisme de apărare”. Minorul trebuie îndrumat în ceea ce privește petrecerea timpului liber. Părinţii trebuie să-l oriente-ze nu numai spre activităţi sportive şi distractive, ci şi spre lectura unor cărţi bune şi instructive, spectacole, expoziţii etc. Este bine ca minorului să i se impună o oră de întoarcere acasă seara, pentru a nu-i da posibilitatea de a folosi în detrimentul său timpul de odihnă. Şcoala are

un rol foarte important în modul de petrecere a tim-pului liber, prin acţiunile pe care le organizează, pe care le propune elevilor. De ase-menea, s-a constatat o legă-tură între nivelul de instruire şi educaţie al elevilor şi mo-dul de petrecere al timpului liber.

Alte cauze de natură so-cială.

a) S-a constatat că tre-cerea de la un tip de viaţă la altul, la modul de existenţă urbană de la cea rurală, poate determina comportamente deviante. Astfel, s-a relevat faptul că în condiţii de indus-trializare şi urbanizare acce-lerată, unele grupuri sociale nu reuşesc să se adapteze rapid la noua situaţie, ceea ce conduce la apariţia unor disfuncţii în procesul de so-cializare.

b) În condiţiile actuale de industrializare, specializare, urbanizare, birocratizarea organizaţiilor şi instituţiilor umane în continuă dezvol-tare tehnologică, are loc o maturizare psihică timpurie

a minorului, aflată deseori în conflict cu întîrzierea maturi-zării sociale, care presupune prelungirea studiilor, întîrzi-erea lansării în viaţa socială activă. De multe ori, mino-rul, adolescentul, de 14, 15, 16 ani, vrînd să pară matur, încercînd să imite comporta-mentul unor adulţi pentru a fi considerat el însuși adult, ajunge să comită acte antiso-ciale, infracţiuni, considerînd că în felul acesta îşi dovedește curajul şi maturitatea.

c ) O altă cauză o consti-tuie deficienţele de activitate a unor instituții de control social şi îndrumare educa-tivă cum sînt: organele judi-ciare şi reprezentanţii auto-rităţii tutelare. Lipsa lor de operativitate, neînregistrarea tuturor situaţiilor care im-puneau luarea unor măsuri de ocrotire socială, creează condiţii favorizante pentru devianţa penală a minorului. Astfel, în cazurile în care se dovedeşte că familia este un mediu nociv pentru creşterea şi educarea copilului, autori-tatea tutelară trebuie să acţio-

neze pentru scoaterea lui din acest mediu şi încredinţarea lui unei instituţii de ocrotire a minorilor.

d ) Totodată, s-a pus pro-blema dacă televiziunea şi cinematograful pot genera delicvenţa juvenilă, întrucît s-a constatat că minorii îşi petrec o mare parte a timpu-lui liber în faţa televizorului sau la cinematograf. Este vorba în special de emisiuni-le şi filmele care au scene de violenţă, acestea constituind un pericol pentru copii, cu unele perturbări afective şi caracteriale, datorată frustă-rii, ele putînd favoriza delic-venţa. În general, ca o opinie personală expusă și în lucră-rile de specialitate, televiziu-nea şi cinematograful nu sînt cauze ale delicvenţei juveni-le, însă ele sînt factori care pot influenţa, pot alimenta starea infracţională, incitînd la săvîrşirea unor fapte anti-sociale.

Mihaela GROSU,absolventă a

Institutului Național al Justiției

R epublica Moldova ocupă primul loc în

Europa după numărul bolna-vilor de tuberculoză. În fieca-re an, peste 700 de moldoveni mor din cauza acestei mala-dii, iar alţi aproape cinci mii se îmbolnăvesc. Îngrijorător este şi faptul că deşi autori-tăţile cheltuiesc milioane de lei pentru tratamentul bolna-vilor, cei mai mulţi dintre pa-cienţi îl abandonează. Statul este nevoit să-i aducă şi cu forţa la spital pentru a-i lecui. Ministerul Sănătăţii spune că în ultimii ani numărul celor infectaţi cu TBC a scăzut, dar spitalele din ţară continuă să fie pline.

Tuberculoza i-a făcut pe aceşti oameni anonimi. Ei au puţini prieteni şi comunică, la fel de puţin, cu cei din jur. Sînt ignoraţi pentru că poartă pecetea unei boli crunte. La spitalul municipal de Ftizi-opneumologie din Chişinău, sunt cîteva sute, atît cît să umple pînă la refuz cele două blocuri ale instituţiei. Mala-dia i-a făcut mai reţinuţi. Nu-şi afişează identitatea, dar vorbesc deschis despre lupta pe care o duc zi de zi cu, cea denumită, boala săracilor.

Medicii spun că fac cu greu faţă numărului mare de bolnavi. Unii nu se tratează pînă la capăt şi nu iau în se-rios pericolul bolii care poate recidiva oriunde s-ar afla.

Tot aici sînt spitalizaţi şi oamenii fără adăpost, di-agnosticaţi cu diferite forme de tuberculoză.

Toţi bolnavii se înghesu-ie într-un spital care are în spate 60 de ani de existenţă. Infrastructura e una învechi-tă, iar condiţiile de internare lasă de dorit. Puţinii bani

alocaţi de la stat merg pentru reparaţiile interminabile şi medicamente.

La cîteva zeci de kilome-tri de Capitală, în satul Vorni-ceni, raionul Străşeni, găsim un alt loc salvator pentru bolnavii de tuberculoză – fi-liala spitalului municipal de Ftiziopneumologie ,,Chiril Draganiuc”. Este una dintre cele mai moderne şi dotate instituţii medicale din ţară, unde sînt trataţi 110 bolnavi cu forme rezistente ale aces-tei maladii. Tratamentul este gratuit şi durează de la cîte-va luni pînă la cîţiva ani, în funcţie de starea pacientului.

Chiar dacă statul cheltu-ieşte anual peste 38 de mili-oane de lei pentru tratamentul bolnavilor de TBC, salvarea vine şi de peste hotare, din donaţii. Medicii recunosc că fără acest ajutor ţara noastră ar ajunge într-o situaţie catas-trofală, aşa cum s-a întîmplat acum 20 de ani.

Statisticile arată că Repu-blica Moldova ocupă primul loc în Europa după numărul bolnavilor de tuberculoză. În fiecare an, peste 700 de mol-doveni mor din cauza acestei maladii, iar alţi aproape cinci mii se îmbolnăvesc de tuber-culoză.

Deşi recunosc că proble-ma există, autorităţile dau asi-gurări că în ultimii ani boala a început să bată în retragere.

Precizăm că, la 24 martie, Moldova a marcat, alături de toată lumea, Ziua internaţio-nală a combaterii tuberculozei. Medicii atenţionează să fim precauţi şi la primele simp-tome – tuse, oboseală, lipsa poftei de mîncare şi scădere în greutate – să cerem ajuto-rul specialiştilor, la timp.

Moldova, pe primul loc în Europa după numărul bolnavilor de tuberculoză

,,Să creştem fără violenţă”

O rice fiinţă are dreptul la o via-ţă fără violenţă. Aceasta este o

normă garantată de Legea supremă a Republicii Moldova, dar şi de alte acte internaţionale la care ţara noastră este parte.

În pofida măsurilor întreprinse întru combaterea fenomenului respectiv, vio-lenţa în familie constituie încă o chestiune universală, care afectează toate statele lumii, iar din cauza economiei precare, în ţara noastră situaţia devine şi mai stringentă. E de remarcat că această problemă este cu atît mai gravă, cu cît în numeroase cazuri sînt vizaţi copiii, iar de aici pornesc un şir de alte con-secinţe. Prin urmare, devine im-perios necesară abordarea mai profundă a subiectului violenţei în familie, precum şi consolida-rea eforturilor tuturor factorilor abilitaţi pe acest segment.

Fiind o instituţie care pune accentul în primul rînd pe ne-cesităţile copilului, Biblioteca Naţională pentru Copii ,,Ion Creangă” include în planul său de activi-tate desfăşurarea mai multor evenimente ce ţin de această tematică, care au drept scop promovarea drepturilor copilului, informarea minorilor privind abuzurile, maltratările etc.

În acest sens, Secția ,,Activitate cu copii de vîrstă preşcolară și de 7-10 ani”

(Biblioteca Picilor) din cadrul BNC ,,Ion Creangă” a desfăşurat, recent, o masă rotundă cu genericul ,,Să creş-tem fără violenţă”, la care au participat elevii clasei a IV-a ,,A” a Gimnaziului nr. 7, împreună cu profesoara lor Lilia Ţurcan.

Scopul întrunirii rezidă în a pune pe tapet toate aspectele problemei violen-ţei în familie mai ales cînd sînt afectaţi copiii: aducerea la cunoştinţa elevilor despre drepturile lor, cui trebuie să se adreseze în cazuri de violenţă şi cum să procedeze în situaţiile în care cunosc asemenea întîmplări etc.

Astfel, în urma discuţiilor ce au avut loc, am constatat că deşi au o vîrstă des-tul de fragedă încă, unii dintre elevii par-ticipanţi la eveniment au fost afectați de fenomenul violenţei, alţii nu. Indiferent de acest fapt, toţi percep violenţa drept un fenomen extrem de negativ, prin care se încalcă direct drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Ei consideră că pentru a disciplina pe cineva nu este neapărat nevoie de aplicarea violenţei, ci de a povăţui.

„Violenţa în familie nu e cel mai po-

trivit mod de a pedepsi pe cineva. Mulţi părinţi cred astfel, însă eu consider că un copil are nevoie mai degrabă de sfaturi utile ca să-şi corecteze comportamentul.

Violenţa în familie e groaznică!”, a remarcat Daniel Stratulat-Carabut.

Şi Daniela Bivol este de părere că violenţa în familie e un fenomen dezas-

truos. Ea a menționat că acei copii care cresc în familii unde este o atmosferă ostilă, violentă, pot memoriza aceste momente şi la rîndul lor, pot deveni vi-olenţi.

De asemenea, copiii au venit şi cu unele sfaturi privind evitarea situaţiilor de violenţă.

În context, Cătălina Crivei a ţinut să precizeze că ,,pentru a evita violenţa tre-buie să fim atenţi, cuminţi, înţelegători, şi să ne conducem de proverbul: Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”.

Un mesaj cu totul și cu totul emoționant a fost cel al profesoarei Lilia Ţurcan. Vorbind despre violenţă, în special cea din familie, ea a subliniat că ,,acesta este un fenomen negativ şi dureros, mai ales atunci cînd vine din partea unei persoane pe care o iubeşti, faţă de care ai cele mai frumoase şi sin-cere sentimente.

Omul devine violent atunci cînd nu se simte sigur, atunci cînd nu mai are argumente. Cred că este un tandem vi-cios între cei doi poli – omul violent şi victima sa. Unul o provoacă, iar celălalt o suportă.

În opinia mea, în familie nu trebu-ie să fie loc pentru violenţă, deoarece copiii care sînt su-puşi agresiunilor se vor simţi permanent intimidaţi, se vor subaprecia şi vor fi inapţi a ascende pe scara socială. Cu frică vor face în-cercări de a-şi crea propria lor familie, iar ca rezultat vor repeta ceea ce au văzut în familia în care au crescut… Vor fi violenţi”.

Aşadar, su-biectul violenţei în familie rămîne unul deschis pentru ,,Biblioteca Picilor”, ca să revenim cu discuţii şi noutăţi, ori de cîte ori va fi nevoie, deoarece copiii sînt viitorul nostru şi trebuie să crească în-tr-un mediu favorabil, ca în final să ne bucurăm de o societate sănătoasă şi pu-ternică.

Angela NIţA, şef, Secția ,,Activitate cu copii de

vîrstă preşcolară şi de 7-10 ani” din cadrul Bibliotecii Naționale pentru

Copii ,,Ion Creangă”

Dreptul6

Stimaţi cititori!Redacţia va răspunde la întrebările Dvs.

numai la prezentarea acestui cupon.Întrebarea trebuie formulată clar şi cît

mai concis, pe o foaie aparte.Decupaţi cuponul şi, împreună cu între-

barea Dvs, trimiteţi-l pe adresa: Chişinău, 2009, str. A. Mateevici nr. 60, bir. 222.

Cupon DREPTULNumele, prenumele:

Adresa:

(martie 2014, nr. 12(511)

&

Educaţie juridicăAvocatul dvs. la domiciliut

La întrebări răspunde juristul

Vitalie MODRÎNGĂ

? În baza Hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, o persoană a fost radiată de la evidență odată cu constatarea faptului pierderii de către aceasta a dreptului de folosinţă a încă-perii de locuit. Hotărîrea respectivă, devenind

irevocabilă, a fost executată. Ulterior, prin Decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău şi Încheie-rea Colegiului civil, comercial şi de contencios ad-ministrativ al Curţii Supreme de Justiţie, a fost anulată Hotarîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău.

Petiţionara s-a adresat cu o cerere la SEDP, sect. Rîş-cani, mun. Chişinău, în care solicită restabilirea vizei de înregistrare din momentul în care a fost radiată. SEDP, sect. Rîşcani, mun. Chişinău, examinînd petiţia şi le-gislaţia în vigoare, consideră că nu e posibil să fie efec-tuată înregistrarea pe motiv că în actele instanţelor de judecată, de anulare a hotărîrii primei instanţe, nu este stipulată cerinţa referitoare la întoarcerea executării.

Din considerentele menţionate mai sus, rugăm să vă expuneţi referitor la faptul dacă poate SEDP să res-pecte cerinţele petiţionarei în lipsa actului de judecată privind întoarcerea executării.

Secţia Evidență şi Documentare a Populaţiei, sect. Rîşcani, mun. Chişinău

Pentru soluţionarea ca-zului dat, urmează să vă că-lăuziţi, aducînd la cunoştinţa petiţionarei, de prevederile art.159 ale Codului de execu-tare, despre care menţionaţi în scrisoare, în special alinea-

tul (2) al acestuia, ce prevede că: „În cazul în care instanţa de apel sau de recurs nu a dispus întoarcerea executării, pîrîtul poate înainta o acţiune în condiţiile art.158 din pre-zentul cod”.

VINerI, 28 martIe 2014

La solicitarea cititorilorl

I. PĂRţILE CONTRACTULUIArt.1. Părţile prezentului Contract sînt:1. Organizaţia/instituţia __________________________

cod fiscal _________________________ cu sediul în str. _______________, nr. ____ bl. ____, sc. ____, et. ____, apt. _____, localitatea __________________________ ra-ionul ____________________, cod ____________, tele-fon/fax__________________, e-mail _______________, web_______________ înscrisă la ___________________, în registrul __________________ sub nr. ___________, în baza certificatului de înscriere nr. ___ din _________, avînd contul nr. _______________ deschis la ___________________, re-prezentată de _______________, cu funcţia de ___________, în calitate de instituţie gazdă care administrează activitatea de voluntariat şi

2. Voluntarul ___________________________ posesor al actului de identitate cu seria _________ nr. ____________, eliberat de ______________, la data de __________, codul numeric personal şi/sau numărul paşaportului

_____________cu domiciliul în str.____________________________, nr. ____ bl. ____, sc. ____, et. _____, apt. _____,

localitatea _____________ raionul ______________, cod ________, telefon fix _________________, mobil

________________, e-mail _____________, absolvent al/ab-solventă a __________, de profesie _________________, re-prezentat de părinte/tutor______________________ posesor al actului de identitate cu seria ________________________ nr. _____________, eliberat de ______, la data de

__________, codul numeric personal ______________ cu do-miciliul în str. ___________, nr. ____ bl. ____, sc. ____, et.

_____, apt. _____, localitatea __________________________ raionul ____________________, cod ________, telefon fix _________________, mobil _____________, e-mail

_________________, au convenit să încheie prezentul Contract de voluntariat în conformitate cu Legea Voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010.

II. OBIECTUL CONTRACTULUIArt.2. Obiectul prezentului Contract îl constituie desfă-

şurarea de către voluntar, pe bază voluntară, a activităţilor de voluntariat în beneficiul altor persoane şi fără recompensare financiară.

Art. 3. Activităţile sau serviciile de voluntariat prestate se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare, conform descrierii şi condiţiilor specifice prezentate în fişa postului, ane-xată.

III. DURATA CONTRACTULUIArt. 4. Prezentul Contract se încheie pe o durată de

_________ zile/săptămîni/luni/ani, începînd cu data semnării acestuia (sau nedeterminată).

Art. 5. La încheierea duratei prezentului Contract, părţile pot conveni prelungirea lui prin act adiţional.

IV. PROGRAMUL DE ACTIVITATE, LOCUL DE DESFĂŞURARE ŞI BUNURILE ÎNCREDINţATEArt. 6. Zilele şi orele de activitate, locul/locurile de desfăşu-

rare a voluntariatului (dacă nu există o poziţie permanentă) sînt precizate în fişa postului, anexată.

Art. 7. Descrierea bunurilor materiale încredinţate şi indica-rea valorii acestora este făcută în fişa postului, anexată.

V. DREPTURILE ŞI OBLIGAţIILE PĂRţILOR CONTRACTANTE

Art. 8. Drepturile voluntarului:să fie tratat ca şi coleg cu drepturi egale;a) să fie informat corect şi precis cu privire la instituţia b)

gazdă, politica organizaţională şi programele acesteia;să i se asigure accesul de către instituţia gazdă la re-c)

sursele informaţionale necesare realizării sarcinilor stabilite, cu respectarea regimului de confidenţialitate;

să fie informat asupra condiţiilor şi relaţiilor de muncă d) ce privesc desfăşurarea activităţilor specifice de voluntariat;

să fie informat asupra noilor activităţi preconizate;e) să participe activ la elaborarea şi derularea programelor;f)

să i se asigure confidenţialitatea datelor cu caracter per-g) sonal;

să participe la cursuri de instruire organizate, iniţiate h) sau propuse de instituţia gazdă;

să desfăşoare activităţi în funcţie de posibilităţile proprii, i) pregătirea profesională şi conform regulilor existente în insti-tuţia gazdă;

să i se asigure permanent condiţiile tehnice şi organizato-j) rice pentru desfăşurarea activităţilor;

să i se asigure un loc unde să-şi desfăşoare activitatea k) şi accesul la echipamentul şi consumabilele necesare derulării activităţii;

să i se asigure desfăşurarea activităţilor sub coordonarea l) unui îndrumător (supervizor);

să aibă un timp de odihnă, astfel încît durata timpului m) de lucru să nu afecteze sănătatea şi resursele psihofizice ale vo-luntarului;

să presteze activităţi de voluntariat cu respectarea cerin-n) ţelor de protecţie şi igienă a muncii;

să nu presteze munci periculoase sau care pot dăuna o) vieţii şi sănătăţii;

să fie asigurat medical împotriva riscurilor de accident, p) de boală sau a altor riscuri ce decurg din natura activităţii de vo-luntariat sau să i se plătească integral costul serviciilor medicale în cazul în care nu este asigurat;

să i se ramburseze la timp, integral sau parţial, cheltuie-q) lile indispensabile pentru desfăşurarea activităţii de voluntariat, prestabilite prin contract;

să i se elibereze scrisori de recomandare prin care să i se r) recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experien-ţa şi aptitudinile dobîndite;

să i se elibereze carnet de voluntar;s) să beneficieze de titluri onorifice, decoraţii, premii, în t)

condiţiile legii. Art. 9. Drepturile voluntarului incluse în art.8 al prezentei

anexe implică obligaţiile aferente ale instituţiei gazdă.Art. 10. Obligaţiile (responsabilităţile) voluntarului:

să respecte prevederile prezentului Contract; a) să cunoască şi să respecte procedurile, politicile şi regu-b)

lamentul intern cu privire la implicarea voluntarilor în instituţia gazdă;

să aibă un comportament adecvat;c) să se subordoneze conducerii instituţiei gazdă cu care a d)

încheiat contractul;să îndeplinească la timp sarcinile primite din partea in-e)

stituţiei gazdă; să anunţe din timp orice schimbare survenită în derula-f)

rea programului (inclusiv întîrzieri, absenţe etc.);să prezinte supervizorului rapoartele de activitate;g) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate h)

sau propuse de către instituţia gazdă; să cunoască misiunea şi activităţile instituţiei gazdă;i) să ocrotească bunurile pe care le foloseşte în cadrul acti-j)

vităţii de voluntariat;să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are k)

acces în cadrul activităţii de voluntariat, inclusiv după încetarea activităţii;

să respecte măsurile de securitate şi sănătate a muncii; l) să ofere instituţiei gazdă toate drepturile asupra materia-m)

lelor, rapoartelor, informaţiilor, documentaţiei şi a altor materia-le scrise, create, colectate sau/şi produse de voluntar în perioada desfăşurării activităţilor, care fac obiectul prezentului Contract.

Art. 11. Obligaţiile voluntarului incluse în art.10 al prezen-tei anexe implică drepturile aferente ale instituţiei gazdă.VI. FACILITĂţI ACORDATE DE INSTITUţIA GAZDĂ

Art. 12. Instituţia gazdă se obligă să plătească costul asigu-rării de sănătate a voluntarului pe perioada desfăşurării activită-ţii (dacă este cazul).

Art. 13. Instituţia gazdă se obligă să ramburseze cheltuieli-le voluntarilor, indispensabile pentru desfăşurarea activităţii de voluntariat.

Art. 14. Voluntarului i se oferă diurnă pentru acoperirea cheltuielilor de transport, cazare şi alimentare, necesare pentru desfăşurarea activităţii de voluntariat (dacă este cazul).

VII. CERINţE PROFESIONALE, ABILITĂţI SOCIALE, INTERESE DE DEZVOLTARE, DUPĂ CAZ,

CERINţE DE SĂNĂTATEArt. 15. Cerinţele de sănătate şi profesionale, abilităţile

sociale şi interesele de dezvoltare sînt stabilite în fişa postului, anexată.

VIII. RĂSPUNDEREA PĂRţILOR PENTRU CAUZAREA PAGUBELOR

Art. 16. Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin prezentul Contract atrage răspunderea părţii în culpă, fiind supusă prevederilor Codului Civil.

Art. 17. Litigiile apărute din încheierea, modificarea, exe-cutarea sau încetarea prezentului Contract sînt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile contractante nu le rezolvă pe cale amiabilă.

IX. MODIFICAREA, COMPLETAREA, RENEGOCIEREA CONTRACTULUI

Art. 18. Modificarea sau completarea prezentului Contract poate fi făcută prin acordul părţilor, prin act adiţional.

Art. 19. Dacă pe parcursul executării prezentului Contract intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, con-tractul va fi renegociat.

Art. 20. Renegocierea contractului de voluntariat se va face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, formulată în termen de 15 zile de la data la care a intervenit respectiva situaţie.

X. CONDIţII DE NULITATE ŞI REZILIERE A CONTRACTULUI

Art. 21. Prezentul Contract încetează în următoarele situa-ţii:

la expirarea termenului pentru care este încheiat;a) prin acordul părţilor;b) denunţarea unilaterală din iniţiativa uneia dintre părţi, c)

cu un preaviz de 15 zile, fără obligaţia prezentării motivelor;dacă după renegociere situaţia face imposibilă execu-d)

tarea în continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept.

MODEL DE CONTRACT DE VOLUNTARIATnr. __________, încheiat la ___________

XI. DISPOZIţII FINALEArt. 22. În executarea prezentului Contract, voluntarul se

subordonează conducerii instituţiei gazdă cu care a încheiat contractul.

Art. 23. Executarea obligaţiilor contractuale ce revin volun-tarului nu se poate face prin reprezentare.

Art. 24. Prezentul Contract, împreună cu anexele care fac parte integrantă din cuprinsul acestuia, reprezintă voinţa părţi-lor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre aceştia, anteri-oară sau ulterioară încheierii lui.

Art. 25. Prevederile prezentului Contract se completează cu dispoziţiile Regulamentului intern cu privire la implicarea vo-luntarilor în instituţia gazdă.

Art. 26. Prezentul Contract s-a încheiat într-un număr de 2 (două) exemplare, fiecare avînd aceeaşi valoare juridică.

SEMNĂTURILE PĂRţILOR:VOLUNTAR _______________________

În calitate de părinte/tutore al copilului accept ca el să acti-veze în calitate de voluntar(ă) în cadrul instituţiei gazdă în tim-pul său liber şi după programul obligatoriu de studii.

REPREZENTANT LEGAL (PĂRINTE, TUTORE) ______

REPREZENTANT INSTITUţIA GAZDĂ ______________

L.Ş.

Dreptul 7VINerI, 28 martIe 2014

Citaţii în judecată

ÎN ATENţIA CITITORILOR!Săptămînalul juridic „Dreptul” publică „Citaţii

în judecată” din toate raioanele republicii. Pentru aceasta nu este nevoie să vă deplasaţi la Chişinău. E de ajuns să expediaţi prin tel/fax (nr. 577690) copia dispoziţiei de plată şi citaţia propriu-zisă, astfel economisind sume importante pentru trans-port. „Dreptul” poate fi procurat în oficiile „Poşta Moldovei” sau la redacţie.

Date bancare: c/d 222472202641 BC Banca Socială. BIC: BSOCMD 2x722,

cod 280101722, c/f 37934018.Publicaţia periodică „DREPTUL”

Judecătoria Centru mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Zotova Tamara, pentru data de 17 aprilie 2014, ora 13.00, la şedinţa de judecată (mun. Chişinău, bdul Ştefan cel Mare, nr. 73, bir. 230) unde va avea loc examinarea cererii înaintată de ÎMGFL-10 către: Malai Raisa, Malai Ion, Zotova Tama-ra, intervenient accesoriu SA ,,Termocom” privind încasarea datoriei.

Prezenţa este obligatorie. În caz de neprezentare, cauza va fi examinată în lipsa părţii absente.

Judecător V. Orîndaşwww

Judecătoria Centru mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Smirnova Irina, pentru data de 2 iunie 2014, ora 9.00, la şedinţa de judecată (str. Bulgară nr. 43, bir. 46) unde va avea loc examinarea cauzei civile la acţiunea: Smirnov Vladislav, Smirnova Ecaterina către Smirnova Irina privind partajarea averii.

Judecător V. Efros www

Judecătoria Buiucani mun. Chişinău, în conformitate cu art.108 CPC al RM, solicită prezentarea cet. Guţu Ion, do-miciliat: mun. Chişinău, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, nr. 11, apt. 35, pentru data de 15 aprilie 2014, ora 9.30, la şedinţa de judecată (str. M. Viteazul, nr. 2, bir. 505) în calitate de pîrît la cererea depusă de Gamurari Boris privind încasarea împrumutului.

Judecător Galina Moscalciucwww

Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău, în conformitate cu art.108 CPC al RM, solicită prezentarea cet. Stericenco Ivan, cu domiciliul: mun. Chişinău, str. Bogdan Petriceicu Haşdeu, nr. 22, pentru data de 18 aprilie 2014, ora 9.00, la şedinţa de judecată (str. Kiev nr. 3, bir. 33), în calitate de pîrît, unde va avea loc examinarea cererii de chemare în judecată depusă de Istrate Iaroslav privind rectificarea intambulărilor.

Judecător Liudmila Holeviţcaiawww

Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Enachi Igor, domiciliat: str. Calea Orheiului, nr. 107, apt. 12, mun. Chişinău, pentru data de 8 mai 2014, ora 15.30, la şedinţa de judecată (str. Kiev nr. 3, bir. 7) unde va avea loc examinarea cauzei civile la acţiunea cet. Volscaia Eugenia privind decăderea din drepturile părinteşti.

Judecător Serghei Papuhawww

Judecătoria Botanica mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Marga Eduard, c/p 0981906213478, domiciliat: mun. Chişinău, str. Belgrad, nr. 19/3, apt. 69, pentru data de 15 aprilie 2014, ora 8.30, la şedinţa de judecată (str. N. Zelinski nr. 13, bir. 27), în calitate de pîrît, în cauza civilă la acţiunea lui Grosu Vitalie privind încasarea datoriei.


Judecător Luiza Gaftonwww

Judecătoria Botanica mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Diomin Artiom, pentru data de 15 aprilie 2014, ora 8.30, la şedinţa de judecată (str. N. Zelinski nr. 13, bir. 12), în ca-litate de pîrît, unde va avea loc examinarea cauzei civile la acţiunea cet. Diomina Irina privind încasarea pensiei de în-treţinere a copilului minor.


Judecător Viorica Mihailawww

Judecătoria Botanica mun. Chişinău solicită prezentarea cet-lor: Gnatenco Olga, Gnatenco Igor, Gnatenco Tatiana, pentru data de 17 aprilie 2014, ora 11.30, la şedinţa de jude-cată (str. N. Zelinski nr. 13, bir. 1 ,,A”) unde va avea loc exa-minarea cauzei civile la acţiunea înaintată de APLP-53/397 privind încasarea datoriei.

Judecător Nicolae Şovawww

Judecătoria Botanica mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Ţurcanu Mihail, cu ultimul domiciliu cunoscut: mun. Chişinău, str. N. Titulescu, nr. 2, apt. 80, pentru data de 23 aprilie 2014, ora 8.45, la şedinţa de judecată (str. N. Zelinski nr. 13, bir. 20) unde va avea loc examinarea cauzei civile la cererea cet. Ţurcanu Angela privind desfacerea căsătoriei.

Judecător Maria Ghervaswww

Judecătoria Botanica mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Păun Lidia, pentru data de 23 aprilie 2014, ora 16.30, la şedinţa de judecată (str. N. Zelinski, nr. 13, bir. 25) unde va avea loc examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Creţu Valeriu privind încasarea datoriei.


Judecător Stelian Teleucă

wwwJudecătoria Botanica mun. Chişinău, în conformitate cu

art.108 CPC al RM, solicită prezentarea cet-lor: Dubinina Maria, Dubinina Agrepina, pentru data de 13 mai 2014, ora 11.00, la şedinţa de judecată (str. N. Zelinski nr. 13, bir. 18), în calitate de pîrîţi, la cererea APLP-51/400, intervenient SA ,,Termocom” privind încasarea datoriei.

Judecător Ecaterina Silivestruwww

Judecătoria Botanica mun. Chişinău, în conformitate cu art.108 CPC al RM, solicită prezentarea cet. Tofan Iurii, pen-tru data de 13 mai 2014, ora 11.30, la şedinţa de judecată (str. N. Zelinski nr. 13, bir. 18), în calitate de pîrît, la cererea APLP-51/397, intervenient SA ,,Termocom” privind încasa-rea datoriei.


Judecătoria Botanica mun. Chişinău, în conformitate cu art.108 CPC al RM, solicită prezentarea cet. Zbanţ Victor, pentru data de 14 mai 2014, ora 10.00, la şedinţa de judecată (str. N. Zelinski nr. 13, bir. 18), în calitate de pîrît, la cere-rea cet. Luca Svetlana, la acţiunile executorului judecătoresc Ciobanu Ruslan privind anularea încheierii nr. 060-341r/13, din 04.09.2013.


Judecătoria Botanica mun. Chişinău solicită prezentarea reprezentantului Cerempui Andrei, pentru data de 20 mai 2014, ora 14.40, la şedinţa de judecată (str. N. Zelinski nr. 13, bir. 9), în calitate de pîrît în cauza civilă intentată de To-fan Vasili.


Judecător V. Stratanwww

Judecătoria Botanica mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Chirilov Iurii, pentru data de 29 mai 2014, ora 10.00, la şedinţa de judecată (str. N. Zelinski, nr. 13, bir. 25) unde va avea loc examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Chirilova Anjela privind desfacerea că-sătoriei.


Judecător Stelian Teleucă www

Judecătoria Ciocana mun. Chişinău, în conformitate cu art.108 CPC al RM, solicită prezentarea cet. Şpac Alexandru, pentru data de 23 aprilie 2014, ora 9.00, la şedinţa de judeca-tă (str. M. Sadoveanu nr. 24/1, bir. 307), în calitate de pîrît în cauza civilă la acţiunea lui Soltan Valeriu privind încasarea datoriei.

Judecător Ina Dutcawww

Judecătoria Ciocana mun. Chişinău, în conformitate cu art.108 CPC al RM, solicită prezentarea cet. Nicolaev Con-stantin, domiciliat: satul Congaz, Comrat, pentru data de 29 aprilie 2014, ora 8.45, la şedinţa de judecată (str. M. Sado-veanu nr. 24/1, bir. 309) unde va avea loc examinarea cauzei civile intentată de SAR ,,Donaris Group” SA privind încasa-rea datoriei.


Judecător Ion Bulhac www

Judecătoria Orhei solicită prezentarea cet. Graur Leonid, cu ultimul domiciliu: satul Ivancea, Orhei, pentru data de 22 aprilie 2014, ora 10.20, la şedinţa de judecată (Orhei, str. V. Mahu nr. 135, et. 2), în calitate de pîrît la acţiunea înaintată de Graur Adriana privind încasarea pensiei de întreţinere.


Judecător Veronica Cupceawww

Judecătoria Orhei, în conformitate cu art.108 CPC al RM, solicită prezentarea cet. Rău Andrei Constantin, pentru data de 6 mai 2014, ora 11.00, la şedinţa de judecată (Orhei, str. V. Mahu nr. 135, et.2), în calitate de pîrît la cererea depusă de Rău Emilia privind desfacerea căsătoriei şi stabilirea domici-liului copiilor minori.


Judecător Ecaterina Buzuwww

Judecătoria Botanica mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Bîrsa Galina, pentru data de 5 mai 2014, ora 9.30, la şedinţa de judecată (str. N. Zelinski nr. 13, bir. 12) în calitate de pîrît, unde va avea loc examinarea cauzei civile la acţiunea lui Bîrsa Vlad privind desfacerea căsătoriei.


Judecător Viorica Mihaila

CONDOLEANţEConsiliul Superior al Magistraturii exprimă profun-

de condoleanţe familiei Platon, în legătură cu trecerea în eternitate a regretatului Ion Platon, ex-judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!Preşedintele interimar al Consiliului Superior al

Magistraturii Dumitru Visternicean

wwwJudecătoria Străşeni, în conformitate cu art.108 CPC

al RM, solicită prezentarea cet. Corpocean Dumitru, a.n. 17.04.1985, cu ultimul domiciliu: satul Tătăreşti, Străşeni, pentru data de 15 aprilie 2014, ora 14.30, la şedinţa de jude-cată (or. Străşeni, str. Ştefan cel Mare, nr. 98, bir. 7) în cauza civilă nr. 2-243/14, la acţiunea lui Mihailov Nicolai privind încasarea datoriei.


Judecător Igor Chiroşcawww

Judecătoria Făleşti, în conformitate cu art.108 CPC al RM, solicită prezentarea cet. Roşca Andrei Veaceslav, a.n. 19.11.1984, cu ultimul domiciliu cunoscut: satul Răuţel, Fă-leşti, pentru data de 30 aprilie 2014, ora 14.00, la şedinţa de judecată (or. Făleşti, str. 1 Mai, nr. 14, bir. 4) intentată la ce-rerea de chemare în judecată depusă de Mîţu Serghei privind încasarea datoriei.


Judecător Lilia Trocin

ANUNţSe declară pierdut originalul certificatului de căsătorie

dintre Fonari Cristina şi Fonari Nicolai, eliberat de Primăria Cupcui, raionul Leova, la 25.03.2009 şi înregistrat cu nr. 2.

Fonari Cristina

ANUNţExecutorul judecătoresc Olga Zaharescu anunţă pentru

data de 28 martie 2014 desfășurarea licitaţiei publice de vîn-zare a bunului imobil cu nr. cadastral 010031214501187, si-tuat în mun. Chişinău, str. Alecu Russo, nr. 24, apt. 35 ,,A”, ce aparţine cu drept de proprietate cet. Pavlova (Nascova) Nadejda, la preţul iniţial de 229 600 lei.

Doritorii de a participa la licitaţia publică vor depune pre-ventiv cererea de participare pînă pe data de 11 aprilie 2014 la contul de depozit al executorului judecătoresc Olga Zaharescu, cod fiscal – 20010309096, cont curent special – 225173673, în BC ,,Moldincombank”, filiala Kiev, c/b MOLDMD2X336, cu achitarea acontului în mărime de 5% din preţul iniţial al bunu-lui şi a taxei de participare în mărime de 3 u/c.

Licitaţia v-a avea loc pe data de 11 aprilie 2014, la ora 10.00, pe adresa: mun. Chişinău, str. Kiev, nr. 6/1.

Relaţii la telefoanele: 069631220; 0(22) 44-29-31.Executor judecătoresc Olga Zaharescu

ANUNţPrin prezentul, executorul judecătoresc Anatolie Bănă-

rescu, deţinînd dosarul de executare nr. 056-391/2014, din 19.02.2014, intentat întru executarea documentului executo-riu nr. 2-17/2013, emis de Judecătoria Centru mun. Chişinău la 02.05.2013 privind evacuarea SRL ,,Monarch Develop-ments”, c/f – 1002600019081, din încăperea spaţiului comer-cial – oficiu cu suprafaţa totală de 50 metri pătraţi, amplasat la nivelul – 6.600 al blocului locativ: lit. ,,A” din str. An-estiadi, nr. 3, mun. Chişinău, citează pentru data de 7 aprilie 2014, ora 10.00, debitorul SRL ,,Monarch Developments”, c/f – 1002600019081, pe adresa: mun. Chişinău, bdul Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr. 73, et. 3, bir. 336, pentru a lua cunoştinţă de materialele dosarului nominalizat şi executarea acestuia conform art.44 CE al RM şi art.120 al Constituţiei RM.

Executor judecătoresc Anatolie Bănărescu

Dreptul8 VINerI, 28 martIe 20148

Recent, şi-au aniversat ziua de naştere: Angelica Munteanu, master în

drept, lector universitar, USPEE ,,Constantin Stere”; Pavel Midrigan, doctor în drept, conferenţiar universitar, USPEE ,,Constantin Stere”; Victoria Hîncu, master în drept, lector universitar, Facultatea de Drept, USM; Gheorghe Chibac, doctor în drept, profesor universitar, şef, Catedra Drept Civil, Facultatea de Drept, USM; Ion Guceac, doctor habilitat în drept, profesor universitar, Facultatea de Drept, USM; Alexandru Cuzneţov, doctor în drept, conferenţiar universitar, Facultatea de Drept, USM; Igor Zaporojan, doctor în drept, conferenţiar universitar, Facultatea de Drept, USM; Ghenadie Fortuna, doctor în drept, lector superior universitar, Facultatea de Drept, USM; Octavian Ciobanu, master în drept, lector universitar, Facultatea de Drept, USM; Mihai Cotorobai, lector superior, Facultatea de Drept, USM; Viorica Puica, judecător, Botanica; Ruslana Burdeniuc, judecător, CA Bălţi; Ana Cucerescu, judecător, Bălţi; Mihai Antonov, vicepreşedintele CA Bender; Grigore Şişcanu, preşedintele Judecătoriei Nisporeni; Ghenadie Purici, judecător, Soroca; Sergiu Furdui, judecător, CA Chişinău; Petru Triboi, judecător, Nisporeni; Mihail Moraru, judecător, Ungheni; Valeriu Ghedreuţan, judecător, Drochia; Serghei Gubenco, preşedintele Judecătoriei Comrat; Anatolie Galben, judecător, Rîşcani, municipiul Chişinău.

Mult stimaţi omagiaţi, este o onoare pentru noi să vă adresăm sincere şi calde urări de să-nătate. Apreciem străduinţa, devotamentul, ab-negaţia, responsabilitatea cu care vă îndepliniţi obligaţiile, întru bunăstarea societăţii noastre.

Vă dorim să aveţi parte, de acum încolo, doar de împliniri şi realizări care să vă întregească de-plin fericirea.

La Mulţi Ani! membrii Consiliului de administraţie

al Uniunii Juriştilor, Echipa Dreptul

şi Revista Naţională de Drept

,,Regula celor cinci se-cunde” există cu adevărat şi poate fi aplicată, întrucît ali-mentele scăpate pe jos pot fi mîncate fără riscuri deosebite pentru să-nătate, mai ales dacă este vorba de felii de pîine prăjită, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Aston din Marea Britanie.

Mai mulţi ex-perţi în microbiolo-gie au dorit să tes-teze „regula celor cinci secunde” şi să vadă dacă această te-orie se aplică tuturor alimentelor scăpate pe jos.

În mod surprin-zător, cercetătorii au des-coperit că este mai puţin probabil ca bacteriile să se lipească de alimentele scă-pate pe suprafeţe mocheta-te şi că alimentele umede, precum pastele şi dulciurile, sînt acelea în cazul cărora se aplică cel mai bine „regula celor cinci secunde”.

Aceştia au monitorizat transferul unei bacterii co-

mune - Escherichia coli (E. coli) şi al bacteriei Staphylo-coccus aureus (S. aureus) de la suprafeţe de interior (mo-

chetate, laminate şi acoperite cu gresie) pe diverse tipuri de produse alimentare.

Alimentele testate au inclus bucăţi de pîine prăji-tă, paste, biscuiţi şi dulciuri lipicioase, care au fost lăsa-te pe podea între 3 şi 30 de secunde.

Studiul a confirmat fap-tul că timpul este un factor semnificativ pentru transfe-

rul bacteriilor de pe podea pe alimente, însă tipul pardose-lei este factorul decisiv.

Suprafeţele carpetate sînt

acelea care permit cel mai puţin transferul de bacterii, în orice perioadă de timp, fiind cazul pentru toate cele patru tipuri de produse ali-mentare testate.

Pîinea prăjită este ali-mentul care prezintă cel mai mic risc de a „aduna” bacterii de pe orice tip de suprafață, însă doar dacă este uscată. Pîinea prăjită

cu unt sau dulceaţă creşte riscul de a atrage microbi. Alimentele umede, precum pastele şi dulciurile, pot fi ri-

dicate de pe jos într-un interval de 5 secunde fără să contracteze bac-terii, însă, dincolo de această perioadă, riscul de infectare creşte con-siderabil.

Suprafeţele lami-nate şi cele acoperite cu gresie sînt cele mai

„rele” tipuri de pardo-sele, întrucît transferă cele mai multe bacterii pe alimente.

Cercetătorii de la Universitatea Aston au făcut un alt studiu pentru a identifica nu-mărul persoanelor care

respectă „regula celor cinci secunde”. Rezultatele au arătat că 87% dintre persoa-nele intervievate au spus că ar mînca alimente scăpate pe jos sau că au făcut deja acest lucru în trecut.

Mai mult de jumătate (55%) erau femei şi 81% dintre ele au spus că respec-tă „regula celor cinci secun-de”.

A i grijă să nu faci cancer, infarct, astm, să nu ţi se rupă oasele şi să nu cheleşti! Acesta este teribilul preţ pe

care îl plăteşte corpul tău, dacă te desparţi de persoana iubită. Cercetătorii trag semnal de alarmă.

Chiar se poate muri de inimă rea! Un studiu de ultimă oră a arătat că pierderea persoanei iubite slăbeşte sistemul imunitar al organismului, făcîndu-l vulnerabil la multe boli. Medicii îl numesc sindromul ,,inimii frînte”. Iată de ce poţi suferi:

Pierderea părului. La numai cîteva săptămîni după pier-derea persoanei iubite, femeile pierd părul într-o măsură alar-mantă. Vestea bună este că, în şase luni, organismul se vindecă singur.

Răceală şi gripă. Supărarea slăbeşte sistemul imunitar, fă-cîndu-l vulnerabil la răceli, gripă, dureri de gît şi de stomac. Vi-novat este cortizolul care se secretă cînd sîntem stresaţi pentru a ne pregăti să trecem printr-un pericol. Secretarea cortizolului slăbeşte sistemul imunitar.

Dureri de cap. Durerile de cap cauzate de stres pot să apară după o despărţire. Cauzele nu sînt cunoscute cu certitudine, dar se pare că sînt legate de contractarea muşchilor la supărare.

Astm. Orice eveniment stresant poate duce la astm. De vină este faptul că despărţirea de persoana iubită ruinează sistemul imunitar.

Tensiune mărită. Tensiunea creşte în primele săptămîni după pierederea persoanei iubite. Acest lucru se întîmplă din cauza hormonilor de stres eliberaţi în sistemul circulator care fac ca inima să bată mai repede.

Boli ale intestinelor. Multă lume suferă de colite, ulcere, boli inflamatorii ale intestinelor. Stresul cauzat de pierderea persoanei iubite pot face ca aceste boli să se agraveze sau să apară, în caz că nu existau, avertizează cercetătorii.

Cancer. Sistemul imunitar nu luptă numai cu bacteriile rele şi virusurile. De asemenea, ne apără de cancer. Însă, cantităţile mari de cortizol secretate în urma unei pierderi grele poate slă-bi sistemul imunitar.

Pierderea persoanei iubite poate creşte riscul de diabet de tip 2, boală care, de obicei, apare la vîrstă mijlocie. Nivelul mare de cortizol afectează celulele pancreasului care produce insulină.

Cum este afectat organismul atunci cînd te desparţi de o persoană iubită

Moldova, printre ţările cu cei mai zîmbăreţi locuitori

Moldova este printre ţările cu cei mai zîmbăreţi locui-tori. Asta reiese dintr-un clasament inedit, efectuat de ghidul digital de turism Jetpac. În acest context, au fost studiate peste un milion de poze ,,selfie”, realizate în 6000 de oraşe din întreaga lume.

Fericirea poate fi analizată şi în baza fotografiilor posta-te pe platforma online Instagram. Pe primele locuri în topul ţărilor în care oamenii zîmbesc cel mai mult în poze ,,selfie”, autoportret fotografic realizat cu telefonul mobil, se află sta-tele din America Latină. Brazilia este prima în top, fiind ur-mată de Nicaragua şi Columbia. Clasamentul este completat de Bolivia, Costa Rica, Honduras şi Venezuela. Ţara noastră este a 16-a în listă, iar România şi Ucraina sînt pe poziţiile 19, şi respectiv 36. Pe ultimul loc în clasament se află Japonia, care s-a situat pe treapta 124, după Kuweit şi Coreea de Sud.

Fiecare fotografie analizată a primit un ,,scor al zîmbe-tului”, între 0 - 100 puncte. Astfel, a fost stabilit un indicator al fericirii pentru ţările din care proveneau persoanele din respectivele imagini.

Cum ne influenţează culorile starea de spirit şi ce simţim cînd vedem un obiect

galbenCercetătorii americani au studiat modul în care culorile

folosite de cele mai populare logo-uri ale companiilor influ-enţează starea de spirit a consumatorului.

Astfel, clienţii îşi fac o primă impresie despre un produs în doar 90 de secunde, în funcţie de culoarea acestuia. În general, bărbaţii preferă culorile roşu, portocaliu şi galben, iar femeile albastru, verde şi roz, spun cercetătorii.

Cele mai cunoscute logo-uri ale companiilor sînt asocia-te cu anumite culori, care provoacă o reacţie specifică. Spre

exemplu, roşu sugerează pasiune, galben energie şi bucurie, iar roz dragoste şi feminitate.

Caz extrem în Columbia! Un copil de doar opt luni cîntăreşte 20 de

kilograme Viaţa unui copil de doar opt luni, din Columbia, a fost

pusă în pericol din cauza ignoranţei părinţilor săi. Băieţelul suferă de obezitate şi cîntăreşte aproape 20 de kilograme, greutatea normală pentru un copil de şase ani.

Santiago Mendoza este predispus la mai multe compli-caţii medicale şi chiar a fost internat de cîteva ori. O fundaţie de caritate a intervenit, iar copilul a fost transportat cu avi-onul la un spital din Bogota, unde medicii l-au pus la dietă. Specialiştii spun că, fără un tratament adecvat, Santiago s-ar putea îmbolnăvi de diabet şi ar putea avea probleme severe cu articulaţiile şi hipertensiunea arterială.

C a l e i d o s c o p

Divert is

Echipa redacţiei Vă adresează un Apel de unire şi sprijin. Vă sîntem recunoscători că sînteţi abonaţii noştri şi susţineţi ziarul.

Noi avem nevoie de acest ajutor şi vom rămîne alături de Dvs.

Aniversări

Adresa redacţiei: MD 2009, Chişinău, str. A. Mateevici, 60, bir. 222. Pentru vizitatori: intrarea din

str. Bănulescu-Bodoni. Tel.: 57-77-52. Fax: 57-76-90.DREPTUL · Date bancare: c/d 222472202641.

BC Banca Socială.BIC:BSOCMD 2x722. c/f 37934018.

FONDATORI: Universitatea de Stat din Moldova

Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene

,,Constantin Stere” din Moldova

Uniunea Juriştilor din Moldova

Redactor-şef: Gheorghe AVORNIC

Reporteri: Irina BUREA, Lilia DUMINICA,Jurist: Vitalie MODRÎNGĂ

Redactor-stilizator: Corina BERZOIMachetator: Maria BONDARI

Contabila: Maria JOSANU

Punctul de vedere al autorilor materialelor publicate nu reflectă neapărat opinia redacţiei.

Redacţia nu corespondează cu cititorii, materialele autorilor nu se recenzează şi nu se restituie.

Tiparul executat la tipografia USM. Indice – 21596

Tiraj 4600Com. 11sp

Punctul de vedere al autorilor materialelor publicate nu reflectă neapărat opinia redacţiei.

Redacţia nu corespondează cu cititorii, materialele autorilor nu se recenzează şi nu se

restituie.

Tiparul executat la tipografia USM. Indice – 21596

Tiraj 4600Com. 43/14

Adresa redacţiei: MD 2009, Chişinău, str. A. Mateevici, 60, bir. 222. Pentru vizitatori: intrarea din str. Bănulescu-Bodoni, 2. Tel.: 57-77-52.

Fax: 57-76-90.

DREPTUL · Date bancare: c/d 222472202641.

BC Banca Socială.BIC:BSOCMD 2x722. c/f 37934018.

,,Regula celor cinci secunde”

pag. 3 Un nou termen pentru semnarea Acordului de Asociere ... · sociale ale cetăţenilor...

Documents

Transcript of pag. 3 Un nou termen pentru semnarea Acordului de Asociere ... · sociale ale cetăţenilor...