Originea omuluiEvoluţie sau creat după chipul

lui Dumnezeu?

Manualele şcolare Mecanisme pentru dezvoltare şi schimbare O istorie a oamenilor-maimuţă – evidenţa

datelor Neanderthalienii Australopithecii şi Lucy Rearanjarea datelor

Temă: Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente

Temă: Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente

Subiecte

“Priviţi cu atenţie la mâna voastră. Aveţi cinci degete flexibile. Animalele cu cinci degete flexibile se numesc primate. Maimuţele, gorilele şi oamenii sunt exemple de primate... Primatele au evoluat cel mai probabil din mamifere mici, rozătoare, care se hrăneau cu insecte, acum 60 de milioane de ani.”

Biology – Visualizing Life, Johnson, Holt, Rinehart, & Winston, 1998, pag. 213.

Manualele şcolare

“Toţi cercetătorii sunt de acord cu anumite date fundamentale. De pildă, ştim că oamenii au evoluat din strămoşi comuni cu alte primate vii, cum ar fi cimpanzeii şi gorilele.”

Biology, Miller and Levine, Prentice Hall, 2000, pag. 757.

Manualele şcolare

Ramapithecus ……..... Gorilă

Omul de Piltdown ….. Fals

Omul de Nebraska …. Porc

Omul de Java ……..... Gibon

În toate cazurile, data (vechimea) a fost complet greşită!

În toate cazurile, data (vechimea) a fost complet greşită!

Cum stăm cu datele?

Scurtă istorie a “datelor”

“Al doilea strămoş posibil al maimuţelor şi oamenilor a trăit ceva mai târziu – acum 17 milioane la 7 milioane de ani în urmă. Se numea Ramapithecus…

Biology: The Web of Life, Daniel D. Chiras, West Publishing Co., 1993, pag. 758.

Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistenteAfirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente

Manualele şcolare

Un mecanism pentru a crea informaţia (ADN) Mecanism pentru a învinge a doua lege a

termodinamicii Un mecanism pentru schimbare (evoluţie

biologică) Selecţie naturală Mutaţii

Mecanism pentru ca procesele naturale să facă substanţele chimice moarte să se unească pentru a forma o celulă vie (evoluţie chimică)

De la chimicale la oameni

“Mutaţiile apar fie prin erori spontane în timpul reproducerii ADN-ului, fie ulterior, prin efectul agenţilor fizici sau chimici asupra ADN-ului.”

The Nature of Life, John Postlethwait and Janet Hopson, McGraw-Hill, 1995, pag. 256.

“Dacă nu erau mutaţiile – schimbări moştenibile la nivelul informaţiilor genetice – n-ar fi existat nici o evoluţie.”

LIFE: The Science of Biology, Purves, Orians, and Heller, Sinauer Associates, Inc., 1992, pag. 261.

Mutaţiile

“Unii biologi contemporani, imediat ce observă o mutaţie, vorbesc despre (macro) evoluţie... Această schemă logică este totuşi imposibilă:

Mai întâi, pentru că ipoteza principală nu este nici evidentă, nici generală; în al doilea rând, pentru că concluzia nu corespunde datelor. Indiferent de cât de numeroase ar fi, mutaţiile nu produc nici un fel de evoluţie.”

Pierre Paul Grasse (zoolog, fost titular al Catedrei de Evoluţie la Sorbona timp de 30 ani), Evolution of Living Organisms, 1977, pag. 88.

Mutaţiile

“În toată literatura despre ştiinţa vieţii pe care am citit-o, nu am găsit niciodată ideea că mutaţiile ar avea vreo contribuţie în bine...

Toate mutaţiile individuale care au fost studiate la nivel molecular s-au dovedit a reduce informaţia genetică, nu a o îmbunătăţi.”

Lee Spetner (Doctor în Fizică – MIT), Not By Chance, 1997, pag. 131, 138.

Mutaţiile

“…că dezvoltarea şi supravieţuirea celor mai puternici ar fi absolut consecinţa unor mutaţii aleatoare sau că natura face experimente cu încercări şi erori prin intermediul mutaţiilor, pentru a crea sisteme vii mai bune pentru a supravieţui - aceasta pare o ipoteză fără nici o dovadă...”

Ernst Chain (Biochimist şi deţinător al premiului Nobel), Responsibility and the Scientist in Modern Western Society, London: Council of Christians and Jews, 1970, pag. 25

Mutaţiile

“Mutaţiile sunt fenomene rare, iar schimbarea simultană chiar şi a doi aminoacizi reziduali dintr-o proteină este foarte puţin probabilă…Cineva ar putea crede că schimbând constant câte un aminoacid odată, în final s-ar putea schimba substanţial întreaga secvenţă…Totuşi, aceste schimbări minore vor conduce la o situaţie în care enzima nu-şi mai îndeplineşte rolul iniţial, dar nici nu şi-a început noile sarcini. În acest moment se va distruge – împreună cu organismul care o poartă.”

Maxim D. Frank-Kamenetski, Unraveling DNA, 1997, pag. 72.(Profesor la Brown U. Center for Advanced Biotechnology and Biomedical Engineering)

Mutaţiile

De ce ar crea evoluţia un mecanism care împiedică schimbarea?

ADN-ul dispune de un mecanism care îl protejează în timpul replicării.

Replicarea ADNului şi mutaţiile

“Principiul selecţiei naturale, acceptat astăzi ca fiind principalul mecanism aflat la baza evoluţiei din natură, poate explica adaptări cum ar fi gâtul lung al girafelor.”

The Nature of Life, John Postlethwait şi Janet Hopson, 1995, pag. 18.

Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistenteAfirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente

Selecţia naturală

Capacitatea de adaptare la mediu Supravieţuirea celor mai buni

Poate face selecţia naturală ca o specie să devină una nouă?

Poate face selecţia naturală ca o specie să devină una nouă?

Selecţia naturală lucrează NUMAI cu informaţii existente

Variaţia genetică

Selecţia naturală

Nu!!!

“Selecţia naturală poate acţiona numai asupra acelor proprietăţi biologice care există deja; nu poate crea proprietăţi pentru a răspunde unor nevoi de adaptare.”

Elmer Noble, doctor în Zoologie, Glenn Nobel, doctor în Biologie, Gerhard Schad, doctor în Biologie, Austin MacInnes, doctor în Biologie, Parasitology: The Biology of Animal Parasites, 1989, pag. 516.

Selecţia naturală

“Îndrăznesc să afirmă că conceptul de bază al selecţiei naturale, aşa cum e el definit de neo-darwinism, este fundamental greşit...”

Neil Broom, How Blind Is the Watchmaker, 2001, pag. 165 (doctor în Chimie şi Ştiinţa Materialelor)

Selecţia naturală

“În timp ce modelul de selecţie naturală al lui Darwin apare frecvent în manualele de biologie, el a fost foarte criticat recent din mai multe motive. Prezintă un defect major atunci când vine vorba de dezvoltarea treptată a sistemelor biologice…

Ariel Roth (doctor în Biologie), In Six Days, 2000, pag. 90.

Continuare pe pagina următoare

Selecţia naturală

Componentele nu funcţionează până când toate interdependenţele nu sunt prezente iar sistemul funcţionează şi îi conferă organismului o anumită valoare pentru supravieţuire.”

Problema este aceea că însuşi sistemul selecţiei naturale pe care-l propunea Darwin tinde să elimine componentele interdependente ale sistemelor complexe pe măsură ce acestea se dezvoltă

Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistenteAfirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente

12000

10000

8000

6000

4000

2000

01965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 1999

Dacă evoluţia e adevărată

Dacă evoluţia e adevărată

Selecţia naturală elimină accidentele dăunătoare

Mut

aţii

le ş

i acc

iden

tele

Mutaţiile & selecţia naturală

12000

10000

8000

6000

4000

2000

01965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 1999

Intr

ări M

IM

Moştenirea mendeliană la om

Date observate

Enciclopedia genelor umane şi a accidentelor

Mutaţiile & selecţia naturală

MacroevoluMacroevoluţieţie

MicroevoluMicroevoluţieţie

Variaţie gVariaţie geneticeneticăă

SSelecelecţie naturalăţie naturală

Erori aleatoare în ADN, NU evoluţie

O specie se transformă în altă specie

Variabilitate în interiorul speciei

Termeni

“Nu există nici o dovadă că mutaţiile în ADN pot produce o schimbare necesară pentru evoluţie… Nu există nici o dovadă a mutaţiilor benefice la nivel de macroevoluţie, şi nici dovezi la nivelul a ceea ce îndeobşte se numeşte microevoluţie.”

Jonathan Wells (Doctor Biologie Moleculară)

Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistenteAfirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente

Mutaţiile şi evoluţia

Omul de Neanderthal

Desenul iniţial al omului de Neanderthal

Apărut în London News 1909

Neanderthalienii

O nouă versiune a omului de Neanderthal pe baza aceluiaşi schelet. Publicată în 1911 în Illustrated London News

Neanderthal: Din manualul Biology The Web of Life, 1993

Neanderthalienii – Cum arătau?

Omul de Neanderthal, reconstituit pe baza unui craniu găsit în La Chapelle-aux-Saints, Franţa

Reconstituirea unui copil de patru ani, găsit în Gibraltar

Neanderthalienii – Cum arătau?

Reconstituit ca să semene cu o maimuţă Capacitate cerebrală cu aprox. 100-200 cc mai mare

Folosea bijuterii Folosea instrumente muzicale Picta peşteri Putea să vorbească Îşi îngropa morţii

Imaginea iniţială a fost eronatăImaginea iniţială a fost eronată

Primul, găsit lângă Dusseldorf, Germania în 1856

Trăsăturile Neanderthalienilor

“Ce-l face pe un Neanderthal să fie un Neanderthal nu este mărimea, puterea sau o anumită măsură a inteligenţei native, ci o serie de trăsături fizice aparte, majoritatea legate de chip şi craniu.”

James Shreve, The Neanderthal Enigma, 1995, pag. 2.

Trăsăturile Neanderthalienilor

Mandibulă ieşită din locaş cu 30 mm

Desen al unei fosile deNeanderthal achiziţionat ca suvenir la muzeul din Berlin, oferind un aspect similar maimuţelor

Imagini din Buried Alive de Jack Cuozzo

Rearanjarea datelor

Mandibulă ieşită cu 30 mm din locaş

Aspect uman, plan

Rearanjarea datelor

Arcade groase

Neanderthalienii şi oasele groase

B. Endo, “Experimental Studies on the Mechanical Significance of the Form of the Human Facial Skeleton,” J. Fac. Univ. Tokyo, 1966.

Modelele biochimice au demonstrat că muşchii mastoizi care acţionează

asupra dinţilor generează o concentraţie intensă a presiunii în

regiunea nazală şi a frunţii... conducând la arcade mai mari

Modelele biochimice au demonstrat că muşchii mastoizi care acţionează

asupra dinţilor generează o concentraţie intensă a presiunii în

regiunea nazală şi a frunţii... conducând la arcade mai mari

Neanderthalienii şi oasele groase

Hooten and Dupertuis, “Age Changes and Selective Survival in Irish Males, Studies on Physical Anthropology,” American Assoc of Physical Anthropology and Wenner-Gren Foundation, 1951.

În 1951, doi cercetători care au lucrat cu 10.000 de bărbaţi au descoperit că în

perioada respectivă creşterea facială încă exista.

În 1951, doi cercetători care au lucrat cu 10.000 de bărbaţi au descoperit că în

perioada respectivă creşterea facială încă exista.

Neanderthalienii şi oasele groase

“Apărut prima dată în Europa acum 120.000 de ani, omul de Neanderthal s-a înmulţit odată cu scăderea temperaturilor care anunţau era glaciară…”

James Shreve, The Neanderthal Enigma, 1995, pag. 5.

Arealul cunoscut al omului de Neanderthal

Localizarea Neanderthalienilor

“Dacă populaţiile umane timpurii ar fi fost ‘foarte reduse şi izolate una de alta’, treptat fiecare ar fi acumulat ‘diferite pierderi [în ADN-ul mitocondrial] până ar fi ajuns să arate diferit una de alta din cauza separării.

Nu există nimic în noile date care să ne spună că omul de Neanderthal nu avea relaţii cu Homo sapiens, lucru care îl face să fie parte din aceeaşi specie.”

R. Ward şi C. Stringer, ‘A molecular handle on the Neanderthals’, Nature, pag. 225–226.

Concluzia 1: Neanderthalienii

“Diferenţele anatomice ale Neanderthalienilor sunt extrem de mici şi se pot explica în majoritate ca rezultat al unor populaţii izolate genetic, care au trăit într-un climat dur, friguros.”

Dave Phillips (Antropolog), “Neanderthals Are Still Human,” Impact Article #223, Mai 2000

CClima recelima rece, , eschimoşii şi eschimoşii şi NeanderthalNeanderthalieniiienii Constituţie viguroasă şi membre scurte Greutate corporală mai mare

Concluzia 2: Neanderthalienii

Lucy şi australopitecii

Lucy a fost descoperită în 1974

S-a găsit aprox. 40% din schelet

S-a afirmat că datează de acum 3,5 milioane ani

S-a afirmat că era bipedă (mergea ridicată)

Lucy şi australopitecii

Nici o similitudine de aspect cu oamenii Braţe lungi ca la cimpanzei Maxilare ca ale cimpanzeilor Femur similar cu al cimpanzeilor Picioarele lui Lucy semănau foarte mult cu cele

ale maimuţelor Capacitatea cerebrală (400-500 cc) corespunde

cimpanzeilor Muşchi toracici dezvoltaţi pentru traiul în copaci Mâini similare cu ale cimpanzeilor pigmei Picioare lungi şi curbate

Lucy şi australopitecii

Desen din Life: The Science of Biology, Purves, Orians şi Heller, 1992, pag. 604.

“Această reconstituire trebuie să fi fost o surpriză pentru anatomiştii Jack Stern şi Randall Susman… care, în studiul lor publicat în 1983 în American Journal of Physical Anthropology, descriau anatomia speciei lui Lucy drept Astralopithecus afarensis. Ei arătau că mâinile şi picioarele lui Lucy erau lungi şi curbate, tipice pentru traiul în copaci.”

Richard Milton, Shattering the Myths of Darwinism, 1997, pag. 207.

1987, Charles Oxnard (Profesor de Anatomie şi Biologie Umană) Analiză pe calculator

1992, American Journal of Physical Anthropology, Mergea asemenea cimpanzeilor

1993, Christine Tardieu, (Antropolog) arăta că “mecanismul ei de fixare nu era dezvoltat.”

1994, Journal of Human Evolution, Un studiu biochimic al şoldului şi coapsei

1999, o nouă descoperire aruncă îndoieli asupra lui Lucy

Mergea Lucy în picioare?

“M-am dus la dulap, am scos-o afară pe Lucy şi – surpriză! – avea morfologia clasică mersului sprijinit pe mâini.”E. Stokstad, “Hominid Ancestors May Have Knuckle Walked,” Science, 2000.

“Indiferent de starea genunchiului lui Lucy, noile dovezi arată că Lucy avea o morfologie tipică mersului sprijinit pe mâini.”Richmand şi Strait, “Evidence that Humans Evolved from Knuckle-Walking Ancestor,” Nature, 2000.

Mergea Lucy în picioare?

Richard Leakey a afirmat în 1983 că nu se poate trage nici o concluzie fermă cu privire la specia căreia i-a aparţinut Lucy.

The Weekend Australian, 7-8 mai 1983, secţiunea revistă, pag. 3.

Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistenteAfirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente

Comentarii ale unui evoluţionist

“Se pare că Lucy a fost o încercare de a convinge publicul că fosilele lui Johanson sunt mai importante decât cele ale lui Richard Leakey, iar nu o încercare de a prezenta o nouă evaluare a paleoantropologiei actuale.”

William Fix, The Bone Peddlers, 1984, pag. xxii.

Concluzie despre Lucy

Rearanjarea datelor

În 1977, Mary Leakey a descoperit urme umane în Laetoli (nordul Tanzaniei)

Datate între 3,5 şi 3,8 milioane de ani Un total de 69 de urme pe o suprafaţă de 28 de

metri Mary Leakey le-a descris ca fiind “remarcabil

de asemănătoare cu cele ale omului modern.”

Mary Leakey, “Footprints in the Ashes of Time,” National Geographic, Aprilie 1979, pag. 446.

Urme umane

“Aceste urme neerodate prezintă un model morfologic complet, similar cu cel al oamenilor actuali.”

T. D. White, Lucy, the Beginnings of Mankind, pag. 250.

“Să nu ne înşelăm... Sunt la fel ca urmele oamenilor actuali.”

T. D. White, Science, 1980, pag. 175.

Urme umane

“Pe scurt, urmele vechi de 3,5 milioane de ani găsite la Laetoli, sit G, seamănă cu cele ale omului actual. Nimic din caracteristicile lor nu sugerează că hominizii de la Laetoli ar fi fost mai puţin bipezi decât noi.

Dacă n-am fi ştiut că sunt vechi, am fi concluzionat că sunt făcute de un membru al speciei noastre Homo.”

R. H. Tuttle, Natural History, March 1990, pag. 61-64.

Rearanjarea datelor - Laetoli

În 1965, s-a descoperit în Kanapoi, nordul Keniei, partea inferioară a osului superior al umărului – fosila KP 271

Datată la 4,5 mil – Ce era?

Analiza pe calculator a dat răspunsul “Rezultatele arată că specimenul Kanapoi, vechi de 4-4,5 mil. de ani, nu este diferit de Homo sapiens modern…”

Henry McHenry, “Fossils and the Mosaic Nature of Human Evolution,” Science, 1975, pag. 428.

Alte oseminte – Fosila KP271

“Fragmentul humeral de la Kanapoi, datat la aprox. 4,4 milioane de ani, nu poate fi deosebit de cel al lui Homo sapiens dpdv morfologic sau prin analiza multivariabilă realizată de Patterson şi de mine în 1967.

Sugerăm că ar putea reprezenta un Australopithecus întrucât la acea dată alocarea lui Homo părea preposterioară, deşi ar aceasta ar fi cea corectă, dacă n-ar exista şi elementul timp.”

William Howells, “Homo erectus in Human Decent: Ideas and Problems,” Homo erectus: Papers in Honor of Davidson Black, 1981, pag. 79-80.

Rearanjarea datelor - Kanapoi

“Fosilele oferă mai degrabă infirmări decât confirmări ale darwinismului, atunci când sunt examinate obiectiv, dar examinarea obiectivă e un lucru rar în domeniul paleontologiei darwiniste.

Abordarea darwinistă se bazează constant pe găsirea unei fosile ajutătoare, prezentarea ei ca dovadă a ‘evoluţiei’ şi apoi ignorarea tuturor dificultăţilor.”

Philip Johnson, Darwinism on Trial, 1991, p. 84. Graduate of Harvard U., Profesor de Drept la U. Berkeley

Evoluţia şi obiectivitatea

Watusi Pigmei Nanism Jucători de basket Eschimoşi (inuiţi)

Billy Barty 1,20 m

Shaquille O’neal

2,10 m

Variaţia umană

Prezentare de date care erau eronate Interpretarea greşită a datelor Neraportarea unor date Cenzurarea unor date Informaţii incorecte în manualele şcolare Rearanjarea datelor pentru a susţine evoluţia

Cât de credibile sunt afirmaţiile evoluţioniştilor?Cât de credibile sunt afirmaţiile evoluţioniştilor?

Sumar: Istoric şi date

În schimb, s-au dus acolo, au cântărit ce este de fapt selecţia naturală – o simplă formulă deductivă – şi s-au întors cu mâna goală.”

William Dembski (Doctor în Matematici) şi James Kushiner, Signs of Intelligence, 2001, pag. 143.

“Astfel, acei biologi ce afirmă, asemenea evoluţionistului austriac Gerhard Muller, că ‘originea noilor caractere morfologice este încă neexplicată de către teoria sintetică actuală,’ nu au neglijat să-l citească pe Darwin sau Dawkins.

Concluzia 1: Evoluţia omului

Lipsa intermediarilor dovediţi Lipsa mecanismelor de schimbare Nici o explicaţie pentru complexitatea şi

informaţia specifică sporită

Istoria (fosilele) oamenilor şi a maimuţelor indică:

La început, Dumnezeu a făcut...

Istoria (fosilele) oamenilor şi a maimuţelor indică:

La început, Dumnezeu a făcut...

Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistenteAfirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente

Concluzia 2: Evoluţia omului

La început, Dumnezeu a făcut

Mutaţiile

Studiu de caz

De câte generaţii este nevoie pentru ca o creatură gen Lucy să devină om modern?

Informaţii primare Lucy ar fi veche de 3,5 milioane de ani Se spune că maimuţele sunt diferite de om

doar 3%

Un studiu de caz

Valori de mutaţie şi evoluţia

Fiecare generaţie va avea 20 de ani Triplăm perioada pentru 10 milioane de ani

Fiecare generaţie va avea o mutaţie benefică timp de 500.000 de generaţii

10 milioane ani20 ani =

500.000 generaţii

Valori de mutaţie şi evoluţia

O moleculă de ADN uman conţine aprox. 3 miliarde de biţi de informaţii

3% din 3 mld = 90 milioane de diferenţe

O mutaţie benefică per generaţie (la fiecare 20 de ani) timp de 500.000 de generaţii (10 milioane de ani) afectează mai puţin de 1% din genom

Ar fi nevoie de 180 de mutaţii benefice corelate per generaţie !!!

Studiu de caz: concluzie

Traducere din limba engleză de

Bogdan Mateciuc

www.odaia.go.ro

www.trinita.home.ro