| COTIDIAN REGIONAL | Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437 • 1 leu • 16 pagini www.transilvaniareporter.ro

Director: Vasile Dâncu

OPINIE | COSMIN SABOStructura societății și resentimentul pag. 6

ESENŢIAL | DOCTOR ÎN SFÂRŞITUL LUMII ACTUALITATE | A3 pag. 2

ACTUALITATE | SATU MARE pag. 3

TRANSILVANIA | EVENIMENT LA CLUJAtipic Beauty pag. 7

1 € 4,4430 lei1 $ 3,2290 lei

Tronsonul Sebeş - Borş va � concesionat

Consilierii judeţeni vor să � e favorizați la parcare

3% ar urma să fi e majorarea salariilor bugetarilor pe 2014, a declarat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, precizând că vor fi vizate majorări specifi ce pentru diferite categorii de angajaţi.

Directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Narcis Neaga, a de-clarat ieri, la Bistriţa, că tronsonul Sebeş - Borş din autostrada Transilvania va fi cel mai prob-abil concesionat în totalitate.

Consilierul judeţean Alexandru Pa-nea cere să nu mai fi e amendat când îşi parchează autoturismul propriu pe pla-toul din faţa Palatului Administrativ. So-licitarea este valabilă pentru zilele când au loc şedinţele Consiliului Judeţean, iar con-silierii nu găsesc locuri de parcare în preaj-ma Palatului.

A fost fascinat de poveştile de groază de când era copil.

Filmul horror care l-a speriat şi pe care îl ţine minte în detaliu de când era mic este clasicul „Ho rror Express”. Mai târziu a început să joace jocuri video horror pe calcula-tor. Seria „Resident Evil” a început-o alături de pri-etenii lui când erau elevi în clasa a VII-a. Era o probă de curaj pentru ei, mai ales să joace noaptea singuri, în faţa ecranu-

lui. Astăzi, pasiunea sa a proiectat-o într-o teză de doctorat de peste 400

de pagini în care a studiat hor-ror-ul apocaliptic în jocurile

video. „În jocurile video hor-ror, la fel ca în apocaliptică, întâlnim discrepanţa din-tre lumea reală, naturală, urbană şi lumea cealaltă, care este mult mai reală, datorită

faptului că este înţeleasă ca superioară limitelor realităţii

umane, fiindu-i în acelaşi timp şi cauză”, notează Flaviu Pătrunjel

(foto), în lucrarea sa. Obişnuiţi să eti-

cheteze jocurile pe calculator ca fi-ind dăunătoare, părinţii şi psihologii enunţă judecăţi care suprimă orice as-pect pozitiv pe care un joc video hor-ror îl poate avea asupra persoanei care îl joacă. Flaviu Pătrunjel susţine că este pionierul unei viitoare generaţii într-un domeniu pe care foarte puţini dintre noi îl înţelegem în toată com-plexitatea lui. Tânărul doctor al Universităţii „Babeş-Bolyai” spune că jocurile video horror prezintă interes pentru cei înclinaţi spre meditaţie, spre mister, spre laturi filozofice ale vieţii. Paginile 8-9

„Castelul Bran e kitsch, mergeți în Pădurea Hoia - Baciu”

Prestigiosul cotidian britanic The Guardian recomandă Pădurea Hoia - Baciu ca destinație de Halloween, în detrimen-tul Castelului Bran.

Scanează codul QR alăturat sau intră pe transilvaniareporter.ro și vezi în ce topuri mai fi gurează pădurea de lângă Cluj.

| COTIDIAN REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

Generaţia „Horror” invadează lumea universitară

CIFRA ZILEI | MAJORARE

REGIONAL | BIHOR pag. 5

Liberalul Adrian Dume, reținut de DNA

Managerul Centrului Judeţean pen-tru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, liberalul Adrian Dume, a fost reţinut de DNA Oradea, pentru abuz în serviciu, fi ind acuzat că a făcut plăți din bugetul instituției pentru evenimente care nu au avut loc.

Am fost plecat în China, la Oxford, la Madrid, am

dezbătut tema jocurilor video horror peste tot pe unde

am fost şi pot spune acum că sunt foarte mulţumit

de rezultat. Mă consider pionierul unei viitoare

generaţii care ştiu că va veni. Nu ştiu dacă sub formă

academică sau sub formă de subcultură, la fel ca

benzile desenate, însă sunt convins că este aproape”,

Flaviu Pătrunjel, doctor UBB.

| Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437

2 | ACTUALITATE

CLUJ

Magistraţii vor preda elevilor din clasele VII-VIII elemente de Drept

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, s-a referit marţi, la Cluj-Napoca, la posibili-tatea ca procurorii şi judecătorii să predea elevilor din clasele VII-VIII elemente de Drept, în cadrul orelor de educaţie civică.

„Vor fi predate noţiuni simple, de bază, des­pre ce înseamnă justiţie, ce înseamnă o normă, ce consecinţe sunt pentru nerespectarea unor norme, în măsura în care poţi să ai acest dialog la clasa a VII­a sau a VIII­a. În cadrul unor ore de educaţie civică, unde se vorbeşte despre or­ganizarea societăţii, cu siguranţă putem vorbi şi despre justiţie. Sunt profesori care fac acest lucru, dar poate venind cu judecători şi pro­curori care pot să dea concreteţe unor texte dintr­un manual, s­ar putea ca elevii să înţeleagă mai bine ce înseamnă justiţia şi ce consecinţe sunt dacă nu respectăm anumite reguli în soci­etate”, a declarat, marţi, Robert Cazanciuc.

El a mai spus că acest proiect presupune în prealabil semnarea unui protocol între Ministerul Justiţiei, CSM, Ministerul Public şi Ministerul Educaţiei. Ministrul Robert Cazanciuc a participat, marţi, la conferinţa intitulată „Eficientizarea şi degrevarea act-ului de justiţie”, organizată la Cluj-Napoca.

ÎNTÂRZIERI

Firma care lucrează la Gara Bistriţa nu are dor de muncă

Directorul Autorităţii de Management POS Transport, Marcel Boloş a declarat marţi că firma care a câştigat licitaţia pentru modernizarea gării din municipiul Bistriţa duce lipsă de „dor de muncă”, motiv pen-tru care finalizarea investiţiei ar putea să aibă loc abia în iunie 2014, deşi termenul iniţial era august 2013.

„La Gara Bistriţa lucrează firma Copisa. Într­adevăr, are întârzieri în lucrările de mod­ernizare, dar promisiunea pe care a făcut­o e că se va încadra în termenul reeşalonat, pentru că, de fapt, este un nou termen. De fiecare dată am avut cu ei aceste întâlniri, pentru ca să recupereze, pentru că Zalău şi Bistriţa sunt un pic întârziate. E din vina constructorului. Am ajuns în situaţia foarte interesantă, în care au bani, au bugetul aprobat, nu e problemă de bani, e problemă de execuţie fizică a lucrărilor”, a spus Boloş.

Directorul autorităţii de management a ţinut să precizeze că, în acest caz, nu este vorba despre o decontare întârziată a ba-nilor către firma spaniolă Copisa, ci doar de o problemă de „dor de muncă”.

„Valoarea contractului pe care l­am avut încheiat cu ei este de 36 milioane de lei, fără TVA. Trebuiau să fie undeva la 70% la sfârşitul anului cu gradul de execuţie a lucrării. Au în­ceput în 15 martie 2012. Primul termen era la sfârşit de an, dar nu o să­l respecte. Acum noi suntem cu ei ca într­un fel de dans: dacă am început cu ei şi reziliem contractul, riscăm să nu vă mai facem gara. Şi atunci am încercat tot felul de variante ca să ajungem la final cu ei. Eu spun că undeva, în iunie 2014, o să aveţi gara. Dar le­am dat banii, aşa să ştiţi, le­am decontat la zi, nu au probleme. Doar de dor de muncă au”, a adăugat Boloş.

La începutul anului 2011, AM POS Trans-port şi Compania Naţională de Căi Ferate au semnat contractual de finanţare pen-tru proiectul de modernizare a gărilor din Bistriţa şi Zalău. Termenul iniţial de execuţie pentru gara din Bistriţa a fost stabilit la un an şi cinci luni, respectiv din 15 martie 2012 până în 15 august 2013.

Primul UPU după modelul românesc în Ucraina

Tronsonul Sebeş-Borş din Autostrada Transilvania va � concesionat CNADR

Directorul general al Companiei Naţionale

de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Narcis Neaga, a declarat marţi, la Bistriţa, că tronsonul Sebeş-Borş din autostrada Transilva-nia va fi, cel mai probabil, concesionat în totalitate.

Potrivit directorului

CNADNR, în 2014 vor fi alocaţi bani de la Guvern pentru continuarea lucrărilor la autostrada Transilvania între Suplacu de Barcău şi Borş, iar tronsonul Sebeş-Borş se intenţionează să fie dat spre concesiune.

„În bugetul anului 2014 este prinsă o sumă de bani pen­tru continuarea lucrărilor între Suplacu de Barcău şi Borş şi se intenţionează o concesiune între

Nădăşelu şi Suplacu de Barcău. Astăzi, la Companie, sunt prim­ite ofertele pentru Sebeş­Turda, pentru construcţia autostrăzii, şi practic se închide un arc de la Sebeş­Turda­Suplacu de Bacău­Borş, care probabil va fi dat în concesiune în totalitate”, a mai spus Narcis Neaga.

Neaga a vorbit şi des-pre priorităţile imediate ale României în materie de autostrăzi, amintind în acest context Coridorul IV, auto-strada Transilvania şi auto-strada care va lega Craiova de Piteşti.

„Trebuie să ne concentrăm pe ce ne trebuie acum, în mo­mentul acesta, respectiv să terminăm Coridorul IV, să închidem Coridorul IV prin Braşov, eventual, dacă se poate, şi o ramură spre Piteşti. Dar Coridorul IV să­l închi­

dem prin Braşov, să deschidem din Braşov spre Moldova ca practic Braşovul să fie oraşul care va uni cele trei provincii româneşti, despre care s­a vor­bit atâta şi se ştie că se doreşte să se facă acest lucru. Apoi va fi o autostradă ­ fosta autostradă Transilvania parţial construită de cei de la Bechtel, care va fi finalizată (...) şi mai este auto­strada care va fi între Craiova şi Piteşti”, a spus Neaga.

Conducerea CNADNR şi cea a Autorităţii de Man-agement POS Transport au avut o întâlnire, marţi, cu oficialităţile din judeţul Bistriţa-Năsăud, pentru a discuta despre proiect-ele de modernizare a unor drumuri naţionale şi alte obiective finanţate cu bani de la bugetul de stat sau bani europeni.

COLABORARE

Devine o chestiune normală ca reprezentanţii Maramureşului

să fie în Ivano-Frankivsk, şi reprezentanţii Ucrainei să vină în Maramureş. Aşa s-a întâmplat şi de data aceasta când deja s-au ob-servat primele realizări palpabile. Gabriel Zetea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, So-rina Pintea, manager al Spitalului judeţean de Urgenţă „dr. Constantin Opriş” Baia Mare, Rareş Pop, direc-tor executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş, şi Viorel Deghid, preşedinte-director general al Casei de Asigurări de Sănătate Maramureş, iar de data aceasta împreună cu se-cretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, au văzut lucrările de la secţia urgenţe a Spitalului Municipal din Ivano-Frankivsk. Totodată, oficialii români s-au întâlnit şi cu manageri de spitale din regiunea Ivano-Frankivsk.

Reprezentanţii autorităţilor re-gionale din Ivano-Frankivsk au de-marat deja lucrări la unele unităţi spitaliceşti din regiune. Toate acestea după vizitele din Baia Mare şi Târgu-Mureş, unde au putut să vadă cum s-a implementat şi cum funcţionează sistemul medical de urgenţă. Ast-fel, oficialii români au fost invitaţi să vadă viitoarea unitate de primire a urgenţelor de la Spitalul Munici-pal din Ivano-Frankivsk. Interesant a fost că, pe planşele de prezentare a proiectului, ucrainenii au trecut datele în două limbi: ucraineană şi română. „Mă bucură că văd deja în Ucraina cop­ierea sistemului de urgenţă românesc. Vedeţi saloanele de lucru similare cu cele româneşti, ceea ce înseamnă că schimburi­le de experienţă şi­au atins ţinta, discuţiile ducând la lucruri pozitive. Am înţeles din ce ne­au spus reprezentanţii spitalului din Ivano­Frankivsk că ceea ce au început ei să realizeze fac din dorinţa de a face ceva important şi de durată, luând ceea ce este

mai bun din Europa. Mă bucură faptul că ei consideră sistemul românesc unul de referinţă” a precizat Raed Arafat.

Reprezentanţii Maramureşului au rămas impresionaţi de rapiditatea cu care se mişca vecinii noştri. „Mă bucur că trecem repede de la discuţii la fapte. Palierul medical este unul care dorim să fie unul de succes. Ştim că economicul sau infrastructura sunt probleme importante în ambele ţări şi sperăm că, în cel mai scurt timp, să vorbim de relaţii trainice între Maramureş şi Ivano­Frankivsk” a spus Gabriel Zetea.

Pe de altă parte, dr. Raed Arafat a făcut invitaţia pentru cadrele medicale din Spitalul municipal să facă practică la Târgu Mureş şi Baia Mare. Astfel, după 15 ianuarie 2014, trei medici şi 5 asistente vor ajunge la Târgu-Mureş pentru o experienţă la Centrul SMURD de câteva luni.

Anca Miklos

Conducerea CNADNR şi cea a Autorităţii de Management POS Transport au avut

o întâlnire, cu o�cialităţile din judeţul Bistriţa-Năsăud, pentru a discuta despre

proiectele de modernizare a unor drumuri naţionale şi alte obiective �nanţate cu bani de

la bugetul de stat sau bani europeni.

Foto

© Transilvania Reporter

Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437 |

ACTUALITATE | 3

Străzi modernizate după 70 de ani

SATU MARE

Nicolae Şuta a demisionat din Consiliul Local

Consilierul local PDL, Nicolae Șuta, a demisionat din Consiliul Local, nemulțumit că într-un an și jumătate fo-rul municipal nu poate contabiliza nicio rea lizare majoră. Prin adresa înregistrată la Primăria municipiului Satu Mare sub nr.38440 / 02.10.2013, Nicolae Şuta (PDL) aduce la cunoştinţa Consiliului Local de-misia sa din funcţia de consilier. Un proiect de hotărâre cu această temă a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei care va avea loc joi. Întrebat despre motivele ce au determinat decizia de a demisiona din Consiliul Lo-cal, Nicolae Şuta a declarat că nu vrea să facă parte dintr-un consiliu care nu a făcut nimic. „Nu mai doresc să fac parte din acest Consiliu Local, în care nu s-a făcut nimic timp de un an şi jumătate. Totodată, recunosc că nu mă simt bine alături de ceilalţi consilieri, simt că locul meu nu mai este acolo. Prefer să mă ocup în continuare de afacerea pe care o am”, a declarat Șuta. Nicolae Şuta din partea PDL a devenit consilier municipal în urma alegerilor locale din 2012. (Stela Tudor)

SATU MARE

Consilierii judeţeni vor să �e favorizați la parcare

Consilierul judeţean Alexandru Panea (foto) cere să nu mai fie amendat când îşi parchează autoturismul propriu pe pla-toul din faţa Palatului Administrativ. So-licitarea este valabilă pentru zilele când au loc şedinţele Consiliului Judeţean, iar con-silierii nu găsesc locuri de parcare în preaj-ma Palatului. „Dacă parcăm pe platou, suntem amendaţi de Poliţia Locală, aşa cum am păţit şi eu. Noroc cu domnul vicepreşedinte Mir-cea Govor că a intervenit să scap de amendă” - a declarat Alexandru Panea. Deosebit de receptiv la liniştea şi buzunarul consilie-rilor, preşedintele Adrian Ştef a precizat că va discuta acest aspect cu conducerea Primăriei, astfel ca maşinile consilierilor să nu mai fie luate la ochi de poliţiştii locali. (Stela Tudor)

ORADEA

PPMT cere Guvernului să accepte dialogul pe tema autonomiei

Vicepreşedinţii Partidului Popu-lar Maghiar din Transilvania (PPMT) Szilagyi Zsolt şi Zatyko Gyula au declarat că solicită Guvernului României să ac-cepte dialogul pe marginea autonomiei fiindcă este „o soluţie paşnică, democratică, ce funcţionează în statele UE şi care ar re-duce şi corupţia”. „Noi credem că regiunile istorice din România, cu cât vor avea puteri mai mari în privinţa autoguvernării şi a pute-rii decizionale locale, cu atât şi corupţia va fi diminuată. Cerem Guvernului României să accepte dialogul cu liderii comunităţii noastre despre autonomie, fiindcă suntem conştienţi de faptul că nu singuri, ci numai împreună cu elita politică românească vom putea realiza o autonomie funcţională”, a declarat Szilagyi Zsolt. El a precizat că ziua ‚Marelui marş al secuilor’, considerată o ‚zi istorică’ , a demonstrat, prin cei aproape 120.000 de participanţi, „voinţa populară” de care guvernanţii ar trebui să ţină cont. „Este un semnal pentru puterea de la Bucureşti că regionalizarea pe care o gândesc cei de la gu-vern nu este o soluţie pentru cei din Ţinutul Secuiesc”, a afirmat Zatyko Gyula. (Claudia Bonchiș)

Locurile de parcare pot � rezervate timp de un an SATU MARE

Locurile de parcare amenajate de Primăria Satu Mare în cartierele

Micro 14 şi Micro 16 pot fi rezervate pe durata unui an de către posesorii de au-toturisme în schimbul unei taxe de 200 de lei. În municipiul Satu Mare există în prezent 14 parcări active, adică ame-najate de Primărie, în cartierul Micro 14, şi 12 în cartierul Micro 16, cu un număr total de 2.514 locuri de parcare. Potrivit directorului Administraţiei Domeniului Public, Cristian Bozai Vodă, pentru ca locurile de parcare din cele două car-tiere să poată fi rezervate, este necesar ca solicitările să fie formulate de 60% din-tre locatarii zonei unde sunt amanajate parcările. În perspectivă, în cartierul Mi-cro 14 vor mai fi amenajate cinci parcări, iar 15 în cartierul Micro 16, acestea fiind aprobate de Comisia pentru Siguranţa Circulaţiei din cadrul Primăriei.

Pentru a-şi rezerva locul de par-care, posesorii de autoturisme trebuie să depună o cerere la Biroul Operaţiuni şi Intervenţii Parcări din cadrul Administraţiei Domeniului Public, la care se ataşează copii după actul de identiate şi talonul maşinii. Dacă adresa

din actul de identitate nu corespunde cu aceea unde se află parcarea sunt nece-sare şi acte care atestă adresa respectivă.

Directorul ADP afirmă că după ce locul de parcare este marcat cu litera R, timp de un an deţinătorul acestuia poate să se adreseze telefonic la dispeceratul Biroului Operaţiuni şi Intervenţii Parcări

în cazul în care constată că locul de par-care a fost ocupat abuziv de altcineva. Până la ora 16:00, sesizările pot fi formu-late la numerele de telefon 0261.706.802 şi 0361.801.234, iar după ora 16.00 şi la sfârşit de săptămână la Poliţia Locală.

Stela Tudor

ORADEA

După 70 de ani, zece străzi dintr-un cartier din Oradea au fost as-

faltate. Primăria Oradea a finalizat lucrările de modernizare a zece străzi din cartierul Oncea. Calitatea finisa-jelor sau lipsa unui parc pentru copii sunt lucrurile care-i nemulţumesc pe locuitorii din zonă. În acest sens, Primăria Oradea a organizat întâlniri cu cetăţenii.

Investițiile inițiate de Primăria Oradea în cartierul Oncea au fost în-cepute în lunile mai-iunie și au vizat străzile Siretului, Vișeului, Frasinu-lui, Ion Păun Pincio, Secarei, Valea Drăganului, Cimbrului, Thomas Morus, Grâului și Drăgășanilor, în lungime totală de aproape 4.000 de metri.

Colaborare cu cetăţeniiPe aceste străzi s-au efectuat lucrări

de săpătură, introducere canalizare pluvială, turnare balast stabilizat, două straturi de asfalt şi amenajare accese şi trotuare, iar pe străzile unde există canalizare au fost înlocuite de aseme-nea țevile. Totodată, au fost înlocuiți stâlpii de lemn transportatori de curent ai firmei Electrica cu stâlpi moderni

și au fost amenajate spații verzi pe o suprafață de 9.461 mp.

„În general, lucrările sunt de bună cali-tate, datorită colaborării foarte eficiente cu locatarii din zona Oncea. Locatarii au venit cu sugestii și opinii pe timpul lucrărilor, iar administrația locală a ținut cont de părerile lor”, a spus viceprimarul.

Chiar dacă, în sfârşit, străzile le-au fost modernizate, localnicii au unele nemulţumiri. Spre exemplu, orădeanul Sasz-Butiri Mihai, în vârstă de 66 de ani, este nemulţumit de felul în care a fost turnat startul asfaltic pe trotuare. „Mă bucur că s-au modernizat străzile, dar mă deranjează că sunt unele lucrări care nu sunt deloc calitative.Sunt anumite porţiuni, unde, din stratul de asfalt creşte iarbă. Pro-babil că stratul suport a avut pământ în el”, ne-a mărturisit orădeanul.

Nemulţumirea unui alt locuitor al zonei a constat în faptul că lipseşte un parc pentru copii. „Locuiesc de 20 de ani în acest cartier, sunt familii cu 2-3 copiii şi nu avem un parc. Nu toţi ne permitem să avem o maşină şi să coborâm cu copiii până în parcul Olosig”, i-a spus orădeanul vi-ceprimarului Mălan.

Şantierul se mută în IoşiaAcesta din urmă a afirmat că au

avut loc întâlniri cu locuitorii străzilor moder nizate pentru a le prezenta investiţiile pe care municipalitatea le-a făcut în zonă, dar şi pentru a discuta de-spre problemele cetăţenilor din această parte a oraşului. Totodată i-a asigurat că, până anul viitor, se va rezolva şi proble-ma parcului. Conform datelor furnizate de către viceprimarul Mircea Mălan, la începutul anului 2013 existau în muni-cipiul Oradea un număr de 252 de străzi nemodernizate, iar în urma eforturilor depuse de administrația locală, până la momentul de față numărul acestor străzi a scăzut cu aproximativ 25-30 de străzi. Chiar dacă în cartierul Ioşia mai sunt străzi care necesită să fie reabili-tate, anul viitor Primăria Oradea îşi va îndrepta atenţia către cartierul Ioşia.

„Ne vom concentra pe cartierul Ioşia Veche, unde vom ataca, sperăm, alte zece străzi. Direcţia Tehnică a demarat proce-dura de achiziţie şi se lucrează pe un plan al Companiei de Apă privind lucrările de canalizare”, a mai spus viceprimarul Mălan. În anul 2014, Primăria Oradea va moderniza o bună parte a străzilor din zona de case din cartierul Ioșia - a mai declarat viceprimarul.

� Claudia�Bonchiş

Foto

: © Transilvania Reporter

4 | COMUNITATE

INVENTATOR

În Runcu Salvei, sat năsăudean cunos-cut mai degrabă pentru poeții, rapsozii

și meșterii săi tradiționali, Vasile Hangan este un contrapunct. Un inventator preo-cupat de poezia mașinăriilor, muzica electromagneților și meșteșugul roților dințate.

Suplu și grizonat, autodidactul în vârstă de 52 de ani are ceva din distincția unui profesor universitar, chiar dacă nu a um-blat niciodată la școli înalte. Are în portofo-liu două motoare de autoturism brevetate la Ofi ciul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), dintre care unul este protejat în Uniunea Europeană și SUA.

Nu e puțin pentru cineva care a învățat mecanica avansată, fi zica, matematicile și chimia fără profesor. Explicația? O curio-zitate înnăscută, un spirit practic moștenit din familie, multă muncă și, probabil, un pic de geniu.

Vasile Hangan s-a născut în 1961 în Bistrița Bârgăului. „Tata era dulgher vestit, printre cei mai buni de pe Bârgaie (satele așezate de-a lungul Văii Bârgăului – n.r.), iar de buni-cul se zicea că dacă tăia cu barda o bârnă, parcă era tăiată de laser”, povestește inventatorul, zâmbind în colțul gurii.

Nu e de mirare, cu așa înaintași, că deja în clasa a IV-a, năpârstocul Vasile învățase din reviste cum funcționează un micro-fon sau un receptor de telefon. Tot cam pe atunci, i-a căzut în mână o revistă de agricultură, care avea o secțiune consistentă despre mecanică. „Atunci am văzut cum funcționează motorul de tractor și am început să și înțeleg”, povestește bărbatul.

Anii copilăriei au trecut cu viteză. În clasa a VIII-a, Vasile știa deja cum se repară un televizor. „Aveam o drăguță și mama ei m-a întrebat dacă știu să îi repar televizorul”, chicotește bărbatul, sub privirile amu-zat-indulgente ale soției sale, Florica. Și acum își aduce aminte la perfecție ce avea aparatul: „Făcea linii; sincronizarea orizontală nu mergea, era «dusă» rezistența din compara-torul de fază și frecvență”. Carevasăzică, nu mare lucru, așa că Vasile l-a meșterit la loc, de se vedea iar „oglindă”.

„Îmi amintesc că eram tare mulțumit, am primit o ciocolată”, povestește Vasile. „Eeei, erau alte vremuri, am prins televizoare cu lămpi, apoi hibridele, ce mai, toată tranziția până la circuitele integrate”, mai spune in-ventatorul. Și vremurile ciocolatei au apus, acum Vasile preferând țigările, „sudate” una dupa alta.

În timpul gimnaziului obișnuia să pună prize, să repare becuri, ceasuri etc. Apoi, prima treaptă de liceu a făcut-o la Beclean, la un liceu industrial, urmând profi lul elec-trotehnic. Treapta a doua a urmat-o la Cluj, fi indcă auzise că la Liceul Sanitar exista o clasă specială, de profi l tehnic. A terminat liceul, ca tehnician de tehnică sanitară, așa că angajarea în cadrul Spitalului Județean Bistrița a fost un pas logic, la fel ca și detașarea ulterioară la Năsăud, unde pe la mijlocul anilor ’80 se inaugurase un spital modern, care avea nevoie de tehnicieni.

Aici a cunoscut-o pe soția sa, Florica, angajată la spital. Viața și-a urmat pașii fi rești, cei doi s-au căsătorit și s-au stabilit la Runcu Salvei. „M-am măritat aici”, spune amuzat bărbatul.

| Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437

Generatorul de minuni din Runcu Salvei

Aproape jumătate din etajul casei de la Runc a fost transformat în atelier. „Vai, Doamne!, ce era acolo. Hârtii, bibliotecă, aparate desfăcute, toate, deolaltă”, oftează doamna Florica.

Vasile explică, domol, cu același aer de profesor: „Făceam schițe, în creion, transpuneam pe hârtie anumite idei. Pe de altă parte, reparam video-uri și orice alte aparate electrice și electronice. Era perioada de glorie a video-urilor, mai făceam un leu cu ele”.

A urmat Revoluția. Lucrurile au în-ceput să se strice la spitalul din Năsăud, iar Vasile a încercat capitalismul cu de-getul. Împreună cu un asociat a încercat să pună pe picioare o fi rmă de exploatat masa lemnoasă. „Am proiectat și executat cu mâna mea un gater cu zece pânze. L-am folosit ani buni”, spune bărbatul.

Degeaba, însă, toată strădania. Prinsă la înghesuială în capitalismul sălbatic al anilor '90, fi rma lui Vasile Hangan a fali-mentat.

Se zice, însă, că atunci când o ușă ți se închide, întotdeauna alta ți se deschide. Așa că ideile originale ale runcanului au prins contur pe hârtie și, cu un pic de ajutor, au ajuns pe masa specialiștilor de la OSIM. Era pe la începutul anilor 2000. „O parte din rudele mele știau cu ce mă ocup. Un unchi de-al meu se știa cu cineva de la OSIM și m-a pus în legătură. Femeia, că era o funcționară, mi-a explicat ce și cum să fac, ce schițe îmi trebuie, ce pași am de urmat, ca să îmi brevetez invențiile. Restul nu a fost mare lucru”, mai spune Vasile.

Cum îți vine o idee pe care nu a mai avut-o nimeniCum este când îți trece pentru prima

dată prin cap o invenție? Răspunsul se lasă așteptat câteva secunde, preț de

un fum de țigară. Vasile Hangan expiră prelung și răspunde calm: „Îți vine ca din aer o idee…”, își duce ambele mâini spre părul grizonat și tuns scurt și încearcă să se prindă de el, pentru a fi mai sugestiv - „…așa, ca niște linii, cercuri sau triung-hiuri, în care te poți folosi de o anumită ge-ometrie pentru a realiza un lucru practic”. Încă un fum de țigară, și mai departe: „E ca și cum le-ai prinde din aer. Ideile există undeva, trebuie numai să le prinzi. Exact așa cum fac muzicienii, cred eu. Mai întâi le trec câteva note prin cap și de la ele încep să compună toată partitura”.

Concret, în 2004 a obținut brevetul pentru prima invenție, un motor rota-tiv cu ardere internă, în patru timpi. Un an mai târziu, a venit al doilea bre-vet, tot pentru un motor de autoturism, fără arbore cotit. Prima invenție și-a protejat-o și în Uniunea Europeană și în SUA.

După calculele sale, ambele mo-toare sunt mai efi ciente decât cele în uz. Costul ridicat pe care îl presupune producerea lor în serie a făcut, însă, ca acestea să rămână doar niște idei pe hârtie, frumos trase în tuș și acoperite cu o copertă cu bandă tricoloră. „Am avut ceva promisiuni pentru punerea în practică, dar nu s-au fi nalizat”, spune ușor dezamăgit inventatorul.

Dotat cu o atenție la detalii care le-a scos peri albi meșterilor ce l-au ajutat la renovarea din temelii a casei, Va-sile Hangan nu a obosit. Face o navetă zilnică de peste 60 de kilometri, până la Prundu Bârgăului, unde lucrează în laboratorul de cercetare al unei mari companii bistrițene, iar în timpul liber lucrează la o a treia invenție, despre care crede că îi va aduce și o recompensă materială pe măsură. „E ceva mult mai simplu și mai ieftin de realizat în practică. O pompă de căldură mai efi cientă. Nu mai e

mult și va fi gata”, spune optimist Vasile Hanganu.

Până atunci, viața de zi cu zi poate fi și ea împănată cu inovații și adaptări. De exemplu, de ce să nu conectezi boi-lerul din baie, printr-o serpentină, la mașina de gătit din bucătărie, și, astfel, când gătești încălzești și apa din boi-ler. Nu credeți că e ceva la îndemână? Opriți în Runcu Salvei, la casa de la numărul 5 și veți afl a că, de fapt, e fl oare la ureche.

Între carte și calculatorUna dintre mândriile lui Vasile

Hangan sunt cărțile. Cu coperți roase și pătate, se vede că au fost „muncite”. Sunt câteva sute de volume de știință și tehnică în biblioteca inventatorului, plus un vraf de reviste „Tehnium” sau „Știință și Tehnică”.

Pe raft, „Dicționarul de mecanică” stă lângă unul tehnic, de radio și televi-ziune, dar și lângă unul de informatică, o carte de matematici generale și o en-ciclcopedie de chimie. „Dacă te apuci de una, trebuie să te apuci și de cealaltă, ca să înțelegi”, explică autodidactul. Soția sa îl completează: „Venea la mine la Cluj, că eram bolnavă, și apoi stătea numai în anti-cariate, după cărți. Abia îi rămâneau bani de tren, să ajungă înapoi”.

Biblioteca e sus, la etaj, cumva în diagonală față de biroul strâmt al inven-tatorului, încălzit cu un reșou. Vasile Hangan a ținut pasul cu vremurile, nu glumă, iar pe masa de lucru se înghe-suie un laptop, lângă monitorul unui desktop, din a cărui unitate centrală un cablu pornește spre un hard-disk ex-tern, care se odihnește pe o măsuță mai mică, lângă alt hard-disk, de rezervă.

Bogdan Stanciu

Una dintre mândriile lui Vasile Hangan sunt cărțile. Cu coperți roase și pătate, se vede că au fost „muncite”. Sunt câteva sute de volume de știință

și tehnică în biblioteca inventatorului, plus un vraf de reviste „Tehnium” sau

„Știință și Tehnică”.

Foto

© Transilvania Reporter

REGIONAL | 5

Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437 |

ZALĂU

Lapte amar şi cornuri cu gust de drojdie în școli

Deşi în şcolile din Sălaj abia a început furnizarea cornurilor şi a laptelului, pro-gramul guvernamental a ajuns în impas, după ce mai multe şcoli au reclamat prob-leme cu calitatea produselor date copi-ilor. Potrivit informaţiilor primite de la inspectorul şcolar general Gheorghe Ban-cea, astfel de sesizări au fost primite de la şcoala din Panic şi de la şcolile „Mihai Eminescu”, „Simion Bărnuţiu”, respectiv Liceul de Artă „Ioan Sima” din Zalău. Reprezentanţii şcolilor au sesizat Inspec-toratul Şcolar cu privire la probleme atât cu calitatea laptelului servit copiilor, cât şi a cornurilor. „Laptele avea un gust nu de lapte stricat, ci un gust mult mai rău, amar, de medicamente. Cornurile aveau şi ele un gust de drojdie şi nu se puteau, efectiv, mân-ca”, ne-a explicat despre ce este vorba Ti-tus Câmpean, directorul Liceului de Artă.

În urma sesizărilor venite din şcoli, prefectul judeţului, Ionel Ciunt, i-a in-vitat ieri, la o întâlnire de lucru pe reprezentanţii Consiliului Judeţean, ai Direcţiei de Sănătate Publică, ai Inspec-toratul Şcolar Judeţean, ai Comisariatu-lui Judeţean pentru Protecţia Consuma-torilor şi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Prefec-tul judeţului a emis un ordin prin care reprezentanţii instituţiilor respective vor efectua controale care vor verifica spaţiile de producţie şi depozitare (la societăţile comerciale subcontractante de pe raza judeţului), gramajul produselor, etiche-tarea, precum şi graficele de livrare. De asemenea, pe lângă examenul organolep-tic se vor recolta probe pentru examenul de laborator al produselor livrate. Echi-pele mixte vor efectua controale inopi-nate în fiecare săptămână.

Reamintim că, pentru laptele din pro-gramul guvernamental, furnizor este, în întreg judeţul, un agent economic din Timiş, iar pentru cornuri sunt cinci firme. Şcolile care au făcut sesizări sunt deser-vite de o firmă cu sediul în Turda, judeţul Cluj. (Olimpia Man)

Liberalul Adrian Dume, reținut de DNA DNA BIHOR

Managerul Centrului Judeţean pen-tru Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale Bihor, liberalul Adrian Dume, a fost reţinut de DNA Oradea, pentru abuz în serviciu, fi-ind acuzat că a făcut plăți din bugetul instituției pentru evenimente care nu au avut loc. Ancheta a demarat în urma unei sesizări venite din partea ofiţerilor DGA Bihor, iar lui Dume i se impută încheierea unor contracte fictive care ar fi provocat un prejudiciu de aproxima-tiv 150.000 de lei. Directorul CJCPCT a fost reţinut pentru o perioadă de 24 de ore, iar marţi a fost prezentat din nou la sediu DNA Oradea pentru audieri, ur-mând ca procurorii să decidă dacă va fi dus în faţa instanţei de judecată cu pro-punere de arestare preventivă.

Un sistem care dădea roadePotrivit unui comunicat de presă al

DNA, Adrian Dume a fost pus sub în-vinuire pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. „Din ordonanța de reținere întocmită de procurori a rezultat că există date și indicii temeinice potrivit cărora învinuitul Dume Dumitru Adrian ar fi conceput şi pus în aplicare un sistem de plată privind proiecte finanţate de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, prin întocmirea unor documente false menite să ateste, din punct de vedere financiar, cheltuieli legate de organizarea şi desfăşurarea unor eveni-mente care nu au avut loc în realitate, pen-tru perioada mai – iulie 2013”, precizează sursa citată.

36.000 de lei pentru un eveniment fictivMai exact, Dume este acuzat că, în

24 mai 2013, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor a organizat o sesi-une de selecţie a unor proiecte care ur-mau să beneficieze, pe parcursul anului 2013, de finanţare nerambursabilă din fondurile acestei instituţii. Ca urmare a acestei selecţii, pentru două proiecte ale Asociației „Opera per Sempre” s-a aprobat o finanţare în sumă totală de 50.000 lei. „Ulterior, Asociația «Opera per Sempre» a înaintat către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Bihor documente justificative referitoare la cheltuielile efectuate, pe baza cărora a fost virată în contul asociației suma totală de 36.000 lei. Din actele de la dosar a rezultat că, în realitate, evenimentele în cauză nu au avut loc, iar documentele jus-tificative pe baza cărora Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor a efectuat plăţile au ate­stat împrejurări nereale. Modul de operare

ar fi fost conceput şi pus în aplicare chiar de către directorul general manager Dume Dumitru Adrian”, se arată în comunica-tul citat.

Procurorii anticurupție îl vor prezen-ta pe Dume în fața instanței de judecată cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Laura Gal

Foto

© Transilvania Reporter

6 |

OPINII

COSMIN SABO

Capitalismul a oferit ocazia românilor să se diferențieze, ceea ce nu e un lucru rău, însă i-a luat pe mulți pe nepregătite, iar modul contro-versat prin care s-au acumulat

o mare parte dintre averile câtorva a produs un resentiment firesc. Noua ordine nu s-a mulțumit doar cu agoniseala averilor, ci au început să lovească în sistemul social în-locuind meritul profesional cu banul. Pri­vatizarea a peste 1.200 de fabrici, pervertirea concursurilor pentru funcționari publici, ti­tluri academice vandabile, nepotism devine un atentat evident asupra demnității omului simplu. Favoritismele și discriminările au fost prezente și în alte societăți însă discri­minarea majorității este totuși un fenomen mai rar. Discriminările protestanților sau evreilor au adus capitalismul, prin faptul că aceștia erau excluși din birocrație și i­au determinat să se concentreze pe planul eco­nomic, al producției în masă, al negustorimii. Sincer nu știu ce urmează după capitalism, doar știu că orice sistem care discriminează majoritatea are un sfârșit.

Resentimentul social provine și dintr­o slabă delimitare a claselor sociale, exem­plul politicii care și­a coborât ștacheta și acceptă persoane controversate, întreține frustrarea socială. Comunismul și mai apoi diferențierea pe avere ce permite tranzacționarea funcțiilor publice, împiedică pătrunderea prin merit, lucru ce trebuie ga­rantat de o societate echilibrată a șanselor egale, pentru că numai concurența autentică poate aduce creștere. Din această cauză, oamenii vor intra treptat în circuitul com­paniilor străine sau al țărilor străine și vom avea o guvernare iluzorie, impotentă, o funcție de onoare, de întreținere a unui pres­tigiu de demnitar fals. Societățile bine de­limitate asemenea Germaniei sau Angliei au un resentiment redus, chiar și India care prin sistemul de caste reduce de asemenea frus­trarea socială. Resentimentul este mult mai prezent în țările care au o cultură socialistă cum ar fi Franța și asta se poate observa prin grevele frecvente și uneori violente. Sentimentul de egalitate că ai putea fi egal cu oricine, provoacă resentiment mai ales când se încurajează politic și mediatic, pen­tru că în realitate suntem unii mai egali decât alții. Egalitatea provoacă apatie ce duce la dispariția impulsului de depășire, de luptă. Funcționărimea este categoria socială cu cel mai mare resentiment, fiind o forță deloc neglijabilă într­un stat. Nivelul intelectual, conștientizarea aspectelor controversate a multor îmbogățiți animă un mare resenti­ment ce poate să se revolte oricând. Siste­mul meritocratic românesc dereglat puternic prin bani și indivizi inconștienți este un mare generator de resentiment, ce ne va irita din păcate multă vreme.

Societatea are nevoie de diferențiere pentru a păstra impulsul de autodepășire și creștere, însă trebuie făcută într­un sistem al încrederii și echitabilității, altfel va fi o sursă a nefericirii noastre, a tuturor.

Resentimentul infirmilor și politica Un caz mai particular din politică sau

chiar din societate ar fi resentimentul in­firmilor. Cazul ministrului de finanțe ger­man Wolfgang Schaeuble m­a impresionat. Ministrul german a fost victima unui atentat în 1990, în urma căruia a rămas paralizat de la brâu în jos, depinzând de un scaun cu ro­tile. Cariera sa politică va evolua prodigios, iar din poziția de ministru de finanțe al Ger­maniei va deveni unul dintre cei mai critici actori politici europeni. Ministrul Schaeuble influenţează salvarea Greciei de la faliment, propune limitele de îndatorare înspre votare

pentru statele estice și multe alte acțiuni de anvergură. Handicapul său s­a dovedit a fi un atu pentru ambiția ministrului german și se pare că este un atu pentru mulți alții. Fer­mitatea acestor politicieni este incredibilă, ambiția cu care își impun punctele de vedere este de asemenea admirabilă. Evident că se lasă de multe ori mânați de resentiment și în general, prin postura lor defavorabilă fi­zic, nu arată compasiune sau generozitate. Disprețul față de oamenii obișnuiți care duc o viață tihnită este foarte mare, pentru că noile comparații pe care le fac din postură de infirm nu pot fi decât dure și defavora­bile față de oamenii obișnuiți. Un aseme­nea politician va fi mai degrabă un adept al austerității, o taxare a vieții tihnite a oame­nilor obișnuiți. Ministrul german este cel mai des încruntat în aparițiile media și recunos­cut pentru inflexibilitatea sa. Politicienii de genul acesta sunt foarte încăpățânați și își fac un drum liber, fără obstacole prin com­pasiunea adversarilor săi. Sociologul ameri­can Malcolm Gladwell în cartea sa „David și Goliat” descrie foarte bine rețeta prin care incredibil de multe persoane defavorizate performează în toate domeniile. Povestea unui avocat de mare succes dislexic este doar un exemplu. Dificultatea de a citi nu­mai spre avocatură nu te îndrepta, însă se pare că handicapul este un impuls extraor­dinar în autodepășirea omului. Cazurile asemănătoare sunt mult mai frecvente decât vă puteți imagina, iar dezavantajul se trans­mite adversarilor obișnuiți, care arată dese­ori compasiune și își lasă garda jos în fața adversarului infirm. Spectrul politic româ­nesc are și el o seamă de indivizi din catego­ria amintită, care au produs multe prejudicii societății și stau ca exemplu clar pentru teo­ria infirmilor resentimentari. Egocentrismul infirmilor, lipsa lor de compasiune îi fac periculoși pentru societatea colaborării, dacă se află în poziții proeminente, prin dorința lor eternă de răzbunare față de soartă, față de toată lumea în cele mai multe cazuri. Evident există și excepții de la regulă. Apetitul față de critică de multe ori pornită din resentimente face de asemenea ca indivizii scunzi să fie egocentriști, ambițioși în acapararea puterii și încăpățânați în păstrarea ei. Napoleon sau Hitler și­au câștigat o mare parte din popu­laritate prin înțelegerea resentimentelor pop­ulare și gestionarea lor în folosul capitalului politic. Resentimentele lor evident nu țin nu­mai de înălțime ci au avut și alte cauze, însă poate cea mai clară, corelația între înălțime și resentiment ar fi desconsiderarea pe care au arătat­o ambii conducători față de femei. Presa românească are exprimări resentimen­tare poate mai multe ca presa europeană și sunt deseori deranjat de otrava retorică pe care o emană, mai ales când duce la isteriza­rea populației și exploatarea resentimentelor populare pentru diferite interese.

Resentimentul intelectualilor în politicăScena politică își dorește cel puțin la ni­

vel de percepție, să fie aproape de cetățean, cel mai des îi reușește la nivel de limbaj. Adaptările de limbaj îi face pe politicieni să fie la suprafața prietenii tuturor, aspect ce îi ajută să capitalizeze electoral. Evident că cine este prietenul tuturor nu este prie­tenul aproape al nimănui, dar această iluzie la suprafață mulțumește, pentru că omul are o nevoie permanentă de a fi acceptat, apreciat. Spațiul social­media cu like­uri și prietenii virtuale este o parte cât se poate de comună vieții noastre moderne, însă trebuie menținute niște rezerve asupra autenticității ei. Am fost mereu de opinie că politica pe lângă funcția ei de reprezentare trebuie să aibă și o nuanța de distincție. Am o bănuială că reprezentativitatea este prost înțeleasă și astfel democrația în formă ei larg înțeleasă și aplicată poate dăuna unui popor. Cel mai

reprezentativ înseamnă cetățeanul me­diu, deși are un sens peiorativ nedrept generalizat, mediu înseamnă de fapt me­diocru. Votul uninominal printr­o lărgire populistă și iresponsabilă a permis candi­datura unor cântăreți de manele, uneori interlopi, fapt ce a lovit în casta închisă politică dintr­un spirit revanșard justificat al poporului. Casta închisă politică a creat multe resentimente, însă nu îi putem, în­locui cu oricine, deoarece indiferent de slabă lor performanță se poate și mai rău, întotdeauna se poate și mai rău, iar con­flictele din Africa sau Țările Arabe arată asta. Cel mai rău a fost că deciziile nu au fost cumpătate în general la români, au fost în majoritate decizii resentimen­tare cu loialiști, dueluri și multe vic­time colaterale. Băsescu și simpatizanții săi se răzbună pe Năstase, Ponta cu simpatizanții săi se răzbună pe Băsescu și așa mai departe.

Nuanța de distincție de care spuneam aproape că a dispărut din politică, nu și­a mai găsit loc de democrația brută, fie ea uninominală, fie a argumentelor brute „democratice” ale presei care promovează foarte mulți ridicoli, care stârnesc râsul sau plânsul și atât. Exclusiv pe criteriul democratic al popularității, ce ar însemna să ajungă într­o zi Gore primar la Cluj sau Romeo Fantastic în orașul său pe care nu îl cunosc? Pare un scenariu incredibil pentru mulți, însă dacă privim rezultatele uninominalelor drumul lor începe să fie pavat. Nevoia de distincție este resimțită de un număr din ce în ce mai mare de cetățeni şi este identificată cel mai des în monarhie. Românii doresc reîntoarcerea regelui într­un procent foarte mare. Nu știu cum va fi primită distincția monarhiei sau a revenirii intelectualilor veritabili în politică, prin faptul că soluția este trăită deocamdată de imaginația românilor și nu știu gradul ei de tolerantă, când va fi pusă în practică. Totuși, am suspiciunea că poporul român își iubește slăbiciunile, iar distincția monarhiei nu va fi în reali­tate prea strâns îmbrățișată. Am citit într­o zi despre dimensiunile culturale ale pro­fesorului olandez Geert Hofstede și am comparat aceste dimensiuni cu diferite țări, am scris și un articol despre teoria sociologului olandez. Cea mai mare ap­ropiere din perspectiva dimensiunilor culturale a României este cu Serbia. Ei bine, Serbia este țara cu care simpatizăm cel mai mult din regiune, nu Bulgaria, nu Ungaria, nu Ucraina. Republica Moldova nu intră în comparație, pentru că are un statut privilegiat în inimile noastre.

Această coincidență culturală mă face să bănuiesc, ca bună noastră înțelegere cu Serbia parțial este datorată asemănărilor indicilor culturali, o indirectă îmbrățișare a slăbiciunilor noastre. Pe acest argu­ment îmi bazez bănuiala, că multe voci de nemulțumire se vor ridica spre eventuala distincție adusă de monarhie.

Legat de intelectuali, așa numita distincție a lucrat împotriva succesu­lui lor în politică. Confruntarea de­fectelor la cetățenii români este foarte neplăcută, orgoliul puternic că am fii cei mai deștepți și că am avea femeile cele mai frumoase atât de frecvent folosit în discuțiile comune ne oferă o măgulire nefondată ca nație. Orgoliul acesta ex­acerbat calmează tensiune de moment a insucceselor noastre. Orice persoană distinsă prin limbaj, comportament, ținută poate lansa un efect de frustrare ce întreține o tensiune, așa că reacția este de înlăturare a sursei de tensiune și înconjurarea de lăudători, pentru că obținem o mai mare suită de succese pe fondul unei stime de sine ridicate. Cred că nuanța de distincție în politică sau

presă ar putea inversa tendința actuală, de coborâre către cetățeanul mediu prin limbaj său comportament, cu o tendință de urcare. Numai că din păcate cobo­rârea s­a reușit prin simplitatea ideilor și a proiectelor și a coborât mult prea mult sub cetățeanul obișnuit la capitolul decență. Desconsiderarea distincției a dus ca reprezentanții cetățenilor în politică să fie foarte similari marii mase a cetățenilor și astfel nu mai pot stârni respectul acestora, pot prietenia, simpa­tia, însă nu respectul. Mediul de busi­ness dă o lecție prețioasă prin delimita­rea prieteniilor de profesional, lucru ce în politică lipsește frecvent, iar dacă nu ar fi venit corporațiile cu o cultură busi­ness virilă, ar fi fost o harababură socială a prieteniilor și favoritismelor.

Politica a ales să meargă aproape de cetățeanul obișnuit, atât de aproape încât a avut grijă ca cetățeanul să își vadă neamurile și slăbiciunile în politică, să se identifice cu politica. Eu, în general sunt reticent la abordările insistente, pentru că insistența trebuie întreținută de ceva, în general o miză mare pentru curtenitor, doar nu ar putea fi cineva enervant de insistent din altruism, că e împotriva firii. Această apropiere insistentă o privesc cu scep­ticism, mai degrabă o seducție urmată de abandon, nu un parteneriat pentru o construcție trainică. Criză de lideri care este aclamată în ultima vreme vine pe fondul șicanărilor respectabilității pro­fesionale în România de către partiza­natul sau loialismul politicianist.

Resentimentul funcționarilor care nu au reușit detașarea financiară odată cu oportunitățile capitalismului se revoltă față de politică, pentru că aparenţă bunăstare creată în anii dinaintea crizei este redusă puternic de noile condiții economice. Deși lefurile pe care le­au în­casat înainte nu au venit dintr­o politică sănătoasă, reclamațiile lor din prezent pot părea niște certuri ale complicilor din perspectiva privatului. Exagerările politice fac ca întreaga populație să simtă o oarecare vinovăție, o vinovăție colectivă că suntem români. Descon­siderarea distincției, printre multe alte probleme a creat opinia colectivă că „toți sunt la fel”, ce face ca orice om de succes să ducă povara suspiciozitatii generale.

Tipul intelectualului distins refuză comparații, poate părea arogant și cel mai adesea este împins sau retras volun­tar din circuitul politicii. Aroganța este o greșeală tactică în general, însă de multe ori este prost înțeleasă. Păstrarea unui standard este din ce în ce mai greu dacă ești în contact direct și frecvent cu un mediu contrar convingerilor și nivelu­lui tău, iar păstrarea și ordonarea unor standarde este critică pentru o societate funcțională, chiar cu riscul suspiciunii aroganței.

Am încercat să redau câteva forme ale resentimentului din socie­tatea românească deși ar mai fi un­ele de amintit fugitiv, resentimentul minorităților sau resentimentul femeilor în politică pe care consider că ar fi prea riscant să îl descriu.

Resentimentul societății românești este firesc prin prezența sa însă, nu prin intensitate. Am un mare regret, că resen­timentul social este capitalizat de multe ori de cine nu trebuie și îi folosește ener gia greșit, lipsind comunitățile de această formă de energie socială ce ar putea fi îndreptată spre o construcție, nu spre o neutralizare dintre aparenți adversari, pentru că într­o țară așa încercată, numai adversari nu ar trebui să fim.

Structura societății și resentimentul

| Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437

| 7TRANSILVANIAARTĂ CULTURĂ

Eveniment în premieră la Cluj

LANSARE

Albumul „Clujul interbelic în imagini şi reclame”

Albumul „Clujul interbelic în imagini şi reclame”, apărut recent la Editura Dokia, a fost lansat, marţi, de autorii acestuia - cercetător ştiinţific dr. Ancuţa-Lăcrimioara Chiş, preşedinta Asociaţiei „Clujul de altădată” şi profesorul Ucu Bodiceanu, co-ordonator de programe la Casa Municipală de Cultură.

„Este o carte deosebită, de artă. O mare par-te din fotografiile din album provin din colecţii particulare, sunt din albume de familie. Le oferim azi, cu dragoste, publicului”, a declarat profesorul Ucu Bodiceanu.

„Volumul aduce în prim-plan viaţa de zi cu zi a marelui oraş transilvan, renumit pentru efervescenţa culturală, economică şi spirituală, în cei 21 de ani dintre cele Două Războaie Mon-diale. Cu spectacole de operă şi teatru aplaudate cu frenezie de public, cu terase elegante, cafe-neaua Metropol, reclame, concursuri de auto-

mobile, întreceri sportive, patinoarul din spatele Bisericii cu Două Turnuri, concursuri de Miss - cu câştigătoarele Victoria Kni şi Eleonora An-toniu - renumitul hotel New York din centrul oraşului, nu mai puţin faimosul restaurant Bufniţa, cazinoul din Parcul Central, doamne elegante la promenadă în Grădina Botanică, impozantul Teatru Naţional, etc. Toate sunt ima gini inedite, nepublicate până acum”, a spus Ancuţa-Lăcrimioara Chiş.

Ea a amintit că în oraş s-au petrecut între 1918-1939 evenimente dintre cele mai felu-rite, chiar şi atentate, precum cel din noiem-brie 1939, de pe strada „Avram Iancu”, asupra rectorului de atunci al Universităţii, profesorul Florian Ştefănescu-Goangă „din motive amoroase”. Rectorul a supravieţuit tentativei de crimă.

De asemenea, pilotul american de origine suedeză Charles Lindbergh Jr. (1902-1974), cunoscut şi ca „Lucky Lindy” (Norocosul Lindy) sau „The Lone Eagle” (Vulturul solitar), devenit celebru pen-tru efectuarea primului zbor solo non-stop transatlantic în 1927, a servit cina la res-taurantul „Bufniţa”, împreună cu soţia sa, în 1938. Pentru a răsplăti onoarea de a fi apelat la serviciile acestui local, patronul a numit unul din saloane cu numele marelui temerar american. Restaurantul se afla pe strada Samuil Micu.

Una dintre ilustraţiile din album prezintă „meniul fix de trei feluri, 30 de lei”, al Restaurantului „Pavel Brânzaş”, de pe strada Mareşal Foch, cu „supă de carne cu frecăţei, guli (în loc de gulii, n.r.) cu friptură şi clătite cu brânză de vacă”. În 1930, Letiţia Haţieganu a organizat, sub patronajul Principesei Ileana, primul bal în stil româ-nesc din Cluj-Napoca, cu scop caritabil, pentru căminul de fete „Domniţa Ileana”.

La „prima drogherie românească din Cluj”, din Piaţa Unirii nr. 15, „vis a vis cu intrarea bisericei”, patronii făceau reclamă pentru „specialităţi farmaceutice străine şi indigene şi un bogat asortiment de articole de toaletă de la case franceze: Piver, Coty, Mignon-Boucher, d’ Orsay”.

„Perioada interbelică a fost cea a luxu-lui şi bunului-gust”, a completat Ancuţa-Lăcrimioara Chiş.

Poetul Ion Cristofor a elogiat efortul autorilor „unei cărţi cuceritoare”. „Avem în faţa noastră un album despre viaţa unui oraş deschis, tolerant, în care etniile convieţuiau firesc şi armonios, oraş cu emulaţie economică şi o mişcare artistică de primă referinţă. (...) În album nu ştii ce să remarci în primul rând: frumuseţea imaginilor sau selecţia inspirată a acestora”, a spus Ion Cristofor.

Albumul poate fi cumpărat la preţul de 35 de lei la Casa Municipală de Cultură.

Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437 |

ATIPIC BEAUTY

Azi, 30 octombrie, Clujul va fi gaz-da unei prezentări de modă ine­

dite: modelele în scaun cu rotile vor fi alături de modele profesioniste şi ve-dete autohtone.

Manechinul-fotomodel Magda Coman, fondatoarea Asociației Open Your Heart și organizatoarea evenimen-tului Atipic Beauty, recunoscut la nivel internațional, a ajuns, în 2005, în scaunul cu rotile printr-o conjunctură nefastă.

Acum, dorința ei cea mai mare este să lupte pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din România. Deși asociația îi răpește o parte importantă a timpului, Magda se ocupă în principal de educația fețiței ei de patru ani, Rachela.

Reporter: Care ar �, în concepția dumneavoastră, de�niția �umuseții?Magda Coman: Frumusețea vine

din interior și se regăsește în fiecare dintre noi. Noțiunea de perfecțiune este doar un clișeu, care poate fi înlocuit cu o serie de abilități, și anume: educație, inteligență și, nu în ultimul rând, motivația de a reuși.

De unde s-a născut ideea unui astfel de eveniment, Atipic Beauty? Există în străinătate astfel de evenimente?În toată lumea, astfel de evenimente

fac parte din cotidian. Sunt îndrăgite

și mari companii își asociază imaginea cu organizatorii acestor evenimente. La Cluj l-am invitat pe Fabrizio Bar-toccioni, fondatorul Fundației Vertical din Roma. El organizează anual eveni-mentul Mode llea Rotelle, care are o structura relativ asemanătoare cu Atipic Beauty. Când a primit invitația noastră, ne-a mărturisit că a auzit despre eveni-mentul Atipic Beauty și este onorat să participe la a doua ediție a acestuia.

Atipic Beauty s-a născut odată cu Asociația Open Your Heart, fiind primul

proiect al acesteia. Înainte ca eu să devin persoană cu dizabilități am fost mane-chin-fotomodel profesionist. Am continu-at să profesez cu succes din scaunul cu rotile și, pornind de la propriul exemplu, am dorit să dau șansa la bucuria vieții și altor tinere ca mine, dar mai presus de orice am dorit să schimb imaginea per-soanelor cu dizabilități, ceea ce s-a întâm-plat având în vedere feedback-ul și entu-ziasmul societății la finalul primei ediții.

Cine sunt manechinele implicate în prezentarea de la Cluj?Dacă vă referiți la modele din

scaunul rulant, ele sunt din toate zonele țării noastre exceptând două românce care vin din Italia și respectiv Repu-blica Moldova. Pe podium vor defila 12 manechine, fiecare însoțită de către o persoană publică din mediul artistic sau al televiziunii.

După București, de ce ați ales Clujul pentru a doua prezentare?Am avut mai multe oferte de parte-

neriat, dar ne-am oprit la Compania Per-formed Events din Cluj, deoarece este al doilea oraș din Romania ca însemnătate.

Ținutele vestimentare ale manechinelor sunt ale designerilor clujeni? Cine sunt designerii implicați?Domnul Alin Gălătescu sprijină

evenimentul Atipic Beauty pe partea de styling. El a implicat două tinere crea-toare Rozalia Bot și Simona Semeni. Nu sunt clujence.

Care sunt principalele probleme din viața socială de zi cu zi ale persoanelor cu dizabilități, în România?Persoanele cu dizabilități din

România sunt condamnate la domici-liu. Afirm asta, chiar dacă condamnarea este tacită. Prin barierele arhitecturale - borduri înalte, lipsa rampelor, lipsa lifturilor - autoritățile țin izolate în dom-iciliu posesorii de scaun rulant. Analfa-betismul, abandonul școlar din cauza dizabilității sunt cauzele pentru care nu muncesc persoanele cu dizabilități. Ast-fel pornește lipsa mijloacelor materiale necesare existenței.

Care sunt principalele si importantele diferențe între situația din România și cea din străinătate în ceea ce privește persoanele cu dizabilități?În România, statul nu încurajează

persoanele cu dizabilități să muncească și nu aplică legea în cazul angajato-rilor care refuză în colectivul propriu persoane cu dizabilități. Prin aceas-ta atitudine se demonstrează că se dorește ca noi să rămânem asistați, nu să fim independenți. În străinătate nu numai bolnavul ci și familia acestuia este susținută din momentul în care se ivește dizabilitatea. Statul creează toate posibilitățile de educație, tratament, șansa la muncă.

Planuri de viitor?Ceea ce încercăm să facem prin show-

ul Atipic Beauty este să impulsionăm către dorința de evoluție și performanțe profesionale. Majoritatea modelelor noastre sunt licențiate. Puterea exem-plului funcționeaza totdeauna. În viitor planificăm să desfășurăm evenimentul de câteva ori pe an, în diferite orașe, iar la final să încununăm totul cu o gală. De asemenea, ne propunem și organizarea altor activități cu caracter cultural.

� Diana�Mesaroş

8 | ESENŢIAL REALITATE VIRTUALĂ | 9

Jocurile horror reciclează şi amestecă idei, religii, revoluţii şi realitatea actuală

Clujean, doctor în jocuri video

| Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437 Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437 |

MITOLOGII

A fost fascinat de poveştile de groază de

când era copil. Filmul hor-ror care l-a speriat şi pe care îl ţine minte în detaliu de când era mic este clasicul „Horror Express”. Mai târziu a început să joace jocuri video horror pe calculator. Seria „Resident Evil” a început-o alături de prietenii lui când erau elevi în clasa a VII-a. Era o probă de curaj pentru ei, mai ales să joace noaptea singuri, în faţa ecranului. Astăzi, pasiunea sa a proiectat-o într-o teză de doctorat de peste 400 de pagini în care a studiat horror-ul apocalip-tic în jocurile video. „În jocurile video horror, la fel ca în apocaliptică, întâlnim discrepanţa dintre lumea reală, naturală, urbană şi lumea cealaltă, care este mult mai reală, datorită faptului că este înţeleasă ca superioară limi telor realităţii umane, fi indu-i în acelaşi timp şi cauză”, notează Flaviu, în lucrarea sa.

Flaviu Pătrunjel este astăzi pionie-rul unei viitoare generaţii într-un do-meniu pe care foarte puţini dintre noi îl înţelegem în toată complexitatea lui. Obişnuiţi să eticheteze jocurile pe cal-culator ca fi ind dăunătoare, părinţii şi psihologii enunţă judecăţi care suprimă orice aspect pozitiv pe care un joc video horror îl poate avea asupra persoanei care îl joacă. „Îmi aduc aminte de reacţia unui prieten în timp ce jucam Resident Evil II. Avatarul lui se afl a într-o staţie de poliţie părăsită în care pândeau zombi, dar nu se vedeau şi se auzeau doar paşii pan-tofi lor care mergeau pe coridor şi picurii de apă. Era o linişte ciudată şi tensionată. La un moment dat, avatarul trece pe lângă o fereastră unde erau scânduri bătute în cuie şi în acel moment nişte mâini îl prind de gât. Jucătorul pierde controlul avataru-lui, iar prietenul meu sare de pe scaun, dărâmă masa cu suc şi tot ce era pe ea, sare câţiva metri în spate, se lipeşte de uşă şi începe să tremure. Eram amândoi pe clasa VII-a. Acesta e efectul jocurilor video hor-ror”, povesteşte Flaviu. „Era un simptom

al generaţiei mele. Toată lumea mergea şi înnopta în internet cafe-uri, făceam serate care se prelungeau până a doua zi. Mân-cam şi dormeam acolo. Se întâmpla să stăm trei zile să jucăm şi alte jocuri, nu doar hor-ror. Heroes 3 spre exemplu, era un joc care dura foarte mult. Era foarte ciudat ca, după două zile de stat în faţa calculatorului, la şase dimineaţa, să te întorci acasă”, îşi aminteşte Flaviu Pătrunjel.

Alt mod de-a povestiTânărul nu şi-a propus să stu-

dieze jocurile video din punct de vedere academic. Departe de el acest gând, spune astăzi, la câteva zile după ce a susţinut cu succes prezentarea tezei sale de doctorat, „Naraţiuni eschatologice în jocurile pe calculator”. Absolvind Facultatea de Filozofi e din cadrul UBB, Flaviu şi-a dorit să studieze banda desenată la nivel Licenţă cu ilustratorul şi fon-datorul clubului de benzi desenate ComicsClub Cluj, Adrian Barbu. „Mai departe, la Masterat, am mers în paralel la Filozofi e şi la Litere, întrucât vroiam să studiez basmul şi simbolis-mului basmului, respectiv mitologia. La un moment dat am avut un curs cu decanul nostru, Corin Braga pe tema geografi ilor simbolice şi mi-a venit ideea să studiez mitologia în jocurile video. Jucându-le, mi-am dat seama că jocurile sunt un alt mod de a povesti basmele”, declară Flaviu. Urmând acest curs, i-a venit ideea să compare Divina Comedie a lui Dante Aligheri cu un joc al unei companii japoneze intitu-lat „Devil may cry”, un joc foarte mult infl uenţat de Divina Comedie, atât la nivel narativ, cât şi la cel de structură şi construcţie a persona-

jelor, însă cosmetizat şi moderni-zat. „Am scris o lucrare în anul doi de masterat despre «Divina Comedie» şi «Devil may cry» şi am fost invitat apoi la doctorat de profesorul Ştefan Borbe-ly”, precizează Flaviu Pătrunjel.

Demers intelectualOdată decis ca doctoratul să îl

facă pe jocurile video, era imposibil să le cuprindă pe toate. „Am ales să nu studiez toată mitologia în jocurile video pentru că ar fi implicat enorm de multă informaţie. Am ajuns la 400 de pagini şi, cu toate acestea, nu am epui-zat subiectul. Am tratat din punct de ve-dere narativ, estetic şi ideologic horror-ul apocaliptic în jocurile video”, afi rmă Flaviu. În afară de „Videologia” lui Ion Manolescu tânărul a avut puţină bibliografi e românească pe nara-tologie şi eschatologie. În rest, s-a abonat la site-uri de specialitate, a luat legătura cu profesori universi-tari din străinătate şi cu ajutorul pro-fesorului Ştefan Borbely a făcut rost şi de multe cărţi, din păcate nu foarte multe despre jocurile video horror. „Până acum există o singură carte cu mai multe articole despre jocurile sur-vival horror. S-a scris până acum de-spre jocul video horror conectat cu goti-

cul literar şi cu fi lmele horror, dar nu s-a scris despre apocaliptică în jocurile video horror. În mod direct, jocurile hor-ror sunt infl uenţate de literatura lui H. P. Lovecraft, de Stephen King, de fi lme regizate de David Lynch, spre exemplu. Acest gen combină partea de horror şi transgresivitate, cu cea de roman cu de-tectivi care se aplică şi naraţiunii gotice, la fel cum se aplică şi invazia trecutului în prezent. În jocurile video horror, lu-crurile se petrec similar, dar dacă nu de-scoperi soluţiile unui puzzle, nu poţi să treci mai departe”, povesteşte Flaviu. Astfel de jocuri, spune el, nu sunt ax-ate neapărat pe violenţă, deşi există o violenţă vizuală, ci sunt jocuri în care se pune accent pe un demers in-telectual şi cultural. De exemplu în „Resident Evil III” există un puzzle în care apare antonimia lui Shake-speare pentru a decoda o parolă care deschide o uşă. Pentru a trece mai departe,trebuie să citeşti fragmente din Shakespeare şi să faci calcule matematice folosind textul shakespe-rian. „Jocurile video horror reciclează şi amestecă în propriile naraţiuni elemente ideologice, religioase şi revoluţionare, în aceeaşi măsură în care portretizează societatea contemporană cât se poate de realist, cu aspectele sale pozitive şi negative. Nu de puţine ori, această caracteristică a goticului de a problema-tiza pericolul şi efectul tehnologiei este introdusă în retrica naraţiunilor ludice din jocurile horror. Resident Evil, Silent Hill, Pathologic etc. portretizează nega-tiv efecele industriei şi tehnologiei”, precizează Flaviu în rezumatul tezei

sale. Printre jocurile discutate în teză se numără The Walking Dead, Call of Cthulhu, seria Silent Hill, franciza Resident Evil, Dead Space, Patholog-ic, Alone in the dark etc.

Mulţumit de rezultatAcum, după susţinerea tezei sale

pentru care a muncit intensiv trei ani, Flaviu are satisfacţia pe care a avut-o zi de zi. „E o temă care îmi place, de care mă bucur în continuare. Pentru mine, doctoratul a fost o şansă să fac ceea ce îmi plăcea, la nivel profesion-al, academic. Conform regulamentului proiectului POSDRU am fost forţat de contract să iau legătura cu universităţi din străinătate, să public articole, să particip la conferinţe. Am fost plecat în China, la Oxford, la Madrid, am dezbătut tema jocurilor video horror peste tot unde am fost şi pot spune acum că sunt foarte mulţumit de rezultat”, mărturiseşte Flaviu, adăugând că specialitatea sa este unică. „Mă con-sider pionierul unei viitoare generaţii care ştiu că va veni. Nu ştiu dacă sub formă academică, sau sub formă de subcultură, la fel ca benzile desenate, însă sunt convins că este aproape”, consideră Flaviu. În ceea ce priveşte interesul pentru jocurile video hor-ror, tânărul este de părere că acestea sprezintă interes pentru cei înclinaţi spre meditaţie, spre mister, spre la-turi fi lozofi ce ale vieţii. „Sunt foarte multe forumuri în care se discută despre semnifi caţiile culturale şi mitologice ale

jocului Silent Hill, de exemplu. Există dezbateri intelectuale foarte se rioase mai. Un astfel de joc este precum o pădure hermeneutică la sfârşitul căreia poţi avea mai multe fi naluri: persona-jul poate să fi e salvat sau nu, poate să devină demon sau nu, lumea poate să fi e salvată sau nu”, precizează Flaviu. La încheierea acestui „capitol” al cercetării sale, Flaviu nu se aştepta să descopere ca toate jocurile pe care le-a avut în vedere să fi e fundamen-tate pe o bază culturală. „Vorbind cu producători de jocuri la conferinţele unde am avut ocazia să particip, am afl at că mitologia, narativitatea sau psiholo-gia sunt primele aspecte pe care le au în vedere în momentul conceperii unui joc. Partea de poveste este una şi cea ludică este alta”, afi rmă cu fascinaţie Flaviu.În ducerea la bun sfârşit a studiului său, căruia i s-a dedicat trup şi sufl et, Flaviu consideră că a avut şi mult noroc. „În momentul în care te duci şi propui unei universităţi din străinătate să te primească într-un internship şi tu nu oferi nimic în schimb, trebuie să fi i pur şi simplu norocos”, precizează Flaviu cu referire la momentele în care a fost nevoie să de documenteze în afara ţării pentru teza sa. Mai de-parte, după câteva săptămâni în care îşi va trage sufl etul şi în care va re-cupera nopţile nedormite dinaintea susţinerii tezei, Flaviu Pătrunjel are în plan publicarea lucrării sale şi chi-ar continuarea studiului său.

Cristina Beligărprecizează Flaviu în rezumatul tezei

Deşi nu a avut legătură directă cu teza mea, în

China am putut observa fenomenul numit «game

farming», pentru jocurile online. Există acei oameni

care cresc avatari, pe care îi vând altor oameni care nu au

răbdare să construiască avatari. Este pentru ei o metodă de a

supravieţui. Gameingul, în schimb, nu este foarte

dezvoltat acolo din cauza situaţiei politice”,

Flaviu Pătrunjel.În calitate de părinte sunt împotriva ca cei mici să aibă acces

la jocurile video horror. Pentru a juca jocuri horror este nevoie de o cultură, astfel încât să înţelegi ceea ce joci şi doar un adult poate

înţelege. Asemenea jocuri dezvoltă şi uneori încurajează gustul pentru macabru şi oribil şi în niciun caz nu mi-aş lăsa copii să joace un joc

horror. În ceea ce priveşte cercetarea pe care a realizat-o Flaviu, sunt de părere că jocurile video au mare nevoie de o parte de analiză şi el

tocmai asta a făcut, a construit un astfel de substrat teoretic”, Adrian Barbu, autor de benzi desenate.

fost fascinat de poveştile de groază de

când era copil. Filmul hor-

dezvoltat acolo din cauza situaţiei politice”,

10 | ECONOMIE

CLUJ-NAPOCA

Cifră de afaceri cu 16% mai mare pentru Farmec

Compania clujeană de cosmetice Farmec a anunţat o creştere a cifrei de afaceri de 105 de milioane de lei după primele nouă luni ale anului 2013, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 16% față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Dacă la sfârșitul anului trecut am pre-conizat o creștere cu 10% pentru anul 2013, rezultatele obținute până acum ne motivează să fim optimiști și să ne creștem estimarea la 15%. Această creștere dovedește că investițiile făcute în cercetare și în modernizarea liniilor de producție au cu adevărat rezultate. Mai mult decât atât, datorăm acest lucru și con-sumatorilor noștri, care au încredere în pro-dusele Farmec și ne păstrează în preferințele lor”, a afirmat Mircea Turdean, director general al Farmec Cluj-Napoca. De alt-fel, conform studiului desfășurat de către compania de cercetare Unlock Market Research, şi în acest an, brandul Gerovi-tal a fost numit lider în Topul produselor românești de îngrijire.

Compania Farmec a inaugurat în această lună şi cel mai nou magazin de brand al companiei, care face parte dintr-un proiect mai amplu şi anume Cen-trul de Frumusețe Farmec. Noul magazin a însemnat o investiție de peste 360.000 de euro și cuprinde atât o zonă comercială, cât și un spațiu dedicat întâlnirilor con-sumatoarelor cu specialiștii Farmec.

Tot în această toamnă Farmec, împreună cu partenerii săi din Ungaria, a deschis un nou magazin de prezentare în Budapesta, în cadrul căruia va funcţiona şi un salon de înfrumuseţare care va folosi exclusiv produse cosmetice profesionale ale companiei clujene. (Claudia Romitan)

Produse româneşti în pachetele de ajutoare de la UE

Operatorul Apaserv, corigent la dezvoltare

| Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437

SOLICITARE

Senatorul sălăjean Gheorghe Pop a pro-pus, într-o interpelare adresată de la

tribuna Parlamentului, ministrului Agri-culturii, Daniel Constantin, ca benefi ciarii programului PEAD să primească produse româneşti în locul celor importate din di-ferite ţări europene. Senatorul spune că, în acest fel, ar fi sprijiniţi şi producătorii agri-coli din România şi s-ar alege şi benefi ciarii programului cu produse autohtone de o mai bună calitate. „Fermierii, de la mic la mare, sunt nevoiți să își vândă produsele la prețuri de nimic, reușind cu greu să-și acopere cheltuielile sau unii (poate chiar majoritatea) mergând chiar în pierdere după ce trag linie la sfârșit de an. În tot acest timp, constat că importăm cantități im-presionante de alimente de bază, în defavoarea producătorilor români”, explică el.

Gheorghe Pop spune că ideea i-a fost dată de câţiva producători din judeţ, care i-au atras atenţia asupra acestei oportunităţi de a-i ajuta pe agricultori, ratată de statul român. „Cumpărăm miere de albine din Bul-garia ca să o împărțim familiilor nevoiașe, iar în Sălaj avem sute de apicultori care produc miere și alte produse apicole de calitate superioră. Ai noștri își vând greu marfa, iar străinii se îmbogățesc. Un alt exemplu ar fi făina de grâu. Anul acesta s-a înregistrat producție foarte bună de grâu, însă prețul cu care producătorii și-au putut valorifi ca recolta a fost derizoriu. L-au vândut la străini ca, mai apoi, acelorași familii nevoiașe din România să le distribuim făină din import (poate produsă chiar din grâu românesc,

vândut la preț de nimic). Exemplele de acest gen pot continua cu aproape fi ecare produs ce-l distribuim, din fonduri europene, nevoiașilor noștri”, precizează senatorul. Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care „produsele românești sunt produse de calitate net superioară celor din import, la prețuri aproximativ egale”, motiv pentru care senatorul îi şi cere minis-trului Agriculturii să spună clar dacă „există posibilitatea ca, pe viitor, familiilor nevoiașe să le fi e distribuite produse românești, de calitate, evitându-se astfel «țepele» pe care an de an le primim de la fi rme străine”.

Olimpia Man

SATU MARE

Primarii de comune din județul Satu Mare sunt nemulțumiți că opera-

torul de apă regional are întârzieri la lucrările de extindere a rețelelor de apă din fondul de întreţinere, înlo-cuire şi dezvoltare. Banii alocați pentru investiții din fondul de întreținere, înlo-cuire și dezvoltare provin din redevența pe care Apaserv ar trebui să o plătească către comunele din județ, dar pe care o folosește la dezvoltarea rețelelor de apă și canalizare.

Investiții întârziate în comuneRealizarea extinderilor de apă din

comunele Bătarci, Orașu Nou, Supur, Păulești, Tiream și Turlung sunt reali-zate cel mult pe jumătate. Asta deși sunt

începute de anul trecut și nu prespun investiții foarte mari, fi ind vorba de ex-tinderea rețelelor pe cel mult 7 kilometri, cum este cazul comunei Turulung.

În Batarci, lucrările privind extin-derea rețelelor de apă și de construcție a conductei de aducțiune nici măcar nu au început. Primarul Vasile Toma spune că Apaserv a trebuit să refacă proiectul tehnic și că are promisiuni că, în două săptămâni, va fi gata și lucrările ar putea începe.

În comuna Supur, rețeaua de apă din satele Supuru de Sus și Hurez ar fi trebuit să fi e extinsă cu încă 6 km, dar au fost realizate lucrări doar pe 1,1 kilo-metri. Lucrările la extinderea rețelelor de canal din comună nici nu au început.

Sub jumătate din ce și-a propus Apaserv la începutul anului s-a reali-zat și în comunele Orașu Nou, Tiream, Păulești și Turulung.

Contorizarea amânată la Negrești-OașDin cele 3,44 milioane de lei pe care

Apaserv le are la dispoziție din fondul de întreținere, înlocuire și dezvoltare, operatorul de apă a cheltuit doar 1,39 milioane de lei. Pentru municipiul Satu Mare, Apaserv a alocat 2,73 milioane de lei, dar a cheltuit doar 655.000 de lei.

În orașul Negrești-Oaș, Apaserv a intenționat ca tot din fondul de dez-voltare să monteze 400 de contoare de apă pentru a mai tempera din nemulțumirile populației, care trebuie să plătească inclusiv furturile de apă din rețea din comunele Vama și Certeze. Pentru că nu există contorizare, locui-torii din Negrești-Oaș plătesc apa în sis-tem paușal.

Ciprian Fabian

Foto

© Transilvania Reporter

Foto

© Transilvania Reporter

INTERNAŢIONAL | 11

AFP

Gazprom acuză Ucraina că nu a plătit factura la gaze

Gigantul rus în domeniul gazelor natu-rale, Gazprom, a acuzat, ieri, Ucraina că nu i-a plătit suma de 882 de milioane de dolari, lăsând să planeze ameninţarea unui con-flict cu privire la livrarea de gaze, în con-textul în care Kievul se pregăteşte să se apr-opie de UE. „Suntem extrem de îngrijoraţi de situaţia actuală a plăţilor gazelor ruseşti de către Ucraina”, a declarat Aleksei Miller, preşedintele grupului rusesc.

El a declarat că a fost de acord cu o amânare a plăţii unei facturi în valoare de 882 de milioane de dolari în contul gazelor livrate în august, dar că această amânare a expirat la 1 octombrie. Relaţiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au condus în mai multe rânduri, în ultimii ani, la o între-rupere a livrărilor de gaze naturale către această ţară, care este dependentă de ele. Aceste conflicte au perturbat în trecut ex-porturile de gaze ruseşti către UE, Ucraina fiind principala ţară de tranzit.

Aceste noi ameninţări au loc odată cu apropierea summitului european de la Vilnius, la sfârşitul lui noiembrie, când Ucraina ar putea să semneze un Acord de Asociere cu UE.

Bruxelles-ul îi impune drept condiţie eliberarea din închisoare a fostului premier Iulia Timoşenko, în prezent în opoziţie.

NEW YORK TIMES

Şase sud-coreeni au fugit la Phenian pentru o viaţă mai bună

Şase sud-coreeni, repatriaţi din Coreea de Nord la sfârşitul săptămânii trecute, au declarat că au fugit în Nord, prin China, pentru a scăpa de faliment şi de problemele de familie din Sud, în căutarea unei vieţi mai bune în Nord.

Coreea de Nord a predat la graniţă şase bărbaţi, cu vârste cuprinse între 27 şi 67 de ani. A fost un gest neobişnuit din par-tea Coreei de Nord, în condiţiile în care, în trecut, Phenianul primea cu braţele des-chise dezertorii din Sud pentru a-i folosi la propagandă. Unii analişti consideră că repatrierea celor şase bărbaţi reprezintă un act de deschidere din partea Nordului pen-tru a diminua tensiunile cu Coreea de Sud.

După întoarcerea acasă, toţi cei şase bărbaţi au declarat anchetatorilor că au intrat în Coreea de Nord, pe la frontiera acesteia cu China, în perioada 2009-2012. Rămăşiţele unei femei, predate de către Coreea de Nord Coreei de Sud, aparţineau soţiei unuia dintre cei şase.

Potrivit mass-mediei din Coreea de Sud, unul dintre cei şase bărbaţi a postat pe internet mesaje pro-Coreea de Nord, în timp ce se afla în Sud. Potrivit relatărilor, atunci când principalul ziar al Partidului Comunist Nord-Coreean, Ro-dong Sinmun, a citat una dintre postările sale on-line, bărbatul a decis să fugă în Nord, în speranţa că va fi tratat mai bine acolo.

Un alt bărbat a sperat că se va putea trata pentru pietre la rinichi în Nord. Cu toate aces-tea, toţi cei şase bărbaţi au ajuns să fie supuşi la 14-45 de luni de interogatorii din partea autorităţilor nord-coreene şi să trăiască în a rest la domiciliu în case pentru oaspeţi. Soţul femeii decedate a declarat anchetato-rilor că şi-a strangulat soţia şi că a încercat, dar nu a reuşit, să se sinucidă, în cadrul unui pact sinucigaş eşuat.

Ce s-a întâmplat cu atacul iminent asupra Siriei?

Obama a cerut sprijinul Congresului deşi nu avea

nevoie. Premierul britanic, David Cameron, susţinător

ferm al iniţiativei americane, s-a lovit de un „nu” în

Parlament. Franţa a aşteptat să vadă ce vor decide

SUA. Totul a rămas în aer. Din acel moment, Rusia a preluat �âiele diplomatice.

Primul tunel feroviar submarin între Asia și Europa

Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437 |

BBC

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a fost întotdeauna

susţinătorul acestui proiect şi, în ciu-da criticilor de grandomanie care i-au fost aduse, nu a renunţat la el, ci i-a căutat finanţare şi sprijin şi l-a inaugu-rat ieri, alături de premierul Japoniei. Munca la tunel a început în anul 2004 şi era programată să dureze patru ani, dar construcţia a fost întârziată de fap-tul că au existat descoperiri arheologice pe parcursul săpăturilor, care au avut nevoie de timp pentru a fi corect reali-zate şi salvate. Mai exact, aproximativ 40.000 de obiecte au fost descoperite în adâncurile strâmtorii (un adevărat „cimitir” al vaselor bizantine). Costul final al realizării tunelului este de patru miliarde de dolari, sumă la care Japonia a contribuit cu un miliard. Tunelul are o lungime de 1,4 kilometri, este la 50 de metri sub suprafaţa mării şi este con-ceput să reziste la cutremure.

Cu acest tunel finalizat, guvernul turc speră să deschidă o nouă rută comercială importantă între Asia şi Europa, mai precis între China şi Vestul Europei. Specialiştii în dezvoltare urbană spun că darea în funcţiune a tunelului va scădea din presiunea la care sunt supuse cele două poduri existente în prezent în strâmtoare şi, de asemenea, va descon-gestiona traficul şi poluarea.

Pentru premierul Erdogan, fost pri-mar al Istanbulului, acest proiect face parte din lista de construcţii grandi oase pe care le visează realizate în timpul mandatului său. Nu de puţine ori, el a

fost criticat pentru ambiţiile sale „far-aonice”. Din lista lui Erdogan mai fac parte un alt aeroport în Istanbul, un canal paralel şi un al treilea pod peste Bosfor.

Localnicii turci se plâng că planurile lui Erdogan de dezvoltare urbană dis-trug spaţiile verzi şi alungă oamenii din casele lor. Primarul actual al Istan-bulului, Kadir Topbas, este, însă, şi el, un susţinător al tunelului: „Va crea o axă de transport între estul şi vestul oraşului, care are o populaţie de peste 15 milioane, din care, zilnic, cel puţin două milioane de persoane trec Bosforul pe cele două poduri foarte aglomerate”, spune acesta.

A fost visul sultanului otoman Abdoul Medjid în anul 1860, dar acesta nu a avut, atunci, mijloacele necesare pentru

a-l vedea realizat. Acum, în 2013, acest vis al Turciei devine realitate. Este vorba despre primul tunel submarin pentru

circulaţie feroviară care leagă două continente, tunel care trece prin Strâmtoarea Bosfor şi face conexiunea între Europa şi Asia.

ABC

Folosirea armelor chimice a fost „linia roşie” stabilită de preşedintele SUA,

Barack Obama, pentru o intervenţie militară în Siria. Odată depăşită această linie, limbajul faţă de Siria s-a înăsprit, a căpătat accente războinice şi s-a vor-bit chiar de un atac „limitat în timp şi în spaţiu”. De la această iniţiativă au trecut deja două luni; acum nu se mai vorbeşte de o acţiune militară şi se privilegiază calea diplomatică în care protagoniştii sunt acum alţii.

Reacţia lui Obama, după ce au apărut informaţiile privind atacul cu arme chimice la periferia Damascului, a fost determinantă pentru a se face auzite vocile internaţionale privind lansarea unei acţiuni militare. Totuşi, când se părea că este vorba de ceva cu adevărat iminent, preşedintele Obama a făcut un pas inedit: a cerut sprijinul Congresului deşi nu avea nevoie. În schimb, premie-rul britanic, David Cameron, susţinător ferm al iniţiativei americane, s-a lovit de un „nu” în Parlament. Iar Franţa aştepta să vadă ce vor decide în final SUA. Până la urmă totul a rămas în aer. Din acel moment, Rusia, care până atunci împie-dicase orice concertare a unei poziţii internaţionale, a preluat frâiele diplo-matice.

După mai multe reuniuni, secre-tarul de stat al SUA, John Kerry, şi ministrul rus de externe, Serghei Lav-rov, au anunţat la Geneva, la 14 sep-tembrie, un acord-cadru care presupu-nea o schimbare de ton şi o relaxare a poziţiei. Bazele erau clare: regimul lui Bashar Al Assad trebuia să distrugă arsenalul chimic, iar SUA să excludă din proiectul de rezoluţie prezentat ONU opţiunea intervenţiei militare în Siria. Preşedintele Assad şi-a dat avizul planu lui, ceea ce a avut o dublă inter-pretare. Pentru unii, Rusia şi-a asumat leadershipul, care i-a lipsit lui Obama. Pentru alţii, răspunsul „da” al lui Assad s-ar fi datorat conştientizării riscului unui atac american - opţiune pe care şi-o rezervă SUA în cazul în care Damascul nu îşi respectă angajamentul.

În aceste condiţii, Assad începe să facă paşi pentru a evita o astfel de

intervenţie: Siria se alătură convenţiei împotriva armelor chimice, predă o listă cu arsenalul său şi permite intrarea unei misiuni comune a ONU şi a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC). În prezent, misiunea a vizitat

deja 18 din cele 23 de instalaţii chimice siriene, concentrându-se pe distrugerea echipamentului critic.

Pe de altă parte, pe plan diplomatic, eforturile se axează acum pe a obţine ca regimul şi opoziţia să se reunească la 23 noiembrie la conferinţa de pace asupra Siriei de la Geneva. Assad şi-a confirmat deja participarea, dar principalul grup al opoziţiei, Coaliţia Naţională din Siria (CNS), a ameninţat în repetate rânduri că boicotează reuniunea dacă obiecti-vul său nu este acela de a-l alunga de la putere pe preşedintele sirian. Assad pare, în schimb, de părere că poziţia lui s-a consolidat şi nu respinge posi-bilitatea de a se prezenta la alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Mai mult chiar, el îşi permite să fie ironic la adresa premiului Nobel pen-tru Pace care, spune el, i s-ar fi cuvenit lui. Opţiunea diplomatică este cea care a căpătat cea mai mare pondere. Între timp, în Siria continuă să curgă sânge.

Bashar Al Assad e ironic la adresa premiului Nobel pentru Pace care, spune el, i s-ar fi cuvenit lui.

12 | SPORT

LIGA 1, ETAPA A 12-AVINERI, 25 octombrie

Viitorul – Corona 1-0 (0-0) FC Vaslui – „U” Cluj 2-0 (1-0)

SÂMBĂTĂ, 26 octombrie

Gaz Metan – Ceahlăul 3-1 (2-1) FC Botoşani – Petrolul 1-2 (0-1) CFR Cluj – Astra 0-0 (0-0)

DUMINICĂ, 27 octombrie

ACS Poli Timişoara – Pandurii 2-3 (1-1) FC Braşov – Steaua 1-2 (1-1)

LUNI, 28 octombrie

Dinamo – Concordia Chiajna 2-1 (1-0) Săgeata Năvodari – Oţelul 2-1 (2-0)

PROGRAM PRELIMINARII CUPA MONDIALĂ 20152013

21 septembrie: Macedonia – România 1-926 septembrie: Italia – România 1-030 octombrie: România - Cehia

23 noiembrie: Spania - România

201410 aprilie: România - Italia 7 mai: Cehia - România 19 iunie: Estonia - România 21 august: România - Macedonia 13 septembrie: România - Spania 17 septembrie: România - Estonia

Hai România!

1. Steaua 10 9 1 0 26-6 282. Petrolul 12 7 4 1 18-9 253. Astra 11 7 2 2 26-10 234. Pandurii 12 7 2 3 29-15 235. Gaz Metan 12 5 4 3 16-13 19 6. FC Botoşani 12 5 4 3 13-15 19 7. Ceahlăul 12 4 5 3 15-11 17 8. CFR Cluj 12 4 5 3 16-16 17 9. Dinamo 12 4 4 4 18-13 16 10. Poli Timişoara 12 4 3 5 13-15 15 11. Năvodari 12 4 3 5 11-20 1512. Concordia 9 4 1 4 12-14 13 13. Oţelul 12 3 2 7 12-24 1114. FC Braşov 12 2 4 6 12-16 10 15. Viitorul 11 2 4 5 5-17 1016. FC Vaslui 11 4 2 5 11-10 617. Corona Braşov 12 1 2 9 7-19 5 18. „U” Cluj 12 0 4 8 7-24 4

CLASAMENT LIGA 1CLASAMENT LIGA 1CLASAMENT LIGA 1CLASAMENT LIGA 1CLASAMENT LIGA 1CLASAMENT LIGA 1

Steaua insistă pentru Batin

INTERNAŢIONAL

Luptă încinsă pentru „Balonul de Aur” 2013

FIFA a dat publicităţii lista celor 23 de jucători care concurează pentru „Balonul de Aur” 2013. Cei mai mulţi candidaţi, şase, provin de la campioana Europei, Bayern Munchen, urmată de Barcelona, cu patru nominalizări. Cei 23 de jucători sunt următorii: Gareth Bale (Real Madrid), Edin-son Cavani (PSG), Radamel Falcao (Monaco), Eden Hazard (Chelsea), Zlatan Ibrahimovic (PSG), Andres Iniesta (Barcelona), Philipp Lahm (Bayern Munchen), Robert Lewandowski (Borussia Dortmund), Lionel Messi (Barce-lona), Thomas Muller (Bayern Munchen), Ma-nuel Neuer (Bayern Munchen), Neymar (Bar-celona), Mesut Ozil (Arsenal), Andrea Pirlo (Juventus), Franck Ribery (Bayern Munchen), Arjen Robben (Bayern Munchen), Cristiano Ronaldo (Real Madrid), Bastian Schweinsteiger (Bayern Munchen), Luis Suarez (Liverpool), Thiago Silva (PSG), Yaya Toure (Manchester City), Robin Van Persie (Manchester United) şi Xavi (Barcelona).

Tot marţi a fost anunţată şi lista celor zece tehnicieni care candidează pentru „Antrenor-ul anului”: Carlo Ancelott i (Real Madrid), Rafael Benítez (Napoli), Antonio Conte (Juventus), Vi-cente Del Bosque (Spania), Alex Ferguson (fost la Manchester United), Jupp Heynckes (fost la Bayern Munchen), Jurgen Klopp (Borussia Dort-mund), Jose Mourinho (Chelsea), Luiz Felipe Sco-lari (Brazilia) şi Arsene Wenger (Arsenal).

Cei trei fi nalişti, de la fi ecare categorie, vor fi anunţaţi la începutul lunii decem-brie. Jucătorul şi antrenorul anului vor fi aleşi de selecţionerii şi căpitanii echipelor naţionale din statele membre ale FIFA, dar şi de jurnalişti. Câştigătorii vor fi anunţaţi într-o gală care va avea loc în 13 ianuarie 2014, la Zurich.

| Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437

CFR CLUJ

Atacantul băimărean are şanse mari să ajungă

gratis în iarnă la campioana României.

Paul Batin este aproape de transferul vieţii. Atacantul CFR-ului ar putea ajunge în curtea Stelei, unde este dorit de Laurenţiu Reghecampf. Băimăreanul refuză să-şi prelungească angajamentul cu gruparea din Gruia, care expiră în vara lui 2014, tocmai pentru a semna cu campioa-na României. Jucătorul de 26 de ani i-a înfuriat şi pe şefi i feroviarilor, după ce a ales să fi e impresariat de Ana-Maria Prodan, soţia antrenorului „roş-albaştrilor”. În aceste

condiţii, şansele ca Batin să ajungă în iarnă la trupa „militară” sunt foarte mari.

Atacantul a revenit în vară la CFR, după împru-mutul la FC Braşov, unde a bifat opt goluri în 29 de par-tide. Batin a început în forţă şi la echipa clujeană. Afl at la al doilea său meci pentru feroviari, băimăreanul a fost decisiv pentru „vişinii” în jocul cu Viitorul, din etapa a patra a Ligii I. Atacantul a reuşit o dublă spectaculoasă cu care CFR şi-a asigurat prima victorie a sezonu-lui. Fotbalistul a fost folosit titular şi în următoarele două confruntări, dar nu a bifat niciun gol. În ultimele două partide, jucătorul de

26 de ani nu a prins însă nici măcar lotul de 18 jucători, despărţirea de clubul din Gruia fi ind astfel inevitabilă.

Coleg cu KapetanosLa Steaua, Batin va con-

cura pentru un post de titu-lar cu Federico Piovaccari şi Pantelis Kapetanos, fostul său coleg de la CFR. Grecul se afl ă însă într-o formă de zile mari. Elenul a reuşit trei goluri în şapte meciuri, toate din postura de rezervă.

1,2 milioane de euro este cota de piaţă a lui Paul Batin, conform site-ului de speciali-tate transfermarkt.de.

Hafi a Veciunca

FOTBAL FEMININ

Reprezentativa de fotbal feminin a României dă piept astăzi, pe Cluj

Arena, de la ora 18.00, cu selecţionata similară a Cehiei, în preliminariile Campionatului Mondial 2015, din Ca-nada. Este primul joc ofi cial interţări, desfăşurat pe arena de lângă Someş.

Meci difi cil pentru „tricolore”Româncele se vor duela astăzi cu

Cehia, reprezentativă cotată cu şansa a treia la câştigarea grupei a doua, după Italia şi Spania. Elevele lui Mirel Albon şi Maria Delicoiu speră însă la o victo-rie, care le-ar menţine în cărţile pentru califi carea la Mondialul din Canada. România ocupă locul doi în grupă, cu trei puncte adunate în două jocuri: 9-1 cu Macedonia şi 0-1 cu Italia. „Avem nevoie de victorie ca de pâinea caldă. Nu ştim foarte multe despre Cehia, e prima dată când

Sunt foarte mândru că jucăm la Cluj, e un vis

mai vechi al meu să evoluăm pe acest stadion minunat.

Sperăm să jucăm toate meciurile aici, dar depinde foarte mult şi de rezultatul

cu Cehia”, Mirel Albon.

Echipa probabilă a României

(4-4-2): Părăluţă –

Corduneanu, Olar, Ficzay,

Spânu (cpt.) - Sârghe, Bortan, Vătafu, Voicu –

Duşa, Rus

ne întâlnim. E important că jucăm la Cluj, pentru că la Mogoşoaia nu prea am avut lume la meci, sper ca acum să fi e altfel, să vină oameni să ne susţină. Majoritatea fete-lor ne-am întors la Cluj, ne bucurăm să fi m din nou acasă”, a subliniat Raluca Sârghe, mijlocaşul naţionalei şi fosta jucătoare a Olimpiei Cluj. „Cehia e o echipă puternică, mai bine cotată decât noi, dar sperăm să ne mobilizăm ca în ultimele două meciuri şi să câştigăm pentru a ne păstra în continuare şanse de califi care la Mondial”, a adăugat Mirel Albon.

Calculele califi căriiRomânia poate să ajungă direct la

Mondial doar dacă va câştiga grupa. Cele mai bune patru echipe de pe locul doi vor juca în play-off , pe 25/26 şi 29/30 octombrie 2014. Câștigătoarele acestor două „duble” de baraj se vor confrunta în play-off -ul decisiv, tot tur-retur, în 22/23 și 26/27 noiembrie 2014. Echipa care se va impune în acest ultim baraj va ajunge la turneul fi nal. „Ambele echipe doresc victoria, iar noi avem avantajul te-renului. Ca orice echipă şi ca orice antrenor ne-am făcut calcule şi ne-am propus să facem şapte puncte în această toamnă. Deja avem trei, vrem să obţinem încă trei cu Cehia şi apoi, în noiembrie, cu Spania măcar un egal sau să facem o surpriză”, sunt calculele lui Mirel Albon.

Naţionala joacă în premieră pe Cluj ArenaDisputa dintre România şi Ce-

hia va consemna primul joc ofi cial

interţări desfăşurat pe Cluj Arena. „Alegerea Cluju lui ca oraş-gazdă reprezintă recunoaşterea a ceea ce se întâmplă aici, la Cluj, în fotbalul feminin. Sperăm să fi e de bun augur pentru naţionala României”, a afi rmat preşedintele Comisiei pentru Fotbal Feminin, Alin Cioban. „E un eveni-ment important, pentru că e primul meci al naţionalei de fotbal pe Cluj Arena. Sperăm să fi e un îndemn şi pentru selecţionerul Victor Piţurcă să treacă peste superstiţii şi să vină şi cu naţionala masculină la Cluj. Aici avem un public călduros, dar şi condiţii foarte bune pe stadion. Trebuie să spun că suntem mândri că din cele 18 componente ale naţionalei femi-nine, 11 sunt de la Olimpia Cluj”, a adăugat Horea Uioreanu, preşedintele CJ Cluj.

Hafi a Veciunca

Foto

© Transilvania Reporter

Foto

Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

SPORT | 13

O sătmăreancă face furori în voleieul american

MECIURI AMICALE

Minaur, două meciuri de veri�care cu Odorhei

Oficialii echipei HCM Minaur Baia Mare au programat două partide de veri-ficare în compania formației HC Odor-hei, profitând de pauza competițională din întrecerea internă masculină. Astfel, maramureșenii vor întâlni, mâine, de la ora 19.00 și vineri dimineață gruparea din Odorhei, medaliată cu bronz în ediția precedentă a Ligii Naționale.

Cele două formații s-au întâlnit deja și în campionat, la Odorhei, acolo echipa gazdă s-a impus cu scorul de 31-29. Cam-pionatul intern este întrerupt până în data de 10 noiembrie datorită programului echipei naționale de handbal masculin. Reprezentativa „tricoloră” va disputa două jocuri în grupa preliminară de cali-ficare la Mondialul care se va desfășura în Qatar, în 2015. Echipa națională s-a reunit încă din 20 octombrie la București. Între jucătorii convcați pentru această cam-panie se numără și doi dintre componenții echipei HCM Minaur Baia Mare, respectiv Ionuț Irimuș și Andrei Grasu. Primul joc al României se va disputa la data de 31 oc-tombrie, împotriva Italiei. Meciul va avea loc la Pescara, după care „tricolorii” se vor întoarce la București pentru confrun-tarea cu Slovacia, din 3 noiembrie. Alături de cele trei reprezentative amintite, din a doua grupă preliminară mai face parte și Cipru. La Mondialele din Qatar se califică echipa care va termina preliminariile pe prima poziție, în fiecare grupă, nu înainte de a disputa meciurile din faza play-off, ultimul hop înainte de turneul final, aco-lo unde Europa va trimite 12 echipe plus Spania, campioana mondială en-titre. (Pa-trice Podină)

Băimăreni pe podium la Mondialul de Taekwon-do ITF

Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437 |

� ARTE�MARȚIALE

Localitatea spaniolă Benidorm a găzduit, la finele săptămânii trecute,

Campionatul Mondial de Taekwon-do ITF, competiţie la care au participat 1.042 de sportivi din 58 de ţări, printre care şi câţiva băimăreni, legitimaţi la trei cele trei cluburi din Maramureş - Ştiinţa Ar-dealul, CSM Ştiinţa Dragonul şi Martial Arts Dojo.

Cele mai importante rezultate au fost obţinute de Mihai Mădăian şi Cosmin Zetea, care au reuşit să urce pe podium şi să se numere printre medaliaţii acestei ediţii. La proba individuală de luptă, categoria +85 kg (seniori), Mihai Mădăian (Ştiinţa Ardealul), a cucerit medalia de argint şi titlul de vicecampion mondial. Sportivul

băimărean mai are în palmares alte două medalii, însă de aur, la Mondialele de Jun-iori din 2006, de la Tegucigalpa (Honduras). O altă medalie, de data aceasta de bronz, a fost câştigată de Cosmin Zetea (CSM Ştiinţa Dragonul), care a reuşit să urce pe podium la proba de spargere de forţă indi-vidual. Cosmin este la a doua performanţă notabilă din acest an, după bronzul cucerit, la aceeaşi probă, la Campionatul European din Suedia. La Mondialul din Spania au luat parte şi alţi trei „dragoni”, respectiv Remus Catricicău (3 dan), Kevin Iustin (1 dan) şi Denisa Oltean (1 dan). Un alt reprezentant al Maramureşului, prezent la această important competiţie, a fost Ionuţ Achim, component al clubului sportiv Martial Arts Dojo din Baia Mare.

Tania Purcaru

� PERFORMANŢĂ

Lavinia Tătăran este cotată ca una dintre cele mai bune jucătoare de beach volei

din România, însă ea a obţinut rezultate notabile şi în voleiul de sală. De trei ani studiază la University of Louisiana at La-fayette pentru care şi joacă pe postul de atacant secund, fiind prima străină care a evoluat la acest colegiu şi distinsă, anul trecut, cu titlul „Offensive player of the year award”.

A început cu karatele, dar s-a reprofilat pe voleiFire băieţoasă şi foarte activă, Lavinia

a fost fascinată încă din copilărie de spor-turile de contact. Aşa că nu întâmplător a ales să meargă la karate. „Îmi amintesc că prin clasa a IV-a a venit un profesor de sport la şcoală şi ne-a întrebat cine vrea să meargă la karate. A fost un fel de selecţie şi am zis să încerc şi eu, deşi niciodată nu mi-a plăcut să mă bat. Am vrut pur şi simplu să fac sport”, poveşte Lavinia.

De notat că nu a făcut doar de mântuială acest sport, deoarece la 11 ani avea deja centura maro şi o medalie de vicecampioană

în vitrină. Totuşi la insistenţele mamei s-a orientat spre ceva mai feminin cum este voleiul. „Karatele nu este un sport pentru domnişoare îmi spunea mereu mama, deşi cred că puteam face performanţă şi în acest dome-niu. La puţin timp după ce m-am lăsat de ka-rate, o prietenă de-a mea a aflat că la ştrand se organizează un campionat de volei pe plajă. Am ieşit pe primul loc, iar antrenorul Ovidiu Gro-za m-a îndrumat să fac volei de performanţă”, spune Lavinia Tătăran.

De atunci a reuşit să adune performanţe deosebite atât în voleiul pe plajă, cât şi în cel de sală. În special la beach volei a fost considerată un fenomen după ce a câştigat titlul de campioană naţională cadete şi jun-ioare și două medalii de argint la senioare. Saltul valoric de la an la an a propulsat-o rapid la lotul naţional de beach volei. „Cu echipa naţională am ieşit pe locul 5 la Balcani-ada din Grecia, de anul trecut, iar la Campio-natul European, tot în Grecia, ne-am clasat în primele zece naţiuni”, spune Lavinia.

Din Pitești la Louisiana După terminarea liceului, voleibalista

s-a înscris la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Piteşti, dar nu a stat pe gânduri când a primit oferta de a studia și în același

timp să joace volei în America. „Am avut noroc pentru că un amic de-al meu, jucător de beach volei şi el, a ajuns în Statele Unite. Soarta a făcut ca soția sa să frecventeze cursurile Universităţii din Loui-siana, unde sunt eu acuma şi să-l cunoască pe antrenorul secund al colegiului care voia să înregi-menteze în echipă şi câteva străine. Am trimis câteva înregistrări video, le-a plăcut de mine şi iată-mă în America”, încheie sătmăreanca.

� Nicolae�Ghișan

Foto

© Transilvania Reporter

14 | Jocuri | divertisMent

Soluţia partidei de sudoku de numărul trecut este:

20ºC 10ºC

Soluţia: în numărul următor

CLUJ

Miercuri

SUDOkU

Berbec (21 mar. - 20 apr.) Vei avea parte de o zi destul deliniştită, poate cam plictisitoare. O în-

tâlnire cu un prieten mai vechi îţi va aduce amintiriplăcute. Este posibil să discuţi nişte planuri pentruviitor, care se anunţă interesante. Încearcă totuşi sănu te amăgeşti cu rezultate imediate.

Taur (21 apr. - 20 mai)Calităţile tale vor ieşi din nou înevidenţă prin felul tău de a fi. Atenţie

însă, discreţia trebuie pusă pe primul plan, altfel riştisă devii neplăcut. Relaţia cu partenerul de sufletmerge foarte bine. Seara primeşti o veste, oinformaţie care nu te prea încântă.

Gemeni (21 mai - 22 iun.)Eşti pus în faţa unei situaţii a cărei re-zolvare se lasă aşteptată de ceva timp.

Din fericire, acest lucru nu-ţi va încurca planurile pen-tru ziua de azi. Te întâlneşti cu prietenii şi n-ar stricasă le asculţi sfaturile, care se vor dovedi inspirate.

Rac (23 iun. - 22 iul.)O întâlnire cu familia îţi va ocupa o bunăparte din zi. Se vor dezbate probleme de

interes comun. S-ar putea să ai de făcut cuiva un cadousau va trebui să cheltuieşti nişte bani. Ţine legătura cuprietenii, se pare că vei afla nişte veşti îmbucurătoare.

Leu (23 iul. - 22 aug.)Eşti într-o dispoziţie bună. Cineva îţi vaface o promisiune, dar ar fi bine să nu

crezi chiar tot ce ţi se spune. Verifică întâi dacă aşastau lucrurile. Acasă ai nişte discuţii contradictorii,care se lămuresc numai după ce toată lumea devinecalmă.

Fecioară(23 aug. - 22 sep.)Nu reuşeşti să te odihneşti aşa cum aidori, căci trebuie să pui la punct unele

chestiuni familiale, apărute peste noapte. Azi vei aflalucruri interesante şi îmbucurătoare. În rest, nu estecazul să exagerezi şi să faci eforturi mari în chestiunilipsite de importanţă.

Balanţă (23 sep. - 23 oct.)Posibil să te întâlneşti cu niştecunoştinţe mai vechi. Un prieten are o

nelămurire şi îţi va cere sfatul sau ajutorul. Este depreferat să-l ajuţi, fiindcă nu te costă nimic. Azi vatrebui să iei o decizie importantă, pe care ai totamânat-o până acum.

Scorpion (24 oct. - 21 nov.)O zi plină de surprize plăcute. O să aflitot felul de lucruri noi şi interesante.

Starea ta generală nu este nemaipomenită şi deaceea nu este cazul să te implici în activităţi care săte suprasolicite. Încearcă un regim cât mai echili-brat, iar un pic de odihnă nu strică.

Săgetător(22 nov. - 21 dec.)

Te aşteaptă o zi ceva mai calmă, fărăsurprize deosebite. Eşti puţin cam nea -

tent şi de aceea ai face bine să nu te implici înactivităţi care necesită un mare efort de concen-trare. Persoana iubită îţi va face o surpriză deosebitde plăcută legată de petrecerea timpului liber.

Capricorn (22 dec. - 20 ian.)Prietenii îţi vor face o invitaţieinteresantă, de nerefuzat. Profită de

ocazie, pentru a face cunoştinţă cu persoane decare poate ai nevoie în viitor. Sentimental eşti sta-tornic şi crezi în persoana iubită. Nişte veşti intere-sante te vor pune pe gânduri.

Vărsător (21 ianuarie - 18 februarie)Calităţile de care dai dovadă te facfoarte apreciat de cei din jur. Un prieten

îţi va promite un ajutor substanţial, dar nu este cazulsă iei în serios toate afirmaţiile. Rămâne de văzutdacă aşa este. Oricum, vei încheia ziua mai optimistdecât ai început-o.

Peşti (19 feb. - 20 mar.)Dialogul cu cei din jur se va dovedi in-teresant, cu condiţia să îţi stăpâneşti

impulsivitatea. Dacă aştepţi o veste sau un răspuns,acesta va veni mai târziu, dar te va satisface. Aiputea avea mai multă încredere în cei din jur, chiardacă nu îţi susţin total punctele de vedere.

Parţial înnorat

17ºC 8ºC

Joi

-�De� ce� ai� fugit� din� sală� înainte�deoperaţie?-�Păi,� infirmiera�spunea�tot� timpul:Curaj,�nu�vă�fie�teamă,�e�o�operaţieuşoară!-�Păi,�şi...�asta�nu�te-a�liniştit?-�Nu.�Pentru�că�vorbea�cu�chirurgul!

DestinRomânii�-�de-obicei�isteţi�-Sunt�urmăriţi�de�o�năpastă:Deşi�în�piept�au�şapte�vieţi,Ei�o�trăiesc�pe�cea�mai�proastă.

Epigramă de Nicolae Ivan din „Antologia epigramei româneşti“

Cugetări„În�Biblie�ni�se�spune�să�ne�iubim�se-menii�şi,�de�asemenea,�să�ne� iubimduşmanii.�Probabil�pentru�că,�în�ge-neral,�sunt�unii�şi�aceiaşi.”

Gilbert K. Chesterton

SĂ NE AMUzĂM

Horoscop - 30 octombrie Vremea în Transilvania

Abonamentele se pot încheia prin: POŞTA ROMÂNĂ - oficiile poştale din orice localitate, APEX Cluj - tel. 0264.596.213 sau la REDACŢIE – tel. 0733.333.800 (luni – joi între orele 10:00 – 14:00) , abonamente@transilvaniareporter.ro

Director: Vasile DÂNCURedactor-șef: Caius CHIOREANRedactor-șef adjunct: Ruxandra HUREZEANEditor coordonator print: Marius AVRAMSecretar general de redacție: Cristian BARACoordonator ediția online: Bogdan STANCIUPublisher: Adrian POPadi.pop@transilvaniareporter.roDirector executiv: Mihaela ORBANmihaela.orban@transilvaniareporter.ro

REDACȚIA CLUJ Telefon: 0733.333.800 redactia@transilvaniareporter.roReporteri: Diana MESAROȘ, Tia SÎRCĂRedactor administrație & economie: Claudia ROMITANRedactor cultură: Cristina BELIGĂRRedactor sport: Hafia VECIUNCAFotoreporter: Dan BODEA

REDACȚIA SATU MARE, MARAMUREŞ, SĂLAJ, BIHORTelefon: 0361.406.542satumare@transilvaniareporter.roRedactor-șef: Crina DUNCARedactor-șef adjunct: Ciprian FABIANRedactori: Ovidiu MORTAN, Cristina CÎCĂU, Stela TUDOR, Olimpia MAN, Anca MIKL0S, Claudia BONCHIŞ, Laura GALRedactori sport: Nicolae GHIȘAN, Tania PURCARUEditor: Diana CICEUFotoreporter: Vasile MIHOVICI

Concept grafic: Ciprian BUTNARUDTP: Isabela MUNTEAN, Rareș OLTEANUCorectură: Elena GĂDĂLEANProducţie: Marius STANCIU

Marketing manager: Cristian BARAcristian.bara@transilvaniareporter.ro

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL, Cluj Napoca, România, 400495, str. Cometei 5/1www.transilvaniareporter.ro | www.facebook.com/transilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres, domnuleprimar.roTIPAR&PrePress: Compania de Producție Tipografică Cluj

Parţial înnorat

23ºC 8ºC

SATU MARE

Miercuri

Înnorat

18ºC 6ºC

Joi

Senin

23ºC 9ºC

MARAMUREŞ

Miercuri

Parţial înnorat

18ºC 10ºC

Joi

Parţial înnorat

25ºC 8ºC

BIHOR

Miercuri

Senin

17ºC 9ºC

Joi

Senin

21ºC 8ºC

BISTRIŢA-NĂSĂUD

Miercuri

În mare parte înnorat

18ºC 6ºC

Joi

Parţial înnorat

23ºC 8ºC

SĂLAJ

Miercuri

Parţial înnorat

18ºC 6ºC

Joi

Senin

Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437

sănătate |15

Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437

TRATAMENT

Migrenele persistente,tratate cu succes cu ajutorul unui electrod

Pacienţi cu migrene persistente, care nuau putut fi combătute cu ajutorul medica-mentelor, au găsit un tratament eficaceîntr-un sistem compus dintr-un electrodimplantat în cap şi conectat la un aparatportabil.

Migrenele afectează circa 11 de milioanede oameni doar în Franţa şi niciun medica-ment nu este capabil să calmeze durerileunora dintre ei. Aceste dureri de cap cro-nice, extrem de dureroase, se manifestăprin crize adesea insuportabile şi extrem deinvalidante.

Chiar dacă, începând din anii 1990, mo-lecule noi, triptanii, permit temperarea du-rerii, acestea nu sunt întotdeaunasuficiente. În plus, ele prezintă risc de de-pendenţă, în aşa măsură, încât se reco-mandă ca ele să nu fie administrate maimult de câteva ori pe lună, frecvenţă insu-ficientă pentru cei care se confruntă cu maimult de zece crize mensuale.

Doctorul Billy Huh de la Universitateadin Texas a găsit o soluţie non-medicamen-toasă pentru a trata aceste accese de mi-grene violente. „În pofida progreselorînregistrate în ultimii 20 de ani în acest sens,numeroase persoane nu au acces la un trata-ment adecvat al durerilor sau nu tolerează efec-tele secundare ale medicamentelor”, a declaratHuh, în cadrul unui seminar al Societăţiianesteziştilor americani, unde a prezentatrezultatele unui studiu pe termen lung, rea-lizat pe un eşantion de 46 de pacienţi, tra-taţi în cotidian prin metoda alternativă.

Un electrod le-a fost implantat volunta-rilor în spatele craniului sau deasupra arca-dei. Cu ajutorul unei telecomenzi, ei puteautrimite impulsuri electrice către un nerv, înscopul blocării durerii migrenoase. Stimu-larea nervoasă era deja cunoscută pentru atrata acest tip de dureri, însă este pentruprima dată când pacienţii eu fost echipaţicu un aparat portabil.

Astfel, persoanele testate, echipate cuun asemenea aparat în perioada 2007-2011,au declarat că au simţit o ameliorare a cali-tăţii vieţii lor şi o diminuare semnificativăa frecvenţei şi a intensităţii crizelor migre-noase. Circa 90% dintre cei testaţi s-au de-clarat mulţumiţi de acest tratament prinimpulsuri, iar unii nu mai concep viaţa fărăun asemenea aparat.

În urma procedurilor de întreţinere,doctorul Huh a reiterat că, „pentru pacienţiicare nu au alternativă în a-şi calma durerile,acest tratament constituie modalitatea de a re-veni la o viaţă normală”.

Totuşi, şi de data aceasta există uneleriscuri. Implantarea unui corp străin, elec-trodul, poate cauza infecţii. De asemenea,există riscul ca acesta să se deplaseze dupăce a fost instalat.

Deocamdată, acest tratament, fiind unulinvaziv, rămâne greoi şi experimental. Însă,chiar dacă implantarea de electrozi şi utila-rea cu aparate la scară largă a persoanelorafectate de migrene nu reprezintă un trata-ment de actualitate, această nouă alterna-tivă înseamnă o speranţă.

În pofida acestor aspecte, responsabilul proiectului rămâne

optimist: chirurgii vor câştiga în experienţă, pe măsură ce astfel

de intervenţii se vor înmulţi, iar complicaţiile vor deveni

tot mai rare.

RISC

Părinţii care adoptă noultrend de înfăşare a bebe-

luşilor riscă să afecteze sănă-tatea micuţilor, susţine unchirurg ortoped.

Tehnica de înfăşare pre-supune înfăşurarea corpuluicopilului cu o pătură şi estefolosită pentru calmarea co-pilului şi prevenirea plânsu-lui.

Acum, însă, prof. Nicho-las Clarke de la Spitalul Uni-versitar Southamptonsuspine că înfăşatul afec-tează dezvoltarea şoldurilor.

Experţii de la The RoyalCollege of Midwives şi nunumai sfătuiesc părinţii să

evite înfăşarea strânsă a co-pilului, deoarece aceastăpractică îi poate provocaprobleme de sănătate.

Înfăşatul a fost utilizat înmulte culturi, deoarece secrede că înfăşurarea în scu-tece poate simula condiţiiledin pântec, lucru care ajutăla calmarea copilului.

Însă, înfăşatul face ca pi-cioarele bebeluşilor să steaîntinse şi nemişcate, lucrucare poate afecta dezvoltareaîncheieturilor de la şolduri.

Notând în jurnalul Archi-ves of Disease in Childhood,prof. Clarke a declarat că „re-cent a existat o revenire la prac-tica înfăşatului, deoarece estepercepută ca având un efect pa-

liativ asupra plânsului excesivşi a colicilor”. Cu toate aces-tea, „pentru ca şoldurile să sepoată dezvolta sănătos, picioa-rele ar trebui să fie capabile săse îndoaie, să se ridice şi să fiemişcate în lateral. Această pozi-ţie ajută la dezvoltarea naturalăa articulaţiilor şoldului. picioa-rele bebeluşilor nu ar trebui săfie înfăţate strâns în extindereşi lipite unul de celălalt”, a maiadăugat acesta.

Şi Jane Munro, de laRoyal College of Midwives,susţine că tehnica este „apa-rent inofensivă”, dar că ea ri-dică „probleme semnificative”pentru copil. De asemenea,ea sugerează că înfăşatulcreşte riscul ca bebeluşul să

se supraîncălzească, ceea cepoate duce la sindromulmorţii subite.

„Îi sfătuim pe părinţi săevite înfăşatul, însă trebuie săluăm în considerare contextulcultural al fiecărei mame şi săoferim consiliere individualăpentru a ne asigura că ea ştie săaibă grijă de copilul ei”, a maiadăugat Munro.

„Din punctul meu de ve-dere, înfăşatul nu ar trebuipracticat, deoarece nu aduce ni-ciun beneficiu sănătăţii, ci dincontră prezintă un risc al reac-ţiilor adverse pentru şoldurileaflate în dezvoltare şi adeseaimature”, a declarat şi orto-pedul Andreas Roposch.

O nouă modă ameninţă sănătatea copiilor

Genele bune te protejeazăde bolile de inimă

DESCOPERIRE

Cu toţii ştim oa-meni care par să

se fi născut cu genebune şi care, în ciuda fap-tului că fumează, că nu facmişcare sau că au o dietă bogatăîn grăsimi, rămân sănătoşi.

Acum, oamenii de ştiinţă au desco-perit că persoanele care suferă de o mu-taţie genetică rară, ce controlează nivelulde sânge al anumitor grăsimi, sunt pro-tejaţi împotriva bolilor de inimă. Nouadescoperire sugerează că dezvoltareaunui medicament capabil să mimezeacest efect ar putea preveni apariţia bo-lilor cardiovasculare.

Trigliceridele sunt lipide pe care lecreează corpul din calorii nefolosite careulterior sunt arse ca un fel de combusti-bil. Adesea, medicii monitorizează trigli-ceridele, deoarece nivelul crescut alacestora este asociat cu un risc mai marede dezvoltare a bolilor de inimă.

Un factor important în procesareatrigliceridelor este o proteină numităApoC-III, care, la rândul ei, este codifi-cată de gena APOC3. Acum cinci ani,oamenii de ştiinţă au descoperit o mu-taţie a genei APOC3 la 5% dintr-o popu-laţie amish din Lancaster,Pennnsylvania. Indivizii la care s-a întâl-nit această variantă aveau, de obicei, ni-veluri scăzute ale trigliceridelor după ceconsumau un milkshake bogat în gră-simi. De asemenea, ei aveau doar jumă-tate din nivelul proteinei ApoC-III însânge, spre deosebire de restul oameni-lor. Prin urmare, aceşti indivizi aveau oprobabilitate mult mai mică de a dez-volta calcifieri ale arterelor coronare,care pot duce la boli coronariene.

Cu toateacestea, grupul deindivizi amish era prea mic pentru a lepermite oamenilor de ştiinţă să asociezedirect această mutaţie genetică cu o pro-babilitate mai mică de a suferi de boli deinimă. În plus, nu s-a putut stabili clardacă gena ar putea să apară şi la oameninon-amish.

Acum, oamenii de ştiinţă au desco-perit mutaţia APOC3 şi în rândul popu-laţiei generale din Statele Unite. Ei ausecvenţiat exomi (partea din ADN carecodifică proteinele) proveniţi de la maibine de 3.734 de voluntari albi şi afro-americani şi apoi au examinat informa-ţiile în căutarea variantelor geneticeasociate cu nivelul de trigliceride. Re-zultatele au indicat că un număr res-trâns de indivizi aveau fie mutaţiaAPOC3 întâlnită şi la oamenii amish, fieuna din alte trei variante ale APOC3care, de asemenea, dezactivează copiagenei.

Ulterior, când oamenii de ştiinţă auanalizat ADN-ul unui grup mai mare deaproximativ 111.000 de indivizi, ei audescoperit că, la fiecare 200 de indivizi,

unul era purtător a uneia dintre celepatru variante APOC3.

Aceste aproximativ 550 de persoanecare aveau una dintre varianteleAPOC3 nu numai că aveau un nivelscăzut de proteină ApoC-III în sânge şiun nivel al trigliceridelor cu 38% maiscăzut decât o persoană obişnuită, darei aveau şi un risc de dezvoltare a boli-lor coronariene cu 40% mai mic, com-parativ cu restul oamenilor.

Aceste rezultate susţin legăturadintre APOC3 şi bolile de inimă, des-chizând calea spre o posibilă strategiede prevenire. Cercetătoarea JacyCrosby, de la Universitatea TexasHealth Science Center, susţine că redu-cerea nivelurilor proteinei ApoC-III arputea duce la scăderea nivelurilor lipi-delor, protejându-ne împotriva bolilorde inimă. Potrivit lui Crosby, în pre-zent, un astfel de medicament este dejatestat în studii clinice.

16 MAGAZIN

Medicul lui Michael Jackson a fost eliberat din închisoare

IGIENĂ ECO-BIO

Brad Pitt nu mai folosește săpun

Brad Pitt a decis să nu mai folosească săpun și se spală apelând la o soluție compusă din apă, suc de lămâie și oțet de mere.

Starul din „World War Z” susține că, astfel, contribuie mai bine la protecția me-diului. „Brad a citit despre toxinele conținute în săpunuri - în special în cele antibacteriene - și consideră că folosirea acestora, alături de an-tiperspirante, este nocivă atât pentru mediu, cât și pentru oameni, pentru că intensifi că proce-sul de îmbătrânire al organismului”, conform unei surse apropiate actorului.

Se pare, însă, că noua inițiativă eco luată de actor nu se bucură de prea mare trecere la Angelina Jolie, partenera sa, care susține că Brad „miroase ca un câine ciobănesc”.

„Angelina s-a supărat, iar copiii au în-ceput să-l strige «tati sconcs». Angie i-a spus că îl tolerează așa doar atunci când nu se afl ă pe același continent”, a mai adăugat sursa citată. Brad, 49 de ani, fi lmează în prezent la pelicula „Fury”, la Londra, în timp ce Angelina, 38 de ani, regizează cel de-al doi-lea fi lm al său, „Unbroken”, în Australia. Cei doi își doresc să-și petreacă Crăciunul împreună la Hong Kong.

MATRIMONIALĂ

Cel mai înalt bărbat din lume s-a căsătorit

Sultan Kösen, cunoscut drept cel mai înalt bărbat din lume, s-a căsătorit, duminică, cu Merve Dibo, în oraşul său na-tal, Mardin, situat în sud-estul Turciei.

Bărbatul în vârstă de 31 de ani, care are o înălţime de 2,51 metri, s-a căsătorit cu Merve Dibo, care măsoară 1,75 metri.

„Sunt fericit că am găsit în cele din urmă pe cineva care să mă accepte şi mă iubească”, a declarat bărbatul jurnaliştilor.

Kösen - inclus, în 2011, în Cartea Recor-durilor, după ce a primit titlul de cel mai înalt bărbat din lume - suferă de gigantism, rezultatul unei tumori care îi afectează glanda hipofi ză. În 2010, a fost operat la Universitatea din Virginia, Statele Unite ale Americii, şi i-au fost prescrise medica-mente care să-i controleze nivelul de hor-moni de creştere. În 2012, Sultan Kösen a fost considerat vindecat, încetând să mai crească în înălţime.

Totuşi, bărbatul este obligat să se folosească de cârje pentru a merge, în-trucât articulaţiile sale nu s-au dezvoltat în aceeaşi măsură ca restul corpului.

Imaginaţi-vă o pereche de gemeni - unul stă pe Terra (Geamănul A), în timp ce celălalt (Geamănul B) se îmbarcă pe o navă spaţială şi călătoreşte în spaţiu cu o viteză relativă. În comparaţie cu intervalul de timp trăit de Geamănul A pe Terra, intervalul de timp trăit de Geamănul B în spaţiu se micşorează. Dacă timpul curge mai încet pentru Geamănul B, atunci, când acesta va reveni pe Terra, unde timpul a curs mult mai repede, Geamănul A va fi îmbătrânit semnifi cativ mai mult decât Geamănul B. Mecanismul din spatele acestui fenomen se numeşte «dilatarea timpului» şi are efecte cu atât mai puternice, cu cât oamenii vor călători în spaţiu cu viteze care se apropie tot mai mult de viteza luminii.

DECIZIE CONTROVERSATĂ

Medicul Conrad Murray, con-damnat în noiembrie 2011 la

patru ani de închisoare pentru omu-cidere involuntară, după decesul cântăreţului american Michael Jack-son, în 2009, a fost eliberat, luni, din închisoarea din Los Angeles, după mai puţin de doi ani de ispăşire a acestei pedepse.

Medicul „regelui muzicii pop” i-a administrat acestuia un sedativ puter-nic, care a contribuit la decesul staru-lui american pe 25 iunie 2009.

Conrad Murray a fost condamnat în noiembrie 2011 şi a fost încarcerat la Men's Central Jail din Los Angeles.

În luna iulie, presa americană a anunţat că medicul Conrad Murray va

fi eliberat pe 28 octombrie. Pedeapsa i-a fost redusă pentru bună purtare, iar eliberarea sa este justifi cată prin dorinţa autorităţilor americane de a reduce numărul de deţinuţi din în-chisorile californiene, care au devenit extrem de aglomerate.

Conrad Murray a făcut deja de-mersurile pentru a-şi recupera licenţa medicală, însă baroul districtual din Los Angeles intenţionează să se împotrivească oricărei încercări a lui Conrad Murray de a-şi recupera licenţa medicală în orice parte a ţării.

O sursă apropiată familiei Jackson a declarat că membrii acesteia, inclusiv cei trei copii ai megastarului - Prince, în vârstă de 16 ani, Paris, în vârstă de 15 ani, şi Blanket, în vârstă de 11 ani -, au criticat decizia autorităţilor ameri-

cane, considerând că crima pe care a comis-o, iar eliberarea sa după doi ani reprezintă o insultă”.

TEORIA RELATIVITĂȚII

Călătoria în timp este posibilă, însă doar într-o

singură direcţie - în viitor, nu în trecut -, a declarat fi zicianul britanic Brian Cox într-o prezentare ştiinţifi că pe care a susţinut-o la British Science Festival.

„Principala întrebare care se pune este aceasta: «poate fi construită o maşină a timpului?». Răspunsul este: «da, putem să călătorim în viitor»”, a declarat Brian Cox, profesor de fi zica particulelor la Universitatea Manchester. „Oamenii vor avea aproape o libertate totală în călătoria lor în viitor”.

Potrivit cercetătorului bri-tanic, călătoriile în viitor sunt posibile, pe baza teoriei gene-rale a relativităţii, enunţată de Albert Einstein. „Oamenii vor putea să călătorească câteva sute

de ani sau chiar câteva mii de ani în viitor, dacă vor călători cu o viteză foarte mare, apropiată de viteza luminii”.

Să te întorci înapoi din viitor sau să călătoreşti într-un anumit punct din trecut este mult mai puţin probabil, consideră Brian Cox. Bazându-şi teoria pe popularul

serial ştiinţifi co-fantastic bri-tanic „Doctor Who”, Brian Cox spune că personajul principal din acest serial, supranumit „The Doctor”, ar avea nevoie de o „gaură de vierme” pen-tru a putea să se întoarcă în trecut. Existenţa acestei punţi teoretice, descrisă ca un fel de scurtătură în binomul spaţiu-

timp, propusă de savanţi pe baza teoriei generale a relativităţii a lui Einstein, nu a fost niciodată demonstrată. Şi, chiar dacă o „gaură de vier-me” ar fi descoperită sau ar fi creată, nimeni nu poate să garanteze că oamenii ar putea într-adevăr să o folosească pentru a călători în timp.

Brian Cox nu este însă sin-gurul cercetător care consideră, în teorie, că o „gaură de vier-me” le-ar permite oamenilor să călătorească înapoi în timp. La începutul acestui an, astro-fi zicianul Eric W. Davis de la EarthTech International Insti-tute for Advanced Studies a de-clarat că o „gaură de vierme” ar fi cea mai bună opţiune pentru călătoriile în timp. Însă, aşa cum a recunoscut şi acest cercetător, a fi nevoie de „un efort herculean pentru a transforma o gaură de vierme într-o maşină a timpului”.

Va � posibilă călătoria în timp, dar numai în viitor

| Miercuri, 30 octombrie 2013 • Nr. 437