Masa Rotunda organizata cu ocazia lansarii grupului operativ BPIE in Romania

Oportunitati de crestere a performantei energetice a cladirilor in Romania

Una dintre marile provocari actuale o reprezinta reabilitarea cladirilor vechi si inefi-ciente energetic din Europa. Reabilitarea termica reprezinta o oportunitate de a im-plementa masuri profitabile si de a reduce impactul de mediu al cladirilor existente, ridicandu-le in acelasi timp valoarea sociala si de piata. Cu toate acestea, numai cateva tari au reusit pana in prezent sa co-finanteze cu succes fondurile europene disponibile sau sa foloseasca eficient solutiile financiare existente.

acestora si de a promova solutii adaptate la conditiile locale.

Prima initiativa a grupului operativ BPIE a fost organizarea unei mese rotunde la data de 24 martie 2011, care a reunit reprezentanti ai principalilor actori de piata si factori de decizie din Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerul de Finante, Ministerul Mediului, autoritati locale (inclusiv din Bucuresti), asociatii din constructii, asociatii de proprietari, banci si institutii financiare Europene precum BERD si BEI.

Evenimentul organizat de catre grupul operativ BPIE a cuprins o serie de prezentari si discutii comune despre politicile europene actuale, implementarea politicilor nationale pentru cresterea performantei energetice a cladirilor, exemple de succes din alte tari (precum Schema de Investitii Verzi din Republica Ceha bazata pe comercializarea AAU1 in cadrul Protocolului de la Kyoto), oportunitati de finantare din fonduri europene, importanta promovarii companiilor de servicii energetice (ESCO)2 si solutiile tehnice existente.

Dezbaterile ce s-au derulat in cadrul evenimentului au contribuit la identi-ficarea principalelor obstacole in calea dezvoltarii unor programe de amploare si a unor solutii concrete de a le depasi si de a stimula investitiile in eficienta ener-getica a cladirilor de locuit din Romania. In capitolele urmatoare este prezentat un rezumat al celor mai importante pro-vocari, oportunitati si prioritati la nivel european si national identificate pe du-rata evenimentului.

Reabilitarea termica a cladirilor din Romania este de o importanta majora, la fel ca si in celelalte tari central si est europene, si acesta reprezinta motivul principal pentru care BPIE a lansat in Martie 2011 un grup operativ national cu scopul declarat de a actiona ca un catalizator al schimbarii.

Factori de decizie si actori de piata locali la Masa Rotunda BPIE, cautand impreuna solutii adaptate conditiilor din Romania

Masa Rotunda BPIE organizata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei a concentrat laolalta reprezentanti ai ministerelor, ai administratiilor locale, ai asociatiilor din constructii, ai asociatiilor de proprietari de locuinte, ai asociatiilor patronale, ai bancilor locale si ai institutiilor financiare europene BEI si BERD.

1 AAU: Assigned amount unit. AAu-urile sunt unitati de cantitati atribuite, egale cu 1 tona CO2 echivalent. Toate Partile semnatare din Anexa 1 a Protocolului de la Kyoto au dreptul sa emita astfel de unitati conform criteriilor stabilite in Articolul 3, paragrafele 7 si 8 ale Protocolului de la Kyoto. Unitatile de cantitati atribuite pot fi comercializate prin schema internationala de tranzactionare a emisiilor de carbon. (din glosarul de acronime utilizate pentru schimbarea climatica, UNFCCC).

2 ESCOs: Energy Service Companies. O companie de servicii energetice (ESCO) poate fi o persoana fizica sau juridica furnizoare de servicii energetice si/sau alte masuri de eficienta energetica, preluand totodata un anumit nivel de risc al investitiei. Plata pentru serviciile energetice furnizate este bazata integral sau numai partial pe realizarea criteriilor de performanta agreata prealabil prin contract (Directiva 2006/32/EC).

Obiectivele grupului operativ BPIE sunt de a relansa dialogul intre principalii actori de piata din Romania pe tema cresterii performantei energetice a cladirilor, de a identifica obstacolele existente si modalitatile de depasire a

Programul de reabilitare termica a cladirilor din Romania

Scopul acestui program a fost de a reduce consumul de energie termica in blocurile de locuinte de la un consum actual de 180-240 kWh/m2 la mai putin de 100kWh/m2 dupa renovare. Finantarea masurilor de reabilitare termica era impartita in mod egal intre bugetul central (34%), administratia locala (33%) si proprietari (33%). Masurile eligibile in program includ reabilitarea termica a anvelopei cladirii, a acoperisului, a subsolurilor, a conductelor si inlocuirea ferestrelor si usilor exterioare existente cu unele performante de tip termopan, dublu-vitraj.

Programul este coordonat in prezent de catre Ministerul Dezvoltarii regionale si Turismului.

In anul 2008 au fost reabilitate termic 89 de blocuri de locuinte (2551 apartamente). In anul 2009, dupa intrarea in vigoare a OUG 18/2009 care a introdus o noua diviziune a contributiei financiare la program (50% din bugetul de stat, 30% administratia locala si 20% proprietarii de locuinte), au fost reabilitate termic 24.834 apartamente. Pentru anul 2010, din bugetul avut la dispozitie a fost prevazuta finalizarea lucrarilor la 29.000 de apartamente si demararea masurilor de reabilitare termica la alte 25.000 apartamente. Intrucat OUG 18/2009 permitea administratiilor locale sa preia si contributia ceruta proprietarilor, in unele cazuri reabilitarea termica a fost realizata integral pe bani publici. OUG 18/2009 este inca in vigoare, dar datorita lipsei de fonduri are o aplicabilitate

limitata.

Programul de reabilitare termica a cladirilor de locuit multifamiliale a permis si pastrarea unor locuri de munca in sectorul constructiilor, intr-o perioada de criza economica profunda. Conform estimarilor, o astfel de masura poate crea de noua ori mai multe locuri de munca decat investitiile in noi capacitati energetice.

In anul 2010 a fost promulgata OUG 69/2010 care institutie noi reguli

de finantare pentru reabilitarea termica a cladirilor construite pana in anul 2000, eliminand granturile din fonduri publice si introducand o linie de creditare garantata de stat care permite imprumuturi pe o perioada de pana la 5 ani. Dobanzile aferente imprumuturilor pentru reabilitarea termica a cladirilor sunt suportate de stat cu pana la 100% in limita bugetelor anuale alocate acestui program. In plus, autoritatile locale pot finanta cu pana la 30% masurile de reabilitare termica, raspunzand astfel cererii asociatiilor de proprietari.

In 2002 in Romania a fost promulgata o lege care prevedea reabilitarea termica a blocurilor de locuit construite inainte de 1985. Dupa ani de ezitari, programul a fost re-lansat in 2007 ca parte a primului plan national de eficienta energetica in cadrul Directivei 2006/32/EC.

Foto: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

Probleme actuale in dezvoltarea programelor de reabilitare termica a cladirilor

• Accesarea programelor europene de finantare Uniunea Europeana a lansat cateva programe de finantare care sunt insuficient accesate

de catre statele europene (de ex. programele BEI). Una dintre cauzele nivelului scazut de utilizare a acestor fonduri de catre Romania o reprezinta procedurile birocratice greoaie din prezent, desi simplificarea acestor proceduri ar putea rezolva in buna masura principala problema in adresarea fondurilor europene, respectiv asigurarea nivelul necesar de co-finantare. Contributia necesara de co-finantare nationala la programele europene poate ajunge uneori pana la 50%, ceea ce reprezinta deseori o problema majora, in special in conditiile crizei economice si financiare. O alta problema importanta o reprezinta procedurile dificile de accesare si administrare a proiectelor europene la nivel national. In prezent in Romania derularea proiectelor europene necesita implicarea a cel putin trei autoritati guvernamentale si locale ceea ce conduce deseori la paralizarea temporara a procesului.

• Absenta unor programe nationale de lunga durata Cu toate ca realizarea de programe ample de reabilitare termica si de crestere a

performantei energetice a cladirilor este mai mereu una dintre temele principale in apropierea campaniilor electorale, importanta acesteia se diminueaza rapid mai apoi. Prioritatile politice se reorienteaza catre alte teme, cu atat mai mult in perioade de criza economica, si astfel se pierde oportunitatea exploatarii beneficiilor socio-economice ale masurilor de eficienta energetica in cladiri. Guvernul Romaniei are o abordare punctuala a eficientei energetice in cladiri, bazata pe dezvoltarea unor proiecte izolate, fara angajamente clare pe termen lung care sa dea un semnal consistent pietei si mediului de afaceri si fara organizarea de actiuni complementare de comunicare pentru informarea si constientizarea publicului. Din ratiuni de constrangeri bugetare, programele nationale sunt stopate in mod frecvent inainte sa aiba un impact semnificativ, si fara a furniza predictibilitatea necesara pe termen lung.

• Programe nationale insuficient adaptate la conditiile de piata Programul de reabilitare termica a locuintelor din Romania a fost (re)lansat in 2010

(OUG69/2010) intr-o noua forma care introduce imprumuturi garantate de stat si dobanzi subventionate cu pana la 100% pentru cladirile de locuinte construite pana in anul 2000. Proprietarii de locuinte pot imprumuta pana la 90% din valoarea lucrarilor de reabilitare termica, perioada de rambursare a imprumuturilor fiind de maxim 5 ani. Conform informatiilor de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, valoarea creditelor este de 1850 euro/camera in cazul cladirilor multifamiliale si de maximum 7400 euro/camera in cazul cladirilor unifamiliale. Acest volum de investitii este relativ mare pentru puterea de cumparare a celor mai multi proprietari de locuinte si perioada de rambursare a creditelor este prea mica (de ex. in Cehia si Germania perioada de rambursare a unor credite similare este de 10-15 ani). Toate acestea reprezinta o problema majora atat pentru bancile locale cat si pentru proprietarii de locuinte. Perioada scurta a creditului implica rate lunare prea mari care in general depasesc valoarea economiilor de energie rezultate si sunt nerealiste pentru piata romaneasca. Acesta problema este accentuata de reticenta proprietarilor de locuinte in a accesa credite. Este important de mentionat ca bancile comerciale au conditii mai stricte de acordare a creditelor datorita crizei economice.

• Absenta motivatiei consumatorului si a cererii In contextul crizei economico-financiare europene (care a condus si in Romania la

reduceri importante de locuri de munca in constructii), consumatorii prefera sa se concentreze pe investitii ce aduc beneficii pe termen scurt, iar investitiile in reabilitarea locuintelor sunt percepute ca fiind investitii de lunga durata, desi au un impact imediat in cresterea gradului de confort din locuinte si in imbunatatirea calitatii vietii. In plus, la fel ca si in alte tari europene, protectia mediului reprezinta o motivatie relativ scazuta pentru consumator. Din aceste motive este nevoie de un suport mai energic din partea statului sub forma facilitatilor financiare si a cresterii nivelului de informare a cetatenilor. In consecinta, este necesar sa se organizeze campanii de informare despre programele existente, care sa furnizeze informatii concrete despre beneficiile sociale, economice si de mediu si sa contribuie la credibilizarea masurilor promovate. In particular, masurile de crestere a performantei energetice a cladirilor au un potential ridicat de creare de noi locuri de munca si acest aspect nu este suficient prezentat in prezent.

• Lipsa datelor despre cladirile existente face dificila elaborarea unei viziuni clare asupra potentialului existent In prezent exista putine date referitoare la stocul existent de cladiri si a potentialului

acestora de crestere a eficientei energetice si de reducere a emisiilor de CO2. Absenta unei evaluari clare a situatiei prezente afecteaza elaborarea unei viziuni fundamentate economic si a unor programe durabile care sa exploateze potentialul maxim de economii de energie la costuri optimale. O cunoastere mai buna a situatiei existente si a potentialului de economii de energie poate contribui in mod substantial si la definirea unor perioade realiste si economic viabile de rambursare a investitiilor. Schemele nationale de investitii trebuie sa fie bazate pe evaluari de cost pe ciclu de viata si pe nivelele optimale de cost al masurilor de crestere a performantei energetice a cladirilor.

• Reabilitari termice de calitate care sa optimizeze beneficiile economice si de mediu Este esential ca programele de reabilitare termica a cladirilor sa fie realizate in cel mai

eficient mod posibil. Beneficiile economice, sociale si de mediu trebuie sa fie considerate simultan inca din faza de proiectare a masurilor de eficienta energetica in cladiri. Implementarea masurilor de reabilitare termica a cladirilor trebuie facuta in conditii tehnice de calitate care sa poata sa atinga potentialul cost-optimal identificat. In acest sens, este important sa existe scheme de certificare a materialelor utilizate, precum ar fi materialele izolatoare termic si ferestrele. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila (URBAN-INCERC) este desemnat de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului ca autoritate responsabila pentru controlul de calitate si pentru colectarea datelor referitoare la cladirile din Romania.

Oportunitati insuficient exploatate in prezent• Transferul de practici de succes si de scheme inovative In afara fondurilor europene exista si alte oportunitati de

finantare a masurilor de crestere a performantei energetice a cladirilor precum Schemele de Investitii Verzi utilizate cu succes in Republica Ceha (detalii in nota de la pagina 5). Statele Membre ale Uniunii Europene ar trebui sa ia in considerare modelele de succes si schemele inovative de investitii care exista in Europa si sa incerce sa le adapteze la conditiile nationale (reglementari, industrie, forta de munca etc.). Alte exemple de scheme inovative de finantare sunt cele implementate de catre banca germana KfW si sistemul PAYS3 din Marea Britanie.

• Co-finantare din comercializarea surplusului de certificate de emisii de carbon in cadrul Protocolului de la Kyoto Dupa cum este prezentat la punctul anterior, o sursa suplimentara de finantare a masurilor

de reabilitare termica a cladirilor poate fi obtinuta prin comercializarea surplusului de certificate de emisii de carbon in cadrul Protocolului de la Kyoto (AAU-assigned amount unit). Statele Membre ar trebui sa se asigure ca banii obtinuti din comercializarea certificatelor de emisii de carbon sunt utilizati in mod sistematic catre scheme verzi de investitii rentabile precum sunt si cele de crestere a performantei energetice a cladirilor de locuit.

• Companiile si furnizorii de servicii energetice pot avea un rol mai important in Romania Companiile de servicii energetice (ESCO-energy services companies) pot contribui la

crearea unei piete functionale de eficienta energetica si la eliminarea unor obstacole prezente. Companiile de servicii energetice pot avea un rol foarte important si in atrage-rea de capital investitional din terte surse care sa complementeze fondurile publice pre-cum si in cresterea nivelului de expertiza tehnica. Piata romaneasca de servicii energet-ice este insuficient dezvoltata in prezent si are nevoie de o stimulare activa si constanta la nivelul autoritatilor locale si centrale ale statului. Sustinerea eficienta a companiilor de servicii energetice implica si surmontarea atitudinii relativ sceptice a consumatorilor din Romania fata de eficienta energetica si fata de accesarea unor astfel de servicii. Politi-cile Uniunii Europene si dezbaterile europene pe tema ESCOs pot ajuta la definirea unui cadru de lucru mai eficient pentru aceste companii. Autoritatile locale pot fi un element cheie in cresterea rolului companiilor de servicii energetice pe piata romaneasca.

Schema de investitii verzi in Republica Ceha: - un exemplu de succes

Schemele de investitii verzi (GIS-green investment schemes) sunt mecanisme dezvoltate in cadrul sistemului international de comercializare a emisiilor de carbon prin care fondurile realizate prin tranzactionarea excesului de certificate sunt utilizate pentru implementarea unor masuri care sa produca beneficii de mediu (in particular reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera) in tara care a vandut certificatele. Cresterea performantei energetice a cladirilor este o astfel de oportunitate pentru valorificarea beneficiilor

rezultate din comercializarea certificatelor de emisii de carbon.

In Republica Ceha cresterea eficientei energetice a cladirilor de locuit este domeniul prioritar pentru schema de investitii verzi. Programul se deruleaza intre aprilie 2009 si jumatatea anului 2012, iar masurile ce pot fi finantate din schema de investitii verzi sunt diverse, de la inlocuirea unor echipamente existente cu altele mai eficiente (de ex. lifturi, boilere etc.) pana la reabilitarea termica totala sau partiala a cladirii.

Din totalul fondurilor disponibile in schema de investitii verzi, 5% acopera costurile administrative, iar restul de 95% sunt alocati pentru implementare de programe si proiecte.

Beneficiarii schemei de investitii verzi sunt proprietarii de locuinte individuale si de apartamente, iar durata de viata a unei masuri este considerata a fi de 15 ani. Solicitantii unor astfel de proiecte trebuie sa aplice pentru finantare inainte de inceperea lucrarilor, platile urmand a fi efectuate dupa finalizarea proiectului.

Proiectele trebuie sa fie efectuate intr-un interval de 18 luni si trebuie sa fie finalizate inainte de terminarea schemei de investitii verzi. Membrii Uniunii asociatiilor de proprietari de locuinte din Cehia si Moravia (Union of Czech and Moravian Housing Co-operatives) sunt principalii beneficiari ai programelor derulate prin schema de investitii verzi.

Sistemul de comercializare a surplusului de certificate de emisii de carbon in cadrul Protocolului de la Kyoto permite tarilor participante sa-si vanda excesul de certificate (AAU) tarilor care nu si-au realizat inca tinta stabilita la semnarea Protocolului. Tarile central si est europene au un surplus estimat de 8-12 miliarde de certificate de emisii de carbon (AAU).

In prezent se estimeaza ca in fiecare an vor fi renovate prin intermediul schemei aproximativ 30.000-50.000 de apartamente, dar numarul acestora poate atinge si 90.000-150.000 de apartamente anual. Economiile ce vor fi realizate la energia termica prin derularea acestui program se ridica la aproximativ 37 milioane euro si respectiv 75.000 tone CO2 anual.

Foto : CECODHAS

THE BUILDINGS PERFORMANCE INSTITUTE EUROPE (BPIE)

BRUSSELS OFFICE

Rue de Stassart 48, box 8 1050 Brussels, Belgium

Tel: +32 (0) 2 789 30 00 Fax: +32 (0) 2 789 30 19

www.bpie.eu

BUCHAREST OFFICE

Doamnei street no. 17-19 Bucharest, Sector 3, Romania

Mobile: +40 735 511 267 serban.danciu@bpie.eu

Prioritati si domenii de actiune la nivel national

• Un angajament politic mai mare si mai clar pentru investitiile in eficienta energetica.

• O mai buna cunoastere a situatiei actuale prin elaborarea de baze de date si analize tehnice ale situatiei existente pentru a permite o mai clara viziune a potentialului de piata si pentru a se putea defini un nivel optim al tintelor de atins in viitor.

• Crearea de programe de lunga durata bazate pe o buna intelegere a conditiilor pietei, care sa ofere flexibilitatea necesara atragerii de fonduri europene si private.

• Analiza dezvoltarii unor programe de crestere a performantei energetice a cladirilor de locuit prin utilizarea schemei de investitii verzi.

• Elaborarea de indicatori de performanta pentru programele nationale care sa ia in calcul performanta energetica, costurile si calitatea lucrarilor efectuate (auditurile energetice si certificatele de performanta energetica sunt un bun inceput in acest sens).

• O mai buna evaluare a potentialului de finantare din terta parte si eliminarea obstacolelor existente in calea utilizarii surselor de finantare ale Uniunii Europene.

• Implicarea mai activa a sectorului privat si a altor actori de piata relevanti.

• Cresterea nivelului de informare al publicului si a credibilitatii programelor derulate pentru a stimula investitiile in eficienta energetica.

• Crearea unui punct central de informare unde toti factorii implicati in masurile de eficienta energetica sa poata afla toate informatiile necesare (asa-numitul ‘one-stop shop’).

• Realizarea de campanii de informare bazate pe prezentarea tuturor beneficiilor ce pot rezulta din implementarea programelor de crestere a performantei energetice a cladirilor de locuit.

• Realizarea unei platforme de comunicare permanenta si de stimulare a dialogului intre toti factorii de piata implicati.

3 PAYS: Pay as you save scheme: In anul 2010 guvernul britanic a lansat un program pilot pe durata a doi ani intitulat PAYS-Pay as You Save (plateste pe masura ce economisesti). Programul are ca scop finantarea costurilor de investitie pentru masuri de eficienta energetica si micro-generare in cladirile de locuit, cu rata de rambursare a creditului mai mica decat economiile la energie si pe o perioada indelungata de timp. Finantarea este ‘legata’ de cladire si nu de persoana care detine sau locuieste temporar in imobil, urmand a ramane sa fie platita de catre urmatorul posesor/locatar al cladirii in cazul tranzactionarii acesteia. Programul pilot are un buget de 4 milioane de lire sterline. Raportul final de evaluare a programului pilot PAYS este asteptat sa fie publicat in luna aprilie 2011. Pentru mai multe informatii despre program puteti consulta si prezentarea dlui J. Prain intitulata ‘Home Energy Pay As You Save (PAYS)’, disponibila pe website-ul BPIE (www.bpie.eu, numai in engleza) la lucrarile Mesei Rotunde BPIE pe tema finantarii energetice in cladirile europene, Bruxelles, 16.11.2010.