Orientari teoretico praxiologice in educatia speciala II.pdf

7/22/2019 Orientari teoretico praxiologice in educatia speciala II.pdf

1/90

VASILE PREDA(GOORDONATOR)

ORIENTARITEO RETI CO-P R/Ml O LOG I C E

,\vrN EDUCATIA SPECIALA

r k-;.,I &B'% i :rp-a# ._. & -* ,;t.:...& Y&

Presa Universitard Glujeani


2/90

CAFITOT,UT, VTPROGRJTIIE I}E INTERVEISTIE PgtrTRT} RHCIIPENARE,A0rNFrCrENTSr M0T0Rrr

senzoriaritatea gi motric.itatea-.fac parte integrant' dintr_o refeaomrtnd prin intermediul cfu:eia individui se reiafi.neazd la realitate.nformafi a achiziyionatd prin senzalii Ei **pro.ur. motorie oferd o bazdentru dezvoltare' Input-urile senzoriale qi rarpunu.rrile motorii necesareentru ducerea la indepiinire a unor sarcini specifice contribuie laealizarea schemei corpoiare , ca nn prim pas in deivortare. p* rang' cereou6 oomponente me'fionate lr.nroirili;;pi motricitarea) ra realizareacestei scheme participd 5i sistemur n*ru*.'p* mdsurd ce i'tbrmaliaevine tot mai complex5 ,orui;u.*t de sisteoiur n*ruos va fi tot mai maren organizarea informaliei a*hizilionate"clasic' teoriile asuprai dezvoltdrii au abordat dezrroltarea motricd dinerspectiva achiziliei de abiiita{i.. A.;;r,a"perspectiva prezinr5 unereeajunsuri referitor la condilia particulard a deficienlelor. Acegti copii nuu controlul motric necesar pentru a explora in mod independent 'ealitatea,xperienfa lor senzoriomotri.a Rin,t t"trr Jiir.ita o. , celoriarfi.Perspectiva teoreticd menfionuta *" ,ln. Jon, de acest fapt. ForosindceastS observafie ca argument putem afirma cd este mult mai folositorentru specialistur practician sd descrie purror*unfa motorie in rela{ie cutilitatea ei recramuta ot* sarcini oon*ruif ,n-.p.* condiliei deficienfeiotrice' ceea ce il intereseazd pe terapeutul implicat direct in .uuluarea qiecuperarea acestor persoan., *,0i. competenfa ror motorie.sensul termenului {g ccrnneteni[ motorie poate fi mai bine infeles inelafie cu teoria acliunii dirijate spre scop. prin acfiune dirijat' spre scopste definit comportamentur i'tenfionat, pranificat gi dirijui ,pr., scop arersoanei intr-un context social dai. vom'uuii^acegti termeni unui c6tenul. Termenur de 'dirijat spre scop, ,ug*rro"Jca acliunea va duce ia unezultat specific producdna nlgte ,.t i,nnxri in rnediu" Trebuie presupus cdcesta ac{iune are c'nsecinJ.e ridaptative pentru autorur acliunii. Acfiuneaste realizat' nu pri' exproiurr, ?ni6mprbt;r{ .i*pcntr_un pran e.xpricit arcliunii concepute, conqtie nti:zar inainte de execulia ei. Reprezentareaintal' atdt a rintei cat qi * *{rourlior imnriJ ir*r.nfa intenfi.nalitdlii.efinirea. conceptului de int*ionulitate .rt. n..rsard in acest context.rezenla intenfionalitatii trehuie'presupusd chiar gi in cazurile copiilor cu89


3/90

deficienla rnotorie grav6, argumiontul fiind acela al incerclrii de a atinge olintd prin acliunel?*p*tlo?. /rd,,oer.a in disculie a 'contextului social'este irnportarft1intr-un sens mai larg dec6t cel de'interpersonal'' De ex;acliunea deschiderii unei uqi este o*parte dintr-o secvenlb Tl..lYnuu d*ac{iuni in viala unui indivicl in care el sau ea realize azd un scop social' cumar fi intrarea ?ntr-o camera pentru a intdlni pe cineva od p6r6sirea uneicladiri pentru a pleca acasa. in orice acfiune de acest fel vor fi implicarte gialte compo6u*.nt., nu doar cel rnotor. in mod uzual ins6' termenurl Cecompetenld motorie e folosit pentru a descrie reahzarea efectiv[ cu ajutorulsistemului locomotor de ac{iuni dirijate spre atingerea unui anumit scop'conducAndlaadaptareacusuccesirrdiversesitualii.cele anterior expuse jurstific6 necesitatea luarii in disculiie acompetenlei motorii ?n cont**t11 unui scop definit, fapt care este realizatde modelul comfetenlei motrice ca ac{iune direcfionat[ spre atingerea unuiscop. Analiza;;" diagnosticul d*:pr:inderilor

motorii sunt soiicitate inpracticd atunci c$nd p.r*ounu "u poate efectua anumite acliuni cuintenlionalitate bine definit[, cum :iunt de exemplu apuoarea unei periiulede dinfi, a culitului sau a furcull,tei sau incapaciiatea de 1:::1-ii::1t:?astfel de rniqcdri. Interesul pentru aceste probleme nu survine pentru caspecialiqtii aratd c5 timpii a. 1..u,,1i* sunt in'medie mai ien{i cu cflteva ms iacopiii cu deficienla motorie elecat ia semenii lor normali sau c5 aceEtia suntincapabili sb aqeze 29 de cuburi in 30 secunde'Punctul de vedere asupra coffipeten{ei matorii ca acfiune clireclionatdspre scop intr*un context socierl conduce direct la necesitatea analizeiacelor activitfili zilnice ?n care astfel de competenle trebuie-sd se nranift:ste'Acestea ne sunt familiare in folosirea in curriculuntul copiilor cu.deficienfbmotorie, incluzAn,J diverse activitdli cotidiene cum sunt autoalimentataa'imbrdcatul, igiena corporald sau g'dtitul. Pentru mutli dintre noi ace'steasunt sarcini rutiniere. Succesi,-rr,*u*uc{iunilor secundare care ne permil' deexemplu, s6 ne facem o ceaqc6 der cafea este repetatft de sute de ori intimpul unui an. Ia ceainicul * cl6 drumul la robinet - umple ceainicul -pune-l pe arcgaz- aprinde focul - ia borcanul cu cafea qi iingura - desfficapacul - ia o lingura de cafea - ia ceaqca - pune cafeaua in cea;c6 g'a'rn'd'Acesr tip de uriiuitut* devine rutin6, astfel incdt nu ia91ry c anali:rir asuccesiunii opera{iilor irnplicate in teaitzarcaacestr:r activitali' In derulareaacestei activitali pot suweni erori. Aceste erori sunt inte4rretate ca fiindconjuncturale in cazvlpersoanelor care au dobandit aceast6 deprindere' Incazul in care J"prinO.i.a este irr formare prezenla repetata a acestor e'rorisemnaleazd exisienla unor probleme in ashizilia deprinderii'Lufind in considerare comportamentul direclionat spre scop' analizaerorilor in astfel de activitali de rutind a dus la inlelegerea conceptului deacliune competent[" Solicitdnd ulor persoane sa in[ un jurnal ai ergrilgr insarcinile zilnice de genul celor deicrise anterior

s-a putut face analtza


4/90

acestor erori, necesar5 pentru a inlelege natura proceseior psihice decontrol care perturba indlplinlrea sar.i.,ilo. zilnice de rutind. Altfel spus,utilizarea acestor lnformairii er fost n"r.rurx pentru a inferege pe deprinnatura comportamentuiui oirl*t spre scop. Pentru a descrie acest sistem s-arcut o analogie cu funclicnar:ea computerelor, care este posibil6 datoritixisten{ei unui program executiv globar d;;;;" care specificd ce secventdde acfiuni trebuie realizate precum qi ordinea ror). Asesr o.;;;" Ji;ompus din subprograrne. IrurLclionar*u pt"g;umului va fi monit' rizatd" deonsecinlele sale' Procesul m,:nitorize.ii ,,u"ini1ia feeclback-uri at6t de laediu cdt qi de Ia sursele interne (aparat locomotor gi structuriie anatomiceimplicate in asigut"area echilibrui.il. a..r.ta informafie estr: trimisatnapoi' comparatd qi transrnisd programlrlui pentru a modifica sar, a ajustarogramul. Aceastd activirfate de compu.ur.- * preluatd de procesorulcentral' Rolul feedback-ului are.o semnificalie speciald. Feedback-ul este oaracteristicd de bazd a struictt-rii comportamenturui. At6t compoftamentursimplu cat gi cer complex sunt la toate niveiurile determinate de rrszuitaterelor' Atributul de "feedback" este propriu comportamentuiui f.lexibil giadaptativ' Feedback-ul extrinrlec este oferit de factori exterio'i sau cleonsecin{e exterioare ale acfiunilor. Feedbacl+ul intrinsec proviine de lanalizatorii specifici implic'uii i., derularea acliunilor (lcahzali ln diversezone: muqchi, fendoane, sisternr vestibular *t.;. r*.dback-ul in sine este un?t':: .motivafional, cunoaqterea rezultateior fiind un determinant alerularii sarcinii' in acest til informafia'de feedback este un input criticentru procesorui central.Analogia cu program'ul de computer ne permit e o analizii a egeculuiin indeplinirea acestor actiu'i, identifiidno .atJ^ cauzeposibile:- i nc apac itatea in s e c'en ti arizarca ac liuni t* con form pro gramul ui ;incapacitatea in executarea unui subprogram datorita dificuitStilorde manipulare specifica, de exermpiu agucar.u pJtriu;td a unui oUi*lli'"0""'- eqecul in r.rtilizarea feecrback-uiui intem sau extem,De asemenea este necesrtrd luarea?n consiJerare in aceasta analizS qia altw factori, cum sunt cei anterior amintili, *"ti""fia gi intenfionalitatea,considerali esenliari conform acestei perspective-a competenfei.Plecdnd de la teoria piagetiana aili autori au realizat o anal izd aodului in care aceastd i*orl, poate fi utilizatd pentru a inferegedezvoltarea copiilor deficienli mintal gi motor. conform acestor r;ercet6ri,compoftarnentur centrat pe atingerea unr-ri scop. bine d.{i;it $rezeniantenfionalitafii) nu este caracteriitic acesto,. r"pri Acfiunea dirijatd sprecop este dependentd de dezvoltarea mintala, .uiluurea dezvcltarii motoriirebuind sd find cont de acest asipect.Acliunile dirijate spre atingerea unui scop sunt depen


5/90

l)e aceea abordarea funclionald este mai potrivitf, inlelegand prinaceasta identificarea acelor abilit5li motrice--care sunt necesare pentru aduce la indeplinire o anumitd ,,*r,,inA specifica, determinatb de siturlliileconcrere de viala ale prsoaflei ,*sp-Ltiu.' Acest mod de a inlelegedef,rcienla ** poui* doveii util at,it tn evaluare, cfit qi in terapt*, _ -:., -

Acest model terapeutic es1.e caractertzatprin asigurarea serviciilorde

specialitate, venind in intampinarea nevoilor cbpiilor cu cerinle speciaile Eiale familiilor acestora. In *od uzoal, in cadrul unui astfel de model deintervenlie terapeutic6, speciaiistul pune }a punct o relalie teraper"iticddirecth, in care el se implicd total cle ia itt*p"iul p6n[ la sf6rqitul terapiei'pe tot parcursul acesteia. ca o altemativa lu utttt mod de derulafe aintervenliei recuperatorii, modelul anterior descris al abordSrii funclic'nalepoate { compietat cu incd dou[ elernente: monitorizarea qi consuitalia'In cadrul monitorizSrii, t*rup.ut.rl stabilegte planul intervenfiei'ludnd in considerare situalia concieta a persoanei in cauzil' tn 1'oat6complexi talearu. Vt"l apoi, el va sgperviza o ptttouttd care este autortzathsi. implernenteze ur.ri plan. 0 ,tttf.1 de persoand poate fi chiar unaparfindto, ut famitiei persoanei respective' Specialistui poartd rbspundereapentru .onArr"o*u terapiei, intalninCu-se regt'rlat cu persoana aflat[ interapie, pfeoum ryi cu cea autor t "tapentru deiularea terapiei' cu scopul dea evalua situafia. Argumentele in sprijinul unei astfel de proceduri suntposibilitatea individuilirarii reale u i*rup.tdrii, implicarea pdrinlilor (sau'dupa caz aunui alt membru al farnilieii, care va deternrina asumarea dec[tre aceqtia a unor responsabilit[1t, efeciu] flind 9i acela ai-dobandirii uneiatitudini stenice in raport .u u.*o*t i situalie' Acest model de interven{ie sereferb la programu d. ameliorare a abilitdlilor motrice necesare pentruducerea la indeplinire a activit'a1ilor cotidiene: alimentalia' igienapersonal 5, deplasarea, imbrdcatul, d'ezbrdcalui etc'consultalia intr6 in disculie in momentul cand persoana careconduce terapia solicitS opinia unor specialiqti, mernbri . ai echLipeiterapeutice. Solicitarea acestora poate avea loc in momerilul cffnd estenecesard o aduft*re a planului terapeutic in raport cu-evolufia cazutrui'Strategiile terapeutice elaborate pentru recuperarea in deficienta mot'ricdnecesitd adesea colaborarea *ui multor servicii 9i institulii rnedicale'educ alionale, guvernamentale sau ne guvern amentale'In sensul celor 'discutate pinii acum pot fi amintite cdteva tipuri deintervenlie terapeutica, care iespectd aceste. principii' ti func{ie decomplexitatea ior, unele din aces1ea pot fi considerate programe de terapie'Tratxmentul tn neurodezr,)ftor, (l{D?' - lYeuro6evelopmentulTreatmenf) este adresat ameliordrii problemelor de miqcare ale copiilor cudisfunelii neurologice. 'ferapeutul identifica problemele de posturii qimiqcare qi propune proceduri cal'e rlor anihila efectele tonusuiui muscular


6/90

anormal qi vor facilita actiunea grupelor musculare integre, in dorinla de aameliora migcarea..llonurile Fr care NDT gi le propune sunt urrniitoarele :' analiza disfuncgiilor cu dorinla de a identifica problemeledeterminate de posturd qi migciare;- asigurarea stabilitdrtii posturale qi a migcarilor funcfionale prinproceduri specifice;- educarea persoanei cu deficienld , vizdnd inzestrarea acesteia cuproceduri senzoriomotrice, destinate ameiiordrii condiliei sale;- alegerea gi utilizarea echipamentului care va ajutala ?mbund t1fireastabilitdlii posturale gi a migcdrilor funclionale;- prevenirea paternurilor motorii anormale care persistd qi creeazd,schimbdri secundare (deforrnitiifi),Evaluarea copilului va fi.f5cuti prin observarea rdspunsutrui acestuiain urma interacfiunilor di*anrice p. .u* t. ungu;, a26", precrim gi prinanaliza capacitdqii acestuia de a se schimba. sunt inregistratecaracteristicile motorii qi mai ales patternurile posturale de sitabilitateutilizate 9i forma miqcdrii. De exemplu, un copil cu hipertonicitate poate sdstea fErd sd fie sprijinit, dar terapeutul poate obr*ruu faptul cd pel,risul estedeficitar pozifionat pentru a :;usline uuniut trunchiul gi capul. Aliniereacorectb a trunchiuiui qi capului ajutd copilul sd vadd obiectele gipersoaneledin fa{a lui qi ii facilite azd intiracliunile. Acest copil poate sd ajungb lamdncarea de pe farfurie, i;ingur (acest fupt constituind rnigcareafunclionala), insd aceastd.manoperd ii va.rua mult timp, deoarece: el are omiqcare deficitard a mainii in ridicarea iingurir* fao, care constitgie formamigc6rii)' in analtza exemplului expus este prezenta miqcarea fu1clio na;d,dar forma migcdrii este impropLrie pentru ca finalitatea sd fie optim6. Formapotrivitd in cadrul unei migcai; runcllonale poate fi oblinutd prin aplicareatehnicilor NDT-ului. De aceea este viza ti realizarea corectd ia formeimiqcdrii in coresponden{d cur finalitatea miqcdrii.Sunt realizate apoi o serie de intervenlii pentru a facilita acfiunilemuqehiului implicat qi pentru a inhiba patternurile nedorite. Av6nd invedere cd cei care urmeerzd" NDT-ul nu se pot migca independent,terapeutul va exersa ?mpreun6 cu pacientul miqcari uqour:.;.^;. -;enterorcorporale care implicd grupele musculare vizate, cu scopul de a facilitaadaptarea la cerinlere postur:ale. Aceste putt*rnori de migcare suntincorporate apoi in rutinele functionare. De exempiu, dacd a fostachizilionatd rotalia posturald a bralului, aceastd abilit ate va fi folositdpentru cregterea eficienfei mipcdrilor bra{ului. Migcdriie simple srunt apoiintegrate in ansambluri de migcAri tot mai .o*pto*.NDT-ul conline principii care pot fi aplicate in context,ul vieliiqcolare, vizdnd, ameliorarea sau corectarea posturiior inerdecvate.Terap.eutul se poate consuita. cu cadrul didactic ?n scopul oblineriipoziliilor funclionale Decesori3 ?n contextur rutinelor qcolare (pozilia93


7/90

corpului in banc6, pozilia segrnentelor corporale irnplicate in scris gi citit,succesiunea rnigcirilor func{ionale necesare pentru realizarea scrisutrui saucititului).trntegrarea senzoriald eiste un model terapeutic cu valicritateconceptualS. neurobiologio5, r*tilizat de cei care practic5 ter:apiaocupalionald qi fizioterapia. Canform acestui model persoana igi dez'',roitdabilitd{iie gi dobdndepte rEspunsuri adaptative prin receptarea piinterpretarea stimuliior senzoriali. Rdspunsuriie adaptative dob$ndite voraduce o informa{ie senzoriald suplimentarS, care va fi asimilat6 qi utilizatdpentru ducerea Ia indeplinire a sarcinilor viitoare. Teoria integ;rdriisenzoriale pornegte de la ipoteza c5 indivizii dezvoltd o serie de abilitaliprin procesul de interpretare gi relalionare a stimulilor senzoriali.dobdndind r[spunsuri adecvate La aceEti stimuli. Aceste rdspunstiriadaptative vor fi ele insele produLcdt.oare de informa{ii senzoriale adilio,nale(datoritd feed-back-urilor) pe care SNC le va asirnila pentru derulareaoptimi a viitoarelor sarcini. Abordarea integrativd senzorild izr inconsiderare calitSlile sarcinilor precum gi interacliunile persoanei cu altesarcini. intr-o rnanierd consultaLtivd specialigtii gi cadrele clidactice vorfacilita acliunea acelor condilii de, rnediu Ei vor pune in practicd a.celestrategii de interv'enfie care vor cregte qansele unui rdspuns adaptativ.Colaborarea vizeazb elaborarea activitalilor cle invilare de aqa manier5incAt acestea sa includi ?n sistemul de predare principiile teoriei integrdriisenzoriale. Poate fi amintit aici un exenrplu din practicS. Autorii car,g audezvoitat acest tip de intervenfie argumenteazd cu constatarea ameliordriiperformanlelor in invhlare in t:azal asocierii activiffilii de invdlare custimuldri senzoriaie adilionale. ltcest model poate inglelba in derularea saprincipiile asigurdrii serviciiior, rnonitorizdrii qi consultaliei.IJn alt model de interv'enfie este acela oferit de perspectivudezvoltdrii. Abilitdliie la niveie superioare sunt condilionate de dobfinClireaachiziliilor la nivelele precedente, evaluarea gi programul terapeutic lirr6ndcont de principiile psihologiei dezvoltdrii. Intervenlia terapeuticd esteadresatd facilitarii achiziliei abilitapilor la un anumit nivel, cu scopul de apermite achizilionarea ulterioard, ler nivele mai complexe ale dezvoltSrii.Putem aprecia cX acest mod de abordare este greu de aplicat in cazulcopiilor cu deficienld motricd, exilrimdndu-ne rezen/a asupra validitaliisale conceptuale qi aplicabiiitdlii sale concrete. Aceqti copii nu dispun decapacitatea de a interacliona cu rnediul gi pr"in urunare nu pot rcalizaachizilii in aceeagi manierd ca gi cop'iii cu integritate motorie.Abordurea adaptativd estr: un model terapeutic utiiizat din dorin{ade a selecta proceduriie terapeutice, planul terapeutic Ai tehnicile utili;zatein raport cu situalia concretd ?ntAlnitd. Acest fapt se impune c0nd terapeutuise confruntd cu restricliile impusre cle deficienlb, fiind nevoit sd elabor:ezestrategii alternative.94


8/90

.Tehnicile de mobiliz*e a articulaliilor includ mipc6ri pasive aleffiilffi*r u1 ale pd4ilot *"i pu.uu,tiriliare, cu scopur de a restab'iimp,icare*..*' iJi;i:ff ;:':***,tr,I;*'f*[n##;, jjace ca aceastd tehnicd tfn*.uorrr"ta ui-riir-*ului muscular. Finaritateaerapeuticd este de a redur, .ir..r*", U " o*0."g* relaxare, de a creqiteobilitatea iigamentard gi J. u imbunatdli controlur muscurar..Tehnics de relwire miffisrirutiri"*ir* o modaritate de i'tervenfiesemdndtoare masajului, TerapeutuJ p*rp.ura suprafafa corporarir, masandgor structurile rnusculare $i a"rticurur., in*irtand asupra zcneror care suntureroase sau prezinta restricfii de ,"i+r"r*"Masajui ;;;;-de_a runguribrelor mur.rlur., purut*t' ,r, fasciiie rnuscu.lare. Migcdrile simpleacilitate prin acesr Sasaj por ti -* *;";;te in rniqcdri mai comprexe,arte a unor tehnici de lducu*e motuic d mai comprexe. se obline astfelmeliorarea pozilionarii gi .ontroi,rtui port.d. Trebuie menfionat faptur caecanismul de acfiune ul t.hnirii de ..ru*url miofascic.ri*rt-rru esre peeplin inleres din puncr oe ^rred*r* tiriofutoio#r. ceea ce contea zd. Inpinia celor care practicd ac;est tip de irt***"rie sunt argumentere clinice,fffi , 3,,.fi :ffi:ni:r: im b un 'td r'J"li t, -i'.i r * t enll or a'b ordali in ac eastdTerapia cvaniosacruld se adreseazd structuriior sisternului denembrane 9i fascii care re'tga intre ele our.r*. cei care practic6 aceastd

r ff g ;T:'Jffi il,*j;,:f t*:1,':::;v", i,, *" h i dd;r i ; " j nt,rn . a,.ll. i' * iy f *it yl i t *u;; r;; -,''" ;?j :f "lHii;;'ffi -:",Til:fi ,' : - *itervenfie pregdtitoui*, urmatil de iehnici -J"*U"nale mai complexe careveazd incruderea acestor migcdri in migcart ,"* comprexe.Far'n*ia -.parrener uc:tiv ar procesurai de recaperareModerur interdiscipri'ar se-bucure d;; ,u...* tot mai mare, fiind:iffi?JffiHfi ffiI:li'" domeniile i'.,u.* paradigma aborddrii inParlicioarea pdrinfiior i' luarea deciziilor. in echipd este. r:senfiald,iind u*rp,uia i*pfrtuni-.h"iri pi ajutorurui or.oi, de pdrinfi. i' prezenririnfii au cdqtigat ot"ptur- J* a contribui ia mocrerarea procesurui deducare a copiiioi ror' in p.il* ru regisralie..r".ir"ure Ia probrema pusd iniscufie pdrinfilor li se pil; saloniribui* i* elaborarea gi apricarearogramuiui de recuperare, sau "cel p,r1in .a-gi exprime acc.rdul sauezacordul cu programur in


9/90

contact cu alte familii ai c6ror oopii au probleme, pentru a-$i puteaimpartagi experienteie, pentru a in'v6la unii de la alfii, pentru a se susfinereciproc. Familiilor li se acordd posibilitata de a alege intre dileriteservicii oftrite copiilor deficienfi, posibilitatea de a alege un coordonator alprogramului individualizat qi posibiii.tatea deciziei rolului asumat ineducarea copilului deficient, respectiv dacb doresc sau nu sd se implicesuslinut. in ciuda tuturor acestor drepturi legislative, pulini piirinliimpdrldqesc o cooperare global[ cu echipa de specialiqti, adesea einedevenind rnembri ai echipei.S-a fbcut observalia c5 fcrarte pulini pSrinli devin membri activi aiechipei, majoritatea neimplicAnclu-se. Studiul realizal de Lynch qi Stein in1982 (apud Fisher gi Ury, 1984) demonstreazb cd din 400 de p6rinli car"e aucopii cu nevoi speciale, daar 71 participd activ la programul individual dereabilitare a copiilor lor, aceasta reprrezentdnd doar l8%. Studiul analtzeazdvarialia acestui procent in funclie de apartenenla la grupui etnic, .rasa,vdrsta copilului, natura gi graduI d,:ficienfei. Se aratd ca p[rin]ii copiluiuicu deficienld motorie se implica in numdr mult mai scdzut dec6t pdrin[ii aiclror copii prezinti alte deficienle.Sunt prezentate in studiul amintit c6teva din cauzele care oprescparticiparea pdrinlilor la progralnul individual :- problemeie de integrare;- problemele de comunicarre;- neinlelegerea funcliondrii sistemului educafional qcolar qi rolurl pecare p5rinlii il au itr acest sir;tem;

- sentimentul de inferioritate qi nesiguran{d datorate deficienleicopilului.Terapeulii au observat printre bariere absen{a intere:ruluimotivalionaL, incapacitatea efcrrl.ului suslinut al pdrinlilor, lipsa de 1.irnpdatorati constrAngerilor profesionale. CercetSrile gi observaliile provernitedin practica concret6 indicd nevoia antrenamentului terapeulilor ;i acelorlalli specialiqti pentru a reetliz,a o colaborare bazatd pe principii deegalitate cu pdrinlii.Adesea se poate constata 1:re.zen a unei discrepanle intre implicareagi participarea teoreticd ide.ald "a pirinlilor in programul terape'uticindividual al copilului qi participareit reald.

p u uze ip otetic e ul e neimpll,icdirii p drinlilo rin cele expuse anterior a fost ardtatd dificuitatea organiz[rii r"rneiechipe interdisciplinare care sd oblind rezultale perfortnante. Problerneleapar incepdnd de la mdrimea echipei (numdrul de membri), preferate fiindechipele mici in care aderare'a la normele grupului este facilitati,comunicarea optinid asigurAnd absenla conflictelor privitoare la iuiareadeciziilor, precum qi la organiza*ta sau conducerea echipei.q6


10/90

Aparilia conflicteror: {,i nerezolvarea 1or pe o eare rapidi giinteligentS frelea"za +i ingreuneazd buna coraborare qi funcfionare aechipei' in parricurar inhibrnd_implioarl;;; p*i.ipurea activb a pbrinfilorla munca echipei. Deci c,cnrlicter* opr.r, -*o*uni, area, cunoilgterea giaducerea la cuno;tin{d a difi;ritelor opinii.Alte posibile rnotive pentru funcfionarea ineficientd a echipei sedatoreazd cooperirii disfunclionale intre rrre,mbrii familiei. contactelemembrilor echipei cu pa.rinlii pot fi inconsecvente, constituin4u-se sut:fcrrma unor qedin$e de asistenfd sau intdlniri in care se adreseaza pdrin{il.rreproguri' Acest gen de colaborare nu include pdrintele ca mernbru activ alechipei.Neinlelegerile gi difere'fele de opinii sunt naturale qi inevitabile inchipele inter,gi_multidisciplinare. Aceste a capdt6ins6 adesea forme acutein relafia echipd-p6rinte. F..,pp-un (1990) expune punctur de ,vedere alunui pdrinte asupra problennelor care apar: "Nu sunt pldtit pentrr* ceea cefac qi nu mi-am aies aceastd rnunca. N; eu am ales s6 merg la jlntdlnirileunde se dezbat problemele programului educativ incli'idual, precum nu amales sE devin terapeut pentru deficienle *otorii. Nu am ares-s del,in expertin probleme comportamerta.re sau nu am ales sd devin logoped...majoritatea dintre voi vd alr:gefi viitorul, ar.g-tl'ceea ce doriti sd deveniti.Aici apare marea diferenfd. s-u.nt refractar progr"*-rrr -o;;;'*1il;rffii.Timpul meu nu este pl'tii gi nu-mi doresc sd merg la qedinfe...,,.Ruppman a indicat ceea ce cercetdtorii au subliniat pr:ivitor laparticularit'file_ pSrinfil0r qi personalurui din echipa terapeuticdpluridisciplinara 9i. anume' pirinlii se deosebesc de tofi ceilalli membrispecializafi, statutul 1or in "titipx este deosebit, pregatirea lor anterioard nr-rare adesea nici.: r.gat]15 r;u probrema copilurr;i lor, iar scopurile ror inegdturd cu copiii .urrt difr.it.. 'Tensiunile dintre pdr:infi qi . terapeuli apar gi datoritd fapturui cdadesea specialiqtii nu pot ofleri'seiviciite corite ii nu pot atinge standardelestabilite de pdrinfi..:'.c. vor pdrinlii? Ei vor'rotur. ni ,oi indeprinireatuturor nevoilor copiilor. vor ca noi sd fim competenfi, sd fim sensibili,plini.de intui{ie gi empatie' }ii v'or totul iar noi nu futem oferi atat de mult.,,Tensiunea inevitabild dint'e parinfi gi ,.*uf*rii poare fi sc6z:urd prinatenlionarea fiecdrei .pdrfi asupra competenfelor, responsabilitdlilor giresurselor motivalionale propri;i.Al1i autori sunt de pdiere cd nu este bine ca membrii echi'ei sd fiemereu de acord, ei trebuin,c sd invefe sd lucreze impreund in c;ondifiilerespectdrii opiniei ceiuilalt. iin acest context utilizarea unor strategiiproductive pe1tru aplanarea conflictel0r devine esenfiala.In opozilie cu acest punct de vedere, mul1i considerd conflictur ca peceva absolut negativ.

97


11/90

De fapt mult mai important decdt conflictul in sine este rezolvaroa saintr-un rnod constructiv. Un conflict poate fr rezolvat imediat prinnegociere, aceastd abordare constructivd tjind definitorie pentru un bunmanagement al conflictelor.Fr incip iile negocieriiTermenul de "principii ale rLegocierii" este folosit pentru a descrieun posibil mod de rezolvare a oonflictelor. Elementele de bazd aleprincipiilor negocierii includ um6toarele:i. separarea oameniior de pr,oblemd;2. orientarea aten{iei asupra intereselor gi nu asupra pozifiilor;3. dezvoltarea aptitudinilor orientate spre obqinerea beneficiuluireciproc;4. folosirea unor criterii cruarrtificabile pentru evaluarea rezultatelor.1) Separarea oamenilor dez problemdBailey (1984) sugereazd c5 intr-o echip[ ideaiS nu este ab:iolutnecesar6 absenfa conflictelor, aparitia acestora fiind obiectivH gi benefici.Conflictul iqi are originea tn diferenlele de personaiitate ale membrilorechipei" Fisher gi {.Jry (1983) crr:d cd intr-o ecliipd luarea unor decizii nueste eficientd dacd ?ntreaga responsabilitate este transferati la nivelul runuisingur membru al echipei.Una din cauzele posibile, ale lipsei de implicare a pbrinlilor inprogramul educativ individual este mobilizarea motivalionalb insuficient[precum qi ne?ncredere in reuqitd a piirinfilor. Terapeutului nu-i std in purteresd schimbe un pbrinte sau locul acestuia hr echipi. El trebuie si comuniceeficient cu pdrintele oricum ar in acesta" O posibild imbundtSlire acooper6rii specialist-pirinte se poate face in afara intrunirilor obligatorii, intimpul liber, situalie care poate ofbri pdrintelui senza{ia de securitate qisiguran d.Fisher gi ury (1983) s'ugereazd cateva strategii de evitare aculpabilizdrii altor persoane pentru dificultd1ile care apar in procesul iudriide decizii. Ei evidenliaz'a nevoia de comunicare clar5 qi deplin6, precum giluarea in considerare a factorilor erirolionali ce apar secundar conflictuiui:distres, frustrare, contr-rzie. Ca o consecinld fireascS a confi'untdrii cu acestetrdiri emo,fionale apare dimimrar,:a implicarii sau asumbrii rolur:ilorstabilite. in rezolvarea diferen{elor cte opinii pbrlile implicate in conllict artrebui sd se priveascd ca aliate in eftrrturile de rezolvare a problemelor.2) orientarea atenliei aswg)rq intereselar gi nu asupra pozi;iilorAccentul trebuie p{.}s pe interr:se pi mai pr"rlin pe pozilie. l)iferenleledintre cele doud pot fi conceptualizate astfel: pozilia este statr.ltul r;areindividualizeazd persoanele; interese\e vizeazd atingerea unui soop prolpus,fiind in relalie cu aspectele motivatisrnale.Aceastd abordare este foarle eficientd pentru rezalvarea negocieriiordin doud motive.98


12/90

In primul rand orient'area atenliei asupra intereselor ajut6 cele dou6pdr{i ca in tirnpul c.nflicter'r sd g6seasc5 o bazdcamund.In al doilea rand, focalizarea.atenliei asupra poziliilor diferite alutdmembrii echipei sd identifice cdi diferite p*rrtrir atingerea scopului dorit.Pentru identificarea interesel,cr este sugeratd acceptarea perspectivelorcelorlalli qi analiza eauzelor acliunilor ii po*liilor pe care ceilalpi leadopt5' se recomandd al;itiairea unei iisi.--at cdrui continut sb fienteresete, ea put'nd influen{a in mod poziti" ,*u-i";dil'ffi:d echipdeste concentratd in munca sa asupra ?ndepiinirii intereselor, ea rza devenicapabila de a genera opliuni, prezenla aliernatirrelor fiind premisa ideal6pentru o alegere optim6.3) Dezvoltarea aptit'udinilor orientctte spre oblinerea beneficiuluireciproco decizie. corectd poarte fi luatd in rnomentur ?n aare existdposibilitatea de alegere dinir-un lumdr rnare pi variat de opfiuni. o echip*poate crea o gamd rarg6 de opfiuni prin parcurgerea urmdtorilor paqi:1. definirea propriuluii scop;2. alegerea participanlilor qi a destinatarului.3. crearea unei atmosJbrr: informale, relaxatJ;4. aqezarea fal6 in falii a parlicipanlilor pi Jezbaterea problernei;5' clarificarea regulitror de bazd inclurano regula cgnform c6reiaorice idee poate fi c;riticat5, respectiv cornbdtuta print r-o altd,idee;6' asimilarea no'or informa{ii gi adaptu."" vechilor achizitiila cerenoi; r -' --)7. selectarea celor mai promil5toare idei,in contextur muncii i,r eJ;p6, aceste activitdli vor fi incluse intr_unprogram de planificare a intlilnirilor.cu familia qi copilul deficient, programasemdndtor cu cel de educare individuaix , .opiluh.li. risher gi ury ausubliniat cdteva considerafii care demonstreazd eficacitatea parcurgeriicelor gapte pagi ?n munca ecJhipei interdisciefir;. Ei arat5 c5:o Trebuie sd se asig"ire participarea ambelor pdrli (familie, echipd)?n parcurgerea ceror gapte paqi. Aceasta presupune ceL ambelegrupe sd-qi creeze cl listd cu opliuni care vor fi confruntateulterior. Flanifica'ea programurui inclutie gi prirnirea de cdtrepdrinte a unor recomanddri profesioniste, pentru c6 in generarpdrinfii:lly alte op1;iuni dec-6t..1* ,u.. au fost selectate qi t*_uufost prezentate' in timpul confruntdrii opllu*tor celor oo,.ix pdrfiacestora li se ofer'd accesul la o informare egaih, evit6rncl astfelprivarea de infonnafie gi neinfelegerile care ar putea fi generatede acest fapt.' in ai doilea. r6nd prin parcurgerea ceror gapte paqi problemadevine abordabila dirr unghiuri diferite de vedere, contrun tareadiferitelor opinii ale membrilor spec ializaqi pe ramuri distincte

99


13/90

oferind o viziune globalii a situafiei. O echip5 interdisciplinardare posibilitatea de a sintettza informaliile din diferite cAmpuriprofesionale, neignorAnd insd opinia pdrinlilor.. tn al treilea r6nd trebuie acceptat faptul cd nu existd un singurr6spuns bun, programele optime fiind elaborate prin combinareadiferitelor opinii. Odat6 oblinut un consens in privinla procedurii,echipa poate completa negocierea prin identificarea criteriilor cele va folosi in evaluarea deciziei luate.4) Folosirea unor criterii cuantificabile pentru evaluarearezultatelorO preocupare constantd a echipei interdisciplinare va fi stabilireacriteriilor de evaluare a progreselor realizate de copil. Aceste criterii prot fi

aceleaqi cu cele prin care echipa iqi evalueazdprogramul.

BIBLIOGRAFIE:Bailey, D.B., (1984), A Triaxial Model of the Interdisciplinary Team andGroup Process, New York, Gardner: Press.Fislrer, R.; Ury, W., (1983), Getting'to Yes, New York, Penguin Press.Ruppman, J., (1990), Wat Parents Have to Teach Professionals, BeverlyHills, Sage Publications.

100


14/90

CAPITOIUT HTPE*S'ANE'E CU CIEFTCTENTE $r cA[,C'taf0au[

7.r. DEFTCTENTA $r TEr{rvoLOGrAT'ehnologia reabilitd'ii este deja un termen.consacrat qi include, pe*::lrffi::::.d" rip ,n.r*i.,, apricalii ate rehnologiei i,,r"ilrfionate inTermenii "deficienI5." $i "handicap,, sunt adesea considerali sinonimii folosili ca atare, dar este util sa ,* pr*ri)rre cd handicapur reflectd deapt mdsura in care o deficien.td afecteazd viaraunei persoane.un handicap nu este d'ar corolarur unei deficienfe, el este in partempus de cdtre societate. Nzf;li mur,, a.nnifiu unui handicap variazd. inunc{ie de curtura, tradiliit*, qi ni;i"i'o- o-r*tare al unei dri. iintr-o fardogatd, un nevdzitor, de .".rnptr, ur. ur..u i; " erucafie com'retd , Ia orofesie, pe cAnd in f6rile i,, ,r^ de clezvoltare s_ar pntea sd nu aibd acesteeschideri; o astfel d. p..rourta u. n hTd;.Cd nu doar de deficienfi, cin plus pi de condifiile *orin-rronomice din fara sa.Se poare observa cd atunci.:?nd "#;;;;E este incrusd i, categoriaeficienfilor conform unor o r*igl, ...u ,, * ?n comur, "..ri,, defini{iiste faptui c5 ^persoana respectivd a pi*oaut un grad oa'ecare de::*ryldenfd". in societate-i,ia sunrem ; ;;il dependen'i intr-o mdsurdat mare sau mai micd de alli oameni.in sens fuT. r"rg, t.il."1ogiile pe care re vom trece in revistd, ?nontinuare, au .d:-r *op redurerea- u*..t*i' dependenfe, reatribuireaontrolului individului - sail cel pufin "r.ti."l posibilitirii indivir,ului de a;::?:;#*ffiffi;:u" uo*r*", posibilitdlle persoaneror cu dencienreExistd o glmd rargd de infirmitdli care pot duce la deficienfe ceecesit' adaptdri speciare pe1tru a 'asigura accesui ra t,errnologianformafionard. Ele pot n "**rite in: ,J**iul. , ftzice qi r;ognitive.ff*lf:: : ;ffif ,:1;,'J i. :1ffi# " i'' *'#iill" o.o u, i,., - "i"r 1i - o u*.,, iuneori, cauza unei i'firrnit'|i este evirlent' (o traumd in *ma unuiffi#l*-Jn'r:r?1e de **r*pi') , dar o. **r, -ai rnurte ori etiorogia

l0l


15/90

Este necesard o distirrctie clari intre utr\izarea tehnol,ogieiinforuna{ionale ca "mijioc ele prrol:.ezare" gi "adaptarea" interfelelor om-calculator pentru a le face accesibile utilizatorilor cu nevoi speciale incontextul general al muncii. edur;aliei in institu{ii de masb, loisir"[Jn exemplu de mijloc de protezare ar fi scaunul cu rotile comarndatprin miqcarea globilor oculari; a,cesta este in mod cert o protezS, ei conferdmobilitate cuil.a care nu poate umbla. Prin ccntrast, adaptarea interfelelorsalculatoarelor pentru utiiizatori nevdzdtori permite acestora sd le utilizezein aceleaqi scopuri in care coleg;ii lior vdz5tori le utilizeazd: procesoare detexte, tabelatoare,baze cle date ei[c.Cerinteie de proiectare ?n cele doud eazvrt menfionate rnai sus suntdiferite" in'cazul adaptdrii, o parite a interfe{ei (cea intre adaptare qiaplicafie) este fix6" Existi unele aspecte ale acelei interfefe ce nu pot fischimbate. Asta face, de exemplu, clificil accesul utilizatorilor nevdzfitori lainterfule de tip grafic. Aceste interfele au unele aspecte conceptualevtzuale, imposibil de prezentat intr-o manierd nevizuald.Problema utilizatorilcr cu cerinle speciale este deci faptul c5 lor nu lise potrivesc interfelele standard, fiind de aceea nevoie de o interfaliiintermediar6, care sb realizeze adajritarea intre utilizatorui extra-crdinar giinterfala standard"Ideal este ca interfala intern:Lediard care realizeazl adaptarea sli fieconstruitd astfel inc6t ea sd poatri fi folositb pentru o gamd largii deaplicalii; ar fi inutil gi o pierdere de energie qi bani s5 se ccnstruiaschfiecare aplicalie cu oropria interfald adaptatd (un procesor de texte vortrit, obazd de date vorbit6, reprezintd o dupiicare fbrd sens, c6nd de fapt se poateconstrui un soft care sd citeascd oric,e apiicalie de tip DCSS.WINL}OWS).Pe de altd parte, deoarer:e o protez6 este proiectath pentru a fifolositd doar de o persoand cu o amimitd probiemd (sau o gami limitatd deprobleme), ea va fi din start g6nditd astfel. Privind construirea interfeleiintermediare doar in partea ei de interacfiune cu utilizatorul cu uevoispeciale, observdm c5 cele douLd trrobleme de design sunt cle fapt unasingtird, ceea ce justificb aplicarea multor tehnici de design xdt Ia protezecdt gi la adaptbri.Adesea se pune intrebarea "4,* r* s[ se adapleze o interfald existentdin loc sd se proiecteze una noud, pornind direct de la nevcile speciaier aleutilizatorului?". Existd cel pufin trei urotive pentru care nu se procedeazda$a: c privind din punct de vedere practic, daed intr-o institulie deexemplu se foloseqte acelagi tip de software, utilizatorii pot cuugurin 6 exploata aceleaqi date qi figiere; existd desigur programecare pot si facd traduc,area dintr-un tip de figier in altui, dar cutofii cunoagtem c6te probleme ridicd incompatibilitatea inerenld;142


16/90

r gdndind,y-ne. de exemplu la procesoarere de texte, nu torfi forosimacelaqi tip: de ce - pentru cd nu existd prorr*ori ^0. ,-rr. idear,perfect, pe care to{i utilizatorii sa-t rc,loseascd; este pulin probabirca cineva sd poatS sonstrui un pror*sor de texte idear pentrunevdzdrori, pi chiar mai pulin probabil sd ne il;d;; sau siretindem c5 tofi Err trebuisa-l folos**ra; ei au dreptur r;d aleag6,s6 aib' acces la cdt mai multe p.ogr*. de acest fel;' in fine, qi probatril cel - mai 'i,niortant argument este acela alstirnei de sine; persoanele deja *iirt.tut* ca av6nd o deficienfd,nevoi speciale, izolate deja ?n"ac.rt rrr, nu doresc sd subrini ezeinlus diferenla dinrrre ei. gi coregu r", qi, at6ta timp cdt practic e^ posibil, ei doresc sd utiliz.r. urll*ugi..lripu*ente.Inainte de a trece la clesr;rierea mai in detaliu a diverselor tehnologiientru persoane cu defrcienle, facem o ,.urte trecere in 'evistd aeficienfelor gi a tehnologiillor afbrente care pot suplini sau sprijini accesula o viala cdt mai apropi# ar r"u norrnald a acestei categorii de oameni.In timp ce murli oameni se nasc cr.l o deficienld, ai1ii, murpi ra numdri ei' o dobdndesc in mod natu ral, odatdcu trecerea timpului sau ca rezuitatl unor accidente, uneo'i ;aceste schimbiri sunt ternporarer, arteoriennanente. Deficienfele pot ftrce dificilE utilizarea calcuratorului:' Deficienra de ved,ere. ?* 11 ambliopie Ia ripsa totald a vederiiexistd o gamd largri de .defici*niJ r.rsoanele cu ilstfei deeficienfe se confrutrta., dificurtateu o. u vedea text sau imaginipe ecranul unui cerrculator, de a executa sarcini care presupun ocoordonare ochi-m6.nd, cum ar fi manuirea m'use_ului.Dimensiunea caractereior pi curorile poi .onrtitui, de asemenea, oroblemb pentru persoane cu ambliopie;o Deficien{e fizice. p.t fi cauzate,lr*o. artele, de parariziecerebrald, boara parkinson, scleroia murtiprd etc. sldbireamupch'or sau imposribil itatea d. u_i ,ontrotu pot face dific'dtilizarea unei tastaturi standard; de **"mprn, unele persoane nuot tasta doud tasl;e deo d,atl., altele au tendinla s5 l0veascd maimurte taste in aceragi timp. pot apare oincuttali de utilizare aastaturii sau mouse_ului la cei c'rora le lipseqte o m6ni;: Deficienre de auz. uneie persoane cu deficie'fe de a*z pat ftapabile s6 audd sunete, dar nu.sd dir;irgd cuvinte, artere nu potauzi nici un sunet. Imposibilitatea oi u auzi suneteie deonfirmare emise ,ce carcurutor, cu. u*-p*ri sau mesaje vorbite,poate constitui o problemd in acest e cazuori;Deficienre -cognilive ,ri de rimbaj. nii"riu, dificurtdtile demernorie, de rezorrr&ri3-ds problemel o. ,nirlr" ."iil;;'ilri saude percepere a inforrnafiei ,unroriur* fac ca utllizarea103


17/90

calculatorului sd fie fbarle dificilX de exemplu in cazul uneiinterfefe complexe sau irrconsecvente, ori in situa{ia in care sepune problema alegerii de cuvinte dintr-un meniu;r Pattetnuri de lumind sau sunet pot declanqa in unele cazuriatacuri de epilepsie.IatS cdteva din suporturile informatice ataqate calculatoarelor pentrua le face mai accesibile pentru persoanele cu deficienle:o Amplificatoarele de ecran sunt pentru persoane cu ambtriopie, eleactioneazd ca o lupd gi permit utilizatorului s[ aibd control asupraoricdrei pbrfi a ecranului;o Cititoarele de ecran s$ oiCreseazd nevileitorilor. Acestea fac cainformafia de pe ecrarl sd fie accesibild sub formS de vo:ibiresinteticl sau pe un disrplery Braille dinamic. Din pdcate ele potinterpreta qi reda doar informalia ce existd sub formd de text,imaginile gi graficeie prutiind fi redate doar in cazul in care sunt

insolite de un text alternatilv care sd le descrie;o Dispozitivele pentru recunoagterea vorbirii permit controlulcalculatoarelor cu ajutorul vocii in locul tastaturii sau ai mouse-ului;o Tastaturile "on-screen" permit celor ce nu pot utiXiza o tasterturdstandard sd selecteze tar;tele folosind dispozitive indicatoare,comutatoare sau sistem,e tip Morse ca dispozitive de intrare;c Filtrele de tastaturft sunt urfilizate de cei ce au probleme la tastare,sau care doresc si-gi mdreascd viteza de tastare; acesteacompenseazS miqcdrile dezordonate, tremorul. Alte tipuri de {iltrepot fi predictoare qi corect(care automate de cuvinte;o Dispozitive de introd,uce:re de date alternative, alteie dec6ttastaturile standard sau dispozitivele indicatoare, includ tastaturimai mici sau mai mari, clispozitive indicatoare comandate prinmiqcarea giobului ocular srau prin respirafie.7,1'1. Interacfiunea onn-carlculator in condifiile deficien{etorsenzorialeDatd fiind predominarea comunic[rii cle tip vizual, deficienfer devedere este cea mai semnificati.,rd in termenii interacliunii om-calculator(Burger, 1994). O distinc{ie impontantS trebuie fbcutb intre nevbzdtorii qideficien{ii de vedere cu vedere rezidualS. Un nevdzdtor trebuie sd se bazez,edoar pe forme nevizuale de comunic,are (sonore, tactile).Persoanele cu vedere rezidualS se pot folosi de aceasta; de aceeal eleau nevoie de supofi in acest .sensi. Uneori amplificarea imaginii p'oateconstitui o formd adecvatd de asistenfS; existd insd condilii in care - de

104


18/90

exemplu ingustarea cdmpului vizual - amplificarea nu este de fol's, reducechiar cantitatea util6 de infcrrnna ie.ExistS qi alli factori ce pot fi controlafi pentm a imbundtdticomunicarea persoanelor cu vedere parfiald: iluminar. .o.*p*"r\:#:,posibilitatea de alegere a culorilor, *.rrn. construite ?n tehnololjiri diverse.T'rebuie subliniat faptul c[, in general, formeie de comunicare neriizuale nusunt potrivite in aceste cazuri-..in p-rincipiu este posibil ca o persoand cuvedere par[iald sd foloseascd o interfala ronrt*ite pentru nevdzdtctri, dar clefapt ea nu va dori acest lucnl, va dori sE se foloseasci la maximum devederea pe care o ?re (Campbell, Vallen a"r,1OVZ .Deficienla de vedere scoate in evidentd unele puncte imp66ante ?ndefinilia deficienfei ins6gi. Dercd n-u, fi roti'inu*ntafi ochelarii, mult maimul1i oameni ar fi fost trecu{i in categoria deficienfiior vizuali. ochelariipot fi privili ca^fiin{ aproape exemplulldeat de tehnologie care diminueazdun handicap' Solu{ia este at6.t de eficientd, convenabild pi ieftin6 incatpractic nici nu mai e consideratd o tehnorogie de protezare.un nevdzdtot trebuie, pentru a a"n,rrri* cu carcuratorul, sdsubstituie unul sau mai multe simluri, rorouinJ ir schimb simtul tactil sauauditiv. cea mai cunoscul.d formd de comuri;;;;';;;;,#il sistemurbraille' Computerul poate genr3ra braille in cloud moduri: pe cale hard sausoft,Pe cale hard se obline de fapt braille tradilional proclus pe h6rtie decdtre calculator' calcuiatoml joacd rolul bomplex de traducdtor al literelorin forma condensatd braille,, in, afard de aceasta, deoarece din ce in ce maimulte texte (fie ele cdr[i, ziare, reviste) ,. proiu. sub form' de figiere pecalculatoare, edltigle.braile fot fi ugor produse, practic rard un costsuplimentar. Existd.desigur pioblemg r" r-ge,*h cu cari tatea qi preciziatranspunerii in braille de cdire calculator ii comparafie cu cea reaTizar5"rnanual.Pe cale soft se obfne brailre pe un dispray dinamic pe carecaracterele pot fi "citite" tactil, sub forma unei linii .u go de caracrtere (spredeosebire de display-ul obiqnuit, care are de exemplu 24 triniia ciite g0 decaractere)' Realizarea unui display braille de asemenea dirnensiuni punedeocamdatd o serie^ de pr:obGme nerezolvate incd. O altd fbrma decomunicare tactild - optaco'ui - uu fi prezentatd uiterior.Alternativa comunicSrii tactile este utilizareaauzului. Aceasta a feistpentru multd vreme altemativa viabild la textul tipdrit poin ,rt1i zareainregistrdrilor pe bandd magnetici.vorbirea sinteticd pi braile-ur au fost combinate cu succes pentru a31ifJ3 interfefe bazate pi finii de comandd tip text, aga ca MS_Dos sauLTNIX, ?nsd dezvoltarea inierfegelor de tip grafic au ridicat noi obstacole incalea designerilor.

105


19/90

O importantd dezvoltare tehnologicd pentru nevdzdtori a fostrecunoaqterea opticl a caractereilor. Cititorui optic de caractere poate fi deexemplu folosit pentru transpunerea textelor tipdrite in formS electro.nic6.Important este in acest oaz ca eroar:ea de recunoagtere sd fie c6t mai nnicd.Desigur dispozitivul insuqi trebuie sd aiblt o interfald accesibil6utilizatorilor nevizbtori.Deficienlele de auz genercazd un handicap mai redus in ceea cepriveqte accesul la calculatoare - cel pulin in privinla interfefelor proie,;tatepdnd in prezent. FdrS indoiald insd cd trebuie linut searna qi de faptul cdinterfelele care folosesc irrteracfiuni multiple, inctrusiv sonore sunt din r;e ince mai utilizate; aceasta se datoreazd pe de o parte aparentei iimitiiri ainterfelelor tradilionale gi - nu mai pufin important - imbundtSlirii adaptdriilor pentru utilizatorii cu deficienl;e cle vedere.Acesta este Lrn exemplu din care rezultb cum adaptarea pentruanumite nevoi speciaie poate conduce la dezavantaje in ceea ce priveqte

atrtd categorie de nevoi speciale.Tehnologia informalional5. poate fi folositl ca mijloc de protezare decdtre persoanele cu deficien{e cle ailz. Terminalele tip text permitcomunicarea acestora prin intermediul unei tastaturi qi a unui ecran,conectate prin linii telefonice norm:rie. tn cazui comunicirii (prin folosireaunui astfel de terminal) unei persoane cu deficienfd de auz cu o persoandcare folosegte un aparuttelefonic normal, este nevoie de un mediator urnan,deoarece tehnologia pentru recunoa.gterea vorbirii nu este atdt de arranLsatdinc6t sd permitd transformarea automatd vorbire-text. Acesta este desigurun domeniu ?n care dezvoltarea teirnologiei iqi poate aduce o contritru{iedeosebitd, cel pufin din punct de veclere al confidenlialitEfii.7.1.2. Interacfiunea orn-carlculator in condifiite deficien{elorfizicein cazul deficienlelor fizice, tehnologia informafional[ igi gdsegteaplicalie atdtca mijloc de protezare, cdt qi ca mijloc de adaptare. Oameniicu disfunclii manuale s-ar putea sd nu fie capabili sd utilizeze dispoziti'veleconvenlionale de intrare (tastaturi, rrrouse), ailii care nu se pot depiasa s-arputea sd aibd nevoie de scaune cu rotile controlate prin cornputer. in

practicd, cele doud tipuri de aplicalii sunt inseparabile de multe ori.Cea mai severd formd de defir;ienfd.este absenla unei pdrli a corpuluisau paralizia. Paralizia poate fi cauzatd de o leziune pe creier sau pemdduva spindrii. Paralizia poate ilfe,rta o parte a corpului gi poate sb nr-r fieintotdeauna completb.Forma para\rziei care se datoreazi mdduvei spindrii depinde deseveritatea qi amploarea leziunii. Cu cAt leziunea este mai sus, cu at6tparulizia cuprinde o parte mai mare a corpului. Deasupra vertebrer C4,exist[ in mflduva spindrii centri care contraleazd, respirafia, astfei inciit o106


20/90

Ieziune completd deasupra ,acestei vertebre poate ca&za moartea. Opersoand cu leziuni severe la nivelul C4 ar putea fi capabild sd foloseascd obaghetd pentru obraz sau pentru gurd ca *41o* de inierfalare cu comenzileunui scaun electric cu rotile, ale unui calculator, sau ale unui alt aparat. 0leziune la nivelul -C5 face aa persoana si aibd ?ncd nevoie de dispozitivespeciale gi asisten il; eav? pru 614 sd mdn6nce, sd se spele, sd se pieptene, s6_qi tmbrace partea de sus a corpului. E,a ar putea sa deplas.r. ,,ruunur curotile prin apartament, dar n-*t putea sd foloseascd toaleta in modindependent.O leziune la nivelul rC6 ar insemna cd persoana poate sd conducd omaqind adaptatd; cu o lezir;ne Ia C7 persoana se poate transfera singurlde/pe scaunul cu rotile, sd; se imbrace gi sa mdnbnce fbrd ajutor; cu oleziune la c8, o persoand" proare si duci o via{d independentd, taz6ndu_sepe scaunul cu rotileunele deficien{e min,,re, ale mdinii de exemplu, pot fi depdqite prinadaptdri simple. Pentru c5 o persoand cdreia ii tremurh m6na nu poateutiliza tastatura, se pot construi mdqti pentru tastatur6, cu orificiicorespunzdtoatre tastelor in care sd p6trundd degetele, dirijdndu-le astfelspre tasta dorit6" Astfel de solutii tip "hard" pot fi sprijinite ql a. modificdrisoftware. sd ludm un exemplu: qtim cu to{ii cd, ?n mod normal, tastaturaare o func{ie care face ca apdsarea indelungate a unei taste sii duc6 laproducerea repetati a caracterului pe .ur*- il definepte; ori in cazulutilizatorului care are o vitezl, de reacfie redusd (este mai lent in mipc6ri),deci nu va putea sb elibere ze> tasta suficient de repede, o solulie ar fianularea funcfiei de repetare sau mdrirea temporizdrii intre doud repet5ri.Unii oameni igi pot controla bine mdinile dar nu degetele; ar:eqtia potapdsa tastele folosindu-se de o baghetd pe care sE o lind in m6nd sau carepoate fi ataqati de m6nb.Alli oameni nu-$i pot folosi mOinile, clar au control suficie:nt asupraaltei pdrli a corpului care poale fi utilizat6, folosind de obicei c, baghetbataqatd acelei pdrli (de exemplur fruntea).rn cazurile in care ei 'u-gi pot controla nici o parte a corpului,trebuie gdsite alte solufii. ir:L aceste cazuri se apeieazi,deobicei la un softemulator de tastaturd, coltrolat prin unul sau lnai multe comutatoare (deexemplu utihzarea unui intrerirpdtor fixat intr-un tub introdus in gurd saufixat cu o cascd pe capul subriec;tului).In cea mai simpld variantS, se foloseryte un singur comutatgr, ceea ceconduce la o vitezd de comrtnir:are extrem de scdzutd, un bit de irrformaliela un moment dat. Multe ernulatoare de tastaturi permit selectarea dintr-unmeniu a unor grupuri de litere sau cuvinte de exemplu, pentru a sporiviteza de comunicare prin .lntr:rmediul unei astfel de lnteriele. ,,\stfel decalculatoare dotate cu acest tip de interfefe sunt frecvent folosite dreptmijloc de comunicare pentru pe,rsoanele care nu au altd posibilitate,

107


21/90

Au fost gdsite gi alte solulii rnult mai complexe din punct de vederetehnologic: interfele ce se baz:eazE pe reactia la o privire focalizald,adecvate persoanelor ce suferb de tetraplegie; un cursor de pe ecranurmdregte locul in care se focallzeazd privirea" Tehnoiogia folositd in modcurent este cea care detecteazd, radialia infi'aroqie eliberatd de cdtre retin6.Exist5 desigur multe obstacole de rlepdqit (miqcSritre capului, de exemplu,pot fi un factor de eroare), totugi cercetdrile continud.Este valoros faptui cd provoc>area lansatd de cercetdri desfbqurale inacest domeniu a1 interacliunii om-calculator "extra*ordinare" duce evoluliatehnologiei in direcfii nebdnuite qi necercetate altfel, din care cu tolii vomavea de cAgtigat. O astfel de posibiilitate de comunicare ca oea prezerftatd,mai sus, va putea deveni o alternaltivd fezabila la ceea ce cei mai mullidintre noi suntem r:biqnuili rsd facem atunci cdnd comunicdrn cucalculatorul: sd tastim, sd folosini un mouse etc.Folosirea vorbirii ca input este un alt exemplu de tehnologieclezvoltatS pentru utilizatori cu defir;ienle qi care va conduce aproape sigurla construirea de interfele bazate pe input vocal pentru mulli utilizatori.O interfald intre o persoanii cu deficien{e fizice gi un calculator poatefi de o impoftanld vide. Inlu numai cd oferd acces la tbnc{iile obiqnuiter alecalcuiatorului (pentru munc6, educalie sau loisir), dar computerul ?n sine sepoate constitui intr-o interfalS pentnr multe dispozitive de protezare {deexemplu un scaun electric cu rotile comandat prin calculator), Existii deasemenea multe dispozitive ?n mediul normal de viald care pot flcomandate prin oomputer (care sting/aprind lumina, trag perde,lele,acliveazd un telefon, muzrca).7.1.3. Interacfiunea om-r:alculator in condifiile deficien{elor. devonbirePrincipala aplica{ie a tehnolo,giei informafionale pentru persoane cudeficienfe de vorbire sunt protezele * generic incadrate in categoria, deamplifi catoare ale comuni cdrii.Cerinfa ce se impune unui astfel de dispozitiv de comunicare este sdsuplineascd lipsa abiiitdfii de a vorbi a persoanei care doregte sd comunicecu altd persoand. Ieqirea poate lua formb scrisi sau vorbit6. Cele rnaisirnple dispozitive folosesc modui rle afiqare alfanumeric, pe o bandii dehdrtie sau pe un display. Cele mrai atrdgdtaare desigur sunt cele oaresintetizeazd vorbirea, degi trebuie reimarcat cd sunetul produs nu este fcar-tenatural.Un dispozitiv de comunicare trebuie si produc6 vorbirea la o vitezdmare. In mod normal, intr-o cc,nversalie se folosesc cam 150 decuvinte/minut, vitez[ ce este dificil cle atins de cbtre un astfel de clispozitiv,mai ales cd in multe cazuri persoanele cu deficienle de vorbire prezintd qialte tipuri de deficien{e (de exenrplu lipsa dexteritdiii manuaie care poate

r08


22/90

face dificila sau imposibii d utilizarea unei tastaturi conveniionare). Aceastanseamnd cd mulie din tehnicite ; ;*utdrile penrru persoane cueficienfe fizice sunt folorit., qi ?n aceste apricalii. Diferen{a constd inevoia criticd de vitezd sporitd a inputului. ro idee tt:u?, care poate la prima ,.d*r. sd par6 ciudatd, s*er ransat caposibilitate de imbundi5lire. a iitezei infuiutur' inpur vorbit. Acesta seazeazd pe faptur cF,, atit'a timp :t ; ^oi*"*u poate produce in rnocronstant aceleagi sunete, ele poi fi identifi.at. qi comparate cu anumitemodele" stocltg, intr-un crisp,ozitiv o. ,..unoagtere de sunete, care maieparte poate atribui modelul'respectiv unei anumite comenzi. sistemul va3#li;T*mmilff.3:1 sunetul,'ing*u probremi renr6n6nd apoi cacele spuse mai sus rel:vd faptul cd aceasta abordare este fezabildoar pentru persoane cu anumite.d;nc;G;; vorbire, dar oricum este offj|?Hi.fiinteresanrd, care creschide ;;il; iJurirarii r-rnor dispozitive cul#;r,J:teracfiunea om-calculator in condifiite defrcienfetororicum ar fi nurnitd deficienfa, un numdr remnificativ de persoane#,:#:rffff:fi*::de g6ndi,.i ii r,"ai,,- i";#*"iHl* cazuri,Problemele cu care se .onfruntd p"ersoanele cu deficien{e cognitiveunt variate, dar pot fi gruperte in patru categorii:o probleme de memorie ce includ dificultatea recuperdriinformafiei din mernoria de .runa duratd, rungi. duratd;ificultdlile in ide'tificarea qi ."t ug.*a informafiei su't incluseot aici;o prablem.e de perceplie includ dificultagi in preluarea, urmh rirea,iferen{i erea inforrnugi.i r*n^riai;: *"*to deficienrere tn ,r,roirroruo cre probrente inciud dificutt[fi inecunoagterea unei probreme de identifi careecre aregere qi aplicaresolufiilor, de evalrur. u rezultatelor;' dificurtdyite con


23/90

n simplificarea limbaiului dr: comandS;o fumizarea de help on-line:n simplificarea afiqajului:;o constanld in meniuri, rnesaje, tehnici de seleclie.7 "2. TEHNOLOGIE PENTRU PERSO.dNEI-,8 CUDEFICIENTE DE VEDIIRE7"2.1. Accesul la informafieTehnologia informa{ional;l, dezvoltati pentru persoane vdzdtareo poate simli cu un singur deget, Optaconul poate servi la citirea text,elortipdrite in limbi diferite qi cu diferite tipuri de caractere. Folosind a,oestdispozitiv, pasul intermediar al transcrierii unui text tipdrit in braille esteinldturat, facilitAndu-se utilizatorilor lui un grad mai mare de independernldqi de intimitate.

110


24/90

__ _

rorrna ?#,ff;"J:,1ffj:::eazii converri nd,mis'u'*a*"r';;ffi::"'filf Tff ,r;iij?dil1,'"s1?ilJ:::H:JTi;ipdrite; dege3:l uJdr* "r cele'arte ,nail,tniutur"d de-a irrrgrt un.i rl,rilmatricial "tjt] at.*tu"ai' uo*a este coJl "t':. pJasat pe -stimuruto*iaranjari p" 2I c. .a,,i#'e; o rjoil"fr::i.#"r,i-1,i:umrt;i:l3i11ffil'."'

*'*tin" 'l'n*.*r; pinii "Tutr_1i. .g1*gpunrato-; ,o.,figuna{ieift ,i,:nq'ff#iil'l; {iffi itW m t*; :ff#i?onkol pgnt'.y itnprin'u;;#;Jff:: -t:...ljspczitive suprrmerntare deilfi:i,:ifufJljy'ffi ;1X""T,T'::iiflT;,:f *1;:;,tff #;",,:.#:ff

o. *rrrorltaconur qi-a gdsit rutiritatea atdt acasd c6t gi ra qcoard sau ra rocurde pe #fi:,"tilizato.rii tut t,^,ry, folo.si penrru a-$i citi fbcturile, etichereler r" u;;:fj1:J',itr,1;."',TffiTf:*'*H1?'j:fr:ffi.,i*n,i.n,uiil,::.T;l,T ":" "r'i.,ipii,i::, 1.',i1 ;;;;i;i q 3 u i s i cip,u. on, r s i _a ga s i t"?r u; '' ;;:1,1il;:, iilif,iiqii g.?Jtr;Jfr#ffxti:,,1ff;Hfl;,:fl?J'.f T'ft .li'f * ; li : t. d on'.-,ii,'j o-uo, ;. u pi e c u,o,, i o. ",e b i td a;:::'ri:i#frfiiil-t*i*i:'ffi **iiil-::'Hilx;:?

::ll: r,liffi ." t'nta' 6piJto'ut u p.ffiin p.rimur r6nd, obiinerea depractic or"rrit#?".,il:Hlrbe qi avansa;i, p;;;um ei pdtruno.r*u in domeniitrnstruirea in v.,iere a wilizdrii Optaconult .rdnd p enrru o b pinerea un or,", rrrrt^t*"pri^;. -f;-#;J:ffir atr# I il #fi ,Tffi trff u?:I, otnt'u'tudeiqili-' n"ua'it"ri" ra, si p.nt.u pr:o resori i v dzdtariAr"r fost dezvoltate sistenretip dri te ; s unt ror "' i i. " f #;T #ff "T_:l;' i:Xl'-,ff, "ljiff, " ;fi,ffil:,;;alcutator' ri por- avearl;ilr;i:rry-gt*;;il u"rroanere cu deficienfee vedere prerucrarea qi ;;;il, t"rr*ri.j'"iirr_ofonna ut'i;:abird decdtre acegria: vorbire rirli"r"a,;; ," a{saj L.riri. ."u pe un ecran obipnuit,u caractere rnari.,A..rr. .;r[nIJ sunt din pdcui, in.a extrern a* uru,np. qi;T#*t dintre ere nu .;;;;;;* io,tr-o drnilia uuti_*fbcdtoare scrisur cre

7.2.2. Actvedere :esul la texfe fipirite pentru persoane cuAcumuiarea unui vast materiar tip'ri t atat acasd,c't qia locul de rnuncd purr. o;;tiffir persoaneror cu deficienredeficienfe dela gcoald saude vedere, in


25/90

special cdnd acestea doresc sb-;gi menlin[ independenla. O mare parte aacestui material zu' rdmAne neutili:zat dac5 nu s-ar folosi metode pentruconveflirea lui intr-o formd utilizatriid de cdtre aceastd categorie depersoane.Cel mai simplu mod de cil.ire ar fr, ?n cazul persoanelor cu deficiiengeparliale de rredere, un arnplificator. El poate fi optic, cu lentile gi prer,'dzutctt o sursd luminoas6 sau un sistrem de televiziune cu circuit inchis. Acestadin urmd fcrlosegte o minicamerh tv cu lentile pentru transpunerea ima;giniiamplificate pe un monitor.Pentru nevdz6tori, o solu,tie ar fi Optaconul.Atdt Optaconul cdt gi amplificatoarele sunt dispozitive care reproductexte intr-o formd identicd cu ori6iinalul. Existd desigur transformdri decontrast qi mdrime sau dintr-o rc:prezentare vizuald intr-una tactild, dar nu

se f,ace nici o alt6 prelucrare utrterioard.Existd qi dispozitive speciale care facthteazd accesul tra texte tipiirite.DETA este un dispozitiv asernbndtor Optaconului; spre deosebire deOptacon, DETA fransformi inforrnalia in caractere braille. Citirea se facemanevr6nd cu o mdnd scannerul iar cu cealaltd citind informafia in braiille;desigur, aceasta presupune din partea cititomlui dexteritate tn citireabraille.Kurzweil Reading Machine qi mai recentul Kurzweil PersonaiReader sunt alte dispozitive de ciitire a textului tiparit" Ele convertescsimultan imaginea materialului t:ip6rit in vorbire sinteticd. Imagineamaterialului tipSrit este preluatd de o camerd speciald (scanner), proc,sstdqi reprodusd sub forma unor 'ovoci" selectabiie de cdtre utilzatarl Ca pi incazul altor dispozitive de citire, q;i aici pot apare erori datorate contrastuluisiab sau a diferenlei sensibile intre caractere. Dispozitivele Kurzweil audezavantajul cd sunt scumpe $i nu dispun de facilitatea de stocare saueditare a informafiei scanate. IJn avantaj ar fi nivelul minim de cunoql;inlespecializate cerut pentru a putea li r.ltilizat.Pdtrunderea masivd a calcullatoarelor personaie, relativ ieftine, pepial6, a avut un impact dramatic (lsupra vielii multor persoane cu deficienfede vedere. Aceastd expiozie de tehnologie accesibilS ca pre a perrnisabordarea modulari a problernei accesabilitdrii la textele tipdrite pentruaceastd categorie de persoane, oare au deja un calculator obignuit. lSsternult mai simplu gi mai ieftin sd se atageze diversele module la computerulexistent, oblinAndu-se astfel diver:se configurafii corespunzdtoare dorinlelorutiiizatorilor, decdt sd se folorseasc6 dispozitive dedicate, cum a:r fiexcelentele maqini Kurzweil.Sistemele modulare se bazeazS pe filosofia de tip "desk top" defunctionare a computerelor. E1d permit introducerea prin intermedir"rl unuiscanner a textului tipdrit ?n computer qi reproducerea lui printr-undispozitiv de ieqire. Utilizatorul poale selecta dispozitivui de iegire adecvat,112


26/90

__in funcfie de software-ui sri hardware-ul rJisponibil. Acestea ar putea fi o;ffi,ff"'E braitte, un Jiriruv u.uiiir.;;t"r. sintericd, procesor de texreProcesui convertirii imagi'iior create de un scanner ?ntr-un set dearactere este denumit Recr*n.aqtere opticd de caract-*.-borrd imaginea;il:i'i,."tTfr:*ll?Tf,fuu int'-* i;;;-;"-,ra poare n sarvat si extrasExistd dispozitive at,'t softyar.e cat gi hardware care pot amprificaextul; aceastd arte'rativd e*e ca limit' aptrr c5 numai o p"rt. mic' dinext poate fi vdzutd".*., ", poate genera confuzii in ,"rut? ilizdriiunorrograme interacri'e. Totuqi. ;.i;"l;u"j, o* produse software s-auerfecfionat continuu, p"'otira'na .ont "lJ,iu suprafepei citite, astfer inc'tttilizatorul sd-$i poatd io*t t:n,ru n"ri ffi'r"*],nu, citit in orice rnoment. ,nf,nfiHr exrem sau un prr"*,,"iir.;t;.doate genera iexrui in vorbire

Imprimantele braiile ;eot gloduc-e copii braille ale textului scanat. Eleuncfioneaza "similur i*p;ilini.to, oultniit.- in cazul h;;;; se doregre',:*'U; Un ;rfi'ffi1;;;1,',*' # :'ffi l' t.. * u i en u i t, ., t** n e c e s ar c aAceastd abordare moduiard a problemei accesabilitefii persoaneroru deficienfe de vedere Ia te;ele tiperir" ,.t*-Lai ieftina, depi uneori maiufin precisS dec6t rirt.*.t* deiicate. coregii vdzdtori care nlr auunogtinfe brailie pot schirnba,informil oiJ computerul cle la locul deuncd cu colegii cu deficienfede ura*r. ii;;;;rr.a erempru purem urenfiona .;;ilr;i Eureka 44, construit deirma Roborron, care a crevenir. * _r..il;i,iro"*":rbit de popurar qi utilizat;1ru;::ff,ffi'jj|t'ra' eiii-a gesit utiii'ur. utat in proc.*r *d,,.ativ c6tEste prevdzut cu un sintel.rr*iru'.u ,i*l*;.ro, de ,,herp,, #?,'frff ;;i:ffl,ru redarea. informafiei qitexte pentru scrierea de scrisor:r, nore, cdr[i,r' i;J;#::HiJT-fi1r,*e operare Dos,"l"..Tp"."tr"pentru construirea de programe, carcuiatorentnr carcure qtiinlifice qi statistice, urra o. date, rinie telefbnicS cuodern, care permit* ,"n*i*r* y ru .elerere electronice de carcuratoare,astaturd bra're, iegire p*nou imprimanta ,i*raura, i'terfa{,6 pentruonectare ra carcularoare IBil,Gpc .u ri,rr*tlr;;;;;-;#, ;_;romerru,oitnretru, ceas, calendar, airp*iri" p?1; ;;*pun.r. de muzicd.

tr.trffi n,i#i'rL;'il:i:j#r;:;ijj#*#.'ffi ,:r*tr*;i,?;un produs speciar ion*,*rit prnrri;il;r, rexteror tipdrite de cdheirma Robotron este Text Re,ader 32b, *.* fr;;il;. azd caun fotc,copiator.e aqeazd cartea intocrnai r*;;* a fi copi#,].*rur este scanat qi redat


27/90

automat prin vorbire sinteticd. Textul poate fi la dorin 6 transferert incomputer sub forrnd normald, sau, recodificat, poate fi de asemsnea sccls peo imprimantfl braille.Una dintre cele mai impoftante companii dedicate produs;elor(software gi hardware) care perrnit udaptarea calculatoarelor pentrupersoane cu deficienle de vedere e:ste Dolphin Camputer Access Liruiteddin Marea Britanie (bllpjlwyry.dolphinulc.ctr-.pk), Iat[ cAteva din cele rnaiimportante produse:c Supernova for Windoyvs' 95/98 and, Windows l,{T/200(), ocombinafie cititor de ecran (screen reader) cu magnificator deecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95/98 9iWindows NT/2000.o Hal for Windows 95/98 and Windaws I{T/200A, un cititor deecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95/ )B qiWindows NTi2000.c LrmarPlus f", lTindows 95/98 and Windows I'|T/2A00, un

magnificator de ecran cu prosibilitatea de output vocal cu versiiunipentru sisternele de operare Windows 95198 qi WindlowsNT/2000.; Lunar for WinCow's tt5/98 and Windows l{T/200A, unmagnificator de ecran cu versiuni pentru sistemele de operareWindows 95198 qi Winclovrs NT/2000.t Cicero for Windows 95/tt8 and Wipdows I{T 4.0, un softurarecititor optic de caracterc c)u versiuni pentru sistemele de operareWindows 95198 9i Windovrs NT 4.0.. Cipher for Windows 9,5/98 and Windows NT 4.0, un sistem detraducere braille cu versiiurri pentru sistemele de operare Windows95198 9i Windows NT 4.0.o Orpheus for Windows 95/98 ancl tI/indovvs l{T/2A00, un sollrvarepentru sintezd vocald r:u versiuni in rnai muite limbi gi pe:ntrttsistemele de operare Windows 95/98 qi Windorvs NT/2000." SAM for Windows 95/98 and Windows I'{T/20A0, permiteutilizarea sintetizatorului '',rocal gi a display-ului braille simultanpentru mai multe aplir:afii SAM compatibile sub sistemele deoperare Windows 95198 gi Windows NT/2000.7,3, INTERFETESPECIALE PENTRIU UTILIZATORI CU CERII{TE7,3.1. Interac{iunea ('extra-ordinari" persoani deficientd-calculatoro cimp de cercbtarre gi acfiune practicSConceptul de interac{iune om-calculator extra-ordinar6 scoate ineviden{6 legdtura dintre doud domenii/direcfii de cercetare qi dezvoltzre -

1r4


28/90

nHtl?#rT#.TjT#:i-onr-calculator si proie*area de sisreme de carcurDegi problemele suni impdrtdgite de amanclou[ domeniile ,p6n6"nu deult' aceste dgua direc{ii ", r"ri r#;r;;; J "u urenr, foarte pufin in comun.3'#ii:i r[:.,ff;:-,*,jfyl"' ;;;;;; in oo*"uur'interlbp"i om-apti tudini o ui s*ii. ;d$"[x$*.jff .d,ffirur*t 1 .,i,_g'laq *rutilizator fdrd a ir,.rrru, J ri'*.inr* ."r;;;;cle acestui utilizatH:hT#ilan:ri popurafia utilizatorilor e impd4irg i" ..u-gorii simpriste ca ,hovici,, giexperti", dar.cele doud grupili .u* uJ.u.- "a*,* ._ d;;;u*. o*og"n*n interiorur ror. o.ii' i#"ri" - i*;;;Lur*, cercerarea ?n domeniuinteracfiunii-om-calcuiator tri,o* roart" td;;;;t de criferenfere dinrre indivizii de vasr a vlT,d,a ubiritalii*i'ou**n'or in generai.Proiectarea sistemelor pentru oarneni cu abilitdgi seinnificativ naaieduse decdt normal a fost teruiii p. ,.*u-urrei^.ategorii

speciare de ingineri.ele dou5 capqgriid* p.oi.r,ru'ririr.r. .arri jir.rir., frecv-enteazd conferinteiferite 9i isi Jistr;uuii ;;;,rr*e_ rrin *i-e".ii diferite de magazine sauli:-,#;urn'inerii ;;;."îl; eazd" pentru -t*hnor"giu de reabiiirare secare i e **;fl-"fr ",:'i:gt:f tiiijil,ff ,jl'*:,1 gl'.1aî,ui,in.us l* p*tr5ffJ##ffi f ""'.;i,;,';;il;";;-':fi :J:ffX:,ffi*rl:* Jfi *Aceste distincfli insd sunt false qi existd beneficii mutuare evidenterin comunicarea ceror doud ,ut*gorti de proiectanti.rirnele serrure de interei;l';;i1,":::::aveaucarenr'uoft *r,.il;;1+:"H::t"rffi .,H:,t,?-]"iffi ,i[_.,:%_Tcomputer-Human Interactio'J clin sua. iit*rruut a rdmas scdzut in:J#H;' rcxPlicalia nmo "lqdtoarea; clasa " utilizatorilor cu creficienteresurse,,n.*,..0,1j,'Hfil*:"r_?:;ffi ,fi ffi# j:#.i;i*;ffi ;'d;Motivur real ar purea ti mai c.g.rre " rrpra in i'fonnare deciit o ripsle interes' La confetitip i^-'iE"iffi ^d#;.,f Xpeci ar i qt'or in forma {i maiffiT:l'.';f;e nevoile proiectaliinr*rr.r.r* prirr* persoanere cu deficienfe a*,:r"iJl'J"fr::Jlffi::"lT:";:- 9.*ien{e in 1r1ce1uJ .{* proiectare a1 e6B, tu,. u li,u: g i"*"ru;?;Uf ?"r:.::i,,ffi ,i_tiJ,?TlrlflJ1u #bignuili de sisteme, respectiv ?n recunoaqterea automatS a vorbir.ii , d,ar aevenit ulterior interesat de utilizato,ii *u J*il;; .rn lg7Aa inceput pri' ae adresa nevoilor celor ., o.nri-",r- ;-"*;,'ir'ltrr*, reariz'nd sisteme deubtitrare ln televizi*. tlgigi'iit,*r*iere auorbirii p*"*-..î * acest tipe. deficienfe (ar doilea';;;;''; r"r, irrrrrJr"riiu.tu*.ntul engrez, undextsta un membru surd)' subtiirarea ascunsd din acea vreme folosea aceeasi


29/90

tehnoiogie ca gi teletextul fblosit azi de utilizatori avdnd toate abilitdlile. Lafe1, sistemul de transcriere a vocii destinat vizionbrii programelor tv de r:dtrepersoanele cu deficienle de auz, este folosit astdzi in multe tribunale qi in aitesitualii in care se doreqte transpunerea automatd a vorbirii ?n text scris. I)eci,in contrast cu situafia in care persoane cu deficienle au beneficiat de pe urrnadezvoltdrii gtiinfei qi tehnologiei d,lstinate oamenilor normali, in cazurileprezentate, oamenii normali au bene1iciat de pe urma celor cu deficienfe.O altd trecfle datb de aborclarea interfelei om-calculator este proc:esulinsuqi de proiectare a acestor interfefe. Este recunoscutd tendinlaproiectanlilor de sisteme de a se h"ra pe ei sau pe colegii lor drept "utilizat.orultipic" al sistemelor pe care le proiecteazS. Aceastd mentalitate e dublatd decomoditatea in cercetarea qi testarea produselor software unde, e evident maiieftin, mai uqor qi mai comod sE p,rssupui cd rasa uman6 e relativ omogen[ gisimilar6 cu tine insu{i gi sd treci la proiectarea gi testarea produseior softrruarein consecinfS. Dacd insd aceiagi ingineri ar fi pugi sd proiecteze interfele om-calculator pentru utilizatori cu deficienle, ar fi fbarte clar pentm ei ciutilizatorii au caracteristici diferite cle ale lor proprii. De cele mai muite orirezultd o interfali exageratd, ur6ti1, enervantd chiar, falA de interfi:feleprietenoase pentru utilizatorul normalAqadar, proiectarea de interfete om*calculator pentnr catep;oriautiiizatorilor cu deficienle scoate in evidenla importan{a diferenlelor dintreindivizi gi faptul cd trebuie studiiate cu atenfie caracteristicile utilizatorilorinainte de proiectare gi in timp,u| proiectdrii'qi cd testarea gi evaluareaprodusetror trebuie fbcutd de reprezentanli ai utilizatorilor nu de realizatoriiproduselor. O astfel de metodologie de proiectare ar trebui sd fie standarduinormal pentru to{i inginerii proiectanli ai interfelelor om-calculator,indiferent cui sunt destinate ?csste: sisteme (Edwards, 1995).Bunul sim qi observalia cotidiand ne aralS cb fiecare orn are un set deabilitdli gi caracteristici, o pafte putAnd fi descrise ca fiind "obiqnuite," gialtele care evident pot fi "neobiqnuit,;".O mare par"te a oamenilor au vederea diminuatd, rnul1i, mai ales ceiv6rstnici, zu auzul dimiiruat, allii siunt semnificativ mai slabi fizic dec6tceilal1i, allii au mai pulin control resupra membrelor: fiecare fiin{b urnanEr areo gamd de abilitali cognitive im. procesarea informafiei, rnemorarea giregdsirea ei, in exprimarea sau rer:eptarea prin limbaj a informa{iei qi fiecareare diferite caracteristici emo{ionale, culturale, sexuale qi politice" Foarte rarinterfelele om-calculator fin cont de aceste dimensiuni sau de interactiumiledintre ele, dar ele toate Ie afecteazil utilitateaE important de observat cd, irr majoritatea cazurilor, nevoi qi abilitdlipe care societatea le considerfi extra-ordinare nu sunt calitativ diferite de celeordinare; sunt doar o exagerare, un punct diferit pe axa continuumuluiabilitalilor umane

116


30/90

scheiclerman (19g6) scoate in evidentd faptul cd, in proiectareainterfelelor, trebuie sd fim atenli sd nu ..*a;;ila1ii in care ,ei deze'antajali,printr-o imbunStalire a interteli:i (acl6ugdndu-i a.inrali subtile), sb devind 9imai dezavantajafi. Asta este ceea ce s*a int6mplat prin upariyi,a- urterfe[elorgrafice care sunt mai inaccesibile in generat ,riitirurorilor cu d-;;#d;vedere dec6t vechile interfe{r: n,:_grafice vs vv ' -. situafia.este gi mai.cc,m1,t&e dec6t pare de fapt. capacitdlle unui omse schimbS ?n timp - accidente Pot cauzadeficienfe^temporare, imbpln[viri giirnbdtraniri pot produce schimb6ri ruurtunliut*. In plus capacithlile uneipersoane se pot specifica in tnare mdsurd doar in runc1ie d* meJiul in careaceasta trebuie sd opereze. tle aceea se spune adesea cd oamenii su,thandicapali de medlui in care opereazd ryi nu d* deficienle in ceea ce privegteabilitagile lor.Acest fapt e valabil pe:ntru oricine, spi:e exernplu:o fumul sau o iluminare neadecvatd produce efecte similarediminuirii vizului;r zgomotul poate avea eLcelaEi efuct ca surzenia;' **T,t:tl**a mobiiitdlii poate fi cauzatd. de suprafele de deplasareostile (noroi erc.);r temperaturi extre,me qi costumeie de proteclie cauzeaz|insensibilitate tactiIb qi disfunclionaritxfi mororii;' oboseala qi stresui ee,Ze&zd,reducerea abilitdlilor cognitive.Exista multe exemple ciLe-a lungutr'istoriei in care studiul cazurilarextreme a dus la dezvoltarea tehurologiilor.Alexander Graham Bell l}cea cercetdri pentru a oferi asistentri celor cudeficienle de auz dar in mod ironic invenfia lri, t*r*fb;il;;;ffirn*g.iut .usiguran 5 de pe urrna acelor cercetfui, a dus |a izolarea gi mai pronunlatd aacestei categorii de oameni.Existd numeroase e>lentple in care tehnologii ce ililial au fostdestinate persoanelor cu derficienle au devenit utilizabile masei largi deoameni. Astfel sunt discuril,: long-pray, ?nregistrdrile pe mai multe piste gichiar casetofonul, care trebuiau sd fie cdr{i vorbitoare pentru nevdz6tori. Alteexemple sunt pixul, tereconranda, sartelere cu api gi se pretinde cd prirnamagind de scris a fost const''itd. pentru o contesd oarbd.Cercetdri de viitor in clonreniul comunicarii f*rruurr*l'r afazice sau cudeficienfe severe de lirnbaj, "ol avea cu siguran{d implicalii clare fuiproiectarea interfelelor om-caxculator, mai ali in canfi celor destinateutilizatorilor cu limba maternd cliferitd de limba englezd sau in cazulmediilorcu incdrcdturb mare de stres.Datele studiilor condiliilor patologice, a terapiilor de lirrrbai qi astrategiiior de ?nv6fare pentru cei cu aifrcutiap de invdlare ne prsf spunefoarte multe despre citirea eficientd, structuriie de diarog gi pr,opozilileadecvate: aceste strategii pot inhiba sau distruge prCIcesul comunicdrii.

117


31/90

Bazdndu-ne pe cele prezentatermai sus, Ei anume:o toli oamenii au o combinaliie de abilitdli ordinare gi extra-ordinere;r nevoile extra-ordinare srlnt nevoi ordinare exagerate;r tinAnd cont de cerinlele impuse de nevoile extra*ordinare,proiectarea produce soh"rfii mai bune qi utile pentru taatdiumea;. oamenii cu toate abilitillifu: pot deveni handicapa{i ?ntr-un mediuspecial la fel cum sunt cei cu deficienfe pentru unele abilitdli,putem trage urmdtoarele conoluzii: munca qi cercetarea in domeniulproiectdrii de interfele om-calculatcr pentru persoane cu cleficienle este:. de importanf5 mare petrtnr ingineria interfefelor om-calculator ingeneral;r este o provocare din pun,ct rle vedere tehnic qi gtiinfific;r este pasionantd gi meritd din punct de vedere al rezultatelor qirecompenselor oferite ;. are o rnare valoare sociali;

c din punct de vedere economic genereazd noi piefe.7,3.2" Accesul persoanelor cu deficienfe de vedere Ia interfefe detip graficFolosirea tot rnai pregnantd a interl-efelor de tip gratrc de cdtreproiectanlii de software pllne probleme pentru utilizatorir nevdzdtori. F6ndla apari{ia interfefelor de tip grafic, interfelele em-caiculator eravbazatr3 petext, care putea fi prezentat utilizatorilor cu deficienle de vedere prinintermediui vorbirii sintetice, p0 crorl tip braille sau in format vr:z-ualamplificat. Interfelele de tip grafic nu se bazeaz6, pe text (Po11, Waterham,1995), ci pe ecrane grafice care pot avea text incorporat, chiar dacd acesttext nu este reprezentat in formal; text, De aici rezultd o serie de problemepentru utilizatorii cu deficien{e de vedere, atdt in ceea ce privegteintroducerea de informalii c6t qi extragerea lor.[Jn utilizator cu deficienfe de: vedere , angajat sd execute o sarcin6,trebuie sa aiba posibilitatea sb lucreze la o vitezd similard cu a unuiaobiqnuit" De aceea este necesar sd se gbseascd solulii accesibile ca prre ,care sd ofere posibilitatea exptroat[riilor la o vitezh,rezonabila pi cu un nivelde instmire minim. Este deosebit de imporlant ca persoanele cu deficienlede vedere s[ poatd accesa aceleagi computere gi aplicalii ca gi colegii lorviz6tori, astfel inc6t s5 li se creeze posibilitatea unei perfecte integrdri intr-un mediu profesional.Avantajele utiliz[rii interfbfelor grafice pentru utilizatorii vbzdtori sedatoreazS" faptului cd interactiunr:a cu sistemui se realizeazd prinintermediul unei manipuldri directe de obiecte grafice. Dezavarfiajelepentru cei cu deficienfe de vedere sunt evidente. Se impune de aceeagdsirea unor rnoduri de prezentar


32/90

deficie'fe de vedere" comisia"comunitdgii Europene a finanfatr;n proiectffi;Hrifiil"i;J.T'# y"ll:ii,;;;H* care se numeete ,,re:rtuai andpentru Nevdzarori). tor rilind Peopie" tr"rr.aia i"i*utu qi Graficdc solu{ie viabild ar putea s5 fie o c'mrrinafie intre prezentarea;::#il'rii.racr'a.

r.*tut],rate fi repoezentat in braiir* o"r, sub formd devizuar e, J'TI"'.?.3TJ; ff :;:"' d"ii p'"nr -*; ;;;;;i ffi si steme non-hlxistd 0 serie de -;i;lf,ffl " "iu**, ;;"iJffL:'trffi*?{ f:tr':,;,1; ffiH,;nrn*;:r#ilffi ffl # i1giiffi *in rt:'#,ilecran (la nivel o. int*reg ii iu,riu*t o. upii;rilrl.t**t*a1iei grafir* o" p**i,fuilT- r$Tff;i ale aecesurui uririzaroriror nev*z:drori ra

de aziT.:iff.,1,:;?,?:xl':J,*cd un ror ,rin ce ^*:n***_r*'.' ;j T;,"$**: 5*t# *fi:*tr ffi ;:ffiasigurat'urJe*ul la rexr o*nr:::t-: 9i-tehnoiogia vorbirii siriteiice poare fi${--ffiH;H:'J**''fif ,*trff :?J?I?'.'IJ'?JT1';LffiH}d*l;nevizdrori, accesur ru inro'o'riiu grunru -". 6,-J:.rJ-f*:iTr;:*:nrr-o societare "in ,ur* .-'iil"r-;";; **i *urte iniagini. in rirnp ceinterfefere carc'rar.ar;;;;-;;n fin .* in'rJ'*ui ,..**r#r*, i,rrugi'ire, in::-.utfiffii'T:-r* :|;T'* in 'pu1i,, ,unio*pu** d* u n larer,u:te in generar "i,1;;;;ffi1;l:fr: A|l:$iffi r?:::Jy' X**X':H:::*ffi1fl;fff,f,ililiilii f#Hftr ##H;i- ." mode, irninra] de

1,., -,? JlliJtli f ,?' ;: i l,:':il* ;#5:r n rin urru, ei s d n e ,'an smi sfiH,fi:,ffi :i; ;fil-n*;,*e aceea " d;-fl?;i:-niliT*;,;',J*pri rn d d e c i zi * c a-r., " ;fl ffi ;i "l#:u": rnsc'p u I a c e s te i attizuale de reprezentare; e:ristd doud alterna.tiv( asupra nodalitdyii nan-,:ft'JJ T'il,i :l- :H'ii t;', J't* u u n, ; u,,J,i ln -,"il?' lf ', *';[15;, -?i'rormafie vdzitoriro,. - ;;_;,*f ffiffi; olll*ri,,,;.ffrfr":;f*:ilt:,Tffir* rran s rorm ".; ; ;;;;raf i e i grafi ," inr*rpret at6 intr- o s ec ven pa


33/90

Reprezentbrile tactile sunt nrult mai potrivite pentru reprezentarealiniilor sau a ariilor dec6t suneteie, din cauzd cd urechea umanb nu a.re osuficient de inaltb rezolulie spa{iald iar sunetul, ca mediu, existd in timir, pecAnd imaginea graficE existi in spa{iu.Mai mult, proprietdtile reprezentate grafic pot ?n cele mai rrultecazuti fi, vizuaLtzate sau pipbite qi nu auzite. in alte contexte, sunetul poatefi o modalitate de reprezentare, pentru imagini grafice insb nu. :Fdrdindoiald insd c5 sunetul poate fi Jalosit pentru a spri.jini explorare a tactild aunei imagini grafice.In afar6, de faptul cd t.retruie gdsite modalitSfi alternative decomunicare pentru a transmite in,forma1cii grafice nevdzdtorilor, trebuiedefinitd cu precizie informalia care'rza sta labazareprezentdrii non-vizuale,deoarece in multe cazuri, inaginea graficd a$a cum este ea nu poale fitransfonnatd in echivalentul ei non*vizual ?n mocl direct: mai intdi trebuiegasit sau creat modelul care std Lerbaza imaginii vizuale.Urmbtorii pa$i ar fi utili atunci cAnd urrndrim sd facilitdrn ointeracliune cu informalia grafi cd :I . Decidem care este scopul imaginii grafice/interacfiunii.2. Alegern canalul de camunicalie (canalele) pe care vrem s6-lfolosim (tactil, acustic, ieltul).3. Aiegem structura infonnaliei de iegire:o Text. Braille qi/sau vorbire sinteticd 'c Sunete altele deciit vorbirear Muzicd sau sunetrl er;ologice (din lumea reald)r Imagini tactile (interactive printr-un "touch pad" saustatice). Orice combinalie a celor de mai sus.4. Construim modelul iniaginii grafice care std labaza structurii eiabstracte.5. Alegem sau construim uin sistem (bazalpe calculator) potrivitG Hardwareo Sintetizator de voceo Generator de sunet "

r Sistem de sunet 3lD (trei dimensiuni). Dispozitive de iegire Brailler Imprimantb tactilil (p,sn1ru puncte). Sistem de imprimiare termicd. Touchpade Alte dispozitive'r Softwaret2a


34/90

o Aplicalii stand;ard pentru vdzdtart utilizate cu un cititor deecrano Aplicalii speciale pentru nevdzoriExistd unii factori de care trebuie linut seama atunci cdnd sr3 parcurgpagii de mai sus:l. tr)e multe ori ntt suntem liberi sd alegem dintr-un i:Lum5r dealternative dacd acestea nu sunt disponibile.2. Scopul informafiei vizuale in contextul ei nu poate fi intotdeaunarecunoscut tn mod etutomat. Este uneori nevoie de intervenliaunui moderator vdzittor care sd selecteze metoda adecvatd deprezentare, inclusi'v srtructura informaf iei.3. In orice situalie este nevoie de un model. Tipul nlodeluluidepinde nu doar cle l.ipul de infbrmafie graficd dar gi cte scopulpentni care a fost elarboratd: o imagine din lumea real6 generatipe calcu^lator poate avea un model geornetric 3D (descriereascenei). In acelaqi tirnp, imaginea graficb poate avea un modeldescriptiv a puncteiar (pixeli) din care e formatd (descriereaimaginii). Care d;in aceste doud modele este cel mai potrivitpentru prezentare, depinde in mocl clar de scopul aceleii imagini(de a transmite informalii in legdturd cu scelta afigatfi sau de aprezenta imaginea ca atare). Aceastd decizie poate fi luati doarde moderator.Pot fi identificate doud faze ale procesului discutat mai sus:o ln prima fazd., o perfsoan d" vdzdtoare (moderatorul) elaboreazdrnodelui imaginii gralice,, fin6nd cont de scopul pentru care a fostcreatd gi utilizatd aceastb imagine qi de facilitdlile de interar:{iune decare dispunem in contr:xtul gi la momentul de timp dat". in faza a doua, persoana nevdzhtoare ar trebui sid poatdinteracfiona, explora, Iiau experime nta reprezentarea imaginiii graficeintr-un mod apropiat de cei in eare ar face-o persoana vdzdtoare. ?nsdffird intervenfia unui viizdtor.R-esponsabilitatea pe c&l'e ,o are moderatorul nu se rezumd doar laalegerea modeluiui potrivit de prezentare a informafiei, el trebuie gi sidecidd asupra modului in care mesajul imaginii grafice trebuie transmisutilizatorului nev5zdtar: rnesajul ar putea fi transrnis neschimbat sau cucomentarii insolitoare cale i;d riuplineascd eventuaia "manipul are vizuald"conlinutd in imaginea iniliald. lc gre$eal5 intenfionatd sau nu intr-un tabelnumeric, poate fi scoasb ?n evidenfd printr-un comentariu sau, tabelul poatefi prezentat in stare purd, neconrentat. Ideal ar fi ca sistemul care reali zeazdprezentarea sa poat6, reda informalia graficd atdt in mod obiectiv c6t qi inmod manipulativ (ca pentru .,zaz:6tori).{Jna dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntdm atunci cdndvrem sd prezentdm informa ;ie graficd nevdzdtorilor, este reprezentarea in

t2t


35/90

trei dirnensiuni. Intr*un studir"r multinalional s-a urmbrit oirservareadesenelor fbcute de nev6zdtori qi s-a incercat eiaborarea unui sistena dereprezentare a informaliei in 3D.Importan{a func{iei vizuale in percepfia spafiald este evidentd. Defapt, majoritatea studiilor psihchlgice asupra percepliei spafiale se bazeazdpe funclia vizuald. Vederea este un proces prin care, din imagini ale lumiiexterne, se produce o descriere utild pentru privitor (Marr, 1982). ldan"propune o abordare computalionalii in care, pornind de la irnaginea de peretinS, stadiul final atr procesdriii vizuale este achizilia de cStre privil.or aunui model spalial al lurnii externe. Se presupurle cd perceperea uneiimagini de cbtre vdzdlort se face intr-o rnanierd similarb cu percepereatridimensionalitdlii in scenele ,Cin lumea reald. Putem considera c:d oimagine converteqte unele proprietili vizuale existente intr-o scen[ dinlumea r:eal5 pentru a crea irnpresia cle tridimensionalitate. Astfel de artificiipicturale sunt suprapunerea, p,ersrpectiva liniarh, gradienlii de textur6,umbrele, perspectiva.Cu siguranld qi ner'dzitorii iqi formeazd un concept spa.{ial almediului in care trdiesc, doar cd, pentru achrzilra informaliilor clesprespaliul inconjurdtor sunt responseibile alte modalitili senzoriale decdtvederea gi anume migcarea, siml;ul tactil qi sunetul. Atingerea qi migcareain pafticular pot ftrniza cunoagte,re in legdturd cu supraf'e1e extinse (Millar,ree{).Totuqi un mod de reprezentare a informafiei spaliale prin rnodallitaiinon*vizuale, ?ntr*un format pictorrial pentru nevdzdtori, nu este la fel de clarca qi aparenta suprapunere intre imaginea de pe retinE qi inraginea vizuaid.Pentru vdzdtori, un obiect tridimensional poate fi reprezentat pe o suprafaldbidimensionalS, pentru nev6"zd.tori insd, echivalentul reprezentat in rrnodtactil pe o suprafald este imposibil de obfinut.Cercetdri recente au explorat posibilitatea unei astfel de reprezentdn,pornind de la modul de reprezentare a obiecteior tridimensionale, pesuprafele bidimensionale de c6tre nevdzdtori.In domeniul calculatoarelor, se utilizeazd douE tipuri de rnodelepentru obiectele spafiale: modele ltazate pe volum qi modele bazate: pesuprafalh. Din prima categorie fa.c prafte, de exemplu, imaginile oblinutte laun computer tomograf (medicinLb)" sau la alte dispozitive de imagisticd.Elementele de bazd ale acestor modele sunt cuburi minuscule (voxeli) careau ataqate anumite proprietdli nurnrlrice, in cele mai multe aazulr acestearelevdnd transparen{a fa 5 de anumite tipuri de radia}ii. ln cel mai simplucaz, elementul de bazd al unei astfel de reprezentdri are valoarea binard 1(?n cazul unei consistenfe solide) sau 0 (inafara unei consistenfe solide).Modelele de tip suprafali sunt bazate pe puncte in spafiultridimensional, conectate de linii, care la r6ndui lor formeazdlaturlle unorpoligoane, poligoane ce formeazd suprafe{e" Mai multe falete iegate intre


36/90

ele prin muchii formeazd u' obiect. in cazur general descris aici, nu se potffi:lill'o*eri ?n legdturii *u-interiorur obilctului, er .rt. ,on,,iaerat caModelele utilizatesenzafii sau perceplii ci deIucru are doud impiicalii:pe calculator nu se construiesc pornind de iala modelul mintal al unei (unor) persoane. Acest1' ffi*^flsoand vdzdtoare u.d...9 imagine, ea areun mod,el minralhtudiJ;r;nffi:iiJ; :?::l;n:il':,T:3::trn jl;l*;::regdseqte in structurile de date. Put.m .onstrui imagini frumoaselecand,d.

^lu modere pre calcurator, dar nu putem construi acestemodele bazdndu-ne pe o imagine; r"".fi, vizuald, a calculatoruluirdrnAne inc6 o probleind nerezolvatd.2' Modelele nu au o semnifi."f*. ir r*r mai rdu caz eleconstituie oolecfie mare de voxeri s; p"i,g;**. Aceasta se datoreazd.resupunerii c5 vi'ualizarJ,a n"uie & moderurui va clarificaemnificafia acestuiai Srentru persoana vdzdtoare" Totupi, nu sentdmpld intotdeaunu .u, semnificafia modeiurui s6 o.,rir,ri clari gist

Orientari teoretico praxiologice in educatia speciala II.pdf

Documents

Transcript of Orientari teoretico praxiologice in educatia speciala II.pdf