Vlad D. GAFITA este lector la Universitatea ,,$tefan cel Mare" din

Suceava, doctor in istorie la Universitatea ,,A|,. L Cuza", lari cu teza loncu

Flondor gi migcareo nalionold a romdnilor din Bucovina (a doua jumdtate o

secolului al XlXJeo -inceputltl secolului M). Tezd publicatd sub titlul : /oncu

Flondor (1865-1924) gi migcarea nalionald o romdnilor din Bucovina, lagi,

Editura Junimea, 2008.

Mad D. GAFIIA

ORIGINITE IDEATICEALE TOTALITARISMULUI

DE DREAPTARepere ale teoriei viral-metamorfice

Referenli qtiinlifici:prof. univ. dr. George Bondorconf univ. dr. Florin Pintescu

Redactor: Mirela Ivan NobelTehnoredactare: Adriana Andreiag

Coperta: Andrei MdrgiritEditor: Dan MirgiritPe coperta I: Francisco de Goya:; ma i t8o8 - impupcarea revoltalilor madrileni,r&t4,Muso del Prado, Madrid (https://ro.v'ftipedia.org/wiki/Francisco de Goya)

Descrierea CIP a Bibliotecii NaEionale a RominieiGAIITA, }'LAD

Originile ideatice ale totalitarismului de dreapta : repere aleteoriei viral-metamorfice / Mad D. Gafila ; pref.: Mihai lacobescu. -TArgovigte : Cetatea de scaun, zor8

Conline bibliografieIndex

ISBN 978- 6o 6- 537 - 4t7 -r

I. Iacobescu, Mihai (pref.)

Toate drepturile de reproducere, integral sau pa4ial, prin orice mijloace, inclusivstocarea neautorizati in sisteme de ciutare sunt rezeryate. Reproducerea se poate

face doar cu acordul scris al editurii, cu exceplia unor scurte pasaie care potconstitui obiectul recenziilor gi prezentirilor.

ISBN 978-6o6-97-417-r

Copyright Editura Cetatea de Scaun, T6rgovigte, zor8

email: edifura@cetateadescaun.ro www.cetateadescaun.ro

Cuprins

CUVANTINAINTEO temerari invitafie la ledurd $i meditafie sau o pledoariepentru moderafie gi democraqie (Mihai Iacobescu) ...................... 13

INTRODUCERE REPERE ALE TEORIEI VTRAL -METAMORFICE............. ..................2r

CAPITOLUL I: ORIGINILE ANTIMODERNE

'I ANTI-

ILUMINISTE ALE EXTREMEI DREPTE..... .........75

I.r.r Anti-modernitatea ariei ideologice aflate la originea

extremei drepte.......... ...........................25

I.r.z. Contrarevolutia (de naturi istorici sau politice) -teoretizati de Edmund Burke in lucrarea Reflecqii asupra

Revolufiei din Franfa (rzgo)........... ............................75

I.r.3. Anti-iluminismul..... ............76

I.r.4. Pesirnismu1............... .............77

I.r.5. Pdcatul originar ...................78

I.z. Filosofi Fi ganditori anti-iluminigti: Edmund Burke,

GeorgWilhelm Friedrich Hegel, I(arl Marx, Friedrich Engels,

Friedrich Nietzsche, Thomas Carlyle.......... .............78

I.z.r. Edmund Burke. Repere biografice gi bibliografice.......78I.z.z. Ideile politice ale lui Burke ...................... Bo

L2.3. Patriotismul lui Burke........... ................... 8z

I.2.4. Burke gi ragiunea de stat .......................... 8z

L2.5. Burke;i legea natural5....... ...................... 8z

L2.6. Atitudinea fagi de religie ..........................83

I.2.7. Calea de mijloc...... ...............83

I.2.8. Suveranitate gi constitufionalism ..................................83

I.2.9. Statul;i obligagia politici ........................84

I.3. GeorgWilhelm Friedrich Hegel. Repere biografice gi

bibliografice .................... 85

I.3.r. Idei politice gi filosofice... ..........................86

I.3.2. Istoria nemijlocit5.. .............88

L3.3. Istoria reflectati ..................89

I.3.4. Istoria filosofici...... .............89

6 Wod D. Gafiga

I.3.5. Spirit;i dialectic5.. .............. 89I.3.6. Proprietatea............. ............90I.3.7. Societatea civi15........ ............91

I.3.8. Statul.. .............91

I.3.9. Hegel gi romantismu1..................... ...........92

r.3.ro. Nationalismul ........ .............g2

I.4. Raportarea antinomici extrema stAngi/extrema dreaptd.De la marxism la stalinism gi fascism ......................96

I.4.r. Concepte gi termeni-cheie ai marxismului .................. 96r.4.2. Leninismul .............. ...........1o4

r.4.3. Marxismleninismul. .........ro6I.4.4. Stalinismul.............. ...........ro6

I.4.5. Fascismul - ,,a treia cale" ............. ........... ro8

I.4.6. Neomarxism versus fascism......... ..........ro9

I.5. Friedrich Nietzsche. Repere biografice gi bibliografice. u6I.5.r. Idei esenfiale...... ..................i17

I.5.2. Simbo1uri................... .......... n8I.5.3. Refl ectarea ideilor nietzscheene in totalitarismul

de dreapta... ....................r19

I.5.4. Voinla de putere..... ............12r

I.5.5. De la Supraomul lui Nietzsche la Ubermensch-ulna2ist........... ................... p6

I.5.6. Religia. .......... p8I.5.7. Binele qi Riul - de laviziunea nietzscheani la

viziunea totalitari..... ...........................g2

I.5.8. Comparafie Friedrich Nietzsche - Thomas Carlyle....r38I.5.9. Deosebiri intre Nietzsche gi Carlyle .......139

I.5.ro. Acela;i St5pan - doui modele: Supraomul gi Eroul.. r4r

I.5.u. Autonegarea (autosuprimarea) iudaismului............... 14r

I.5.u. Autosuprimarea cregtinismului.................. ................l43I.5.r3. Autosuprimarea credinfei cregtine........ ......................W

I.5.4. Autosuprimarea moralei ca morali .....144

I.5.r5.Thomas Carlyle gi Cultul Eroilor ............r45

CAPITOLUL II: IDEOLOGIA - DE I-A. PLURALISM LATOTALITARISM............. .................16r

II.r.r. CAteva definitii sintetice .......................... 16r

Originileideaticealetotalitarismuluidedreapta 7

II.r.z. Precizlri conceptuale ........16r

II.z. Perspective de analizi a ideologiei socio-cognitive,

sociali, discursivi.... ......t62II.z.r. Analiza socio-cognitivi................ ..........t62II.z.z. Analiza sociali ..................t64

II.z.3. Analiza discursivS. ............164

II.3. Caractere ale ideoIogiei................... ..........t64IL3.r. Caracterul cognitiv.. ..........164

II.3.z. Caracterul social ...............165

II.3.3. Caracterul socio-cognitiv........... ............765

II.3.4. Caracterul non-alethic............... ............165

II.3.5. Caracterul complexit5lii graduale ........165

II.3.6. Caracterul contextual-variabil ..............165

II.3.7. Caracterul general-abstract....... ............165

II.4. Cadrul comprehensiv al atributelor ideologieitotalitare de dreapta .....165

II.4.r. Localizarea.............. ...........L65

II.4.r.r. Gdndire ......165

ll.4.t.z. Limbaj .......17o

II.4.r.3. Comportament.................. ....................r8r

II.4.z. Prob1ema................ ...........184

ll.4.z.r. Politica ......184

ll.4.z.z. Puterea democratici versus puterea totalitard ...... r88

11.4.2.3. Puterea totalitar5 ca manifestare politici a

ideologiei negafioniste, viral-metamorfice...................................196

1I.4.2.4. Lumeainintregul s5u...... ..................2o4

IL4.3. Subiectu1................. ..........2o6

11.4.3.t. Clasa social5/grup social/individ.............................2o6

11.4.4. Poziyia ........2o9

II.4.4.r. Dominantd ....................2o9

1I.4.4.2. Subordonati ..................21o

II.5. Funcfia. ............2n

II.5.r. Exp1ica9ia................... ..........21r

II.5.z. Represiunea............ ...........212

II.5.3. Integrarea ................ ..........2t2

IL5.4. Motivarea ................

8 VladD. Gafi;a

II.5.5. Legitimarea................. .......212

II.6. Motiva1ia................... ............2r3

II.6.r. Bazati pe interese... ...........2r3

II.6.z. Lipsiti de interese.. ...........213

II.6.3. Non-experienfi (firi interese pe termen scurt)........213

II.7. Structura cognitivi/afectivi.......... ............215

II.7.r. Coerentd (internl) .............21jII.7.z. Contrast (extern)... ...........2t6II.7.3. Abstracfie ............... ........... z116

II.7.4. Specificitate ........... ............2rT

II.7.5. Ierarhie ................... ............217

IL7.6. Stabilitate............... ........... zr8

II.T.T.Cunoagtere(politicigisociali).. ...........21g

II.7.8. Sofisticare............... ...........22o

II.7.g. Facticitate .............. ............22r

II.7.ro. Simplitate ............. ............22r

IL7.u. Distorsiune.............. ..........22tII.7.rz. Convingere............ ...........222.

II.7.r3. Nesinceritate......... ...........222

II.7.r4. Dogmatism............... .......24II.7.r5. Con9tienf5............. ...........223

ll. 7$.Incongtienfi ....................223

II.8. Definirea ideologiei ca sistem de credinfe ...................224

II.9. Ideologia in cadrul teoriei politice.................. ..............225

II.9.r. Tradilia marxistd a ideologiei.. ..............225

ILg.z. Tradilia non-marxisti a ideologiei.............................228II.9.3. Tradigia ideologici in SUA......... ...........233II.ro. Relafia ideologie - totalitarism ..............235

II. u. Condi;ii pentru cucerirea puterii seculare prinmijloace pacifiste sau revolu;ionare.............. ..........46

II.rz. Ce se intAmpli dacl migcirile ideologice nu reusesc

si obgind puterea secularS?...... ..........237

II.r3. Ideocrafie gi regim totalitar........ .............48ILr4. Categorii de ideologii.................... ..........48II. r5. Caracterul antipolitic al totalitarismului......... ........... z3g

II. 16. Ideologia ca religie politic5.........

Originileideatice ale totalitarismului de dreapta 9

II.ry. Totalitarismul ca instrument analitic. Modalitali de

analizi a totalitarismelor............... .....24tII.r8. Privire empiricl asupra totalitarismului. $ase

condigii necesare pentru existenfa totalitarismului....................z4rII. r9. Trei niveluri de analizi comparativi a

totalitarismului de stdnga gi de dreapta .................24L

II. zo. Personalitatea totalitard ca homo ideologicus ...........241

II. zr. Sistemul de credin!5-necredinfi ...........242

II.zz. Ideologia gi imaginarul politic ...............243

II.z3. in ce consti puterea imaginarului? ................... .........244

II.z4. Politici gi simboluri ..........245

IL z5. Raportarea la mit in era modernitigii .......................246

CAPITOLUT III: IRAIIONATISMUL .........25rIII.r.r. Originile gAndirii iraqionaliste gi ale

existenfialismului in lumea occidentali.. ...............2j5

III.rz. De la romantism la irafionalism. Voinla universalSgi voinfa de putere Schopenhauer gi Nietzsche ...........................267

III.r.3. Iraf ionalismul maselor. Gustave Le Bon ...................27o

III.r.4. Abordarea neomarxisti a dihotomieirafional/irafional. Georg Lukdcs.......... ................... z8o

III.r.5. Alte abordiri teoretice ale irafionalismuluipsihologiei colective....... .....................283

III.r.6. De la iraqionalismul filosofic la vitalismul qi

estetismul totalitar........ ......'...............286

IILr.7. De la irafionalismul filosofic la fascismul italian.....294III.z. Psihologia maselor - teorii despre

comportamentul mulflmilor................. ..................2gg

Illz.r.Teoria mentalitilii de grup........ ...........299

IILz.z. Teoria lui Sigmund Freud........... .........3o5

III.z.3. Teoria factorilor multipli........ .............3c,6

III.3. Iralionalismul romAnesc in perioada interbelic5....... 3o8III.3.I. Nae Ionescu - repere biografice, conceplie

politici gi ideologici .....3ro

III.3.z. Influenle filosofice asupra operei lui N. Ionescu - F.

Nietzsche gi S. I(rkegaard.................. .......................311

10 WadD. Gafiga

III.3.3. GAndirea irafionalistl gi influenqe nietzscheene la

Mircea E1iade........... ......32o

III.3.4. Convertirea la legionarism a lui Mircea Eliade........3z3

III.3.5. Emil Cioran intre iralionalism, existenqialism,

nihilism gi totalitarism de dreapta... .....................826

III.3.6. Constantin Noica - repere biografice, concepfie

filosofic5gi politic5 .......toIII.3.7. Vasile Lovinescu i9o5-r984) ........'......333

CAPITOLUL W: ELITISMUL, DARWINISM SOCIAL

sr RAsrsM.. .................335

lV.r. Elitismul .................... ..........335

lV.r.r. Raporturile intre elitl $i ideologie..............................338

lV.r.z. Elitismul intre pluralism gi totalitarism............... ......34r

W.r.3. Tipologia lui Burns, adaptati modelului de

conducitor autoritar/totalitar (teoria viral-metamorficd) .........2q4

IV.r.4. Elitismul in planul teoriei politice...........................846

lV.r.5. Caracteristici generale ale,,omului-masst' ..............349

W.r.6. Caracteristici psiho-sociale ale,,omului-mass5" ......35o

lV.r.7. Personalitatea/Liderul politic......... ......354

IV.z. Darwinismul social.. .....'....357

IV.z.r. Darwinismul social in gdndirea anglo-saxon5.

Herbert Spencer........ ....,..................rtt

IV.z.z. Darndnismul social in spafiul francez. ......'...............361

IV.z.3. Darwinismul social in Germania. Cazul Ernst

Haeckel 082+- i9r9)............. .........'.464

IV.r.4. Darwinismul social gi viziunea nazisti asuPra

1umii............ ...................368

IV.z. 5. Viziunea fascismului italian asupra lumii ................ 372

tY .2.6. Darwinismul social - ca neo-p5gAnism...........'. .......37 4IV.z.7. Friedrich Nietzsche - mentor al revoluyiei

conservatoare germane ......................379

IV.z.8. Friedrich Nietzsche versus Oswald Spengler ...........381

l,I.z.g. Mathilde Ludendorffgi Sigrid Hunke - de la

,,pigAnismul gtiinfific" la extrema dreapt5........ .....388

1V.3. Rasismu1..................... ..'-....'.39r

lV.3.r. Ideea de rasl ;i rasism....... ........-'...........39L

Originile ideatice ale totalitarismului de dreapta 7l

lV.3.z. Rasismul intre prejudecati gi personalitate .............393

1V.3.3. Rasismul ca ideologie gi mit............ .....397

1V.3.4. Forme;i niveluri ale rasismului...............................4o5

1V.3.5. Rasismul - de la eugenism la biopoliticS. CAteva

preciziri conceptuale. ..........................4r1

N.1.6. Biopolitica in Italia fascist5......... .........4rjIV.3.7. Biopolitica in Franla de la Vichy .........414

IV.3.B. Biopolitici in Spania..... ........................4r5

tY.l.g. Misuri eugenice ;i de biopoliticd in alte state

europene ........................ 415

IV.3.ro. RomAnia - de la inceputurile rasismului ?n epoca

moderni la proiectele de stat biopolitic din timpul celui

de-Al Doilea R5zboi Mondial....... .....4L7

CONCLUZil .........431

INDICEDENUME .......443BIBLIOGRAFIE................ .......453

I

CAPITOTUL IOriginile antimoderne gi anti-iluministeale extremei drepte

I.r.r Anti-modernitatea ariei ideologice aflate la originea

cxtremei drepteTermenul de antimodern a fost utilizat in anii 'zo ai

secolului al )O(lea de Charles du Bos, in Jurnalul siu (r9zz), 9i de

facques Maritain (in lucrarea intitulati Antimoderne - ryzz). Ei

lcgau amintitul termen de sensibilitatea modernitifii romantice,

plivindu-l in acela;i timp ;i ca o reacfie la modernism, lumea

rnodern5, cultul progresului, pozitivism etc. Maritain indica

l)entru cuv6ntul antimodern sensuri legate de nostalgie, indoiali,

ambivalenlS. Putem vorbi despre $ase mari idei ale

.tntimodernitilii:

I.r.z. Contrarevolulia (de naturi istorici sau politici) -teoretizati de Edmund Burke in lucrarea Reflec{ii asupra

Itevolut'ei din Franfa (tZgo).

- Este inseparabili de Revolufie, e dublura/contrariul acesteia.

- in Dic;ionarul Acsdemiei Frqnceze din r79B - era definiti ca

o a doua revolufie ?n sens contrar fafd de prima, care restabilegte

lucrurile in stareq lor precedenfd; contrarevol4ionarul primea

titulatura de dugman aI Revolufiei, care aclioneazd pentru a ordstums.

- Distinclia intre antimoderni (ansamblul fo$elor care se

opun modernului) gi contramoderni (reacfia lor se intemeiazi pe

o gAndire contrari modernitlfii).- Antimodernii qi reaclioncrii - primii contrarevolu,tionari se

incadrau in trei curente: conservator, reacfionar, reformist'

Conservatorii sau tradigionaligtii igi propuneau sI restabileasci

Vechiul Regim, absolutismul integral, monarhia tradilionali,limitati doar de cutume, moral5, religie. Reaclionarii manifestau

76 WadD. Gaii;a

atasament fagl de drepturile istorice ale nobilimii de spadd,neincredere in absolutismul centralist de tip Ludovic XIV, dorindin acelagi timp o reintoarcere la privilegiile dinainte de secolul alXVII-lea. Reformigtii erau monarhigti moderafi, rapional$ti,admiratori ai modelului constitulional englez. Cea mai intere-santd, din punct de vedere intelectual, afostdoctrina reac{ionard(contrarevolufionarS, antimodern5, legitimist-istorici).

- O revolulie contrard sau contrariul revolu;iei

Joseph de Maistre face distinctia intre contrarevolutie siantirevolutie, in lucrarea Consideralii asupra Franlei (tZS)tcontrarevolufia nu va fi negarea revolutiei, ci continuarea ei,pentru ci ambele apartin aceleiasi istorii gi, deci, sunt insepa-rabile. Avem nu o revolu{ie contrard, ci contrqriul Revolufiei.

- Oligarhia inteligengei - Ernest Renan face o critici aspri laadresa democragiei, gi mai ales fa$ de defectele ideii de suflagiuuniversal. in opinia sa, guvernarea trebuie si rezulte dintr-oselectie, bazati pe varii criterii: na$tere, tragere la so$, alegere,examene si concursuri, bazate pe competenfS. Renan vede inegalitate o primejdioasi utopie, iar in democrafie, un sistem politicinstabil. Cauza rezidi din lipsa educafiei politice a poporului;a;adar, funcgiile politice trebuie si rimAnd apanajul elitelor".

I.r.3. Anti-iluminismtrl- Suspiciunea antimodernului fa!5 de Epoca Luminilor gi

valorile sale: rationalism, idealism, utopism; el le contrapuneacestora - apelul la experien!5, tradigie, fapte, istorie (cf DeMaistre, Chateubriand, Maurras etc).

- Albert O. Hirschman afirma ci retorica reactionard(antimoderni) s-a sprijinit pe trei argumente:

r. Efectul pervers (orice tentativi de ameliorare nu facealtceva decAt si agraveze situatia ce se wea corectati).

z. Zdddmicia (tentativele de ameliorare sunt zadarnice si nuvor schimba nimic).

"Antoine Compagnon, Antimodernii. De Ia Joseph de Maistre Ia RolandBarthes, traducere din limba francezi de Irina Mavrodin gi Adina Dinifoiu,Bucuregti, EdituraArt, zoo8, pp. rz-48.

Originile ideatice ale totalitarismului de dreapta 77

3. Periclitarec (costul prea mare al unei ameliorlri risci siacluci atingere avantajelor dobAndite).

- Edmund Burke este considerat af un apostol aI realismuluiuntimodern. Realismul antimodern se bazeazi pe efectul peryers,

llurke afirmAnd ci gtergerea prin Revoluqie a tot ce era specific

Vechiului Regim ;i rescrierea intr-o societate redusi la tabulq

,'dsd a unor abstracfiuni, nu a adus nimic bun in transformarealrrangei. Solugia sa consta in reforma moderatS, bazati pe

t'xperienfa anterioari a guverndrii.

- Politicd experimentald gi metapoliticd

Joseph de Maistre afirma c5: ,,lstoria este politicit'xperimentali, adici singura politici buni (...)"".Metapolitica('ste ce care spune cI fundamentul societSlilor scapi ingelegerii gi

r'.rfiunii umane.

I.r.4. Pesirnisrnul

- figuri moralS a antimodernitSgii, ce prezintd o largi sino-rrimie: disperare, melancolie, doliu, spleen, mal du sidcle, resem-

nare etc. Reprezentanfi ai gAndirii pesimiste antimoderne:Chateubriand, Schopenhauer, De Maistre, Leopardi, Hartmann,

Nietzsche.

- Societatea se situeazi impotriva individului - ,,Optimismulcste o metafizic6..., in timp ce pesimismul este o morali care

rrlmeazd s5 dea nagtere unei metafizici. Trei aspecte ale acestui

pesimism moral antimodern trebuie subliniate: unul social sau

politic, altul istoric gi unul individual. Pentru pesimist, dogma

cgalitiEii gi a libeniqii a suscitat ura gi a produs despotismul.

Modernii vorbesc despre drepturile naturale, dar natura inseam-

rri forfi gi inegalitate... sau lupta pentru supravieguire. De aceea

rlreptatea ;i echitatea nu pot fi dobAndite decAt luptAndimpotriva naturii - prin intermediul familiei, al ordinelor religi-oase, al Bisericii, al regelui. Antimodernii intrefin o viziuneolganicisti gi ierarhizati a societigii, cu scopul de aJ gine sub

'' Joseph de Maistre, Essai sur le plincipe gdndrateur des constitutionspolitiques et des autres insitututions humaines, Paris, Les Belles Lettres,t833, p.3.

78 VladD. Gafi;a

control pe omul natural. Pentru ei, societatea - in care

solidaritatea gi comunitatea sunt prefuite infinit mai mult decAt

egalitatea gi libertatea - trece inaintea individului'3. CercetitoriiBataille gi Caillois afirmau in cadrul Colegiului de Sociologie (inanrir967-r969) ci autoritatea are un fundament mistic.

- Un alt aspect important al pesimismului antimodem ilreprezinti anxietatea individuali, ce rezulti din convingereaasupra decadenlei istorice.

I.r.5. Picatul originar- element de naturi religioasS/teologic al antimodernitSlii.

in lucrarea Serile din Sankt Petersburg, Joseph de Maistrevorbegte despre teoria providenfialisti asupra Revolutiei, ca pe-

deapsi pentru pScatele gi imoralitatea Vechiului Regim. El dez-volti dialectica pedeapsd/regenerare prin cArmuirea temporali a

Providenlei gi influenfa plcatului originar.

I.z. Filosofi gi gAnditori anti-iluminiEti: Edmund Burke,GeorgWilhelm Friedrich Hegel, I(arl Marx,Friedrich Engels, Friedrich Nietzsche, ThomasCarlyle

I.z.r. Edmund Burke. Repere biografice gibibliograficeS-a n5scut in anul t7zg, la Dublin, sfbrgindu-gi existenfa in

ry97. Dup6. studii in drept, a intrat gi s-a implicat in viafa politicibritanic5, insl a rimas in istoria gAndirii politice drept principalulteoretician al conservatorismului'4.

'3 Antoine Compagnon, op.cit., p. 83.'a Dintre lucririle gi studiile importante, publicate in spa{ul romAnesc relativla conservatorism gi gAndirea conservatoare, amintim: Anton Carpinschi,Conservatorismul, doctrind a autoritd;ii qi restaurafiei, in Alina Mungiu-Pippidi (coord), Doctrine politice contemporane. Tipologii, dinamicd,perspective, IuF, Editura Moldova, ry92; Adrian-Paul lliescu,Conservatorismul anglo-saxon, Bucuregti, Editura All, ry94; idem,Consentatorismul, in Alir.ra Mungiu-Pippidi (coord), Doctrine politicecontemporane. Tipologii, dinamicd, perspective, Iagi, Editura Moldova, r99z;Robert Nisbet, Conservatorismul, Bucuresti, Editura Du Sryle, 1998; NorbertoBobbio, Stdnga ;i dreapta, Bucuregti, Editura Humanitas, 1999; Joseph de

Originile ideatice ale totalitarismului de dreapta 79

Conceplile sale au pendulat insS intre liberalismul utilitaristqi conservatorismul contrarevolufionar. S-a remarcat in Camera

Comunelor din Parlamentul britanic ca lider de opinie si oratorde excepfie, orientAndu-gi discursurile qi scrierile cu precldere

citre doui mari evenimente politice - Rizboiul American de

lndependenlS gi Revolufia flancezS. Fa!5 de emanciparea colo-niilor engleze din America de Nord, a manifestat atAt pragma-

tism, cAt si toleran+e, cerAnd recunoagterea de cltre autoritlfilebritanice a noii situalii de fapt. Criticismul rafionalist fa$ de

llevolufia fiancezi s-a materializat prin scrieri gi discursuri

;rublicate precum: Refleclii asupra revolufiei din Franla - ry9o; Un

opel aI noilor membri cdtre vechii membri ai partidului IMig -ry9r; Scrisoare cdtre un membru qI Adundrii Nafionale - 7Zg1:'

Cdnduri asupra chestiunilor din Franfa - ry9r.

,,Spre deosebire de mai tofi reprezentangii dreptei franceze,

care au criticat revolugia din 1789 gi transformirile progresiste ce

i-au urmat, Edmund Burke nu este pur gi simplu un reacfionar,

adici un apologet al trecutului gi un adversar al oriclrorschimbiri politice...; el nu dezalrreazi orice migcare revolu-

{ionar5. Revolufia englezi din secolul al XVII-lea ii apare ca omiscare pe deplin legitimS, prin capacitatea ei de a conserva gi

rlezvolta un capital social-politic acumulat istoric - adici de airnbina schimbarea cu o parfialS continuitate, de a adapta

inovafia la condigii locale specifice ... Tipul de revolufie pe care ilrlenun!5 Burke ... en revolufia ca ritual vrdjitoresc, adic5 revolugia

rtrre pretindea a fi un fel de act magic prin care, brusc, realitatea

socialS gi politici ar putea fi nu numai schimbate din temelii, dar

;i lidicate la nivelul cerinfelor inalte ale unor principii generoase:

Maistre, Istorie ;i providen;d, Bucuregti, Editura Anastasia, 1997; Noel( )'Sullivan, Conservatorismul, in Enciclopedia Blackwell a gAndirii politice,lfrrcuregti, Editura Humanitas, zooo; Daniel Louis Seiler, Partidele politice dinl',ttopa, Iagi, Editura Institutul European, rygg; Sorin Bocancea,('onsewatorismul, in Eugen Huzum (coordonator), Teorii gi ideologii politice,f .rgi Editura Institutului European, zor3; Mihai Zodian, Conservatorismul, inMihaela Miroiu (coord.), Ideologii politice actuale. Semnifcafii, evolufii, ;iirrrpacf, IaEi, Editura Polirom, zorz.

F

80 WadD. Gaf;a

ale libertSgii politice depline, ale egalitSgii intre oameni, aledemocratiei ;i ale Binelui general"'5.

I.z.z. Ideile politice ale lui BurkePrincipalele concepte cheie din gAndirea filosofici a lui

Edmund Burke fac referire la:

- Persoanq civild sociald - este recunoscuti existenfa unorcaractere universale de bazi ale omului, dar Burke considera ci a

doua naturi a fiingei umane (cutumele) reprezintl produsulcircumstanf elor.

- Drepturile naturale - in conceptia sa, drepturile naturaleabstracte trebuia denunfate, accentuAnd importanfa practicii $i aexperienfei.

- Prejudecd;ile - capiti alti conotafie decAt cea psihologici,fiind privite ca obiceiurile fixate de gAndire gi prezumfia infavoarea a ceea ce a fost incercat gi testat.

- Revolulia - Burke nu a a\ut o concepfie anti-revolu{ionardabsolutizantS, sustinAnd gi simpatizAnd cu Revolulia Glorioasidin Anglia gi cu Revolufia AmericanS.

- Tradi;ia - cu cAt o instituqie este mai durabili, cu atAt artrebui s5-i acordim prezumfia ci incorporeazi anumitesedimente ale ratiunii colective.

- Vecindtatea - legea vecinitigii privitoare la chestiunileinterne trebuie extinsd gi la nivelul sferei internationale.

Din intreaga operi a lui Burke, qi mai ales din Reflecliiasupra Revolu;iei din Franfa, transpar trei mari idei ale gAndiriiconservatoare: respingerea individuqlismului, critica universa-lismului qi condamnarea ra;ionalismu/ui. AlSturi de Bonald sauDe Maistre, Burke se opune tezei iluministe, conform cireiasocietatea nu ii are la origine nici pe Dumnezeu, nici Natura,fiind alcdtuiti din indivizi, care, dorind sd se asocieze, pe bazevoluntare si ralionale, isi stabilesc propriul set de reguli inprivinfa conviefuirii. ReluAnd unele conceptii antice, acegti anti-

'5Adrian-Paul Iliescu, Edmund Burke. Introducere, in Adrian-Paul Iliescu,Emanuel-Mihail Socaciu (coord.), Fundamentele gtndirii politice moderne.Antologie comentatd,Iagi, Editura Polirom, ryg9, p. t57-t58.

Originileideatice ale totalitarismului de dreapta 81

iluminfti gi contrarevolufionari privesc societatea ca o comu-

nitate naturali indivizibilS (cu o existenfd colectivi) 9i invo-

luntari (inscrisi in ordinea naturii). Comunitatea nu poate viefui

ir-rs5 in afara voinfei divine. GAndirea contrarevolufionarS,

leacfionarX, anti-iluministi critici conceplia universali privind

natura uman5. Ca atare, omul nu poate fi conceput ca o fiinleabstractS, dematerializatS, despiritualizat5, deoarece fiecare

irrdivid sau comunitate define un trecut proPriu, o istorie aparte,

influenfate de trislturi culturale, sociale proprii. Burke combate,

rle asemenea, abstractizarea libertilii, opunAndu-i libertSgile

concrete, influenfate de momentul sau locul exercitlrii lor. inprMnfa dezavuirii rafionalismului, gAnditorii reaclionari au

opinii nuanfate sau diferite. Unii s-au situat pe poziqii extreme,

l)recum Bonald, care prin ultra-religiozitatea sa considera ragiu-

nea drept o poluare uman5, al;ii, ca Burke, au manifestat mode-

rtrfie, afirmAnd cI spiritul uman nu este condamnabil in sine, de

vreme ce l-a ajutat pe om si combati superstifiile, si infeleagi

rnediul gi s5-;i dezvolte tehnici folositoare. ,,in schimb, nu poate

juca nici un rol in mersul lumii... Istoria societifilor urmeazi o

cvolufie asupra cireia rafiunea oamenilor nu are nici o putere.

lrste zadarnic si vrei, aga cum igi propun revolufionarii, si stabi-

legti o guvernare politici, si caugi a defini condi;iile de stabilitate

;i de justigie in societate, si impui reguli generale formulate

.-rprioric de rafiune. Puterea nu este o creafie voluntarS, ci o

invenfie a tnfelepciunii umane, adicl rezultatul complex al unei

rnultitudini de compromisuri istorice care au condus la inlSnfui-

lea armonioasi a institufiilor, tradigiilor gi practicilor politice"'6'

- Biserica gi statul igi au fundamentul in fiabilitatea lor 9i

sunt apirate numai in termenii utilitSfii gi caracterului lorfblositor.

- Utilitatea reprezinti standardul practic al guvernlrii,

l>azAndu-se pe prudenfi gi fiabilitate.

't'Olivier Nay, lsforio ideilor politice, traducere de Vasile Savin, Iagi, Editura

I)olirom, zoo8, p. 396;Yezi Edmund Burke, Relecpii asupra Revolufiei din

[ranfa, Bucuregti, Editura Nemira, zooo, pp.4o-44,7o-9o;i urm.

82 \4adD. Gaf;a

L2.3. Patriotismul lui Burke- Dragostea de lar5 urmeazd dupi instinctul natural al iubirii

pentru propria familie.- Patriotismul e mai natural decAt umanitarismul.- Prudenga e cea mai inalti dintre virtufi.- Regulile prudenfei nu pot fi niciodati universale, ele

orientAndu-se in funcfie de circumstange, inclusiv la nivelulguvernirii.

[.2.4. Burke;i rafiunea de stat- Raliunea de stat poate fi folositi ca justificare pentru a

ascunde motivul real al unei acfiuni publice.

- Marile interese ale unui stat trebuie sI fie uneori prioritarefa15 de alte considerente gi, cAteodat5, sacrificarea adevSrului este

inevitabilS, pentru a impiedica consecinfe politice nedorite,precum rizboiul. Realismul politic al lui Burke nu se compari cucel al lui Machiavelli, pe care il numegte in mod peiorativ acesf

mq.re doctor aI politicii. Machiavelli considera cl Principeletrebuie si ia in considerare momentele de pace ca pe nigteintervale de linigte, in care sI poatl preglti urmitorul rizboi.Edmund Burke il dezaprobi pe gAnditorul politic italian pentrupracticile odioase pe care le teoretiza, fie in favoarea tiranieimonarhice, fie a tiraniei democratice. Rafiunea de stat nu poatejustifica subminarea domniei legii (rule of law), prin voin!5arbitrarS, iar suprapunerea intre aceasta din urmi gi lege este

inacceptabilS; astfel celebra formuli machiavelici scopul scuzd

mijloacele devine inaplicabilS'7.

I.2.5. Burke gi legea naturaliGAnditorul britanic respinge drepturile naturale abstract-

metafizice, incadrAndu-se gi asociindu-se cu o veche traditieteologici a legii naturale, care are legituri puternice cu concep-

'TDavid Boucher, Contra-iluminismul. Burke, in David Boucher, Paul Kelly(editori), Mari ghnditori politici. De la Socrate pfrnd astdzi, traducere de:Diana Popescu, Raluca Ana Alecu, Gavril Golub, Dragog Bigu, Bucuregti,Editura ALL, zoo8, pp. 3639.

Originile ideatice ale totalitarismului de dreapta 83

liile lui Toma de Aquino, Pufendorf, Grotius gi Vattel. Legitifile

pozitive umane sunt importante doar in misura in care oglindesc

iegile eterne ale egalitSlii, dreptSlii gi umanismului, pe care le-am

rnogtenit de la antecesori. Ele au un caracter imuabil,

independent de creafia uman;, fiind preexistente fafe de

societate, cireia, dupi disparilia acesteia ii vor supraviequi.

I.2.6. Atitudinea fati de religieBurke accentueazi utilitatea politici ;i sociali a religiei,

l)recum gi rolul ei in stabilitatea 9i coeziunea sociali. Statul 9i

lcligia sunt indisociabile gi inseparabile, toleranfa religioasd

lcprezinti, in primul rAnd, o chestiune de fiabilitate politici, iar

suprimarea ateismului devine o necesitate, deoarece concepfiile

.rteiste pot submina insSgi temelia statului tradigional, ierarhizat

;i integral. in viziunea sa, politica este o activitate eminamente

placticl Ei ,,care soliciti foarte multi experien!5, mai multl decAt

l)oate acumula un om de-a lungul unei viefi; demolarea unei

t'onstitugii impimAntenite sau inlocuirea ei pe baza drepturilorrrretafizice ale omului este, agadar, un gest extrem de

ilesponsabil; aceste drepturi sunt pe de-a intregul nigte extreme:

pe cAt de adevirate sunt din punct de vedere metafizic, pe atAt de

f.rlse sunt ele din punct de vedre moral qi politic"'8.

I.2.7. Calea de mijlocin privin;a comportamentului moral, Edmund Burke s-a

tlistanfat de fiabilitatea utilitaristi, dar gi de certitudinile.rbstracte ale legii naturale. El s-a situat impotriva teoriilor care

rru se bazau pe fapte sau pe praxisul guvernirii. in opinia sa,

t'ircumstanfele relevd o schemd civild sau politicd proftabild sau

I dundto are p entru umanitate.

I.2.8. Suveranitate gi constituflonalismBurke respinge drepturile naturale abstracte de facturl

iluministi, libertifile naturale gi contractul social, privindu-le ca

ilelevante atAt in guvern;re, cAt gi in politici. El critici transferul

de suveranitate de la monarh citre cetifeni, precum gi modelul

'rlbidem,p.34o.

84 VladD. Gafi;a

contractual al lui Rousseau, preluat de revolulionarii francezi:

,,Societatea este, intr-adevdr, un contract... el trebuie privit cu

reverenfi; cici nu este un parteneriat referitor la lucruri care

seruesc numai existenfei animale gtosiere a unei fiinle pieritoare.

El este un parteneriat in vederea dobAndirii tuturor ;tiinfelor; unparteneriat in vederea dobAndirii tuturor artelor, un parleneriatin vederea dobAndirii tuturor virtu;ilor gi perfecfiunilor...Fiecare

contract primordial al societagii eterne, legAnd naturile inferioare

de cele superioare, lumea vizibilS de cea invizibili, conform uneiconvenfii fixe consfinfite de un jurimAnt inviolabil line toate

naturile fizice gi morale la locul potrivit. Aceastl lege nu este

supusd voinfei acelora care sunt obligafi si o asculte printr-oconstrdngere venitd de deasupra lor gi infinit superioarS"'e.

Edmund Burke define;te libertatea civilS in opozile cu

libertatea individualS, egoistd, solitari si nerelationatS.

I.2.9. Statul qi obliga+ia politiciPe de o parte, este privit ca un intreg care inglobeazi toate

formele de relafii umane (in domenii ca: artele, gtiinfele,

come4ul, morala, religia etc), iar pe de alti parte, are asupra

statului si o viziune dinamicd gi istoricS, in sensul dreptSlii inter-generafionale. in concepfia sa, coeziunea social5 nu se bazeazidoar pe consimfdmAnt, ci gi pe relafionarea moralS a asocierii,

caracterizati prin continuitate gi gradualism: continuitate - insensul ci mostenirea trecutului se insereazi gi in prezent, iargradualism-cu privire la modul ierarhizat de organizare socialS.

Obligalia politicd se subscrie autoritilii guvernirii, care a

organizat afacerile nafiunilor din wemuri imemoriale, derivAndu-gi legitimitatea din principiul prescripfiei. Relativ la ideea de

autoritate, Edmund Burke afirma: ,,nici un fel de titlu, nici un felde putere, nici o funcfie, nici o institufie artificialS, de orice fel arfi ea, nu poate face din oamenii chemafi si alcltuiasci un sistem

de autoritate altceva decAt Dumnezeu, natura, educa{ia qi

'e Traducere de Adrian-Paul Iliescu dupi ediFa Reflections on the Revolutionin France, iar a iar a fragmentelor din Apel, dupi ed(ia The Worl<s, GeorgOlms Verlag, ry75,vo1. [V, p. 163.

Originileideatice ale totalitarismului de dreapta 85

obiceiurile lor i-au frcut si fie. increderea poporului nu le poate

conferi puteri dincolo de aceasti limiti. Este posibil ca virtutea 9i

ingelepciunea si formeze obiectul alegerii poporului. Dar alegerea

nu-i conferi celui votat nici ingelepciune, nici virtute. Nici natura

pi nici revelafia nu au investit poporul cu o astfel de putere"'o.

I.3. GeorgWilhelm Friedrich Hegel. Repere biograficegi bibliografice

S-a niscut inr77o,la Stuttgart, murind in r83r, in urma unei

cpidemii de holeri. Ambii pirinfi frceau parte din clasa de mijloc

germani, provenind din medii protestante. Copil precoce gi

fbarte inzestrat din punct de vedere intelectual, Hegel citise ;istudiase deja operele multor autori clasici in momentul in care a

lbst inscris la seminarul teologic protestant din Ti.ibingen GZSB).

Aici a legat prietenii cu Friedrich H<jlderlin gi Friedrich Schelling,

.rrnbii cu contribugii importante in viafa intelectualS 9i culturalS a

Germaniei. incepAnd cu anul r7g3, s-a hot5rAt si renunqe la

cariera ecleziastici in favoarea celei de profesor de filozofie. DupX

mai multe funcfii pedagogice (tutore privat pentru mai multe

f.rmilii bogate din Berna gi Frankfurt), a primit postul de lector la

LJniversitatea din Jena, unde 9i-a inceput o lungi serie de

plelegeri gi eseuri pe teme diverse (istorice, teologice, etice,

lrolitice gi metafizice). Dintre lucrdrile sale, amintim: Prelegeri de

istoria fiIosofiei (r8o5-r83o; publicate pentru prima oarl ?ntre anii

813-1836); Fenomenologia spiritului (capodopera sa filosofic5,

ap5ruti in anul r8o7); Principiile fiIosofiei dreptului (r8zr);

Prelegeri de fiIosofie q istoriei (r8zz-r83r; publicate pentru prima

tlati, postum, in r84o)".

'" Edmund Burke, Refleqii asupra Revoluliei din Franqa..., p. 8o.

'' Florence Braunstein-Silvestre, Jean Frangois-Pepin, Marile doctrine,

Iladucere din limba francezi de Ana Dinescu, Bucureqti Editura Antet,1996, p. r89-r9o; vezi Jacques D'Hondt, Hegel ;i hegelianismul,Iagi, Editura

l)olirom, r99B. in spaliul romanesc, Hegel a fost tratat gi in perioada

comunisti, in acord insi cu filosofia materialist-dialectici marxisti - vezi

C.l. Gulian, Heg eI, Bvcureqti, Editura $tiintific; 9i EnciclopedicS, r98r.