OPERATORI ECONOMICI CU RISC DE ACCIDENT MAJOR ÎN …. Informare publica - Extrase din... · -...

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII

DE URGENŢĂ “ŞERBAN

CANTACUZINO” AL JUDEŢULUI

PRAHOVA

INFORMARE PUBLICĂ Ediţia 2017

Extras din planurile de urgenţă externă

ale operatorilor economici încadraţi ca

surse cu risc de accident major în care

sunt implicate substanţe periculoase

Pagina 1 din 20

OPERATORI ECONOMICI CU RISC DE

ACCIDENT MAJOR ÎN CARE SUNT

IMPLICATE SUBSTANŢE PERICULOASE

- amplasamente SEVESO în judeţul Prahova -




PRAHOVA






Pagina 2 din 20

1. GENERALITĂŢI

1.1. Axele prioritare în gestionarea riscurilor de accident major

Responsabilitatea prevenirii riscurilor de accident major în domeniul industrial şi a limitării

consecinţelor unui eveniment periculos revine generatorului de risc, autorităţilor şi administraţiilor

locale, avându-se în vedere patru axe prioritare:

- reducerea riscurilor la sursă (modernizarea proceselor industriale, a metodelor de vehiculare şi

stocare a substanţelor periculoase, înlocuirea anumitor substanţe cu altele mai puţin periculoase, etc.);

- reducerea vulnerabilităţii (limitarea expunerii persoanelor şi a bunurilor prin măsuri de

planificare urbană, care să reducă – pentru construcţiile noi – expunerea persoanelor);

- planificarea răspunsului operaţional având următoarele componente :

- plan de urgenţă internă, întocmit de operatorul economic în scopul limitării consecinţelor

unui accident, protejarea salariaţilor, punerea instalaţiilor în starea cea mai sigură;

- plan de analiză şi acoperire a riscurilor, întocmit de primăriile localităţilor posibil a fi

afectate;

- plan de urgenţă externă, întocmit de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă şi aprobat de

prefect, pentru a asigura protecţia populaţiei; prin acest plan sunt definite misiunile ce trebuie

executate de către toate forţele participante (pompieri, jandarmi, poliţie, direcţia de sănătate

publică, comunităţi locale), dar şi de către operatorul economic până la sosirea forţelor de

sprijin;

Planul de urgenţă externă/planul de urgenţă internă/planul de analiză şi acoperire a riscurilor

sunt strâns legate; ele trebuie să fie coordonate perfect pentru a asigura fiecărei forţe

participante să-şi desfăşoare misiunile eficient şi eficace.

- informarea populaţiei asupra naturii riscurilor, consecinţelor posibile şi a conduitei necesar a fi

adoptată în caz de incident sau accident.

1.2. Scopul întocmirii planurilor de urgenţă externă

Planul de urgenţă externă se elaborează în scopul planificării într-o concepţie unitară a

măsurilor necesare pentru protecţia populaţiei, bunurilor materiale şi de patrimoniu şi factorilor de

mediu în caz de accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase, produse pe

amplasamentul fiecărui operator economic care deţine substanţe periculoase în cantităţi egale sau mai

mari decât cele prevăzute în Anexa I, coloana 3 din Legea nr. 59 din 2016 privind controlul

activităţilor cu risc de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

Planul de urgenţă externă urmăreşte:

- realizarea în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor şi acţiunilor de

protecţie şi intervenţie în caz de accident major;

- reducerea impactului asupra sănătăţii populaţiei din jurul amplasamentului, calităţii factorilor de

mediu şi integrităţii bunurilor materiale;

- informarea, alarmarea şi evacuarea oportună a populaţiei;

- stabilirea acţiunilor ce trebuie executate de către forţele de intervenţie din afara

amplasamentului.

1.3. Domeniu de aplicare

Planurile de urgenţă externă se aplică în caz de accident major în care sunt implicate substanţe

periculoase, pe amplasamentele operatorilor economici, în zonele delimitate de efectele riscurilor

identificate în analizele de risc întocmite de operatori. Scenariile cele mai periculoase cu efecte în afara




PRAHOVA






Pagina 3 din 20

amplasamentului şi razele perimetrelor de aplicabilitate a Planurilor de Urgenţă Externă întocmite

pentru operatori economici încadraţi în inventarul activităţilor cu risc de accident major în care sunt

implicate substanţe periculoase la nivelul judeţului Prahova, sunt prezentate în Capitolul 7 .

2. ISTORICUL ACCIDENTELOR MAJORE

Accidentele industriale grave sunt rare. Referitor la accidentologia ultimelor decenii putem aminti:

2.1 La nivel mondial

- 4 ianuarie 1966, Feysin, Franţa

Un incendiu a provocat explozia succesivă două sfere de propan. Au murit 18 oameni şi au fost 84 de răniţi.

- 10 iulie 1976, Seveso, Italia

În urma unei explozii pe un amplasament chimic, s-a format un nor toxic, încărcat cu dioxină, necesitând evacuarea a peste 15000 de persoane. În urma acestui accident, la nivelul Uniunii Europene a fost elaborată o Directivă, numită « Seveso », cu scopul de a informa populaţia în legătură cu riscurile chimice şi asupra conduitei necesar a fi adoptată în caz de pericol. Directiva a impus operatorilor economici să întocmească studii de analiză a riscurilor (calitativ şi cantitativ) şi să adopte mijloace de prevenire şi limitare a consecinţelor dimensionate corespunzător riscurilor specifice.

- 19 noiembrie 1984, Mexico

Explozia unei cisterne de GPL într-o staţie de carburanţi a făcut 574 de morţi, 1200 de dispăruţi, 7000 de răniţi.

- 3 decembrie 1984, Bhopal, India O explozie în interiorul unei fabrici de pesticide aparţinând Union Carbide, a dus la

dispersia în atmosferă a 40 de tone de gaz toxic (izocianat de metil), soldată cu uciderea a 8000 de persoane.

- 21 septembrie 2001 Toulouse, Franţa

Într-un depozit de nitrat de amoniu explodează 70 de tone, formând un crater cu diametru de 30 metri şi o adâncime de 20. Catastrofa a provocat 31 de morţi, 2500 de răniţi grav, 8000 de răniţi cu leziuni mai uşoare. Au fost distruse numeroase locuinţe, mai multe fabrici, instituţii (şcoli, licee).

- 11 decembrie 2005, Buncefield, Anglia




PRAHOVA






Pagina 4 din 20

Trei explozii într-un terminal petrolier aparţinând Total Gas, a declanşat un incendiu de proporţii, considerat ca fiind cel mai mare eveniment de acest tip din Europa (43 de răniţi).

2.2 În România

- Noaptea de 6-7 decembrie 1983, rafinăria Teleajen Explozie în timpul probelor tehnologice la instalaţia piroliză, soldată cu 27

de morţi, 39 de răniţi, distrugeri materiale pe o rază de 250 metri.

- februarie 1985, rafinăria Teleajen -

O scurgere de propan, la o conductă spartă ca urmare a îngheţului (instalaţia dezasfaltare cu propan) produce o deflagraţie în zona cu un bilanţ tragic: 23 de morţi şi 28 de răniţi.

- 24 mai 2004, Mihăileşti În urma unui accident rutier, un incendiu izbucnit la rezervorul unui camion răsturnat

a dus la încălzirea încărcăturii cu azotat de amoniu la peste 215oC, provocând o reacţie

de descompunere violentă; în deflagraţie au murit 20 de oameni (dintre care şapte pompieri şi doi ziarişti).

3. CE ESTE ACCIDENTUL MAJOR INDUSTRIAL

Conform definiţiei din Legea nr. 59 din 2016, accidentul major reprezintă producerea unei emisii importante de substanţă, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui amplasament, care intră sub incidenţa prezentei hotărâri şi care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase.

Elementele vulnerabile sunt reprezentate de persoane, bunuri, factori de mediu posibil a fi afectate urmare a manifestării unui pericol.

Generatorii de riscuri se împart în două mari categorii : industria chimică – grupează ansamblul activităţilor care produc sau utilizează




PRAHOVA






Pagina 5 din 20

substanţe chimice periculoase în cantităţi mari. Industria petrochimică – grupează ansamblul activităţilor care utilizează produse petroliere.

4. OBLIGAŢIILE OPERATORILOR ECONOMICI

Prin Legea nr. 59/2016 privind controlul activităţilor cu risc de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, operatorilor economici care intră sub incidenţa sa li s-a impus obligativitatea implementării unui sistem de management al securităţii, proiectat funcţie de complexitatea proceselor tehnologice existente pe amplasament, şi adoptarea de măsuri adecvate în scopul prevenirii riscurilor şi limitări consecinţelor. Actul normativ stabileşte două niveluri de cerinţe corespunzătoare amplasamentelor situate la limita inferioară (risc minor) şi amplasamentelor situate la limita superioară (risc major):

- operatorul economic din amplasamentul încadrat la risc minor trebuie “să elaboreze un document care să stabilească politica sa de prevenire a accidentelor majore şi care să garanteze că aceasta este implementată în mod corespunzător în scopul protejării, la un nivel ridicat, a sănătăţii populaţiei şi mediului, prin mijloace, structuri şi sisteme de management adecvate”;

- operatorul economic din amplasamentul încadrat la risc major trebuie să demonstreze că “a implementat politica de prevenire a accidentelor majore, precum şi planul de management al securităţii pentru aplicarea acestei politici”

În judeţul Prahova, există nouă amplasamente încadrate conform Directivei cu risc major şi un amplasament încadrat la risc minor , funcţie de natura şi cantitatea produselor (hidrocarburi, explozivi, pesticide) stocate sau vehiculate în diferite faze ale proceselor tehnologice.

Sinopticul obligaţiilor ce revin operatorilor economici sub incidenţa Legea nr. 59 din

2016

amplasamente încadrate la risc major

amplasamente încadrate la risc minor

Notificare de activitate (include capacităţile de stocare pentru substanţe

periculoase)

Da

da

Analiza de risc şi Sistem de management al securităţii

Politică de prevenire a acidentelor majore

da da

PLANURI DE URGENŢĂ

Plan de urgenţă internă (întocmit de operatorul economic sursă de risc)

Obligatoriu

-exerciţii de testare

- nu se aplică

- sunt efectuate exerciţii

privind




PRAHOVA






Pagina 6 din 20

planificate pe baza unui

grafic anual, cuprinzând

scenarii identificate în

analiza de risc

instruirea salariaţilor în

domeniul situaţiilor de

urgenţă

Plan de urgenţă externă

(întocmit de ISU)

Obligatoriu

Exerciţii de testare, cel

puţin o dată la trei ani,

cu participarea tuturor

instituţiilor care

asigură forţe de sprijin

Nu se aplică

INFORMARE PUBLICĂ

Realizată de operatorul

economic sursă de risc

Obligatoriu, cu respectarea unei

structuri-cadru impusă de actul normativ (de

regulă informaţiile sunt postate pe site –

urile proprii), cu actualizare cel puţin o

dată la trei ani

Nu se aplică Se întocmeşte o informare

conform cerinţelor autorizaţiilor de mediu sau

la cererea autorităţilor

Realizată de ISU Obligatoriu conform reglementărilor legale impuse de Legea 59 din 2016 şi a actelor

normative din domeniul situaţiilor de

urgenţă

Nu se aplică

5. CUM SE MANIFESTĂ RISCURILE INDUSTRIALE?

Principalele manifestări ale riscurilor industriale Sunt grupate în trei tipuri de efecte :

efectele termice se datorează căldurii degajate în urma proceselor de combustie mai mult sau mai puţin rapidă a a produselor inflamabile sau combustibile. Influenţa asupra mediului, construcţiilor şi persoanelor este proporţională cu intensitatea fluxului termic (cantitatea de căldură pe unitatea de suprafaţă; intensitatea fluxului termic scade odată cu marirea distanţei faţă de locul producerii evenimentului;

efectele mecanice sunt legate de o suprapresiune consecutivă unei unde de şoc (deflagraţie sau detonaţie) provocată de o explozie. Riscul de explozie este legat de prezenţa substanţelor explozive, reacţii chimice violente, decomprimarea




PRAHOVA






Pagina 7 din 20

rapidă a unui gaz sub presiune (ex. explozia unei butelii cu aer comprimat), aprinderea unui nor de gaze inflamabile.

Efectele toxice apar datorită inhalării sau contactului cu pielea şi organele externe de substanţe toxice (clor, amoniac, fosgen, etc.), apărute datorită unor neetanşeităţi la echipamente tehnologice sau formate în urma incendiilor sau reacţii chimice nedorite. Efectele ce apar în urma inhalării sunt de regulă edeme pulmonare sau simptome neurologice.

5.2 CONSECINŢELE ASUPRA PERSOANELOR ŞI BUNURILOR

Consecinţe asupra sănătăţii

Apar la persoanele direct sau indirect expuse consecinţelor unui accident (loc de muncă, locuri publice, locuinţe) . Consecinţele pot merge de la răni uşoare până la deces, funcţie de gravitatea evenimentului şi distanţa faţă de acesta.

Consecinţe economice

Un accident industrial poate afecta infrastructura unei zone. Întreprinderile, şoselele, căile ferate învecinate locului accidentului pot fi distruse sau grav afectate în special de explozii datorită efectelor combinate (suprapresiune, termice) ale acestora.

Consecinţe asupra mediului

Un accident industrial major are potenţialul de a afecta unul sau mai mulţi factori

de mediu : aer, apă, sol şi a ecosistemelor legate de acestea.

Limitele prag pentru intensitatea efectelor asupra persoanelor

Tipul de pericol Scenariul Zona

letală

Zona de început a letalităţii

Zona de leziuni

ireversibile

Zona de leziuni

reversibile

Zona de atenţie

Dispersie toxică

Emisie atmosferică LC50 - IDLH - -

Incendiu

Fire Ball Rază fire ball - 200 kj/m

2 - -

Jet Fire 12,5 kW/m

2 7 kW/ 5 kW/ m

2 3 kW/m

2

<3 kW/m

2

Pool Fire 12,5 kW/m

2 7 kW/m

2 5 kW/m

2 3 kW/m

2

<3 kW/m

2

Flash Fire LFL - LFL/2

BLEVE Rază fire ball - 200 kj/m

2 - -

Explozie VCE 0,3 bar 0,14 bar 0,07 bar 0,03 bar <0,03 bar




PRAHOVA






Pagina 8 din 20

Influenţe asupra sănătăţii persoanelor şi asupra structurilor, caracteristice fiecărei zone de efecte

Tip de efect: Zonă de

efecte:

Influenţă :

Asupra sănătăţii Asupra structurilor

toxic

letal deces

Leziuni Afecţiuni grave ale căilor

ireversibile respiratorii/cutanate

Leziuni

reversibile

Afecţiuni uşoare ale căilor

respiratorii/cutanate -

atenţie

Disconfort cauzat de depăşirea limitelor

senzoriale

termic

letal deces distrugerea elementelor

din PVC

Leziuni

ireversibile

Arsuri grave (gradul 3 şi 4), leziuni ale căilor

respiratorii superioare

-

Leziuni reversibile

Arsuri de gradul 2 -

atenţie Arsuri uşoare -

suprapresiune

letal deces Distrugeri mai mari de

50% a construcţiilor

Leziuni ireversibile

Răni grave Demolări parţiale ale

caselor

Leziuni reversibile

Spargerea timpanelor, plăgi produse de cioburi

Pagube minore asupra caselor

atenţie

Disconfort cauzat de depăşirea limitelor

senzoriale

Zgomot puternic; se

sparg geamurile




PRAHOVA






Pagina 9 din 20

6. INVENTARUL OPERATORILOR ECONOMICI ÎNCADRAȚI LA

NIVEL SUPERIOR REFERITOR LA RISCUL DE ACCIDENT MAJOR ÎN

CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANŢE PERICULOASE DIN JUDEŢUL

PRAHOVA

Nr.

crt.

Operator economic

adresa Profil de

activitate

Principalele

substanţe

periculoase

prezente pe

amplasament

1. Rafinăria Petrotel

Lukoil

Ploieşti, str. M.

Bravu, nr. 256

Prelucrarea

petrolului

Ţiţei, carburanţi

auto, turboreactor,

combustibili lichizi

pentru focare,

aditivi pentru

carburanţi

2. OMV Petrom –

rafinăria Petrobrazi

Com. Brazi, str.

Trandafirilor, nr.

65

Prelucrarea

petrolului

Ţiţei, carburanţi

auto, turboreactor,


pentru focare,

aditivi pentru

carburanţi

3. Rompetrol

Rafinare

– punct de lucru

rafinăria Vega

Ploieşti

Ploieşti, str.

Văleni, nr. 46

Prelucrarea

petrolului

Solvenţi uşori,


pentru focare

4. GASPECO

L&D – punct

de lucru staţia de

îmbuteliere

Negoieşti

Com. Brazi, sat

Negoieşti

Stocare şi

comercializare

GPL

Gaze petroliere

lichefiate

5. Dachser România

– punct de lucru

depozit Ariceştii

Rahtivani

Ariceştii Rahtivani,

str. Thomas

Dachser

Depozitare

substanţe

fitosanitare şi de

protecţia plantelor

substanţe

fitosanitare şi de

protecţia plantelor

6. Bulrom Gas

Impex

Bucureşti – punct

Ploieşti, str. M.

Bravu, nr. 246

Stocare şi

comercializare

GPL

Gaze petroliere

lichefiate




PRAHOVA






Pagina 10 din 20

de lucru Ploieşti

7. CN Romarm -

filiala Uzina

Mecanică Plopeni–

sector

pirotehnic

Plopeni, str.

Republicii, nr.1

Fabricarea

armamentului şi

muniţiei

Substanţe

explozive

7. ZONE LOCUITE CARE POT FI AFECTATE DE UN ACCIDENT MAJOR PRODUS PE AMPLASAMENTELE CU RISC

MAJOR ÎN JUDEŢUL PRAHOVA

Denumire

amplasament

Raze de pericol şi locaţii vulnerabile (metri) Scenariul cel mai

periculos letal ireversibil reversibil De atenţie

Petrotel

Lukoil SA

Ploieşti

490 (interiorul

rafinăriei)

1070

(interiorul

rafinăriei şi

zona

adiacentă a

străzii

Mihai

Bravu,

Saint

Gobain,

terenuri

agricole)

2000

Cimitirul M.

Bravu,

societăţile:

COMET,

BULROM,

UBEMAR (la

limita sudică a

platformei),

parc industrial

Grivco,

un perimetru

delimitat de

străzile

Gorunului,

Lămâiţei,

Pelinului şi

Drumul Serii

3860

- grup de

locuinţe-colonie,

liceul

Teleajen, Uztel,

Matizol,

- Gara de Est

- centura de

nord-est DN1B,

zona

batalurilor şi

groapa de gunoi,

Stadion Ilie

Oană

Cartierele

Dîmbu,

Moţoi,Rosenthal,

Bereasca,

Bărcăneşti

Gara Ploieşti Est

oraşul Ploieşti:

Centru Ploieşti

-satele Moara

Nouă, Corlăteşti,

Bucov, Ţînţăreni

Explozie urmată de

incendiu la sferele

de GPL, emisie şi

dispersie de

hidrogen sulfurat

OMV Petrom

SA - rafinăria

Petrobrazi

490 (interiorul

rafinăriei)

1070

(interiorul

rafinăriei)

2000 (teren arabil,

satele Popeşti,

Negoieşti)

3860

(comuna

Bărcăneşti)

Explozie urmată de

incendiu la sferele

de GPL, emisie şi

dispersie de




PRAHOVA






Pagina 11 din 20

hidrogen sulfurat

Rompetrol

rafinare

– punct de

lucru rafinăria

Vega Ploieşti

75

(interiorul

rafinăriei)

140

(interiorul

rafinăriei)

300

(colonia

Vega, zona

adiacentă a

Şoselei Ploieşti

-

Văleni, liceul

auto)

600

(teren arabil

com.

Păuleşti şi

Blejoi)

Incendiu/explozie

la rezervoare de

benzină

GASPECO

L&D SA –

punct de lucru

staţia de

îmbuteliere

Negoieşti

310

(interior

staţie, teren

arabil sat

Negoieşti)

450

(interior

staţie, teren

arabil sat

Negoieşti)

685

Parc industrial

Dibo

2460

Sat Negoieşti

Explozie urmată de

incendiu la

rezervoarele

orizontale de

stocare GPL

Bulrom Gas

Impex SRL

Bucureşti –

punct de

lucru

Ploieşti

310

(interior

staţie)

450

(interior

staţie, teren

arabil,

şoseaua

Mihai

Bravu)

685

Şoseaua Mihai

Bravu, teren

arabil, rafinăria

Petrotel

2460

Cimitirul M.

Bravu,

societăţile:

COMET,

UBEMAR

un perimetru

delimitat de

străzile

Gorunului,

Lămâiţei,

Pelinului şi

Drumul Serii

Explozie urmată de

incendiu la cisterna

CF de GPL

Uzina

Mecanică

Plopeni SA –

sector

pirotehnic

5-10 Conform normativelor de proiectare în domeniu,

spaţiile în care se desfăşoară activităţile de

producţie unde se utilizează substanţe

periculoase sunt protejate constructiv (de regulă

sunt prevăzute cu suprafeţe de decomprimare

orientate spre ziduri de protecţie cu rezistenţă la

compresiune mai mare decât valoarea maximă a

suprapresiunii dezvoltate prin explozia cantităţii

maxim posibil a fi prezentă de substanţă

periculoasă), aşa încât o eventuală explozie

poate afecta persoanele aflate în interiorul

Explozie/incendiu

pe amplasament




PRAHOVA






Pagina 12 din 20

construcţiei, dar nu dă efecte în exterior

Dachser

România SRL

–punct de

lucru

depozit

Ariceştii

Rahtivani

20

Interior hală

depozitare

40

Interior hală

depozitare

350

Interior hală

depozitare

4000

Teren arabil

învecinat, West

Industrial Parc

Ploieşti, satele

Păuleşti,

Blejoi, Strejnic,

Buda

Dispersia gazelor

arse (consecutivă

unui incendiu)

8. Amplasamente cu caracter particular : gările de triaj din Ploieşti şi Câmpina

Un domeniu particular de activitate cu risc de accident major– incendii, explozii, accident chimic – în care sunt implicate substanţe periculoase, exceptat de obligaţii conform HG nr. 804/2007, este infrastructura de transport feroviar.

Pentru gestionarea urgenţelor, triajele care aparţin de infrastructura publică de transport feroviar au întocmite planuri de urgenţă conform prevederilor RID: Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase, care figurează în anexa C la Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF), încheiat la Vilnius la 3 iunie 1999.

8. ACŢIUNI DE PREVENIREA ACCIDENTELOR MAJORE

9.1 Combaterea riscului la sursă Reducerea riscului la sursă constituie axa prioritară a politicii de prevenire a riscurilor industriale. Componentele de reducere a riscului la sursă sunt:

studiul de risc (inclus în Raportul de securitate); politica de prevenire a accidentelor majore implementată prin sistemul de

management al securităţii ca parte integrantă a sistemului general de management.

9.2 Activitatea de control preventiv

Are două componente:




PRAHOVA






Pagina 13 din 20

control intern, efectuat de operatorul economic; control extern, efectuat de autorităţi.

9.3 Subiecte relevante privind activitatea de control preventiv a sistemelor tehnologice

1. Identitatea instalaţiei/conformitate 2. Potenţialul de pericole 3. Părţile instalaţiei relevante pentru securitate 4. Analiza pericolelor/de risc 5.Oprire în condiţii de siguranţă

6. Materiale/coroziune 7. Conducte 8. Protecţia împotriva exploziilor 9. Protecţia împotriva incendiilor 10. Reacţii exoterme 11. Dispozitive de protecţie electronice pentru controlul presiunii şi temperaturii 12. Vehiculare eronată a substanţelor periculoase 13. Sisteme de oprire/golire de urgenţă

14. Furnizarea de energie şi alte utilităţi

15. Manipularea/depozitarea substanţelor periculoase

16. Siguranţa la seism

17. Limitarea efectelor accidentelor

10. URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI ÎN CONTEXTUL

DIRECTIVELOR SEVESO

Dezvoltarea habitatelor în apropierea operatorilor economici din industria chimică şi petrochimică, în special, expune populaţia la riscuri potenţiale, care pot fi de origine toxică, mecanică (suprapresiune) sau termică. În conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 59 din 2016 (act normativ care transpune în legislaţia română Directiva Seveso):

(1) Autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, în colaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, trebuie să ia măsurile necesare ca în politica de dezvoltare a teritoriului sau în alte politici relevante să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora.

(2) În acest scop, autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean efectuează verificări cu privire la:

a) poziţionarea noilor amplasamente; b) modificările aduse amplasamentelor existente;




PRAHOVA






Pagina 14 din 20

c) noile dezvoltări privind reţeaua de transport, clădiri şi zone de utilitate publică şi zone rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecinţele unui accident major.

(3) Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, în colaborare cu autorităţile publice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, iau măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să ţină cont, pe de o parte, de necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate, stabilite în funcţie de nivelul de pericol, între amplasamentele cărora le sunt aplicabile prevederile prezentei hotărâri şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi, pe de altă parte, în cazul amplasamentelor existente, de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art. 6, astfel încât să se reducă riscurile pentru populaţie.

(4) Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean şi autorităţile publice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului stabilesc proceduri adecvate pentru consultări în scopul implementării politicilor prevăzute la alin. (1) şi (3).

11. INFORMAREA PUBLICULUI

Operatorul economic aflat sub incidenţa Legea nr. 59 din 2016 trebuie să întocmească un document de informare publică care cuprinde obligatoriu date despre amplasament (adresă, administrator, descrierea sumară a activităţilor desfăşurate, denumirea şi categoria de pericol a substanţelor periculoase deţinute), natura pericolelor de accidente majore şi efectele posibile asupra populaţiei şi mediului, acţiunile pe care trebuie să le ia populaţia pentru a se proteja, modul cum este avertizată şi informată populaţia în cazul producerii unui accident major, detalii asupra sursei de unde pot fi obţinute informaţii suplimentare. Acest document se transmite colectivităţilor posibil a fi afectate, precum şi factorilor de decizie din cadrul unităţilor care deservesc publicul.

Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă execută activităţi informativ preventive, în scopul însuşirii de către populaţie a conduitei adecvate pentru reducerea propriei vulnerabilităţi. Se acordă o atenţie deosebită unităţilor de învăţământ, la nivel naţional fiind întocmit un protocol în acest sens între Ministerul Educaţiei şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, tradus în practică prin includerea în plan didactic de lecţii educativ-preventive în baza unei tematici avizate de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Â




PRAHOVA






Pagina 15 din 20

12. GESTIONAREA SITUATIILOR DE URGENŢĂ DE GENUL

ACCIDENTE MAJORE ÎN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANŢE

PERICULOASE - documente de planificare –

La nivel judeţean

Planurile de urgenţă externă Sunt elaborate de către serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă în scopul planificării activităţilor şi resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă generate de riscurile identificate pe amplasamentele tip Seveso, în vederea protecţiei populaţiei posibil afectate prin măsuri adecvate (alarmare/avertizare, adăpostire, evacuare, etc.). Planul de urgenţă externă cuprinde informaţii privind:

- descrierea generală a amplasamentului pentru care este întocmit ;

- descrierea fenomenelor periculoase, a efectelor şi razelor de manifestare ;

- zona de aplicabilitate a planului ;

Participarea la intervenţie a forţelor de sprijin (poliţie, jandarmerie, ambulanţa, etc.) este reglementată prin Hotărârea nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, iar gestionarea situaţiilor de urgenţă, generate de diverse tipuri de riscuri, se face conform Ordonanţei de urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Dacă situaţia o impune, se declanşează simultan şi alte planuri operative (Plan judeţean de evacuare, Planul roşu).




PRAHOVA






Pagina 16 din 20

Sinopticul misiunulor desfăşurate de către forţele de sprijin şi operatorii economici implicaţi

Op

erator

econo

mic

Op

eratori

econo

mici v

ecini

ISU

IJJ

IJP P

H

UP

U

DS

P

AP

M

Prefectu

ra

Hid

ro P

H

Ap

a No

va

Electrica

Eon

Gaz

CL

SU

din

:

Lo

calităţile posib

il

a fi afectate

Po

sturi rad

io

Po

sturi telev

iziun

e

Serv

iciul d

e presă

al Prefectu

rii

notificare *

înştiinţare * *

Prevenirea şi informarea

populaţiei * * * * * * * *

Alarmarea populaţiei* * * *

Întreruperea

utilităţilor * * * * * *

Identificarea/cercet

area zonelor afectate

* * * * * * *

Izolarea

perimetrului PUE**

*

Conducerea intervenţiiei *

Limitare efecte * * * *

Organizare Punct

de Comandă Avansat

*

Organizarea CJCCI * *

Instalare punct mobil acordare

prim ajutor * * *

Trierea şi

transportul victimelor

* * *

Evacuarea

populaţiei *** * * * *

Menţinerea ordinii

publice * *

Securitatea şi paza

zonelor evacuate * *

Securitatea şi paza perimetrului

taberelor de

sinistraţi

* *

Monitorizare postaccident * * * * * *




PRAHOVA






Pagina 17 din 20

12.2 La nivel de comunitate locală

Sunt întocmite planuri de analiză şi acoperire a riscurilor.

Riscurile (tehnologice, naturale) sunt identificate şi pentru fiecare tip se adoptă măsuri de prevenire/reducere a vulnerabilităţii ; elementele analizei de risc, măsurile de protecţie civilă sunt incluse în Planul de analiză şi acoperire a riscurilor întocmit obligatoriu de fiecare localitate conform unei metodologii stabilită prin lege.

12.3 La nivel de amplasament cu risc de accident major In cazul iminenţei sau producerii unui accident major, operatorul economic pune

în aplicare Planul de urgenţă internă. Planul de urgenţă internă are rolul de a stabili activităţile necesare pentru gestionarea unui asemenea eveniment, cu scopul de a limita consecinţele acestuia şi de a repune instalaţiile în stare de funcţionare. Documentul este întocmit de către operatorul economic, apoi transmis către inspectoratul pentru situaţii de urgenţă spre avizare. În baza acestui plan operatorul economic trebuie să-şi dimensioneze baza materială pentru răspuns la incendii/explozii/accident chimic funcţie de fenomenele periculoase şi amploarea acestora, analizate în studiul de risc. Prin acest document se asigură şi legătura cu Planul de urgenţă externă, stabilind persoana care transmite, conform unei proceduri stabilite prin lege, a notificării de incident/accident major către instituţiile abilitate (ISU, APM, GNM).

12.4 La nivel individual

În scopul evitării panicii în cazul producerii unui accident industrial, în plan familial se recomandă adoptarea unor măsuri preventive de natură să asigure siguranţa persoanelor până la sosirea ajutorului specializat. Pentru a face faţă unei situaţii de urgenţă, ca recomandări generale:

n-ar trebui să lipsească din casă « kit-ul/rucsacul de urgenţă » compus din : radio cu baterii de schimb, lanternă, apă, medicamente uzuale, documente importante, haine de schimb ;

ar trebui identificate şi cunoscute locurile sigure de adăpostire în siguranţă în locuinţă şi pe itinerariile personale cele mai frecvente, semnificaţia semnalelor de alarmare.

Informaţii şi recomandări pentru populaţie în acest sens se găsesc pe site-urile

operatorilor economici cu risc de accident major menţionaţi anterior şi pe site – urile IGSU şi ale unităţilor subordonate.




PRAHOVA






Pagina 18 din 20

12.5 Măsuri de protecţie civilă Alarmarea

În caz de accident major, populaţia este alarmată prin intermediul semnalului

naţional de «alarmă la dezastre» difuzat prin intermediul centralelor electrice de alarmare situate pe amplasamentul operatorilor economici cu risc de accident major sau prin mesaje preînregistrate transmise prin intermediul centralelor electronice .

Semnificaţia semnalelor de alarmare :

1. Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete (impulsuri) a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele. 2. Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele. 3. Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete (impulsuri) a 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între ele. 4. Semnalul ÎNCETARE ALARMĂ se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute.

Evacuarea şi adăpostirea Aceste măsuri sunt planificate la nivel judeţean şi local (responsabilităţi,

atribuţii, logistică) pentru populaţia care locuieşte sau este în tranzit în zone unde siguranţa persoanelor ar putea fi afectată de efectele unui accident major.

13. RECOMANDĂRI PENTRU SECURITATEA INDIVIDUALĂ

Prognozele pentru gestionarea urgenţelor au în vedere situaţiile/scenariile cele mai defavorabile, identificate pe baza unor analize de risc cu diferite marje de eroare.

În caz de manifestare a unui risc industrial, măsurile generale de protecţie se completează cu câteva măsuri specifice :

a ) înainte de producerea unui eveniment Fiecare persoană trebuie să :

se informeze dacă există sau nu riscuri în zona unde locuieşte sau lucrează ;

să evalueze propria vulnerabilitate faţă de risc(distanţa, natura riscului) cunoaşterea semnalelor de alarmare ;




PRAHOVA






Pagina 19 din 20

b) în timpul unui eveniment - dacă sunteţi martorul unui eveniment sunaţi la numărul unic de urgenţă 112 precizând, dacă este posibil, locul, natura(incendiu, explozie, nor toxic), număr de victime ; - dacă sunt victime, nu le deplasaţi (până la sosirea ajutorului medical), cu excepţia incendiilor ; - în cazul în care sunteţi în zona unei emisii toxice, părăsiţi zona urgent, perpendicular pe direcţia vântului şi găsiţi un loc unde să vă adăpostiţi ;

c) la terminarea evenimentului - dacă sunteţi într-o zonă adăpostită, nu părăsiţi locaţia până nu se difuzează la radio semnalul de încetare a alarmei .

Publicul interesat poate consulta : site – urile operatorilor economici surse de risc de accident major

(menţionaţi anterior) www.igsu.ro

www.isuprahova.ro sau poate solicita informaţii la sediul ISU Prahova din Ploieşti, str. Rudului, nr.

96, telefon/fax:0244 595366.

14. RESTRICŢIONAREA CIRCULAŢIEI

Pentru asigurarea accesului autospecialelor de intervenţie spre amplasamentele

afectate se restricţionează accesul celorlalte vehicule prin intermediul următoarelor

puncte de blocare a circulaţiei :

A. GASPECO – staţia de îmbuteliere Negoieşti (adresa: com. Brazi, sat Negoieşti, în

vecinătatea Parcului industrial DIBO):

1.intersecţia DN 1A cu DJ 140,

2.intersecţia DN 1 cu DJ 104P,

3. intersecţia dj 140 cu 101 G;

B . Rafinăria Petrotel-Lukoil (adresa :Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr. 235) :

1.Intersecţie str. Apelor cu str. Pelinului

2.Intersecţie str. Mihai Bravu cu str. Ştrandului

3.Intersecţie str. Mihai Bravu şi str. Traian.

http://www.igsu.ro/

http://www.isuprahova.ro/




PRAHOVA






Pagina 20 din 20

C. Rompetrol Rafinare – rafinăria Vega (adresa :Ploieşti, str. Văleni, nr. 248) :

1. Intersecţie str.Văleni cu str.Găgeni

2. Intersecţie str.24 Ianuarie cu str.Văleni

3. Sens giratoriu DN 1B intrare dinspre Blejoi în Ploieşti.

D. Dachser România – depozit Ariceştii Rahtivani (adresa : com. Ariceştii Rahtivani,

str. Thomas Dachser, nr. 248) :

1. Iesire centura de vest spre DN 72

2. Sens giratoriu DN 72, sensul dinspre Ariceşti spre Ploieşti .

E. Bulrom Gas Impex (adresa :Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr. 248) :

1. Intersecţie str. Apelor cu str. Pelinului

2. Intersecţie str. Mihai Bravu cu str. Ştrandului

3. Intersecţie str. Mihai Bravu şi str. Traian.

F. OMV PETROM SA – Rafinăria Petrobrazi (adresa : com. Brazi, str. Trandafirilor,

nr. 65):

1. Sens giratoriu centura de vest Ploieşti – intersecţie DN 1 cu DN 72;

2. Sens giratoriu centura de vest Ploieşti – intersecţie DN 1 cu Autostrada A3.

Timp maxim de răspuns pentru Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova : maxim

20 minute.

OPERATORI ECONOMICI CU RISC DE ACCIDENT MAJOR ÎN …. Informare publica - Extrase din... · -...

Documents

Transcript of OPERATORI ECONOMICI CU RISC DE ACCIDENT MAJOR ÎN …. Informare publica - Extrase din... · -...