Organizarea Profesionala a Cabinetului de Medicina Dentara. Deontologie si legislatie. Curs 3

MorbiditateaMorbiditatea

CURS MG MD

Formele morbidității:Formele morbidității:1. Morbiditatea generală- globală- pe medii- pe sexe2. Morbiditatea specifică- pe grupe de vârstă- pe cauze de îmbolnăvire3. Starea de morbiditate4. Morbiditatea pe contingente5. Studiul longitudinal al morbidității- morbiditatea succesivă6. Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă

1. Morbiditatea generală- globală- pe medii- pe sexe2. Morbiditatea specifică- pe grupe de vârstă- pe cauze de îmbolnăvire3. Starea de morbiditate4. Morbiditatea pe contingente5. Studiul longitudinal al morbidității- morbiditatea succesivă6. Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă

Surse ale morbidității generale:Surse ale morbidității generale: a). Consultațiile curente cu evidențele primare

corespunzătoare:- Registrul de consultații;- Fişa de consultație,b). Consultațiile periodice;c). Examinările la angajare;d). Examinările complexe;e). Morbiditatea spitalicească;f). Statistica mortalității.

a). Consultațiile curente cu evidențele primare corespunzătoare:

- Registrul de consultații;- Fişa de consultație,b). Consultațiile periodice;c). Examinările la angajare;d). Examinările complexe;e). Morbiditatea spitalicească;f). Statistica mortalității.

Nivelul morbidității generale depinde de următorii factori:

accesibilitatea locuitorilor la asistență medicală;

adresabilitatea la consultații; gradul de dezvoltare al rețelei medicale

într-un teritoriu dat; nivelul cultural-sanitar al populației; cerința şi exigența cetățenilor față de

cantitatea şi calitatea asistenței medicale; starea de sănătate a populației.

accesibilitatea locuitorilor la asistență medicală;

adresabilitatea la consultații; gradul de dezvoltare al rețelei medicale

într-un teritoriu dat; nivelul cultural-sanitar al populației; cerința şi exigența cetățenilor față de

cantitatea şi calitatea asistenței medicale; starea de sănătate a populației.

Evoluţia numărului de cazuri noi de

îmbolnăvire în România, între anii 1990-2000

Anii Valori absolute (în mii)

1990 17087

1991 15986

1992 16810

1993 16944

1994 16052

1995 16555

1996 17014

1997 16120

1998 15081

1999 14051

2000 13610 ** (morbiditatea raportată de medicii de familie)

Evoluţia numărului de cazuri noi de

îmbolnăvire în România, între anii 2001-2008

Anii Valori absolute (în mii)

2001 15713

2002 15791

2003 15438

2004 16205

2005 16158

2006 15323

2007 14286

2008 14603

Morbiditatea specifică prin tuberculoză în România, între anii 1990-1999

AniiCazuri noi la 100.000 locuitori

Total Copii 0-14 ani

1990 64,6 12,7

1991 61,6 13,2

1992 73,4 16,1

1993 82,5 20,7

1994 87,3 19,8

1995 95,0 21,0

1996 98,6 26,4

1997 98,3 26,3

1998 101,2 27,8

1999 104,1 31,9



Anii

Cazuri noi la 100.000 locuitori

Total Copii 0-14 ani

2000 105,5 42,0

2001 115,4 47,3

2002 121,9 47,8

2003 116,1 43,9

2004 114,3 40,8

2005 103,3 32,0

2006 94,5 30,9

2007 87,8 30,3

2008 87,3 28,0

Morbiditatea specifică prin hepatită virală, în România, între anii 1990-1999

Anii Cazuri noi la 100.000 locuitori

1990 322,10

1991 218,60

1992 117,90

1993 89,50

1994 118,70

1995 139,40

1996 104,30

1997 88,00

1998 74,00

1999 99,70



Anii Cazuri noi la 100.000 locuitori

2000 117,9

2001 115,30

2002 86,60

2003 59,8

2004 62,9

2005 51,7

2006 36,2

2007 31,8

2008 22,5

Morbiditatea specifică prin sifilis şi gonoree, în

România, între anii 1990-1999

AniiCazuri noi la 100.000 locuitori

Sifilis Gonoree

1990 23,2 33,5

1991 25,9 28,1

1992 26,0 28,8

1993 26,5 26,4

1994 29,1 25,8

1995 35,0 24,7

1996 32,2 19,8

1997 34,2 17,9

1998 34,5 17,3

1999 36,9 17,6

Morbiditatea specifică prin sifilis şi gonoree, în

România, între anii 2000-2008

Anii

Cazuri noi la 100.000 locuitori

Sifilis Gonoree

2000 45,2 21,9

2001 56,0 20,2

2002 58,3 17,5

2003 44,6 11,6

2004 40,8 9,8

2005 31,7 7,8

2006 26,2 6,3

2007 22,7 3,8

2008 18,7 2,9

Incidenţa prin tuberculoză în unele ţări europene în anul 2001Proporţii la 100.000 locuitori

Incidenţa prin tuberculoză în unele ţări europene în anul 2001Proporţii la 100.000 locuitori

Ţara o/oooo

Albania 18,09Austria 12,46Belarus 55,21Belgia 12,87Bosnia-Herţegovina 65,74Bulgaria 48,80Cehia 12,63Croaţia 31,01Danemarca 9,22Elveţia 7,52 Finlanda 8,87Franţa 9,78FYR* Macedonia 31,82Germania 8,49Grecia 4,73Ungaria 28,69Islanda 4,27Irlanda 10,24

Incidenţa prin tuberculoză în unele ţări europene în anul 2001 Proporţii la 100.000 locuitori

Incidenţa prin tuberculoză în unele ţări europene în anul 2001 Proporţii la 100.000 locuitori

Italia 7,46Luxembourg 7,02

Malta 4,07 (valoarea cea mai mică)

Marea Britanie 10,12

Moldova 84,82

Norvegia 6,15

Olanda 8,77

Polonia 26,28

Portugalia 40,79

România 115,30 (valoarea cea mai mare)

Rusia 92,15

Slovacia 18,33

Slovenia 18,02

Spania 17,16

Suedia 4,46

Ucraina 74,90

Incidenţa prin tuberculoză în unele ţări europene în anul 2005 şi 2006 Proporţii la 100.000 locuitori


2005 2006

Albania 16,17 14,90

Austria 11,27 10,32

Belarus 54,30 52,83

Belgia 10,33 9,99

Bosnia-Herțeg. 54,03 45,45

Bulgaria 41,74 40,88

Croatia 23,64 23,18

Cehia 9,51 9,31

Danemarca 7,29 6,26

Finlanda 6,46 5,32

Franța 8,01 7,93

Germania 6,71 6,09

Grecia 5,64 5,20

Ungaria 17,92 16,75

Islanda (valoarea cea mai mică) 3,38 (valoarea cea mai mică) 4,27

Irlanda 9,37 9,81

Marea Britanie 13,57 13,46



Italia 6,53 7,03

Luxemburg 8,09 6,98

Malta 5,20 7,44

Olanda 6,91 6,13

Norvegia 5,82 5,94

Polonia 21,50 21,02

Portugalia 31,47 30,52

Rep. Moldova(valoarea cea mai mare)

143,00(valoarea cea mai mare)

139,18

România 120,72 112,56

Rusia 89,39 87,51

Slovacia 13,17 12,46

Slovenia 13,44 10,31

Spania 16,78 18,02

Suedia 5,97 5,39

Elveția 6,83 6,35

FYR Macedonia 29,40 27,50

Ucraina 84,41 88,54

Incidenţa prin sifilis în unele ţări europene în anul 2001 Proporţii la 100.000 locuitori

Ţara o/oooo

Austria 3,94Belarus 80,48Bulgaria 18,39Croaţia 0,45Danemarka 0,95Grecia 0,03 (valoarea cea mai mică)Ungaria 4,19Islanda 11,39Moldova 86,51Polonia 2,74Portugalia 1,34România 55,96Rusia 144,09 (valoarea cea mai mare)Slovenia 1,20Suedia 0,88FYR * Macedonia 0,10

Incidenţa prin sifilis în unele ţări europene în anul 2005 şi 2006

Proporţii la 100.000 locuitori Țara 2005 2006Albania ( valoarea cea mai mică) 0,06 0,44Austria 3,24 5,20Belgia 2,96 2,76Bosnia-Herțeg. 0,23 0,72Bulgaria 7,69 6,64Cehia 5,45 5,03Danemarca 2,16 1,40Finlanda 2,74 2,43Franța 0,52 0,06Germania 3,89 3,82Ungaria 5,40 5,57Islanda 1,01 1,97Irlanda 5,54 2,41Italia 1,04 1,36Luxemburg 5,03 2,33Norvegia 0,52 1,44Polonia 2,17 2,45Portugalia 1,18 1,34

Rep. Moldova ( valoarea cea mai mare) 69,59( valoarea cea mai mare)

68,81România 31,73 26,21Rusia 66,37 62,93Slovenia 2,00 1,44Suedia 1,21 1,90

FYR Macedonia 0,10( valoarea cea mai mică)

0,20Ucraina 42,19 10,38Marea Britanie 4,68 4,57

Incidenţa prin SIDA în unele ţări europene în anul 2001 Proporţii la 100.000 locuitori


Ţara o/oooo

Austria 0,66Belarus 0,05Belgia 1,53Bosnia-Herţegovina 0,16Bulgaria 0,180Cehia 0,06Croaţia 0,16Danemarca 1,46Elveţia 2,37Finlanda 0,33Franţa 2,77FYR Macedonia* 0,15Germania 0,94Grecia 0,84Ungaria 0,20Islanda 0,36Irlanda 0,34



Italia 3,07

Luxembourg 0,91

Malta 0,00 (valoarea cea mai mică)Marea Britanie 1,19

Moldova 0,21

Norvegia 0,60

Olanda 0,28

Polonia 0,37

Portugalia 10,25 (valoarea cea mai mare)

România 0,95

Slovacia 0,09

Slovenia 0,25

Spania 5,95

Suedia 0,54

Ucraina 1,72

Incidenţa prin SIDA în unele ţări europene în anul 2005 şi 2006 Proporţii la 100.000 locuitori

Incidenţa prin SIDA în unele ţări europene în anul 2005 şi 2006 Proporţii la 100.000 locuitori

2005 2006

Albania 0,29 0,48

Austria 0,70 0,70

Belarus 1,66 2,76

Belgia 1,44 0,96

Bosnia-Herțeg. 0,15 0,10

Bulgaria 0,25 0,21

Croatia 0,38 0,45

Cehia 0,11 0,12

Danemarca 0,81 0,92

Finlanda 0,50 0,84

Franța 2,15 1,68

Germania 0,76 0,44

Grecia 0,90 0,82

Ungaria 0,33 0,22

Incidenţa prin SIDA în unele ţări europene în anul 2005 şi 2006Proporţii la 100.000 locuitori

Incidenţa prin SIDA în unele ţări europene în anul 2005 şi 2006Proporţii la 100.000 locuitori

Islanda 0,34 0,99Irlanda 1,16 0,57Italia 2,56 1,91Luxemburg 1,75 1,90Malta 0,74 0,99Olanda 1,92 1,16Norvegia 0,69 0,54Polonia 0,39 0,30Portugalia 7,25 6,59Rep. Moldova 1,67 2,87România 1,42 0,98Rusia 0,38 0,59Slovacia (valoarea cea mai mică) 0,06 (valoarea cea mai mică) 0,07Slovenia 0,50 0,25Spania 4,04 3,50Suedia 0,51 0,63Elveția 2,49 2,12FYR Macedonia 0,59 0,29

Ucraina ( valoarea cea mai mare)8,58( valoarea cea mai mare)

9,73Marea Britanie 1,38 1,42

Prevalenţa cazurilor noi de îmbolnăvire pe clase de boli în România, în anii 1995-1997

19951. Bolile aparatului respirator 44,92. Bolile aparatului digestiv 19,93. Bolile de piele şi ţesutului subcutanat 5,9

4. Bolile SNC şi organelor de simţ 5,45. Bolile infecţioase şi parazitare 5,1


4. Bolile SNC şi organelor de simţ 5,05. Bolile sistemului osteo-muscular 4,5


4. Bolile SNC şi organelor de simţ 4,95. Bolile sistemului osteo-muscular

4,4Bolile infecţioase şi parazitare


1998

1. Bolile aparatului respirator 45,8

2. Bolile aparatului digestiv 19,9

3. Bolile de piele şi ţesutului subcutanat 5,7

4. Bolile SNC şi organelor de simţ 5,2

5. Bolile infecţioase şi parazitare 5,1

1999



3. Bolile de piele şi ţesutului subcutanat 5,2



2000




4. Bolile sistemului osteo-muscular 5,6

5. Bolile organelor genito-urinare 5,6


20011. Bolile aparatului respirator 48,72. Bolile aparatului digestiv 9,83. Bolile infecţioase şi parazitare 6,24. Bolile SNC şi organelor de simţ 6,05. Bolile organelor genito-urinare 5,8

20021. Bolile aparatului respirator 48,82. Bolile aparatului digestiv 9,03. Bolile SNC şi organelor de simţ 6,24. Bolile organelor genito-urinare 6,15. Boli sist. osteo-muscular 6,0

20031. Bolile aparatului respirator 47,52. Bolile aparatului digestiv 10,83. Bolile SNC şi organelor de simţ

Bolile sistemului osteo-muscular6,2

4. Bolile organelor genito-urinare 6,15. Bolile infecţioase şi parazitare 6,0

Prevalenţa cazurilor noi de îmbolnăvire pe clase de boli în România, în anul 2004

2004




4. Bolile SNC şi organelor de simţ Bolile organelor genito-urinare

6,3



20051. Bolile aparatului respirator 47,42. Bolile aparatului digestiv 9,63. Boli sistem osteo-muscular 6,84. Bolile organelor genito-urinare 6,45. Bolile SNC şi organelor de simţ 6,3

20061. Bolile aparatului respirator 47,52. Bolile aparatului digestiv 9,23. Boli sist. osteo-muscular 7,04. Bolile organelor genito-urinare

Bolile SNC şi organelor de simţ6,6

5. Bolile aparatului circulator 5,32007

1. Bolile aparatului respirator 43,62. Bolile aparatului digestiv 9,8




Prevalenţa cazurilor noi de îmbolnăvire pe clase de boli în România, în anul 2008

2008





5. Bolile aparatului circulator 5,3

Prima anchetă a stării de morbiditate în România a fost organizată între anii 1959-1961

pe un eşantion reprezentativ de 5,3 % din populaţia ţării (1 milion de locuitori).

Cele zece zone de anchetă au fost:

I. Depresiunile intracarpatice;II. Subcarpații;III.Dealurile vestice;IV.Podişul Moldovei;V.Podişul Getic;VI.Podişul Transilvaniei;VII.Câmpia Dunării;VIII.Câmpia Tisei;IX.Delta Dunării şi litoralul maritim;X. Podişul Dobrogean.

Anchete ale stării de morbiditate în România

Anchete ale stării de morbiditate în România

între 1964-1965 - pe acelaşi eşantion de 1 milion de locuitori; în 1980 - pe un eşantion de 200 000 de locuitori; în 1981 - pe un eşantion de 200 000 de locuitori; în 1983 - pe un eşantion de 50 000 de locuitori; în 1989 - pe un eşantion de 14 000 de locuitori; în 1994 -pe un eşantion de 6300 de locuitori cu

caracter de autoevaluare a sănătăţii; în 1997 - pe un eşantion de 11 600 de locuitori;

în 2007-2008 - Programul național de evaluare a stării de sănătate a populației - Ordin Nr.994/354 din 4 iunie 2007, publicat în Monitorul Oficial Nr. 409 din 19 iunie 2007.

între 1964-1965 - pe acelaşi eşantion de 1 milion de locuitori; în 1980 - pe un eşantion de 200 000 de locuitori; în 1981 - pe un eşantion de 200 000 de locuitori; în 1983 - pe un eşantion de 50 000 de locuitori; în 1989 - pe un eşantion de 14 000 de locuitori; în 1994 -pe un eşantion de 6300 de locuitori cu

caracter de autoevaluare a sănătăţii; în 1997 - pe un eşantion de 11 600 de locuitori;

în 2007-2008 - Programul național de evaluare a stării de sănătate a populației - Ordin Nr.994/354 din 4 iunie 2007, publicat în Monitorul Oficial Nr. 409 din 19 iunie 2007.

Anchete Europene:

În ţările din Uniunea Europeană din anul 2000 au fost elaborate două tipuri de anchetă:

• HIS (Health interview survey)• HES (Health examination survey)Eşantion minim 4000 de persoane, se va referi la

populaţia între anii 25-64 ani.

Anchete Europene:

• Se organizează în următoarele ţări: Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia.

• Planuri preliminare în Cipru, România şi Turcia.

• Șase ţări fără planuri pentru HES: Austria, Estonia, Islanda, Letonia, Macedonia, Ungaria.

Studiul morbidității buco-dentare la ancheta dintre anii 1964-1965 au fost depistate următoarele

afecțiuni:

Studiul morbidității buco-dentare la ancheta dintre anii 1964-1965 au fost depistate următoarele

afecțiuni:

• caria dentară;• pulpitele;• gangrena dentară;• dinți absenți;• edentația totală;• proteze mobile;• obturații dentare;• inflamații gingivale, pungi şi mobilitate dentară;• anomalii dento-maxilare.

Morbiditatea pe contingente

În acest context se studiază:• prevalența persoanelor bolnave față de cele

sănătoase;• ponderea îmbolnăvirilor la un sex;• ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă;• numărul mediu de îmbolnăviri pe o

persoană;• procentul bolnavilor acuți şi al celor cronici.

În acest context se studiază:• prevalența persoanelor bolnave față de cele

sănătoase;• ponderea îmbolnăvirilor la un sex;• ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă;• numărul mediu de îmbolnăviri pe o

persoană;• procentul bolnavilor acuți şi al celor cronici.

Studiul longitudinal al morbiditățiiStudiul longitudinal al morbidității

• Morbiditatea succesivă• Morbiditatea succesivă

Caracteristicele morbidității cu I.T.M. sunt următoarele:

Caracteristicele morbidității cu I.T.M. sunt următoarele:

- cuprinde un număr redus de îmbolnăviri, pentru că nu toate cazurile de boală determină incapacitate temporară de muncă;

- cuprinde numai persoanele încadrate legal în producție;

- documentul de bază legal şi financiar, este certificatul de concediu medical, care cuprinde date exacte;

- certificatul de concediu medical se completează într-o unitate ambulatorie sau într-un spital, codificarea făcându-se conform Reviziei a 10-a a Clasificației Internaționale a Maladiilor.

Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă prezintă variații în funcție de:

• sezon;• situația epidemiologică;• natura fluxului tehnologic;• ramura de producție;• noxe profesionale;• accidente de muncă;• sexul angajaților;• grupa de vârstă (vârsta medie).

Principalele cauze de I.T.M. în România în anii 1995-1997


1995Nr. zile concedii

medicale plătite (în mii)

1. Bolile aparatului respirator 3.4832. Accidentele 3.3893. Bolile aparatului digestiv 3.2124. Bolile sistemului osteo-articular 3.1125. Bolile aparatului circulator 1.821

19961. Bolile aparatului respirator 4.0502. Accidentele 3.3173. Bolile ap. osteo-articular 3.2364. Bolile aparatului digestiv 3.0235. Bolile genito-urinare 2.400

19971. Bolile ale aparatului respirator 2.7162. Accidentele 2.5803. Bolile sistemului osteo-articular 2.4254. Bolile aparatului digestiv 2.2555. Bolile aparatului circulator 1.400



1998

1. Bolile ale aparatului respirator 2.0752. Accidentele 1.9333. Bolile sistemului osteo-articular 1.9194. Bolile aparatului digestiv 1.8255. Bolile aparatului circulator 1.144

1999

1. Bolile aparatului respirator 1.8192. Bolile sistemului osteo-articular 1.4883. Accidentele 1.4774. Bolile aparatului digestiv 1.2905. Bolile aparatului circulator 860



20001. Bolile ale aparatului respirator 1.1602. Bolile sistemului osteo-articular 1.0733. Accidentele 9884. Bolile aparatului digestiv 8785. Bolile aparatului circulator 543

20011. Bolile ale aparatului respirator 9742. Bolile sistemului osteo-articular 9613. Accidentele 8314. Bolile aparatului digestiv 7535. Bolile genito-urinare 460

20021. Bolile sistemului osteo-articular 1.2302. Bolile aparatului respirator 1.1363. Accidentele 9274. Bolile aparatului digestiv 7985. Bolile genito-urinare 665



2003

1. Bolile sistemului osteo-articular 14372. Bolile ale aparatului respirator 10473. Accidentele 9204. Bolile aparatului digestiv 7795. Bolile aparatului circulator 519

2004

1. Bolile sistemului osteo-articular 13922. Bolile aparatului respirator 8953. Accidentele 8464. Bolile aparatului digestiv 6845. Bolile aparatului circulator 495





20071. Bolile sistemului osteo-articular 9172. Bolile aparatului respirator 5943. Accidentele 5624. Bolile aparatului digestiv 4535. Bolile aparatului circulator 375

Principalele cauze de I.T.M. în România în anul 2008

2008

1. Bolile sistemului osteo-articular 815

2. Bolile aparatului respirator 563

3. Accidentele 459

4. Bolile aparatului digestiv 401

5. Bolile aparatului circulator 365

- Nr.zile concediu medical acordate ( în mii ) -

Evoluţia indicelui de gravitate în

România între anii 1990-1999Anii Indice

1990 693

1991 787

1992 886

1993 974

1994 1.005

1995 1.020

1996 1.143

1997 930

1998 965

1999 947

Evoluţia indicelui de gravitate în

România între anii 2000-2008Anii Indice

2000 948

2001 906

2002 1.017

2003 1098

2004 1085

2005 1029

2006 886

2007 872

2008 796

Principalele ramuri ale economiei naţionale cu indicile de gravitate cel mai mare în anii 1995-1997

1995

Indicii de gravitate

1. Industria cărbunelui 1.657

2. Industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei 1.613

3. Industria textilă şi a confecţiilor 1.395

4. Industria exploatării şi prelucrării lemnului 1.251

5. Industria extractivă a min. feroase şi neferoase 1.2371996












1998





5. Industria metalurgici neferoase 10571999






2000





5. Industria metalurgiei neferoase 1.175


2001






2002





5. Industria materialelor de construcţii 1.115


2003

1. Industria cărbunelui 1693

2. Industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei 1630

3. Industria exploatării şi prelucrării lemnului 1432

4. Industria textilă şi a confecţiilor 1421

5. Industria extractivă a min. feroase şi neferoase 1203

2004

1. Industria cărbunelui 1708



4. Industria exploatării şi prelucrării lemnului 1365

5. Industria materialelor de construcţii 1174


2005





5. Construcții 12482006




4. Industria metalurgiei neferoase 975

5. Industria construcțiilor de mașini 946

2007





5. Industria construcțiilor de mașini 976

Principalele ramuri ale economiei naţionale cu indicile de gravitate cel mai mare în anul 2008

2008



3. Industria metalurgiei neferoase 1.186


5. Industria metalurgiei feroase 997

- zile de concediu medical acordate la 100 salariaţi -

Schema cursului Educația pentru Sănătate

- numele şi localitatea în care se află şcoala;- clasa în care se prezintă materialul;- lista inițialelor elevilor;-titlul temei;- metoda de prezentare;-câteva idei despre conținutul materiei prezentate;- feed-back privind întrebările şi observațiile copiilor;-feed –back privind atitudinea dirigintelului sau altui

profesor privind importanța activității de educație pentru sănătate în şcoli;

- semnătura cadrului didactic şi ştampila unității şcolare;- impresii personale ale studentului.

Organizarea Profesionala a Cabinetului de Medicina Dentara. Deontologie si legislatie. Curs 3

Documents

Transcript of Organizarea Profesionala a Cabinetului de Medicina Dentara. Deontologie si legislatie. Curs 3