PA 7.5.1 PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 1 / 51 · 2019-03-04 · 8.7. Tulburări afective sezoniere. 8.8....

PA 7.5.1PROGRAMA ANALITICĂ

RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 1 / 51

Aprobată

la şedinţa Consiliului Rezidențiat șiSecundariat ClinicProces verbal Nr.___ din_________________

Decanul Facultăţii Rezidențiat și secundariatclinicDr.hab.med, prof. universitar- __________V. REVENCO

Aprobată

la şedinţa catedrei Psihiatrie, Narcologie,Psihologie MedicalăProces verbal Nr. 9 din 14 ianuarie 2015

Şef catedră,Dr. hab., prof. Univ. _________ Anatol Nacu

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVAUniversitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Catedra Psihiatrie, Narcologie şi Psihologie medicalăFacultatea Rezidențiat și Secundariat clinic

PROGRAMA ANALITICĂDe instruire postuniversitară prin rezidenţiat la specializarea

(cu rectificări)PSIHIATRIE

Programa a fost rectificată de colectivul de autori:Prof. Univ., A.Nacu, Prof. Univ., M. Revenco, Conf. Univ., I. Nastas,Conf. Univ. I. Coșciug

Chişinău 2015


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 2 / 51

PROGRAMA GENERALĂ ŞI ANALITICĂ DE STUDII ÎN REZIDENŢIAT

la specializarea PSIHIATRIE

Anul I de studii:

1. PROBLEMATICA SĂNĂTĂŢII MINTALE.1.1 Criteriile şi coordonatele sănătăţii mintale1.1.1 Normalitate şi sănătate.1.1.2 Sănătatea ca adaptare.1.1.3 Sănătatea ca medie sau norma.1.1.4. Sănătatea ca proces şi dezvoltare.1.1.5. Sănătatea ca integrare socială.1.1.6. Sănătatea mintală ca valoare.1.2. Boala şi relaţiile sale cu sănătatea mintală.1.2.1. Accepţii ale bolii psihice.1.2.2. Boala şi anormalitate mintală.1.2.3. Boala psihică şi societatea.1.3. Model medical, tradiţional al bolii psihice din perspectiva

noilor modele taxinomice.

2. PSIHOPATOLOGIA COMUNICĂRII.2.1. Consideraţii generale asupra limbajului şi lingvistica psihiatrică.2.2. Psihopatologia comunicării verbale.2.2.1. Tulburări ale limbajului expresiv (dislalii).2.2.2. Tulburări expresivo-impresive ale limbajului (dislogii).2.2.3. Tulburări ale limbajului impresiv (disfazii).2.3. Aspecte psihopatologice ale expresiei grafice.

3. PSIHOPATOLOGIA GÎNDIRII.3.1. Tulburări operaţionale (predominant formal) ale gîndirii.3.2. Tulburări motivoţionale (predominant de conţinut) ale gîndirii.3.2.1 Instanţe psihopatologice ale ideaţiei: idea dominantă, obsedantă,

prevalentă, delirantă.3.2.2. Conţinutul tematic al ideaţiei delirante.3.2.3. Caracteristici ale delirului în principalele entităţii nosografice.

4. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR IMAGINATIV-CREATIVE

4.1. Rolul imaginaţiei în patogeneza tulburărilor psihice.

5. PSIHOPATOLOGIA COMPORTAMENTULUI EXPRESIV ŞI APSIHOMOTRICITĂŢII.

5.1. Tulburările ţinutei vestimentare.5.2. Psihopatologia expresiei mimice.5.3. Ticurile şi pantomimica sub unghi psihopatologic.5.4. Psihopatologia psihomotricităţii.5.4.1. Exacerbarea activităţii motorii.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 3 / 51

5.4.2. Diminuarea şi anularea activităţii motorii.5.5. Desorganizarea conduitei motorii prin leziuni neuronale :

dispraxii.

6 PSIHOPATOLOGIA ACTIVITĂŢII DEORIENTARE ŞI A FUNCŢIEI PROSEXICE.

6.1. Disprosexiile : delimitare clinică şi ierarhizare taxinomică.6.2. Tulburări prosexice în principalele entităţi nosografice.

7. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR MNEZICE.7.1. Tulburări mnezice predominant cantitative : hipermnezii,

hipomnezii, amnezii.7.2. Paramnezii.7.2.1. Tulburări ale sintezei mnezice imediate (pseudomnezii).7.2.2. Tulburări ale rememorării trecutului (allomnezii).7.3. Ipoteze asupra patogeniei dismneziilor.

8. TULBURĂRI ALE DISPOZIŢIEI.8.1. Precizări noţionale şi delimitări conceptuale asupra semnificaţiei

unor noţiuni controversate : afect, afectivitate , disfodistimie,euforie, hipotimie, melancolie.

8.2. Accepţiunile depresiei şi manifestările depresive în clinică.8.3. Manifestările expansive în clinică.8.4. Fenomenologia fobică şi obsesională în clinică.8.5. Anxietatea din perspectiva psihopatologică.8.6. Tulburări dispoziţionale particulare (paratimii): inversiunea afectivă,

ambivalenţa afectivă, indiferenţa afectivă.8.7. Tulburări afective sezoniere.8.8. Particularităţile comportamentului suicidar în funcţie de varianta clinică a

depresiei.8.9. Tratamentul cu timostabilizante al tul lburărilor afective

9. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR VOLIŢIONALE.

9.l. Voinţa ca latură reglatorie a comportamentului şi conştiinţei.9.2 Tulburări ale voinţei „active".9.3. Tulburări ale voinţei „defensive".

10. TULBURĂRI PULSIONALE (MOTIVAŢIONALE).10.1 Tulburări pulsionale auto- şi heteroagresive.10.1.1. Suicidul.10.1.2. Homicidul.10.1.3 Infanticidul.10.2. Tulburări pulsionale sexuale, ale preferinţei sexuale (parafilii).10.2.1. Exhibiţionismul.10.2.2. Pedofilia.10.2.3. Sado-masochismul.10.2.4. Fetişismul.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 4 / 51

10.2.5. Voiyerismul.10.3 Tulburări pulsionale nonsexuale.10.3.1. Piromania (incendierea patologică).10.3.2. Cleptomania.10.3.3. Tricotilomania.10.3.4. Onicofagia.10.3.5. Jocul de noroc patologic.10.4. Tulburări pulsionale sexuale (ale orietării sexuale).10.4. l. Homosexualitatea.10.4.2. Bisexualitatea.10.5. Tulburări ale identităţii sexuale (ale identităţii cu genul).10.5. l Transsexualismul.10.5.2 Transvestitismul.

11. SUICIDOLOGIE ŞI PSIHIATRIE.11.1. Problematica actuală a fenomenului suicidar.11.2 . Factori psihosociologici favorizanţi ai fenomenului suicidar şi substratul neurobiologic al

suicidului.11.3. Supoziţii psihopatogenetice ale suicidului.11.4. Instanţe (forme) aîe fenomenului suicidar.11.5. Caracteristici ale suicidului în funcţie de vîrsta.11.6. Suicidul în principalele boli psihice.11.7. Problematica psihopatologică a homicidului.11.8. Suicidul colectiv.11.9. Aspecte ale responsabilităţii profesionale şi juridice asupra

manifestărilor autolitice.11.10 Măsuri profilactice şi programe terapeutice în combaterea actelor

autolitice.

12. PSIHOPATOLOGIA SENZORIALITĂŢII.12.1. Tulburări estzice în psihopatologia şi medicina clinică.12.2. Iluziile din perspectivă psihopatologică.12.3. Instanţe clinice ale fenomenului halucinator : halucinoze, halucinoide,

halucinaţii funcţionale, halucinaţii psihice, halucinaţii psihosenzoriale.12.4. Modalităţi halucinatorii: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile,

viscerale, kinestezice, transpuse (repercursive).

13. TULBURĂRI LE CONŞTIINŢEI.13.1. Delimitări semantice ale unor noţiuni cu implicaţii clinice :

conştiinţa, conştienta, cunoştinţa.13.2. Tulburări ale orientării allo- şi autopsihice în funcţie de sex şi vârstă.13.3. Depersonalizarea şi derealizarea din perspectiva patologiei conştiinţei.13.4. Tulburări ale conştientei din perspectiva neuropsihologică :

obtuzie, hebetudine, torpor, obnubilare, stupor, sopor, coma.13.5. Tulburări ale conştiinţei din perspectivă psihopatologică:

starea oneiroidă, amentivă, crepusculară, automatismul ambulator.

14. DEONTOLOGE ŞI ETICĂ ÎN PSIHIATRIE CLINICĂ.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 5 / 51

14.1 Aspectul etic şi diagnosticul clinic.14.2 Independenţa profesională şi rigoare etică.14.3 Complianţa terapeutică şi conduită etică.14.4 Informare ştiinţifică, autonomie tehnică (de alegerea metode

terapeutice) şi responsabilitate etică.

Anul II de studii:

14. TULBURĂRI ALE ACTIVITĂŢII HIPNICE PRIN CAUZENONORGANICE (PSIHOPATOGENETICE).

14.1. Dissomnii.14.1.1. Reducerea duratei şi profunzimii somnului ( insomnia nonorganică).14.1.2. Hipersomnia din perspectivă psihopatogenetică.14.2. Parasomnii.14.2.1. Somnabulismul (mersul în somn).14.2.2. Favorul nocturn (teroare nocturnă).14.2.3. Tulburări ale activităţii onirice (coşmarul, anxietatea visului).

15. PSIHOPATOLOGIE EXPERIMENTALĂ ; MODALITĂŢIŞl MIJLOACE DE REALIZARE A „MODELULUI" PSIHOTIC.

15.1. Substanţele halucinogene, onirogene sau delirogene ca mijloc de producere a psihotice.15.1.1. Manifestări psihopatologice determinate de halucinogenele vegetale : mescalina

psilocibina.15.1.2. Manifestări psihopatologice determinate de halucinogenele de sinteza : LSD 25,

ditran, sernyl.15.1.3. Manifestări psihopatologice produse prin droguri.15.1.4. Distorsionarea personalităţii sub acţiunea drogului.

15.1.5. Optimizarea învăţării şi posibilitatea schimbării convingerilor prinprivarea senzorială.

15.2. Privarea afectivă şi socială ca factor psihopatogenetic.15.3. Boala - condiţie de privare parţială, complexă şi cauza posibilă a

unor manifestări psihopatologice.15.4 Boala cronică şi perspectiva privării senzorio-sociale.

16. PSIHIATRIA MODERNĂ ŞI NOILE TAXINOMII NOSOGRAFICE( D S M V Ş I I C D 1 0 ) .

17. SCHIZOFRENIILE ŞI TULBURĂRILE DELIRANTE.

17.1. Schizofrenia: trăsături clinice generale.17.1.1. Schizofrenia hebefrenică.17. l .2. Schizofrenia catatonică.17.1.3. Schizofrenia paranoidă.17.1.4, Schizofrenia nediferenţiata.17.1.5. Schizofrenia simplă.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 6 / 51

17.1.6, Schizofrenia reziduală.17.2. Tulburarea schizotipală.17.3. Tulburări delirante persistente.17.4. Tulburări psihotice acute şi tranzitorii.17.4. l. Tulburarea psihotică acută fără simptorne de schizofrenie.17.4.2. Tulburarea psihotică acută polimorfa cu simptome de schizofrenie.17.4.3. Tulburarea psihotică acută schizofreniformă.

17.5. Tulburarea delirantă indusă.17.6. Tulburarea schizoafectivă.

17.6.1. Tulburarea schizoafectivă expansivă (tip maniacal).17.6.2. Tulburarea schizoafectivă de tip depresiv.17.6.3. Tulburarea schizoafectivă de tip mixt.17. 7. Modificîri neurobiologice şi morfopatologie în shizofrenie.17. 8. Tratamentul contemporan al shizofreniei cu remedii neuroleptece atipice.

18. TULBURĂRILE AFECTIVE.18.1. Tulburări afective expansive.18.1.1. Episodul afectiv expansiv (maniacal).18.1.1.1. Hipomania.18.1.1.2. Mania Iară simptome psihotice.18.1. l .3. Mania cu simptome psihotice.18.2 Tulburări afective bipolare.18.2. l. Tulburarea afectivă bipolară - episodul hipomaniacal.18.2.2. Tulburarea afectivă bipolară - episod maniacal fâră simptome psihotice.18.2.3. Tulburarea afectivă bipolară - episod maniacal cu simptome psihotice.18.2.4. Tulburarea afectivă bipolară - episod depresiv uşor sau mediu.18.2.5. Tulb. af bipolară - episod depresiv sever fără simptome psihotice.18.2.6. Tulb. af. bipolară - episod depresiv sever cu simptome psihotice.18.2.7. Tulburarea afectivă bipolară - episod mixt.18.2.8. Tulburarea afectivă bipolară - episod în remisiune.18.3 Tulburări afective depresive.18.3.1. Episodul afectiv depresiv.18.3.1.1. Episodul depresiv uşor.18.3.1.2. Episodul depresiv mediu.18.3.1.3. Episodul depresiv sever fără simtome psihotice.18.3.1.4. Episodul depresiv sever cu simtome psihotice18.4. Tulburarea depresivă recurentă.18.4.1. Tulburarea depresivă recurentă uşoară.18.4.2. Tulburarea depresivă recurentă medie.18.4.3. Tulb. depr. recurentă severă fără simptome psihotice.18.4.4. Tulb. depr. recurentă severă cu simptome psihotice.18.4.5. Tulburarea depresivă recurentă - în remisiune.

18.5 Tulburări afective persistente.18.5.1. Distimii.18.5.2. Ciclotimia.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 7 / 51

19. TULBURĂRI NEVROTICE Şl SOMATOFORME.l9. l Tulburări fobic-anxioase.

19.1.1. Agorafobia.19.1.2. Fobii sociale.19.1.3. Fobii specifice.19.2. Alte tulburări anxioase.19.2.1. Tulburarea de panică (anxietatea paroxistică epizodică).19.2.2. Tulburarea anxioasă generalizată.19.2. 3. Tulburarea mixtă, anxioasă şi depresivă.19.3 Tulburări obsesiv-compulsive.19.3.1 Cu predominanţa ideaţiei obsesive.19.3.2. Cu predominanţa actelor compulsive (ritualuri obsesive).19.3.3. Tulburarea mixtă (cu ideatic şi acte obsesive).19.4. Reacţii la stres sever şi tulburări de adaptare.19.4.1. Reacţia acută la stres.19.4.2. Tulburarea posttraumatică la stres.19.4.3. Tulburarea de adaptare.19.5. Tulburări disociative (conversive).19.5.1. Amnezia disociativă.19.5.2. Fuga disociativă.19.5.3. Stuporul disociativ.19.5.4. Tulburări de transă şi prosesiune.19.5.5. Tulburări disociative motorii.19.5.6. Convulsii disociative.19.5.7. Anestezia disociativă şi pierderea senzorială.19.5.8. Tulburări disociative mixte.19.5.9. Alte tulburări disociative.

19.5.9.1. Sindromul Ganser.19.5.9.2. Personalitatea multiplă.19.6. Tulburări somatoforme.19.6.1. Tulburarea de somatizarea.19.6.2. Tulburarea somatoformă nediferenţiată.19.6.3. Tulburarea hipocondriacă.19.6.4. Disfuncţia neurovegetativă somatoformă.19.6.5. Tulburarea dureroasă (durerea) persistentă.19.7 Alte tulburări nevrotice.19.7.1. Neurastenia.19.7.2. Sindromul de depersonalizare-dereaîizare.

20. SINDROAME COMPORTAMENTALE ASOCIATE UNORDEREGLĂRI FIZIOLOGICE.

20.1. Tulburări ale instinctului alimentar.20. l. l. Anorexia nervoasă.20. l .2. Anorexia nervoasă atipică.20.1.3. Bulimia nervoasă.20. l .4. Bulimia nervoasă atipică.20.1.5. Hiperorexia psihogenă.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 8 / 51

20.1.6. Voma psihogenă.20.2. Disfuncţn sexuale psihogene.20.2.1. Diminuirea sau anularea dorinţei sexuale.20.2.2. Pierderea libido-ului şi aversiunea sexuală.20.2.3. Diminuirea sau anularea răspunsului sexual.20.2.4. Disfuncţia orgasmică.20.2.5. Ejacularea precoce.20.2.6. Vaginismul psihogen.20.2.7. Dispareunea psihogenă.20.2.8. Hipersexualitatea (pulsiunea sexuală excesivă) - nimfomania,

satiriazisul,20.3. Tulburări mintale şi comportamentale puerperale.20.3.1. Tulburări puerperale uşoare (depresia postpartum).20.3.2. Tulburări puerperale severe (psihoza puerperală).

20.4. Factori psihologici corelaţi cu boli somatice.20.5. Abuz de substanţe care nu produc dependenţa.

21. TULBURĂRI ALE PERSONALITĂŢII ŞI COMPORTAMENTULUI.21.1. Tulburări specifice ale personalităţii.21.1.1. Tulburarea paranoică (paranoidă, fanatică, cverulentă) a personalităţii.21.1.2. Tulburarea schizoidă a personalităţii.21.1.3. Tulburarea disociată (asocială, amorală, sociopată) a personalităţii.21.1.4. Tulburarea emoţional-instabilă (borderline) a personalităţii.21.1.5. Tulburarea histrionică (isterică) a personalităţii.21.1.6. Tulburarea anancastă (obsesiv-compulsivă) a personalităţii.21.1.7. Tulburarea anxioasă (evitantă) a personalităţii,21.1.8. Tulburarea dependentă (defetistă, astenică, pasivă) a personalităţii.21.1.9. Tulburarea narcisistică a personalităţii.21.1.10. Tulburarea excentrică a personalităţii.21.1.11. Tulburarea imatură a personalităţii.21.1.12. Tulburarea pasiv-agresivă a personalităţii.21.2. Modificări persistente ale personalităţii prin cauze psihogene.21.2.1. Tulburarea de personalitate prin stres sever, catastrofic.21.2.2. Tulburarea de personalitate după o boală psihică.21.3. Alte tulburări ale personalităţii şi comportamentului.21.3.1. Agravarea simptomelor existente sau elaborarea de simptome.21.3.2. Producerea intenţionată de simptome sau incapacităţii (tulburări

atificiale sau factice).21.3.3. Simularea.21 4 Violenţa în familie şi rolul ei în dezvoltarea tulburărilor neurotice şi de

personalitate.

22. TULBURĂRI PSIHICE DE SENESCENŢĂ (TULBURĂRI MENTALEORGANICE, INCLUSIV SIMPTOMATICE).

22. l. Tulburări psihice în boala Alzheimer (Demenţa în boala Alzheimer).22.1.1. Tulburări psihice în boala Alzheimer cu debut precoce.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 9 / 51

22. l .2. Tulburări psihice în boaia Alzheimer cu debut tardiv.22.1.3. Tulburări psihice în boala Alzheimer atipică (mixtă).22.2. Tulburări psihice prin boala cerebrală vasculară demenţa vasculară).22.2. l. Tulburări psihice prin boala cerbrală vasculară cu debut acut.22.2.2. Tulburări psihice prin boala vasculară cu infarcte multiple.22.2.3. Tulburări psihice prin boala vasculară mixtă, corticală ţi subcorticală.22.3. Tulburări psihice prin boli neurologice (demenţa în boli clasificate

în altă parte).22.3.1. Tulburări psihice în boala Pick.22.3.2. Tulburări psihice în boala Creutzfeld-Jacob.22.3.3. Tulburări psihice în boala Huntington.22.3.4. Tulburări psihice în boala Parkinson.22.3.5. Tulburări psihice în boala imunodeficienţei umane.

22.4. Sindromul amnezic organic (nederminat de alcool sau droguri).22.5. Delirium (neindus de alcool sau droguri).22.6. Alte tulburări psihice prin disfuncţii cerebrale sau boli somatice.

22.6.1. Halucinoza organică.22.6.2. Tulburarea catatonică organică.22.6.3. Tulburarea delirantă (scizofreniformă) organică.22.6.4. Tulburarea afectivă organică.22.6.5. Tulburarea anxioasă organică.22.6.6. Tulburarea disociativă organică.22.6.7. Tulburarea labil-emoţională (astenică) organică.22.6.8. Tulburarea cognitivă uşoară organică.22.7 Tulburări ale personalităţii şi comportamentului prin boli, leziuni sau

disfuncţii cerebrale.22.7.1. Tulburarea organică a personalităţii.22.7.2. Sindromul postencefalitic.22.7.3. Sindromul postcomoţional.

23. TULBURĂRI PSIHICE PRIN CONSUM DE SUBSTANŢEPSIHOACTIVE (ALCOOLOMANIE ŞI TOXICOMANII).

23.1. Tulburări psihice prin consum excesiv de alcool.23.1.1. Intoxicaţia acută.23.1.2. Utilizarea excesivă şi nocivă.23.1.3. Sindromul de dependenţa.23.1.4. Sindromul de sevraj.23.1.5. Sindromul de sevraj cu delir acut (delirium tremens).23. l .6. Tulburarea psihotică (halucinoză alcoolică).23.1.7. Sindromul amnezic.23. l .8. Demenţa asociată cu alcoolomanie sau toxicomanie (Tulburarea psihotică

reziduală cu debut tardiv).23.2. Tulburări psihice prin consum de opiacee.23.3. Tulburări psihice prin consum de cannabice.23.4. Tulburări psihice prin consum de sedative şi hipnotice.23.5. Tulburări psihice prin consum de cocaină.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 10 / 51

23.6. Tulburări psihice prin consum de psihostimulante.23.7. Tulburări psihice prin consum de halucinogene.23.8. Tulburări psihice prin utilizrea tutunului.23.9. Tulburări psihice prin utilizarea combinată de droguri.23.10. Tratamentul diferitor farmacodependenţe în perioada de remisie.Tratamentul de substituție

Anul III de studii:

25. BOALA PSIHICĂ, INFRACŢIONALITATE ŞIRESPONSABILITATE JURIDICĂ.

25.1 Boala psihică, spitalizare, criterii şi modalităţi de internare.25.2. Conştiinţa bolii şi stabilirea descernămmtului.25.3. Responsabilitatea juridică şi boala psihică.25.4 Competenţa şi responsabilitate profesională. Malpraxis.

26. TERAPEUTICA PSIHIATRICĂ.26. l. Aprobarea psihofarmacologică.26.1.1. Principalele clase de substanţe psihotrope.26.1.2. Principii ale terapiei psihofarmacologice.26.1.3. Aspecte particulare ale terapiei psihofarmacologice în funcţie de

vîrstă pacientului şi condiţia somatică.26.l.4. Aspecte specificde ale terapiei psihofamacologice în principalele

entităţi nosografice.26.1.5. Terapia „de întreţinere" - o axiomă modernă a tratamentulu psihofarmacologic.26.1.6. Posibilităţi profilactice ale tratamentului psihofarmacologic.26. l .7. Abordarea psihofarmacologică şi complianţa terapeutică.26.2. Abordarea psihoterapeutică.

26.2.1.Izvoare teoretice şi modele operaţionale în psihoterapie.26.2.2.Evantajul metodelor psihoterapeutice : de la psihoterapie

psihoanalitică la psihoterpia comportamentală.26.2.3. Factori comuni (nespecifîci) în psihoterapie.26.2.4. Orientări terapeutice în diferite şi tulburări psihice.26.2.5. Selecţia pacienţilor pentru psihoterapie.26.2.6. Psihoterapii individuale.26.2.6. l .Psihoterapie psihoanalitică.26.2.6.1.1. Semnificaţia simptomului din perspectivă psihanalitică.26.2.6.1.2. Relaţii transferenţiale în psihanaliză.26.2.6.1.3. Indicaţii şi contraindicaţii în psihanaliză.26.2.6.2.Terapia cognitivă.26.2.6.2. l. Cogniţie - element primar şi central al terapiei cognitive.26.2.6.2.2. Structura terapiei cognitive şi procesul terapeutic.26.2.6.2.3. Combinarea terapiei cognitive cu medicaţia antidepresivă.26.2.6.3.Terapia comportamentistă.26.2.6.3.1. Tehnici ale terapiei comportamentiste.26.2.6.3.2. Indicaţii ale terapiei comportamentiste.26.2.6.3.3. Combinarea terapiei comportamentiste cu terapia cognitivă -

terapia cognitiv-comportamentală.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 11 / 51

26 2 6 4 Psihoterania de scurtă durată (abreviată) si intervenţia în crize.26.2.6.5.Terapiile prin sugestie şi hipnoză.26.2.6.6.Terapiile prin relaxare.26.2.6.7.Psihoterapiile umaniste, experienţiale şi existenţiale.26.2.6.8.Psihoterapii familiale.26.2.6.9.Psihoterapia maritală şi de cuplu.26.2.7. Psihoterapii în grup.26.2.7.1.Istoria şi evoluţia psihoterpiei în grup,26.2.7.2.Organizarea grupului terapeutic.26.2.7.3.Cornpoziţia, structura şi funcţionarea grupului terapeutic.26.2.7.4.Grupul ca factorul terapeutic.26.2.7.5.Psihoterapia combinată : individuală şi de grup.26.2.8. Psihodrama.26.2.8.1.Elemente specifice ale terapiei prin psihodramă.26.2.8.2.RoluriIe în psihodramă.26.2.8.3.Grupul psihodramatic şi dinamica de grup.26.2.9. Eficacitatea reală şi aparenţă a psihoterapiilor.26.2.9. l .Remisiune spontană în timpul unei psihoterapii.26.2.9.2.Problema agravării pacientului în psihoterapie.26.2.9.3.Asupra efcienţei comparative a psihopatiilor.26.2.9.4.Factori ai eficacităţii psihoterapie!.26.2.9.5.Asupra posibilităţilor actuale de evaluare a psihoterapiei.

TABEL PE ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRUSPECIALITATEA PSHIATRIE

1. DEPRINDEREA ABILITĂŢILOR NECESARE VIITORULUIMEDIC PSIHIATRUÎN CADRUL ACTIVITATE LA CAMERA DEGARDĂ A SPITALILUI DE PSIHIATRIE.

1.2. Anamneză bolnavului ce se prezintă la camera de gardă . Stabilireaprimei relaţii medic psihiatru-pazient.

1 . 1 . 1 . Atitudinea psihiatrului în relaţiile cu bolnavul adus impotriv voinţei salede către familie, prieteni, colegi, poliţie.

1 . 1 . 1 . 1 Evaluarea rapidă a comportamentului şi activităţiipsihomotoriia bolnavului.

1.1.1.2 Contărirea posibilităţilor de stabilire a unui contact verbal cu pacientul careexprimă severe perturbări psihice.

1.1.1.3. Anamneză persoanelor care însoţesc bolnavul la camera de gardă.1.1.1.4. Aprecierea oportunităţii internării forţate a bolnavului psihiatric.1.1.2. Atitudinea psihiatrului în relaţie cu pacientul care se prezintă din

proprie iniţiativa la camera de gardă a spitalului de psihiatrie.1. l .2. 1. Anamneză pacientului care solicită îngrijire psihiatrică,

durata interviului.1.1.2.2. Verificarea documentelor necesare pentru internare : acte de identitate,

bilet de trimitere etc.1.1.2.3. Anamneză rudelor, aparţinătorilor care însoţesc bolnavul.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 12 / 51

1.2 Cunoaşterea principalelor urgenţe psihiatrice. Abordarea terapeuticăa acestora la camera de gardă.

1.3 Examenul clinic general şi aprecierea stării somatice a pacientuluila camera de gardă.

1.4 Consemnarea în foaia de observaţie a dtelor anamnestice şi a elementelorrelevante din inventarul simptomatir psihir şi somatic.

1.5 Orientarea pacientului către secţia de psihiatrie.l .6 Echipa terapeutică la camera de gardă a spitalului de psihiatrie.

Cunoaştrea atribuţiilor ce revin fiecărui membru al echipei de gardă.Relaţiile medicului cu personalul auxiliar.

2. REPERE ALE ACTIVITĂŢII VIITORULUI MEDIC PSIHIATRU PE SECŢIADE PSIHIATRIA.

2.1 Medicul psihiatru în relaţiile cu pacienţii psihiatrici, personalitateamedicului, atitudini, tip de comportament - trăsături ce influenţeazădecisiv relaţia medic-pacient

2.2 Modele de relaţie medic-pacient. Trăsături specifice relaţiei psihiatru-bolnav psihic. Crearea unei atmosfere de confidenţialitate şi încredereîn relaţii cu pacientul.

2.2. l. Transfer şi contransfer în relaţia medic-bolnav.2.3. Generalităţi privind interviul medical. Aspecte particulare privind interviul

psihiatric.2.3.1. Funcţiile interviului medical (determinarea naturii problemelor, stabilirea

şi menţionarea unei relaţii terapeutice, comunicarea informaţiei şi stablireaunui plan terapeutic.

2.3.2. Interviul psihiatric versus interviului medico-chirurgical. Asemnări şideosebiri.

2.3.3. Parcurgerea etapelor interviului psihiatric.

2.3.3.1 Începerea interviului.2.3.3.2. Întrebări introductive.2.3.3.3. Interviul propriu-zis. Tehnici specifice de interviu (întrebări „deschise"

versus întrebări „închise", reflecţia ; facilitatea dialogului; tăcerea;confruntările; cHarificările; interpretările etc.).

2.3.4. Adaptarea interviului la situaţia clinică a pacientului.2.3.4.1. Interviul pacientului psihotic.2.3.4.2. Interviul pacientului nevrotic.2.3.4.3. Interviul pacientului cu tulburări de personalitate.2.3.4.4. Interviul pacientului cu tulburări de invalidare cognitivă.2.3.4.5. Interviul pacientului suicidar.2.3.4.6. Interviul pacientului alcoolic şi toxicoman.2.3.4.7. Interviul pacientului psihosomatic.2.4. Consemnarea datelor obţinute în urma unui prim interviu psihiatric.

Efectuarea foii de observaţie a pacientul psihiatric.2.4.1. Precizarea principalelor motive de internare, aşa cum sunt relatate de

către bolnav.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 13 / 51

2.4.2. Date privind antecedentele heredocolaterale şi patologice personale alepacientului, atît psihiatrce cît şi somatice.

2.4.3. Date privind statului social şi familial al pacientului: starea civilă, studiileocupaţia, hobbyuri, preferinţe, obiceiuri nocive (cu specificarea expresăeventualelor toxicomanii), modalităţi de relaxare şi petrcere a timpului liber,condiţii de viata.

2.4.4. Istoricul actual şi îndepărtat al afecţiunii psihiatrice.Consemnarea internărilor anterioare şi a tratamentului urmat.

2.4.5. Examenul clinic general pe aparate şi sisteme al pacientului psihiatric.2.4.6. Examenul psihiatric. Consemnarea stării mentale prezente în momentul

examinării. Inventarul simptomatic.2.4.7. Recomandări pentru investigaţii paraclinice uzuale şi investigaţii relevante

pentru afecţiunea psihiatrică (EEG. explorări imagistice, examen LCR,examen psihologic etc.

2.4.8. Elaborarea strategiei terapeutice : tratamente psihofaramacologice,psihoterapeutice adecvate cazului respectiv.

2.5. Urmărirea pacientului psihiatric în evoluţie, interviurile psihiatrice ulterioare.Evaluarea prognosticului de scurtă şi de lungă durată. Informarea familieiprivind evoluţia pacientului şi schimbarea unor strategii terapeutice de lungădurată.

2.6. Tratamentul psihofarmacologic. însuşirea de către viitorul medic psihiatrua unor abilităţi practice privind instituirea unei scheme terapeutice adecvate cazului clinic.

2.7. Tratamentul psihoterapeutic. însuşirea de către viitorul medic psihiatru aunor tehnici moderne de psihoterapie (terapii cognitiv-comportamentale,psihoterapie scurtă şi intervenţia în criză, terapie de grup, terapie familială).

2.8. Evaluarea stării psihice a pacientului şi asumare deciziei de externarea.Completarea epicrizei şi a documentelor de externare. Recomandări terapeutice.

2.8. l. Aprecierea necesităţii instituirii tratamentului medicamentos de întreţinere.2.8.2. Schiţarea unui protocol psiho- şi socioterapic pe care pacientul să-l urmeze după

externare.2.8.3. Stabilirea unei modalităţi de legătură prin care medicul psihiatru să aibă

posibilitatea de a contacta pacientul externat şi de a urmări în timp evoluţiaacestuia (scrisori, apeluri telefonice).

2.8.4. Contactarea de către medicul psihiatru din spitalechipei terapeutice carepreia asistenţa bolnavului psihiatric în ambulatoriu. Colaborarea cu mediciide specialitate di cadrul LSM-urilor, policlinicilor, dispensarelor.

3. însuşirea de către viitorul medic psihiatru a unor metodologii de cercetareştiiţifică.

3.1. Proiectarea unor studii clinice, anliza şi interpretarea rezultatelor acestora.3.2. Analiză critică a unui articol de specialitate.3.3. Redactarea unui articol de specialitate.

3.4. însuşirea de către viitorul medic psihiatru a metodologiei de expertiză medico-legală psihiatrică.

3.5. Implicarea viitorului medic psihiatru în programe de profilaxie şi igienă mintală.

TEMATICA PENTRU PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

1. Tulburări ale dezvoltării psihice.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 14 / 51

1 . ÎNTÎRZIERI ÎN DEZVOLTAREA PSIHICĂ.1 . 1 . Întîrzierea psihică uşoară.1.2. Întârzierea psihică medie.1.3. Întârzierea psihică severă.1 .4. Întîrzierea psihică profundă.

2. TULBURĂRI SPECIFICE ALE VORBIRII ŞI LIMBAJULUI.

3. TULBURĂRI SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALE ABILITĂŢILOR ŞCOLARE.3. 1 Tulburarea specifică a citirii (Dislexia de dezvoltare).3.2 Tulburarea specifică a silabisirii.3.3 Tulburarea specifică a abilităţii aritmetice (Acalculia de dezvoltare).

4. TULBURAREA SPECIFICĂ DE DEZVOLTARE A FUNCŢIEI MOTORII

4. TULBURĂRI INVADANTE (PERVAZIVE ALE DEZVOLTĂRII).4.1. Autizmul infantil.4.2. Autismul atipic.4.3. Sindromul Aett.4.4. Tulburarea hiperchinetică.4.5. Sindromul Asperger.

5. TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ŞI EMOŢIONALE,5.1 Tulburări de conduită.5.2 Tulburări emoţionale şi de conduită.5.3 Tulburări emoţionale cu debut specific.5.4 Tulburări ale funcţionării sociale.5.5 Tulburări aleticărilor.

6. ALTE TULBURĂRI EMOŢIONALE ŞI DE COMPORTAMENT.6.1. Enuresis psihogen.6.2. Encopresis psihogen.6.3. Tulburări de alimentaţie a sugarului.6.4. Pica sugarului şi copilului.

TABEL DE ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRU PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

1 . EVALUAREA DEZVOLTĂRII NORMALE ŞI PATOLOGICE ACOPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI.

1 . 1 . Dezvotarea motorie.1.2. Dezvotarea psihoafectivă.1.3. Dezvoltarea limbajului.

2. EXAMENUL PSIHIC ŞI NEUROLOGIC AL COPILULUI ŞIADOLESCENTULUI. RECUNOAŞTEREA SIMPTOMELOR,


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 15 / 51

SINDROMELOR ŞI AFECŢIUNILOR PSIHICE ŞI NEUROLOGICELA COPII ŞI ADOLESCENŢI.

3. STABILIREA CONTACTULUI CU FAMILIA COPILULUI SAUADOLESCENTULUI CU TULBURĂRI NEUROPSIHICE.

3.1. Însuşirea unor abilităţii de evaluare şi consiliere familială.

4. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA MEDICAMENTELOR ŞIMETODELOR SPECIFICE DE TRATAMENT ALE AFECŢIUNILORNEUROLOGICE ŞI PSIHICE ÎN PEDOPSIHIATRIE.

5. EXAMENUL EEG LA COPIL ŞI ADOLESCENT : INDICAŢII ŞIINTERPRETARE.

6. EXAMENUL PSIHOLOGIC LA COPIL ŞI ADOLESCENT :DESCRIEREA UNOR TEHNICI MAI FRECVENT UTILIZATĂ,INDICAŢII, POSIBILITĂŢI ŞI LIMITE.

7. TRATAMENTUL URGENŢELOR NEUROPSIHICE LA COPILŞI ADOLESCENT.

8. SUPRAVEGHEREA TRATAMENTULUI DE ÎNTREŢINERE ALTULBURĂRILOR NEUROPSIHICE LA COPIL ŞI ADOLESCENT.

9. DIAGNOSTICAREA ŞI CODIFICAREA TULBURĂRILORNEUROPSIHICE LA COPIL ŞI ADOLESCENT ICD-10.

TEMATICA DE PSIHOLOGIE

1 . OBIECTIVE, DOMENII ŞI DIRECŢII ALE PSIHOLOGIEICONTEMPORANE.

1 . 1 . Psihologia ca ramură a antropologiei.1.2. Relaţiile psihologiei cu filosofîa, pedagogia şi medicina.1.3. Domenii aplicative ale psihologiei.1.4. Medicina - domeniu privilegiat de aplicare a psihologiei.

2. CARACTERUL TRADIŢIONAL AL RELAŢIILOR DINTREPSIHOLOGIA ŞI MEDICINA.

2. 1 Domenii medicale de aplicare a psihologiei: psihologia medicală,psihologia clinică, psihopatologia, psihiatria, psihosomatica,psihoterapia şi psihofarmacologia. Sfera şi conţinutul domeniipsihomedicale.

3. PSIHOLOGIA GENETICĂ.3. l. Dinamica dezvoltării psihizmului şi particularităţile psihologice

ale vîrstei cronologice.3.2. Factori ai dezvoltării psihice.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 16 / 51

3.2.1. Concepţii privind natura procesului dezvoltării psihice.3.2.2. Rolul factorilor genetici; rolul factorilor ambientali.

4. ETAPELE DEZVOLTĂRII PSIHICE.4.1. Concepţii asupra caracterului stadial al dezvoltării psihice; copilăria

şi etapele dezvoltării psihice.4.2. Particularităţi ale dezvoltării psihice a copilului născut prematur.4.3. Caracteristici psihice ale preadolescentei şi adolescenţei.4.4. Maturitatea.4.5. Vîrsta a IlI-a.4.6. Perioade critice ale dezvoltării psihice.

5. PROCESELE PSIHICE SENZORIALE (DE PERLUCRARE A INFORMAŢIEI).5.1. Senzaţiile.5.1.1. Caracterizare generală.5.1.2. Modalităţi senzoriale.5.1.3. Legi generale ale sensibilităţii.5.2. Percepţiile ca procese ţi imagini primare, obiectuale.5.2.1. Forme complexe ale percepţiilor.5.3. Iluziile şi halucinaţiile.5.4. Modalităţi ale destructurării funcţiilor perceptive.

6. REPREZENTĂRILE CA PROCESE ŞI IMAGINI MENTALESECUNDARE.

6.1. Privarea senzorială - mijloc experimental de perturbare a integrării perceptuale.6.2. Intoxicaţia psihodelica (psihodisleptica) si realizarea clinică a “modelului

psihotic".

7. PROCESELE MNEZICE.7.1. Memorare şi întipărire.7.2. Recunoaştere şi reproducere.7.3. Modalităţi mnezice.

7.3.1. Memorie senzorială (imediată).7.3.2. Memorie primară şi secundară.

7.4. Factori ai optimizării memoriei.7.5. Principalele modalităţi ale destructurării proceselor mnezice.7.5. l. Amnezii, hipomnezii, paramnezii.7.5.2. Hipermnezia.7.6. Problema memorării (învăţării) în timpul somnului (hipnopedia)

8. GÎNDIREA ŞI INTELEGENTA.8. l. Gîndirea - proces central al vieţii psihice.8.2. Modalităţi operatorii ale gmdirii.8.3. Formarea noţiunilor şi conceptelor.8.4. înţelegere, învăţare, creativitate.8.5. Intelegenţa şi deficienţa cognitiva.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 17 / 51

8.6. Modalităţi şi sisteme ideative din perspectiva destructurăriicognitive.

8.6.1. Idei dominante, obsedante, delirante.

9. COMUNICARE ŞI LIMBAJ.9.1. Lexic, limbă şi limbaj.9.2. Limbaj intern, limbaj verbal, limbaj scris.9.3. Funcţiile limbajului.9.4. Limbajul impresiv şi disfaziile.9.5. Limbajul expresiv şi dislaliile.9.6. Tulburări ale desmnări semnificatului.9.7. Psiholingvistică.

10. IMAGINAŢIA ŞI PROCESELE IMAGISTICE.10.1. Formele imaginaţiei.10.2. Imaginaţie şi creativitate.10.3. Rolul imaginarului în psihopatogeneză.10.4. Modificări (clinice şi experimentale) ale potenţialului imaginativ10.5. Minciună, mitomanie, simulaţie, disimulaţie.

1 1 . COMPORTAMENTUL EXPRESIV ŞI ACTIVITATEA,11.1. Mimica, pantomimica, psihomotricitate.11.2 Vestimentaţie şi comportament.11.3. Structura psihologică şi formele activităţii.11.4. Psihomotricitatea în condiţiile bolii.11.5. Privarea motorie şi dezorganizarea conduitelor motorii.

12. DISPOZIŢIA ŞI PROCESELE AFECTIVE.12.1 Dispoziţie şi afectivitate.12.2 Clasificarea proceselor afective.12.3 Disoziţie şi motivaţie.12.4 Polaritatea stărilor dispoziţionale.12.5 Eutimie, depresie, euforie.

12.6 Mecanisme neuropsihice şi biochimice ale stărilor şi tulburărilordispoziţiei.

12.7. Privarea afectivă şi consecinţele sale psihopatologice.

13. PROCESELE VOLITIONALE.13.1. Structura şi fazele actelor voliţionale.13.2. Forţa voliţională şi reglarea comportamentală.13.3. Calităţile voinţei.13.4. Psihopatologia proceselor voliţionale.

14. FUNCŢIA PROSEXICA.14.l. Vogilitate, orientare, atenţie.14.2. Formule şi calităţile atenţiei.14.3. Disprosexii.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 18 / 51

14.4. Mecanizme neurofiziolgice ale atenţiei şi patogeniei diprosexiilor.

15. CONŞTIINŢA CA EXPRESIE A SISTEMULUI PSIHIC UMAN.15.1. Conştiinţa, conştienta, vogilitate.15.2. Funcţiile conştiinţei.15.3. Persoana în faţă distructurărilor conştiinţei.15.4. Disoluţia conştiinţei şi dezorientarea allo- şi autopsihică.15.5. Conştient şi inconştient.15.6 Analiză psihizmului în dimensiune verticală.

16. SISTEMUL PERSONALITĂŢII UMANE.16.1. Ins, persoană, personalitate.16.2. Structura personalităţii: aptitudini, temperament, caracter.16.3. Teoriile personalităţii.16.4. Tipologii personologice.16.5. Distructurarea personalităţii.16.6. Derealizare, depersonalizare.

ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRU PSIHOLOGIE

CONTRIBUŢIA EXAMENULUI PSIHOLOGIC LA EVALUAREAPACIENTULUI PSIHIC. POSIBILITĂŢI ŞI LIMITE DE UTILIZAREA TESTELOR PSIHOLOGICE ÎN PSIHIATRIE.

TEHNICI DE EXPLORARE A PERSONALITĂŢII. UTILITATE ÎNPSIHIATRIE. DESCRIEREA UNORA DINTRE CELE MAIRĂSPÎNDITE TEHNICI.

2. l. Metode obiective de ivestigaţie a personalităţilor.2.1.1. Inventarul de personalitate multifazic (Minnesota Multiphas Personality

Invetory) MMPI. Descriere.2.2. Metode proiective de investigarea personalităţii.2.2.1. Tehnica Rorschach. Actualitate şi validitate.2.2.2. Tehnica apercepţiei tematice (Thematic Apperception Test), TAT.

Actualitate şi validitate.2.2.3. Tehnica asociativ-verbală. Descriere. Actualitate şi validitate.2.3. Condiţii clinice si situaţii care impun utilizarea tehnicilor proiective

în psihiatrie.2.3.1. Tehnicile proiective deinvestigare a personalităţii în psihoza

discordantă cu simptomatologie negativă.2.3.2. Informaţiile pe care le aduc în cazul pacienţilor cu tulburări de personalitate.2.3.3. Informaţiile pe care le aduc în cazul pacienţilor simulanţi.2.3.4. Importanţa tehnicilor proiective de personalitate în cazul pacienţilor

de tulburări sexuale.2.3.5. Informaţiile pe care le aduc în cazul pacienţilor suicidari.2.3.6. Informaţiile pe care le aduc în cazul pacienţilor toxicomani.

3. NECESITATEA STABILIRII GRADULUI DE DETERIORARECOGNITIVĂ A PACIENŢILOR PSIHIATRICI.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 19 / 51

3. l. Teste de intelegenţa la adulţi. Wechsler Adult ItelligenceSeatle (WAIS). Operaţionalitate şi validitate.

3.2. Evaluarea neuropsihologică a adulţilor.3.2.1. Explorarea capacităţii de raţionare, a formării de concepte,

a rezolvării de probleme.3.2.2. Testele de memorie. Valoare şi limite în psihiatrie.3.2.3. Descrierea unor teste de apriciere a orientării.3.2.4. Teste de apreciere a abilităţilor perceptive şi perceptiv-motorii.

3.2.5. Teste de apreciere a funcţiilor limbajului.3.2.6. Teste de atenţie şi concentrare atenţiei.

4. OPERAŢIONALITATEA SCALELOR DE EVALUARE ÎN PSIHIATRIE.4. l. Scalele de evaluare a depresiei.4.1.1. Scala de evidenţiere şi măsura a intesităţii depresiei Hamilton.

Validitate şi reabilitate.4.1.2. Scala Zung de auto-evaluare a depresiei.4.2. Scalele de evaluare a anxietăţii.4.2.1. Scala de anxietate Hamilton.

5. UTILITATEA EXAMENULUI PSIHOLOGIC ÎN EXPERTIZA PSIHIATRICĂ.

M O D U L E L E C O N E X E:

TEMATICA PENTRU NEUROLOGIE

1. PRINCIPALELE SINDROAME NEUROLOGICE.1 . 1 . Sindroame motorii.1.2. Sindroamele extrpiramidale.1.3. Sindroameîe ataxice.1.4. Sindroame senzitive.1.5. Sindroame medulare.1.6. Sindroamele de trunchi cerebral.1.7. Sindroamele diencefalice.1.8. Sindroame corticale.1.9. Sindromul de hipertensiune intracraniană.1 . 10. Principalele manifestării psihice în sindroamele cerebrale.

2. NEUROINFECŢII.2.1. Definiţie şi clasificare.2.2. Polioencefalitele.

2.3. Leucoencefalite.2.4. Panencefalite (encefalită de căpuşă, encefalită ecvină de est şi de vest).


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 20 / 51

2.5. Neuroinfecţiî cu localizare pe sistemul nervos periferic şi meninge.2.6. Encefalite cu virus lent.2.7. Neuroinfecţii prin spirochete : neurosufîlisul. Forme clinice. Modificări paraclinice.

3. PATOLOGIA EXTRAPIRAMIDALĂ.4. BOLI DEGENERATIVE ŞI ERIDITARE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAI5. BOLI GENERATIVE ALE NEURONULUI MOTOR.6. PATOLOGIA NERVILOR CRANIENI.7. NEUROPATII PERIFERICE.8. POLINEUROPATII.9. PATOLOGIA VASCULARĂ A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL.10. REVĂRSATE SANGUINE INTRACRANIENE (HEMATOME).1 1 . PROCESE EXPANSIVE INTRACRANIENE (TUMORI CEREBRALE).12. COMELE.13. EPILEPSIILE ŞI ACCESELE CONVULSIVE.

13.1 Definiţie. Precizare de termeni.13.2 Clasificare conform OMG.13.3 Etiologie.13.4 Tablou clinic.13.5 Starea de rău epileptic.13.6 Tulburări psihice în epilepsie.13.7 Investigaţii paraclinice.

13.7.1. Aspectul EEG în epilepsii. Valoarea şi limitele EEG în diagnosticul epilepsiilor.13.7.2. Aspecte imagistice în epilepsii.13.7.3. Investigaţii psihologice în epilepsii.

13.8. Diagnosticul diferenţial al crizelor epileptice.13.9. Tratament.13.10. Evoluţie şi prognostic.

TABEL DE ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRU NEUROLOGIE

1 . EXAMENUL CLINIC NEUROLOGIC.

2. EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN NEUROLOGIA.

TEMATICA PENTRU MEDICINA INTERNA

1 . BRONHOPNEUMONIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC).2. ASTMUL BRONŞIC.3. PNEUMONII BACTERIENE (PNEUMOCOCICĂ, STAFILOCOCICĂ,

CU GERMENI GRAM-NEGATIVI).4. PNEUMONII VIROTICE (ATIPICE).


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 21 / 51

5. TBC PULMONAR SECUNDAR.6. CANCERUL BRONHO-PULMONAR PRIMITIV.7. PLEUREZIILE SEROFIBRINOASE.8. CARDIOPATIILE ISCHEMICE.9. INFARCTUL MIOCARDIC ACUJ (IMA).10. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENŢIALĂ (HTAE).11. ARITMII CARDIACE.

12. SINCOPA.13. VALVULOPATII.14. ENDOCARDITA INFECŢIOASĂ.15. INSUFICIENŢA CARDIACA (IC).16. ULCERUL GÂSTRDUODENAL.17. CANCERUL GASTRIC.18. COLITĂ ULCEROASĂ.19. COLONUL IRITABIL.20. GLOMERULUNEFRITELE (NEFROPATIILE GLOMERULARE).21. NEFROPATIILE INFECTIOASE.22. LITIAZA RENALĂ.23. INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ.24. HEPATITELE ACUTE VIRALE.25. HEPATITELE CRONICE TOXICE.26. CIROZA HEPATICĂ.27. LITIAZA BILIARĂ.28. DIABETUL ZAHARAT.

TABELA DE ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRU

MEDICINA INTERNĂ

1 . EXAMENUL CLINIC GENERAL.

2. INTERPRETAREA EXPLORĂRILOR PARCLINICE.

TEMATICA PENTRU ENDOCRINOLOGIE

1. PATOLOGIA HlPOFIZEI.2. PATOLOGIA TIROIDIANĂ.3. PATOLOGIA PARATIROIDELOR.4. PATOLOGIA CORTICOSUPRARENALEI.5. SEXUALIZAREA NORMALĂ.6.INSUFICIENŢA GONADICĂ.7. SINDROMUL HIPERESTRGENIC.8. OVARUL POLICfflSTIC VIRILEANT.9. GINECOMASTIA. CAUZE ŞI TRATAMENT.10. INTERSEXUALITATEA ŞI TULBURĂRILE IDENTITĂŢII SEXUALE APARENT

PSIHOGENE - ASPECTE INTERDISCIPLINARE, ETICE ŞI TERAPEUTICE.11. PANCREASUL ENDOCRIN.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 22 / 51

12. OBEZITATEA.13. OSTEOPOROZA ENDOCRINĂ.14. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ DE ORIGINE ENDOCRINĂ.15. TULBURĂRILE DE DINAMICA SEXUALĂ.16. NEUROENDOCRINOLOGIE.

16. 1. Sistemul hipotalamo-hipofizar.16.2. Neurohormonii.16.3. Sistemul neuroendocrin difuz cerebral şi periferic.16.4. Bariera hematn-encefalică pentru hormonii.

TABELA DE ACTIVITĂŢI PRACTICEPENTRU ENDOCRINOLOGIE

l. EXAMENUL CLINIC ÎN ENDOCRINOPATII.

2. INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN ENDOCRINOPATII

TEMATICA PENTRU MANAGEMENT SANITAR

1 . INDRODUCERE ÎN MANGMENTUL SANITAR.

2. MANAGMENTUL ORGANIZAŢIILOR.

3. MANAGMENTUL RESURSELOR UMANE.

4. PROGRAME DE SĂNĂTATE.

4.l. Programa în domeniul sănătăţii mintale.

5. SERVICII DE SĂNĂTATE.5. l. Tendinţele de evoluţie a serviciilor de sănătate mintală.5.2. Reforma serviciilor de sănătate din Moldova.

TEMATICA PENTRU FARMACOLOGIE CLINICĂ

1. Aspectele farmacologice (particularităţile farmacocineticii şi farmacodinamiei, regimului dedizare, utilizare, criteriile de eficacitate şi inofensivitate) ale neurolepticilor, tranchilizantelor,sedativelor, sărurilor de litiu.

2. Asectele farmacologice (particularităţile farmacocineticii şi farmacodinamiei, regimului dedozare, utilizare, criteriile de eficacitate şi inofensivitate) ale antidepresivelor, excitantelorSNC, nootropelor, tonizantelor, adaptogenelor, analepticelor.

3. Farmacologia clinică a analgeticelor şi alcoolului etilic.4. Farmacologia clinică (particularităţile farmacocineticii şi farmacodinamiei, regimului de

dozare, utilizare, criteriile de eficacitate şi inofensivitate) ale hipnoticelor,


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 23 / 51

anticonvulsivantelor simptomatice, antiepilepticelor, antiparkinsonienelor şi antispasticelormusculaturii striate.

5. Principiile utilizării raţionale ale remediilor cardiovasculare în practica medicului psihiatru.6. Farmacologia clinică a preparatelor vegetotrope utilizate în practica medicului psihiatru.

TEMATICA PENTRU ANESTEZIE-REANIMARE

1 . Insuficienţa pulmonara acută. Mecani-sme fiziopatolooice. Diagnosticul. Observareadinamica si terapia intensiva a pneumoniei masive, sindromul bronno-obstructiv,edemului pulmonar, sindromului de destresa respiratoare, trombo-emboliei artereipulmonare, etc. Oxigenoterapia tradiţionala si hiperbarica. Metodele de protezarerespiratorie.

2. Insuficienta cardiovasculara acuta.Mecanisme fiziopatologice. Diagnostiul, observaţiadinamica, terapia intensiva si reanimarea dereglărilor de ritm si conducere, infarctuluimiocardului, socului cardioden, crizei hipertonice. Tactica utilizarii preparatelormedicamentoase in tratamentul complex al insuficientei cardiovasculare acute.

3. Stările terminale. Mecanisme fizipoatologice. Părticularitaţile terapieiintensive si reanimarii. Complexul de reanimarecardiopulmonară si cerebrala.

4. Starea critica. Elementele patologiceale stării critice. Traumatismele grave.Trauma asociata. Socul traumatic, hemoragic. anafilactic.Dereglarile funcţiilor vitale si de homeostaza. Complexulde reanimare si terapie intensiva.

5. Insuficienta hpoatorenala acuta. Sindromul hepatorenal.Mecanismele fiziopatologice. Diagnosticul. observaţia,dinamica si terapia intensiva a insuficientei hepatorenalela pacienţi de profil terapeutic.

6. Stările septice. Mecanisme fiziopatologice. Socul septic.Socul toxicoinfectios. Particularităţile terapiei-intensive sireanimarii pacienţilor cu septicemie. Noţiune deinsuficienta poliorganica.

7. Mecanismele fiziopatologice a tuiburarilor echilibruluiacido-bazic, hidroe lectrolitic si metabolismului proteic.Manifestarile clinice. Metodele ge diagnostic. Pprincipiiiede corecţie si terapie intensiva.

8. Lezarea toxica a sistemului nervos. Mecanismefiziopatologice. Metode de diagnostic. Psihoza siencefalopatie de origine exotoxica. Coma toxica.Complicaţiile. Diagnosticul diferenţiat al stărilor de coma.Principii de tratament. Reanimare si terapia intensiva astărilor epileptice.

9. Nutriţia parenterala, enterala si combinata a pacienţilor deprofIL neurologic. Particularităţi. Tactica, metodele siprincipiile perfuziei intravenoase in complexul de terapieintensiva si reanimare. Criteriile de eficacitate.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 24 / 51

P S I H I A T R I A:

REPARTIŢIA ORELOR TEORETICE COFORM TEMATICII

ŞI ANILOR DE STUDII

PLANUL tematic de studii la anul I pentru medicii rezidenți psihiatriTOTAL - 675 orePrelegeri – 191 / 54 ore (module conexe) și 137 ore Psihistrie /Seminare – 260 / 50 ore (module conexe) și 210 ore Psihistrie /Lecţii practice – 224 / 46 ore (module conexe) și 178 ore Psihistrie /Examen de promovare - 7 ore

Nr. Tema Prelegeri Seminare Stagieri clinice1. Neurologie 10 10 102. Anestezie şi Reanimare 10 10 103. Medicina internă 10 10 10

4. Endocrinologie 10 10 105. Farmacologie clinică 7 5 3

6.Sănătate publică şimanagement sanitar

7 5 3

7. Psihopatologie generală 25 20 158. Psihiatria generală 35 55 609. Psihoze endogene 30 50 40

10.Stările de urgenţă în psihiatrieşi narcologie

20 40 30

11.

Tulburări mentale şicomportament datorateutilizării de subst. psihoactive

20 40 30

12. Tulburări mentale organice 7 5 313. Total ore anul I 191 (54 / 137) 260 ( 50 / 210) 224 ( 46 / 178)

Total ore didactice la anul I de studii – 675 ore, dintre care 150 dedicate modulelor conexe.Total ore, inclusiv activitate clinică și gărzi – 1774 ore.

PLANUL tematic de studii la anul II pentru medicii rezidenți psihiatriTOTAL - 675 orePrelegeri – 153 ore


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 25 / 51

Seminare – 245 oreLecţii practice – 277 oreExamen de promovare - 7 oreNr. Tema Prelegeri Seminare Stagieri clinice1. Tulburări mentale organice 23 35 472. Psihosomatica 30 50 40

3.Tulburări nevrotice şi corelatecu stresul

20 40 60

4. Psihoterapia în stările limitrofe 30 40 505. Tulburări de personalitate 15 20 25

6. Gerontopsihiatrie 15 20 257. Psihiatrie generală 20 40 308. Total ore anul II 153 245 277

Total ore didactice la anul II de studii – 675 ore.Total ore, inclusiv activitate clinică și gărzi – 1774 ore.

PLANUL tematic de studii la anul III pentru medicii rezidenți psihiatriTOTAL - 675 orePrelegeri – 170 oreSeminare – 215 oreLecţii practice – 290 oreExamen de Stat de Licență - 21 ore

Nr. Tema Prelegeri Seminare Stagieri clinice1. Psihiatrie generală 15 15 302. Psihoze endogene 30 40 503. Psihiatrie infantilă 10 20 30

4.Tulburări mentale datorateutilizării subst. psihoactive

30 40 50

5.Dispensarierea patologiilorpsihiatrice

10 10 25

6.Expertiza vitalită-ţii şicapacităţii de muncă

30 40 50

7. Psihiatria judiciară 35 40 458. Psihologie medicală 10 10 109. Total ore anul III 170 215 29010. TOTAL 514 720 785

Total ore didactice la anul II de studii – 675 ore.Total ore, inclusiv activitate clinică și gărzi – 1760 ore.

TEMATICA PRELEGERILOR ȘI SEMINARELOR

pentru medicii rezidenţí, anul I - II și III de studii, specializarea


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 26 / 51

PSIHIATRIE

Anul INr. Tema Nr. de ore

Prelegeri Seminare1. Semiologia percepţiei, caracteristica agnoziilor, iluziilor,

halucinaţiilor şi tulburărilor psihosenzoriale.Pseudohalucinaţiile, caracteristica clinică, criteriile dediagnostic şi importanţa depistării lor pentrudiagnosticarea tulburărilor psihice.

3 2

2. Diferenţierea clinico-psihopatologică a iluziilor,halucinaţiilor şi tulburărilor psihosenzoriale. Importanţadiagnostică a tulburărilor psihosenzoriale. Principalelesindroame ce se referă la semiologia percepţiei.

2 2

3. Semiologia gândirii, clasificarea modernă a tulburărilorde gândire. Sindroamele de bază în care se încadreazăideile delirante.

3 3

4. Tulburările semantice ale gândirii. Diferenţierea ideilorobsesive, de supravaloare şi delirante. Sindroameledelirante

2 3

5. Importanţa diagnostică a chestionarelor Zung W.W.K.;Wessman A.E., Rickels D.F.; Spilberger; scăriiHamilton; Beck. Tulburări ale dispoziţiei afective.Clasificarea modernă a tulburărilor afective.Caracteristica variantelor clinice de dereglare areactivităţii afective, fondului emoţional şi expresivităţiiemoţionale. Apartenenţa nosografică a diferitor stăriafective.

4 2

6. Tulburări de conştiinţă. Clasificarea modernă atulburărilor de conştienţă. Tulburările cantitative șicalitative ale conştienţei. Caracteristica clinică aacestora.

4 2

7. Sindroamele confuzionale, apartenenţa nosologică aacestora.

2 2

8. Psihopatologia proceselor voliţionale. Dereglarilecomportamentului instinctual şi caracteristica lor clinică.Caracteristica diferitor variante clinice de agitaţiepsihomotorie şi apartenenţa nosologică a acestora.Caracteristica clinică a diferitor variante de stupoare(catatonică, depresivă, reactivă, apatică, isterică, etc.).

4 2

9. Tulburări pulsionale (motivaţionale). Clasificareamodernă, caracteristica clinică.

2 2

10. Istoricul psihiatriei. Etapele de dezvoltare.Particularităţile examenării pacientului cu tulburăripsihice. Importanţa anamnesticului subiectiv şi obiectiva catamnezei pentru stabilirea diagnosticului psihiatric şipentru evaluarea modelului de evoluţie al tulburării

2 4


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 27 / 51

psihice. Particularităţile intervievării copiilor şiadolescenţilor cu tulburări psihice. Particularităţileexamenării pacienţilor cu farmacodependenţe, structuraanamnesticului narcologic.

11. Organizarea serviciului psihiatric în Republica Moldova.Legea Republicii Moldova „Privind asistenţapsihiatrică” Nr. 1402-XIII din 16 decembrie 1997.(Monitorul Oficial, 21 mai 1998, nr. 44-46, p. 1, art.310). Ordinul MS RM nr. 300 din 24.07.2007 “Cuprivire la aprobarea actelor normative pentruimplementarea prevederilor Legii nr. 263-XVI din27.10.2005 Cu privire la drepturile și responsabilitățilepacientului.”. Ordinul MS RM nr. 265 din 03.08.2009“Privind instrucțiunea cu privire la completarea fișeimedicale a bolnavului de staționar (F 003/e)”. Legea nr.263 -XVI din 27.10.2005 „Cu privire la drepturile șiresponsabilitățile pacientului.” Legea nr. 264 din27.10.2005 „Cu privire la exercitarea profesiunii demedic”.

3 4

12. Etica şi deontologia medicală. Etica şi deontologiapsihiatrică. Importanţa metodei genealogice de explorarea pacienţilor cu disabilităţi mentale pentru stabilireadiagnosticului psihiatric. Particularităţile examenăriipacientului cu tulburări psihice. Structura şi conţinutulstatului psihic în dependenţă de nosologie.

2 4

13. Metode paraclinice (morfologice, biochimice,imunologice, bacteriologice, etc.) de laborator utilizateîn psihiatrie şi narcologie pentru confirmareadiagnosticului. Metode paraclinice (M-ECO, CT, RMN,PET, FET, EEG, reovazografie, doplerografie, etc.)utilizate în psihiatrie şi narcologie pentru confirmareadiagnosticului.Clasificarea sindroamelorpsihopatologice.

2 4

14. Neuromediatorii cerebrali cu efect stimulator şiinhibitor. Importanţa evaluării nivelului sangvin deneuromediatori, neurotransmiţători, neuromodulatoripentru diagnosticarea şi tratamentul disabilităţilorpsihice. Sindromul astenic. Caracteristica clinică şiapartenenţa nosologică.

2 4

15. Simptomele clinice caracteristice pentru afectareadiferitor regiuni cerebrale. Sindroamele neurotiforme.

2 4

16. Importanţa diagnostică a testului MMPI. Manifestăriclinice principale în afectarea regiunii hipotalamice.Sindroamele psihopatiforme.

2 4

17. Metode moderne de investigare clinico-psihologică(MMPI; ) și paraclinică utilizate în clinica de psihiatrie(M-ECO, CT, RMN, Angio-RMN, PET, FET, EEG,

2 4


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 28 / 51

reovazografie, doplerografie, evaluarea niveluluisangvin de neuromediatori, neurotransmiţători,neuromodulatori, etc.

18. Psihiatria modernă şi noile taxinomii nozografice(ISD-10 şi DSM VTM)

2 3

19. Tulburările nevrotice corelate cu stressul şisomatoforme.

2 4

20. Tulburările anxios-fobice. Agorafobia. Tulburarea depanică. Tulburarea obsesiv-compulsivă. Neurastenia.

4 4

21. Reacţiile la stress sever şi tulburările de adaptare.Tulburările disociative.

2 4

22. Tratamentul tulburărilor nevrotice corelate cu stressul șisomatoforme.

4 4

23. Psihofarmacologie clinică. Noțiuni de farmacodinamică,farmacocinetică, perioadă de semiviață, etc. Importanțaclinică a acestora. Neurolepticele. Clasificarea modernăa acestora. Indicații, contraindicații.

4 4

24. Schizofrenie. Noţiune. Etiologie şi patogenie. 2 225. Clasificarea modernă a schizofreniei. 2 226. Caracteristica sindromologică a schizofreniei. 3 327. Schizofrenia, forma simplă. 2 328. Schizofrenia, forma hebefrenică. 2 329. Schizofrenia, forma paranoidă. 2 330. Schizofrenia, forma catatonă. 2 331. Schizofrenia nediferenţiată. 2 232. Noțiune de depresie post-schizofrenă. 2 233. Schizofrenia reziduală. 2 334. Tulburare schizotipală. 2 335. Tulburările delirante persistente. 2 336. Tulburările psihotice acute şi tranzitorii. 2 337. Tulburarea psihotică polimorfă cu simptome de

schizofrenie.2 3

38. Tulburarea psihotică acută schizofrenia-like. 2 339. Tulburările schizoafective. 2 340. Tulburarea schizoafectivă de tip maniacal și depresiv. 2 341. Tratamentul modern al schizofreniei. 4 342. Epilepsia. Noţiune. Etiologie şi patogenie. Clasificarea

modernă a epilepsiei. Formele clinice ale epilepsiei.4 4

43. Stările de rău epileptic. Psihozele în cadrul epilepsiei.Tratamentul modern al epilepsiei.

2 4

44. Antidepresivele. Clasificarea modernă a acestora.Indicații, contraindicații.

2 3

45. Tranchilizantele. Clasificarea modernă a acestora.Indicații, contraindicații.

2 3

46. Terapia electro-convulsivă. Indicații, contraindicații. 2 347. Terapia de urgenţă în stările de agitație psihomotorie

(halucinator-paranoidă, depresivă, catatonică, maniacală2 4


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 29 / 51

ș.a.).48. Terapia de urgenţă a crizelor convulsive în serie și

stărilor de rău epileptic.2 4

49. Terapia de urgenţă a acceselor febrile din cadrulschizofreniei.

3 4

50. Terapia de urgenţă a tulburărilor confuzionale dediferită proveniență.

2 4

51. Terapia de urgenţă a reacţiilor acute la sever. 2 352. Managementul pacienților cu tulburări extrap iramidale,

sindrom neuroleptic malign și sindrom serotoninic.4 4

53. Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizăriialcoolului.

2 10

54. Tulburări mentale şi comportamentale datorate utilizăriisubstanţelor psihoactive. Tratamentul de substituție cumetadona în dependența de opiacee.

2 16

55. Tratamentul tulburărilor mentale şi comportamentaledatorate utilizării alcoolului.

2 14

56. Tulburări mentale organice. Importanţa diagnostică atabelelor R. Schulte şi de utilizare a acestora în psihiatrieşi narcologie. Testele QI; MMSE; Hachinschi; D.Wechsler şi importanţa diagnostică acestora înpsihiatrie. Psihopatologia proceselor mnezice.Clasificarea modernă a tulburărilor intelectual-mnestice.Tulburările cantitative și calitative ale memoriei.Sindromul psihoorganic. Sindroamele demenţiale şidereglările de intelect.

4 5

TOTAL 137 ore 210 ore


pentru medicii rezidenţí, anul II de studii, specializarea


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 30 / 51

PSIHIATRIE

Anul II

Nr. Tema Nr. de orePrelegeri Seminare

1. Tulburări mentale organice. Caracteristica clinică asindromului disforic şi apartenenţa lui nosologică.Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial. Apartenențanosologică.

2 6

2. Sindromul orbito-frontal. Criterii de diagnostic pozitiv șidiferențial. Apartenența nosologică.

2 6

3. Sindromul psihopatoid. Caracteristica clinică în funcțiede nosologie. Diagnosticul diferențial cu schizofreniaheboidă.

2 6

4. Tulburări mentale organice. Starea halucinatorieorganică. Tulburarea organică catatonică. Criterii dediagnostic pozitiv și diferențial. Principii de tratament.

2 6

5. Tulburarea delirantă organică asemănătoare cuschizophrenia (schizophrenia-like). Criterii dediagnostic pozitiv și diferențial. Principii de tratament.

2 6

6. Tulburările organice ale dispoziției affective (anxioasă,labil-emoțională). Tulburarea disociativă organică șicognitvă – forma ușoară. Criterii de diagnostic pozitiv șidiferențial. Principii de tratament.

2 5

7. Psihosomatica. Mecanisme etiopatogenice. Tulburăripsihosomatice “mari” și ”mici”. Criteria generale dediagnostic pozitiv vizând tulburările psihosomatice.Tulburările somatoforme Tulburarea de somatizare.Tulburarea somatoformă nediferențiată. Tulburareahipocondriacă. Tulburarea somatoformă de tipul dureriicornice persistente. Criterii de diagnostic pozitiv șidiferențial. Principii de tratament.

2 14

8. Disfuncțiile vegetative somatoforme cu predominareasimptomelor: cord și sistemul cardio-vascular;gastrointestinal superior și inferior; respirator; genito-urinar sau altui organ ori system de organe).Criterii dediagnostic pozitiv și diferențial. Principii de tratament.

2 12

9. Tulburarea somatoformă de tipul durerii cornicepersistente. Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial.Principii de tratament.

2 12

10. Psihosomatica. Psihozele somatogene. Criterii dediagnostic pozitiv și diferențial. Principii de tratament.

2 12

11. Tulburări nevrotice și corelate cu stresul. Tulburărileanxios-fobice. Criterii de diagnostic pozitiv șidiferențial. Principii de tratament.

4 8

12. Alte tulburări anxioase (tulburarea de panică, tulburarea 4 8


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 31 / 51

de tip anxietate generalizată, tulburarea mixtă anxioasăși depresivă). Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial.Principii de tratament.

13. Tulburările obsesiv-compulsive. Criterii de diagnosticpozitiv și diferențial. Principii de tratament.

2 8

14. Tulburări nevrotice și corelate cu stresul. Reacțiileacute la stres sever și tulburările de adaptare. Tulburăriledisociative. Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial.Principii de tratament.

2 8

15. Tulburări nevrotice și corelate cu stresul. Tulburări aleinstinctului alimentar (anorexia și bulimia nervoasă).Criterii de diagnostic pozitiv și diferențial. Principii detratament.

2 8

16. Psihoterapia în stările limitrofe. Noțiunea de conflictintrapsihic. Rolul conflictelor sexuale în apariţianeurozelor. Complexele subiectului uman. Semnificațiapentru patologie și psihoterapie.

4 4

17. Psihoterapia în stările limitrofe. Mecanisme de apărarepsihologică. Semnificația pentru patologie șipsihoterapie.

4 4

18. Psihoterapia în stările limitrofe. Conceptul desprepersonalitate. Teorii moderne privind dezvoltareapersonalității umane. Semnificația pentru patologie șipsihoterapie. Psihoterapia în stările limitrofe. Intervențiapsihoterapeutică în criză.

4 4

19. Psihoterapia în stările limitrofe. Principii generale demetodologie în psihoterapie. Psihodiagnostica.

6 4

20. Psihoterapia psihoanalitică. Rolul psihoterapeutului.Indicaţiile, durata, supervizia. Noțiuni de transfer șicontrtransfer în realizarea psihoterapiei.

8 8

21. Psihoterapia de grup. Contrtransferul și contrarezistența,noțiuni care scot în evidență “blocajul” psihoterap iei.

6 4

22. Analiza tranzacțională. Gestaltterapia. Psihoterapiasituaţiilor de criză. Autotreningul ca metodă deprofilaxie şi psihoigienă.

4 4

23. Hipnoza clasică. Hipnoza erixoniană. Particularităţi.Principii de tratament.

6 4

24. Artterapia. Meloterapia. Principiile reinserției șireintegrării familiale, profesionale, sociale a pacientuluicu tulburări limitrofe.

4 4

25. Tulburări de personalitate. Mecanisme etiopatogenice,inclusiv psihodinamice. Noțiuni de personalitateaccentuată și tulburare de personalitate. Clasificareaetiopatogenică și clinică modernă a tulburărilor depersonalitate.

8 10

26. Tulburări de personalitate. Criterii de diagnostic pozitivși diferențial. Principii de tratament.

4 10


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 32 / 51

27. Gerontopsihiatrie. Modificări neurochimice cerebralecorrelate cu vârsta cronologică a subiectului uman.Semnificația clinic-terapeutică a acestora. Reacțiilepsihologice ale persoanelor de vârsta atreia la procesulde îmbătrânire.

4 4

28. Gerontopsihiatrie. Noțiuni de Declin cognitiv ușor,moderat și Demență. Criterii de diagnostic pozitiv șidiferențial. Principii de tratament.

4 4

29. Gerontopsihiatrie. Sindromul psihoorganic; Sindromulși psihoza Korsakoff; Paralizia generală progresivă șisindromul pseudoparalitic. Criterii de diagnostic pozitivși diferențial. Principii de tratament.

4 4

30. Gerontopsihiatrie. Tulburări psihice în boala Alzheimer(Demenţa în boala Alzheimer). Tulburări psihice înboala Alzheimer cu debut precoce și cu debut tardiv.Tulburări psihice în boala Alzheimer atipică (mixtă).

Tulburări psihice prin boala cerebrală vascularădemenţa vasculară). Tulburări psihice prin boalacerbrală vasculară cu debut acut. Tulburări psihiceprin boala vasculară cu infarcte multiple. Tulburăripsihice prin boala vasculară mixtă, corticală ţisubcorticală. Tulburări psihice prin boli neurologice(demenţa în boli clasificateîn altă parte). Tulburări psihice în boala Pick,Creutzfeld-Jacob, Huntington, Parkinson ș.a. Tulburăripsihice în boala imunodeficienţei umane.

4 4

31. Gerontopsihiatrie. Principii de tratament la pacientulgerontopsihiatric. Particualritățile farmacodinamicii șifarmacocineticii remediilor psihoactive, doze și mod deadministrare a remediilor psihotrope (tranchilizante,antidepresive, anticonvulsivante, timostabilizatoare,antipsihotice, etc.) la vârstnici. Anticolonesterazicele detip central. Modulatorii balanței GABA-Glutamat ș.a.remedii (antioxidante, vasoactive, procholinergice,nootrope, etc.), utilizate în tratamentul tulburărilorcognitive la pacientul geriatric.

4 4

32. Psihiatrie generală. Schizofrenia hipertoxică. Tabloulclinic, evoluţia, tratamentul şi prognosticul. Criterii dediagnostic pozitiv și diferențial.

4 4

33. Psihiatrie generală. Schizofrenia. Tipuri de evoluțieclinică. Tipuri de remisiune. Noțiuni de recidivă șirecădere. Variantele clinice de „defect” în cadrulschizofreniei. Caracteristica clinică a acestora.

4 4

34. Psihiatrie generală. Măsurile de protecţie socială apacienţilor cu schizofrenie. Particularităţile discuţieimedicului psihiatru cu rudele bolnavilor de schizofrenie.Principalele recomandări practice, ce pot fi date acestora

5 4


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 33 / 51

în sensul reinserţiei şi reintegrării sociale a pacientului.35. Psihiatrie generală. Recuperarea şi reinserţia familială,

socială, profesională a suferinzilor de schizofrenie.Apartamentele protejate și alte forme de suport socialdestinate recuperării pacientului psihiatric.

4 4

36. Psihiatrie generală. Manifestările clinice şi diagnosticuldiferenţiat al tulburărilor schizotipale și schizoafective.

4 4

37. Psihiatrie generală. Diagnosticul diferențial al stărilorpsihotice.

4 4

38. Psihiatrie generală. Dissomnii. Reducerea duratei şiprofunzimii somnului (insomnia nonorganică).Hipersomnia din perspectivă psihopatogenetică.Parasomnii. Somnabulismul (mersul în somn). Pavorulnocturn (teroare nocturnă). Tulburări ale activităţiionirice (coşmarul, anxietatea visului).

4 4

39. Psihiatrie generală. Tulburări afective expansive.Episodul afectiv expansiv (maniacal). Hipomania.Mania Iară simptome psihotice. Mania cu simptomepsihotice. Tulburări afective bipolare. Tulburareaafectivă bipolară - epizodul hipomaniacal. Tulburareaafectivă bipolară - epizod maniacal fâră simptomepsihotice. Tulburarea afectivă bipolară - epizodmaniacal cu simptome psihotice.

4 4

40.Psihiatrie generală. Tulburarea afectivă bipolară - epizoddepresiv uşor sau mediu. Tulburarea afectivă bipolară -epizod depresiv sever fără simptome psihotice.Tulburarea afectivă bipolară - epizod depresiv sever cusimptome psihotice. Tulburarea afectivă bipolară -epizod mixt. Tulburarea afectivă bipolară - epizod înremisiune. Tulburări afective depresive. Epizodulafectiv depresiv. Epizodul depresiv uşor, mediu și severfără simtome psihotice. Episodul depresiv sever cusimtome psihotice.

4 4

41. Psihiatrie generală. Tulburarea depresivă recurentă.Tulburarea depresivă recurentă uşoară și medie.Tulburarea depresivă recurentă severă fără simptomepsihotice și cu simptome psihotice. Tulburarea depresivărecurentă - în remisiune.Tulburări afective persistente.Distimii. Ciclotimia.

4 4




RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 34 / 51

pentru medicii rezidenţí, anul III de studii, specializareaPSIHIATRIE

Anul III

Nr. Tema Nr. de orePrelegeri Seminare

1. Psihiatrie generală. Boala psihică, infracţionalitate șiresponsabilitate juridică. Boala psihică, spitalizare,criterii şi modalităţi de internare.

5 5

2.Psihiatrie generală. Conştiinţa bolii şi stabilireadescernămmtului. Responsabilitatea juridică şi boalapsihică. Competenţa şi responsabilitate profesională.Malpraxis.

5 5

3. Medicul psihiatru în relaţiile cu pacienţii psihiatrici,personalitatea medicului, atitudini, tip de comportament–trăsături ce influenţeazădecisiv relaţia medic-pacient. Modele de relaţie medic-pacient. Trăsături specifice relaţiei psihiatru-bolnavpsihic. Crearea unei atmosfere de confidenţialitate şiîncredere în relaţii cu pacientul. Transfer şi contransferîn relaţia medic-bolnav. Generalităţi privind interviulmedical. Aspecte particulare privind interviulpsihiatric.

5 5

4. Psihoze endogene. Interviul pacientului psihotic.Particularitățile intervievării. Importanța anamnesticuluisubiectiv și obiectiv în elaborarea diagnosticului șiplanului terapiei.

6 8

5.Psihoze endogene. Aprobarea psihofarmacologică.Principalele clase de substanţe psihotrope utilizate întratamentul psihozelor endogene. Principii ale terapieipsihofarmacologice. Aspecte particulare ale terapieipsihofarmacologice în funcţie de vârstă pacientuluiendogen şi condiţia somatică.

6 8

6. Psihoze endogene. Aspecte specificde ale terapieipsihofamacologice în principalele entităţi nosografice.Terapia „de întreţinere" - o axiomă modernă atratamentulu psihofarmacologic al pacientului cutulburări endogene (TAB, schizofrenie, epilepsie).

6 8

7. Psihoze endogene. Posibilităţi profilactice aletratamentului psihofarmacologic. Abordareapsihofarmacologică şi complianţa terapeutică.Abordarea psihoterapeutică.

6 8

8. Psihoze endogene. Importanța ergoterapiei, concediilorde probă în realizarea procesului de recuperare și

6 8


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 35 / 51

reinserție familială, profesională, socială a pacientuluicu tulburări endogene.

9. Psihiatrie infantilă. Tulburări ale dezvoltării psihice.Întîrzieri în dezvoltarea psihică. Întîrzierea psihicăuşoară, medie, severă, profundă.

2 5

10.Psihiatrie infantilă. Tulburări specifice de dezvoltare aleabilităţilor şcolare. Tulburarea specifică a citirii(Dislexia de dezvoltare). Tulburarea specifică asilabisirii. Tulburarea specifică a abilităţii aritmetice(Acalculia de dezvoltare).

2 5

11.Psihiatrie infantilă. Tulburări invalidante (pervazive aledezvoltării). Autizmul infantil. Autismul atipic.Sindromul Rett. Tulburarea hiperkinetică. SindromulAsperger.

4 5

12.Psihiatrie infantilă. Tulburări de comportament şiemoţionale. Tulburări de conduită. Tulburări emoţionaleşi de conduită. Tulburări emoţionale cu debut specific.Tulburări ale funcţionării sociale. Enuresis psihogen.Encopresis psihogen. Tulburări de alimentaţie asugarului. Pica sugarului şi copilului.

2 5

13. Tulburări mentale datorate utilizării de substanțepsihoactive. Tulburări psihice prin consum excesiv dealcool. Intoxicaţia acută. Utilizarea excesivă şinocivă. Sindromul de dependenţa. Simptomele cliniceale dependenței de alcool de gradul I; II și III.Variantele clinice ale pulsiunii patologice faţă desubstanţele psihoactive. Componentele de bază alepulsiunii patologice faţă de diverse remedii psihoactive.

6 8

14. Tulburări mentale datorate utilizării de substanțepsihoactive. Tulburări psihice prin consum excesiv dealcool. Sindromul de sevraj. Sindromul de sevraj cudelir acut (delirium tremens). Clasificarea psihozeloralcoolice în dependenţă de evoluţia acestora. Varianteleclinice ale psihozelor alcoolice acute şi trenante.Psihozele metalcoolice structural-complexe.Particularităţile alcoolismului la copii şi adolescenţi.Particularităţile alcoolismului feminin. Tratamentulmodern al dependenței de alcool și psihozelormetalcoolice.

6 8

15. Tulburări mentale datorate utilizării de substanțepsihoactive. Tulburări psihice prin consum excesiv dealcool. Sindromul amnezic. Demenţa asociată cualcoolomanie sau toxicomanie (Tulburarea psihoticăreziduală cu debut tardiv). Modificările de personalitateîn cadrul farmacodependenţelor, caracteristica clinică a

6 8


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 36 / 51

acestora.16. Tulburări psihice prin consum de opiacee. Programul de

Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului aprobatprin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr.303din 30 martie 2000 şi Măsurile de realizare a HotărîriiGuvernului Nr.303 din 30.03.2000 „Cu privire laaprobarea Programului de combatere a Narcomaniei şiNarcobusinessului pe anii 2000-2001. HotărîreaGuvernului Nr. 585 din 19.06.2000 cu privire lainstituirea Comisiei Interdepartamentale de combatere aNarcomaniei şi Narcobusinessului. Legea nr.382-XIVdin 6 mai 1999 „Cu privire la circulaţia substanţelornarcotice şi psihotrope şi a precursorilor”.Legea nr.713-XV din 6 decembrie 2001 „Privindcontrolul şi prevenirea consumului abuziv de alcool,consumului ilicit de droguri şi de alte substanţepsihotrope”Tulburări psihice prin consum de cannabice. Tulburăripsihice prin consum de sedative şi hipnotice. Tulburăripsihice prin consum de cocaină.

6 8

17. Tulburări psihice prin consum de psihostimulante.Tulburări psihice prin consum de halucinogene.Tulburări psihice prin utilizrea tutunului. Tulburăripsihice prin utilizarea combinată de droguri. Tratamentuldiferitor farmacodependenţe în perioada deremisie.Terapiile de substitutie in dependena de opiacee.

6 8

18. Dispensarizarea patologiilor psihiatrice. Principiileevidenței psihiatrice, tratamentului de întreținere,recuperării și resinserției sociale a pacienților cutullburări endogene (schizofrenie, epilepsie, tulburareafectivă bipolară).

3 3

19. Dispensarizarea patologiilor psihiatrice. Principiileevidenței psihiatrice, tratamentului de întreținere,recuperării și resinserției sociale a pacienților cutullburări organice (posttraumatice, postinfecțioase,demență, etc.).

3 2

20. Dispensarizarea patologiilor psihiatrice. Principiileevidenței psihiatrice, tratamentului de întreținere,recuperării și resinserției sociale a pacienților cutullburări de personalitate, nevrotice, corelate cu stresul,de adaptare și somatoforme.

3 2

21. Dispensarizarea patologiilor psihiatrice. Principiileevidenței psihiatrice, tratamentului de întreținere,recuperării și resinserției sociale a pacienților cutullburări datorate utilizării de substanțe psihoactive.

1 3

22. Consiliul determinării disabilității și capacității demuncă a pacienților cu tullburări endogene(schizofrenie, epilepsie, tulburare afectivă bipolară).

5 8


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 37 / 51

23. Consiliul determinării disabilității și capacității demuncă a pacienților cu tullburări exogen-organice(posttraumatice, postinfecțioase, etc.).

5 8

24. Consiliul determinării disabilității și capacității demuncă a pacienților cu tullburări de personalitate,inclusive organice.

5 8

25. Consiliul determinării disabilității și capacității demuncă a pacienților cu tullburări nevrotice, corelate custresul, de adaptare și somatoforme.

5 8

26. Consiliul determinării disabilității și capacității demuncă a pacienților cu retard mintal, și alte tulburăriinvalidante ale dezvoltării (autizm infantil, autism atipic,sindromul Rett, tulburarea hiperchinetică cu deficitatențional, Sindromul Asperger ș.a.

5 4

27. Consiliul determinării disabilității și capacității demuncă a pacienților cu tullburări datorate utilizării desubstanțe psihoactive.

5 4

28. Psihiatria judiciară. Istoricul. Noțiuni de discernământ(criteriul medical și juridic), capacitate de acțiune(criteriul medical și juridic).

5 5

29. Psihiatria judiciară. Principiile organizării și efectuăriidiferitor tipuri de expertiză medico-legală psihiatrică înRepublica Moldova. Legea Republicii Moldova privindexpertiza Psihiatrico-legală. Legea Republicii Moldovacu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale[Denumirea în redacţia Legiinr.371-XVI din 29.12.05, în vigoare 10.02.06], Nr.1086-XIV din 23.06.2000 Monitorul Oficial al R. Moldovanr.144-145/1056 din 16.11.2000. Legea RepubliciiMoldova „Privind asistenţa psihiatrică” Nr. 1402-XIIIdin 16 decembrie 1997. Noțiunea de simularepreventivă. Simularea în timpul comiterii acțiuniisocialmente periculoase (crimei). Simularea dupăcomiterea crimei. Simularea propriu-zisă.Suprasimularea şi agravarea. Agravarea, calomnierea șiautocalomnierea. Dissimularea.

5 5

30. Psihiatria judiciară. Expertiza psihiatrico-legală apacienţilor cu tulburări endogene. Tratamentul princonstrângere al pacienţilor cu tulburări psihice, ce aucomis acţiuni socialmente-periculoase.

5 5

31. Psihiatria judiciară. Expertiza psihiatrico-legală apacienţilor cu tulburări exogen-organice (induse detraumatisme cranio-cerebrale, neuroinfecții, patologiisomatice decompensate, consumul de substanțepsihoactive), cu tulburări de personalitate, inclusiv cutulburări organice de personalitate.

6 5

32. Psihiatria judiciară. Expertiza psihiatrico-legală a 3 5


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 38 / 51

pacienţilor cu reacții la stres sever (psihoze reactive) șitulburări de adaptare.

33. Psihiatria judiciară. Expertiza psihiatrico-legală apacienţilor cu stări excepţionale în psihiatrie. Afectulfiziologic și patologic, “beția patologică”. Aspectulpsihiatrico-legal.

3 5

34. Psihiatria judiciară. Expertiza psihiatrico-legală apacienţilor cu tulburări nevrotice, corelate cu stresul, deadaptare și somatoforme, inclusive a pacienților cuschimbări durabile de personalitate neatribuibile unorleziuni sau boli cerebrale.

3 5

35. Psihiatria judiciară. Expertiza psihiatrico-legală apacienţilor cu demență și cu retard mintal ușor, moderat,sever și profund.

5 5

36. Psihologie medicală Psihologia ca ramură aantropologiei. Relaţiile psihologiei cu filosofîa,pedagogia şi medicina. Domenii aplicative alepsihologiei. Medicina - domeniu privilegiat de aplicare apsihologiei.

2 2

37.Caracterul tradiţional al relaţiilor dintrepsihologie şi medicină. Domenii medicale de aplicare apsihologiei: psihologia medicală, psihologia clinică,psihopatologia, psihiatria, psihosomatica, psihoterapia şipsihofarmacologia. Sfera şi conţinutul domeniipsihomedicale.

2 2

38.Psihologia genetică. Dinamica dezvoltării psihizmului şiparticularităţile psihologice ale vârstei cronologice.Factori ai dezvoltării psihice. Concepţii privind naturaprocesului dezvoltării psihice. Rolul factorilor genetici;rolul factorilor ambientali.

2 2

39.Etapele dezvoltării psihice. Concepţii asupracaracterului stadial al dezvoltării psihice; copilăria şietapele dezvoltării psihice. Particularităţi ale dezvoltăriipsihice a copilului născut prematur. Caracteristicipsihice ale preadolescentei şi adolescenţei. Maturitatea.Vîrsta a IlI-a. Perioade critice ale dezvoltării psihice.

4 4



RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 39 / 51

SURSE BIBLIOGRAFICEPEVĂZUTE PENTU ÎNSUŞIREA PROGRAMULUI DE STUDII PRIN REZIDENŢIATLA SPECIALIZAREA PSIHIATRIE

1. Ackenheil M.H., под ред. Вовин Р.Я., Кюне Г.Е. Фармако-терапевтическиеосновы реабилитации психически больных. М., 1989.

2. Andre Gh., Leord F. Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile, Bucureşti, Ed. trei,1998.

3. Aspects evolutifs de la depression. Sous la direction de Therese Lemperiere.ACHANTHE, MASSON, SmithKline Beecham, Paris, 1996, 160 p.

4. Boişteanu P., Grigorescu Ana-Maria Fobia Socială tulburarea de anxietate socială.Iaşi, Ed. Cantes, 2005, 109 p.

5. Breakey William R. Servicii integrate de sănătate mintală. Editura Fundaţiei PRO,Bucureşti, România, 2001, 545 p.

6. Brânzei P. Psihiatrie. Bucureşti, 19827. Bschor Tom, Rub Andreas. Bazele clinico-terapeutice ale tulburărilor afective. Târgu-

Mureş: Farmamedia, 2010,122 p.8. Buletin de psihitrie integrativă an VIII, Vol VII, nr. 1 (12), Socola, Iaşi, 2002, 151 p.9. Carter Rosalyn Cum să ajutăm bolnavul Mintal. Bucurşti, Ed. Medicală, 2002, 351 p.10. Cărăuşu Gh. Hipocondria (aspecte clinice, terapeutice şi diagnostic diferenţiat).

Recomandări metodice. Chişinău, 2000, 15 p.11. Cărăuşu Gh. Tulburări de conversie (aspecte clinice, terapeutice şi diagnostic

diferenţiat). Recomandări metodice. Chişinău, 2000, 22 p.12. Chirs Freeman, Peter Tyrer. Metode de cercetare în psihiatrie. Ghid pentru începători.

Ediţia a II-ua. Ed. Fundaţiei PRO, Bucureşti, 2001, 503 p.13. Clasificarea internaţională a tulburărilor cefalalgice. Ediţia a doua, Societatea de

Cefalee din RM. Traducere din engleză, coordonator prof. Dr. I. Moldovanu,Chişinău, 2004, 269 p.

14. Copilul cu dizabilităţi. Aspecte de dezvoltare şi comportament. Ghid practic sub red.Puiu I., Chişinău, 2004, 279 p.

15. Cornuţiu G. Breviar de psihiatrie în 2 volume. Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea 2003,977 p.

16. Cornuţiu G. Bazele psihologice ale practicii medicale. Ediţia a III-a. Ed. Imprimerieide Vest, Oradea 2003, 245 p.

17. Cornuţiu G., D. Marinescu „Orientări şi perspective în gândirea psihiatricăromânească”, ed. Universităţii din Oradea, 2008, 385 p.

18. Coşciug I., Dolea I., Baciu Gh., Pădure A., Rîjicova Svetlana Expertiza judiciară încazurile privind minorii // IRP, Chişinău, Combinatul Poligrafic, 2005, 136 p.

19. Culegere de materiale pentru asigurarea medicală obligatorie.Chişinău, 2002, 102 p.20. Dafinoiu I., Jeno-Laszlo Vragha Psihoterapii scurte. Strategii, metode, tehnici.

Bucureşti, Polirom, 2005, 345 p.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 40 / 51

21. Dafinoiu I. Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observaţia şi interviul.Bucureşti, Polirom, 2005, 240 p.

22. Depresii – noi perspective sub redacţia Radu Vraşti şi Martin eisemann, Ed. ALL,Bucureşti, 1996, 240 p.

23. Eigen Michael hrana care otrăvește. Karnac Books, London, 2001, traducere dinengleză de Simona Mudava, București, 2009.

24. Enăchescu C. Tratat de psihanaliză şi psihoterapie. Bucureşti, Polirom, 2003, 385 p.25. Epileptologie practică. Sub red. lui Klaus Kellermann. Chişinău, Tipografia Centrală,

2001, 118 p.26. Freud S. OPERE. // Cuvândul de spirit şi relaţiile sale cu inconştientul. Vol. 7,

Bucureşti, Ed. trei, 2002, 179 p.27. Freud S. OPERE. // Eseuri de psihanaliză aplicată. Vol.1, Bucureşti, Ed. trei, 2001,

303 p.28. Freud S. OPERE. // Inhibiţie, simptom, angoasă. Vol. 5, Bucureşti, Ed. trei, 2001, 233

p.29. Freud S. OPERE. // Nevroza la copii. Vol. 2, Bucureşti, Ed. trei, 2001, 272 p.30. Freud S. OPERE. // Nevroză, psihoză, perversiune. Vol. 8, Bucureşti, Ed. trei, 2002,

312 p.31. Freud S. OPERE. // Psihologia inconştientului. Vol. 3, Bucureşti, Ed. trei, 2001, 264

p.32. Freud S. OPERE. // Studii despre sexualitate. Vol. 6, Bucureşti, Ed. trei, 2001, 187 p.33. Freud S. OPERE. // Studii despre societate şi religie. Vol. 4, Bucureşti, Ed. trei, 2001,

270 p.34. Friedmann C. Psihiatrie. Constanţa, ed. Ex Ponto, 2000, 489 p.35. Garralda M.E., Raynaud J.Ph. Culture and conflict in child and adolescent mintal

health. JASON ARONSON, New York, 2008, 274 p.36. Gheorghe M.D. Actualităţi în psihiatria biologică. Bucureşti, ed. Intact, 1999, 445 p.37. Ghid de psihiatrie practică editat de David Goldberg. Ediţia a III-a. Bucureşti, Editura

fundaţiei PRO, Bucureşti, 1997, 357 p.38. Gorgros C.. Vademecum în psihiatrie. Bucureşti, 1985.39. Grecu Gaboș Iosif. Depresia și bolile psihosomatice. Ed. University Press, Târgu -

Mureș, 2009, 211 p.40. Holdevici Irina Elemente de psihoterapie., Bucureşti, ALL, 1996, 232 p.41. Hotineanu M., Chistruga E., Carp Lucia Terapia contemporană a tulburărilor hipnice

psihogene. Indicaţii metodice. Chişinău, 2002, 16 p.42. Hufschmidt A., Lücking C.H. Neurologie integrală. De la simptom la tratament.

Traducere din germană coordonată de Prof.Dr. C.D. Popescu. Iaşi, POLIROM, 2002,512 p.

43. ICD-10 Clasificarea tulburărilor mintale şi de comportament (Simptomatologie şidiagnostic clinic). Bucureşti, Ed. ALL, 1998, 419 p.

44. Iliciuc I. Bârcă Ala, Hadjiu Svetlana, Gasnaş V. Epilepsia şi sindroamele epileptice lacopii., chişinău, 2000, 99 p.

45. Ionescu G. Psihoterapie, Bucureşti, Ed. Ştinţfică, 1990, 327 p.46. Kaplan & Sadock Manual de buzunar de psihiatrie clinică (ediţia a treia). Traducere

din engleză. Bucureşti, ed. Medicală, 2001, 558 p.47. Kecskemeti Ş. Psihoterapia pentru copii şi adolescenţi. Ed. Imprimeriei de Vest,

Oradea, 2003, 125 p.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 41 / 51

48. Lacusta V., Coşciug I., Prigoda T. ş.a. Asocierea acupuncturii şi farmacoterapiei încorecţia reacţiilor psihovegetativee în cadrul stresului emoţional la bolnavii cualcoolism cronic. Recomandări metodice. Chişinău, 1996, 20 p.

49. Lacusta V., Coşciug I., Nacu Al. ş.a. Asocierea acupuncturii cupeptideleneurohipofizare în profilaxia recidivelor timpurii ale alcoolismului cronic. Chişinău,1996, 23 p.

50. LAROUSSE Dicţionar de psihiatrie şi de psihopatologie clinică. Sub direcţia luiJACQUES POSTEL. Traducere, avanprefaţă şi completări privind psihiatriaromânească dr. Leonard Gavriliu.- Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 1998, 620 p.

51. Legea Republicii Moldova „Privind asistenţa psihiatrică” Nr. 1402-XIII din 16decembrie 1997. (Monitorul Oficial, 21 mai 1998, nr. 44-46, p. 1, art. 310).

52. Legea Rpublicii Moldova cu privire la expertiza judiciară. Nr. 1086-XIV din23.06.2000.

53. Les depressions reactionelles. Sous la direction de Therese Lemperiere. ACHANTHE,MASSON, SmithKline Beecham, Paris, 1997, 159 p.

54. Manual de statitică a tulburărilor mentale. Asociaţia Psihiatrică Americană, Ediţia acincea DSM IV TR, Bucureşti, 2000, 813 p.

55. Marinescu Dragoş Tratamentul modern al psihozelor afective., Bucureşti, Ed. Aius,1997, 358 p.

56. Marinescu Dragoş, Udriștoiu Tudor, Dehelean Pompilia. Elemente neurobiologice șinonbiologice în tratamentul cu antipsihotice. Ed. Auis Printed, Craiova, 2009, 234 p.

57. Marinescu Dragoş, Udriștoiu Tudor, Mogoanță Laurențiu. Elemente de psihiatriebiologică în psihofarmacologia clinică. Ed. Auis Printed, Craiova, 2010, 124 p.

58. Matthews G., Deary J. Ian, Whiteman C. Martha Psihologia personalităţii. Trăsături,cauze, consecinţe. Trad. de Dana Ligia Ilin, Iaşi, Polirom, 2005, 508 p.

59. Mochael H.Ebert Diagnosis Treatman în Psychiatri, 2000–15-160. Moreau Andre Tainele autoterapiei asistate., Oneşti, Ed. Opus Cultural, 2005, 136 p.61. Maurice Yaffe, Elizabeth Fenwick Sexual Happiness for men. A practical Approach.

Illustrated by Charles Raymond. Dorling Kindersley, London, 1991, 159c.62. Maurice Yaffe, Elizabeth Fenwick Sexual Happiness for women. A practical

Approach. Illustrated by Charles Raymond. Dorling Kindersley, London, 1992, 175c.63. Nacu A.G., Nacu A.A. Psihiatrie judiciară. Chişinău, 1997, 351 p.64. Nacu A.A. Rolul psihoterapiei de grup cognitiv-comportamentale în tratamentul

complex al stărilor nevrotice (studiuclinic, patopsihologic şi catamnestic). Autoref.Tezei de Dr. habilitat în şt. medicale. Chişinău, 1997, 40 p.

65. Naum E. Boişteanu P. Drama biologică a alcoolismului. Iaşi, Ed. Dosoftei, 381 p.66. Nica-Udangiu Lidia, Prelipceanu Dan, Mihailescu Radu. Ghid de urgenţe în psihiatrie.

Bucureşti, Ed. Scripta, 2000, 222 p.67. Olaru Al.. Introducere în psihiatria practică. Craiova, 199068. Oprea V. Sindromul psihoorganic. Recomandări metodice. Chişinău, 1999, 25 p.69. Ordinul Nr. 230 din 15.12. 1997. „Tulburări mintale şi de comportament” referitor la

expertiza medico-militară a recruţilor din Republica Moldova.70. Page Andrew Don’t Panic! Overcoming Anxiety, Phobias & Tension. Тревога и

страх ... как преодолевать // Перевод с англ. Н.А. Кириленко; Под общ. ред. В.Э.Пашковского. СПб.: «Норинт», 2003; 112с.

71. Pastuh-Cubolteanu V. Isteriile vieţii. Chişinău, Labirint, 2007, 116 p.72. Pirozynski T. Manul de psihiatrie.. Iaşi, 199173. Pirozynski T., Chiriţă V., Boişteanu Psihiatrie clinică.. Iaşi, 1993


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 42 / 51

74. Prelipceanu D., Mihailescu R., Teodorescu R. Tratat de sănătate mintală. Vol. 1.,Bucureşti, ed. Enciclopedică, 2000, 622 p.

75. Psihiatrie Clinică. Sub redacţia lui Aurelia Sârbu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979, 550p.

76. Psihiatrie sub redacţia lui V. Predescu. Vol. 1, Bucureşti, Ed. Medicală, 1989, 833 p.77. Psihiatrie sub redacţia lui V. Predescu. Vol. 2, Bucureşti, Ed. Medicală, 1998, 1143 p.78. Revenco Mircea Aspecte clinice ale dinamicii psihopatiilor., Chişinău, 1997, 135 p.79. Revenco M., Prigoda T., Oprea V. Narcomania şi adolescenţii: realităţile zilei de

astăzi. Îndrumar pentru adolescenţi, pedagogi şi părinţi. Chişinău, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2005, 24 p.

80. Revenco M. Ce ştim despre narcomanie? Что знаем о последствиях наркомании?Chişinău, CEP Medicina, 2005, 15 p.

81. Revenco M., Condratiuc S. Cum să ajutăm copilului să spună „NU!” utilizăriinarcoticelor. Îndreptar pentru părinţi. Chişinău, CEP Medicina, 2005, 17 p.

82. Revenco M., Coşciug I., Condratiuc S., Deliv I., Tulburările anxios-depresive în raportcu dependenţa de substanţe psihoactive la copii şi adolescenţi. Indicaţii metodice.Chişinău, 2006, 31 p.

83. Robertiello Richard C., Schoenewolf Gerald 101 greșeli în psihoterapie: contrtransferși contrarezistență în psihoterapie. Traducere din engleză Adina Rădulescu. București,Ed. Trei, 2010, 322 p.

84. Romanciuc Ina Hepatitele cronice în aspect psihosomatic. Autoreferat al tezei dedoctor în medicină., Chişinău, 2005, 22 p.

85. Rosen R., Leiblum S. Case studies in sex therapy. N.Y.: GuilfordКон И.С.Сексология: учебное поs, 1995.

86. Stoev I., Stoev E., Stoev L. Îndrumar în psihiatrie. (rus-român; român-rus). Ediţia adoua, Chişinău, Editura Academiei de Ştiinţe, 1996, 373 p.

87. Taylor D., Paton C., Kerwin R. Ghid de terapeutică psihiatrică, spitalul Maudsley,Trustul MHS south London şi Maudsley, ediţia a VII, Bucureşti, Ed. Medcală, 2005,298 p.

88. Terapie şi management în psihiatrie. Sub red. Udriştoiu T., Marinescu D., Editurauniversitară Craiova, 2004, 123 p.

89. Tudose F., Tudose Cătălina, Vasilescu Andreia, Tămăşan Simona Sindroamerătăcitoare. Bucureşti, Ed. INFO Medica, 2005, 191 p.

90. Tudose Florin, Badea Mihaela Comunicarea-prevenţie şi terapie în patologia coluluiuterin., Bucureşti, Ed. INFO Medica, 2000, 121 p.

91. Tudose Florin O abordare modernă a psihologiei medicale. Ed. INFOMEDICA,Bucureşti, 2000, 203 p.

92. Tudose Florin, Tudose Cătălina, Dobranici Letiţia. Tratat de psihopatologie şipsihiatrie pentru psihologi. Bucureşti, Editura Trei, 2011.

93. Tulburările nevrotice în actuala dinamică a factorilor de stres. Lucrările celui de al II-lea Congres Naţional de psihiatrie Socială. Oradea, Ed. Imprimeriei de Vest, 2003,573 p.

94. Urbina Susana Testarea psihologică, Ghid pentru utilizarea completă a testelor.Traducere din engleză de Simona Reghintovschi.

95. Urâtu Ş., Melnic M., Jereghi V. Sănătatea Mintală şi Dreptul Uman. // Culegere delegi şi comentarii / Свод законов и коментариев. Centrul Neguvernamental din RM„Protecţia Psihicului Uman” şi Com. Helsinki pentru Drepturile Omului din RM,Chişinău, Universitas, (Tipografia Centrală), 364 p.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 43 / 51

96. Vasiliev T., Stoev I. Narcomania: Situaţia medico-socială şi judiciară în RepublicaMoldova. Chişinău, Pontos, 2001, 400p.

97. Vornicu Brânduşa Tratamentul în schizofrenie., Iaşi, Universitas XXI, 2002,348 p.98. Yaap van Weeghel Внебольничная помощь и психиатрическая реабилитация .

2002 – 15-1.99. Авруцкий Г.Я., Недува А.А.. Лечение психических больных. Москва, 1988, 496

c.100. Александровский Ю.А. Пограничные психические расстройства при

соматических заболеваниях. Государственный научный центр социальной исудебной психиатрии им. В.П.Сербского, Москва 2009.

101. Алексеев Б.Е., Доморацкий В.А. Ювенильная сексология: руководство дляспециалистов молодежных клиник. Минск: В.И.З.А. ГРУПП, 2009, 352 с.

102. Алкоголизм. (руководство для врачей). Под ред. Г.В. Морозова, В.Е. Рожнова,Э.А. Бабаяна. М.: Медицина, 1983, 432 с.

103. Бабаян Э. А, Гонопольский М.Х.. Наркология, 1999 Москва.104. Базисное руководство по психотерапии. Под ред. Решетникова СПб.:

«Восточно-Европейский Институт Психоанализа» совместно с издательством«Речь», 2002, 784 с.

105. Банщиков В.М., Борзенков И.В. Корсаковский синдром. Москва, 1971.106. Берн Э. Введение в психиатрию и психоанализ для непосвященных: пер. с

англ. А.И. Фёдоров.- 2-е изд. – Минск : «Попурри», 2007.- 528 с.107. Берн Эрик. Игры в которые играют люди. Психология человеческих

взаимоотношений. Вы сказали “Здравствуйте”. Что дальше? Психологиячеловеческой судьбы. Екатеринбург, Изд-во ЛИТУР, 2000, 576с.

108. Блейхер В.М. Эпонимические термины в психиатрии, психотерапии имедицинской психологии. Словарь. К. Вища школа. Головное изд-во, 1984, 448с.

109. Блейхер В.М., Воронков Г.Л., Иванов Вл. под ред.. Ранняя диагностикапсихических заболеваний. Киев, 1989.

110. Блейхер В.М., Крук И.В.. Патопсихологическая диагностика. Киев, «Здоров′я1986.

111. Болдырев А.И. Психические особенности больных эпилепсией (43-летний опытизучения и лечения больных эпилепсией). – М.: Медицина, 2000. 382 с.

112. Болдырев А.И. Эпилепсия у взрослых. Москва, 1972.113. Брилл А. Лекции попсихоаналитической психиатрии. Перевод с английского

А.Б. Хавина, Екатеринбург, «Деловая книга», 1998, 335 с.114. Броун Т., Холмс Г. Эпилепсия // Клиническое руководство. М.: Бином, 2006,

288 с.115. Бурлачук Л.Ф., Морозов С.М. Словарь-справочник по психологической

диагностике.Киев, Науков. думка, 1989, 200 с.116. Буров Ю.В., Ведерникова Н.Н. Нейрохимия и фармакология алкоголизма. М.:

Медицина, 1985, 237 с.117. Буртянскйй Д.Л., Кришталь В.В. Клиника, лечение и профилактика

сексуальных расстройств у женщин. Методические рекомендации. Харьков,2000, 55 с.

118. Буртянскйй Д.Л., Кришталь В.В. Диагностика и лечение расстройств мужскойпотенции. Методические рекомендации. Харьков, 1999, 52 с.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 44 / 51

119. Вальдман А.В., Бабаян Э.А., Звартау Э.Э. Психо-фармакологические и медико-правовые аспекты токсикоманий. М.: Медицина, 1988, 285 с.

120. Вегетативные расстройства. Клиника, диагностика, лечение. Под ред. А.М.Вейна, Москва, Медицинское информационное агенство, 1998, 752 с.

121. Вольф М.Ш., Гофман Д.Я., Демидов Н.А. и др. Неотложная медицинскаяпомощь при опасных для жизни состояниях, возникающих у психическибольных. Методические рекомендации. Москва, 1999, 162 с.

122. Воробьёв В.Ю. Шизофренический дефект (на модели шизофрении,протекающей с преобладанием негативных расстройств). Москва, 1988,диссертация к.м.н., 128 с.

123. Вудс Ш. Психиатрия в вопросах и ответах. Ст-Петербург, Изд-во Питер, 1998,311 с.

124. Гаврилова С.И., руководитель Научно-методического Центра по изучениюболезни Альцгеймера и ассоциированных с ней расстройств НЦПЗ РАМН,Фармакотерапия болезни Альцгеймера. Москва.

125. Ганушкин П.Б. Избранные труды. М., 1964.126. Гельдер М., Гэт Д., Мейо Р. Оксфордское руководство по психиатрии в двух

томах. Первод с английского Т. Кручинской и Н. Полищук. Киев, Изд-во Сфера,1997, ( т. 1 – 499 с.; т. 2 – 435 с.).

127. Гехт А.Б. Стандарты лечения эпилепсии // Лечение нервных болезней. – 2001. №1. – с. 8 – 14.

128. Гиляровский В.А. Учение о галлюцинациях. Москва, 1949.129. Глейтман Г., Фридлунд А., Расберг Д. Основы психологии: Пер. с англ./ Плд

ред. Большакова В.Ю., Дружинина В.Н., СПб.: Речь, 2001, 1247 с.130. Горин С.А. А вы пробовали гипноз? (Практическое руководство по применению

гипнотических психотехник в бизнесе и медицине, рекламе и пропаганде,торговле и повседневной жизни). СПб.: 1995, 208 с.

131. Громов С.А., Киссин М.Я., Якунина О.Н., Ерошина Е.С. Эпилепсия. Измененияличности. Лечение. – СПб., 2006. – 320 с.

132. Групповая психотерапия. Под ред. Б.Д. Карвасарского (СССР), С. Ледера (ПНР),Москва, Медицина, 1990, 384 с.

133. Гузиков Б.М., Мейроян А.А. Алкоголизм у женщин. Ленинград, Медицина,1988, 223 с.

134. Гулямов М.Г. Диагностическое и прогностическое значение синдромаКандинского. Душанбе, 1962.

135. Гурьева В.А., Гиндикин В.Я. Юношеские психопатии и алкоголизм. Москва,«Медицина», 1980, 272 с.

136. Доморацкий В.А. Краткосрочные методы психотерапию – М: Психотерапия,2008. – 304с.

137. Доморацкий В.А. Диагностика и лечение сексуальных дисфункций у мужчин.Методические рекомендации. Минск. «Альтиора-Живые краски», 2005, 43 с.

138. Доморацкий В.А. Медицинская сексология и психотерапия сексуальныхрасстройств. – М: Академический Проект; Культура, 2009, 470с.

139. Делинда Е., Мерсер Джорж Вуди // Индивидуальное консультированиенаркозависимых. Stefan Batory Fondation, Varşava 2001, 231 c.

140. Дьячук Н.В. Азбука гипноза (книга первая). – М., 2008, «КСП», 112 с.141. Дьячук Н.В. Азбука гипноза (книга вторая). – М., 2008, «КСП», 214 с.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 45 / 51

142. Ерышев О.Ф., Рыбакова .Т.Г, Шабанов .П.Д. Алкогольная зависимость:формирование, течение, противорецидивная терапия. СПб.: Издательство“ЭЛБИ-СПб”, 2002, 192c.

143. Ефремов В.С. Основы суицидологии. СПб.: изд-во «Диалект», 2004, 480 с.144. Жариков Н.М., Урсова Л.П., Хритинин Д.Ф. Психиатрия. Москва, 1988.145. Журнал Обзор современной психиатрии. Издаваемый с 19998 г. фондом

«Женевская инициатива в психиатрии» (WWW страница: http://www.geneva-initiative.org) в сотрудничестве с Институтом открытого общества, Ассоциациейпсихиатров Украины и Белорусской психиатрической ассоциацией.

146. Журнал им. С.С. Корсакова.147. Журнал Вопросы наркологии.148. Журнал Психiчне Здоровь΄я. Киевской медицинской академии последипломного

образования им. П.Л. Шупика.149. Журнал Вiсник психiчного здоров΄я. Одесской ассоциации психиатров.150. Завилянский И.Я., Блейхер В.М., Крук И.В., Завилянская Л.И. Психиатрический

диагноз. 2-е изд., перераб. и доп., Киев, Выща шк., 1989, 311 с.151. Зильгер Эд., Роберт М. Ходапп Понимание умственной отсталости. Киев, изд-во

Сфера, 2001, 360 с.152. Златан Б.Д. Бред: клиника и лечение. Кишинёв, «штиинца», 1989, 141 с.153. Златан Б.Д. Лечение бредовых психозов. Кишинёв,1961.154. Иванец Н.Н., Тюльпин Ю.Г., Чирко В.В., Кинкулькина М.А. Психиатрия и

наркология, Изд-во «ГЭОТАР-Медиа», Учебник для ВУЗ-ов, Москва, 2006,830с.

155. Иванец Н.Н., Даренский И.Д., Стрелец Н.В., Уткин С.И. Лечение алкоголизма,наркоманий и токсикоманий (крткое клиническое руководство)., Москва, 1998,60 с.

156. Кандинский В.Х. О псевдогаллюцинациях. Москва,1952.157. Каплан Х. Сексуальная терапия. Иллюстрированное руководство: пер. с англ.

М.: Класс, 1994; 160с.158. Карвасарский Б.Д. Неврозы. Руководство для врачей. Изд. Второе. Москва

Медицина, 1990, 573 с.159. Карлов В.А. Эпилептический статус. Москва, 1974.160. Карлов В.А., Терапия нервных болезней. Москва, 1996, 652 с.161. Качаев А.К., Иванец Н.Н., Игонин А.Л., и др. Глоссарий. Стандартизированные

психологические симптомы и синдромы для унифицированной клиническойоценки алкоголизма и алкогольных психозов. Методические рекомендации. М.:1976, 63 с.

162. Квалификационные тесты по наркологии в двух частях. Под ред. Ю.В.Валентика. Москва 1996, 375 с.

163. Кербиков О.В., Коркина М.В., Наджаров Р.А., Снежневский А.В. Психиатрия.Издание второе, переработанное. Москва, Медицина, 1968.

164. Киссин М.Я. Клиника и терапия парциальных вегетативно-висцеральных и«психических» припадков у больных эпилепсией. Учебно-методическоепособие. – СПб., 2003, 53 с.

165. Клиническая психиатрия. Под ред. Проф. Н.Е. Бачерикова, Киев, «Здоровья»,1989, 512 с.

166. Клинические разборы в психиатрической практике. Под редакцией проф. А.Г.Гофмана. Москва, МЕДпресс-информ, 2009, 704 с.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 46 / 51

167. Ковалёв В.В. Психиатрия детского возраста. М.: «Медицина», 1979, 607 с.168. Кон И.С. Введение в сексологию. М.: Медицина, 1998, 321 с.169. Кон И.С. Сексология: учебное пособие для студентов высших учебн. заведений.

М.: Академия, 2004; 384с.170. Кононенко В.И., Сосин И.К., Моисеев В.И. и др. Клиническая и лабораторная

диагностика алкогольного опьянения. Методические рекомендации. Харьков,1984, 32 с.

171. Коркина М.В., Лакосина Н.Д., Личко А.Е. Психиатрия: Учебник – М.:Медицина, 1995, 608 с.

172. Копытов А.В. Созависимое поведение (диагностика, психологическиеособенности, тактика лечения). Учебно-методическое пособие. Минск, ООО«Харвест», 2005, 51 с.

173. Кратохвил С. Терапия функциональных сексуальных расстройств. Москва,Медицина, 1985, 157 с.

174. Кратохвил С. Психотерапия семейно-сексуальных дисгармоний: Пер. С чешск.М.: Медицина, 1991; 336с.

175. Крейндлер А. Эпилепсия. Москва, 1960.176. Крещановский В.Б., Гндин В.П. Сочетанное применение психотерапии и

рефлексотерапии при лечении больных алкоголизмом. Методическиереомендации. Москва, 1988, 10 с.

177. Кришталь В.В., Агишева Н.К. Псходиагностика и психотерапевтическаякоррекция сексуальной дисгармонии супружеской парры. Учебное пособие дляврачей. Москва, 1985, 138 с.

178. Кришталь В.В., Гульдман Б.Л. şi Григорян С.Р. Сексология: В 5 т. Харьков:Академия сексологических исследований, 1997. т.1.-352с.; т.2.-272с.; е.3-192с.;т.4.-176с.; т.5.-152с.

179. Кудрявцев И.А. Комплексная судебная психолого-психиатрическая экспертиза(научно-практическое руководство).М.: Изд-во Моск. ун-та, 1999, 497 с.

180. Кузнецов С.В., Демчева Н.К. Негативные расстройства при параноидной формешизофрении. Ж. Психическое здоровье. N 1 (32), 2009, с. 38-42.

181. Кулаков С. Основы психосоматики. -СПб.: Речь, 2003.182. Кэррол Э. Изард Психология эмоций. СПб.: изд-во Питер, 1999, 460 с.183. Лакуста В.Н. Методы лечения алкоголизма. Кишинёв, Картя молдовеняскэ,

1987, 220 с.184. Леонгард К. Акцентуированные личности. Перевод с немецк. В.М. Лещинской

под ред. В.М. Блейхера. Киев, Выща школа», 1989, 375 с.185. Личко А. Е., Битенский В.С. Подростковая наркология. Москва, Медицина,

1991, 301 с.186. Личко А.Е. Психопатии и акцентуации характера у подростков. Ленинград,

«Медицина», 1983, 255 с.187. Личко А.Е., Битенский В.С., Подростковая наркология (руководство для

врачей). Москва, Медицина , 2000.188. Лукомский И.И. Маньякально-депрессивный психоз. Москва,1968.189. Мадди Сальваторе Р. Теории личности: сравнительный анализ / пер. с англ.,

СПб.: Изд-во «Речь», 2002, 539 с.190. Максутова А., Фрёшер В. Психофармакотерапия эпилепсии. Блэквелл

Виссеншафтс-Ферлаг Берлин-Вена, 1998, 180 с.191. Малкина-Пых И.Г. Возрастные кризы: М.: изд-во Эксмо, 2004, 896 с.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 47 / 51

192. Марценковский И.А., Бикшаева Я.Б. Терапевтические стратегии вэпилептологии. (метод. рекомендации), Киев, 2005, 29 с.

193. Марценковский И.А., Игнатов М.Ю., Пишель В.Я. и др. Применениеконвульсофина (кальциевой соли вальпроевой кислоты) в неврологии ипсихиатрии. Методические рекомендации. К.: 2002, 27 с.

194. Марилов В.В. Общая психопатология. Учебное пособие для студентов высшихучебных заведений. Москва. Издательский центр “Академия”, 2002, 224 с.

195. Мастерс У., Джонсон В., Колодни Р. Мастерс и Джонсон о любви и сексе: В 2 ч.:Пер.с англ. СПб.: Ретур, 1991. ч 1-264с.; ч. 2.- 296с.

196. Мастерс У., Джонсон В., Колодни Р. Основы сексологии. М.: Мир, 1998; 692с.;197. Меграбян А.А. Деперсонализация. Ереван, 1962.198. Мёрта Дж. Справочник врача общей практики. Перевод с английского. Москва,

изд-во Практика, 1998, 1230 с.199. Морозов Г.В. Ступорозные состояния. Москва, 1969.200. Морозов Г.В под ред.. Руководство по психиатрии. Москва,1980.201. Морозов Г.В., Бабаян Э.А., Бобров А.Е., Зерели А.Г. медицинское

освидетельствование для установления факта потребления алкоголя и состоянияопьянения. Методические указания. Москва, 1988, 39 с.

202. Мосолов С.Н.- Клиническое применение современных антидепрессантов. 1995,555 с.

203. Наку А.Г. Аментивный синдром. Кишинёв, 1970.204. Наку А.Г., Герман Г.Н. Психические нарушения при заболеваниях почек.

Кишинёв,1981.205. Наку А.Г., Ревенко М.Г., Опря Н.А. Клиника некоторых вариантов динамики

психопатий.,1980, 228 с.206. Неврология. Под ред. М. Самуэльса, Перевод с английского, Захаров В.В.,

Ковалёва И.В., Москва, изд-во Практика, 1997, 638 с.207. Незнанов Н.Г., Громов С.А., Михайлов В.А. эпилепсия. Качество жизни.

Лечение. – СПб., 2005. – 292с.208. Опря Н.А. Клинические аспекты патологической ревности. Кишинёв, 1986.209. Остроглазов В.Г. Пограничные психопатологические состояния в

общемедицинской практике (раннее выявление, дифференциальная диагностикаи принципы лечебно-восстановительной тактики). Методические реомендации.Москва, 1998, 73 с.

210. Пантелеева Г.П., Цуцульковская М.Я., Беляев Б.С. Гебоидная шизофрения /АМН СССР, М.: Медицина, 1986, 192 с.

211. Паттерсон Сесил, Уоткинс Эдвард Теории психотерапии. 5-е издание.,СПб.:Питер, 2003, 544 с.

212. Пащенков С.З. Ипохондрия. (клинический аспект проблемы). Ташкент, изд-воМедицина, УзССР, 1974, 177 с.

213. Пелипас В.Е. Симуляция психических расстройств и её распознавание присудебно-пссихиатрической экспертизе. Методические реомендации. Москва,1983, 26 с.

214. Пелипас В.Е. Шизофрения и реактивные психозы в судебно-психиатрическойпрактике; вопросы дифференциального диагноза. Методические реомендации.Москва, 1987, 22 с.

215. Первов Л.Г. Уход за больными с невротическими состояниями. М.: Медицина,1989, 205 с.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 48 / 51

216. Печерникова Т.П. Гульдан В.В., Остришко В.В. Особенности экспертной оценкиаффективных реакций в момент совершения правонарушения у психическиздоровых и психопатических личностей. Методические реомендации. Москва,1983, 18 с.

217. Потёмкин В.В. Эндокринология. М: Медицина, 1986, 432 с.218. Простомолотов В.Ф. Комплексная психотерапия соматоформных расстройств.

Кишинёв, «Pressa», 2000, 304 с.219. Психиатрия: национальное руководство.// под ред. Т.Б. Дмитриевой, В.Н.

Краснова, Н.Г., Незнанова, В.Я. Сёмке, А.С. Тиганова - Москва, «ГЭОТАР-Медиа», 2009, 1000с.

220. Психиатрия поздего возраста. Под ред. Робина Джекоби, Катрин Оппенгаймер вдвух томах. Переводс английского В.П. Позняка, Киев Изд-во Сфера, 2003, (т. 1– 390 с.; т 2 – 491 с.).

221. Психиатрия. Под ред. Р. Шейдера. Перевод с английского М.В. Пащенкова,Д.Ю. Вельтищева. Москва, Практика, 1998, 485 с.

222. Психиатрия. Учебное пособие для студентов медицинских вузов. Под ред. В.П.Самохвалова, Ростов н/Д.: Феникс, 2002, 576 с.

223. Психосоматические расстройства. Доклад Комитета экспертов ВОЗ попсихогигиене, Женева, 1985, 37 с.

224. Психология человека от рождения до смерти. Полный курс психологииразвития. Под ред. А.А. Реана, СПб.: «прайм-ЕВРОЗНАК», 2005, 416 с.

225. Психологические исследования и психотерапя в наркологии. Сборник научныхтрудов, Ленинград, 1989, 151 с.

226. Пятницкая И.Н. Злоупотребление алкоголем и начальная стадия алкоголизма.М.: Медицина. 1988, 288 с.

227. Пятницкая И.Н., Найдёнова Н.Г. Подростковая наркология. Руководство дляврачей. М.: Медицина, 2002, 256 с.

228. Ревенко М.Г., Кощуг И.В., Кондратюк С.Л., Делив И.Д. Значение тревожно –депрессивной симптоматики в формировании зависимости от психоактивныхвеществ у подростков. Методические рекомендации.ф, Кишинэу, 2006, 33 с.

229. Ревенко М., Кондратюк С. Как помочь вашему ребёнку сказать «нет!»употреблению наркотиков., Руководство для родителей. Кишинэу, ИПЦMedicina, 2005, 212 c.

230. Руководство по наркологии под ред. Н.Н. Иванца в двух томах. М.: ИДМедпрактика-М, 2002, (т. 1 – 444 с.; т. 2 - 445 с.).

231. Руководство по неврологии по Адамсу и Виктору. Морис Виктор, Аллан Х.Роппер. Москва. ООО «Медицинское информационное агенство», 2006, 680 с.

232. Руководство по Психиатрии. Под ред. А.С. Тиганова в двух томах, Москва,Медициа, 1999, (т. 1 – 712 с.; т. 2 - 783 с.).

233. Сексопатология. Справочник. Под. Ред. Г.С. Васильченко, Москва, Медицина,1990, 575 с.

234. Сметаник В.П., Ткаченко Н.М., Глезер Г.А., Москаленко Н.П.Климактерический синдром. М.: Медицина, 1988, 288 с.

235. Смулевич А.Б. Депрессии при соматических и психических заболеваниях.Москва, изд-во, МИА, 2003, 432 с.

236. Смулевич А.Б. Психопатии. Руководство по психиатрии. Медицина, 1983.237. Сосин И.К., Мысько Г.Н., Ломакин С.Г. Рефлексотерапия алкоголизма,

наркоманий и токсикоманий. Методические рекомендации. Млсква, 1987, 21 с.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 49 / 51

238. Сосин И.К., Мысько Г.Н., Гуревич Я.Л. Немедикаментозные методы леченияалкоголизма. К.: «Здоровья», 1986. 152 с.

239. Сосин И.К., Гуревич Я.Л. , Мысько Г.Н. Наркологическая служба напромыщленном предприятии. К.: «Здоровья», 1989, 221 с.

240. Стратеии лечения алкогольных проблем. Под ред. Герлингса П.Й., Бринка В.Д.,Схипперса Г.М., Киев, Изд-во Сфера, 1999, 167 с.

241. Стрелец Н.В., Уткин С.И. Неотложные состояния при хроническом алкоголизме.НИИ наркологии Минздрава РФ, Москва.

242. Сухарева Г.Е. Клинические лекции по психиатрии детского возраста. М.:«Медгиз», 1955, Т. 1, 457 с.



245. Сыропятов О.Г., Дзеружинская Н.А., Патогенез и биологическое лечениеалкоголизма. Пособие для врачей. К.: УВМА, 2000, 46 с.

246. Телешевская М.Э. Неврастения. Киев, «Здоровья», 1988, 167 с.247. Тиганов А.С. фебрильная шизофрения. Клиника, патогенез, лечение. Москва,

Медицина, 1982, 228 с.248. Ушаков Г.К. Детская психиатрия. М.: «Медицина», 1973, 391 с.249. Филатов А.Т., Мороз В.И., Кутько И.И. и др. Что нужно знать о наркомании.

Методические реомендации для медицинских работников, педагогов, юристов.Харьков, 1987, 23 с.

250. Фридман Л.С., Флеминг Н.Ф., Робертс Д.Г., Хайман С.Е. Наркология. Москва,И-во Binom Publischers, 2000, 319 p.

251. Шабанов П.Д., Штакельберг О.Ю., Наркомании: патопсихология, клиника,реабилитация. Санкт Петербург, 2000.

252. Шизофрения. Под ред. А.В.Снежневского. Москва, 1972.253. Штернберг Э.Я. Геронтологическая психиатрия. Москва, 1977.254. Эндрю Четли Проблемные лекарства. Перевод с английского. Латвия,

организация «Международные действия за здоровье», 1998, 352 с.255. Шток В.Н. Головная боль. М.: Медицина, 1998, 307 с.256. Эриксон М. Мой голос останется с вами. Москва, Институт общегуманитарных

исследований, 2003, 333 с.257. Яничак Филипп Дж., Дэвис Джон М., Прескорн Шелдон Х., Айд Фрэнк Дж. Мл.

Принципы и практика психофармакотерапии. Киев Ника-Центр 1999. 728 с.258. Ясперс К. Общая психопатология. Перевод с немецкого Л.О. Акопяна, Москва,

изд-во Практика, 1997, 1053 с.Bibliografie suplimentară

1. CIM-10 Clasificarea tulburărilor mintale şi de comportament (Simptomatologie şidiagnostic clinic). Bucureşti, Ed. ALL, 1998; 419 p.

2. Freud S. OPERE. Studii despre sexualitate. Vol. 6, Bucureşti, Ed. trei, 2001; 187 p.3. Freud S. OPERE. Inhibiţie, simptom, angoasă. Vol. 5, Bucureşti, Ed. Trei, 2001; 233

p.4. Ghid de psihiatrie practică (Maudsley), Ediţia a III-a, editat de David Goldberg,

Oxford University Press, 1997; 260 – 269.5. Kaplan & Sadock Manual de buzunar de psihiatrie clinică (ediţia a treia). Traducere

din engleză. Bucureşti, ed. Medicală, 2001; 558 p.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 50 / 51

6. Keesling B. Sexual Healing. How Good Loving is Good for You – and YourRelationship. Hunter House Publishers, 1996; 245p.

7. Manual de statitică a tulburărilor mentale. Asociaţia Psihiatrică Americană, Ediţia acincea DSM IV TR, Bucureşti, 2000; 813 p.

8. Maurice Yaffe, Elizabeth Fenwick Sexual Happiness for women. A practicalApproach. Illustrated by Charles Raymond. Dorling Kindersley, London, 1992; 175 c.

9. Maurice Yaffe, Elizabeth Fenwick Sexual Happiness for men. A practical Approach.Illustrated by Charles Raymond. Dorling Kindersley, London, 1991; 159 p.

10. Prelipceanu D., Mihailescu R., Teodorescu R. Tratat de sănătate mintală. Vol. 1.,Bucureşti, ed. Enciclopedică, 2000; 622 p.

11. Rosen R., Leiblum S. Case studies in sex therapy. N.Y.: Guilford Press; 1995.12. Tudose Florin, Tudose Cătălina, Dobranici Letiţia. Tratat de psihopatologie şi

psihiatrie pentru psihologi. Bucureşti, Editura Trei, 2011.13. Доморацкий В.А. Диагностика и лечение сексуальных дисфункций у мужчин.

Методические рекомендации. Минск. «Альтиора-Живые краски», 2005; 43 с.14. Доморацкий В.А. Краткосрочные методы психотерапии. – М: Психотерапия,

2008; 304 с.15. Доморацкий В.А. Медицинская сексология и психотерапия сексуальных

расстройств. – М: Академический Проект; Культура, 2009; 470 с.16. Каплан Х. Сексуальная терапия. Иллюстрированное руководство: пер. с англ.

М.: Класс, 1994; 160с.17. Kинессa М. Брак под микроскопом. Физиология половой жизни. Изд-во Фирма

«АДА», Кишинёв, 1990; 180 с.18. Кислинг Барбара Целительные свойства секса. Изд-во Питер, Ст-Петерсбург,

1997; 245 с.19. Кон И.С. Введение в сексологию. М.: Медицина, 1998; 321 с.20. Кон И.С. Сексология: учебное пособие для студентов высших учебн. заведений.

М.: Академия, 2004; 384с.21. Кратохвил С. Терапия функциональных сексуальных расстройств. Москва,

Медицина, 1985; 157 с.22. Кришталь В.В., Агишева Н.К. Псходиагностика и психотерапевтическая

коррекция сексуальной дисгармонии супружеской парры. Учебное пособие дляврачей. Москва, 1985; 138 с.

23. Кришталь В.В., Гульдман Б.Л. şi Григорян С.Р. Сексология: В 5 т. Харьков:Академия сексологических исследований, 1997; т.1.-352с.; т.2.-272с.; т.3-192с.;т.4.-176с.; т.5.-152с.

24. Мастерс У., Джонсон В., Колодни Р. Мастерс и Джонсон о любви и сексе: В 2 ч.:Пер.с англ. СПб.: Ретур, 1991; ч 1-264с.; ч. 2.- 296с.

25. Мастерс У., Джонсон В., Колодни Р. Основы сексологии. М.: Мир, 1998; 692 с.26. Психиатрия: национальное руководство.// под ред. Т.Б. Дмитриевой, В.Н.

Краснова, Н.Г., Незнанова, В.Я. Сёмке, А.С. Тиганова - Москва, «ГЭОТАР-Медиа», 2009; 1000с.

27. Психосоматические расстройства. Доклад Комитета экспертов ВОЗ попсихогигиене, Женева, 1985; 37 с.

28. Сексопатология. Справочник. Под. Ред. Г.С. Васильченко, Москва, Медицина,1990; 575 с.

29. Смулевич А.Б. Депрессии при соматических и психических заболеваниях.Москва, изд-во, МИА, 2003; 432 с.


RED: 02

DATA: 25.02.2014

PAG. 51 / 51

30. Уайнхолд Б., Уайнхолд Дж. Освобождение от созависимости. Перевод санглийского А.Г. Чеславской — М.: Независимая фирма “Класс”, 2002; 224с.

Metode de evaluareCurentă: verificare pe parcurs, test-control, foile de observaţie clinică a pacienților asistațimedical, examen practic. La finele anilor I și II de studii rezidenții susțin examene depromovare.La finele rezidențiatului – susțin Examenul de Stat de Licență constituit din 3 etape:

- evaluarea deprinderilor practice,- test – grilă,- examen oral.

Modalitatea de rotunjire a notelor

Suma ponderată a notelor de la evaluărilecurente şi examinarea finală

Nota finală

5 55,1-5,5 5,55,6-6,0 66,1-6,5 6,56,6-7,0 77,1-7,5 7,57,6-8,0 88,1-8,5 8,58,6-9,0 99,1-9,5 9,59,6-10 10

Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” şi seechivalează cu calificativul 0 (zero). Rezidentul are dreptul la 2 susţineri repetate aleexamenului nepromovat.

Limba de predare: Română

Responsabil, Coordonator

Studii postuniversitare prin Rezidențiat,

Dr. conferenţiar I. Coşciug

PA 7.5.1 PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 1 / 51 · 2019-03-04 · 8.7. Tulburări afective sezoniere. 8.8....

Documents

Transcript of PA 7.5.1 PROGRAMA ANALITICĂ PAG. 1 / 51 · 2019-03-04 · 8.7. Tulburări afective sezoniere. 8.8....