Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

56
 5656  Universitatea din Bucureşti Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Lucrare de licenţă Organizaţiile non -guvernamentale studenţeşti  Networking şi de zvoltare pro fesională Coordonator: Pr ep. Un iv. Drd. To th Cosmin  Auto r: Vlăsceanu Maria Cristina Iunie 2011

description

Lucrarea de faţă îşi propune să privească îndeaproape organizaţiile neguvernamentale studenţeşti pentru a explora problema inserţiei studenţilor pe piaţa muncii. Întrebările la care cercetarea îşi propune să răspundă fac referire la: contribuţia organizaţiilor studenţeşti în ceea ce priveşte acumularea de capital social şi dezvoltarea profesională a membrilor săi, cauzele care îi determină pe studenţi să se implice în cadrul unei astfel de organizaţii, precum şi importanţa perioadei de voluntariat în procesul de recrutare şi selecţie a angajaţilor.

Transcript of Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

Page 1: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 1/56

 

5656

 

Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Lucrare de licenţă

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti

 Networking şi dezvoltare profesională

Coordonator:

Prep. Univ. Drd. Toth Cosmin

Autor: Vlăsceanu Maria Cristina

Iunie 2011

Page 2: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 2/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

2

CUPRINS

MULŢUMIRI 5

R EZUMAT 6

INTRODUCERE

7

I. PRECIZĂRI CONCEPTUALE ŞI CADRUL TEORETIC 9

1. Organizaţiile neguvernamentale studenţeşti 9

1.1 Istoric. Trăsături................................................................................................ 10

1.2 Analiza funcţională ............................................................................................ 11

2. Conceptul de „capital social” în sociologie 12

2.1 Definirea conceptului ........................................................................................ 13

2.2 Legăturile sociale. Tipuri de capital social ........................................................ 153. Procesul de dezvoltare profesională 18

3.1 Soft skills şi hard skills....................................................................................... 18

3.2 Educaţia non-f ormală. Învăţarea experienţială .................................................. 19

3.3 Planificarea carierei.......................................................................................... 21

4. Operaţionalizarea conceptelor 22

4.1 Operaţionalizarea conceptului de dezvoltare profesională ................................. 22

4.2 Operaţionalizarea conceptului de capital social ................................................ 23

II. PRECIZARI METODOLOGICE 25

1. Metoda, tehnica şi instrumentul de cercetare. Limite ale metodologiei 25

2. Universul cercetării. Culegerea datelor 26

III. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR  27

1. Voluntariatul şi ONGS-urile 27

„Nu ştiu cât a fost voluntariat, a fost mai degrabă plăcere.” (Corina)..................... 27 „E cea mai bună soluţie de a ieşi din carapacea ta şi să evoluezi.” (Irina) .............. 28

2. ONGS-urile şi capitalul social 29

„Asociaţia a fost cea care mi-a deschis viitorul.” (Bogdan)..................................... 29

 Bridging & Bonding ................................................................................................ 30

 Linking- „E chiar un mediu în care să cunoşti oameni.” (Gabriela) ........................ 31

Page 3: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 3/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

3

3. Contribuţia la dezvoltarea profesională 34

„Nu am văzut nicio companie care să îşi pregătească angajaţii la nivelul la care o fac

asociaţiile studenţeşti.” (George) ............................................................................ 34

„Primele 1000 de greşeli sunt iertate.”(Victor) ....................................................... 35

4. Inserţia pe piaţa muncii 36

Ce vor de la noi? ..................................................................................................... 37 

Ce vrem de la ei… ................................................................................................... 38

 Experienţa minimă, pregătirea academică şi cerinţele de la locul de muncă ............ 40

5. Vorbind de beneficii… 41

„Altfel vezi lucrurile făcând muncă de voluntariat .” (Victor).................................. 42

IV. CONCLUZII, REFLECTII, RECOMANDARI 44

1. Concluziile lucrării 44

2. Contribuţii şi reflecţii personale. Recomandări pentru viitoare cercetări 45

LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ 47

ANEXE 49

Anexa 1 49

Ghid de discuţie: studenţi care sunt în prezent membrii ai unui ONGS .................... 49

Anexa 2 52

Ghid de discuţie: alumni ai unui ONGS ................................................................... 52

Anexa 3 54

Ghid de discu ţie: recrutori....................................................................................... 54

Page 4: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 4/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

4

Lista Figurilor

Fig. 1 Centrele universitare din România............................................................................. 10

Fig. 2 Analiza funcţională a organizaţiilor studenţeşti.......................................................... 12

Fig. 3 Legături tari şi legături puternice (după Kilduff & Tsai, 2003, 55) ............................ 16

Fig. 4 Tipuri de capital social în cazul membrilor unui ONGS........... ........... ......... ............ .. 17

Fig. 5 Profil de competenţe (ITOL, 2011) ........................................................................... 19

Fig. 6 Modelul învăţării experienţiale (adaptare după Kolb, 1984) ...................................... 21

Fig. 7 Operaţionalizare dezvoltare profesională ................................................................... 23

Fig. 8 Operaţionalizar e capital social................................................................................... 24

Page 5: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 5/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

5

Mulţumiri

Cercetarea de faţă nu ar fi putut fi realizată fără ajutorul membrilor organizaţiilor 

  studenţeşti, fără ajutorul alumnilor acestora şi fără ajutorul recrutorilor care şi-au arătat 

disponibilitatea pentru realizarea int erviurilor. Le mulţumesc tuturor pentru curiozitatea şi

interesul manifestat pentru subiectul cercetării, precum şi pentru timpul acordat.

Mulţumiri speciale Gabrielei Solomon  pentru contactele valoroase pe care mi le-a

 pus la dispoziţie, reuşind astfel  să ajung  la o serie de oameni remarcabili.

Mulţ umesc, de asemenea, profesorului coordonator pentru îndrumarea pe tot 

 parcursul desfăşurării activităţii de cercetare.

Page 6: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 6/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

6

Rezumat

Lucrarea de faţă îşi propune să privească îndeaproape organizaţiile neguvernamentale

studenţeşti pentru a explora problema inserţiei studenţilor pe piaţa muncii. Întrebările la care

cercetarea îşi propune să răspundă fac referire la: contribuţia organizaţiilor studenţeşti în ceea

ce priveşte acumularea de capital social şi dezvoltarea profesională a membrilor săi, cauzele

care îi determină pe studenţi să se implice în cadrul unei astfel de organizaţii, precum şi

importanţa perioadei de voluntariat în procesul de recrutare şi selecţie a angajaţilor .

Pentru a răspunde la aceste întrebări am folosit interviuri individuale în rândul

studenţilor care sunt în  prezent membrii ai unei organizaţii neguvernamentale studenţeşti,

interviuri în rândul alumnilor organizaţiilor studenţeşti, precum şi interviuri în rândul unor 

recrutori din diferite companii.

Rezultatele cercetării (cercetarea are caracter exploratoriu) vor identifica dacă, într-

adevăr , implicarea într-o asociaţie studenţească prezintă două mari avantaje: punerea în

contact a membrilor săi cu persoane care le vor fi utile în cariera profesională, precum şi

dezvoltarea profesională a acestora, prin simularea unei experienţe de lucru similare cu cea de

la locul de muncă.

Page 7: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 7/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

7

Introducere

Tot mai mulţi tineri se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte accesul pe piaţa

muncii şi găsirea unui loc de muncă in conformitate cu ceea ce îşi doresc, respectiv cu

 propriul profil personal şi profesional. Lipsa de experienţă, lipsa unor competenţe necesare la

locul de muncă, precum şi posibilităţile limitate de interacţiune cu potenţiali angajatori sunt

doar o parte din aceste probleme. Implicarea tinerilor  în cadrul unei organizaţii

neguvernamentale studenţeşti (prescurtată în continuare ONGS) poate veni în sprijinul lor,

avantajându-i comparativ cu studenţii neimplicaţi în activităţi extra-curriculare. Am ales să

dezbat această temă prin prisma următoarelor aspecte: este o problemă de actualitate care

vizează generaţia din care fac parte, interacţiunea mea cu mediul neguvernamental mi-a arătat

de multe ori avantajele de care pot beneficia un tânăr neexperimentat şi tocmai de aceea

consider că trebuie valorificat potenţialul latent al implicării tinerilor  în activităţile ONGS-

urilor.

Cercetarea de faţă se axează pe integrarea studenţilor pe piaţa muncii şi analizează

relaţia dintre această problemă, reţelele sociale formate în cadrul ONGS-urilor şi dezvoltarea

de abilităţi şi competenţe. Întrebările principale care stau la baza cercetării sunt redate în

continuare:

în ce măsură ONGS-urile contribuie la acumularea de capital social pentru

membrii săi ?

în ce măsură ONGS-urile contribuie la dezvoltarea profesională a membrilor 

săi, influenţând succesul profesional şi angajarea în domeniul pentru care s-au pregătit ?

De asemenea, am formulat şi două  î ntrebări secundare, pentru a contura o imagine

completă a situaţiei:

care sunt cauzele   pentru care un tânăr alege să se înscrie în cadrul unui

ONGS?

în ce măsură angajatorii percep perioada de voluntariat din cadrul unui ONGS,

menţionată în CV, ca pe un criteriu important în procesul de recrutare?

Page 8: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 8/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

8

Mă aştept ca cercetarea să demonstreze că ONGS-urile au o contribuţie importantă în

dezvoltarea capitalului social şi în alegerea carierei potrivite. Membrul activ al unei asociaţii,

datorită implicării în proiecte, va fi pus în contact cu indivizi, potenţiali angajatori, care i-au

remarcat competenţele. Aceştia vor fi mai predispuşi să angajeze tineri cu care au avut

colaborări, datorită experienţei pe care aceştia au acumulat-o în perioada de voluntariat şideoarece cred că se vor adapta mai bine cerinţelor de la locul de muncă.

Dacă ipotezele vor fi validate, vor fi utile în crearea de noi  politici, parteneriate de tip

win-win între mediul asociativ studenţesc şi instituţiile de stat şi instituţiile private aflate în

căutarea de forţă de muncă calificată.

Page 9: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 9/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

9

I. Precizări conceptuale şi cadrul teoretic

Cercetarea se va axa pe teoria capitalului social pentru a scoate în evidenţă importanţa

acestuia atunci când vine vorba de angajare, făcând în acelaşi timp referire şi la dezvoltarea

 profesională a tinerilor ca urmare a implicării într -un mediu care se foloseşte predominant deeducaţia non-formală, toate în virtutea succesului profesional.

Voi începe însă   prin a contura un portret al organizaţiilor neguvernamentale

studenţeşti din România pentru a descrie specificul acestora şi pentru a înţelege mai bine ce

reprezintă o astfel de structură.

1. Organizaţiile neguvernamentale studenţeşti

În România există aproximativ 38 de centre universitare (declarate până în anuluniversitar 2011-2012, inclusiv; vezi Fig.1)- aproape în interiorul fiecărei facultăţi este

constituită o asociaţie studenţească menită să apere şi să promoveze drepturile studenţilor, dar 

şi să îi implice pe aceştia în diferite activităţi (ex.: Asociaţia Studenţilor la Psihologie şi

Ştiinţele Educaţiei, Asociaţia Studenţilor din Facultatea de Energetică, Voluntari pentru Idei

şi Proiecte etc.), precum şi o asociaţie a întregii universităţi de care aparţine facultatea cu

  pricina (ex.: Asociaţia Studenţilor din Universitatea Bucureşti, Asociaţia Studenţilor din

Universitatea Politehnică din Bucureşti etc.).

La toate acestea se adaugă asociaţiile naţionale şi internaţionale ce vizează studenţiidintr-un anumit domeniu, indiferent de facultatea de provenienţă (ex.: Asociaţia Studenţilor 

la Arheologie şi Istorie din România, Asociaţia Studenţilor Economişti din România,

European Law Student's Asociation, Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Ştiinţe

Economice şi Comerciale etc.), pr ecum şi uniunile, ligile, federaţiile sau alianţele sub egida

cărora se află afiliate mai multe asociaţii studenţeşti (ex.: Uniunea Studenţilor din România,

Uniunea Naţională a Studenţilor din România, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti

din România etc.).

Vorbim de un număr relativ mare de organizaţii non-guvernamentale existente, care

acoperă o paletă largă de domenii şi de un număr mare de studenţi activi. Piaţa ONGS-urilor 

este una foarte dinamică, raportându-se în permanenţă la dezvoltarea centrelor universitare.

În continuare, vom vedea care a fost prima asociaţie studenţească constituită, ce

înseamnă, de fapt, o organizaţie studenţească şi care este rolul acesteia în viaţa unui student.

Page 10: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 10/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

10

Centrele universitare din România

Alba-Iulia

Arad

Bacău

Baia Mare

Bistriţa

Braşov

Brăila

Bucureşti

Buzău

Călăraşi

Câmpulung

Cluj-Napoca

Constanţa

Craiova

Deva

Drobeta Turnu-Severin

Galaţi

Gheorgheni

Giurgiu

Hunedoara

Iaşi

Lugoj

Oradea

Petroşani

Piteşti

Ploieşti

Râmnicu-Vâlcea

Reşiţa

Satu-Mare

Sibiu

Sighetu-Marmaţiei Sighişoara

Suceava

Târgovişte

Târgu-Jiu

Târgu-Mureş

Timişoara

Zalău

Fig. 1 Centrele universitare din România

1.1 Istoric. Trăsături 

În literatura de specialitate nu există multe menţiuni cu privire la ONGS-uri, astfel că

voi utiliza pentru explicarea termenului definiţiile propuse de studenţi. Pe site-ul Universităţii

de Vest din Timişoara este stipulată următoarea afirmaţie: „Organizaţiile studenţeşti sunt 

asociaţii apolitice ale studenţilor şi au ca scop promovarea şi reprezentarea intereselor 

 socio- profesionale ale studenţilor.” Dintr-o altă definiţie aflăm că „Organizaţiile studenţeşti

 sunt  spaţii în care tinerii care se implică se dezvoltă foarte mult. Află lucruri despre ei, ce le

 place, ce nu le place, care este drumul pe care vor să meargă, îşi dezvoltă multe competenţe

de la cum să lucreze cu oamenii, cum să comunice mai bine, cum să relaţioneze cu

 partenerii, cum să pună în practică proiectele.” (Cristea, 2010)

Prima asociaţie studenţească din România a fost înfiinţată la Timişoara, cu denumirea

de Liga Studenţilor din Facultatea de Mecanică Timişoara (LSFMT), la data de 18 decembrie

1989, într-un context social zbuciumat, obţinându-şi calitatea de persoană juridică în

Page 11: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 11/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

11

februarie 1990, după cum stă menţionat chiar pe site-ul propriu, dând astfel un exemplu şi

curaj şi celorlalţi studenţi care s-au unit ulterior pentru a-şi apăra drepturile şi pentru a se face

auziţi. În prezent, activităţile organizaţiilor studenţeşti s-au diversificat şi s-au extins,

ajungând să aibă contacte permanente cu mediul privat. Dacă ne uităm cu atenţie şi la

structura acestora, vom observa că cele mai multe imită aproape perfect structurile interne aleunei companii.

Conceptul de voluntariat stă la baza implicării în cadrul ONGS-urilor. După cum bine

ştim, „voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de

orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială.”( Legea

Voluntariatului, 2006). Vom privi în continuare dintr-o altă perspectivă, din perspectiva

 beneficiilor ce le revin voluntarilor şi vom vedea exact în ce constau acestea.

1.2 Analiza funcţionalăAm considerat utilă abordarea organizaţiilor studenţeşti din perspectiva analizei

funcţionale şi am căutat să identific elementele acesteia. Sociologul Vlăsceanu Lazăr susţine

că sistemul social „este format din entităţi sau elemente sociale care îndeplinesc anumite

roluri sau funcţii sociale, adică se manifestă prin anumite consecinţe obiective pentru

 sistemul total.” (2008, pp. 41-42).

Por nind de la organizaţia studenţească ca element al sistemului social am încercat să îi

descopăr funcţiile specifice. Sistemul finalist care îi corespunde în accepţiunea noastră este

reprezentat de piaţa muncii, iar finalitatea constă în inserţia studenţilor pe piaţa muncii.

Cerinţele funcţionale ale elementului discutat fac referire la nevoia studenţilor de inter acţiune

cu mediul de afaceri, dar şi la nevoia acută a acestora de dezvoltare profesională. Funcţia

finală a ONGS-urilor ar trebui să fie aceea de implicare a studenţilor în proiecte care îi pun în

contact cu o serie de oameni importanţi şi care îi antrenează în dezvoltarea abilităţilor,

competenţelor, iar funcţia laterală este aceea de compensaţie a lipsurilor sistemului academic.

Există şi o funcţie negativă- implicarea în cadrul unei astfel de organizaţii reduce

timpul alocat studiului şcolar . Facultatea sau alte medii asociative sunt contexte funcţionale,

iar posibilul acţional se poate concretiza prin modificări în sistemul de învăţământ (accentul

  pus pe practică), precum şi  prin parteneriate între facultăţi şi companii, care să îi pună în

contact direct pe studenţi cu mediul de lucru.

Page 12: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 12/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

12

Fig. 2 Analiza funcţională a organizaţiilor studenţeşti

Pe parcursul lucrării vom afla cauzele care i-au determinat pe studenţi să se înscrie în

cadrul unei asociaţii studenţeşti şi în ce măsură această alegere a fost una mai mult sau mai

 puţin conştientă în procesul de planificare al carierei profesionale.

2. Conceptul de „capital social” în sociologie

Poate cea mai cunoscută şi cea mai edificatoare replică atunci când vorbim de

capitalul social este următoarea: „Nu contează ce ştii, ci pe cine cunoşti.”

Conceptul de capital social este unul îndeosebi de discutat, iar aria lui de aplicare este

extrem de vastă. Fiind atât de complex, au existat întotdeauna dificultăţi atunci când a venit

vorba de dimensionarea sa exactă. Teoreticienii l-au tratat din multiple perspective, însă

există foarte puţine puncte comune identificate. Principala dezbatere constă în următorul fapt:

de cele mai multe ori sursele capitalului social sunt confundate cu consecinţele acestuia şi

Page 13: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 13/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

13

invers. Pentru a aplana disensiunile, Adam şi Rončević (2003) susţin că există numeroase

variabile ce trebuie luate în calcul şi că acesta nu poate fi abordat dintr-un unic unghi.

Voi începe prin a reda câteva din cele mai relevante definiţii, urmând a mă îndrepta

spre aspectele specifice ce privesc cercetarea de faţă.

2.1 Definirea conceptului 

Robert Putnam este unul dintre cei mai citaţi autori atunci când se aduce în discuţie

acest termen, pe care îl defineşte după cum urmează: „C apitalul social se referă aici la

caracteristicile organizării sociale: încrederea, normele, relaţiile care pot îmbunătăţi

eficienţa socială prin facilitarea acţiunilor coordonate.” (2001, 188). De altfel,

dimensionarea sa este cea mai răspândită atunci când vine vorba de măsurarea capitalului

social (Instrumentul lui Putnam), iar afirmaţia sa conform căreia indivizii ce posedă capital

social ajung să acumuleze din ce în ce mai mult, este agreată de majoritatea teoreticienilor.

Pentru a colabora este necesar ca indivizii să aibă încredere unii în ceilalţi şi să fie conştienţi

de normele care vor sancţiona orice abatere de la îndeplinirea obligaţiilor. Astfel, se creează

un cadru securizant, favorabil cooperării şi schimburilor reciproce. Din astfel de interacţiuni

şi mai ales, pentru propr ietatea încrederii de a fi tranzitivă, iau naştere adevărate reţele menite

să faciliteze obţinerea de beneficii pentru toţi actorii implicaţi. Totodată, Putnam distinge

două dimensiuni ale reţelelor: dimensiunea orizontală (indivizi cu statut asemănător) şi cea

verticală (indivizi aflaţi pe trepte sociale diferite). Ambele au proprietăţi specifice pentru a

controla fluxul de informaţie şi relaţiile de putere din cadrul societăţii.

Un alt autor clasic este James Coleman care afirmă: „Capitalul social este definit prin

  funcţiile sale. El nu constă într -o singură entitate, ci într -o varietate de entităţi diferite,

având două elemente în comun: toate sunt constituite din aspecte ale structurii sociale şi

înlesnesc anumite acţiuni ale actorilor  - persoane sau corporaţi - din cadrul structurii.”

(1988, S98) Acesta vorbeşte despre capitalul social în termeni de beneficii ce provin în urma

interacţiunii dintre indivizi, interacţiune ce favorizează schimbul de informaţii. Indivizii sunt

  predispuşi să pună bazele unor relaţii de pe urma cărora cred că vor avea de câştigat mai

devreme sau mai târziu, iar pentru a se bucura cât mai mult timp de ele, este necesar să

investească timp şi energie pentru a le întreţine .

Alejandro Portes confirmă cele menţionate mai sus cu privire la disputele definirii

termenului şi indică unul dintre cele mai puternice consensuri: „Capitalul social presupune

abilitatea actorilor de a- şi asigura beneficii prin virtutea apartenenţei la reţele sociale sau

alte structuri.” (1998, 6). Menţionează că nu individul privit ca entitate este răspunzător 

Page 14: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 14/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

14

 pentru atuurile pe care le are, ci oamenii pe care îi cunoaşte şi cu care relaţionează sunt de

fapt cheia succesului lui. Meritul lui constă în a-i identifica pe cei mai potriviţi conform

intereselor personale, stabilirea unor conexiuni cu aceştia şi întreţinerea lor. Adaugă faptul că

 prin intermediul capitalului social indivizii pot beneficia de tipuri de informaţie la care nu ar 

avea acces în mod normal. De asemenea, beneficiile se pot traduce şi prin oportunităţi deangajare. Aici, Portes (1998) îl introduce în discuţie   pe Mark Granovetter (1995) care a

demonstrat în studiile sale că tinerii se angajează de cele mai multe ori prin intermediul

  părinţilor sau al altor rude, nereuşind să îşi găsească slujbe singuri la începutul carierei.

Părinţii/rudele se descurcă mai uşor deoarece majoritatea membrilor reţelelor din care fac

 parte sunt indivizi angajaţi şi sunt conectaţi la realităţile locului de muncă, având informaţii

în timp real despre fluctuaţiile de personal.

În aceeaşi direcţie continuă şi Pierre Bourdieu: „Capital social este agregarea

resurselor actuale sau potenţiale care sunt legate de posesia unei reţele sociale durabile mai

mult sau mai puţin instituţionalizată de cunoştinţe reciproce şi recunoaştere- sau, cu alte

cuvinte, de apartenenţa la un grup - care oferă pentru fiecare dintre membrii săi sprijinul 

capitalului de care dispune colectivitatea, o «acreditare» care te îndreptăţeşte la

credibilitate, în variatele sensuri ale termenului.” (1986, 248). Bourdieu susţine că, de fapt,

de numărul de indivizi pe care îi cunoaştem depinde volumul capitalului social de care

dispunem şi că în aceste reţele investim în măsura în care suntem conştienţi că le vom putea

valorifica în viitorul apropiat. Credibilitatea este un factor-cheie în înmulţirea legăturilor 

sociale.

Michael Woolcock şi Deepa Narayan (1999) readuc în discuţie normele, precizând că

este necesar ca acestea să însoţească reţelele pentru a se putea vorbi de capital social,

deoarece numai astfel indivizii vor putea conlucra în virtutea unor avantaje care vor satisface

interesele f iecărei părţi implicate. Normele reuşesc să sporească încrederea, care fiind

transmisibilă, reuşeşte la rândul ei să adune foarte mulţi indivizi la un loc, într -un timp relativ

scurt. Reputaţia, onorabilitatea niciunuia dintre aceştia nu va fi pusă la îndoială, atâta timp cât

există un set de norme bine reglementate.

Ronald Burt (2000) este de părere că oamenii care fac bine un anumit lucru sunt

automat şi mai bine conectaţi, bucurându-se de mai multe atuuri. Este firesc ca un

 profesionist să fie atractiv pentru un număr mare de indivizi şi să atragă spre el profesionişti

din alte domenii. Cu cât un individ se bucură de mai multe conexiuni, cu atât mai mult cei

care sunt în afara reţelelor acestuia vor dori să se conecteze cu acesta pentru a-şi lărgi sfera de

informaţie şi expertiză. Legăturile dintre grupuri permit schimburi facile de informaţii.

Page 15: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 15/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

15

Informaţia înseamnă putere, înseamnă un avans semnificativ faţă de cei care nu o deţin. Un

alt aspect important pe care îl punctează Burt şi care este aprobat şi de alţi teoreticieni , este

faptul că structurile sociale sunt de fapt o formă de capital social din care derivă avantaje

 pentru cei care au aderat la ea.

Michael Arnold (2003) este şi el de acord că interacţiunile dintre indivizi stau la bazacapitalului social. Mai mult, acesta aduce în prim-plan Internetul care înlesneşte posibilităţile

de comunicare, mai ales atunci când este vorba de comunicarea de la mare distanţă.

Continuând, Easiley şi Kleinberg (2010) dezvoltă acest fenomen de transmutare a

interacţiunilor sociale din mediul offline în mediul online. Acest fenomen aduce cu el

schimbări în stabilirea şi întreţinerea conexiunilor, deoarece interacţiunea socială este la un

click distanţă: „  Atunci când vedem oameni cu sute de linkuri de prietenie în cadrul unei

reţele de socializare, ne putem întreba câte dintre acestea corespund legăturilor tari care

implică contact frecvent şi câte corespund legăturilor slabe care sunt activate relativ rar.”

(2010, 54)

Subiectul privind funcţiile capitalului social este departe de a fi epuizat, dar date fiind

dimensiunile lucrării de faţă, ne vom focusa pe importanţa acestuia în ceea ce priveşte

dezvoltarea unor legături între membrii organizaţiilor non-guvernamentale studenţeşti şi

 persoane utile pentru ei în viitoarea carieră profesională.

2.2 Legăturile sociale. Tipuri de capital social 

Mark  Granovetter este important în discuţia noastră pentru aportul său în ceea ce

 priveşte natura legăturilor sociale. În viziunea lui acestea pot fi incluse în două mari categorii:

legături slabe (weak ties) şi legături   puternice (strong ties): „Tăria unei legături este o

combinaţie (probabil lineară) între o perioadă de timp, intensitatea emoţională, intimitatea

(încrederea reciprocă) şi serviciile reciproce ce caracterizează acea legătură ” (1973, 361).

Legăturile slabe se stabilesc între membrii ce fac parte din grupuri separate, având interese şi

 preocupări diferite, în timp ce legăturile puternice se stabilesc între membrii aceluiaşi grup,

cu interese similare, determinând un nivel ridicat al coeziunii în cadrul acestuia (vezi Figura

3).

Este demonstrat faptul că indivizii cu fără prea multe legături slabe nu vor fi la fel de

 bine informaţi precum cei cu multe şi diverse legături slabe, nu vor fi foarte conectaţi la ceea

ce se întâmplă în jurul lor . Ei riscă să fie izolaţi de restul lumii şi să pornească din start cu un

handicap major , mai ales pe piaţa muncii unde este indicat să ştii la momentul potrivit când

Page 16: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 16/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

16

se va anunţa un post liber sau când se poate ivi o oarecare oportunitate de angajare sau de

colaborare.

Fig. 3 Legături tari şi legături puternice (după Kilduff & Tsai, 2003, 55)

Pentru a ne apropia mai mult de ceea ce ne interesează, îl voi reaminti pe Michael

Woolcock (2001) care distinge trei tipuri de capital social: capital social intra-grupal

(bonding social capital) care este vizibil în rândul indivizilor apropiaţi, asemănători, capital

social de legătură (bridging social capital) care uneşte două sau mai multe grupuri- indivizi cu

legături slabe şi capitalul social de conexiune (linking social capital) care  pune în legătură

indivizi aflaţi pe poziţii sociale diferite, stabilind astfel legături pe verticală. Urmărind

categoriile propuse de acesta, voi încerca să reliefez legăturile   pe care le stabilesc membrii

unei asociaţii studenţeşti.

Studenţii care aleg să facă parte dintr-o organizaţie non-guvernamentală studenţească

vor intra în contact cu următoarele categorii de indivizi: în primul rând, cu membrii

organizaţiei din care fac parte, colegi cu care împărtăşesc valori şi interese comune, cu

membrii altor or ganizaţii studenţeşti cu care ajung să colaboreze la un anumit moment dat din

anumite motive, şi, ulterior, cu   profesionişti în anumite domenii, indivizi din cadrul

companiilor cu care se intersectează într -un anumit scop. Cu aceştia vor stabili atât legături

tari, cât şi legături slabe ce le vor lărgi orizonturile în ceea ce priveşte inserţia pe piaţa

muncii.

Posibilele oportunităţi de interacţiune ale unui membru dintr-o asociaţie studenţească

cu diferite persoane sunt descrise în figura de mai jos, figura 4:

Page 17: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 17/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

17

Fig. 4 Tipuri de capital social în cazul membrilor unui ONGS

În partea de interpretare a datelor culese de la subiecţii cercetării vom vedea

cum se traduce capitalul social în rândul lor şi care au fost oportunităţile care au decurs din

apartenenţa la o structură socială, precum organizaţia studenţească. Dacă teoriile cu privire la

acest concept îşi vor găsi aplicabilitatea şi în cazul problemei referitoare la inserţia studenţilor 

 pe piaţa muncii, atunci se vor putea dezvolta numeroase proiecte, programe care să valorifice

în totalitate potenţialul ca pitalului social în rândul studenţilor de către diferiţi stakeholderi.

Pe parcursul lucrării vom demonstra că indivizii care sunt voluntari în ONGS-uri tindsă îşi dezvolte foarte multe legături slabe, de tip orizontal, cât şi vertical, legături ce vor putea

fi valorificate în momentul angajării/ căutării unui loc de muncă, în timp ce studenţii care nu

sunt membrii ai unei astfel de asociaţii sunt mult mai izolaţi, în cazul lor predominând

legăturile puternice de tip familial.

Page 18: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 18/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

18

3. Procesul de dezvoltare profesională

Discrepanţele dintre pregătirea academică şi cerinţele de la locul de muncă sunt din ce

în ce mai vizibile şi mai nocive mai ales pentru un student fără experienţă, gata să facă primul

  pas în a-şi începe cariera profesională. Instituţiile de învăţământ sunt responsabile pentru

educaţia formală, studenţii au devenit conştienţi că aceasta nu este suficientă şi se

direcţionează spre activităţi complementare, iar angajatorii se plâng de absovenţii care vin

doar cu un bagaj de cunoştinţe teoretice, de multe ori şi acela inutil. În acest capitol, vom

discuta despre educaţia non-formală ca principal factor în dezvoltarea abilităţilor soft şi de

învăţarea experienţială, agent ce creează premisele alegerii carierei potrivite.

3.1 Soft skills şi hard skills

După cum un raport SAR menţionează: „ Aproape jumătate dintre angajatorii de lanoi se plâng că găsesc cu greu personal care să aibă capacitatea de a acţiona autonom sau,

altfel spus, să deţină abilităţi cognitive de ordin superior . ”(SAR Policy Breif no.50, 2010, 4)

Pentru a avea o viziune mai clară asupra noţiunilor de competenţe, abilităţi şi

cunoştinţe, voi recurge la definirea acestora conform Legii Educaţiei: „Competenţele

 profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele se

ex primă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific,

explicare şi interpretare. Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare , transfer 

 şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă, creativitate şi inovare.” (2011, 62)Poate una din cele mai importante distincţii între tipurile de abilităţi este următoarea:

soft skills şi hard skills. Printre abilităţile soft se numără asertivitatea, spiritul de echipă,

comunicarea şi negocierea, soluţionarea problemelor, managementul timpului, empatia,

leadershipul etc. Dacă abilităţile soft sunt greu măsurabile, abilităţile hard sunt mult mai

concrete, deoarece fac referire la lucrurile de bază ce trebuie ştiute într -un anumit domeniu,

 precum procedurile tehnice, administrative, şi sunt învăţate pe parcursul şcolarizării. Dar  

 pentru că zilnic interacţionăm cu fiinţe umane, abilităţile soft sunt importante pentru a putea

reuşi să f acem faţă cu brio fiecărei situaţii: „ Abilităţile soft au devenit de asemenea un aspect 

important pentru companii în procesele de recrutare. O mulţ ime de studii recente au

 subliniat valoarea lor la locul de muncă, arătând că abilităţile soft pot fi un ind icator fiabil 

la performanţei de la locul de muncă ca şi calificările tradiţionale de măiestrie tehnică sau

experienţa.” (Klaus, 2007, 3)

Page 19: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 19/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

19

Cunoştinţele, competenţele, abilităţile şi capacitatea de a învăţa şi de a reînvăţa sunt

cuvinte cheie atunci când vor  bim de dezvoltarea profesională a indivizilor . Dacă acestea nu

sunt dezvoltate aşa cum trebuie în perioada studiilor, trebuie să existe un cadru alternativ care

să preia responsabilitatea pentru pregătirea corespunzătoare a tinerilor.

În cadrul atelierului „Incluziunea tinerilor pe piaţa muncii” (parte a evenimentuluiLearning & Development Summit, organizat de ITOL- Institute of Training and

Occupational Learning, 2011) angajatori şi studenţi deopotrivă au contribuit la realizarea unui

 profil de competenţe pentru a uşura munca ambelor părţi: angajatorii au vrut să îşi expună

nevoile, iar studenţii au vrut să ştie ce se aşteaptă de la ei, cum trebuie să se pregătească. În

figura 5, putem observa concluziile atelierului:

PROFIL DE COMPETENŢE

Pasiunea pentru domeniu (testată prin cunoştinţe) Comunicare (vorbire asertivă, ascultare activă, adaptată, adecvată, situaţională)

Orientare către învăţare şi dezvoltare (learning ability)

Interacţiune- abilităţi de interrelaţionare

Să aibă valori, un crez în viaţă

Orientare către client (intern şi extern)

Capacitatea de analiză şi sinteză

Orientare către soluţii şi capacitatea de a rezolva probleme

Lucru î n echipă Iniţiativă şi proactivitate

Prioritizare- managementul volumului de muncă

Fig. 5 Profil de competenţe (ITOL, 2011)

Cercetarea de faţă îşi propună să vadă dacă ONGS-urile pot constitui un astfel de

cadru în care tinerii îşi pot dezvolta abilităţile soft, lovindu-se de situaţii de lucru concrete.

Experienţele intervievaţilor vor contura o imagine holistă asupr a dezvoltării profesionale în

cadrul asociaţiilor studenţeşti.

3.2 Educaţia non- formală. Învăţarea experienţială

Pentru că am vorbit despre insuficienţa sistemelor de învăţământ de a acoperi partea

de abilităţi soft atât de necesare individului la locul de muncă şi nu numai, vom încerca să

aducem în prim- plan activităţile educaţiei non-formale.

Page 20: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 20/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

20

Ca un intermediar între cele două lumi- sistemul educaţional şi piaţa muncii- apare

asociaţia studenţească. Aceasta este un agent important al educaţiei non-formale (de fapt, am

 putea să numim ONGS-ul unul din pricipalii furnizori de educaţie non-formală din viaţa unui

student), educaţie ce „cuprinde totalitatea influenţelor educative ce se derulează în afara

clasei (activităţi extra-para-  perişcolare) sau prin intermediul unor activităţi opţionale sau facultative.” (Cucoş, 2006, 45) Succesul acestui tip de educaţie constă tocmai în caracterul

său opţional- indivizii participă voluntar la diferite activităţi şi rămân pentru că le place ceea

ce fac şi pentru că nu întâm pină niciun fel de constrângeri, mai ales atunci când vine vorba de

libertatea de exprimare, de creativitate- în această situaţie este extrem de pregnantă motivaţia

de tip intrinsec. Este decizia studenţilor dacă vor să se angajeze în activitatea unui ONGS şi

să participe activ la acţiunile desfăşurate de aceasta, dedicându-şi o   bună parte din timpul

 personal, fără a aştepta recompense de ordin financiar. Studenţii sunt singurii care hotărăsc

ce, cum, când şi unde atunci când vine vorba de activitatea asociaţiei şi de direcţia în care

aceasta se îndreaptă. Se organizează singuri şi se bucură de autonomie totală, astfel că ajung

să facă numai lucruri care îi pasionează. De aici vine şi succesul lor.

O altă caracteristică importantă constă în faptul că educaţia non-formală se foloseşte

în mod predominant de învăţarea experienţială- altfel spus, înveţi făcând. După teoreticianul

David Kolb, experienţele concrete stau la baza învăţării, iar indivizii se află într-un

 permanent   proces de învăţare: „  Faptul că învăţ area este un proces continuu bazat pe

experienţă are importante implicaţii educaţionale. Simplu spus, presupune că învăţarea este

reînvăţare.” (1984, 29) În cadrul unui ONGS, membrii sunt puşi în situaţii practice care

generează ulterior nevoia de a înţelege mai bine ce s-a întâmplat, ce a mers bine, ce a mers

mai puţin bine, ce trebuie schimbat ulterior. Astfel, îşi formulează anumite concluzii cu

 privire la situaţia dată, concluzii pe care le vor aplica într-o viitoare situaţie pentru a genera

îmbunătăţir i. Faptul că nu se porneşte de la o teorie căreia îi căutăm aplicabilitatea în

cotidian, ci de la o experienţă concretă de lucru din care extragem concluziile, face o

diferenţă semnificativă în procesul de învăţare.

Studentul este implicat direct în toate cele patru etape descrise de Kolb (vezi Figura

6): experienţa concretă, analiza faptelor, generalizarea şi aplicarea învăţămintelor, deci,

învăţarea este în mod automat direcţionată spre propria persoană. Acesta este responsabilizat

şi îşi poate stabili singur ritmul de învăţare, fiind cel care îşi cunoaşte cel mai bine propriile

capacităţi, punctele tari şi slabe, precum şi nevoile.

Page 21: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 21/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

21

Fig. 6 Modelul învăţării experienţiale (adaptare după Kolb, 1984)

Beneficiile educaţiei non-formale sunt incontestabile şi acoperă o gamă largă de nevoi

ale studentului. Rămâne la latitudinea acestuia dacă îşi doreşte să experimenteze timpuriusituaţii reale de viaţă/ de muncă- asociaţia studenţească este un mediu potrivit experimentării

acestora, deoarece greşeala nu este văzută ca un act ce trebuie sancţionat, ci ca o situaţie de

învăţare. Vom vedea în ce măsură respondenţii cercetării vor confirma cele afirmate.

3.3 Planificarea carierei 

O altă problemă importantă o reprezintă alegerea carierei potrivite. Lipsa de

experienţă vine întotdeauna cu incertitudini: „O persoană nu poate şti dacă are sau nu talent 

 sau dacă îi place sau nu o activitate până nu a lucrat efectiv î n domeniu.” (Vlăsceanu, 2002,

48). Integrarea directă a studenţilor pe piaţa muncii imediat după terminarea studiilor, fără să

fi avut în prealabil un contact cu aceasta, îi poate îndruma spre un loc de muncă nepotrivit.

Din nou, asociaţia studenţească vine ca fiind un cadru favorabil experimentării-

studentul se poate implica într-o gamă diversă de activităţi şi ulterior îşi poate face o

autoevaluare realistă. Va conştientiza lucrurile la care se pricepe şi unde mai are de învăţat,

Page 22: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 22/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

22

domeniul ocupaţional spre care are afinitate şi ce îi place într-adevăr să facă. Astfel, îşi va

 putea planifica obiectiv parcursul profesional, fără să întâmpine eşecuri sau frustrări datorate

incompatibilităţii cu domeniul de activitate ales. Edgar Schein propune termenul de ancoră a

carierei: „  Ancora carierei este o combinaţie a percepţiilor dumneavoastră cu privire la

competenţă, motive şi valori la care nu aţi renunţa pentru nimic în lume; ea reprezintă sineledumneavostră.” (Vlăsceanu, 2002, 23) Pentru a putea contura matur ancora personală este

nevoie însă de acumularea de experienţe profesionale. O dată cu experienţa, ne lărgim

orizonturile şi conştientizăm că există mai multe opţiuni.

Procesul de planificare a carierei apare ca unul complex, în special în contextul social

actual în care învăţarea pe tot parcursul vieţii a devenit un fenomen obligatoriu pentru a putea

face faţă schimbărilor de mediu. Pentru relevanţa acestui proces, este vitală identificarea

corectă a obiectivelor şi a aspiraţiilor personale, cu condiţia experimentării unor situaţii

multiple de lucru.

Dacă dezvoltarea profesională, reprezentată prin conceptele menţionate, este resimţită

  puternic de membrii organizaţiilor, este necesar să vedem cum putem prelua şi extinde

modelul/exemplul pozitiv al ONGS-urilor, astfel încât să putem contribui la dezvoltarea

 profesională a unui număr cât mai mare de tineri studenţi.

4. Operaţionalizarea conceptelor

După expunerea teoriilor r elevante cu privire la conceptele de capital social şi

dezvoltare   profesională, este necesară reamintirea obiectivelor lucrării: în continuare, vom

vedea în ce măsură organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti ajută la acumularea de

capital social şi la dezvoltarea profesională a membrilor săi . Pentru a putea observa acestea,

este nevoie de operaţionalizarea conceptelor -cheie ale lucrării, pentru a le face mai uşor 

măsurabile.

4.1 Operaţionalizarea conceptului de dezvoltare profesională

Prin dezvoltare profesională înţelegem toate oportunităţile de învăţare experienţială la

care este expus un individ în timpul ocupării statutului de membru ONGS, menite să-l ajute

  pe acesta în deprinderea a  bilităţilor soft şi hard şi în proiectarea obiectivă a unui traseu

Page 23: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 23/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

23

 profesional. Aceasta este definiţia operaţională pe care o voi utiliza în demersurile următoare,

 precum şi cele două dimensiuni identificate:

Fig. 7 Operaţionalizare dezvoltare profesională

4.2 Operaţionalizarea conceptului de capital social 

În continuare, mă voi axa pe idea conform căreia apartenenţa studenţilor la un ONGS

le asigură o serie de beneficii. În partea teoretică a lucrării am expus mai multe definiţii alecapitalui social. În ceea ce pr iveşte definiţia operaţională, o voi propune pe următoarea:

capitalul social face trimitere la interacţiunile dintre indivizii care stabilesc legături

intragrupale, intergrupale şi de conexiune, în cadrul unor reţele sociale, întărite prin norme şi

încredere. Pentru a putea utiliza cât mai uşor acest concept, am formulat trei dimensiuni:

Page 24: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 24/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

24

Fig. 8 Operaţionalizare capital social

Page 25: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 25/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

25

II. Precizări metodologice

1. Metoda, tehnica şi instrumentul de cercetare. Limite ale metodologiei

Pentru a reliefa cât mai bine mediul asociativ studenţesc şi beneficiile care decurg dinapartenenţa la această structură am optat pentru cercetarea calitativă. Aceasta mi-a permis să

mă limitez la un număr redus de participanţi şi să obţin în acelaşi timp informaţii valoroase,

necuantificabile, care au contribuit la creionarea unui cadru holist în ceea ce priveşte

  problema studiată. După cum Mucchielli (2002) sesizează, cercetarea calitativă are ca

finalitate generarea unei teorii, nu a unei demonstraţii. În acelaşi timp, este o cercetare

exploratorie, deoarece ne confruntăm cu multe variabile necunoscute  pe acest teritoriu, însă

sper într-o definire cât mai exactă a temei cercetate.

Ca şi tehnică de cercetare ştiinţifică am utilizat interviul, cunoscut ca fiind unavantajos mijloc de obţinere a informaţiilor pe care orală, cu ajutorul întrebărilor şi al

răspunsurilor (Chelcea, 2007), şi mai precis interviul semi-structurat. Acesta mi-a oferit

flexibilitate în ceea ce priveşte formularea, precum şi succesiunea întrebărilor , reuşind în

acest mod să surprind cât mai bine experienţele subiecţilor . De asemenea, mi-a permis

culegerea de răspunsuri spontane, formulate cu propriile cuvinte, având în vedere că aspectele

studiate în cadrul acestei lucrări sunt greu observabile. Pornind de la experienţa personală de

voluntar şi de la operaţionalizarea conceptelor cheie, am construit ghidul de discuţie  pe care

l-am adaptat în funcţie de fiecare categorie de intervievaţi şi de fiecare subiect al interviului.

Acesta a cuprins atât aspectele ce ţin de networking, cât şi cele ce ţin de dezvoltarea

 profesională, ce au fost abordate din trei perspective: din perspectiva membrilor actuali, din

 perspectiva alumnilor şi din perspectiva recrutorilor de personal din cadrul unor companii

din România.

Limitele metodelor utilizate pentru culegerea datelor necesare fac referire la aşa-zisul

efect de operator, precum şi la tendinţa de raţionalizare a indivizilor. Prezenţa mea fizică ar fi

 putut influenţa într -o oarecare măsură răspunsurile subiecţilor, luând în calcul şi factorul de

dezirabilitate socială. Tendinţa de raţionalizare ar putea fi întâlnită atât în rândul studenţilor-

membrii actuali ai ONGS-ur ilor, cât şi în rândul alumnilor, care ar putea concluziona că

decizia de a se înscrie a fost una perfect raţională, prin prisma oportunităţilor identificate în

această lucrare.

Page 26: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 26/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

26

2. Universul cercetării. Culegerea datelor

Selectarea subiecţilor s-a făcut în baza unui eşantion de oportunitate, având în vedere

disponibilitatea participanţilor    pentru efectuarea studiului, precum şi reprezentativitatea

organizaţiilor studenţeşti din care fac sau au făcut parte intervievaţii.

Am realizat un număr de 9 interviuri în rândul studenţilor care sunt membrii ai unui

ONGS din România de cel puţin 6 luni, pentru a afla care sunt cauzele care i-au determinat să

facă parte dintr -o astfel de structură, precum şi 8 interviuri cu alumni care s-au angajat prin

intermediul acestora în mod direct sau indirect, pentru a reliefa avantajele apartenenţei din

 perspectivele lor. Am intervievat şi 6 recrutori din diferite companii pentru a evidenţia ceea

ce cred despre perioada de voluntariat şi pentru a schiţa un portret al studentului  pe care îl

caută pentru a-l angaja.

Interviurile au fost înregistrate audio pentru a uşura prelucrarea datelor, sub incidenţa politicii de confidenţialitate, şi s-au desfăşurat în mai multe locaţii, în funcţie de

disponibilitatea subiecţilor.

Page 27: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 27/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

27

III. Analiza şi interpretarea datelor

1. Voluntariatul şi ONGS-urile

Discuţiile cu   privire la organizaţiile neguvernamentale studenţeşti au început prin

conturarea perspectivei asupra voluntariatului, iar  participanţii au fost întrebaţi dacă ştiau care

este rolul unui ONGS înainte de a fi membrii şi care au fost motivele care i-au determinat să

facă parte din cadrul unei astfel de structuri.

 „ Nu ştiu cât a fost voluntariat, a fost mai degrabă plăcere .” (Corina)

Voluntariatul a avut conotaţie pozitivă în rândul tuturor subiecţilor şi a fost asociat cu

termeni precum: proactivitate, pasiune, dorinţa de a schimba ceva, de a ajuta şi de a te ajuta,

experienţă practică,  prietenie, libertate, educaţie non-formală, networking, nevoia de a face

ceva diferit de facultate. Elena ne spune un lucru interesant: pentru ea voluntariatul înseamnă

muncă în echipă- prima dată când a lucrat aşa cum trebuie într -o echipă a fost în cadrul

organizaţiei. Mai mult, se accentuează tendinţa de implicare a indivizilor pentru dezvoltarea

lor în direcţia pe care şi-o doresc. Cristi are o viziune mai amplă: „Ceea ce poţi să faci ”când 

eşti mic” şi visezi să f ii mare şi în acelaşi timp îţi ocupă mai mult timp decât un job”. George

asociază termenul cu o furnică sau cu o albină, deoarece consideră că este mult de muncă :

„dacă vrei să fii voluntar adevărat trebuie să faci şi munca de jos şi munca de sus”.

Cei mai mulţi respondenţi, membri actuali şi alumni, nu ştiau foarte bine ce se

întâmplă în cadrul asociaţiilor studenţeşti, aveau o idee foarte vagă. Există însă şi mici

excepţii în cazul celor care mai făcuseră voluntariat înainte. Cu multe regrete, o parte din

 participanţi spun că în primul an nu au aflat de existenţa unei asociaţii în facultate. Bogdan ne

mărturiseşte că a aflat întâmplător, abia în al II-lea an de facultate, şi după ce a asistat la o

şedinţă a organizaţiei, a decis să se înscrie şi el . Gabriela a aflat în momentul admiterii, când

a primit un flyer, iar Roxana a aflat în cadrul deschiderii anului universitar când

vicepreşedintele asociaţiei i-a îndrumat spre ei.

Studenţii nu pot deveni membri decât dacă descoperă că în interiorul asociaţiei se

desfăşoară activităţi în concordanţă cu interesele lor  - rămân pentru că fac lucrurile din

 plăcere: „Fiind vorba de voluntariat, nu poţi sta dacă nu te regăseşti”, mărturiseşte Gabriela.

Elena, continuă în aceeaşi direcţie: „îţi extragi motivaţia din ceea ce faci, munceşti pentru

ceva ce are importanţă pentru tine.” Cristina a avut de ales între trei organizaţii, însă a ales-o

Page 28: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 28/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

28

 pe cea care la momentul acela i s-a părut cea mai în concordanţă cu profilul ei persona l şi nu

regretă niciun moment decizia luată.

Toţi respondenţii au fost de acord că este foarte important ca valorile organizaţiei să

corespundă cu cele personale, să înţeleagă cu ce se ocupă asociaţia, care este rolul ei,

deoarece vorbim de voluntariat, de muncă neplătită, şi speră într -o mai bună valorizare aconceptului de voluntariat.

 „E cea mai bună soluţie de a ieşi din carapacea ta şi să evoluezi  .” (Irina)

Dar de ce au ales aceşti tineri să fie voluntari? Cele mai întâlnite motive au fost

următoarele: vroiau să câştige experienţă şi să aibă ceva scris la CV, în condiţiile în care nu

aveau timp să lucreze, simţeau că facultatea nu le oferea tot ceea ce aveau nevoie, vroiau să

afle mai multe şi să facă ceva util cu timpul lor, simţeau nevoia de apartenenţă la o

comunitate de indivizi cu interese similare, dar şi să contribuie la schimbarea societăţii.

Mihaela venea dintr-un oraş mic, nu avea acces la foarte multe informaţii, aşa că a dorit să

compenseze. George a participat la un proiect al asociaţiei, i-a plăcut, şi şi-a dorit să fie

membru. Corina a fost convinsă de o prietenă mai mare care i-a spus că şi-a făcut mulţi

 prieteni de când activează în cadrul organizaţiei şi că o să o ajute mult pe viitor. Pe Mihai şi

 pe Mircea i-a atras posibilitatea de a călători, la fel şi pe Victor, care susţine că asta se vedea

cel mai mult din exterior. Mai târziu şi-au dat seama de lucrurile mai serioase şi au

conştientizat că vor putea lucra la dezvoltarea lor  profesională şi vor  beneficia de networking

cu mediul universitar şi de afaceri. Pentru Mircea a mai fost esenţial şi faptul că putea gândi

într-un alt mod, într-unul mai creativ. Pentru că în facultatea lui nu exista o asociaţie, Victor a

decis să fie membru fondator pentru că simţea nevoia de a fi reprezentat ca student şi de a

face proiecte, de a construi ceva de la zero.

După ce a experimentat statutul de membru, Monica şi-a dat seama că este ceva mult

mai mult decât atât, că a motivat-o „credinţa că sunt parte dintr -o organizaţie care are o

contribuţie unică şi puternică la educarea tinerilor, la crearea unei generaţii de oameni care

cred şi ştiu să îşi propună să schimbe status quo-ul”.

Cei care au făcut voluntariat înainte îşi doreau să continue. Ana a fost voluntar la

Crucea Roşie, avea noţiunea de voluntariat şi a venit foarte hotărâtă în organizaţia

studenţească, vrând să facă mai multe lucruri pentru ea. Mihaela, deşi avea de ales între mai

multe asociaţii de la Drept, a ales o alta din afara facultăţii, tocmai pentru că vroia un mediu

de lucru mai divers.

Page 29: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 29/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

29

Alumnii au concluzionat că organizaţia a fost locul unde au învăţat cele mai multe

lucruri şi că a fost mai importantă pentru ei decât facultatea: „Când mă gândesc la facultate,

nu mă gândesc la cursuri, mă gândesc la asociaţie. Cam acolo mi-a fost şcoala…” (Ana).

A fost locul unde şi-au dat seama în ce domenii vor să lucreze, deoarece au avut

ocazia de a experimenta - „a fost un loc în care să îmi dau seama ce vreau, ce mi se  potriveşte, ce aş putea face pe viitor, am primit foarte multe răspunsuri” (George); au

cunoscut oameni deosebiţi - „şi ulterior a fost rampa mea de lansare pentru a ajunge să 

lucrez în mediul corporate” (Mihai). Pentru George a fost un loc foarte fain de petrecut

studenţia, nu a avut deloc timp liber, dar nu se plânge, pentru că a fost o importantă sursă de

învăţare. Roxana ne mărturiseşte că deşi nu se bucura de câştiguri financiare, avea acces la

informaţii şi la contacte, fiind astfel mai avantajată decât un simplu student.

Decizia de a se alătura unui ONGS nu a fost una perfect raţională pentru majoritatea

respondenţilor membrii ONGS - abia după trecerea timpului au înţeles avantajele de care se

 pot bucura cu privire la conturarea unei cariere, fapt confirmat şi de majoritatea alumnilor.

2. ONGS-urile şi capitalul social

Toţi participanţii au fost de acord că networking-ul reprezintă o resursă importantă

atunci când vine vorba de accesul pe piaţa muncii. Dacă în cazul studenţilor neimplicaţi în

activităţi extraşcolare nu prea există oportunităţi de interacţiune cu   posibili angajatori, în

cazul voluntarilor situaţia este alta.

 „Asociaţia a fost cea care mi -a deschis viitorul.” (Bogdan)

Bogdan ne spune: „asociaţia din care fac parte are ca principal scop întărirea

relaţiilor dintre studenţi şi angajatori, de a fi practic o punte care să pună în legătură 

 studenţii cu viitorii angajatori”. Prin intermediul asociaţiei a reuşit să îşi construiască relaţii

importante, mai ales că aceasta este activă şi la nivel internaţional. I-a fost permis să participe

la evenimente unde a întâlnit angajatori din UE, iar persoanele cunoscute pe parcurs i-au fost

utile atunci când a aplicat pentru o şcoală de vară, precum şi pentru o bursă în SUA. Mai

mult, asociaţia are şi un târ g de joburi cu circuit închis, dedicat numai studenţilor de la

facultatea sa, unde sunt invitate companiile de profil care îşi prezintă oferta. Cristina le

sugerează membrilor organizaţiei sale să profite şi interacţioneze cu oamenii de la

evenimente, deoarece, aşa cum spune Irina, „omul nu te vede ca pe un student care vrea să  se

ducă să se angajeze, ci ca pe omul care lucrează direct cu el” şi de multe ori nici nu mai este

Page 30: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 30/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

30

nevoie de CV. Şi în cazul Gabrielei networking-ul a funcţionat: se va angaja la vară datorită

activităţii sale prin care a ajuns să cunoască oamenii potriviţi. Ştefania activează în domeniul

medicinei, unde networking-ul nu poate funcţiona la fel de bine, însă spune că este extrem de

important pentru a învăţa cum să vorbeşti cu oamenii, cum să îi abordezi.

Principalele reţele sociale virtuale la care membrii organizaţiilor studenţeşti au accessunt următoarele: Facebook, Twitter, grupuri Yahoo şi Google, forumuri, bloguri, propriile

site-uri, LinkedIn. Acestea sunt utilizate pentru comunicarea internă, promovarea

evenimentelor proprii, dar mai ales pentru a se informa cu privire la evenimentele la care pot

 participa. Ioana afirmă că de fapt ei îşi iau datele de contact ale posibililor sponsori de pe

LinkedIn. „Aş face cât e un cont Linkedin fiecărui student în primul an de facultate”, afirmă

Cristi. În asociaţia Ştefaniei, membrii se bazează şi pe relaţiile sociale ale fiecărui membru în

  parte, astfel că dacă un membru întrevede o anumită oportunitate, o publică pe grupul

organizaţiei pentru a o împărtăşi cu ceilalţi.

Faptul că fac parte dintr -un ONGS îi ajută să se menţină conectaţi şi informaţi cu

 privire la tot ce se întâmplă în jurul lor, să îşi întindă antenele şi să cunoască oamenii potriviţi

la locul potrivit pentru a le uşura ascensiunea profesională, au concluzionat aproape toţi

membrii şi alumnii chestionaţi.

 Bridging & Bonding 

Există colaborări bine definite între organizaţiile studenţeşti, mai ales între cele cu

acelaşi profil, ne relatează cea mai mare parte a membrilor şi alumnilor. Unele organizaţii

sunt sub umbrela unor alianţe studenţeşti şi multe se bucură de aderenţa la Centrul de Resurse

 pentru Organizaţiile Studenţeşti, care a creat o puternică punte de legătură între organizaţiile

studenţeşti. Prin programele HR Emotion, New Media School şi nu numai, desfăşurate de

CROS, se desfăşoară un preţios schimb de practici şi contacte între ONGS-uri.

Relaţiile dintre membrii organizaţiei sunt în mare parte bazate pe legături strânse de

 prietenie, iar relaţiile cu membrii conducerii nu fac excepţie- răspunsul unanim al membrilor 

şi alumnilor . Există un grad mare de coeziune, fiind vorba de oameni motivaţi de aceleaşi

lucruri. Mai mult, există un acord cu privire la faptul că în cadrul organizaţiei s-au legat

relaţii puternice, ce vor putea fi valorificate la un anumit moment dat: „pe măsură ce fiecare

î  şi vede de drum şi se îndreaptă spre un job, îţi dai seama că ţ i-ai făcut nişte contacte utile.”

(Gabriela). Cristina se gândeşte deja să îşi deschidă o afacere personală alături de un coleg.

Ioana susţine că persoane care au fost membre ale organizaţiei şi care în prezent lucrează, au

cerut o recomandare- ea a fost propusă de vicepreşedintele asociaţiei. Ştefania ne spune cât

Page 31: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 31/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

31

de important e în domeniul medical să ştii că ai un prieten, că eşti pe aceeaşi parte a baricadei

şi de aceea se bucură că face parte dintr-o asociaţie de profil. Elena crede că asociaţia a apărut

din nevoie de a crea o reţea între oamenii din domeniul resurselor umane şi este sigură că

 peste ani vor fi cu toţii nişte oameni cu cariere de succes. Irina a învăţat foarte multe de la

coor donatorul ei şi spune că alumnii care s-au angajat, dacă au un post liber în cadrulcompaniei, îl prezintă mai întâi membrilor asociaţiei. Mihaela are şi ea de învăţat de la

membrii organizaţiei şi ştie că oricând aceştia îi pot facilita anumite contacte.

Legăturile de tip bridging şi bonding sunt puternic valorizate de aproximativ toţi

membrii şi alumnii ONGS-urilor , deoarece întrevăd importanţa acestora atunci când vine

vorba de o recomandare pentru un post- niciodată nu ştii ”de unde sare iepurele.”

 Linking- „E chiar un mediu în care să cunoşti oameni  .” (Gabriela)

Oportunităţile de interacţiune cu persoane importante sunt nenumărate, depinde de ce

îşi doreşte fiecare student. Aşa văd lucrurile majoritatea respondenţilor.

Cele mai multe din ONGS-urile intervievate au colaborări cu diferite companii:

sponsorizări,  parteneriate media, organizare Open Days. O practică des întâlnită este cea în

care companiile îşi trimit angajaţii pentru a susţine traininguri sau   pentru a participa în

calitate de invitaţi la evenimente. Mai nou, au luat amploare   procesele de mentorat şi

coaching adresate membrilor ONGS-urilor. Organizaţia Ştefaniei colaborează inclusiv cu

unităţi şcolare şi cu inspectorate.

Unii respondenţi au primit oferte de angajare din partea colaboratorilor la proiecte. O

clauză dintr -un parteneriat încheiat de organizaţia Ştefaniei face referire la faptul că un

membru va fi angajat la sfârşitul proiectului, astfel că ea s-a bucurat de o propunere concretă.

Cristina a primit oferte de internship, Elena a primit un e-mail prin care era recomandată de o

colegă pentru un post dintr -o companie  parteneră. Cei care nu au primit propuneri concrete,

sunt siguri că faptul că au trecută la CV experienţa de voluntariat le este de ajutor şi că

oricând se pot baza pe o recomandare.

George, alumn, spune că prima ofertă pe care a primit-o şi pe care a acceptat-o a fost

de la o persoană pe care a cunoscut-o în cadrul organizaţiei. În perioada în care el era

membru nu erau foarte răspândite reţelele virtuale şi se informau mai mult din presă, situaţie

împărtăşită şi de Mihai. Pentru a-şi promova evenimentele se bazau foarte mult pe

 prezentările directe la clasă, motiv pentru care şi-a exersat abilităţile de vorbire în public. Este

de acord că „organizaţiile studenţeşti oferă ceea ce vrea studentul să ofere, e locul cel mai

bun în care poţi să studiezi ceea ce vrei”, dar că din păcate, mulţi studenţi s-au obişnuit să

Page 32: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 32/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

32

aştepte să primească, fără a face nimic. Chiar dacă nu a mai primit alte propuneri concrete la

momentul de atunci, este sigur că a fost remarcat.

Ana a fost şi ea remarcată de o companie chiar din al doilea an de facultate, deşi cu

toţii erau conştienţi că nu va putea fi posibilă o angajare, deoarece ar fi interferat foarte mult

cu studiile. Ea lucrează în prezent în domeniul resurselor umane la o companie farmaceutică.Aplicase la mai multe joburi pe platforma StartInternship şi a participat la o şcoală de vară

unde a întâlnit recrutorul dintr-una din companiile la care aplicase şi la care credea că are cele

mai puţine şanse de succes. Aceasta era un fost membru dintr -o altă organizaţie studenţească,

au rezonat foarte mult pe ceea ce înseamnă voluntariatul şi în prezent este angajată la aceeaşi

companie de aproximativ 2 ani.

Corina, şi ea un alumn angajat, povesteşte despre mirarea companiilor : „Când 

ajungem şi noi să le povestim lor ce facem, atunci e momentul cel mai interesant, pentru că 

de multe ori companiile sunt uimite de cât de organizaţi suntem, cum avem puse la punct 

departamentele”. Ea şi-a cunoscut angajatorul tot la o şcoală de vară, unde un recrutor a dat

anunţ pentru un intern. A aplicat, deşi avea multe pe cap, şi a fost selectată pentru un

internship de trei luni. După trei luni, contractul i-a fost prelungit. Este sigură că recrutorul a

avut încredere în experienţa ei din organizaţia studenţească.

Mihai consideră şi el că networking-ul este una din cele mai importante resurse pentru

studenţi, deoarece nu prea există alte oportunităţi de a avea acces la piaţă. L-a cunoscut pe

unul din angajatorii săi la un training. Când persoana cu pricina a ajuns director într-o

companie unde îşi dorea să lucreze, l-a abordat pentru a face un internship. A fost acceptat şi

este convins că a fost un candidat potrivit deoarece organizaţia l -a ajutat pe partea de

cunoştinţe şi atitudine şi nu a plecat de la 0. El a păstrat legătura cu majoritatea organizaţilor 

neguvernamentale cu care a interacţionat şi colaborează şi în prezent cu ele.

Monica a fost membru al unei organizaţii studenţeşti timp de 5 ani, având şi poziţia de

 preşedinte. După aceea a plecat la un traineeship în Franţa la o companie, continuând cu încă

unul în Elveţia. După ce a revenit în ţară şi a lucrat în domeniul bancar, a hotărât să îşi

înfiinţeze propria organizaţie alături de alţi doi colegi din asociaţia din care făcuse parte.

Cariera ei profesională s-a datorat în mare măsură experienţei acumulate în cadrul

organizaţiei studenţeşti, precum şi reţelei de contacte pe care şi-a construit-o.

Victor  a interacţionat şi el cu mulţi oameni din companii. Fără experienţa de

voluntariat, CV-ul ar fi fost golaş, nu ar fi avut ce să treacă. Faptul că a făcut numeroase

recrutări în organizaţie l-a ajutat să gândească ca un recrutor la interviu şi să îşi asigure

succesul. În momentul de faţă este angajat şi susţine că i-au fost de folos lucrurile pe care le-a

Page 33: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 33/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

33

învăţat în cadrul organizaţiei. „Mi s-a întâmplat destul de des să fiu curtat” şi chiar şi acum

mai primeşte propuneri de la partenerii cu care a colaborat pe proiectele organizaţiei. Vorbind

de oportunităţile de interacţiune, aminteşte că asociaţia sa era responsabilă cu organizarea

unui târg de joburi pentru studenţi.

Mircea, deşi a terminat Politehnica, şi-a dat seama că este pasionat de resurseleumane. A fost membru al unei organizaţii studenţeşti timp de doi ani, după care a lucrat într -

o companie alături de alţi colegi ai organizaţiei studenţeşti. Ulterior, unul din colegii de lucru

i-a spus despre un post liber în cadrul unei companii bancare, pe care a şi ajuns să îl ocupe în

 prezent. Experienţa de voluntariat a fost decisivă în determinarea carierei viitoare.

După o perioadă de voluntariat de trei ani, Roxana s-a ales cu un internship în India.

 Nu au ajutat-o contactele directe la angajare pentru că oamenii pe care îi cunoştea nu erau

 puşi în rolul de a lua decizii sau nu aveau posibilitatea financiară. Relaţiile au ajutat-o după

ce şi-a deschis propriul ONG, pe partea de parteneriate. A dezvoltat o platformă de

internshipuri, deoarece îşi doreşte să promoveze educaţia internshipului în rândul studenţilor 

şi companiilor.

Andra, recrutor, cunoaşte multe persoane care s-au angajat prin networking-ul

dezvoltat în organizaţie şi este de părere că organizaţiile studenţeşti oferă foarte multe

oportunităţi, dacă ne gândim la proiectele la care sunt invitaţi s peakeri din companii. Pe de

altă parte, Cosmina, consideră că în momentul de faţă organizaţiile studenţeşti nu sunt chiar 

atât de puternice în ceea ce priveşte networking-ul pe cât ar putea fi. Ea se bazează pe

următoarele surse de recrutare: site- urile dedicate (eJobs, BestJobs etc.), parteneriatele cu

diferite asociaţii profesionale sau organizaţii neguvernamentale, recomandările şi chiar şi

 prezenţa în universităţi şi campusuri. În acelaşi timp, vede avantajele networking-ului: „sunt 

 foarte multe pânze care te susţin de la un anumit nivel, pentru că atunci când faci parte dintr -

o comunitate, tu creşti o dată cu ea şi generaţiile care vin îţi dau putere să faci lucruri pe

care nu ai fi avut putere să le faci singur.” Atrage atenţia că în primii ani de facultate nu îi

vezi atât de mult importanţa. Importanţa o sesizezi mai târziu, când vrei „  să accesezi o

anumit zonă de profesionişti şi îţi dai seama că Oau, dacă dădeam un e -mail pe grupul 

cutare, sigur dădeam de un coleg cu care am băut bere într -un teambuilding sau cu care ne-

am rupt coatele la un proiect de fundraising, sigur ne ajutam reciproc!”

Cristi este categoric când spune că în anumite companii networking-ul este un „must

have” şi încearcă pe cât posibil să apropie compania în care lucrează de mediul studenţesc, să

intensifice oportunităţile de interacţiune.

Page 34: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 34/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

34

Este unanim hotărât de subiecţii lucrării că ONGS-ul oferă multiple ocazii de a

interacţiona cu indivizi din companii, care le-ar putea deveni ulterior, angajatori. Relaţiile

timpurii cu aceştia le uşurează problema angajării şi îi pun într -o poziţie privilegiată.

 Networking-ul este văzut ca unul dintre cele mai importante avantaje ale statutului de

membru ONGS, din cele spuse de majoritatea respondenţilor.

3. Contribuţia la dezvoltarea profesională

Organizaţiile studenţeşti contribuie în mare parte la dezvoltarea profesională a

membrilor săi prin organizarea trainingurilor interne şi externe, precum şi prin f acilitarea

 participării lor la proiecte educaţionale, unde se pune în mare parte accentul pe educaţia non-

formală, ce are în vedere formarea abilităţilor soft şi învăţarea experienţială. Toţi membrii şi

alumnii intervievaţi recunosc aportul organizaţiei în dezvoltarea lor profesională şi înalegerea viitoarei cariere.

 „Nu am văzut nicio companie care să îşi pregătească angajaţi i la nivelul la care o

 fac asociaţiile studenţeşti  .” (George)

Există mai multe tendinţe: dacă cele mai multe asociaţii organizează traininguri

 periodice, altele o fac numai după recrutarea membrilor sau când se resimte nevoia. Există

traininguri la nivel de departament şi la nivel de organizaţie. În cazul asociaţiei lui Bogdan,

unde este preşedinte executiv, membrii care vor să intre în conducere trebuie să participe laun workshop unde sunt discutate noţiunile de management de către liderii cu experienţă. De

multe ori, alumnii ajung să ţină sesiuni de instruire formale, sau totul se poate rezuma şi la

discuţii informale. Membrii juniori din asociaţia Elenei trec printr -o etapă de induction. De

asemenea, organizaţia ei ar e foarte bine structurat transferul de know-how: membrii noi sunt

  pregătiţi de către un senior, coordonatorii vechi sunt mentori pentru cei noi, iar înainte de

retragere, vechiul board predă ştafeta noului board, într -o perioadă de pregătire de

aproximativ trei luni. Şi cazul Monicăi şi al lui Mircea este unul identic, deoarece provin

dintr-o organizaţie cu o puternică tradiţie în ceea ce priveşte programele de formare a

membrilor şi transferul de cunoştinţe.

De asemenea, membrii participă şi la traininguri organizate de alte companii sau de

formatori profesionişti. Monica a participat la zeci de traininguri, internaţionale mare parte

dintre ele. „Nu puteam să ţin un discurs nici în faţa a două persoane, şi am ajuns să ţin în

 faţa unui amfiteatru, să vorbesc fără probleme”, spune cu mândrie Corina.

Page 35: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 35/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

35

Cele mai amintite tematici ale trainingurilor fac referire la: feedback, business

 presentation, public speaking, project management, time and team management, tehnici de

soluţionare a conflictelor, negociere, fundraising, leadership, scriere de proiecte etc.

Un alt avantaj este următorul: cei care deţin calitatea de membrii ONGS ajung să

 participe la diferite proiecte, workshopuri, şcoli de vară s.a.m.d. De acolo nu vin numai cucunoştinţe pe care trebuie să le aplice în cadrul organizaţiei, ci ajung să lege relaţii cu foarte

mulţi indivizi şi să facă transfer de bune practici: „te face să te simţi parte din ceva mai mare,

 pe de altă parte poţi să construieşti nişte relaţii care îţi pot fi de folos pe viitor” (Mihai).

Corina povesteşte despre partici  parea la un forum ANOSR, unde a cunoscut membrii ai

ONGS-urilor  din toată ţara. Organizaţia ei fiind una predominant de dezvoltare, a

interacţionat cu organizaţiile axate pe reprezentarea studenţilor, făcând astfel schimb de

informaţii. George a participat la peste o sută de astfel de proiecte, car e i-au conturat

 parcursul profesional.

La fel, şi ceilalţi studenţi şi alumni se bucură de un număr semnificativ de participări

la astfel de proiecte şi traininguri care le-au conturat semnificativ parcursul profesional şi i-au

ajutat să fie cu un pas înainte faţă de studenţii ce s-au limitat numai la cele acumulate în orele

de curs.

 „Primele 1000 de greşeli sunt iertate .”(Victor)

Abilităţile necesare în desfăşurarea activităţilor au fost deprinse de la membrii mai

vechi şi ”on the job”. Foarte puţini membrii au venit cu un bagaj semnificativ din facultate.

Majoritatea subiecţilor afirmă că au avut nevoie de abilităţi ce ţin de relaţionare. În

momentul în care Cristina a preluat conducerea pe partea de strategie şi comunicare a avut

nevoie de abilităţi de leadership, de comunicare, de coordonare şi noţiuni din marketing, PR,

advertising. Le-a dobândit pe parcurs, facultatea nu a avut niciun aport în cazul ei. Elena, ca

şi coordonator de recrutare şi integrare a membrilor a avut nevoie să cunoască aspecte ce ţin

de planificare şi organizare, de atenţie la detalii şi de flexibilitate. Consideră că s-a dezvoltat

mult de când a intrat în organizaţie, la început nu ştia nici ce înseamnă un Gantt. Irina şi-a dat

seama cât de important este să fii conectat cu tehnologia şi să fii printre primii care adoptă

noile tehnologii. Corina, ca şi membru în departamentul de vânzări, a contactat companii, a

adus invitaţi, a supervizat bugetul şi a gestionat fondurile, iar ca project manager a contribuit

în toate etapele de viaţă ale unui proiect.

Gabriela vine dintr-o organizaţie mică, se ocupă mai mult de partea de promovare, dar 

spune că „ facem toţi cam orice trebuie şi asta e bine într -un fel pentru că nu te limitezi pe un

Page 36: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 36/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

36

 singur aspect al muncii şi înveţi să faci de toate”. Şi George a făcut tot ce se putea face în

cadrul organizaţiei, de fapt, a fost un aspect des întâlnit în cazul voluntarilor, care sunt

„multifuncţionali”.

Victor a pornit de la taskuri mărunte, iar pe parcurs responsabilitatea a crescut,

ajungând preşedinte: „mi-a plăcut în asociaţie deoarece am putut să experimentez, am fost   pus în multe situaţii în care un student nu ar fi fost” , şi fiecare greşeală a constituit o

experienţă din care a avut numai de învăţat.

Abordând şi problematica nevoilor resimţite în cadrul perioadei de voluntariat, cei

mai mulţi afirmă că nu au nici un regret. Din contră, ar fi fost şi mai multe de făcut, dacă ar fi

avut şi mai mult timp la dispoziţie. În cazul celor care provin din organizaţii mai mici, se

observă nevoia de o mai bună structurare internă, de participare la proiecte de mai mare

amploare. Mihai, alumn şi membru fondator, deşi resimite nevoie de structură, se bucură că a

 putut experimenta şi a simţit provocarea de a construi ceva de la zero. A reuşit astfel să înveţe

ce înseamnă o organizaţie în formare şi să se dezvolte în acelaşi timp cu organizaţia.

Este clar că dezvoltarea profesională îşi are un loc bine-meritat în rândul avantajelor 

ce ţin de implicarea în activităţi de voluntariat, lucr u reliefat prin relatarea experienţelor 

intervievaţilor. Ei au fost cei care au preluat iniţiativa, ONGS-ul le-a oferit doar un cadru

 propice evoluţiei, precum şi situaţii de învăţare.

4. Inserţia pe piaţa muncii

Pentru toţi respondenţii este important ca locul de muncă să fie în concordanţă cu ceea

ce le place să facă: există cazuri fericite, unde studiile sunt în concordanţă cu viitorul

 profesional, dar şi cazuri în care opţiunile profesionale s-au schimbat în timpul perioadei de

voluntariat. Nu vorbim despre ele ca şi când ar fi considerate un eşec, ci din contră.

Pentru Bogdan, activitatea pe care o desfăşoară este reprezentativă, în concordanţă cu

studiile şi lucrează deja în domeniu. Elena face şi ea ceea ce a pasionat-o întotdeauna, iar în

cazul ei lucrurile s-au legat întotdeauna. Ioana şi-a regândit opţiunile profesionale după

experienţa de voluntariat şi vrea să lucreze într -un mediu creativ, a renunţat la dorinţa de a

lucra în multinaţionale. Pentru Corina şi Mircea, pregătirea academică nu a fost în

concordanţă cu locul de muncă actual, în timp ce pentru Mihai, Roxana şi George situaţia

este una fericită. Bogdan este conştient că în România nu se poate face mare lucru în

domeniu. Vizunea lui asupra jobului idea sună ca aşa: „este o slujbă în care am ocazia să pun

măcar o parte din cunoştinţele acumulate în practică”. Pentru Gabriela, slujba nu trebuie să

Page 37: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 37/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

37

fie neapărat pe aceeaşi linie cu studiile urmate: „Lucrurile s-au schimbat faţă de opţiunea

iniţială ”, dar vrea să fie apreciată.

Trăsăturile unanime alte slujbei ideale menţionate de primele două categorii de

respondenţi sună cam aşa: să stimuleze creativitatea şi implicarea, să fie motivantă,

satisfăcătoare din punct de vedere financiar, să îţi permită să avansezi şi să faci lucruri carecontează cu adevărat.

Elena este de părere că „o persoană care a făcut voluntariat a trecut de etapa de

executant, acum are o opinie” şi de aceea este important pentru ea ca la locul de muncă să

aibă un cuvânt de spus. Mihaela nu vrea să se plafoneze, în timp ce pentru Cătălina este

important să fie în asentiment cu principiile personale, să nu fie nevoită să facă

compromisuri.

În cazul indivizilor care au trecut printr-o experienţă de voluntariat, putem identifica

aşteptări ridicate în ceea ce priveşte viitorul loc de muncă. Aceştia nu lasă nimic la voia

întâmplării şi îşi planifică viitorul profesional în funcţie de o viziune obiectivă a propriului

  potenţial, cel mai important lucru pentru ei fiind pr ofesarea într-un domeniu care li se

 potriveşte.

Ce vor de la noi?

Studenţii au fost întrebaţi ce cred că vor să vadă angajatorii: Bogdan crede că se caută

oameni bine pregătiţi, dar fără multe pretenţii. Ceilalţi membrii vin cu o altă abordare: se

caută tineri proactivi, dedicaţi, inovativi, interesaţi să îşi dezvolte anumite abilităţi, care au

diferite rezultate pozitive, fie la facultate, fie în activităţile de voluntariat. Au fost menţionate

şi diplomele, limbile străine, ambiţia, abilităţile sociale, lucrul cu noile tehnologii. Irina şi

Cătălina observă înclinaţia angajatorilor spre oamenii din ONGS-uri, deoarece se pot baza

mai mult pe ei şi implică costuri mai reduse- fac lucrurile nu pentru că sunt supravegheaţi, ci

 pentru că le face plăcere.

Ca şi alumn, Victor afirmă că angajatorii sunt conştienţi că sistemul nu oferă toate

abilităţile şi cunoştinţele necesare şi că de aceea sunt foarte atenţi la person alitatea

studentului, iar  „ONGS-ul modelează destul de bine personalitatea studenţilor ”. George

adaugă că aceştia vor să vadă „cine eşti ca individ, să afle principiile, valorile, modul de

 gândire şi ce vrei să faci, ce poţi să faci, cât de repede înveţi.”

Părerile sunt oarecum îm părţite, cu menţiunea că depinde de domeniul de angajare şi

de postul pe care îl vizezi, însă majoritatea respondenţilor consideră că ei sunt avantajaţi în

raport cu profilul cerut de angajatori, datorită stagiului de voluntariat.

Page 38: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 38/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

38

Ce vrem de la ei…

De cealaltă parte a baricadei am încercat să aflăm şi ce caută angajatorii. Iată

r ăspunsurile celor şase recrutori intervievaţi: vrem o persoană capabilă din toate punctele de

veder e, care comunică cu uşurinţă, orientată către oameni şi client, cu dorinţă de dezvoltare şicu viziune. Vrem să vedem că are vise, dar şi că are o anumită direcţie în viaţă, că ştie ce

vrea.

Atunci când citesc un CV pentru ei sunt importante activităţile extracurriculare:

„prima dată mă duc la experienţa extracurriculară în cazul unui entry level ”, relatează Ana,

 pe care nu o interesează studiile, iar Cristi întăreşte afirmaţia: „Statistic vorbind orice

companie o să prefere studenţii care au activităţi extracurriculare”.

Mai departe, am încercat să identificăm percepţia lor cu privire la persoanele

implicate în organizaţiile studenţeşti şi la organizaţiile studenţeşti propriu-zise. Corina

consideră că „persoanele cu adevărat implicate au o portiţă deschisă la companiile cu care

colaborează”. Compania pentru care lucrează are acces la reţelele sociale virtuale frecventate

de organizaţiile studenţeşti şi chiar a avut colaborări cu acestea. Ce a observat ea la angajaţii

care au voluntariat este entuziasmul cu care fac lucrurile.

Ana, o altă reprezentantă a unei companii, indică faptul că organizaţiile studenţeşti

caută numai să primească finanţare şi ignoră alte oportunităţi. Companiile sunt deschise să

ofere resurse şi oameni care să ţină traininguri. Compania ei a organizat internshipuri pentru

studenţi ca să le ofere o experienţă de învăţare. Şi ea vede o diferenţă între angajaţii care au

făcut voluntariat şi cei care nu au făcut: „au deschiderea mai mare, pot să accepte şi lucruri

care la prima vedere par imposibile.” Ea aduce în discuţie învăţarea experienţială: „Mi se

 pare important ca partea de teorie să vină după partea de aplicaţie. Să faci un lucru şi pe

urmă să îl teoretizezi, altfel îţi rămân lucrurile.”

Şi Cristi a angajat studenţi din ONGS-uri, iar compania pe care o reprezintă are

colaborări formale şi informale cu mediul studenţesc. Principalul motiv pentru care i-a

angajat este că au fost mai buni decât ceilalţi. Statutul de membru al unui ONGS este un

criteriu de selecţie mai mult la început, când te ajută să intri pe un short list, dar nu îţi asigură

trecerea interviului: „Ok, hai la interviu, pentru că sigur ai făcut ceva mai mult decât cineva

car e poate nu a făcut nimic în timpul facultăţii.” Şi el apreciază flexibilitatea acestora,

dorinţa de internaţionalism şi faptul că ştiu ce vor. O remarcă foarte interesantă pe care o

face: se uită la profilul soft al candidatului, deoarece „caut o persoană potrivită pentru grup,

nu îl caut pe cel mai tare din parcare.”

Page 39: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 39/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

39

Un alt recrutor, Cosmina spune că pe poziţiile ce nu necesită cunoştinţe tehnice caută

studenţi care sunt implicaţi în activităţi de voluntariat: „Şi noi considerăm că dacă s-au

implicat şi au avut rezultate într-un proiect în cadrul unei organizaţii, e foarte probabil să ai

rezultate bune şi când te implici în activitatea de la serviciu.” Compania ei a încercat să lege

 parteneriate, sunt foarte deschişi, însă nu au o tradiţie în sensul acesta. „Dacă s-au rezumat 

numai la şcoală s-ar putea să se integreze mai greu într -un colectiv pentru că nu e vorba

doar de competenţele practice, sunt şi lucrul în echipă, relaţionare, soft skils care contribuie

la succesul realizării muncii de zi cu zi” , continuă aceasta. Candidatul nu trebuie să fie

atotştiutor, ci să fie fie îndrumat de curiozitate, capabil să îşi depăşească fişa postului.

Trebuie să vadă cum este să ai responsabilităţi şi să lucreze cu termene limită. Introduce în

discuţie pregătirea şcolară: „Mediul academic e cum este, din perspectiva asta sunt suflul de

aer proaspăt în cadrul vieţii studenţeşti. Sistemul nu e făcut să construiască competenţe, ci e

 structurat pentru a livra knowledge.” Când se uită la un CV, urmăreşte următoarele: cum e

structurat, studiile, activitatea voluntară , hobby-uri. Dacă nu are experienţă extraşcolară vrea

să vadă că a obţinut rezultate bune în mediul şcolar, „vreau să văd că a fost angajat în ceea

ce a făcut, mai mult decât i s-a cerut.”

Andra caută tineri responsabili, dornici să înveţe cât mai repede. Compania ei nu

interacţionează în mod direct cu ONGS-urile, dar are ca angajaţi indivizi care au voluntariat.

Accentuează nevoia de schim  bare a mentalităţilor din mediul universitar şi reprofilarea

acestuia pe practică.

Şi compania pentru care lucrează Alice colaborează cu mediul studenţesc şi are

angajaţi voluntari: „lucrând cu oameni din organizaţii, i-am ţinut minte, mi-a plăcut cum s-

au descurcat şi în momentul în care am avut un opening  , le-am propus să aplice.” Îi descrie

 pe aceştia ca venind cu nişte competenţe gata dezvoltate, pe care nu le-ar fi putut acumula

nici la şcoală, nici la un job de student. Ce remarcă ea, este că uneori aceştia vin cu aşteptări

crescute şi un pic de aroganţă, tocmai din cauza acestei experienţe: „ Dacă ar fi să ne uităm la

un profil ideal, cred că ar fi un echilibru între creativitatea, thinking out of the box, dorinţa

de inovaţie şi un spirit realist, ancorat cu picioarele pe pământ .” A avut cazuri în care

oameni din conducerea or ganizaţiilor studenţeşti au intrat pe poziţii de management direct, au

avut o ascensiune rapidă în carieră şi crede că „de cele mai multe ori angajările se fac pe

recomandări, 80 %, din câte ştiu.” Mai mult, vorbeşte despre avantajele oferite de

organizaţia studenţească: „Te ajută foarte mult dezvoltarea unei reţele de contacte din mediul 

business, ca să mai iei un sfat, mai iei pulsul, mai întrebi în stânga şi dreapta, mai faci puţin

mentorat cu cineva.”

Page 40: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 40/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

40

Părerile recrutorilor au corespuns în mare măsură cu privire la profilul candidaţilor şi

au accentuat importanţa ONGS-ului ca sursă de networking şi dezvoltare profesională.

Mediul de lucru este unul dinamic şi se caută indivizi care să se adapteze rapid, de aceea

activităţile extraşcolare sunt importante în procesul de selecţie al angajaţilor, deoar ece

anticipează performanţele de la locul de muncă.

 Experienţa minimă, pregătirea academică şi cerinţele de la locul de muncă

Studenţii aflaţi în căutarea primului loc de muncă se plâng de cele mai multe ori de

experienţa minimă cerută de angajatori. Cei care s-au implicat în activităţile unui ONGS sunt

mai optimişti şi cred că experienţa lor de voluntariat va fi luată în calcul, cu excepţiile de

rigoare: depinde de domeniu, de post şi de ce ai făcut în cadrul organizaţiei, dar faptul că au

făcut deja primii paşi şi ştiu ce vor este un mare avantaj. Iată ce susţine Gabriela: „Mulţi se

 plâng, dar nu văd ONGS -ul ca soluţie”. Ştefania consideră necesar un sistem de recunoaştere

al activităţii de ONGS-ist, precum certificatele Youthpass. Elena întăreşte afirmaţia: „sunt 

convinsă că am trecut de multe ori de screening pentru un job pentru că aveam experienţa de

voluntariat”. Majoritatea respondenţilor nu privesc foarte bine lipsa de interes a studenţilor şi

 pasivitatea acestora, susţinând că studentul este responsabil pentru buna-i pregătire: „Cei care

termină facultatea nimeresc la întâmplare, unde e loc sau noroc.” (Mihai) Mai mult, Roxana

susţine că şi companiile trebuie educate. Atâta timp cât ele nu fac nimic în vederea acordării

unei şanse de internship, e cam ironic să ceară experienţa minimă.

„C a voluntar, am condus o organizaţie cu 13 filiale, cu un buget comparabil cu un

mic business, cu 500 de membri. La 22 de ani, nu mulţi tineri au experienţe similare, ceea ce

  face experienţa ta foarte valoroasă şi relevantă şi în mediul business”, povesteşte Monica,

încrezătoare în avantajele ei.

Şi recrutorii gândesc în mare parte la fel, considerând experienţa de voluntariat una

demnă de luat în calcul în procesul de recrutare, în condiţiile menţionate de studenţi mai sus.

Studentul trebuie să fie cel responsabil pentru buna-i pregătire, nu trebuie să aştepte de la

ceilalţi- este părerea unanimă a studenţilor, a alumnilor şi a recrutorilor: „într-un ONGS ai

ocazia să iei legătura cu angajatori şi să îi întrebi ce caută, să îţi dai seama ce înseamnă 

 fiecare domeniu sau departament şi aşa îţi dai seama ce vrei tu şi unde vrei să ajungi”.

Amintind de discrepanţa dintre pregătirea academică a studenţilor şi cerinţele de la

locul de muncă, respondenţii percep ca fiind esenţială intervenţia organizaţiilor studenţeşti,

cu menţiunea că este nevoie de o mai mare implicare şi toleranţă din partea facultăţilor şi de o

deschidere a companiilor. „ Dacă nu ar fi fost organizaţia... nu ştiu cât  de apropiată aş fi

Page 41: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 41/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

41

  putut să fiu faţă de angajatori şi de companii”, mărturiseşte Cristina, continuând:

„Companiile importante caută tineri prin intermediul organizaţiilor şi al internshipurilor”.

În cadrul organizaţiei sale, Ştefania încearcă să aducă persoane din domeniu care să

vorbească cu studenţii şi să le deschidă perspectiva internaţională, ca sursă pentru schimbare.

Ea vrea să vadă mai multă iniţiativă din partea studenţilor, să spună ce le lipseşte şi ce vor săînveţe, iar organizaţia sa să medieze relaţia cu facultatea. Şi Mihaela vede ONGS-ul ca un

intermediar între aceste două lumi.

Parteneriate între companii şi ONGS-uri există. Majoritatea alumnilor mărturisesc că

au încercat să apropie companiile la care lucrează de lumea studenţească. Din păcate, pentru

unele companii, este mai greu să îşi aloce timp să investească în resursa umană încă din

timpul studenţiei, deoarece în mediul business lucrurile evoluează rapid şi le este mai la

îndemână să ofere sponsorizări, menţionează unul dintre respondenţi. Dar aproape toate

 părţile intervievate văd ca de bun augur parteneriatele stabile între ONGS-uri şi companii, ca

soluţie de tip win-win.

5. Vorbind de beneficii…

Atât membrii actuali, cât şi alumnii, şi-au expus părerile cu privire la beneficiile ce

decurg din apartenenţa la ONGS-uri.

„Facultatea mi-a oferit o diplomă cu care nu aş fi putut să fac nimic dacă nu aş fi fost 

membru al asociaţiei. Nu văd ce aş fi făcut cu ea, nu m-aş fi putut angaja nicăieri, nu aş fiavut nici un contact, nicio viziune despre cum pun oameni din alte ţări problema”,

mărturiseşte Bogdan. Pentru Gabriela,  principala contribuţie este: „mi-a adus nişte contacte

 profesionale, am crescut enorm, m-a maturizat pe toate planurile.” Cristina şi Cătălina se

  bucură pentru că au căpătat curajul de a şti ce îşi doresc, precum şi de conexiunile cu

 persoane importante. Ioana menţionează şi ea oamenii pe care i-a cunoscut ca pe un mare

 beneficiu, precum şi faptul că a învăţat să îşi organizeze mai bine timpul şi să se cunoască

mai bine pe ea. Pentru Ştefania a contat dezvoltarea personală, legăturile de prietenie şi

contactul cu realitatea- a reuşit să îşi întindă antenele. Pentru Elena a constituit „ prima

interacţiune cu munca, cu taskurile, cu responsabilităţile” şi acumularea de experienţă: „tu

eşti cu un pas în faţă faţă de cei care nu au făcut voluntariat”. Irina adaugă faptul că a învăţat

foarte multe lucruri: „oamenii din ONGS-uri când se duc în firme sunt foarte frustraţi pentru

că ei ştiu să facă foarte multe lucruri şi acolo fac doar într- arie”. Victor activa tocmai

Page 42: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 42/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

42

 pentru că ştia că va avea de învăţat şi era conştient că un job de student nu îi oferea aceleaşi

oportunităţi de învăţare.

Alumnii au povestit ce anume i-a ajutat concret la locul de muncă din experienţa de

voluntariat: „  Partea de disciplină care e necesară când ai un volum mare de muncă,

abilitatea de a relaţiona cu ceilalţi, să spui ce nevoi ai, networkingul - şi acum mă folosesc deele, deschiderea la nou, să vezi lucrurile în toate direcţiile, să nu te cantonezi, şi de

improvizaţie, căci de cele mai multe ori nu ai tot ce îţi trebuie.”( George) Corina a reuşit să îşi

dea seama mai repede de potenţialul oamenilor, trecând prin 2 ani de recrutare. La acestea se

adaugă noţiunile de funcţionare a unei organizaţii, de lucru în echipă, de a gândi şi trasa

 procese de planificare strategică, de a vorbi în public, de planificare a timpului şi a bugetului,

capacitatea de a avea răbdare când vine vorba de relaţionare cu persoane de interes.

„Nu e ceva ce aş putea da deoparte. Tot!”, spune George, care a profitat din plin de

întreaga perioadă de voluntariat şi care reprezintă o categorie de indivizi pentru care lucrurile

dobândite în organizaţie s-au materializat. „Prin unele lucruri deja trecusem, nu mai era

nevoie să le învăţ” ne spune Victor cu mândrie.

Cei mai mulţi afirmă că s-au calibrat mai bine ca oameni, şi-au identificat mult mai

raţional nevoile şi calităţile, stabilindu-şi astfel priorităţile şi şi-au dezvoltat reţele de

contacte. Angajatorii au o percepţie asemănătoar e cu privire la acest subiect, accentuând

importanţa acestor beneficii atunci când vine vorba de angajare.

 „Altfel vezi lucrurile făcând muncă de voluntariat   .” (Victor)

Dar cum arată sectorul asociativ studenţesc în prezent? Gabriela şi Cristina susţin că

sunt puţini studenţi care aleg să se implice şi că voluntariatul este încă privit „ca o chestie

ciudată ”, deoarece presupune muncă neplătită, deşi Ioana afirmă că este mai bine decât să te

angajezi la un call-center unde nu ai nimic de învăţat. Ştefania identifică o situaţie aparte, cu

 privire la concepţia greşită asupra voluntariatului: „ Eu credeam că eşti voluntar numai când 

 strângi gunoaie de pe stradă” şi consideră că mulţi fac voluntariat din motive greşite.

Elena este sigură că dacă s-ar realiza un studiu cu privire la performanţele de la locul

de muncă, indivizii cu activităţi extracurriculare ar conduce detaşat. Roxana este de părere că

este nevoie de o mai mare motivaţie a studenţilor, mulţi se implică, dar nu duc lucrurile la

  bun sfârşit. George afirmă că deşi există un număr mare, calitatea implicării este scăzută:

„voluntariat făcut bine, cu implicare ridicată  , e cea mai bună investiţie, şi cu cât investeşti

mai mult timp şi energie cu atât mai mult tragi la final.”

Page 43: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 43/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

43

Toţi recrutorii intervievaţi au reliefat o idee interesantă: „Sunt foarte mulţi tineri care

vânează o poziţie de membru într -o asociaţie pentru că s-au prins că îi ajută la CV.” Însă

asta nu este o reţetă spre succes, pentru că nu vor trece de interviu dacă nu îşi vor putea

demonstr a experienţa.

Referitor la implicarea studenţilor în ONGS-uri, părerile au fost împărţite: o parte auspus că se implică din ce în ce mai mulţi, alţi au spus că se implică de fapt foarte puţini.

Raportarea la calitate este însă una mai pesimistă, deoarece experienţele de voluntariat s -au

diluat şi este necesară o mai bună selecţie a persoanelor ce vor să intre în organizaţiile

studenţeşti.

Page 44: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 44/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

44

IV. Concluzii, reflecţii, recomandări

1. Concluziile lucrării

Dacă la începutul lucrării ne propuneam să vedem în ce măsură ONGS-urile

contribuie la dezvoltarea profesională şi la dezvoltarea capitalului social în rândul membrilor 

săi, vom încerca acum să vedem în ce măsură răspunsurile subiecţilor corespund obiectivelor 

lansate iniţial.

Cei nouă studenţi, actuali membri, susţin că de când au intrat în asociaţie au crescut

mult din punct de vedere profesional şi personal. Organizaţia a fost responsabilă printr -o

formă sau alta: a ţinut traininguri interne sau i-a trimis la traininguri externe, precum şi la

diferite alte proiecte, a realizat procese formale şi informale de transfer de cunoştinţe

susţinute de membrii cu experienţă/alumni. Ce este cel mai important pentru toţi studenţii

este faptul că au putut experimenta, conturându-şi cu precădere abilităţile soft. Datorită unor 

situaţii concrete, şi-au putut demonstra potenţialul, setându-şi astfel cu obiectivitate planurile

de carieră. Cei opt alumni, angajaţi prin intermediul asociaţiei, şi-au concretizat experienţa

  profesională din cadrul ONGS-ului la locul de muncă, realizând şi mai puternic valoarea

acesteia. Recrutorii, intervievaţi şase la număr, confirmă calităţile profesionale ale tinerilor 

voluntari, sesizând diferenţa între ei şi cei fără experienţe de voluntariat.

În ceea ce priveşte capitalul social oferit de organizaţiile studenţeşti toate cele trei

categorii de intervievaţi au o percepţie pozitivă. Actualii studenţi au început să îşi lărgeascăsfera de contacte, începând a interacţiona mai întâi cu membrii organizaţiei din care fac parte,

formându-şi acele strong ties, apoi cu membrii altor organizaţii studenţeşti şi cu reprezentanţi

ai unor instituţii sau companii- weak ties. Dacă primele două categorii cu care interacţionează

sunt caracterizate de relaţii orizontale, deoarece au acelaşi statut şi sunt responsabile pentru

capitalul de tip bounding şi bridging, ultima categorie se axează pe relaţii de tip vertical,

deoarece permite interacţiunea cu indivizii de pe o treaptă socială superioară, aşa-numitul

capital de tip linking. Alumnii au reuşit să se angajeze prin intermediul contactelor sociale

stabilite: fie au fost recomandaţi de indivizii cu care aveau legături puternice, fie au fostabordaţi direct de oamenii din cadrul unor companii pe care i-au întâlnit la un anumit moment

dat într-un anumit context. Ambele tipuri de legături le asigură şi în prezent parteneriate

 profesionale. Experienţa de voluntariat i-a făcut mai ”vizibili” în faţa angajatorilor , oferind

oportunităţi de interacţiune. Recrutorii recurg şi ei din ce în ce mai mult la parteneriatele cu

organizaţiile studenţeşti, simţind potenţialul membrilor acestora.

Page 45: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 45/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

45

Cele de mai sus fiind spuse, putem considera dezvoltarea profesională şi acumularea

de capital social ca fiind două mari avantaje ce derivă din statutul de membru acti v al unei

organizaţii studenţeşti. Sper într -o mai bună conştientizare a beneficiilor pe care experienţa

de voluntariat le aduce individului, astfel încât să putem vorbi de o implicare semnificativă a

tinerilor, atât din punct cantitativ, cât şi din punct calitativ. De asemenea, potenţialulorganizaţiilor studenţeşti ar putea fi dezvoltat  prin acordarea unei atenţii sporite din partea

tuturor stakeholderilor.

2. Contribuţii şi reflecţii personale. Recomandări pentru viitoare cercetări

În rândul ONGS-urilor din România nu s-au efectuat foarte multe cercetări ştiinţifice,

astfel că potenţialul acestora a rămas în mare parte nevalorificat şi necunoscut. Există o

 percepţie la nivelul tinerilor conform căreia activităţile de voluntariat vin numai în sprijinulaltora, şi nu şi în sprijinul celor ce le desfăşoară. Sper că am reuşit prin intermediul acestei

lucrări să evidenţiez că şi cei care îşi asumă statutul de voluntar se bucură de multe beneficii,

chiar dacă nu sunt de ordin material. Acestea ajung să se concretizeze, propulsându-l pe

tânărul voluntar într -o categorie socială cu mai multe oportunităţi de dezvoltare personală şi

  profesională şi de ascensiune în carieră. De asemenea, există şi un potenţial aplicativ al

rezultatelor acestei lucrări- conştientizarea unui număr cât mai mare de companii asupra

lucrurilor ce se petrec în cadrul organizaţiilor studenţeşti, astfel încât să existe cât mai multe

 parteneriate între acestea în vederea dezvoltării resursei umane.În perioada de documentare pentru alegerea subiectului propriu-zis al lucrării, am

oscilat între organizaţiile neguvernamentale (ONG) şi între organizaţiile neguvernamentale

studenţeşti (ONGS). M-am decis asupra celei din urmă datorită nişei de vârstă şi

compatibilităţii perfecte a profilului membrilor  cu ipotezele pe care le aveam în minte:

membrul unui ONGS are între 19 şi 23 de ani şi este gata să intre pe piaţa muncii, neavând

experienţă profesională. În ceea ce priveşte literatura de specialitate m-am confruntat cu mai

multe dificultăţi: conceptul de capital social este unul foarte complex şi astfel greu de

măsurat, iar pe măsură ce înaintam în lectură îmi dădeam seama că nu-i voi putea epuiza

înţelesurile; literatura de specialitate pe partea de organizaţii studenţeşti este extrem de

săracă, iar pe  partea de dezvoltare profesională ar mai fi fost multe de spus însă a trebuit să

mă încadrez într -un spaţiu limitat.

Dacă la început mi-am propus să realizez focus-grupuri în rândul membrilor şi

alumnilor,  pe parcurs a trebuit să renunţ la această idee din cauza a mai mulţi factori: lipsa

Page 46: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 46/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

46

timpului, incompatibilitatea programelor, lipsa unor stimulente. Realizarea interviurilor mi-a

adus însă numeroase satisfacţii, constituind o experienţă bogată în ceea ce priveşte

interacţiunea cu toţi subiecţii lucrării care mi-au furnizat informaţii valoroase din toate

 punctele de vedere.

Procesul de transcriere a interviurilor a fost unul anevoios, iar ca ultim aspect care aconstituit o dificultate aş adăuga încadrarea în limitele cerute.

În vederea efectuării unor viitoare cercetări, aş adăuga o categorie specială pe care am

intuit-o în perioada de alegere a temei şi care s-a conturat exemplar în etapa de culegere a

datelor. Aş realiza o categorie specială pentru alumnii ONGS-urilor care şi-au lansat propriile

afacer i alături de alţi colegi după părăsirea organizaţiei. Această categorie ar trebui să

evidenţieze spiritul de antreprenor şi autonomia în învăţare ca fiind două aspecte importante

 pe care organizaţiile studenţeşti le dezvoltă.

Page 47: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 47/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

47

Listă bibliografică

- ***, Institutul de Training şi Învăţare Ocupaţională. (2011) Concluziile

atelierului Incluziunea tinerilor pe piaţa muncii din cadrul Learning & Development Summit.

- ***, Societatea Academică Română. (2010). Schimbarea de paradigmă îneducaţie şi metodele de predare, SAR Policy Breif no.50.

- Adam, F.şi Roncevic, B. (2003). Social Capital: Recent Debates and Research

Trends, Social Science Information 42 (2): pp.155-183.

- Arnold, M. (2003). Intranets, Community and Social Capital: The case of 

Williams Bay, Bulletin of Science, Technology & Society, Vol. 23 No.2, pp.78-87.

- Bourdieu, P. (1986). The forms of capital. In Richardson, J. (Ed.) Handbook of 

Theory and Research for the Sociology of Education. New York, Greenwood, pp.241-258.

- Burt, R. (2000). The Network Structure of Social Capital. In Sutton, R.I şi

Staw, M. (ED), Research in Organisational Behaviour 22: pp.345-423.

- Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi

calitative. Ed. a 3-a rev. Bucureşti, Editura Economică.

- _____. (2005 ). Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un

articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane. Ed. A 3-a, rev. Bucureşti, Comunicare.ro.

- Coleman, J.S. (1988). Social Capital in the Creation of Human Capital. The

 American Journal of Sociology 94: pp. S95- S120.

- Cristea, C. (2010). Trainingurile în organizaţiile studenţeşti. [Online]

Disponibil la: http://www.hremotion.ro/experienta/schimb-experienta/2010/trainingurile-in-

organiza%C8%9Bii-studen%C8%9Be%C8%99ti/ [Accesat la 02.04.2011].

- Cucoş, C. (2006). Pedagogie. Ed. A II-a, rev. şi adăug. Iaşi, Polirom (cap. 2).

- Easiley, D. şi Kleinberg, J. (2010). Networks, Crowds and Markets: Reasoning 

about a Highly Connected World, New York, Cambridge University Press (cap.3).

- Granovetter, M. (1973). The stength of weak ties. American Journal of 

Sociology 78: pp.1350-80.

- Kilduff, M. şi Tsai, W. (2003). Social networks and Organizations. Londra,

SAGE Publications Ltd (cap.3).

- Klaus, P. (2007). The Hard Truth About Soft Skills: Workplace Lessons Smart 

  People Wish They’d Learned Sooner, [e-book], HarperCollins e-books. Disponibilă la

http://library.nu/docs/X92346S8RJ/The%20Hard%20Truth%20About%20Soft%20Skills%3

Page 48: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 48/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

48

A%20Workplace%20Lessons%20Smart%20People%20Wish%20They%26%23039%3Bd%2

0Learned%20Sooner , [Accesată la 14.04.2011], pp.1-30.

- Kolb, D.A. (1984). Experiential learning: experience as the source of learning 

and development . Englewood Cliffs, New Jersey, Prentice-Hall Inc. Pp.20- 38.

- Legea Educaţiei Naţionale. Legea nr.1 /2011, Publicată în Monitorul Oficialal României. Partea I nr. 18 din 10 ianuarie 2011.

- Legea Voluntariatului. Legea nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi

completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001.

- Liga Studenţilor din Facultatea de Mecanică (s.a).  Despre LFMT . [Online].

Disponibil la: http://www.aspolitehnicatm.ro/despre-lsfmt. [Accesat la 02.04.2011].

- Mucchielli, A. Coord. (2002).   Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele

umane şi sociale. Trad. de Veronica Suciu. Iaşi, Polirom.

- Portes, A. (1998). Social Capital: its origins and applications in modern

sociology. Annual Review of Sociology 24: pp.1-24.

- Putnam, R.D. (2001). Cum funcţionează democraţia: Tradiţiile civice ale

 Italiei moderne. Trad. de Diana Istrăţescu. Iaşi, Polirom (Cap.6).

- Universitatea de Vest din Timişoara (s.a). Organizaţii studenţeşti. [Online].

Disponibil la: http://www.uvt.ro/studenti/organizatii-studentesti/ [Accesat la 02.04.2011].

- Vlăsceanu, L. (2008).   Introducere în metodologia cercetării sociale,

Universitatea Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, curs nepublicat.

- Vlăsceanu, M. (2002). Managementul carierei. Să învăţăm să ne construim o

carieră. Bucureşti, Comunicare.ro.

- Woolcock, M. şi   Narayan, D. (2000). Social Capital: Implications for 

development theory, research, and policy. The World Bank Research Observer 15: pp.225-

249.

- Woolcock, M. (2001). The place of social capital in understanding social and

economic outcomes , Isuma: Canadian Journal of Policy Research 2:1, pp 1-17.

Page 49: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 49/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

49

Anexe

Anexa 1

Ghid de discuţie: studenţi care sunt în prezent membrii ai unui ONGS 

Discuţie introductivă

Vreau să vă mulţumesc pentru că mi-aţi acceptat invitaţia de a participa la această

discuţie. Am decis să realizez aceste interviuri pentru a vedea în ce măsură calitatea de

membru al unui ONGS este utilă studenţilor atunci când vine vorba despre inserţia pe piaţa

muncii. Îmi vor fi foarte utile părerile dvs. sincere cu privire la acest aspect. Această discuţie

va fi înregistrată audio pentru a putea realiza ulterior un raport cât mai detaliat, însă voi

respecta cu stricteţe aspectul confidenţialităţii.

Discuţie de încălzire

Cu ce asociaţi termenul de voluntariat? Prima dată când aţi auzit termenul de ONGS

la ce v-aţi gândit? Ştiaţi ce se întâmplă în cadrul unui ONGS?

Explorarea procesului de luare a deciziei

O să vă rog să îmi povestiţi despre momentul în care v-aţi hotărât să vă alăturaţi unui

ONGS. Care au fost principalele motive care v-au determinat să activaţi în cadrul unui

ONGS? Ce reprezintă organizaţia pentru dvs.? În ce măsură cunoaşteţi valorile/obiectivele

acesteia? În ce măsură corespund acestea cu valorile dvs. personale?

Formarea de reţele sociale

Să vorbim puţin despre networking. Consideraţi că reprezintă o resursă importantă

atunci când vine vorba de accesul pe piaţa muncii?

ONGS-ul pe care îl reprezentaţi este alăturat unei alianţe/uniuni studenţeşti? Dacă da,

în ce constă colaborarea cu aceasta?

Care sunt principalele reţele sociale virtuale la care aveţi acces ca membru al ONGS-

ului? (grupuri yahoo, forumuri, bloguri, site-uri etc.) Puteţi să îmi spuneţi în câteva cuvinte

 pentru ce vă sunt utile?

Cum apreciaţi relaţia cu ceilalţi membrii? Dar cu membrii conducerii? Vi se pun la

dispoziţie contacte utile? În ce măsură consideraţi că aţi întâlnit persoane importante în

Page 50: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 50/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

50

interiorul ONGS-ului? Datorită membrilor organizaţiei, până în momentul de faţă, aţi

cunoscut persoane importante pentru viitoarea dvs. car ieră?

Consideraţi că ONGS-ul vă oferă oportunităţi de interacţiune cu persoane care v-ar 

  putea fi utile la un moment dat? (ex.: viitori angajatori) Proiectele din cadrul organizaţiei

 presupun colaborări cu diferiţi actori (companii de stat, companii private etc.)? De ce naturăsunt relaţiile dvs. cu aceşti colaboratori? Până în momentul de faţă aţi primit vreo

  propunere/promisiune de viitoare colaborare din partea unui partener cu care aţi lucrat în

cadrul proiectelor din ONGS?

Contribuţia ONGS-ului la dezvoltarea profesională

ONGS-ul dvs. organizează sesiuni de instruire periodice pentru membrii săi? Dacă da,

  pe ce tematică? Membrii mai vechi ai ONGS-ului v-au transmis din cunoştinţele lor?

(transfer de know-how). Mai sunt şi alte căi prin care ONGS-ul îşi formează membrii?

(activităţi strict desfăşurate în cadrul organizaţiei)

Dar v-au trimis la traininguri organizate de alte instituţii? Ce tematică au avut aceste

traininguri? La câte aţi participat?

În calitate de membru al unei ONGS participaţi la: proiecte naţionale/internaţionale,

tabere, şcoli de vară, workshopuri, conferinţe, întruniri etc.? De ce credeţi că organizaţia vă

trimite? În ce constă utilitatea participării pentru dumneavoastră?

Care este rolul dvs. în desfăşurarea proiectelor? Care au fost abilităţile/competenţele

de care aţi avut nevoie în desfăşurarea activităţilor? Unde au fost acestea dobândite?

Activitatea pe care o desfăşuraţi în cadrul ONGS-ului este reprezentativă pentru ceea ce aţi

vrea să faceţi la locul de muncă?

Resimţiţi anumite nevoi, aţi vrea să vă dezvoltaţi şi alte abilităţi în urma

voluntariatului? Care consideraţi că este principala contribuţie a ONGS-ului la dezvoltarea

dvs. profesională?

Cum apreciaţi situaţia actuală: sunt prea puţini/mulţi tineri care sunt implicaţi în

acţiuni de voluntariat? Posibilele cauze? (slaba promovarea a ONGS-urilor, lipsa de interes a

tinerilor etc.)

Inserţia pe piaţa muncii

Ce înseamnă pentru dvs. o slujbă bună? În viitorul apropiat, în ce domeniu vă vedeţi

lucrând? Este în concordanţă cu studiile pe care le-aţi urmat? Când v-aţi dat seama că doriţi

să lucraţi în acest domeniu?

Page 51: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 51/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

51

Care sunt principalele abilităţi/competenţe care credeţi că vă vor fi utile la viitorul loc

de muncă? Ce credeţi că ar căuta un angajator?

Majoritatea tinerilor se plâng că atunci când sunt în căutarea unui loc de muncă, se

lovesc de o cerinţă a angajatorilor: experienţa minimă în domeniu. Credeţi că perioada

 petrecută ca membru al unui ONGS poate fi un răspuns la această cerinţă? De ce?Cum s-ar putea reduce discrepanţa dintre pregătirea academică a tinerilor şi cerinţele

 pieţii muncii? Poate fi ONGS-ul un intermediar care să redreseze situaţia? Vi se pare că ar fi

 binevenite parteneriatele dintre ONGS-uri şi companii de stat/private?

Alte comentarii, observaţii relevante

Întrebările au un caracter orientativ.

Page 52: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 52/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

52

Anexa 2

Ghid de discuţie: alumni ai unui ONGS 

Discuţie introductivăVreau să vă mulţumesc pentru că mi-aţi acceptat invitaţia de a participa la această

discuţie. Am decis să realizez aceste interviuri pentru a vedea în ce măsură calitatea de

membru al unui ONGS este utilă studenţilor atunci când vine vorba despre inserţia pe piaţa

muncii. Îmi vor fi foarte utile părerile voastre sincere cu privire la acest aspect. Această

discuţie va fi înregistrată audio pentru a putea realiza ulterior un raport cât mai detaliat, însă

voi respecta cu stricteţe aspectul confidenţialităţii.

Discuţia de încălzireCu ce asociaţi termenul de voluntariat? Dar prima dată când aţi auzit termenul de

ONGS la ce v-aţi gândit? Ştiaţi ce se întâmplă în cadrul unui ONGS?

Explorarea procesului de luare a deciziei

O să vă rog să îmi povestiţi despre momentul în care v-aţi hotărât să vă alăturaţi unui

ONGS. Cât timp aţi fost membru al unui ONGS? Care au fost principalele motive care v-au

determinat să activaţi în cadrul unui ONGS? Ce a reprezentat organizaţia pentru dvs.?

Valorile acesteia au corespuns cu valorile dvs. personale?

Formarea de reţele sociale

Să vorbim puţin despre networking. Consideraţi că reprezintă o resursă importantă

atunci când vine vorba de accesul pe piaţa muncii?

Unde lucraţi în momentul de faţă? De cât timp? În ce context l -aţi cunoscut pe

actualul dvs. angajator? ONGS-ul din care aţi făcut parte a avut vreo contribuţie? Care a fost

relaţia dvs. cu actualul angajator pe perioada voluntariatului? Puteţi să îmi descrieţi situaţia?

Care sunt principalele reţele sociale virtuale la care aţi avut acces ca membru al

ONGS-ului? (grupuri yahoo, forumuri, bloguri, site-uri etc.) Puteţi să îmi spuneţi în câteva

cuvinte cum şi-au demonstrat utilitatea în cazul dvs.?

Consideraţi că ONGS-ul oferă oportunităţi suficiente de interacţiune cu persoane care

le-ar putea fi utile studenţilor la un moment dat? (ex.: viitori angajatori) În ce condiţii?

Page 53: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 53/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

53

Aţi primit şi alte propuneri/promisiuni de viitoare colaborări din partea altor parteneri

cu care aţi lucrat în cadrul proiectelor din ONGS?

Contribuţia ONGS-ului la dezvoltarea profesională

ONGS-ul dvs. organiza sesiuni de instruire periodice pentru membrii săi? Dacă da, pece tematică? Membrii mai vechi ai ONGS-ului v-au transmis din cunoştinţele lor? (transfer 

de know-how). Mai sunt şi alte căi prin care ONGS-ul îşi formau membrii? (activităţi strict

desfăşurate în cadrul organizaţiei)

Dar v-au trimis la traininguri organizate de alte instituţii? Ce tematică au avut aceste

traininguri? La câte aţi participat?

În calitate de membru al unei ONGS aţi participat la: proiecte

naţionale/internaţionale, tabere, worksopuri, conferinţe, întruniri etc.? În ce a constat

utilitatea participării pentru dumneavoastră?

Care a fost rolul dvs. în desfăşurarea proiectelor, în cadrul ONGS-ului? Postul pe care

îl ocupaţi în prezent corespunde pregătirii dvs. profesionale?

Ce anume din experienţa acumulată în perioada voluntariatului v-a fost util la locul de

muncă? Din experienţa personală care credeţi că sunt principalele abilităţi/competenţe pe care

le caută un angajator şi cine este principalul responsabil pentru formarea lor? În cazul dvs.,

cine a fost principalul? (facultatea, ONGS-ul etc.)

Privind în urmă, resimţiţi anumite nevoi, aţi fi vrut să vă dezvoltaţi şi alte abilităţi în

urma voluntariatului? Cum apreciaţi situaţia actuală: sunt prea puţini/mulţi tineri care sunt

implicaţi în acţiuni de voluntariat? Posibilele cauze?

Inserţia pe piaţa muncii

Majoritatea tinerilor se plâng că atunci când sunt în căutarea unui loc de muncă, se

lovesc de o cerinţă a angajatorilor: experienţa minimă în domeniu. Credeţi că perioada

 petrecută ca membru al unui ONGS poate fi un răspuns la această cerinţă? De ce?

Cum s-ar putea reduce discrepanţa dintre pregătirea academică a tinerilor şi cerinţele

 pieţii muncii? Poate fi ONGS-ul un intermediar care să redreseze situaţia? Vi se pare că ar fi

 binevenite parteneriatele dintre ONGS-uri şi companii de stat/private?

Care consideraţi că sunt principalele beneficii ale voluntariatului, în cazul dvs.?

Alte comentarii, observaţii relevante

Întrebările au caracter orientativ.

Page 54: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 54/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

54

Anexa 3

Ghid de discuţie: recrutori 

Discuţie introductivă

Vreau să vă mulţumesc pentru că mi-aţi acceptat invitaţia de a participa la această

discuţie. Am decis să realizez aceste interviuri pentru a vedea în ce măsură calitatea de

membru al unui ONGS este utilă studenţilor atunci când vine vorba despre inserţia pe piaţa

muncii. Îmi vor fi foarte utile părerile voastre sincere cu privire la acest aspect. Această

discuţie va fi înregistrată audio pentru a putea realiza ulterior un raport cât mai detaliat, însă

voi respecta cu stricteţe aspectul confidenţialităţii.

Discuţia de încălzire

Cu ce asociaţi termenul de voluntariat?

Interacţiunea cu ONGS-urile

Interacţionaţi frecvent cu ONGS-uri, aveţi acces la reţele sociale virtuale destinate

acestora? În ce constă interacţiunea? Consideraţi că ONGS-ul oferă oportunităţi suficiente de

interacţiune cu persoane care le-ar putea fi utile studenţilor la un moment dat?

În cadrul companiei lucrează tineri care pe perioada studiilor au făcut voluntariat încadrul unui ONGS? Puteţi să îmi faceţi o mică comparaţie între un angajat care a făcut

voluntariat şi altul care nu?

Cerinţe din partea angajatorilor

De ce are nevoie un angajator în contextul actual al societăţii? Care sunt principalele

calităţi pe care vreţi să le vedeţi la un tânăr? Cine ar trebui să fie principalul responsabil

  pentru buna pregătire a studenţilor, pentru ca aceştia să facă faţă cerinţelor de la locul de

muncă? Ce apreciaţi cel mai mult atunci când citiţi un CV?

Majoritatea tinerilor se plâng că atunci când sunt în căutarea unui loc de muncă, se

lovesc de o cerinţă a angajatorilor: experienţa minimă în domeniu. Credeţi că perioada

 petrecută ca membru al unui ONGS poate fi un răspuns la această cerinţă? De ce?

Page 55: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 55/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

55

Colaborări cu ONGS-uri- beneficiile voluntariatului

Care consideraţi că sunt principalele beneficii ale voluntariatului, în cazul studenţilor?

Cum apreciaţi situaţia actuală: sunt prea puţini/mulţi tineri care sunt implicaţi în acţiuni de

voluntariat? Posibilele cauze? (slaba promovarea a ONGS-urilor, lipsa de interes a tinerilor 

etc.)Cum s-ar putea reduce discrepanţa dintre pregătirea academică a tinerilor şi cerinţele

 pieţii muncii? Poate fi ONGS-ul un intermediar care să redreseze situaţia? Vi se pare că ar fi

 binevenite parteneriatele dintre ONGS-uri şi companii de stat/private?

Alte comentarii, observaţii relevante

Întrebările au un caracter orientativ.

Page 56: Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala

5/11/2018 Organizatiile Non-Guvernamentale Studentesti. Networking si Dezvoltare Profesionala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/organizatiile-non-guvernamentale-studentesti-networking-si-dezvoltare-profesionala-55a0ca7648fe5 56/56

 

Organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti. Networking şi dezvoltare profesională

56