Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

25
Opozitia de caz a substantivelor compuse Manifestarea in planul expresiei a opozitiei de caz a substantivelor compuse depinde de gradul de sudur!a termenilor constituenti. Substantivele compuse caracterizate prin contopirea elementelor constitutive realizeazli opozitia de caz, in functie de gen, asemenea substantivelor simple : nominativ-acuzativ : genitiv-dativ: bunavoinfa, untdelemnul bunavoinfei, untdelemnului Substantivele compuse caracterizate prin plistrarea distinctiei intre elementele al- clituitoare realizeazli opozitia de caz Ia nivelul primului constituent : nominativ-acuzativ: floarea-soarelui, drumul defier genitiv-dativ: florii-soarelui, drumului defier sau Ia nivelul ambilor constituenti norninali (dacli aJ doilea termen este uh substantiv sau adjectiv feminin) : nominativ-acuzativ : genitiv-dativ :

Transcript of Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

Page 1: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

Opozitia de caz a substantivelor compuse

Manifestarea in planul expresiei a opozitiei de caz a substantivelor compuse depinde de gradul de sudur!a termenilor constituenti. Substantivele compuse caracterizate prin contopirea elementelor constitutive realizeazli opozitia de caz, in functie de gen, asemenea substantivelor simple :

nominativ-acuzativ :

genitiv-dativ:

bunavoinfa, untdelemnul bunavoinfei, untdelemnului

Substantivele compuse caracterizate prin plistrarea distinctiei intre elementele al- clituitoare realizeazli opozitia de caz Ia nivelul primului constituent :

nominativ-acuzativ: floarea-soarelui, drumul defier genitiv-dativ: florii-soarelui, drumului defier

sau Ia nivelul ambilor constituenti norninali (dacli aJ doilea termen este uh substantiv

sau adjectiv feminin) :

nominativ-acuzativ :

genitiv-dativ :

calea ferata cliiiferate

Page 2: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

Opozitia cazuala a substantivelor sintagmatice

Substantivele formate prin articol genitival sau demonstrativ realizeai!opozitia de caz

Ia nivelul articolului :

nominativ-acuzativ :

genitiv-dativ:

ai mei, eel de pe comoara

alor mei, cdui de pe comoara

Opozitia de caz a Jocutiunilor substantivale

Locupunile substantivale variabile realizeazli opozitia de caz, asemeni substantivelor simple, Ia nivelul primului constituent : .

nominativ-acuzativ : aducerea-aminte, bagatorul de seama genitiv-dativ: aducerii-aminte, bagiitorului de seama vocativ : bagatorule de seama !

in desfli rarea flex:iunii nominale, opozitia cazualli se realizeazli complet, in interiorul sincretismului detemlinare-numilr-caz $i in legliturli cu genu! substantivelor, prin convergenta a cinci modalitlti : dezineTifa., morjemele determindrii, prepozifia-morjem pe, anicolul i intonaJia.

Substantive masculine

Singular

N. : un/-1:

Ac, : (pe) un/-1 :

Page 3: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

G. : (af) unui/-lui:

un copillcopilul (pe) un copil/copilul (al) unni copillcopilului

2. Prepozitii-morfem. Fixeazli identiratea cazurilor, in planul expresiei, patru prepozipi morfem :

-a ; rnarcheaza cazuJ genitiv prepozitionaJ ; se construie te cu substantive determinate de pronume de cuantificare: "Gindi adinc... asupra egalita ii a doua hipotenuze." (M. Erninescu, P.L., p. 67), ,Miroase florile-a rgintii/Si cad, o dulce ploaie,/Pe crestetele-a doi copii/Cu plete fungi, blilaie." (M. Erninescu, I, p. 179) ;

-de ; marcheazli cazul genitiv prepozitional, frecveot mai ales in limbajul popular si in

limbajul poetic : ,0 mama, dulce mama, din negura de vremi/Pe freamatul dejrunze Ia tine tu rna chemi." (M. Eminescu , I, p. 189);

-Ia ; marcheazli cazul dativ prepozitional ; este o construqie mai putin frecventa in limba romana contemporanli : ,A visa eli adevarul sau alt lucru de prisos/E in stare ca sa schimbe in natur-un fir de par/Este piedica eterna ce-o punem Ia adevar." (M . Eminescu, I, p. 164), "Moartea succede vietii, viata succede Ia moarte." (M. Erninescu, I, p. 36). Este mai frecventa in limbajuJ popular: ,Dau Ia copii de mincare."

-pe; marcheazli cazul acuzativ al genului personal : substantive proprii (din cimpurile semantice uman si mirologic, precurn si nurne de animale) sau substant ve comune de nurnind fiinte umane, cu functia sintactica de complement direct: ,Eu vreau sli-mi dai copilul zburdalnic- pe Arald." (M. Eminescu, I, p. 91) , ,Ea-1 asculta pe copilauirnitli

si distrasli." (M. Eminescu, I, p. 175), ,Sa te-nvlit eu ce sli facem ca sa invingi tu pe

mama." (M. Eminescu, P.L., p. 8), ,0, niciodatli n-am vlizut pe Dumnezeu/mai mare? ! " (L. Blaga, p. 18), ,L-ati vlizut cumva pe ZdreanJti,/CeJ cu ochii de faiantli?" (T. Arghezi, I, p. 446)

3. Articolul-morfem. Prin natura sa de categoric sintacticli, cazul este strins legat de categoria determinacii. Rlimine in afara determinaril numai cazul •vocativ. Norninativul si acuzativul pot dezvolta toate gradele de deterrninare (deci, si deterrninarea 0) iar genitivul si dativul au, sau determinare hotlitWi, sau determinare nehotaritli; sint incompatibile cu determinarea 0. Datoritli acesmi sincretism caz - determinare, extins si Ia categoria gramaticalli a numtirului, deci: caz-determinare-numar, se inlliturli, prin formele arti colului, omonirniile de Ia nivel dezinenfial.

La masculin, Ia nivelul articolului, cele patru forme cazuale omonirne se reduc Ia doua :

Page 4: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

nominativ-acuzativ: sg. : u n, -1: un student, studentu-1

pl. : ni§te, -i: niste studenfi, studenfi-i genitiv-dativ: sg. : on-ui, -lui: unui student, studentu-lui

pl.: un-or, -lor: unor studenJi, studen]i-lor

ObservaJii: La substantivele proprii denumind fiinte, articolul hotarit este, Ia genitiv-dativ,

proclitic : lui Andrei, lui Mihai.

La feminin, singular, articolul accentueazli distinqia dintre cele douli serii de forme cazuale, diferentiate in primuJ rind prin dezinenta :

1. norninativ-acuzativ : o, -a : o studenta, student-a

2. genitiv-dativ: un-ei, -i: unei student-e, studente-i

ObservaJii: Cind substantivele terminate in a sau ie sint determinate prin articol hotan"t, articolul, amalgamat cu dezinenta de cazi numar, preia Ia nominativ-acuzativ si functiile dezinentei: student-a, poel:i-a.

La plural, distincpa intre cele doui:i serii de cazuri se realizeazli nurnai prin articol:

nominativ-acuzativ : ni te, -le : ni§te studente, studente-Je geniliv-dativ: un-or, -lor : unor studente, studente-lor

tn ioteriorul sincretismplui numtir-caz-determinare, articolul hotlirit distinge formele omonirne de genitiv-dativ singular - nominativ-acuzativ-genitiv-dativ plural:

studente-i vs studente-le, studente-lor .

70 Substantivul

Spre deosebire de opozitia de numlU, opozipa de caz este foarte redusa Ia nivelul structurii interne a substantivelor. La acest nivel, substantivele neutre pot fi considerate chiar invariabile.

Identitatea specific! a cazurilor este marcatl, in planul expresiei , prin convergenta mai

multor mijloace, unele directe: 1) dezinenfe, 2)prepoziJii-morfem, 3) articolul, 4) in

tonaJia, 5) ropica, altele indirectc: 6) prepoziJia, 7) interjecJia, 8) articolul genitival .

1. Dezinente. Prin dezinente se disting numai trei forme cazuale: nominativ-acuzativ, genitiv-dativ i vocativ, la nivelul intregii clase a substantivului. Separat, ins!i, niciuna din clasele omogene de substantive constituite in funcpe de gen nu prezinta trei forme cazuale.

Clasa substantivelor masculine cunoa§te, Ia singular, dou!i forme distincte dezinential, una pentru nominativ-acuzativ-genitiv-dativ: copil §i alta pentru vocativ: copilelcopilule.

Page 5: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

La plural, vocativul intr!i mai frecvent in omonimie cu celelalte cazuri : copii: forme

precum copiilor sint mai rare, condiponate sintactic, §i intr!i in omonirnie cu genitiv-

• substimtive provenite din adjective : nemernicule, idiotule, prostule, urftule, mofturosule,

rdule etc.;

• substantive denumind artirnale, intrebuin{ate peiorativ pentru fiinte umane: anima/ule,

mi1garule, dobitocule etc. ;

• substantlv le omule, domnule, bunicule, Tll0$Ule, unchiule etc.

• sub tan ive etnonirne : albanezule, danezule, italianule, turcule etc. Face exceptie

substantiyul rof{ltill ce prf!zinta ambele forme: romlinelromanule;

• substantive formate pnn derivare, care evitli prin dezinenta -uJe omonimia cu femininul

plural : muncitorule, semaniitorule, invliflitorule, dresorule, artistule; cind omonimia

cnsul fundamental al cazului dativ li are originea in functia sintactica de complement

Indirect: ,Mai aminti-mli-va un treclitor/vreunui strain, sub ceasullor?" (L. Blaga, p. 224). lmpus direct de rectiunea unui verb cu tranzitivitate directli sau indirectli sau a unui adjectiv, prin intermediul rela{iei de dependen, dativul este cazul destinatarului unei ac{iuni sau a! beneficiarului unei insu iri: ,EI numa-n veci e-n floarea tineretii,/Miresei dulci i-ar da

suflarea vie{ii." (M. Erninescu, I, p. 202), ,A fost o rni care favorabila impostor/lor."

Prin acest con{inut semantic, dativul este, prin excelen_rli, un cazpersonal; substantivele in

dativ denumesc in general fiinte umane. Cind funcpa de complement indirect se realizeazli prin alte substantive, dativul dezvoltli un sens locativ (dativuilocariv): ,Rlisar-o vUelie din margini de plimint,/Dind pulberea-mi Jiinniii inima Ia vint." (M. Eminescu, I, p. 128), ,De-abia te-i mai inclilzi, merglnd Ia drum, clici nu e bine cind stai locului." (I. Creangli, p. 214)

in sintagma cu unele verbe, expresii i locutiuni verbale impersona1e, se dezvoltli valoarea semantica de dativ subiecriv; substantivul denume te ,obiectul" care este carac terizat prin predicat din perspectiva unei st11ri, a unui sentiment sau a unei reaqii in fata realitlitii: ,De multe ori i-a venitjliicaului in cap sa se insoare... " (I. Creangli, p. 167),

Page 6: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

,Copilului i-a fost tot tirnpul frig."

ln sintagmli cu adjectivele superior sau inferior, substantivul dezvoltli dativul com

para]iei: ,Sub aspect intelectual Mihnea este superior lui Petrache."

Mai rar, dativul intra in sintagme cu un alt substantiv, dezvoltlnd acelai sens -

,destinatia" : ,Si bogat in slirlicia-i ca un astru el apune,/Preot de;teptiirii noastre,

semnelor vremii profet." (M. Eminescu, I, p. 32) sau cu o interjecrie, in enunruri eliptice:

,Bravo gimnastelor noastre! "

Citeva prepozitii (asemeni/asemenea, datoritii, multumita, grape, conform, potrivit) impun substantivului sa se situeze in dativ. Prin rectiunea acestor prepozitii, dativul 'l i amplificll. pia nul semantic, prin intermediul functiei sintactice de complement indirect:

,A reu it datoritii. priceperii sale." sau de circumstantial: ,Gratie ajutorului lui Thdor a

depa it starea de criza." In func\ie de eontinutul semantic al termenilor implicati in relatia de dependen_rli, dativul irnpus de aceste prepozitii se realizeaza ca dativ e.xplicativ :

,Datorita fntunericului s-a strecurat eu u urintii.", dati< al conformitaJii : ,El a actionat potrivit legii." sau ca datival comparaJiei: ,Alearga asemenea unui cal de curse".

Page 7: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

Vocativul

Continutul semantic al cazului vocativ este determinat de natura sa deicticii ; este una din modalitlitile de concretizare a functiei conative a limbii: prin vocativ, erni torul atrage in comunicare un interlocutor : , - Maicelor ! I - Blagoslove te, cinstite parinte ! " (1. Creangli, p. 98) sau orienteazii spre el in mod explicit mesajul lingvistic: , - Mo nege, zise ea, lasa-mi

,

§i mie ncyte galbeni." (1. Creangli, p. 136), conditie indispensabilli desflisur11rii unui diaJog:

,...bine, dar, eli ai fugit! , de§i sa §tii, Maria, ell. te-am cliutat peste tot..." (L. Fulga,

p. 165)

Prin acest continut semantic, vocativul este un caz personal; se intrebuinteaza la vocativ substantive caracterizate prin traslitura semanticll + uman, in mod frecvent, substantive proprii: ,Am §i uitat, de cind te-a tept, Maria, a§ zice eli am si imbatrinit de

cind te a§tept." (Ibidem). Mai pot sta in vocativ substantive denumind viefUitoare indi

vldualizate de OI'I} prin substantive proprii sau substantive denumind aceste animale:

,- Tibii.! Hormuz; na! Balan; nea Zurzan; dati-vli in laturi, (cotarle)! ... "

(I. Creanga, p. 170)

sau orice substantiv inscris intr-o relarie de personificare:

,Lund tu, st11pln-a mlirii, pea lumii bolta luneci/Si gindirilor dind viat11 suferintele intuneci." (M. Eminescu, r. p.l30), ,Codrule, codrufule, ce mai faci, drligutule?"

Page 8: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

• complemenJ indirect : ,Noi reducem tot Ia pravul azi In noi, mini in rui.nl1". (M. Eminescu, I , p. 36);

• complement predicativ; ,M-a§ implica mai bine, bunlioarli,/Sli te socot de scfndurii i

Jfoara." (T. Arghezi, I, p. 314);

• complement corelativ: ,Cu sfetnici vechi de zile mli-ntimpinai in cale. " (M. Eminescu, I, p. 91);

• circumstantial: ..Si din lira curgeau note $i din ochi lacrimi amare." (M. Eminescu, I, p. 31),

,La blinda ta mustrare simt glasul cum tmi seacli." (M. Eminescu, I, p. 91);

• atribut: ,S-a-mbrlicat in zale lucii cavalerii de la Malta." (M. Eminescu, I, p. 146).

Valori semantice speciale

Cind esre cerut de prepozitia dintre, acuzativul dezvolrli, uneori, sens 'partitiv' :

,

Continutul semantic fundamental al cazului genitiv i§i are originea tn funqia sintactici de atribut: ,Aieluia, asthi ca niciodatii/sint fratele obosit/a/ cerului de jos/ §i al fumului clizut din vatrli." (L. Blaga, p. 107)

lmpus direct de rectiunea nominalli, genitivul dezvolti, prin intermediul relatiei de dependentli $i in strinsli legliturli cu diferitele raporturi extralingvistice dintre ,obiectele"

"

denumite de cele douli substantive din structura grupului nominal (regent §i determinant)

sen ul definitoriu de apartenenfli i mai multe sensuri derivate. ' In functide planul semantic-lexical al termenului regent, sensu!general de apartenentli

dezvoltli mat mulre valori semantice, cu nuantJiri care depllsesc planul semantic gramatical :

• apartenenJa in general : ,Pe pieptul moartei Juce de pietre scumpe salbli." (M. Eminescu

• I?.oses unea: .. ul Genarului nechezli cu vocea lui de bronz." (M. Eminescu, P.L., p. 12) ;

• mrudzrea: ,Hru eli mli due eu sli rlfpesc pe fata Genarului." (M. Eminescu, P.L., p. U);

Page 9: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

dependenfa (socialli sau social-politicli) : ,E eel ce-a spus odatli-n senat in tinerete,/ Primatul Ronwniei clf-i autocefal." (T. Arghezi, I, p. 466) ;

• originea: ,La zgomotul u§or al p ilor lui Fiit-Frumos, fata-§i ridicli pchii alba§tri ca u.ndele lacului." (M. Eminescu, P.L., p. 7), ,Cum se poate lumina Iunii odatli s-o vezi/

• genitivul metaforic; cele douli subst

raport de identificare metaforicli : ,i

(M. Eminescu, I, p. 132)

Sensu!de 'apartenentli' este dezvol

§I-apoi s-o trlidezi/intrind iq intuneric?" (L Blaga, p. 338), , Voi sinteti urma§ii Romei?

Ni§te rlii §i ni te fameni!" (M. Eminescu, I, p. 151)

Sensu! de 'apartenent!' mascheazli uneori sensuri circumstantiale:

• spajialitatea (genitivullocativ) : ,Ametiti de limbe moarte, de planeti, de colbul colii,/

de interdependentlf, cind substantivul i1

copulativ, functia de predicat analitic : Cind genitivul este impus de rec specifice (asupra, deasupra, contra,

semantic se amplificli prin sensuri cu 4

Confundam pe bietul dasclil cu un crai mincat de molii." (M. Eminescu, I, p. 140), ,fu

cenll$3 vetrei veghea un motan cu §apte capete..." (M. Eminescu, P.L., p. 12);

• temporalitatea: ,...La lucru-i osindirli/Si le subjuglf munca vieJii lor intregi

(M. Eminescu, I, p. 56).

Ctnd relatta stntacticlf dintre cei doi termeni ai grupului nominal are caracter intrinsec genitivul dezvoltli alte valori semantice : procesualitatea, caracterizarea, calificarea, identificarea:

• complement indirect, cind dezvoltli seru toate indreptate contra lumei,/Contra Dumnezeu numire-astlizi toate-s indrept

• circumstanJial: ,Deasupra criptei toamna §i de vint." (M. Eminescu, dulcii dimineti." (M. Eminescu, I, f

Page 10: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

rocesua!itatea, proprie sintagmelor in care regentul este un substantiv postverbal, se mamfestli pnn doul[ variante :

Observafii: Sensurile conditionate d•

dezvoltatei de ge_!litivul impus de pr

.Apoi revolutiile. ln tot anul o revoluti

,Au tliiat teiul din fata casei".

Opozitia de numar a substantivelor compuse

Substantivele compuse care denumesc trasaturi morale sint substantive singularia tantum : bunavoin]a, buru'icre tere, bun simJ. Se cuprind tot aici substantive-nume de materie : wudelemn sau de aqiuni: (un) du-te vino.

Cele mai multe substantive compuse, care cunosc opozitia singular-plural in plan

semantic, sint invariabile in planul expresiei: gura leului, floarea soarelui, zgirie brinza. Aceste substantive realizeaza opozitia de numar prin intermediul categoriei determinarii (o jloarea-soarelui - n te jloarea soarelui) sau mai ales Ia nivel sintactic, prin intermediul unui substantiv regent: jloare-flori (de gura leului).

Substantivele compuse variabile exprimli opozipa de numlir la nivelul primului con stituent: drum de jierldrumuri de jier sau Ia nivelul ambilor constituenp nominali: cale jeratiil cai jerate.

Opozitia de numar a substantivelor sintagmatice

Substantivele formate prin articol genitival sint defective de singular: ai casei.

Substantivele formate prin articol demonstrativ exprimli opozitia de numlir prin variatia articolului : eel de pe comoara - cei de pe comoara.

Opozitia de numar a locutiunilor substantivale

Cele mai multe locutiuni substantivale sint, datoritli continutului lor semantic-lexical,

singularia tantum : Mtaie de joe, inva]atura de minte. luare aminte etc.

Locutiunile substantivale varia bile realizeazli opozitia singular-pluralla nivelul primului component: aducere aminte - aduceri aminte, bagator de seama - bi:igatori de seama etc.

Page 11: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

\). GORIA GRAMATICALA A CAZULUI

y'l Continutul semantic al categoriei gramatioale a cazului este reprezentat de organizarea specificli a sensurilor sintactice dezvoltate de substantive prin functiile sintactice pe care le realizeazli in structura enuntului 1ingvistic.

in strinsa legaturli cu configuratia constituentilor funcponal-semantici dintr-un enunt maximal complet, categoria gramaticalli a cazului se intemeiazli pe opozilille interne dintre cinci termeni corelativi: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vi>cativ. Termenul neutru al categoriei din planul limbii are forma cazului nominativ nearticulat : jloare, stea, projesor; curcubeu.

in plan semantic, individualitatea termenilor corelativi este asigurata de natura relatiei in care intra substantivul, de pozitia lui in aceastli relatie §i, in legaturli cu aceasta, de funqia sintacticli dorninantli care-i dezvoltli continutul semantic, precum i de actiunea principiului rec]iunii. Cind desfli§Ura(ea rec{iunii isi are originea in prepozitii(locujiuni prepO]:iJionale), pia mi semantic aJ unui anumit caz nu mai este determinat totdeTuna de funqia sintactica a subsrantivului ci poate rezulta numai din opozitia paradigrnaticli a categoriei gramaticale a cazului. A a. de exemplu, functia sintacticli de atribut stli Ia baza continutului semantic al cazului genitiv cind dezvoltli sensu! de 'posesiune' sau 'apar

tenentll': ,in casa prietenului e totdeauna cald." Dar cind cazul genitiv este cerut de

prepozitii (locutiuni prepozitionaie) specifice, continutul semantic al cazului rezulta numai

din opozitia internli cu celelalte cazuri: ,.El este impotriva prietenului meu."

Prin acest raport de complementaritate in organizarea paradigmei cazuale, intre functia sintacticli rcalizatli de substantiv i principiul rectiunii, planul semantic al cazurilor individuate so constituie dintr-un sens fundamental, cu originea in func{ia sintactica specificll,i diferile dezvoltari semantice determinate de functii sintactice nespecifice prin manifestarca rec{iunii prepozitionale.

p.49-50), se observa ca aceasta a adoptat pentru exprimarea opozitiilor ei fundamentale o serie intreaga de prepozitii (peste, sub, Ia) cu sensu!de mai mull de, mai pu{ill de. circa pe care, prin modificarea sensului, le-a specializat ca semiadverbe de aproximare, tara functie sintactica i tara regim cazual. Deci subiectele respective sunt In nominativ, nu In acuzativ.

Problema cea mai acuHi In morfologia cazurilor este pusa de vocativ.

Prin declinare se lntelege trecerea unui nume de Ia un

caz Ia altul, prin schimbarea formei, corespunzator schimbarii functiei sintactice. Prin urmare, nu poate fi conceputa existenta unui caz In afara functiei sintactice. Or, despre vocativ se afirma adesea, nejustificat i paradoxa!, ca este cazul lara functii sintactice. Gramaticienii au avut alternativa de a demonstra di

vocativul are functii sintacticei ca este un caz, sauca nu are i,

in consecinta, nu este. Prin aceasta lntelegere a problemei se justifica lntrebarile cercetatorilor : F:ste vocalil'lll 1111 caz?

(Zdrenghea, 1960, p. 797-801 ), Poate fi vocativul pai•te de

Page 12: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

propozipe? (Avram, 1980, p. 141-167), Qu ' est-ce que le

\'Ocat(f! (Trost, 1947, p. 5-7).

intr-o prima faza a demonstratiilor, s-a ar itat ca .. Atunci cand este urmat de un verb Ia imp a!iv sau Ia alt mod, dar cu valoare de imperativ} el este subiectul predicatelor exprimate prin aceste verbe" (Zdrenghea, 1956, p. 59). S-a aratat chiar di pronumele sau substantivul in vocativ este o forma nominata de persoana a doua care se acorda cu un imperativ, constituind subiectul acestuia. Exemplele dovedesc lnsa ca nu se produce intotdeauna acordul: Copile, fa cural! Copile, facefi curat! Copilejacem cural! Copile, a.>face curat!... In aceste conditii s-a cerut ca macar pentru exemplele cu acord sa se considere subiect. Dar s-a invocat prezenta virgulei care nu poate desparti subiectul de predicat (anterior acest principiu fusese pus In contrapondere cu principiul semantic, "superior", dupa care cine face actiunea este subiect). Dar de data aceasta, criteriul

virgulei fusese ridicat Ia rang de principiu semantic: vocativl!L

este izolat de verb prin virgula; fiind izolat, m1 face parte din

Page 13: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

criteriul diferen ei semantice, care probeaza existenta locutiunii atunci cand in grupare substantivul participa Ia un sens, iar n aparitia Iibera are altul. Astfel, substantivulftlfa, din expresia

fafa casei sunt penni participa la sensu\ locul din_filfa easel._

Intr-o apatitie Iibera sensu! lui se schimba: Fa{a ( - Jafada) caset

e luminata de soare. Modificarea de sens este o dovada a sudarii lui In locutiune.

Sunt doua functii sintactice nespecifice pe care le poate

indeplini lin reprezent nt a! numelui: cea de suhiecti cea de complement (dicect> indir_ect...). . .

Pentru exemple ca AI vecinului m1 ma c1moa.>•te, anum1t1

gramaticieni au propus ca numal sa fie consider'!_t sy?i ct, exprimat prin pronume semiindependent. Aceasta solutie nu poate fi acceptata, in primul rand pentru di se 1ncaldi regula dupa care subiectuli predicatul fom1eaza o unitate inzestrata cu autonomie comunicativa ( *AI 1111 ma c1moa.yte). Ideea existentei subclasei pronumelor semiindependente nu a putut fi sustinuta cu argumente. Intr-adevar, dadi }I. din AI meu citeJie este

subiect iar meu este atribut adjectival, ce este a/, dintr-un

, 0

exemplu ca Acest prieten al meu ciJe•te?. Daca a! devme

atribut adjectival, inseamna ca meu , determinand un adjectiv,

devine complement.

Existenta functiilor sintactice nespecifice se explica prin fenomenul de suplinire a fi.mctiilor sintactice, iar Ia analiza se marcheaza ca atare lntre paranteze (cf. Bdincu, Gaitanaru,

1996). In mod similar se procedeaza clnd este vorba de comple

mente : 11 invit peal vecinului; lmi amintesc de a/ vecinului.

In situatia func ei de subiect exprimat printr-un pronume relativ in cazul genitiv (S-a dus pe urme/e_cui a plecat; Hai fiecare Ia casq cui ne are), pentru explicarea neconcordantei dintre functiei caz, se pleaca de Ia structurile prim are S-a dus pe urmele cuiva, respectiv Hai jiecare Ia casa cuiva. Pronumele cuiva este atribut pronominal genitival. El este inlocuit printr-o atributiva, iar subiectul atributivei conserva cazul atributului substituit.

0 situatie similarai un comportament similar In analiza

Maria'• croitoreasa -Maria care este croitoreasa; George, jratele meu -George care este frate/e meu... Ca intre partea de

propozitie i propozitie este o deosebire de functie se poate observa aplicand una dintre trasat_urile apozitiei, inversiunea termenilor: Ionescu, domnul... - *care se nume.yle lonescu, dmiuml... Acest lucru nu trebuie sa surprinda, sintaxa cunoscand

Page 14: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

i alte cazuri de necorespondenta (de exemplu, o circumstan

t.iala cauzala, contrasa lntr-un element predicativ suplimentar:

Maria vine fiindcii este bolnavii- Maria vine holnavii...).

Pe de alta parte, se observa ca expresiile In discutie sunt apozitii dn_ominative, caracterizate prin apozeme specifice (nwiiit,-zis, porec/it, intitulat, cu numele...). Intrucat apozitia nu este fj,lnctie sintactica subordonata, ci echivalenHi, se respecta astfel trasatura nominativului de a fi In functiile sintactice pe care le instituie, cazul nonsubordonarii.

Referitor Ia existenta elementului predicativ suplimentar In nominativ in contexte ca El a venit director (Constantinescu Dobridor, 1994, p. 260) se ridica aceeai obiectie: nominativul este cazul nonsubordonariii nu poate exprima o fimctie dublu subordonata. Acest lucru poate fi probat din punct de vedere formal prin aceea ca astfel de exemple accepta adverbe folosite prepoziponal ca dre >1) sau locutiuni prepozi(ionale (iica/itale de... ). Prin urmare, chi'ar daca elementul predicativ suplimentar este rezultatul unei contrageri din nume predicativ, el este in acuzativ.

•- "a'-•--::-- e 1tl pune problema regimului cazual al

propriilor prepozitii, a modaliHitii de analiza In expresii realizate cu locutiuni prepozitionalei a functiilor sintactice nespecifice (subiect, complement direct etc.) Prepozitiile cu genitivul se deosebesc de acelea ale dativului prin faptul di sunt lntotdeauna articulate cu articolul pierde acest articol convertindu-se In adverbe sau lo utiuni

adverbiale: A plecat iizainteafilmului- A plecat fnainte; bzJa!a cinematografului eo parcare- lnjaJa eo parcare. 1

Se cunosc, prin exceptie,-i prepozitii care GOmporta

relatie cu adjectivul, dar acest lucru se lntampla In realitate:

Echipa depnatoare a trofeului; Luna, stapcmti a mtirii.

'I Dativul pare a se subordonai verbuluii adjectivului,

. •

dar In realitate se poate subordona i

Page 15: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

interjeqiilor (Bravo

I I invingatorilor)i substantivelor, nu numai stilistic, ca dativ

adnominal, arhaism sintactic (Preot deJieptarii noastre, semnelor vremii profet), dari In forme actuate (Acordarea de premii elevi/or fnmta. i; lnmdnarea de medalii cd •tigatori lor... ).

j Acuzativuls-ar subordona numai verbului i, In nici un caz adjectivului. In realitate, substantivul in acuzativ poate determina frecvent un adjectiv (rea de gura, bun de plata, obosit de moarte...); poate, de asemenea, determina un substan tiv: jabrica de rulmenfi, saIii de curs, casa de piatra...

Toate aceste excepfii dovedesc ca o astfel de lncercare de delimitare a cazurilor In functie de specificul lor nu poate duce decat Ia rezultate indoielnice.

Exista totu i, In limba romana, chiar In conditiile

disparitiei declinarilor, posibilitatea de a delimita formal cazurile. Se au In vedere trei parametri: prezenta prepozitiilor specifice, prezenta desinentelor specifice, diferite de cele de Ia nominativ, i a articolultti specific.

IU

Prcpot.i!ii sp..xili c

I ) o:sith.:n!c sp .: ili

Arti ol sp .:cilic

N - - -

G + + +

D + + -

Ac + - -

v -

..!._ -

Page 16: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

W Problemele ca:::urilor (fimcfiile sintactice). Continutul gramatical al cazurilor este dat de spectrul functiilor sintacti.

Referitor Ia exen Tranda.fir, ora u/ Bucw a.ce.stea ar fi atribute ap•

Slmllare cu apozitia care c

II, p. l28). Cercetarile ulte a r latiei de subordonan ech tvalenfa. Trasaturile ter_menilori substitutia

atnbut.

. Pentru interpret; anten?are u fost pror e pre es ctive nu su fitd U.Qite intr-u,;substaJ Aceasta teorie este discuta sunt fixe (Bloomfield 1 '

unt fixei !e nume te p(

mterpunen de tipul : do

Trandqfir, ora u/ cu num

... Ce Ialta teorie a consic antenoare sunt atribute

1963, p. 38Bercea Dobridor, 1994, p. 173_ j 7, de considerafii este ace!

onate In subordonate :

!onescu - domnul care

Dativul fara prepozitie poate determina un verb, un adjectiv sau un substantiv de origine verbala J'ndeplinind functiile sintactice de:

1) comple ment indirect: Spui muntilor durerea I Prin jalnice dn- tari. (G. Cobuc)

2) atribut: decernarea d e premii fnvingii.torilor.

3) complement circumstantial de loc: Au stat locului.

Valoarea semantica a substantivului la D. este cea de destinatar, adica de obiect In favoarea sau defavoarea caruia se face aqiunea.

Dativul cu prepozi?e poate determina un verb cu ajutorul prepozipilor datoritii, grape, multumitii, J'ndeplinind funqiile sintactice de complement instrumental: Am ajuns La timp datoritii. prietenilor.

Acuzativul. Cazul acuzativ poate fi folosit: a) fara prepozitie sau b) cu prepozitie.

Acuzativul fara prepozitie poate determina un verb indeplinind funcpa

sintactici:i de complement direct: Luna plinii lumina gradinile adormite §i cii.sutele

pitite fn livezi. (M. S ado v e an u)

Page 17: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

Acuzativul cu prepozitie poate determina un verb cu ajutorul prepozitiilor simple: a, cu, d e, din, dupii, fiirii, fn, fntre, fntru, Ia, lfngii, pe, pentru, peste, pfnii, prin, spre, sub etc., al prepozipilor compuse: de Ia, fiirii de, pe Ia, de ciitre, de din,

d e dupii, d e pe, d e pe La etc., precumi cu ajutorullocupunilor prepoziponale: fn afarii d e, aliituri de, fnainte de, fn sus de, fn jos de etc., J'ndeplinind urmatoarele funcpi sintactice:

1) complement direct: A giisit pe urmii satul / Pe tiiran ell-a giisit.

(G. Co buc)

2) atribut: in tara mea dulce sfnt drumuri de jZori. (V. A 1 e c sand r i)

3) nume predicativ: Masa este de brad.

4) complement de agent: Cfntfnd le-aduce aminte / De-o fatii din vecin/ De

mame §i de-ogorul / Umplut acum de spini. (G. Cob u c)

5) complement indirect: Calul nechezii fncet §i-§i fntinse botul spre stii.pfn.

(M. Sadoveanu)

6) complement sociativ: $i gfndirea meafuratii se tot duce-ncet lavale/ Cu eel riu care-11 veci curge, far-a se opri din cale. (V. A1e c sand r i)

7) complement instrumental: Ciiliirepi umplu cfmpul §i roiesc dupii un semn /

§i fn caii lor siilbatici bat cu scii.rile de lemn. (M. Ern in esc u)

8) cornplernente circumstantiale:

a) de tirnp: A§a sta vremea de o siiptii.minii.. (G. Galaction)

b) de Joe: Pe cimpia fniilbitii, netedii, striilucitoare / Se viid insule de codri,

s-aud cfini de vfniitoare. (V. Al e c sand r i)

c) de mod: La amiazii mii repe zeam acasii §i fmbucam in fuga mfncarea.

(M. Sadoveanu)

d) cauzal: Codrul clocoti de zgomot §ide arme §ide bucium. (M. Eminescu)

e) conditional: in caz de pericol, plecap imediat.

f) de exceppe: fncolo, afarii. de argatul care fmi fngrijea de canu mai aveam pe nimeni. (M. Sadoveanu)

g) concesiv: Cu tot acest cuvint blajin §i plin de mfngfiere, femeile nu se lini§tirii

§i ie§irii tot niiciijite. (M. Sad o v e an u)

Cazurile substantivului in limba romana sint polifunq:ionale (aceeai forma de caz poate servi la exprimarea mai multor functii sintactice). Cu toate acestea, se vorbe te despre o anumitii 'specializare a formelor cazuale. Funcpile sintactice specifice cazurilor sint:

Page 18: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

N. - cazul subiectului (cine?, ce?)

G. -cazul atributului (al, a, ai, ale cui?)

D. -cazul complementului indirect (cui?)

A.-cazul complementului direct (pe cine? ce?)

poruncii. piiuni{cl, lume, urecl!e. steo, I a tualc cdc l allc substamive dcsinen\a i pt>sibii :l

, altcrnanta fonctidi fiinJ acelcai ca Ia nominati v-acu/a ti ,. ( cvcmuali vocativ); puatc pri mi flcctivul complexi articolclc hotfuitc, ncbotftritc :;; i aJjccti va lc cu J\xma lor de gcnitiv-da1i1, iar ruticolelc posesiv-genitivalc eu forma de nominativ-acuzativ; poatc ti prcccclat de prepozii de tipul asupra, contra, til .fi:t(o de; nu primc te Jccit ,intimplaltlr" (Ia voi•1 vorbitorului) accentulln context :;;i poate lndcplini lo.Jll..: lt1nqiile sintacticc ale substaJJtivului (at:J.ibut, complementlcircumstantial , atribut circumstan[ial/complctiv, s ubicct , num c preclicativi apozitie), specit1cii tiincl J1mqia sintacrici"t de atribul.

Dativul stthstantivului sc rccunocl. lc prin accea d1: arc acclca.)i dcsincntc. altcn an[L'

fonetice, flcctive complexci a.tiicolc (hotiiritc. nchol<irilc. adjcctivale) cu gcnitivul, rcfu zlnd a.ttieolele poscsiv-gcnitivale; poatc fi prcccdat de prcpo7.i(ii de tipul gru{ie, duforitri. mul{umita, conform etc; nu p1iJuc tc dcdt .,inlimplatur" (Ia voia vorbiturului) acccntul in context i poate !ndeplini funqii l e sintacticc de complcmcntlcircumstantial, at.ribut, DL\111<.: predicativi apozitie, specifica 1'iind ft.metia sintactidt de cumplcmcnt indirect.

Acuzativuf substantive/or arc In comun cu nominat.ivl:\1 desinen(cle, altcrnan[clc

fonetice, articolele (hotaritc, ncbotarltc, adjcctivalc). prccum :;;i sutixul t1cxionar dcvcnit ruticol, flectivul mixti flectivul complex; poalc fi nmn:at de prepo4'Jitii de tipul cu. de. .flir(/ de etc; nu prime te declt ,,ntlmplator" (Ia voia vorbitorului) a ccntul In context i poatc lndeplini toatc funqiile sintacticc ale substanuvului (con1plcmcntlcircumstantial, atribut circumstantial/eomplctiv, subiect, numc prcdicati1• apnzitic, spccificii fiinJ ti.mqia sintactica de complement direct).

D1 sfin;it, substanrivele in vocativ put avea - dacii J[L am Ia o pmtc fonnelc Ia mutlii

(vezi imediat mai jos) de tipul tali , 11/WIIi. .I'ClllllfJi etc, scrisc adcsea, farii motiva(ic, tuty. mamy, scwnpy etc - acclci desincntc (eventual :;;i altcrnanc foncticei tlcctivc complcxc, precumi sufixul flexionar dcvcnit atiicol) cu nominativul, cxccptlnd tcmininclci uncle

d.c pre zqi;,y,rimec intotdeauna aecentul in context obligaturiu !>ii slnt lif? te de li.tncpc smtact1ca In prop,ozitie (de fapt, vocativclc nici nu Jac parte din propozitic), tiind, de rcgulu. substitute de p:!opozitii/fi•azc incidct tc; uneori, clnd ,traJuc" un tcrmen cu scmniJicatic general, v •ativelc fiint substitute-apozitii In planul incidcn{ci .

NbfA.. Jn lcgan_;ra cu identificarea cazurilur de substantiv coosiJeranncccsan:.

indi douii n{eo![uni.

Prima mentiune arc In vedcrc I'OCIItiml Ia modii til familie, de fclul tori.

Page 19: Opozitia de Caz a Substantivelor Compuse

ma.mi, scumpi .a. (sctis uncori ncmotivat WI)'. lii(IIIIV, scumpy .a.), care In ultimii a.t1i au cl tigat J•oarte mult teren /IIlii 11les in vorhirea copiilnr. adolesccntill>r