OPTICA GEOMETRIC Ă Lentile şi sisteme de lentile

37
1 OPTICA GEOMETRIC OPTICA GEOMETRIC Ă Ă Lentile şi sisteme de lentile Prof. Prof. Mureşan Carmen Mureşan Carmen Silvia Silvia Î NCHIDE APLICA NCHIDE APLICAŢ IA IA

description

OPTICA GEOMETRIC Ă Lentile şi sisteme de lentile. Prof. Mureşan Carmen Silvia. Î NCHIDE APLICA Ţ IA. NOŢIUNI GENERALE. Optica se ocupă cu studiul luminii şi a intercaţiei acesteia cu substanţa . Deşi trăim într-un ocean de lumină, lumina este un concept greu de definit. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of OPTICA GEOMETRIC Ă Lentile şi sisteme de lentile

Page 1: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

1

OPTICA GEOMETRICOPTICA GEOMETRICĂ Ă Lentile şi sisteme de

lentile

OPTICA GEOMETRICOPTICA GEOMETRICĂ Ă Lentile şi sisteme de

lentile

Prof. Prof. Mureşan CarmenMureşan Carmen Silvia Silvia

ÎÎNCHIDE APLICANCHIDE APLICAŢŢIAIA

Page 2: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

2

NOŢIUNI GENERALENOŢIUNI GENERALENOŢIUNI GENERALENOŢIUNI GENERALE

Optica se ocupă cu studiul luminii şi a intercaţiei acesteia cu substanţaOptica se ocupă cu studiul luminii şi a intercaţiei acesteia cu substanţa. . Deşi trăim într-un ocean de lumină, lumina este un concept greu de definit.Deşi trăim într-un ocean de lumină, lumina este un concept greu de definit.Sursa esenţială a luminii este Soarele- prin urmare lumina o putem asimila cu o Sursa esenţială a luminii este Soarele- prin urmare lumina o putem asimila cu o undăundă (perturbaţie care se propagă din apropape în aprope într-un mediu dat). (perturbaţie care se propagă din apropape în aprope într-un mediu dat). De asemenea lumina se reflectă (oglinzi), se refractă (la intrarea în apă, în De asemenea lumina se reflectă (oglinzi), se refractă (la intrarea în apă, în lentile), fenomene caracteristice undelor.lentile), fenomene caracteristice undelor.Isaac NewtonIsaac Newton- fizician atomist – a dat o imagine corpusculară luminii, pornind - fizician atomist – a dat o imagine corpusculară luminii, pornind de la imaginea generală ade la imaginea generală a materiei materiei: formată din entităţi indistructibile – atomi, : formată din entităţi indistructibile – atomi, molecule, celule. Componenta structurală a luminii a fost numită de Newton molecule, celule. Componenta structurală a luminii a fost numită de Newton corpusculcorpuscul, iar mai târziu , iar mai târziu fotonfoton. . (De aici denumiri ca (De aici denumiri ca fotofotografie, grafie, fotofotoreporter, reporter, etc.) etc.) Măsurătorile efectuate în cadrul studiilor fenomenelor electrice şi magnetice, au Măsurătorile efectuate în cadrul studiilor fenomenelor electrice şi magnetice, au stabilit o valoare pentru viteza de propagare a undei electro-magnetice în vid, stabilit o valoare pentru viteza de propagare a undei electro-magnetice în vid, valoare care a coincis cu cea determinată pentru lumină în vid. Acest rezultat şi valoare care a coincis cu cea determinată pentru lumină în vid. Acest rezultat şi alte carcteristici ale interacţiilor cu substanţa au dus la concluzia că lumina face alte carcteristici ale interacţiilor cu substanţa au dus la concluzia că lumina face parte din familia parte din familia undelor electromagneticeundelor electromagnetice::

Unde radio, microunde-Unde radio, microunde- utilizate în cuptoarele casnice, în telefonia mobilă, în utilizate în cuptoarele casnice, în telefonia mobilă, în transmisiile prin satelit,transmisiile prin satelit,Radiaţia xRadiaţia x -- cu care se fac radiografiile, cu care se fac radiografiile,Radiaţiile Radiaţiile γγ -provenite din bombele atomice.-provenite din bombele atomice.

În concluzie, lumina are un carcater dublu În concluzie, lumina are un carcater dublu undăundă--corpusculcorpuscul, , undă undă (caracterizată prin frecvenţă şi perioadă) şi (caracterizată prin frecvenţă şi perioadă) şi corpuscul corpuscul (carcterizată prin (carcterizată prin energie şi impuls) şi este de natură electromagnetică.energie şi impuls) şi este de natură electromagnetică.

Page 3: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

3

OPTICA GEOMETRICĂOPTICA GEOMETRICĂOPTICA GEOMETRICĂOPTICA GEOMETRICĂ

Parte a opticii care studiază fenomene legate de formarea Parte a opticii care studiază fenomene legate de formarea imaginilor unor obiecte utilizând doar noţiunea de imaginilor unor obiecte utilizând doar noţiunea de rază de rază de luminălumină- - direcdirecţia ţia de propagare a luminii.de propagare a luminii.

Lumina se propagă rectiliniu uniform într-un Lumina se propagă rectiliniu uniform într-un mediu omogen.mediu omogen.Mediu este caracterizat, din punct de vedere optic, de Mediu este caracterizat, din punct de vedere optic, de indicele indicele de refracţie-de refracţie- mărime adimensională mărime adimensională egalegală cu raportul dintre ă cu raportul dintre viteza luminii în vid şi viteza luminii în mediul dat. viteza luminii în vid şi viteza luminii în mediul dat.

Aerul din atmosfeAerul din atmosferă nu este omogen, aşa că indicele de ră nu este omogen, aşa că indicele de refracţie variază pe verticală în funcţie de densitate. În mod refracţie variază pe verticală în funcţie de densitate. În mod obişnuit densitatea aerului (prin urmare n) este mai mare la obişnuit densitatea aerului (prin urmare n) este mai mare la sol, deci lumina de la o stea nu are o traiectorie rectilinie. sol, deci lumina de la o stea nu are o traiectorie rectilinie. Observatorul va vedea steaua la o înălţime mai mare decât Observatorul va vedea steaua la o înălţime mai mare decât înăţimea reală.înăţimea reală.

.v const

nvc

sm

c 8103

Page 4: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

EFECTUL REFRACŢIEI ÎN EFECTUL REFRACŢIEI ÎN STRATURILE DE AERSTRATURILE DE AER

EFECTUL REFRACŢIEI ÎN EFECTUL REFRACŢIEI ÎN STRATURILE DE AERSTRATURILE DE AER

4

Stea

n1

n2

n3

n4

n5

Stea-Imagine

Aerul în apropierea pământului este mai rece, prin

urmare mai dens: n5> n4 >……>n1

Observator

Page 5: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

5

REFLEXIAREFLEXIAREFLEXIAREFLEXIA

Fenomenul de întoacere a undei luminoase în mediul din care a provenit la întâlnirea suprafeţei de contact a două medii optic diferite.

Unghiul de întoarcere (Unghiul de întoarcere (de de reflexiereflexie) este egal cu ) este egal cu unghiul unghiul de incidenţăde incidenţă (unghiul făcut de (unghiul făcut de raza incidentă cu normala la raza incidentă cu normala la plan). Acest lucru se explică pe plan). Acest lucru se explică pe baza vitezei constante de baza vitezei constante de propagare a luminii într-un propagare a luminii într-un mediu omogen (parcurge spaţii mediu omogen (parcurge spaţii egale în unităţi egale de timp).egale în unităţi egale de timp).

Page 6: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

6

FORMAREA IMAGINII ÎN OGLINDA FORMAREA IMAGINII ÎN OGLINDA PLANĂPLANĂ

FORMAREA IMAGINII ÎN OGLINDA FORMAREA IMAGINII ÎN OGLINDA PLANĂPLANĂ

Imaginea se Imaginea se formează simetric în formează simetric în raport cu oglinda.raport cu oglinda.

Imaginea este Imaginea este virtuală , dreaptă şi virtuală , dreaptă şi egală cu obiectul.egală cu obiectul.

Page 7: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

7

FORMAREA IMAGINII ÎN OGLINDA FORMAREA IMAGINII ÎN OGLINDA CONCAVĂCONCAVĂ

FORMAREA IMAGINII ÎN OGLINDA FORMAREA IMAGINII ÎN OGLINDA CONCAVĂCONCAVĂ

Centrul Centrul de de

curburăcurbură

FocarulFocarul

Page 8: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

OGLINDA CONVEXOGLINDA CONVEXĂĂOGLINDA CONVEXOGLINDA CONVEXĂĂ

8

Page 9: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

9

REFRACŢIA LUMINIIREFRACŢIA LUMINIIREFRACŢIA LUMINIIREFRACŢIA LUMINII

Fenomenul optic care se manifestă prin schimbarea direcţiei de propagare a undei luminoase, la trecerea dintr-un mediu optic în altul.Modificarea direcţiei de Modificarea direcţiei de propagare a razei de lumină propagare a razei de lumină este datorată este datorată modificării vitezei de propagare a vitezei de propagare a luminii la trecerea luminii în luminii la trecerea luminii în mediul al doilea mediul al doilea (v=f(n) – viteza de propagare este viteza de propagare este funcţie de indicele de funcţie de indicele de refracţie a mediului optic.)refracţie a mediului optic.)

Legea refracţieiLegea refracţiei - - raportul raportul sinususinusului lui unghiuunghiuluilui de de incidenincidenţă, respectiv a ţă, respectiv a sinusului unghiului de sinusului unghiului de refracţie, este direct refracţie, este direct proporţional cu raportul proporţional cu raportul vitezelor şi invers vitezelor şi invers proporţional cu raportul proporţional cu raportul indicilor de refracţie ai indicilor de refracţie ai celor două medii optice celor două medii optice traversate:traversate:

Refracţia- la Refracţia- la suprafaţa de suprafaţa de

separaţie aer- apă.separaţie aer- apă.

1

2

2

1

nn

vv

r sini sin

Efectul refracţiei în formarea imaginii peştelui, la trecerea razei de lumină din apă în aer !

Refracţia în lamă

Page 10: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

Un caz particular de Un caz particular de refracţie este refracţie este reflexia reflexia totală totală – apare la trecerea – apare la trecerea luminii dintr-un mediu mai luminii dintr-un mediu mai dens (n-mai mare) într- dens (n-mai mare) într- unul cu densitate mai unul cu densitate mai mică.mică.

Prin reflexie totală se Prin reflexie totală se înţelege o refracţie sub înţelege o refracţie sub unghi de refracţie de 900.unghi de refracţie de 900.

În acest caz legea În acest caz legea refracţiei devine:refracţiei devine:

10

EXEMPLEXEMPLEE DE REFRAC DE REFRACŢIEŢIEEXEMPLEXEMPLEE DE REFRAC DE REFRACŢIEŢIE

Un fenomen deosebit de Un fenomen deosebit de spectaculos datorat spectaculos datorat fenomenului de reflexie fenomenului de reflexie totală, este totală, este mirajul mirajul sau “fata sau “fata morgana”- fenomen ce morgana”- fenomen ce apare pe timp de vară când apare pe timp de vară când solul se supraîncălzeştesolul se supraîncălzeşte indicele de refracindicele de refracţţieie scade scade la sol.la sol.O rază ce vine oblic de la un O rază ce vine oblic de la un arbore, suferă o succesiune arbore, suferă o succesiune de refracţii, până când de refracţii, până când unghiul de incidenţă atinge unghiul de incidenţă atinge unghiul limită, producându-unghiul limită, producându-se o reflexie totală, după se o reflexie totală, după care raza urcă oblic. care raza urcă oblic. 2

1

vv

nn

l sin1

2

A

A’

Page 11: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

11

DEFINIRE DEFINIRE ŞŞI CLASIFICAREI CLASIFICARE A A LENTILELORLENTILELOR

DEFINIRE DEFINIRE ŞŞI CLASIFICAREI CLASIFICARE A A LENTILELORLENTILELOR

Mediu transparent limitat de douMediu transparent limitat de două ă calote calote sferice sau de o calotsferice sau de o calotăă sferic sfericăă şşi una plani una planăă..

Lentile convergenteLentile convergente -mai groase la mijloc dec -mai groase la mijloc decâât la t la margini.Un fascicul paralel ce o traverseazmargini.Un fascicul paralel ce o traverseazăă devine devine convergent.convergent.

Lentile divergente Lentile divergente –mai groase la margini dec–mai groase la margini decâât la t la centru.Un fascicul paralel ce o traverseazcentru.Un fascicul paralel ce o traverseazăă devine devine divergent.divergent.

Page 12: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

12

CARACTERISTICILE LENTILELORCARACTERISTICILE LENTILELORCARACTERISTICILE LENTILELORCARACTERISTICILE LENTILELOR

Centrele de curburCentrele de curburăă –centrele celor dou–centrele celor douăă calote.Pentru suprafa calote.Pentru suprafaţţa a planplanăă centrul de curbur centrul de curburăă este la infinit. este la infinit.Razele de curburRazele de curburăă –razele celor dou–razele celor douăă calote. calote.Axa principalAxa principalăă –axa ce une–axa ce uneşşte cele doute cele douăă centre de curbur centre de curburăă..Centrul optic Centrul optic –situat pe axa principal–situat pe axa principalăă îîn centrul lentilei n centrul lentilei şşi avi avâând nd proprietatea cproprietatea căă orice raz orice razăă de lumin de luminăă trece prin el nedeviat trece prin el nedeviatăă..

C1

R1

C2

R2

O

Page 13: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

13

LENTILE SUBLENTILE SUBŢŢIRIIRILENTILE SUBLENTILE SUBŢŢIRIIRI

Studiul lentilelor se face Studiul lentilelor se face utilizândutilizând

aproximaaproximaţţiile lui Gauss:iile lui Gauss:Lentilele sunt subLentilele sunt subţţiriiri –grosimea lor masurat –grosimea lor masuratăă pe axa pe axa

principalprincipalăă este neglijabil este neglijabilăă..

Unghiul de deschidere a calotei sferice este mic Unghiul de deschidere a calotei sferice este mic (10-(10-

121200).).

Unghiurile formate de razele de luminUnghiurile formate de razele de luminăă cu axa cu axa

principalprincipalăă sunt mici, sunt mici, razele sunt paraxiale.razele sunt paraxiale.

Page 14: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

14

FOCARE FOCARE ŞŞI PLANE FOCALEI PLANE FOCALEFOCARE FOCARE ŞŞI PLANE FOCALEI PLANE FOCALE

Punctele pe direcPunctele pe direcţiţia ca căărora converg sau diverg razele de rora converg sau diverg razele de

luminluminăă îîn urma travesn urma travesăării lentilelorrii lentilelor se numesc se numesc focare.focare.

Focarul principalFocarul principal se afla pe axa principal se afla pe axa principalăă..

Planul focalPlanul focal -planul perpendicular pe axa principal-planul perpendicular pe axa principalăă şşi care i care

trece prin focarul principal.trece prin focarul principal.

Focarele sunt simetrice Focarele sunt simetrice îîn raport cu centrul optic al lentilein raport cu centrul optic al lentilei::

Focar obiect-Focar obiect- în partea stângă a lentilei (partea în care se află în partea stângă a lentilei (partea în care se află

obiectul)obiectul)

Focar imagineFocar imagine – în partea dreaptă (partea în care se află – în partea dreaptă (partea în care se află

imaginea)imaginea)

Lentilele convergente au focare realeLentilele convergente au focare reale..

Lentilele divergente au focare virtualeLentilele divergente au focare virtuale..

Page 15: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

15

FOCARELE LENTILEI FOCARELE LENTILEI CONVERGENTECONVERGENTE

FOCARELE LENTILEI FOCARELE LENTILEI CONVERGENTECONVERGENTE

F

ff

F

FOCAR REALFOCAR REAL –FORMAT LA INTERSEC–FORMAT LA INTERSECŢŢIA RAZELOR DE IA RAZELOR DE LUMINLUMINĂĂ..

Page 16: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

16

FOCARELE LENTILEI FOCARELE LENTILEI DIVERGENTEDIVERGENTE

FOCARELE LENTILEI FOCARELE LENTILEI DIVERGENTEDIVERGENTE

f

f

F

F

FOCAR VIRTUALFOCAR VIRTUAL -FORMAT LA INTERSEC-FORMAT LA INTERSECŢŢIA IA PRELUNGIRILOR RAZELOR DE LUMINPRELUNGIRILOR RAZELOR DE LUMINĂĂ..

Page 17: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

17

FB’

F

FORMAREA IMAGINII INFORMAREA IMAGINII IN LENTILELE CONVERGENTE LENTILELE CONVERGENTE

FORMAREA IMAGINII INFORMAREA IMAGINII IN LENTILELE CONVERGENTE LENTILELE CONVERGENTE

X1 f

X2

Y1

Y2

O

IMAGINEIMAGINE REAL REALĂĂ, RASTURNAT, RASTURNATĂĂ ŞŞI MARITI MARITĂĂ..

A

B

A’

Page 18: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

18

FORMAREA IMAGINII IN FORMAREA IMAGINII IN LENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTE

FORMAREA IMAGINII IN FORMAREA IMAGINII IN LENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTE

F

F

Y1

X2

X1 f

Y2

IMAGINE VIRTUALĂ , DREAPTĂ ŞI MICŞORATĂ.

A

B

A'

B’

Page 19: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

19

DETERMINAREA FORMULEI DETERMINAREA FORMULEI LENTILELORLENTILELOR

DETERMINAREA FORMULEI DETERMINAREA FORMULEI LENTILELORLENTILELOR

Din Din ΔΔ ABO ~ ABO ~ΔΔ A A’’BB’’O O rezultrezultăă::

Din Din ΔΔ MOF~ MOF~ΔΔ A A’’BB’’F rezultF rezultăă::

1 1

2 2

1

2 2

y x1

y x

y f2

y x f

1

2 2

x fx x f

1 2

1 1 1x x f

Page 20: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

20

MARIREA LINIARMARIREA LINIARĂĂ TRANSVERSALTRANSVERSALĂĂ

MARIREA LINIARMARIREA LINIARĂĂ TRANSVERSALTRANSVERSALĂĂ

ReprezintReprezintăă raportul dintre raportul dintre marimea imaginii marimea imaginii şşi i marimea obiectului.marimea obiectului.

Deci conform relaDeci conform relaţţiei iei (1) (1) şşi a conveni a convenţţiilor de iilor de semne:semne:

2

1

xx

Page 21: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

21

CONVENCONVENŢŢII DE SEMNEII DE SEMNECONVENCONVENŢŢII DE SEMNEII DE SEMNE

1 2x ,x 0

1 2x ,x 0

f 0

0

Obiect, respectiv imagine reală.

Obiect , respectiv imagine virtuală.Lentilă convergentă.

f 0 Lentilă divergentă.

0 Imagine dreaptă.

Imagine răsturnată.

Page 22: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

22

CONVERGENCONVERGENŢŢA LENTILELORA LENTILELORCONVERGENCONVERGENŢŢA LENTILELORA LENTILELOR

ConvergenConvergenţţa unei lentile este a unei lentile este numeric egalnumeric egalăă cu inversul cu inversul distandistanţţei focale.ei focale.

Unitatea de mUnitatea de măăsursurăă îîn sistem n sistem internainternaţţional este ional este dioptria dioptria şşi este i este egalegalăă cu ( cu (1/m1/m).).DistanDistanţţa focala focalăă mmăăsuratsuratăă îîn metri!n metri!

ÎÎn funcn funcţţie de caracteristicile de ie de caracteristicile de construcconstrucţţie a lentileie a lentileii convergen convergenţţa a se calculeazse calculeazăă conform formulei conform formulei (2),(2),îîn care n care RR11,R,R22 sunt sunt pozitive pozitive dacdacăă fafaţţa este a este convexconvexăă şşi i negative negative dacdacăă fafaţţa estea este concav concavăă..

dioptriimetrii

1C 1

f

1 2

L

A

1 1C n 1 2

R R

nn

n

Page 23: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

23

LENTILE CONVERGENTELENTILE CONVERGENTELENTILE CONVERGENTELENTILE CONVERGENTE

BICONVEXĂBICONVEXĂ

S2S1

n 1 1LC= - 1 +n R R1 2A

Pentru: R =R =RÞ1 2nL2 - 1nAC=R

1C=f

f >0R ,R >01 2

Feţe convexe

Page 24: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

24

LENTILE CONVERGENTELENTILE CONVERGENTELENTILE CONVERGENTELENTILE CONVERGENTE

PLAN-CONVEXĂPLAN-CONVEXĂ

S2S1

n 1LC= - 1n R1A

R >011

R =02 R2f >0

Page 25: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

25

LENTILE CONVERGENTELENTILE CONVERGENTELENTILE CONVERGENTELENTILE CONVERGENTE

MENISC MENISC CONVERGENTĂCONVERGENTĂ

S2S1

n 1 1LC= - 1 - ,n R R1 2A

1 1- >0R R1 2

R >0,R <01 2R <R f >01 2

Page 26: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

26

LENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTE

BICONCAVĂBICONCAVĂ

S1 S2

n 1 1LC= - 1 +n R R1 2A

Pentru: R =R =R1 2nL2 - 1nAC=-R

1C=f

f <0R ,R <01 2

Feţe concave

Page 27: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

27

LENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTE

PLAN-CONCAVĂPLAN-CONCAVĂ

S1 S2

n 1LC=- - 1n R1A

R <011

R =02 R2f <0

Page 28: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

28

LENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTELENTILE DIVERGENTE

MENISC DIVERGENTĂMENISC DIVERGENTĂ

S2S1

n 1 1LC= - 1 - ,n R R12A

1 1 - <0R R2 1

R <0,R >01 2R <R f <01 2

Page 29: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

29

F1

F1

L1

SISTEM DE DOUSISTEM DE DOUĂĂ LENTILE LENTILE CONVERGENTECONVERGENTE

SISTEM DE DOUSISTEM DE DOUĂĂ LENTILE LENTILE CONVERGENTECONVERGENTE

F2

L2

F2

A

B

A1

B1

A2

B2

Lentila L2 are ca efect

apropierea imaginii finale A2B2 de lentila

L1.

A1B1- imaginea reală formată de lentila L1, obiect virtual pentru lentila L2.

Page 30: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

30

SISTEME DE LENTILESISTEME DE LENTILESISTEME DE LENTILESISTEME DE LENTILE

ConvergenConvergenţţaa unui sistem de unui sistem de lentile sublentile subţţiri lipite,ale ciri lipite,ale căăror ror axe principale coincid axe principale coincid şşi a i a ccăăror centre optice sunt ror centre optice sunt teoretic confundate:teoretic confundate:

Deci convergenDeci convergenţţa sistemului a sistemului de lentile este suma algebricde lentile este suma algebricăă a convergena convergenţţelor lentilelor elor lentilelor sistemului.sistemului.

Pentru lentila divergentPentru lentila divergentăă f<0.f<0.

'1 1 1

'1 2 2

1 2 1 2

1 1 1,lentila 1

x x f

1 1 1,lentila 2

-x x f

1 1 1 1 1x x ff F

1 2

1 1 1F ff

sausau

1 2C C C

Page 31: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

31

SITEME DE LENTILESITEME DE LENTILESITEME DE LENTILESITEME DE LENTILE

Marirea liniarMarirea liniarăă transversaltransversalăă îîn cazul n cazul analizat este datanalizat este datăă de de relarelaţţia:ia:

Deci marirea liniarDeci marirea liniarăă transversaltransversalăă a a sistemului de lentile sistemului de lentile subsubţţiri este egaliri este egalăă cu cu produsul mprodusul măăririlor ririlor transversale ale transversale ale lentilelor sistemului dat.lentilelor sistemului dat.

'1

11

22 '

1

'2 1 2

'1 1 1

x,lentila1

x

x,lentila2

x

x x xx x x

1 2

Page 32: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

32

SISTEM DE DOUSISTEM DE DOUĂĂ LENTILE LENTILE CONVERGENTA-DIVERGENTACONVERGENTA-DIVERGENTA

SISTEM DE DOUSISTEM DE DOUĂĂ LENTILE LENTILE CONVERGENTA-DIVERGENTACONVERGENTA-DIVERGENTA

L2L1

A

F1

F1

F2F2

A1

B1

A2

B2

Lentila L2 formează o

imagine virtuală a unui obiect

virtual.B

A1B1 – imagine reală a lentilei L1 şi obiect virtual al lentilei L2.

Page 33: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

33

SISTEME DE LENTILESISTEME DE LENTILESISTEME DE LENTILESISTEME DE LENTILE

y1 F1=F2

F1 F2Y1’y2

x1

X1’

x2

f2

f1

L1 L1

Page 34: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

34

F2F1

F2

CORECTAREA MIOPIEICORECTAREA MIOPIEICORECTAREA MIOPIEICORECTAREA MIOPIEI

A

B F1

A1

B1

A2

B2

DEPLASAREDEPLASARE

Lentila ( L2) – cristalinul - convergentă

Lentila (L1) - divergentă

L1 L2

Formarea imaginii fără lentilă

A’

B’

Efectul de deplasare a imaginii cu

ajutorul ochelarilor cu lentile

divergente

Page 35: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

35

CORECTAREA DEFECTELOR CORECTAREA DEFECTELOR VEDERIIVEDERII

CORECTAREA DEFECTELOR CORECTAREA DEFECTELOR VEDERIIVEDERII

Page 36: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

36

ACOMODAREA OCHIULUI ACOMODAREA OCHIULUI ŞŞI I APARATULUI FOTOGRAFICAPARATULUI FOTOGRAFICACOMODAREA OCHIULUI ACOMODAREA OCHIULUI ŞŞI I APARATULUI FOTOGRAFICAPARATULUI FOTOGRAFIC

Page 37: OPTICA GEOMETRIC Ă  Lentile şi sisteme de lentile

37

ABERAABERAŢŢII CROMATICEII CROMATICEABERAABERAŢŢII CROMATICEII CROMATICE

LENTILA LENTILA CONVERGENTCONVERGENTĂĂ

LENTILA LENTILA DIVERGENTDIVERGENTĂĂ