referat.clopotel.ro

Padurea tropicalaPadurea tropicala este o padure caracterizata de vegetatie bogata si temperaturi relativ ridicate si precipitatii tot timpul anului.

Chiar daca se intind pe mai putin de 7% din suprafata Terrei, padurile tropicale reprezinta cele mai diversificate ecosisteme biologice.

Un hectar de padure tropicala poate contine peste 600 de specii de copaci. Chiar mai impresionant este numarul si diversitatea speciilor de animale care numesc padure tropicala casa lor. Dintr-un studiu a reiesit ca in radacina unui singur copac din padurea tropicala s-au gasit mai multe specii de furnici decat in toate Insulele Britanice.

Padurile tropicale joaca deasemenea un rol important in reglarea temperaturii globale prin absorbirea dioxidului de carbon. Plantele in mod natural absorb dioxid de carbon si elimina oxigen prin procesul de fotosinteza, iar padurile tropicale absorb mai mult dioxid decat oricare alt ecosistem de pe pamant. Emisiile globale de dioxid de carbon au crescut cu aproape 30 % in ultimul secol.

Pentru a intra in categoria padurilor tropicale, o padure trebuie sa aiba un baldachin inchis, in care coroanele copacilor se ating, formand o padure umbroasa in interior. In completare, temperatura si precipitatiile trebuie sa fie ridicate si relativ chiar tot timpul anului. Padurile care indeplinesc aceste conditii se gasesc de o parte si de alta a ecuatorului, in America Centrala si de Sud, Asia, Africa si Australia.

In America de Sud, o vasta zona impadurita a Bazinului Amazonian din Brazilia si a tarilor invecinate reprezinta de departe cea mai mare padure tropicala din lume. Inconjoara mai mult de 3.5 milioane km patrati, cam jumatate din intinderea totala a padurii tropicale. Una din cele 2 mai intinse paduri tropicale din Asia este situata de-a lungul Arhipeleagului Malaezian, incluzand insulele Borneo si Sumatra, Peninsula Malaeziana si Republica Filipina, iar cealalalta se regaseste in special in insula Noua Guinee si in Australia nordica. In Africa, majoritatea padurii tropicale este situata de-a lungul coastei Atlanticului si a bazinului raului Congo.

Caracteristicile padurilor tropicale

Temperatura

Padurile tropicale sunt in mod obisnuit calduroase, temperatura anuala fiind de 25 grade Celsius. Ele nu se gasesc unde temperatura este apropiata de 0 grade Celsius deoarece plantele de aici si animalele nu sunt adaptate pentru a face fata frigului. Temperatura intr-o padure tropicala nu depinde doar de distanta de ecuator ci si de altitudine. Odata cu cresterea altitudinii, temperatura noptii scade semnificativ, astfel padurile tropicale tipice nu se gasesc la altitudini mai mici de 1000 m.

Precipitatii

Padurile tropicale pot varia de la 1.8 m cubi pana la 9 m de precipitatii anual. Lucrul care se distinge intr-o adevarata padure tropicala este distributia precipitatilor in timpul unui an- nu sunt anotimpuri secetoase. In mod obisnuit, in fiecare luna, cad mai mult de 100 mm de pricipitatii. Daca o padure tropicala are perioade uscate, ele sunt de obicei scurte si imprevizibile.

Solul

In ciuda varietatii mari, una din caracteristicile padurii tropicale este solul sarac in nutrienti care pot fi absorbiti de radacinile plantelor. Minerale nutritive din soluri sunt spalate de precipitatiile bogate si de temperaturile ridicate de-a lungul sutelor de ani. Pentru a compesa lipsa de nutrienti din soluri

majoritatea copacilor absorb nutrienti pe care ii gasesc si ii pot retine in tesuturile lor. Cand copacii tropicali mor, sunt eliberati nutrienti in sol prin descompunere.

Structura padurilor tropicale

Structura padurilor tropicale este diferita de cea a altor paduri datorita faptului ca are mai multe straturi de vegetatie. Cele 3 staturi de vegetatie sunt stratul superior, stratul din mijloc si stratul inferior. Stratul inferior este format din palmieri, plante ierboase (ca ghimbirul salbatic) si puieti de copaci. Doar 2% din lumina soarelui penetreaza atatea frunze si ramuri de deasupra, asa ca speciile de plante din stratul inferior au dezvoltat caracteristici speciale pentru a face fata nivelului scazut de lumina. Intre stratul inferior si baldachin este unu sau mai multe straturi mijlocii, formate din plante lemnoase, ca arbusti si copaci de inaltime medie.

Stratul superior este reprezentat de baldachin, in care coroanele copacilor formeaza un strat continuu care capteaza majoritatea apei de ploaie si lumina soarelui, incalzind padurea. Inaltimea baldachinului variaza de la regiune la regiune, putand ajunge de la 20 pana la 50 de m.

Plante

Desi contin numeroase specii de plante, padurile tropicale sunt in mod remarcabil uniforme in aspectul general. Majoritate copacilor au trunchiuri inalte si subtiri care nu se ramifica decat aproape de coroana. Scoarta copacilor din padurea tropicala tinde sa fie subtire si neteda, exceptie o fac palmierii.

Din cauza solului sarac in nutrienti, multe plante din aceasta zona, ca familia de palmieri Astrocaryum sciophilum, strang sfaramaturi care cad din alte plante in frunzele lor in forma de cupa. Padurile tropicale cuprind si plante insectivore, care obtin cativa din nutrienti, capturand in frunzele lor animale, in special insecte.

Aici isi are locuinta si cea mai mare floare din lume, rafflesia, in mod obisnuit cunoscuta drept cadavru de crin datorita mirosului sau putred. Ea poate cantari pana la 7 kg, iar petale se pot intinde pana la 1 m.

Padurile tropicale sunt de obicei intesate cu plante cataratoare, ca palmierul rattan, acesta poate ajunge pana la 25 cm in diamentru.

Animale

Aproape 90% din speciile din padurea tropicala sunt insecte din care majoritatea carabusi. Un singur copac din padurea tropicala poate gazdui peste 150 de specii de carabusi. Oamenii de stiinta apreciaza ca in padurile tropicale exista cam 30 de milioane de specii de insecte.

Printre cele mai interesante insecte de aici se regaseste si furnica taietoare de frunze, deoarece in mod remarcabil aceasta isi cultiva singura mancarea. Ea isi taie singura frunza unui anumit tip de planta, dupa care o duce in cuiburile din pamant, unde o fertilizeza cu saliva sa. Acest lucru duce la cresterea unei ciuperci parazitare, pe care furnica o cultiva si se bazeaza pe ea ca unica sursa de mancare.

In 15 km2 de padure triopicala se pot gasi pana la 100 de diferite specii de mamifere. Majoritatea mamiferelor de aici sunt nocturne sau crepusculare si isi petrec restul zilei calduroase dormind. De fapt aproape jumate din mamifere sunt lilieci, restul incluzand gorile, tapiri si porci salbatici.

Lenesul isi petrece majoritatea vietii lui fara aparare, agatandu-se cu susul in jos de ramurile copacilor. Pentru a evita pradatorii, miscarile sale sunt lente, nesesizabile chiar si pentru jaguarii vigilenti.

Interactiunea plante-animale In unele cazuri, speciile de plante si animale sunt atat de dependente unele de altele incat nu pot trai independent. De exemplu, fiecare specie de smochin e dependenta de una sau mai multe specii de viespii de smochin, dar si invers. Fara viespiile care executa anuala sarcina de polenizare, smochinii nu ar fi capabili sa reproduca si ar duce pana la urma la disparitia speciei.

Bastinasii

Majoritatea padurii tropicale este locuita, si a fost pentru sute de ani, de bastinasi, a caror viata depinde de padurea tropicala. Multi bastinasi traiesc in adancimea padurii, in zone, in care, in zilele noastre poti ajunge doar pe calea raurilor. Antropologistii cred ca exista aproximativ 1000 de diferite culture bastinase in padurile tropicale din toata lumea. Printre multe grupuri mici se numara si cei din triburile Yonomamo, Ashaninka, Kayapo din America de Sud, Baka Pygimies din Camerun, Penan si Bentian Dayak din Borneo. Desi fiecare grup bastinas isi are cultura si obieceiurile proprii, toti au o trasatura comuna, dependenta de habitatul padurii tropicale in care traiesc.

referat.clopotel.ro