IntroducereActualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia în sistemul nostru de drept, persoana

umană ocupă primul loc în ierarhia valorilor. în art 1 alin.(3) al Constituţiei se prevede că in Republica Moldova,

ca stat de drept, democratic, demnitatea omului, drepturile ţi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii

umane reprezintă valori supreme şi sunt garantate. Garantarea tuturor acestor drepturi şi libertăţi ale

persoanei are loc, juridic, prin mijloacele dreptului penal, adică prin incriminarea ca infracţiuni şi sancţionarea cu

pedepse a faptelor vătămătoare sau periculoase pentru valorile menţionate. Legiuitorul a prevăzut în art.3

C.pen., printre valorile de maximă importanţă, a căror apărare constituie scopul legii penale, „persoana,

drepturile şi libertăţile acesteia”, subliniind în acest fel, caracterul de valoare supremă al persoanei umane. In

corespundere cu Constituţia Republicii Moldova „statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritatea

fizică şi psihică"

In lumina acestor ipoteze, pornind de la ideea unor noi reglementări penale adoptate, ne-am propus

spre examinare minuţioasă aspectele juridico-penale ale omorului la comandă. Evident că omorul la comandă

nu constituie altceva decât o formă circumstanţială a omorului în general (omorul simplu prevăzut de art 145

alin.(l) C.pen ), fapt care ne-a determinat în mare măsură să plasăm la baza cercetărilor caracteristicile

generale ale infracţiunilor contra vieţii persoanei, a omorului amplu şi. evident, a omorului la comandă - ca

componenţă circumstanţială cu caracter agravant (an -145 alin (3) lît m) C pen ).

Aria iot mai largă, complexitatea şi continua diversificare a formelor de manifestare a omorurilor a

determinai includerea în cadrul dispoziţiilor legale cu caracter penal a unei modalităţi normative cu caracter

circumstanţial cum este omorul la comandă în această ordine de idei ni se pare actuali abordarea în mod

ştiinţific şi sisteimîc a formelor de manifestare a omorului, delimitând in acest eontexl omorul la comandă de

alte modalităţi normative şi faptice de evaluare a omuciderii

în legătuiă cu cele relatate, este de sufilal ci. în ultimii ani, în Republica Moldova, omorul la comandă

ocupă un loc important iu sliuiluia generali n criminalităţii, deşi în statisticile poliţieneşti nu se opeiea/ă cu indici

caie icfleclă situaţia cantitativă Acest moment se datorează în mare parte multipleloi dificultăţi pnviud

calificarea accstoi (apte şi a complexităţii probaţiunii acestor modalităţi normative şi faptice de omor In plus,

anumite studii sistematizate şi complexe vizavi de subiectul abordat nu sunt redate cel puţin la nivelul

interpretărilor doctrinale autohtone. Dc accca, studiul nostru apare ca o încercare de actualizare tcoretico-

ştiinţifică şi cu unele soluţii practice în acest domeniu.

3

Necesitatea unui asemenea studiu mai este determinată şi dc erorile legislative admise în textele

normative în vigoare, fapt care creează anumite dificultăţi referitoare la încadrarea faptelor de omucideri ca

omor la comandă

Tezele înfăţişate în spaţiul acestei lucrări reprezintă rezultatele unor cercetări privind omorurile la

comandă în special şi, evident, a cauzelor de omucideri în general, începute în anii 2000 şi reflectate în

anumite publicaţii Prin studiul reaJizat au fost cuprinse noile modalităţi normative ale omorului prevăzute de

Codul penai al Republicii Moldova în vigoare, precum şi modalităţile dc evaluare a acestei incriminări în cadrul

legislaţiei altor state, accentul deosebit fiind pus pe legislaţia penală a Rusiei, Ucrainei, României, ţinând cont

de influenţa pe care au avut-o şi o au legislaţiile acestor state asupra procesului normativ al Republicii

Moldova Nu în mai puţină măsură sunt reflectate în lucrare viziunile şi preocupările Miorilor din ţările

nominalizate şi din alte ţări, precum şi celor autohtoni referitor la subiectul examinat şi, bineînţeles, şi practica

judiciară la acest capitol

Scopul si obiectivele cercetării Prin lucrarea prezentată ne-am propus analizarea şi interpretarea

omorului la comandă prin prisma elementelor constitutive care-1 caracterizează din punct de vedere

juridico-penal, interpretate atât în literatura de specialii,aie din Republica Moldova, cât şî din alte ţări, ca mai

apoi, raportând constatările făcute la practica judiciară să dcducem anumite ido progresive vizând

interpretarea şi aplicarea justă a normelor penale in vigoare vizavi de subiectul propus şi a constata anumite

lacune, coliziuni, inexactităţi referitoare la subiectul supus investigaţiei ştiinţifice, de a formula propuneri şi

recomandări, inclusiv cu caracter de fege-ierenda

Scopurile tratate sunt intermediate de obiectivele cercetării, la care am referi examinarea complexă a

următoarelor elemente de bază defmata omuciderii,

determinarea locului omoiului la comandă in cadrul ustemukB de infracţiuni contra vieţii in generai,

fi a omorurilor. in tpociaJ, noţiunea omorului la comandă, omorul la comandă fi partiupaţia

procedee de calificare a participanţilor la infracţiunea de omor la comandă,

procedee de încadrare a faptelor de omor la comandă în formă specială,

delimitarea diferitor modalităţi normative ale omorului cu omorul la comandă (evident

când aceste relaţii sunt vădite),

modalităţile faptice ale omorului Ia comandă.

4

formele de evaluare a omorului la comandfi

Noutatea ştiinţifici a uvultateloi obţinute Având la bază o diversitate largă de surse normative,

bibliografice şi practică judiciară preponderent din Republica Moldova, Rusia, Ucraina (unde această

infracţiune cu anumite precizări este incriminată în mod separat), precum şi a altor state (România, Franţa,

Germania etc ) unde constituie o formă de evaluare a omorului în general, flrfi distincţie normativă, fiind

prelucrate cu minuţiozitate, pun în evidenţă un tratament juridico- penal sistemic şi de largă amplitudine a

noii incriminări din Codul penal şi anume; omorul la comandă

Din cercetările realizate, privitor la această incriminare, se constată anumite incoerenţe de relevanţă

juridică la calificarea comportamentului infracţional al persoanei pasibile de răspundere penală precum

termenii de „client", „beneficiar" etc

Un alt element de noutate se leferâ la formularea şi caracterizarea participaţiei penale şi corelaţia

acesteia cu infracţiunea de omor la comandă, care, până la moment, nu fusese supusă unor cercetări La

acest capitol se înscrie conturarea şi caracterizarea subiectului activ al infracţiunii de omor la comandă şi a

tuturor participanţilor implicaţi în cadrul comiterii acestei infracţiuni

O încărcătură inovatorie se relevă şi privitor la sistematizarea modurilor de operare a făptuitori lor şa

altor participanţi Ia infracţiunea de omor la comanda atât în formă generală, cât şi fub aspectele unor

norme speciale şi care sunt regulile de încadrare juridică pentru fiecare caz aparte

In riadul dementelor novatorii se potrivesc şi propunerile de lege-ferenda tăcute pe marginea

cercetărilor realizate, inclusiv cel ce se referă la textul de incriminare a omorului la comandă

In fine. lucrarea cuprinde multiple interpretări, opinii alo autorului, deseori diferite de cele oferite de

aJfi spedaJiyif in j*fobletn n»» a anali/ei omorului la comandă

Semnificaţia teoretici |i metodologii A a lucrăm Normele penale, având un caracter complex, implică

in cadrul studiului lor atâi anali/a unui probleme de ordin general (comune unui grup de infracţiuni), cît fi a

unor probleme cu caracter special (proprii fiecărei infracţiuni în parte) Aceasta se realr/ea/ă cu ajuhnul unui

cumul de metode ţi teorii Teoria cunoaşterii, metoda istorică, sistemică, gramaticală, logică, comparată,

statistică, studiile fundamentale ale ştiinţei contemporane a dreptului penal şi a ştiinţei criminologice,

modalităţile normative ale infracţiunilor privind omorul, precum şi concluziile participanţilor la diferite conferinţe

cu caracter practico-ştiinţific constituie suportul metodologic al lucrării.

Io cadrul expunem materialului. în scopul simplificării însuşirii unor noţiuni şi evidenţierea unoi ivtei

toorettoe, care nu au fost supuse analizei până la ora actuală, latura teoretică a fost completată cu unele

exemple practice

Um CAII/a UIUM imperfecţiuni legislative de multe ori legea este interpretată în mod diferit \\tld.

rodând diferite opinii contrare, s-a argumentat poziţia unor sau altor autori ori a fost expus punctul de

vedeie pe care autorul tezei l-a considerat cel mai aproape de realitate şi de necesităţile actuale ale statului

nostru l.ucrarea de faţă reprezintă un studiu de drept penal privind omorul la comandă

t A categoria realizărilor teoretico-ştiinţifice am atribui accepţiunile termenilor de „omor la

comandă", ..client", „beneficiar", tratamentul juridico-penal al omorului la comandă, precum şi elementele

de drept penal comparat In rândul acestor realizări se înscriu dezbaterile ridicate în Iiteiatura de specialitate

privind noţiunea infracţiunii de omor la comanda, spectru! modalităţilor normatue şi faptice ale acestuia şi

alte aspecte ale acestor incriminări cu caracter circumstanţial

IV fând cu realizările teoretice, lucrarea pune în evidenţă un şir de soluţii şi interpretări jundaco-

penale de natură să contribuie la încadrarea juridică a faptelor de omor la comandă, deci La aplicarea

corectă a normelor de incriminare, referindu-ne în acest sens la caracterizarea lubiccsuluf arm al omorului

la comandă, în deosebi a participanţilor la infracţiune (instigator, mnaaor, complice)

La i tmi aplicativi a cercetărilor realizate în cadrul tezei pot fi atribuite concluziile şi racomandinJc

Acute cu prilejul interpretării normei de incriminare a omorului la comandă, în âmMth pentru cea antrenaţi

în aplicarea legii şi, bineînţeles, propunerile de lege-ferenda menite să connbuw aţii ta perfecţionarea

cadrului legislativ în domeniu, cât şi să înlăture incoerenţele avute fi tâ complet*/* lacuncie cortitatate

Seniwf N a(/| vitoa/oi piic ljyâ

( g re/uhal al icflrclirn dispoziţiilor legislative in vigoare în ţara noastră şi al trecerii în revitiâ a cdoi din

«tvâinâUte in imgft iftit înaintate propunen vizând modificarea legii penale a Kepuhlicn Moldova c Mie m

opinia autorului, ar lavoii/a posibilitatea aplicării juste a acesteia în cazurile de omor la comanda

Cercetarea consacra El omorului la comandă trc/e$te1 desigur, interesul atât al teoreticienilor (în

sensul unei lucrări sistematizate). dl şt al practicienilor (în condiţiile lipsei unor criterii unice, cu caracter

general, de aplicare a modalităţilor normative prescrise)Structura lucrftrjj

I I

Capitolul I Protecţia vieţii persoanei umane In legea penală a Republicii Moldova

§ 1 Obiectul infracţiunilor contra vieţii persoanei

în baza art. 14 alin (1) C.pen. al Republicii Moldova „infracţiunea este o faptă (acţiune sau

inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă

penală. Deşi art. 16 C.pen. prescrie în mod expres că gradul prejudiciabil al infracţiunii se determină

conform semnelor ce caracterizează elementele infracţiunii (obiectul, latura obiectivă, subiectul şi latura

subiectivă), lotuşi ar fi mai corectă, în viziunea noastră, apelarea la existenţa unui pericol social al

infracţiunii, dar nu Ia un grad prejudiciabil In acest context am vorbi despre esenţa pericolului social ca

un element material al infracţiunii, reieşit nemijlocit din daunele aduse valorilor sociale şi relaţiilor sociale

ocrotite de legea penală Cele din urmă, adică valorile sociale şi relaţiile sociale apărate de legea penală

în vigoare formează categoria obiectului infracţiunii.

Reieşind din art 2 C.pen „legea penală apără, împotriva infracţiunilor, persoana, drepturile şi

libertăţile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea constituţională, suveranitatea,

independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea şl securitatea omenirii, precum şi

Întreaga ordine de drept”

O condiţie indispensabilă vizând respectarea legalităţii este ca orice infracţiune concretă săvârşită

de o persoană să corespundă conţinutului unei infracţiuni dfat legea penală Oricare persoană, săvârşind o

faptă socialmente periculoasă, sancţionată m mod penal, cauzează pregudrau societăţii şi. evident,

relaţiilor existente în cadru) acestei societăţi Toate relaţiile pe care le apără legea penală şi sînt încălcate

ca rezultat al săvârşir i i sntracţiunii, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul înlracţujnu

Oricare infracţiune săvârşită, manifest and u-se printre ănurmrI faptă socialmente periculoasă, constituie,

prin esenţa sa. un atentat la o anumită valoare «sociali ocrotită dc legislaţia în vtţţoare leţţe* penală nu

prevede nici o infracţiune prin lipsa obiectului de atentare Obiectul infracţiunii indică asupra conţinutului,

caracterului şi gradului de perie/»I lociâl al ti lenti.i dreptului pena! desene ca obiect al infracţiunii acele

relaţii sociale care sunt recunoscute in locietatc fi care corespund intereselor întregii societăţi. In ceea ce

priveşte, însă definirea unică a acestui obiect şi a formelor de manifestare a lui, corelaţia cu obiectul

material în literatura de specialitate i-au conturat mai multe idei

Relaţiile sociale iau naştere în mod iminent în jurul şi datorită anumitor valori sociale. Obiectul infracţiunii

permite cunoaşterea sistemului de valori sociale ocrotite de sistemul de drept

1 Codul penal al Republicii Moldova W.985-XV din 18 aprilie 2002, art 14, alm.( 1X2 Oancea L, Curs dc drept penal general, VoU-IIl, Bucureşti, 1934, pag 278

1 Borodac A-. Drept penal Partea generali. Oiiţiniu. 1994, pcg.73414 HK»i$opoB E.C., OGterr npecrynnefnu no CMnaoMy yrtuioaBOMy npu), Mocxma. 1960 r pag 30

8

respectiv şi pune în evidenţa opţiune** politică tu privire la apărarea anumitor valori pe care legiuitorul le consideră

liiiidanieiiirtle [JOntru funcţionai ea întregii orânduiri sociaie şi de stat, determini esenţa formaţiunii social aoonomioo

respective„ adică prezentate in formă generalizată, tîind o categorie strict socială, ncconţuiâiui nimic cu caracter material,

asupra căruia atentează infracţiunea în fiţial In teoria dicplului penal st* statuează că obiectul infracţiunii este determinat

de relaţiile sociale existente, toi mele. condiţiile materiale, legităţile de manifestare a lor Anume aceasta permite de a

asigura un anumit comportament al membrilor relaţiilor sociale, precum şi apărarea acestor relaţii l o dator mmm ea

obiectului infracţiunii - ca premisă iniţială - trebuie luată în vedere recunoaşterea tclaţuloi sociale apărate de lege în general

Relaţiile sociale există în mod obiectiv şi se reflectă ca mteiese

In viziunea autorului 1-lXikmhnHUi importanţa obiectului infracţiunii constă în faptul că acesta permite a determina

esenţa social politică şt de drept a infracţiunii, constituie un criteriu de structurare a Părţii speciale, determină in mare

măsură calificarea infracţiunii, asiguri delimitarea dintre anumite categorii de infracţiuni 1

Suni cunoscute, astfel, categoriile de obiect juridic şi obiect material, obiect juridic generic ţi obiect juridic nemijlocit

(special), obiect nemijlocit principal şi obiect nemijlocit secundar (adiacent) * In corespundere cu sistemul noului Cod penal al

Federaţiei Ruse din 1990, repartizat nu un ia capitole, dai şi in titluri, caie conţin câteva capitole, obiectul «fracţiunii este

necesar de a-l repartiza în patru categorii general, tipic, generic (special, de grup) şi nemijlocit1

Obiectul general al infracţiunii îl constituie valoarea socială şi relaţiile sociale privitoare la arema., apărate de legea

penală prin incriminarea faptelor care aduc atingere ori le pun in pericol 4 Anume obiocruJ genei ai ne dă pouhilitate de a

determina conţinutul social-politic al dreptul*!? penii şj tiabilim caiatteiul tapieloi săvârşite şi, in unele cazuri, să deosebim

mfracţaaufc de alte mcăJcân de lege ' Pentru oricare infracţiune prevăzută de legea penală relaţiile $i yjlipoflr M

loieipund acatloi iiilifti apărate de lege au un caracter comun în

consecinţă ofofectufl §pm®il al infracţiunilor iu an&amblu şi, in paiticulai al infracţiunilor contra

fiywu Hj\ Ku.«^«uiii>i Bf» » % •> » »•*• urai2 mtuNincpcf)i(V)iumuc m jvamuanuHM, M«»u. AO illemp

fOpIingoP», 2003. pag, ?IDobrtnotu V, Fmu 1. Ijuii \ Natmanu tlh M«his I IMvu A I penal Partea pnenlL IkKiirrşU. IWî, pajţ Vrofliwnotirpaao 4icn ^*uai^viiiui 'wftiutK mvi |* unin.! II11 IWipiwa, 10 11 ItnyHiiu. MUCKM. 2001 r. pagkopMiK'xaA

9

vieţii şi sănătăţii, îl constituie acele relaţii sociale, proclamate şi apârate de legea penală în vigoare şi care asigură

ordinea de drept în Republica Moldova

Obiectul generic (de grup), comparativ cu cel general, are un caracter mai restrâns Acesta este constituit

dintr-un cumul de relaţii sociale formate în jurul şi datorită unor valori fundamentale ale.societăţii, cum sunt.

persoana umană, proprietatea, securitatea şi ordinea publică etc.; caracterul comun referindu-se numai faţă de un

grup de infracţiuni. în acest sens legiuitorul, în procesul sistematizării infracţiunilor în capitole, s-a condus anume de

specificul obiectului generic al atentatelor infracţionale. De regulă, acesta reiese nemijlocit din denumirea capitolului

respectiv al Codului penal O legislaţie bine sistematizată constituie un indicator ce reflectă faptul că forma de

evaluarea a normelor juridico-penale este adecvată principiului sisteimic al legislaţiei în vigoare Anume de la

sistematizare porneşte eficacitatea şi legalitatea aplicării dispoziţiilor normative

In Hteratura de specialitate s-au conturat o serie de idei referitoare la problema obiectului infracţiunilor contra

vieţii şi sănătăţii persoanei

Formarea statului de drept presupune asigurarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legale ale celăreralor ‘

Faptele prin care se aduce atingere vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii au fost pedepsie din cele mai vechi

timpuri, iar, după apariţia statului, legile penale din toate orânduirile sociale le-au prevăzut, sancţionându-le cu

pedepse variind după gravitatea urmărilor Codul penal «ermneazâ faptele privitoare la viaţa şi integritatea corporali în

raport cu calitatea subiectului. fQMUUi urmărilor, mobilul şi modul în care au fost comise

O categorie importantă a drepturilor omului o constituie drepturile civile şi politice Desigur cft nabihfca

primordialii Aţii între aceste drepturi şi cele economico, sociale şi culturale este difioU exj«ând in acest sens păi CM

diferite, atât în literatura de specialitate, cât şi în practica vsepf MtonMpoJiaile Astfel, s a susţinut faptul gA pe primul toc

în ceea ce priveşte importanţa lor s-tr Mm drepturile civile fi politice, dat fiind faptul că acestea cuprind, pe de o

parte, dreptul la viaţi, la teturitair* prf toanei |i libertatea individului, tar, pe de altă parte, dreptul de a participa la

conducerea Irebunloi publice. acestea fiind drepturile esenţiale pentru dezvoltarea complexă a personalităţii

umane, pentru leali/aiea celeilalte drepturi de natură economică, socială şi culturală *

1 Codul penal al Hcpubtu-n Moldova in vipnur nr 9HV W a*kfsal U IR aprilie 2002. arl.2 desene In mod nonijocil aceste valorile sociale. Cuşnar V, BoUa V . Aspecte /undKO-pcaak iW evariurui AMIC a Întreprinderilor. instituţiilor şî organizaţiilor, Cbiţiniu. 2002. pag 51-

I*c de nltfl pnitp, n .« «minţiriiil rolul preponderent al celor economice, sociale şi culturale, uitiiRiil aceatea au fit (ele t (i

i < < n ct ii ui i (îifc materiale nccesare existenţei fiinţei umane.1

In suaţinerţa iit eviţi ulei autorii I,Suceavă, V. Mar cu, C.Gheorghe aduc argumentul că recunoaşterea formală a

ilicitului la viaţă şi integritate fizică nu ar avea nici o justificare flră asigurai ea condiţiilot cate ha înlăture foamea, boala,

şomajul sau că analfabetismul şi lipsa de cultură îl pun pc om in mipmihilittttca cunoaşterii drepturilor sale şi a exercitării lor,2

Desigur că între cele două categorii de dirptuii ale omului există o strânsă interdependenţă, iar problema importanţei

primordiale .« uneia aau alteia dintre aceste categorii este mai ales cu valoare teoretică, întrucât afirmarea deplinii u per

msniilitUţii umane presupune respectarea tuturor categoriilor de drepturi ale omului

In anali/a obiectului infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii va trebui să distingem între obiectul genei K ii mii acţiunilor

contra persoanei, între obiectul juridic specific fiecăreia dintre infracţiunile componente «Ir ai ea tei categorii şi obiectul

material al infracţiunii3

Sub primul a*pecl. accent ucu/A autorii români, se observă că infracţiunile contra persoanei au ca obiect jundte

generic ansamblul relaţiilor sociale care se constituie şi se desfăşoară în legături cu apărarea per ioanei privită sub totalitatea

atributelor sale viaţa, integritatea corporală, inviolabilitatea vcxuali libertate, demnitate Este cunoscut că aceste infracţiuni

prezintă un grad «pont dc pcncoJ tocul, determinai, pe de o parte, de importanţa viorilor sociale ce constituie obiectul

prctfecţic* penale fi dc gravele urmări pe care le pot avea pentru comunitate săvârşirea acestor infracţiuni iar pc de altă

pane. de faptul că infracţiunile contra persoanei se realizează, de rrgRffi. pnn ut Axarea unor mijloace iau procedee violente şi

care au o influenţă negativă mult mai pronunţaţi In rapon cu alte caiegom de infracţiuni4

Autori1» român t >h Ni*u*eunu, A/Jitwoi ele, determinând obiectul juridic generic al infracţiunih uimt» pr#v»şfMî,

pun meni pe lelaţule sociale care privesc apărarea persoanei incluzând iofalilair« alrtfaiirloi %aU (viaţa, integutatea

cxvrpotaUL, inviolabilitatea sexuală, libertatea, demnitatea)1 Acetic valon nu irpie/mtâ realităţi izolate» inclusiv individuale, ci

au o importanţi socialii, in jurul fi pe hft/n lui *e formea/l se desiaşoarâ şi se dezvoltă relaţii interumane, conferind aceitoi valon

caracterul de valon sociale, adică de valori în a căror existenţă este interesată întreaga societate ţi, totodată, de valori al căror

conţinut se relevă pe

1 Suceavă Ion. Marcu V'wrvl, Ohcnrgha ComUnlm, op cu. pag. 111 1 Ibukm.* Nutoreanu Oh , Dobrtnoiu V.. Motnif I , Paacu I, Boroi 1993, pag. 894 IbnUm1 Nixtareanu Gheorghe, Boroi Alexandru, Drapt panal Partea apmciaiL Edipa a II-a, Bucureşti, Editura ALL BECK, 2002,

11

deplin numai în cadrul ftiaţutor sociale 1 Săvârşirea oricăror

infracţiuni contra persoanei, aducând atingere uncia din vak>ule

sociale carc reprezintă atribuie ale persoanei însăşi, pune în

pericol van vatămă şi relaţiile caic s-au formai şi sc desfăşoară

pe ha/a a< rntor valori sociale *

Autorii miji 1 < 4 Sau/nov, V.C®ş@p&v&i N W'trav remarc Ii C& în cazul sâv

ârşirn

infracţiunilor eontia peisoanei se atentează în mod generic (obiccl

generic) la personalitate persoana, care apaic în si vietate nu

numai ca individ biologic, dar şi ca membru al societăţii

participant (subiect) al relaţiilor sociale Anume in această calitate

persoana capătă in societate o protecţie şi este obligată să lespecte

regulile de comport a merit stabilite în societatea respectivă

Autorul «V Hnfciă) determină drept obiect generic al infracţiunilor

contra vieţii persoana invocând acele tcJaţii sociale care determină

locul persoanei în societate4 Nu putem fi de acord cu această

ultimă concluzie. decit de pe poziţia importanţei valorii sociale

ocrotite de normele penale prin incriminare* faptelor socialmente

periculoase analizate in contextul valorilor şi relaţiilor sociale

generice nu se suNmiază caracterul lor

Autorii ruşi V IVrrov şi iuJ apiumv subliniază că Capitolul 16 C

pen al Rusia conţine două tipuri de componenţe de infracţiune,

cărora le corespunde, respectiv, obiecte generice distincte

componenţe de infracţiuni contra vieţii şi componenţele de

infracţiuni contra sănătăţii Aceste două genuri de infracţiuni, la

rândul lor, pot fi divizate în infracţiuni care atentează la viaţi,

infracţiuni cairt atentează la sănătate, infracţiuni care au

caracter umtver&aJ - ce pun în pericol p viaţa p sănătatea

1 Boroi AkvanAu Inftakţun vwţn IWwţii. Aii III 4 K. IW pag I3 Fbidem.1 POCCMIICVOC VIUWIMIM nptia witVI/HIM» im,! fiw i ll II K >jqMnnaaa, AlUlimiu Moctu. tOpuert, 1997,pag-2Kj,V’roLioiMoc npaao Pu\'Hlat<A •1‘c.wpiiin» VwAhhi ikxi pt^HII kincinmi Mmni, «l*nnmiii, 1999, pag23K, II H Hripni npaao. 4 Brânzi S . Infracţiuni cunlra \icţn. «Anlilţii, ItheTtâţji yt dmvuii|n ponnanet, Cfapnlu, I tnivvrartataa dr ttial din Moldova. 5 VroncMtiioe nţwio Macr* o6ou n wo(!ewu)i VH«(SMNK nafl peji IIH llriţnm». Klll jlwiţwiii, HVIUHM« ■ ropoa, Minpa^K'NMoc H AonaoHeHMoe 6 Bujor V., Şlcaiiliţdii V., Onixul p vilimim jrivi ■ mtagmipi corporale. (luşiniu, I Jiuvarailalra de Criminologie. 200.1. pag (>7 yrcuwBHOC npaao Pocc*lk»># Oenepaumt, CV»6MHU nacrv. ooa pca A.H Pap*» a. M«A IU. 2001. pag 19

n ociotoic, cciii* obligă pe fiecare individ sa se cuiimotio Iftfil încât să nu le lezeze, infracţiunile I ii i v ii ti I viaţa sesutilfl lelaţiile

sociali* caic apSiâ maja a persoanei 1

Susţinem pe deplin această opinie ţi tui cumani (aptul dl obiectul generic al infrac{iunilor este o categorie cu caracter

teoretic necesar la detciminaiea valorilor sociale şi relaţiilor sociale la i ni%* fitento&xi un grup anume de infracţiuni, specificat do

legiuitor in contextul normativităţii penale i• nit: cazul să menţionăm că relaţiile sociale mic apărfi personalitatea in ansamblu (cu

tonlr atiibutelc sale) se protejează nu numai pi iu Incriminările analizate, de multe ori paiaonatilatoa omului identificându-se în

obiectul juridic |i al altor infracţiuni

Deci. diept obiect generic al infiacţutntlot cuuira vieţii fi sănâtâţn persoanei ne apare acel cumul dc lelaţn sociale a cârot

existenţii |i normali de illf urare sunt condiţionate de apărarea vicţn ţi s nitâţu persoanei şi relaţiilor sociale intervenite in

legăturii cu aceste valori2

Rcicţmd anume din particulantftţilc obiectului nemijlocit al infracţiunii în cadrul unora din grupulile menţionate pot fi stabilite

anumite sub iuptiii dr infracţiuni omogene în ceea ce vizează căminul kw in primul rând este vorba despre inlim(umile contra vieţii

ţi sănătăţii persoanei care «unt clasificate m infracţiuni contra vieţii şi iniiacţiuni contra săniiifn

I 'nuli anton români, precum profesorul ALB<wai% pun accent pe anumite obiecte generice diferenţiate in dependenţi

de divizarea în subgrupe de infracţiuni Consideram totuşi că este vorba 4c\existenţa doar a unuî şi aceluiaşi obiect nemi|locit specific

iau grup de infracţiuni Pc (na ummm d*n urmă semn distingem infracţiumte contra vieţii şi infracţiuni contra sănătăţii

MTKMMI

AcomÎ idee este remarcată ţi in opinia autorului I c a rpenu, care accentuează că în dependenţi dr obiceiul nemijlocit al ale

ni a tel oi Qontra pei*otuditiţu. tcwt infracţiunile din Partea tpeoali au (trU ti* tifiiaie in mii acţiuni contra vieţii ţi %ânâtiţu pei v

vanei, infracţiuni privind viaţa -T-inU. mftacţmn contra libertăţii, cmutei ţi denmiiifit persoanei, infracţiuni contra drepturile

poibircc de rnunci ţi altor dieptun umitituţuitiAlr «le cetăţeanului, infracţiuni contra familiei fi minorului

I <>’iOriţM KcpiiMicii Moldova Iu vigoaic pune «cvent pe uimitoarele infracţiuni contra vieţii omorul intenţional, omorul

«i iiţit fu Mau* de afect, piuncucidcrea, lipsirea de viaţă la donn|.i persoanei (cutanasia), lipsirea de vin|i din mipiudenţi, dctei

minarea la sinucidere

iv Hai pe,i Hiiutt>u Alt. Kpaonou K)A, Klocna,

| ( itfiiii V , IImIiIm V , ( »ip & , Awm A,, ( »*j«* «ru K , I *rau V . Huuku a*t«Aiv« (n numite & .k. penai. Chiftniu. 2004, pag 20-2.1Viu!HniH«M iijMka Foivmm VwfiNai am lym t 2-m wmmx T«* 2Hwimiiu k«N ipyiiu* HOPMA-HIK&PA-M. 1999(ROB ciji X p«g

1.1

Infracţiunile contra vieţii persoanei sunt considerate acele fapte socialmente periculoase, prevăzute de legea

penală şi care nemijlocit atentează la securitatea vieţii persoanei 1

Drept obiect juridic nemijlocit (special) al infracţiunilor contra vieţii persoanei (care apare în calitate de subgrup)

se relevă viaţa persoanei - ca valoare supremă şi relaţiile sociale a căror desfăşurare normală nu poate fi concepută fără

apărarea dreptului fundamental al omului la viaţă Evident că această constatare este caracteristică tuturor infracţiunilor

contra vieţii (omuciderilor), însă delimitarea între componenţele analizate va fi făcută cu ajutorul altor semne ale

conţinutului normativ Dreptul la viaţă are caracter absolut, el aparţine fiecărei persoane şi este opozabil tuturor, în sensul

că toţi ceilalţi membri ai societăţii sunt ţinuţi să respecte acest drept, adică să se abţină de la orice acţiune sau să

îndeplinească orice acţiune pentru a evita orice atingere adusă acestui drept 2 Legislaţia apără viaţa oricărei persoane

independent de vârstă şi stare a sănătăţii3 Faptul ci infracţiunile de omucidere au ca obiect viaţa omului le conferă

acestora un profil specific în cadrul fenomenului infracţional, atrage asupra lor atenţia întregului grup social,

sensibilizează totdeauna conştiinţa colectivă, opinia publică Ele prezintă. în variantele tor incriminate. cd mai înalt grad

de pericol sociaJ4

Ocnui este singura fiinţă care creează valori şi le transmite generaţiilor viitoare Viaţa omului apare, astfel ca

valoare primară şi absolută indispensabilă manifestării in sine şi, ceea ce este mai importam, condiţie a continuităţii

biologice a grupului social Dar, mai presus de toate, ea este un fenomen social o valoare sociali, adică acea relaţie

socială care, reglementată juridiceşte, cotmtmmc dreptul absolut la viaţi al persoanei umane Totuşi, deşi rumen nu

contestă, realitatea ne and cft in societate mu produs şi continuă să se produci acte de suprimare cu vinovăţie a vieţii

omului ceea ce este in discordanţă flagranţi cu idealurile de libertate şi dreptate spre care tinde omenirea Ceea ce

caracterizează in principal pericolul social al acestor infracţiuni, îl constituie lezarea valorii** «ouăle cate ptivesi existenţa

şi \ccuniatca fizică a persoanei Această atingere poate avea ta urmare consecinţa tea mai giavă aslidi stingerea vieţii,

deci desfiinţarea fizici a persoanei

Yrcunaifoc opuo Pwxn Wwm XV «ymi i 2 « roua* !««• 2 ( K<dVmui ucn IIqji peA Hriuiuu A.H., Kpacttaoaa IO.A.. Mocna, Htoaraoaaui rpynna HOFMA, MHflfrPA M 1999 (SOI op | (Mg 11. 11 H Brtpa», Vranoanue itpua 06au* h Oco6chhu * Bulai C, Filipaţ A., Mitradte C, Intf ituţu de «fapt penal Ldiţia § 11-i rrvmifll ţi «Uiipii Bucureşti, Editura Trei, 2003.VranoBHoe npuo PoocwAcm* Gt.Tcpmiom, OooAaimaa wrh, mu pe.i I» H XzţpaaoMUcnoui, Mocna. 2000 r., pag. 23. KoMMemapMfi k * Borot Alexandru, Aapccte teoretice yi practice privind mfracpunilc de omor şi lovirile sau viiimirile cauzatoare de moarte. Bucureşti. Serviciul Editorial al

14

Obiectul inii acţiunilor contra vieţii persoanei fl

constituie vuţa persoanei ca mijloc de cxiMenţi bio~socială

Referitor la punctul de vedere »«»literatura de

specialitate.precumci

obiectul nemijlocit şi cel generic în cazul infracţiumkM urnita

vieţii persoanei coincide nu nuni cm de acord, remarcând că

obiectul generic are un caracfav mai amplu ţi corespunde acelor

relaţii sociale şi valori sociale pe care se pretinde a li

protejate prin incriminarea unui grup de ini* acţiuni In acest

spectru de idei, obiectul genei ic îl creează legiuitorul pe

baza determinăm esenţei unor grupuri aparte de infracţiuni şi

delimitim acestuia de alte incriminări 2

Obiectul nemijlocit în cazul tuturor infracţiuntloi contra

vieţii se conturează în relaţiile sociale, a c&ror formare,

desfăşurare şi dezvoltare normali implici respectul valorii

vieţii umane şi al normelor care o ocrotesc şi care obligi pe

flecare individ si se comporte astfel încât si nu le lezeze '

Deci, anume acea valoare sociali concreţi la care se atenteazi

prin comiterea actului infracţional fi constituie obiectul

nemijlocit al infracţiunii rdâpile sociale care asiguri viaţa

persoanei la omucideri (an 145-150 C pen ), relaţiile sociale

care apări sănătatea persoanei la vitiminie corporale de

diferite categorii (an 151-15* C pea rdaţsile sociale care

apiri libertatea persoanei la privaţiunea ilegali de libertate

tari 166 C pen ). relaţiile sociale care asigură libertatea şi

inviolabilitatea sexuali a persoanei li infracţiunea de viol

(an 171 C pen ) etc in anurmte situaţii poate fi determinată şi

prezenţa unui obiect nemijlocit secundar (adiacent), caracterul

facuJtaarv aJ acestuia reiese din faptul ci concomitent cu

valoarea sociali pe care legiuitorul a pretins a-o apere prin

incriminarea unoi anumitor fapte,, se cauzează sau se creeazi 1 Ihirodac A., Manual d* drept perul Partea ţacull (|«ntiu bi«l)lniliiiul uw«tii«Ui V.

pt| 4?-4X Rujar V. Şleahtiţda V . Omvul

si villmarca gravi a mtegriUpi corporale, Chifinlu, I IUV«VUIM

( luiMuti^h pag rVrojiaaiiqc npaao Hum oAnu ■ ocoAeHHax VICANRI mu pe t II11K* 11

Ww»a.Ituanwaropoc,Mcnpaa.irMHiK M

15

i

pii

I

I

HHiu*■■

I

Conwnftel /vuiţii [mwvfkt ihvf*iunhn rmmhii şi ti libertăţilor fundamentale' (an 2) dreptul oricAici

p©rso*n« In vtâ|A este protţjlll dr ligt Moaitea nu poale fi aplicaţi in nuni iiiicuţioiitM, decât !n executarăţi unei

sentinţe capKftla pionunţate de către un tribunal In ca/u! in care infracţiunea este sancţionaţi ilr Irge cu niMil/l

pedcapii ”

Ar II incorect de ri rsductf nnţmurn de via(6 a omului numai la procesul biologic, deoarece omul cMc fn

pi unul rând membru nl lOClftAţll Din aceasta reiese că viaţa omului poană un caracter social, im necesitatei

protecţiei le determini reieşind din relaţiile care sunt supreme in cadrul socictAţii Viaţa omului este Indisolubil

legală de relaţiile sociale, de aceea obiectul atentării infracţionale in va ui oniticidetîliif este şi via(a omului şi

relaţiile sociale, al căror subiect această persoană apare Odată cu moartei omului ic întrerup şi relaţiile sociale

legate de protecţia personalitAţii Im. w intieiupc şi piotecţia juridico-penală a vieţii persoana respective şt,

corespun/itor. lapt după cair nu se mai poale vorbi despre omor Existenţa infracţiunii de omor în acest ca* nu

poate fi. tnsi, acţiunile vinovatului lepre/inti pericol social, deoarece consecinţele nu survin dm motive

independente de voinţa făptuitorului, iar fapta se ciilfică ca tentatrvi la un obiect nul 1

Dreptul la viaţă şâ sănătate cute apărat prin Constituţia ţării Viaţa constituie bunul cei mai de preţ ai persoane», faţă de care nu jn>t

fi concepute nici celelalte atribute ale acesteia. ca integritatea corporali. ain4tadra inviolabilitatea vexuală, libeitatca. onoarea

şi demnitatea Atentatele contra vieţii persoanei pun in pericol nu numai existenţa individului izolat, dar şi a întregii societăţi Se poate condu nona ci nu esie pmibilă

deUişuiaiea normală a relaţiilor sociale flră ocrotirea vieţii persoanei Dr a&eea apărarea aer st ci valon sociale constituie una dintre îndatoririle supreme ale fiecărui

stal V'wţi omului este apiiaii de iu rimele de dir ept

şi, fin special, ale dreptului penal, ca fiind un drept afantuf al individului, dai şi o valoaie socială pe caie dreptul o ocroteşte în interesul întregii tocwiiţi

Pentru ma)or Halea mfi acţiunilor cont ia pet toanei un al doilea aspect poate fi considerat cel al expresiei corporale a vieţii şi «iiiAtAţu persoanei, .tdki a ansamblului de funcţii şi procese organice cair asiguri IIIIIIviciului pir/niţA biologii A şi cate, oda ti distinse, suprimi calitatea de fiinţă vie sau de

întocmită U Roma la 4 mtwmhtw IVSOSuceavă Ion. Man.ni Vwrrl. l (‘tMafin, >v «I. pt| ît&lioponNH CB. llpA.'tm’MHHi >HWM t amu II» nţrf*vp«. Idpwimaml uawrp ll|m, 200.1, p«g67-69Barodac A-, Manual ti* dnrpl pfiul Pana* ţattll (fwtirvi ftivlţâmiitiul

16

VliHhiNtai

Infracţiunile contra vieţi* persoanei au ca obiect malcrial

corpul victimei, plivit «-i v» materială, ca o

totalitate de funcţii ^ procese organice carc menţin o persoană

in cuţi. o

utiĂtMi?

anatomică şi

fiziologică. finei şi psihici “ Este indiferent daci

acel corp ap&i pm- u***

pvtţttâfllt

tinere sau în vârstă ori dacă persoana este sau nu în plenitudinea

facultăţilor flaMP

Este necesar ca persoana respectivă să tic în viaţă, iar

făptuitorul să acţioneze '■

acesteia4 şi nu asupra propriului corp (în aceste din urmă

situaţii, de regulă, laptele nu iu »%*w» *«m * penală, decât

daci se aduc concomitent atingere şi altor valori, spre

exemplu, «»'v automutilării spre a se sustrage de la seiviciul

militar)5

Apelând la descrierea unor sistematizări ale infracţiunilor

de omucideie in u «lentul > infracţional în ansamblu, am

puteaimţial apela la ideea autorului rus N Zatgorotâm, m\ cai?

«M«tw ci infracţiunile contra persoanei pot fi repartizate în

următoarele grupuri infracţiuni contra vieţii, infracţiuni

contra sănătăţii, infracţiuni privind \iaţa sevuall,

infracţiuni contra libertăţii persoanei,

■fracăuni care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoana şi

rp*m m

pericol dezvoltarea normală a tinerei generaţii,

nfraapun contra cinstei şi demnităţii persoanei Autori

1 Ikirodic A., Manual dc drept penal Plitei ş»iiU l)HMrii ln«l|lfflliaul utuvaraMai^ t'luţmlu JiKM (ina^ 4 MK1 Avram Mihai. Fopovta Tudor. CuMfiem V ante twifihtiiimhowtfia

pmwvitihidulHIIIAUIUI «AS unuAitiv \Zubco \alcriu (liqariiL Kdttur* ARC; 2004 (Mg 19 litera Akundru Ufcţuai artni vwjii. IkhuiafU, Aii Hl l K IVW \V Hcrlibc, AZoeim. S C«p, R ( «jocsu, V l !rau Kludni irlnlivr vi înainte dr drept penal. (luţmlu, 2004, p»g 20-2 1 1 IJujur V , Şleahtildu V, Omorul fi vMnum ftW ■ M«|riiipi (TuţmAu (dr ('rmuianJo^u: 2tH* V |*«( «* *

I----«1*M*v«

uw»|

17

in cadrul Tulului 11 al Părţii speciale. UUţfrRHtttriţ

mu ţcrsoane? (mai exact ircnminilrilr privitoare la

acestea) au fost grupale in patru w*y*t.cv tokxui«ki-%r

drept critcnu valoarea vxjalâ vi/ată şi anume acel atribut

al persoanei vaic n < e^Ncvtul rund • < munţ ai

respectivului

subgrup de incriminări.

Infracţiunile contra persoanei se eonţm în \ v a » nocsirl imr*un pr de capiiok p nemijlocit articole din Partea

speciala a (\vftukit penal N.i «noandM fă punem accent pc careva infracţiuni contra persoanei, deoarece un asemeiiea

ot cv.peoenc nu este confirmat in mod legal ci iniţiem ideea existenţei unoi asemenea oh«Me penmot ca viaţa p sănătatea

perv*anei libertatea, cinstea şi demnitatea persoanei. viaţi ^evv^U x jV'wanei etc Deci toate infracţiunile contra vieţii şi

sănătăţii persoanei (Cap II an M' IM i pen > au drept obicei generic relaţiile sociale care asigură viaţa şi sănătatea persoane* in

«Rectului nemqlocit vom apela ori

la viaţa persoanei ori la sănătatea acesteia (ca valon w**Y nenaşloate spre care sum orientate actele infracţionale comise)

S2 SubiectuJ infracţiunilor contra vieţii pct*oanci

O a doua condiţie preexistentă necesară pentru cxxutataraa mfrirpi—i se referă la subiect5 denseoi subiectiv

obligatoriu al componentei de mî*. acnunc li baaa an 275 p 3) C pr pen urnărra penală nu poate fi pornităs iar dacă a fcva

ţvmrtâ. nu poate fi efectuat,â p va fi încetată ■ couie in care fapta nu înirumff iWmiaNl» năac nii, cu cxceppa auurrior când

mfracpunea a fost săvârşită de o persoană juinfecă 4

Wcsrfirt din an SI alin (I) C pen temem) mal al răqmnthra penale i constituie fapta prepjdnMă săvărptă în ca/ul in care

aie kx pomina unwănm penale doar in baza unui temei real devin nnoinuf, in mare majoiitate a ca^uutoi* <k\u anumite

semne care caracten/ea/ă aspcctul Mcnor (obactiv) al caurm î «imul ivmh<k al i ă«pund«ra penale este. insă. componenţa de

infracţiune stipulată In legea ptnală, oaaa cm pnroupunc xiablwst obligatorie p a semnelor subiective ale componenţei da

mim pune

In opinia autorului / (Unu ni suluetlul mti *.(*»<*« eMe avea persoană care săvârşeşte o infracţiune şi care este

chemat A la rlupuinfeir penală p pedeţuni (dacă bineînţeles îndeplineşte şi

1 Bulai C . Filipaş A.. Mitnache C , op cil. pag 2812 Ibiţfcra.1 TayxMU J1JX-. op cu., pag.120-122.4 Legea Republicii Moldova. Codul de proceduri penali al RefwHk* ţlSrtrasjvceJă) ■

18

celflnll* t'tiihliţiHHi |miuh ii fi fflcut rfispun/âtor), precum şi cel care o pregăteşte sau Irtcmtâ sâvâiflmi f* piMiHii |l»uiiijilicele,

instigatorul, organizatorul 1

Aiiloitil miloItlt'H / (’iwpav opi miază asupra ideii precum că subiectul infracţiunii rtopund* In înto'l’rtii’rt \ ifit*

UltMllM/ăV ’

fn oninlA MlWUÎffl MU|inând ideea autorului l'A'uşwr, ar fi mai justificat de i KJenMfVs elementul IţiM > Inliil pi in

intiebaiea cine poate i supus răspunderii penale pentru infracţiunea concret fl*

O ilitiItlKiriiW din incriminările cu caracter penal prezumă răspunderea penală a subiecjilfif generalii ( gtfitaialf ale

lăspunderii penale ale subiectului infracţiunii constituie v»nin*‘lr

subiectului u«'iu i si I Ir kiint• piMp*! «ititiiit (|#tt | ,H rvutMiiMlItlIllAlr*

• \A»M« rtapundarii penaledeterminată de lege

Auhwul MMttln l' HuKu subliniază că condiţiile generale

pentru existenţa subiectului activ «I mfracţmnN «unt

*âi*ta nimimâ cerută de lege, - responsabilitatea, - libertatea

de voinţă fi d? acţiune

Autorul 4 I iri'tufuiH remarcă că drept subiect al infracţiunii poate § persoana fi/Kă ce ilvArffftf iiji <••!*«- ţ*unc

din cate se naşte obligaţia de a răspunde peni1 Noţiunea pcrvunri f i /ne <0 ,-1 . cu im dr («riMiană umană Pentru a fi atribuit la

categoria sub#ectuiu» reneral al infractumn pFrwaenâ ti tuur tă posede două caracteristici obligatorii să armei o

anumiţi vtfslâ |j tă f>«* mpimidM din fmtu i tir vodci e juridico-penal Personalitatea umani constituie. hai esmtn kn mn

ia#ă i «wjliMrS <1«« »m)k >i« unele calită(i ale personalităţii umane ca aomne ale «ubtectului tnfrflifififwi Ai#ua *iiiM

iMinl m «liMinge de subiectul general printr-ufi semn adiacent o fbrurţir

on alfa In taltirf ai al omului il* rela|if KKiale (deexemplu. persoană cufuncţie de rlinunderr.

milrtflr mamă a noului rv*u nistul atC ) Semnelesubiectului specia! seindică în normei*’

juridico penale 11 HP*#Mf I *» interpretare concretă în procesul ciliilciiiii infracţiunii Acesta poate apăiea ia un «rmn

i««ntlituiiv oliliyatonu «I umiponenţei de infracţiune (spre exemplu, ca/til

1 ()aii.iraJ I, I II)' tfe >fc>ţ4 p wi l • i«l I III lluui^li ! llntiubi A | *rf4 |MmI rwtM |mh«H I luyuail lf*4, |Mg 6(1* Cuşni) V . IM Wwt \ •* («twilr ■ . «-1.11..1

4 KoMMpntajtwţl > >f«». mB. *uaA •!*(. j-hhu li tu pcnui umm K) H Cttptmu, DM Tk6ejtema 2-* Mat*» jwnp27 U, ki<uu>)ii»|<Hll j> W*«»••»».•«> ► hutNlitnl

dlcvptitNHihM ptJiiHiim li U>Kvin«K>»<’ft Hwickiw • IcmM'v»Mm* an. I99K,t»p 1/ 1** LMVHMIIU V , l>*-ti I | I itl) V <i|| Mirfiuu I , IVirt* AL, (kqt |tflul PwW« pnenll. Bucurcşb. 1992, par. M I 100

11919991119111111

t'otu|Vtti pasiv* 4ii 324 C peni) ori ca un semn calificativ circumstanţial (spre exemplu, ari 177 «Im ţî) III h) t pen

(«călcarea inviolabilităţii vieţii persoanei, pruncuciderea mirt 147 O pen ) U4|HMiinile iuiidico-pcnale sunt nişte raporturi

sociale care se stabilesc numai intre oameni Oamenii tu» acţionează numai izolaţi, ci şi reuniţi în grupuri structurale

Alături dc indivizi şi Ace*te grupuri de oameni alcătuiesc realităţi sociale şi, sub condiţia de a îndeplini anumne cerinţe

impuse de le>iet devin susceptibile de a fi subiecte de drepturi şi obligaţii.1 în acest context autorul c'MiAw dcttnmnă

ci subiecţi de drept penal pot fi persoanele fizice sau juridice implicate in raporturi)* luiulice penale de conformare sau

de conflict fie ca destinatari ai obligaţiilor de * nnlooiiau' viii, Jupi ca/, ai obligaţiei de a răspunde penaJ pentru

nerespectarea acestor obligaţii, fie cu beneficiau ai ocrotirii juridice penale

\tt .1 ahn(l) C pen al Republicii Moldova determină că sunt pasibile de răspundere penală pei vanele tî/ice

responsabile care, în momentul săvârşirii infracţiunii, au împlinit vârsta de lf» ani In ba/a ait 21 alin (2) C pen , pentru

anumite categorii dc infracţiuni, expres indicate în conftfiutui i**rmativ, pol fi supuse răspunderii penale persoanele

fizice responsabile, care au atins viraa de 14 am la momentul comiterii infracţiunii, Nu este exclusă in anumite cazuri

şi pentru amuwmte caicftoru de infracţiuni, răspunderea penală a persoanei juridice

Re#en*idu-nc nemijlocit la subiectul infracţiunilor contra vieţii persoanei (art 145-150 C pen ) apare o întrebare

care este temeiul de recunoaştere a unei anumite persoane ca subiect al •cnlor fi care semne

trebuie stabilite pentru a supune această persoană răspunderii

penate mtăarm mmâtlm respective9

Autor» A Bătut, Oh h’ismrtanu, V.Bujor efe precizează că

drept subiect activ (autor)2 al ofracţuMior coatra

vieţii poate să fie, de reguli, orice persoană'

deoarece, legea nu prevede cerinţa ca uânattuA si a*bâ

vreo calitate, la unele infracţiuni contra vieţii legea

cerc ca subiectul aciiv aA «*M o anufmti calitate de

pildă, la pruncucidere (subiectul trebuie si aibă calitate de

mamA * noului atacul! ni 4 U uite infracţiuni contia vieţii

calitatea subiectului activ atrage încadrarea faptei

»mi o variantă ajtravalâ a infracţiunii'

Subiect al infracţiunilor contra pei toane. pieu/ea/i autotn ruşi N.I.Vetrov, Iu.I.I apmto\\ poate fi persoana fi/ici

care a alini vârsta de Ic» mu cu excepţia infracţiunii de omor intenţionat

1 Riunhi Şt#fan. Dntpt avii laşi, 1992. p*| 1B6* Ni«t««Mnu dl», Dohriooiu V , Mobw I. Paaoi I, liorut A. I AI kt V , Ditrpi petui Puia qwtali Bucurefli. Editura „CONTINENT XXI”. 1993, pag 90' Umor V , Şfoahti|chi V. op cu. pag 9. Ntfcreanu Ghrorghf. Bora Alnindm, Drepl penal Partea ipcciaU. Ediţia a Il-a, Bucureşti. Editura ALL HKCK. 2002. pag $8* NMiirami ( Hwsorghc, Ikvui Alexandru, Drept penal Partea ^Maill Ediţia a II-*, IkKvrcfU. Editura ALL

20

pentru care este prescnsi ri>ţ>underea penală de b vârsta. de 14 ani s subiectului activ al infracţiunu *

Subiectul activ al infracţiunilor analizate este general2 persoană fizică responsabilă, care la momentul săvârşirii

tnfiacţninn a atins vârsta de 16 on m anumite cazuri - vârsta de 14 ani3 în acest context, daci punem accent pe semnul

vârstei.4 in cazul comiterii unui omor intenţionat (art 145 C pen ) sau a unei infracţiuni de pruncucidere (an 147 C pen f trebuie

constatai! vârsta de 14 am a subiectului infracţiunii. iar in cazul omorului săvârşii in stare de afect (an 146 C pen ), lipsirii de

viată la dorinţa persoanei (an 148 C pen ). lipsirii de viaţă din imprudenţă (an 149 C pen X determ*n4rii la sinucidere (an ISO C

pen ) - vârsta de 16 ani in situaţia determinării existenţei subiectului genera! on specia! al infracţiunii, la nrvd de variantâ-tip,

punem accent pe necesitatea stabihn: scmnekx subiectului special doar in cazul infracţiunii de pruncucidere, când se impune

posedarea cumulativă şi a anumitor calrtâţi speciale (spre exemplu, persoana fizică responsabili* cu vârsta de 14 ani şi fiind

mamă a copilului nou-născut*)

De wmempomm că subtect al infracţiunii va fi atât penoau care a săvârşii o infracţiune consunată contra vieţu

persoanei, cât şi cea care comite o pregătire sau o tentativă a acestor infiracf»

De regulă, infracţiunile contra persoanei se pol comite yi k paraapape (pluralitate de wbâecp actm) Lneon au este posibilă pantcipaţia (căzui infracpuniior nr—raţionate) ori nu sunt pombăc decât ammmt forme ale paniapapei (de pildă, coautorani nu esae posibil decât in cazul wânc mâot anenponaie p care nu ae săvârşesc în pmnana proprie, tnrracpunâe cu subiect activ ofcăoi f

SakNCMi pam sau vKtima este persoana fracă a căra viaţă.

Mieţntaie fizică. sănătate a h>si kzaiă pr» *ă%âifuea taptefc*

iiKrimtnate "* După Uvârşirca £ipm subiectul pasiv devine victimă a ănaf 4m urmă. poate

avea uneori un rol aammâcatrv in producerea

rezultatului mhâcţtunm mii nudievca roîuha mumei in declanşarea fapta abate nu constituie o preocupare a dreptului penai a tevinc *ktim»4«>#»o Subtect pau\ al mfrwcţunâor contra vieţii

1 VianMM ■ rntărnmm mm pmNNBt^m lllllanMH Mvww ■işnaa—nr ■mnommmmm Umhl * «asana INI p^MI1 Cufăr V . ttarfcba V . C arp I Imam K I^mmI 1 ks V , p i g t l l l

* VriMP—ar fm #MŞ— * <i*m «mp«Sn >—»■<« IIBMI

«tMa», lfM,p|]394 fayxMan JLA, apaai pag 1 Dl»’ Burodu A, Manual «fa «tap* p—nl Pom ŞKIIH i/ntr» a^a#n*Hnil —"in— t • Infwfiu. JVM‘Anaidc flunpfk* aJkr VatoiM JJMan ori! Marv* i MAI n MvâSm* IA#* a IJ a p a Ba. Omşmtm. 3002. pag 17-23R.Cojoearu. Uanair de drept anşwii |*«nl cah^iM fnwnml»n fi prapanan 4a hp Aeranda.7 Avram Mthai. hjţwvw Tudat l dMpmm \ amic >f .*« pa| 24* Doroi Akundru. J»fr*cţ»aa >\«n «*cţt IVv«|h VI1 Btl\ I*** pag9; Satonan Uk. Vubnmom V. Mdaar L, hn L. Beam A. IjA V., Drept penal Partea ţawll Htaiaa^ Mttura .COVTtVlM XXI'. 1993 pag, 90 Snoram Gbnq^e. Bana Aicuncku. Drept penal Partea * Nisloretnu Gheorgfv, Uww AWuadh», Drşi penal Partea fauU 1 AUa a Ik, Banaap. Ldnura ALL BtCk. 2002. pag. 5110 Nistareanu Gh.. Dotnnaai V , Mahăr I. Paacu l. Barai A* L*zJr V . Drept prwl Partea ynaU Bacareşh. Eten jCOKTIVENT XXI-. 1995, pag.90-91. Barai Alexandru, Infracţiuni coran vieţn.

21

IIIII

■■

este persoana împotriva căreia st* tndrtlptl nc{iunt*a (inacţiunea) de ucidere întocmai ca şi

subiectul activ, arătăm că, dc regulfl, iubitei pasiv «I infracţiunii poate fi orice persoană, numai

rareori legea cere sa existe o anumită calitaic a subiectului pasiv1 (de exemplu, calitatea de nou-

născut - art 147 C pen ). alteori calitatea subiectului pasiv constituie o agravantă a infracţiunii (de

exemplu calitate^ de soţ sau rudâ apropiată infracţiunea de omor calificat - art 145 alin (3) lit b)

C.pen.).2

$3 Latura obiectivă a iniiacţiumlot CQfllCft vieţii persoanei

Potrivit art 14 C pen „infracţiunea citc o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilâ, prevăzută de legea

penală. săvârşită cu vinovăţie şi pasibilă dc pedeapsă penală Nu constituie o infracţiune acţiunea sau inacţiunea

care, deşi, foi mal, conţine semnele prevăzute de legea penală, dar, fiind lipsită de importanţă, nu pre/intă gradul

prejudiciabil al unei infracţiuni”.3

Conform opiniei autorului A Borodac „latura obiectivă a infracţiunii constituie aspectul extenor al comportării

social periculoase, care te exprimă prin cauzarea, provocarea unui pericol

sau a daunelor pricinuite relaţiilor sociale”

Latura obiectivă a conţinutului constitutiv al infracţiunii, relatează autorii români {C.Bulai, VDo!wmam9

Gh.Niskjrtamt. A lhtgiireiuni etc ),* este constituită din totalitatea condiţiilor privitoare la actul de conduită, cerute de lege

pentru existenţa infracţiunii

Desemnarea ştiinţifică corectă a semnelor laturii obiective a connnurului constitutiv al

■l .„ . . . ^ „

infracţiun» prevăzute de art 145 C pen favori/ea/ă calificarea justă a faptei săvârşite şi ca rezultat

aplicarea uao pwkyc corcde £fta fourie import uită expunerea urnei idei unice referitoare la

fljH latura obiectivă a infracţiunii de omucidere in general >i, a intiacţiuntt de omor în particular

U orice m/r acţiune conţinutul generic obiectiv se compune din" elementul material

(acţiunea MU inacţiunea socialmente periculoasă),

urmarea imediaţi (consecinţele infracţiunii),

legătura <k cauzalitate tuuâ dmire acţiunea sau inacţiuuca ce constituie elementul material şi

urmarea imediată

Ar fi mai raţional de a fur agftct «Ir la bun început la clasificarea componenţelor de

1 Neturamu Oh „ Dubratmu V . Uolnar I , Pwm 1 „ Ikmm I «A V , .*»• fit pofti 1 Doroi Alexandru, ln£racj|iuni ixnffi v»c|ii Ikhunţli Al I HM K l”i*w. '** Codul penal al RqwMicii Moldava In vigew* nr W' XV dtn I< â|*ilnr 310417, ari 14* Borodac A.. Drqil penal Partea pnoall Chiţiniu IW4. pag 97* Bulai C., Drepl penal romin Păru» genciraLfc Voi I. Uuauraşlt, ITH p«g 1 *0 111, AuguMin Itagureanu, Drept, penal român. Partea generală Bucureşti, 1995, pag76-78. Vintili Dangornz, Drapt penal. IkMur«f(i I9»9, pag 716.217

nlrartaMu r»U i r «î (MnnnttMlmuilVtl ^ vţ^H^waleaviilufcildesemn

■te

*«Iiai

infracţiuni cele trei semne evidenţiale mal «iu *lnl

obligatoriu jucându-l doai elementul mflieiiHl \*\ \\m+ * -1ltTrTlr JMirfnaii)

Elementul material al inlVacţiuniloi voUUti ***'- i*-*!»-"*'* ^ P** acţiune

acestea fiind de o mare varietate ucidere. lovtiv »nUvum*Au n^U arvual aM*aca onra cu La unde infracţiuni elementul material nu *e

po»Uv IfiHfl iHh at pim acţiune (spic exemplu la viol); la alte infracţiuni elementul material po;H** T\ HiaiwW*ul ţi ţvîmU'O inacţiune (de

exemplu lăsarea în primejdie) 1 în unele cazuri legea pvualA >* puUiu<’»c«â unui anumit rezuîtâ? inaceste cazuri trebuie stabilit şi i apoi tul dr i anraln*o

în ceea ce priveşte conţinutul vonxUlUtlv al mila* i»uiuk»i unuia vieţw observi* ci dementul material al latuni

obiective se i airti leu * » ' d» wguU pnatiH) acţiune (kmre, tragere din arma, otrăvire etc ) In unele caruri fapta ţtaM'U» |

WWW huma macţauMi (spre exemplu

nraliptarea pruncului de dtic manii |i abandonai** a***lota \

Infracţiunile de omuctdeve Mint inOiultuni dr » a d u î

ceie pna care se

încalcă

preceptul legii de a nu face ceea ce leţiea opivţie V» «|SWM« 6

iwllrai iraâ aiii

prmtr-o

tapei cofiâmi cât ţi primi-o omisiune Vţiime# fale dimii vawd

vlftimond, prin propria ia enerpe provoacă, nemijlocit, moartea

vu liniei \» ţiuiu .* ©*te Mduecti ciad ftftianml se Hnrţfc de

anumite mijloace sau procedee., de anumite K*tc *iîiiitc* dr mmk

ffftn pahex ori fainr ale nmme sau de anumite situaţii pnv\

i*l#nte t\tiwonu|fM aau subsecvente |i pnn aceasu pmmei moartea

victimei *’ Acţiunile pot R expunwuc in wâbtmşk foci oh psihică

asupra mcubo. drept urmare a cânii fapl • un\em( unwutea

H^xiaJctn petaro auara morţii pe eafca wmtţutm intervine numaj în

ca/un mi Kt drtesmutate c4Ukl sutotcoul a trebuii yi a putut arfwi *

‘ Naonnu Oh IMranw V IMw I Phm I Ka« % I » «• V <f>« |^«l *a*Mr#eSmAlrartv.Dreptpmi

Partea speciali Idipa a ll-a. Hnw^i I4#ut« Ml III i I ' •»1 i—* ' ■1 Bujor V , ŞleateiM» V.4 ap ei* pag M O1 Borodac A.. Manual d* drept penaj P«Vi ipn*ii m < N W < N « H «

« I IwpfttM hXM pag 4** yranoanoff npaao PoamRcmjft 4*ivpeiiiMi n«viţ* »IUI l «•».. . «« Ua*m !••*.pagl'» 2^. Bopqaxu l II ,rtpecryiuieBMa nponu XMWM, C auri-ilnupfiypt H»n pq ||»1 Boroi Alexandru, Infracţiuni contra viaţii Iluvmyti Ml III t

l,|#M |<tf Iii

J

III8IIII■aa

m0000P0

consecinţele hubsecvcnte constituit nn element

circumstanţiii, do i o londtp* iiuuwnw^iitii in

conţinutul du.iMvtuit «tl UIUM mtUi» puni

Autorul roman I iiniAl />off^oro; coneopa uimnipa

imiMmtA nu nunwM » A O consecinţă materială (substanţială),

inie g*Af i.vii.im»e osupin obiectului ftvttunti dat n va

O ocsnaecsţă nematerialâ (stare nouă) i aie * ni product

asupra obiectului

Un alt autor lonwiii pe nume ( A n l o n l u con^uteiA ei urnim** imediată *au it uîiilul acţiunii sau inacţiunii,

ca element component al latinii obiective a conţinutului noima tiv apare yau nu în descrierea nor mei de uniiniinnic intr»o

anumiiA loimA atu modalitate tu iA|s n cu voinţa legiuitorului, voinţă deienniuiilA de obiectivele de politii â penali iirmâhlţ* «ir

*%<»*tA De aceea în analiza conceptului de ie/uitat nu s ai putea (ace alutracţie die »• * ? ii vtMnţa ţi de aceste obiective In

iaport cu titieiesele %ale. legiuitorul ar putea *A formulr/e in aia trl o un rt minare sau toate incriminările încât cupuudA

cerinţa explici!A a unui re/ultat maternii aufecptibsl de o leziune efectiv A (măvit abilă, evoluabilA) ~ ca o condiţie a existenţei

un i ti Jupă cum s-ar putea ca unele saca toate nu iimmAiile kA cuprmdA condiţia une* * w* |»etf*o4 (atentai) a vtlonlor

ocrotite. o uivnminnie iau toate incriminările Incit să nu ttw*ţi«ă nu.» o cefinţă sub aspectul urmăm imediate care \|

condiţioneze existenţa incriminăm

InfracţEuule contra \icţu persoanei sunt considerate ca

fiind imtVfcCfiuivia dr rezultai (deosebite de cele de

uruţtlA avpune ), deoarece existenţa lor este *ţvrKb|

^wi#iA Jir prezenţa unui rgmitai «ndepeeidopit dr eoftufl#

m? timp fi determinat de aceaxta * \\fMHiee «au tiu*,

{turtea trebuie tk aibă cs umart imediată MJpnmarca vieţii

victimei La intractnrnea de ie/uitatul apare csyfcot

desen» in conţinut uJ normei de incriminare' omorul iimti

per*veiw In amambhil o, se puise accent pe acpunr re/ultat

|i necesitatea invocării unui rajxMt de «*u/aft*tate

(Jupă ceractenrf daunei t4iiis<\ niţele infracţionale

*e clavituă In matei t*le y» nematenale Materiale suni

1» (MWMI>wt|ţiirar VuiUlI. I)t*|it |MIMI Ikuuiaţti IV lv iMţmi,'/1J J VKevisti de drr|<( p«u»l Anul VI iu I «iuni«ti> >•<«<<>•■ |*JW, ţwţg, O IJiUwj§i! VIH.«*«M IIPTII *

conceptului,

Nuturranu (ihrorglir, lluiui Alci«t«liii lh«)l («ntl FuIm qnull I <t>p« ■ 11 a. Itauiiirfii l«thn> VII IU i K |>* 'K. Sulitvuu llli,

fobrinoivi V', MoIimi I I*»**»» I lw«.ti A , I *>h V I Hr> 4 pmal Pirtn Um uxfi I a VVI l*«M |»« tfl

lVxui Alcuuwlru, liiii*L-|nim V|g)|ii Hu>«n ii Al I IM C k, IW g 11 Ibidem

l iy kUH Xyiţn Ofi.Cll, | ţg 107 llIM \ IhxikU. Mmul de llrept pmal Ptul»** «pliaţi h»in»a.iiul i tuţuvAu MM,

24

II

I

9««1aMiMH■MM■

mm

mmm

victimei). în cazul infracţiunilor de simplă acţiune nu vxlllt O iMPiM nocofitite Raportul de cauzalitate rezultă din însăşi

matcrialitalcn laptelui l’i«ililrma i aportului tic cauzalitate între faptă şi consecinţă este una dintre cele mai complicalc pnitm

tcoiia dreptului penal3 Legăiyra de cauzalitate este o categorie obiectivâ cure dobândeşte IIAV-UHH M iflc© «Uiionllk

împrejurării că se referă la fapte social-umane, la relaţii dintre oameni

Dacă în sens filosofic cauza unui fenomen este toi UIMI A din totalitatea condiţiilor, indiferent de natura acestora, care

a favorizat producerea ie/uitatului, in sensul dreptului penal cauza presupune identificarea acelei condiţii care icpre/intâ n

manifest tu e exterioară a omului, susceptibilă să fi produs rc/ultatul DacA ic/uitatul » fh*i produs prin contribuţia mai multor

persoane, identificarea comportării umane care a icpresentat condiţia necesităţii producerii rezultatului prezintă serioase

dificultăţi4

in teoria dreptului penal problema raportului de cau/alitate te soluţionează in baza studiului diaJectico-material despre

cauzalitate. Rcieţind din acesta. cauzalităţii in mod iminent u sunt caracteristice un cumul de semne Acestea sunt

obiectivitatea, generalitatea, universalitatea, caracterul continuu, acţiunea în timp şi spaţiu, necesitatea şi legitimitatea

Obiectivitatea — constă în făptui că cauzalitatea este o categorie obiectivă, care există în afara voinţei noastre, generalitatea

- că toate fenomenele fără excepţie sunt legale între ele, una fiind cauză pentru ccalaki ecc : iar fenomene fără anumite

cauze nu există şi nu pol exista, universalitatea - raporturile latre fenomene sunt multiple şi complexe după tip, conţinut,

caracter, metodă etc, caracterul &o«iffl.wyu - cauzalitatea, ca şi materia, esli© infiniţi şi fVră sftrşit. lai fenomenele care au loc

in suiiriî legate intre ele intr-o reţea de infinit, constituind una cauză pentru cea din

urmă dc < m timp şi in spaţiu un fenomen este cauza, care in twnp. este anterioară

alteia, crtind-o pe cea din urmă, şi acetic fenomene sunt legate de spaţiu, necesitatea şi legitimitatea dc pe poziţia cauzalităţii

cau/ă se ton videi A acel fenomen, care cu necesitate îl determină pe aftul taie M»nstituie in esenţă efact, şi laşiAtuta

întâmplătoare nu se consideră legătură cauzală ' foaie acetlea sunt necesair pentru constatare şi în cazul raportului de

cauzalitate pentru omucideri

în leoria dreptului penal %e face distincţia, aufţin autom români A l %*rea/n/. C.Bulai şi alţii, între infracţiuni zise

Jttrntalr sau <A* iilitutiiih' ţi infracţiuni wse materiale sau <Je rezultat.

1 Nistoreanu Gh., Dofartnoiu V , Motnar I Pwcu 1 Doroi A. IjusSi V . |>r«|M |»*nal PwIm apotialA llut-uiafti, iuJiUim „CONTINENT XXT. 1993, pag.91; Nistoreanu (Jhnrthe, Bora Alexandru, Drept penat Pirln ^nnli I Al» ■ tl a, fhwurejl], tdilura ALL BECK. 2002, pag.58. riyxiaH JI Jl, op.al., pag 111Boroi Alexandru, Infracţiuni contra vieţil, Bucurcyti, Al I

25

Sunt denumiteformi/t infracţiunile pentru a căror existenţă este suficient ». * ikuImuiI «

într-o stare de pencof, spre deosebire de infracţiunile rnaft'riu/c, pentru d lălul * ■ *-i* hja necesară producerea unui

rezultat material. Sub rezerva terminologii»! I«iI«i»iu *#»*- #*le discutabilă, clasificarea acesteia este interesantă nu

numai în plan tcmciu. pmtm conţinutului infracţiunii, dar şi pentru soluţionarea unor probleme de impoitaiiţa piai Hi &

pi* uni ar § determinarea momentului consumării infracţiunii, posibilitatea axistenţai UIUM niu«t*Maţ< *U tentativă etc

Este certă, în opinia noastră, afirmaţia autorului (i&orge Aniioim, pionoti *#1 *• tiun*!* (inacţiunile)

concrete cu relevanţă penală produc direct sau mijlocit o atingara valwUlui *M»!* ocrotite de legea penală Aceasta

nu exclude faptul ca legiuitorul dupa voinţa aw »ii uUapA uri număr de incriminări la c« rezultatul se produce direct

sau cel mai mlckM «< rdapikx sociale şi să pretindă ca acest rezultat să fie dovedii, în [iinp m ■ «n**«»» ••» nU*

incriminări să nu aibă o atare pretenţie, presupunând că rezultatul sa ptudua*

Rezuharul care se m răsfrânge asupra valorii sociale ocrotite 91 care continuic jua$4fW «im h»h Ifft incriminări oferă

temei de a susţine numai că toate incriminările au IU t***a un t»sMtl«ii DîferenţsePBB vriracţiunitcH in formale' şi de

rezultat, susţine autorul O Âmumt» «i» m «IiA h«#| <1# pornire şi anume opţiunea legiuitorului de a condiţiona

existenţa unor wl tmmtâii »U .1... «

rezultai u&u* (material sau nematenal) sau de a nu formula o atare cerinţă

haiad mmrmm pe momemui consumării infracţiunii în general, ramnau atu p» h*#« ut..»

con&enMse cft aceoa depinde de structura concretă a componenţei ik ihlifeţium i»fW»uii iu nrnw jundco-şoMii luând

în vedere faptul că legiuitorul a formulat 1 * «nap on» riifcninr ca ■aaonaJe, te pune accent pe existenţa obligat 01 r-

a riwuet»*! •

rezuAcatuiui mârwcpamBi 91 a raportului dc cauzalitate între clementul matei ia) |i tu mai«►* minţim a Capta

măfwepomtM ciwidfinfiiM'iie consumată din iihuitentul ttirvaftti ># «unt#* littyaiiw prqudicahie

Pe lângă aceste mum taluri ofnvi livi a mai multoi inti acţiuni tupiuwU unu mu mai luullf condiţii-cerinţe c*c*ifiaJ*

91 ab*olut nncMir ţieuliu ca tapta «ăvaifilă U poată touMitut rltiupnlul materiai al infracţiunii (semnale facultativa ale

latum obiective ) Semnal# în* ultaiiv» aIp Uium

1 Rcvatt dr drept penal 4iMl VI m 1 mmumanih l4uuufayli ISNV pg «H 39 n (hm p> W«>u. I tu

clarificarea twyffcifc 1 KoMMonapnA i VraMwn k.xv»«\ Ptetalrml mupejuniHN IO H ( typa luaa HMllu4iiu> t » *<«•••« |«Mcip. 47-49.* Vrojmuwc npuo H*r*v m ortV»*** >*4*nM*mupcx H H Hnpoaa, fO H flnryitiMfc t*vw«l«» «h**» wAonoLWCMMoe Mucoa.XJOIpagItM,V lupui V Itcrhha A. AnUni 8 Carp H C^tMiu V IMw fclu»tit< imMu* IM UMUtlude Axp» penat Cbqnta. 3004. paf 2 V

* TUMCAKD T a, Otertofi ^W»m« crapone npecryunetMa, Pocroa, 1997, cip.49

mumii

a. = _ r r. s. ™ E

I

I

I

K

M

mmmuM■m

*■

E

m

în baza art.52 alin.(2) C pen „rlsjHindcni ,ţw*ic wtv v

* j penoana umivată »lr

săvârşirea infracţiunii prevăzute dc legea penal* art ’* ataU

t< per nimeni nu ptjqft

fi declarat vinovat de săvârşirea unei infracţiuni nu 1 Mfaas?*vScr**

penale dctai in toaza una

hotărâri a instanţei de judecată şi în strict 1 conformitate CM

în literatura de specialitate nu este Mimul*!A o jvfcnrte

uracă w» ceea ce vizează corc(i|i^ dintre latura subiectivă a

infracţiunii şi vinovăţie ' *»*. :o**a m kicratura /uridică prin Uluia

subiectivă2 se înţelege reflectarea sau posibilii*ie* irfcvtăm v~

cvwştaaţa subiecrului a semnelor obiective ale faptei comise şi

caracterizează atitudinea taţi de de

In opinia autorului român A. ftojjtrmwnr latina tuNevtnA a

infracţiunii conţiă în atitudinea psihică manifestată de

făptuitor, înainte >> în timpul tftvfepra (aptei prevăzută de

legea paula sub forma intenţiei sau culpei

Autorii autohtoni AlA\wm. JlPfjpmitx I (VAiyvuw definesc latura

subiectivi a infracdunii ca fiind drept atitudinea psihică a

persoanei ţaţă de lifta săvârşiţi, o activitate psihică a ei,

strâns legată nemijlocit de săvârşirea fapta p care rcţvc/ntl o

urmate indisolubilă a proceselor psihice intelectual^ volitiv şi

emoţional

Deci. conţinutul laturii subiective a infracţiuni 3 co—

itvat at’îudinea pmtmci a tlpairtorulu» fam de shirjirea ei5

Vinovăţia sub formă de intenţie sau «prudenţi. precum p motivul

de care se rrmtktr* vinovatul, scopul pe care urmează si $j-I alinai

1 C«U pml al R^NMKN U*UM BR nyaat ar VI* V\ 4n II ipAr Wl |MmtĂin ptinyWUn dmMiuuw100*1

Kfomtund (tflrtml ti MdUnw ■ 121 12% im; An I! HW I1 Tmuai JIJl, «prii pifin III Ungurean* Augilm. Drapt paal raniulai Paria» pmnll (anua laiAvram Mitiu, Pupaun 1 imV> ( nhiţmaii v nai*. mp r ii pag 21Dorodac A, Drap penal ( altlkaraa feifrafwnl» I tnţniiu IfVn pa| 104* Macari (van. UnţXul partal al Rapuhltosti Moldova Partea şaaiill Cltiţntu CB ISM 1002 panII1 Dobrinoiu V , Pascu I. La/ir V . Ntăntenu < sli Mnlnaur I. Bortiii Al. DrofN paul Partea pwiilt IWcuirpi. 1993, pag 114-1IV Avram Mihai. Pupmia Tudor, (ohfcpuranu Vaailr Zubco Valcriu, Chiţmâu. Ldrtura AJtC, 2004 pag21

9CoBenacocyranoaBOc npaao lanviAqun Hop ptuiiowl II H I paunaaaa. b II VţaaMuimu Muc&ma. 1982. ctp.12710/Ierna»* KJLA, Oftua* reopaa npaa«mapt ok-hmA a o-num-TKHiKvni fl 1911. op 109

28

n nLJ LJ

a*

Imposibilitatea subiectivă dc a prevedea un rezultat nu poate fi atabililA «Im li I |j)® cine este ftptuitorul şi

numai dupA examinarea stării personale a acestuia '

In ceea ce priveşte problema laturii subiective a infracţiunilor pirvA/nU' Cit «»i M*-1§0 C.pen constatăm

că în dispoziţia articolelor respective în unele ca/uri se pilit «urni fif forma concretă de vinovăţie (omoi inten|ionat,

lipsire dc viaţi din imprudenţă), in alic m/uri irirvr din anumite interpretări sistematice ţi logice (evident, dacă

omorul sAvArşit în stai o iii «frai *•*»* o formă circumstanţială a omorului simplu prevăzut de art 145 alin C1) ( pen

, tai*1 ptasuptino forma intenţionată a vinovăţiei, de asemenea se manifestă în o aşa formă)

Vinovăţia, deci constituie un semn obligatoriu al laturii subiective a nm Airt înliaiţiuni in general* şi în

particular a oncAior infracţiuni contra vieţii persoanei VmovAţia poată b tlrtinifă ca atitudinea psihici a persoanei

care, sAvârşind cu voinţA neconstrânsA o (aptA t are pir/mia pericol sodaJ, prevăzută de legea penală, a avut, în

momentul executAru. reptc/rniAtm laptei >» a urmărilor socialmente periculoase ale acesteia sau, deşi nu a

avui rep*t/rnim*a faptei >i a urmărilor,. a avut posibilitatea reală a acestei reprezentări Se menţionra/A câ

vtmwftţit pfiveyie latura subiectivi a infracţiunii şi este rezultatul a doi factori conştiinţa (facultatea ptihtcl prin care

făptuitorul işii di seama, are reprezentarea acţiunilor sau inacţiumlof «ale precum şi al rraifrarafcii acestora, care

este periculos) şi voinţa (antrenarea energic? sale li/w r \jwr realizarea readuiclar urmAote)

Caracteristic vinovăţiei este deci preponderenţa factoiruJui im electiv aaupra factorului voStft cnffnţa

r&sfrângindu-se, prin intermediul voinţei asupra faptei şi aaupra unitarilor aceseoi Reprezentarea efectivi sau

cel puţin existenţa posibilităţii acesta rrprrsrm&n a ut mărilor 6ym ok dcanenfsiJ ddermmanl penfiu existenţa

vinovăţiei şi a fbrmciov «a

Smtmem pe deplin ideea autorului A Muri/, care ternarei că vmoviţi« p*n*1â tapAli la un momem âm o

i—inificaţic dubli fi anume acea dc ti Asinii A esenţiaU a tuftacţiunii şi wbdcaioRul prmcipal al (aluni subiective a

infracţiunii Nu trebuie cotiţiimkiA vmoviţta ca trisAturft wwfiM a infracţiunii cu vinovăţia ca element constitutiv al

conţinutului unei infracţiuni Aşa lucii, ca UiaJMuiA esenţiali a infracţiunii tiebuie si act «onaftat* iA fapta care

constituia elementul mat «rial il infracţiunii a fost să văi fit! cu vmoviţie, flit A «A pmmc vinovăţie ca element

al infracţiunii in forma ret ut A df lege pentru existenţa acelei inltaiţumi. ilrşi tn acest sens există vinovAţie

ca trisAlurl esenţiali • infracţiunii lai vmovAţia va lotutitui element principal al laturii subiective când

fapta mfracţtonalA fie ci a fost comisă in forma intenţiei ori

1 Boroi Alexandru. ln£racpufU «a«Ir* vwţji IIULUT^II Ai 1. UKC k, 1999, pig 14

1 Barodae A., Drcp paul Cattflaami tnlhwţiunilar (Inştnfci. 1996, pag 104, * Predacu Ovktiu. Dreptul paul «I ifaarilor

|H> ••lil

29

W

M

impru enţei, Re cu ambele forme de vinovăţie, important este ca la ea să exiite vinovăţia

iuti acţiunii în forma cerută dc lege pentm existenţa acelei infracţiuni 1

Reieşind din art 17 C pen se consideră că infracţiunea a foit săvârşită cu intenţie datapersoana care a săvârşit-o

a) îşi dădea seama dc caracterul prejudiciabil alacţiunii sau inacţiuniisale, aprevăzut

u urmările ei prejudiciabile şi a dorit survenirea lor (intenţie directă),

b) îşi dădea seama de caractcrul prejudiciabil alacţiunii sau inacţiuniisale, aprevăzuturmările ei prejudiciabilo, nu le-a dorit, însăle-a admis3 în mod conştient(intenţiaindirectă)

In ceea ce vizea/J latura subiectivă a infracţiunilor contra vieţii persoanei, apelând la opinia

unor autori autohtoni,' este caracterizată prin vinovăţie intenţionată în ambele ei forme (intenţie

M directă oh indirectă) - spre exemplu, omorul intenţionat an 145 C pen , pruncuciderea - art 147

C pen etc . cât şi în forma imprudenţei1 (sineîncredere exagerată ori neglijenţă criminală) - dc

pildi lipsirea de viaţă din imprudenţă - art 149 C pen, motivele fi scopul infracţiunii au

importanţă la calificarea infracţiunilor doar în cazul în care sunt prevăzute în dispoziţiile normei

mm concrete a legi penale *

Sub aspectul formei de vinovăţie, opiniază unii autori români, infracţiunile contra persoanei

pol i cu intenţie, fie cu praeterintenţie ori din culpă 7 Daci ne referim la întreaga gamă

„le 'mAmeşmm contra persoanei, evident că putem intercala ca prezentă şi infracţiunea cu două

1 Mar i| A Auua*tmtt U iw 4» w UU i <M« a tafta»t>unM li pwli hM iu aoua Mgalaţn pmll', 2UG4, pag 21 1 laşawni Aiif^lnif t it, şv fl 1 Cuşnii V * Viuauanor npuo P«wnhiul VnSut n->i şma HII Immmu M«tu «hLaw, , i»g ' llank 4 Ynumiwc rmjio Hicn Vmuii n tm’dmmmmm nmpaj IIH Itripou KlH lintnt*!. Hvibnnc ;i<iiHkiincHHoc Mmtu, KJpHtttpv/*rwiu«a. ' Nwturauni Oh. IXtbruwnu V . Mobno 1 , l'irU» ifcculi 1 Ji|ia a 11 a Winureţti l<lriuraAIJ lll Ck 2003 pag ‘ * J9* rayxuaH JlJt. op cit, pag, 161 164* Avnun Mthu, Popovici lutka. C ubl|nunu Vwlf, op i il, pag 22" noroi Alexandru, Infracţiuni contra viaţii. IfcKurajh. Al 1 IIM k, 1999. pag 12

30

ftftrmai periculoase infracţiuni colilia pcisonnci Includerea printre aceste incriminări i ucidem din culpă se explicfi

(ocmai prin giavitutca dcnxcbită a faptei 1

Stabilirea formei dc vinov&tic cu caie a acţionat ftptuitorul şi a modalităţiloi acesteia corespunzătoare

fiecărei forme pre/intă importanţă pentru încadrarea juridică a faptei y uneon. pentru individualizarea

sancţiunii.2 Pentru a stabili cu certitudine forma de vinovăţie, inclusiv dacfi făptuitorul a acţionat cu intenţie

directă ori indirectă, sau din imprudenţă, trebuie să se pornească de Ia ansamblul tuturor circumstanţelor

cazului concret, ţinând cont de conduita anterioară a făptuitorului, de statutul Hău social sau legal faţă de

victimă, metoda >ăv*iţim infracţiunii, armele sau uneltele care au fost utilizate ţi, în cele din urmă, care au fost

motivele ţi scopul faptei săvârşite ’

Semnele facultative ale laturii subiective a componenţei de infracţiune sunt scopul şi motivul infracţiunii

Aceste semne sunt calificate drept facultative nu din considerente că nu au importanţă la încadrarea

juridică a faptei în limitele unui conţinut normativ, ci reteştnd din ipotexa lipsei une» necesităţi de determinare

a acestora pentru fiecare caz luat in mod particular Motivul şi scopul (infracţiunii, chiar şi atunci când nu sunt

semne obligatorii ale laturii subiective ntkaie expres &n lege, trebuie să fie stabilite in fiecare caz în parte în

cadrul calificăm, deoarece influenţează periculozitatea socială a faptei şi a făptuitorului şi astfel apare

obiectivul mdwiduafczăni răspunderii şi pedepsei penale 4

De regulă mobilul cu care a acţionat infractorul sau scopul urmirM de acesta nu prezintă rekvanţi

peatru existenţa infracţiunii, ci doar pentru dozarea pedepsei5 în acest contest. referitor la «fracţiunile

contra vieţii persoanei, constatăm că pentru existenţa oricăreia dintre acesiea nu arc salo o relevanţă

motivul oue l-a determinat pe infractor să acţioneje sau scopul urmărit de ac*11 Uneon etc pot forma

circumstanţe agravante ale omorului *

Amorul A fkerfM&Ji rdatea/ă că motivul şi stopul infracţiunii au un alt ser» spre deosebire de vmoviftt

Prezenţa tmA a scopuluiladviifiret fapteidemonstnajăprezenţaintenţieidirecte

şi ndude pe cm indirectă $i cu afli mal niulf vinovăţia imţMudentă *

VI 92 SMinaiii Ubrorglv. IV*\m Akxnku IVtţl pniiiBuUi C . fdspai} A Mat» hr < vf.Hpmşiaţ1 Ni ir—nii (S , lJnt»—nu V, Midnai I. hwd I, Hn<« A , I Utt V, u/f »tfl*artaa qMruk fA|M i li-t, Hwwtftt I duma AfJ ||}i I |U)1 pag *1 WAvram Mifau, Pojwvwi Tudm C oy^Hinu SSasflif ty», n pag J] I IIbtdara,Nidutonu (hnr||it, Barai Airunhu 1'Jrepi fwttal Farl«* «li I >II|M < II i lluuqli. leduri ALL Wl’K. 2002. {mg H.»h.

31

ii

ta

«*

ta

ta

ta

mta

Scopul infracţiunii prevede finalitatea urmărită prin săvârşirea faptei ce constituie elementul material al

infraqiunii, obiectivul propus şi reprezentat de făptuitor ca rezultai al acţiunii tau inacţiunii sale

Autorii români pun accent pe semnul scopului numai în anumite cazuri, când legiuitorul prevede aceasta

expres prin lege Aceasta înseamnă că dacă nu este dovedită urmărirea ace «tui scop, nu se poate reţine săvârşirea

infracţiunii, chiar dacă este fără echivoc intenţia făptuitorului de a realiza faptele incriminate - din moment ce lipseşte

scopul pe care legea îl prevede expres ţi limitativ

In cazul infracţiunilor contra vieţii persoanei, scopul final al făptuitorului, susţin autorii M.Avram. T.Papovici, I ’.

('ohâşneanu îl constituie privarea sau lipsirea de viaţă a victimei, tau determinarea ei la sinucidere, de asemenea

scopul este prezent numai la infracţiunile săvârşite in mod intenţionat 1 Nu suntem de acord cu cea din urmă

viziunea, argumentând faptul că scopul determini vinovăţia şi. evident, nu în toate cazurile de determinare a

vinovăţiei, este necesari constatarea scopului infracţiuni - ca semn al laturii subiective

Mobdul (motivul) presupune impulsul intern al făptuitorului la săvârşirea infracţiunii, adică aoea donnţă.

tendinţă, pasiune, acel sentiment care a făcut să se nască în mintea făptuitorului ideea săvârşirii una anumite activităţi

conştient orientate intr-o anumită direcţie în vederea SBfeisâcera acelei dorinţe, tendinţe, pasiuni etc 2

lafr wfâawlii contra vieţii sunt incriminate sub numeroase modalităţi normative simple, cafeficaie Fiecare

modalitate normativă poate cunoaşte, la rândul său. numeroase modalităţi faptice. de realizare concretă, determinate

de împrejurările in care tape a a fost comisă, de ■■ptoaceie fblowLe, de relaţiile dintre autor şi victimă, de mobilul

săvârşim faptei etc 9 Motivul este cjracunaic numai pentru forma intenţionată de vinovăţie Referit o la infracţiunile

contra vKfi persoana, motivele nu au importanţă la calificarea normelor m vanantde~tip*ce, luându-se ia vedere ia

amarnic cazuri, In calitate dc circumstanţe apwMMe on pentru individualizarea pedepsei penale

Avram Miim. Popo*w Tudor, loMfnem Vani? op tt1, pag 21* Bulai C, Drept penal roman Partea înnll Voi IJIudnfb.1992, js*g III, 150,141* Bara Alexandra. Infracţiuni oortra vieţii,

32

IIIIaH

NH■

Cam toiul li Omorul la comanda - infracţiune excepţional de gravă contra vieţii persoanei

Componenţa de infracţiune constituie temeiul răspunderii penale, adicâ acel temei juridic componentul, legitatea, condiţia ncoesari pentru calificarea oricărei fapte prejudiciabile comise drept o infracţiune concreţi '

Caracteristica juridico-penali a omorului se determini de componenţa de infracţiune După cum se cunoaşte, componenta fiecărei infracţiuni, din punct de vedere structural, se caracterizează prin patru elemente obiectul şi subiectul infracţiunii latura obiectivi şi subiectivă a infracţiunii Lipsa oricăruia dintre aceste patru demente determini lipsa componenţei de infracţiune în ansamblu .3

Caracterizând structura eonţWKW|a de infracţiune, trebuie de ţinut cont de legătura indisolubili dintre toate clementele a constitutive Infracţiunea ca fapt concret al vieţii sociale există întotdeauna ca un toi umtar, ca un fenomen indivizibil, ea reprezintă o unitate psihefmologicâ a calităţilor ei obiective şi subiective Elementele infracţiunii sunt strâns legate între de şi condiţionate reciproc Fiecare element al componenţei de infracţiune, luat in afara cdorialtof, rupt de de, îşi

pierde cakcatea de parte componenţi a infracţiunii 4

Lcfşea penali cunoaşte trei modală iţi de omor- simpki

MI mutu pau Kt.«um IUM puPl'koin. Mocaaa.

■k aş« apaa*» VM\Wt NOI. |H|Î, lawwaii Jt./l, op cit. pagJ3. mm» iNpy^nwimt m

11 mrmmm Ajl . pag 13kţKUYww AH TlaCnaa tm- aiHi iItoBufl KJpart

IW.pmţţIfnunn aa. II iţnua H/l ¥ny»i

rtn*wK>jiHk+oI*» 2003, putini4 Maori Ivai IJn|nil |mmI il bpMw IMPm hMapanli i Vşala. 111 CU foa2 paf 11YraiKMMoc npuo Ham 06aua 'hm * laAaaaa Başaai a wiwy Iki fu A ( U«««m Mwua, h V " * 2 0 0 0 , pag 117.

33

la necesitatea aplicării normei prevăzute de art 145 alin (1) C pen., în afară de semnele ganarula ale omorului,

această normă nu vorbeşte 1

O mai mare periculozitate comparativ cu alle modalităţi ale omorului o piezintâ omorul, săvârşit în

prezenţa unor circumstanţe agravante Determinarea unei circumstanţe indicate m art 145 alin (2) şi (3) este

obligatorie pentru incriminarea faptei potrivit acestor aliniate ' In art. 145 alin (2) şi (3) C.pen. sunt prevăzute 19

circumstanţe agravante Prezenţa oricăreia dintre ele esenţial majorează gradul de pericol social al omorului.3

Luând în vedere faptul că omorul la comandă nu constituie altceva decât un omor umplu (art 145 alin (I) C

pen ). la care se adaugă un semn accidental (la comandă art 145 alin (3) lit m) C pen) o să iniţiem analiza

infracţiunii anume în conţinutul semnelor constitutive ale omorului simplu, specifice şi obligatorii concomitent şi

pentru omorul comis la comandă

Secţiunea I I arianfa tip a omorului la conwndă

§1 Obi.ectu 1 de atentai c

După cum a fost subliniat anterior, conform gradului de pericol social aJ infracţiuni lor. conţinuturile

constitutive ale lor pot fi de trei tipuri:4

• componenţă de bază;

•componenţă cu circumstanţe agravante,•coiwponenţi cu circumstanţe atenuanteRespectiv omorul la comandă constituie un omor simplu (art 145 afin (1) C pan ), ia câr« «o irfâagl *■

semn circumstanţial (accidental), care îi determină specificul faţi de norma generală |i, inyfcca, gpraAi de pericol

social sporit faţă de prima In ipoteza acestei idei pentru omorul ta commmM apar ca obligatorii pentru determinare

în pamul rând semnele \anantei-tip a infracţiunii., iar apoi semnul accidental la comandă Oricum, drept semne

constitutive ale infracţiunii apar cala raAaciait la conţinutul omorului genei aJ Acestea mr cek* referitoare la

condiţiile prerxifienfe (otaact p «ubtaci il infracţiunii) |i cele care earactenreaxâ conţinutul constitutiv (latura ofeiaciiil

p latura tubSactJvft a infracţiunii)

Apelând ia semnai# constitutive alr imunului m general, rtie>im din cele care nemijlocit se referă la infracţiunea prevăzută In ari 14> < pen , Uri apelarea la semnele deja examinate, caie reflecţi specificul general

al înfiat ţiu mim contra viefn persoanei

1 ILayMoa A.R, op cil, pag Ihl-JltM 1 fhidtm, p ag 269 270

1 MHXJIMH A.C., op cit, pag 11II 4 fltorodac A. , Drept penal, ChiţinJu, 1994 pag 09

34

I j i j h 11II i: f

]11

!

î

HiliUin

w

L

I

t-I

I rV-J

îiiiil I

,

1 î 1f|

* i * B a

11 \ 11 i1> S i l i

L! I

r*>

ş« _ _ —

incriminarea omorului este ocrotită viaţa persoanei şi prin mijlocirea acesteia sunt apărate relaţiile sociale care se nasc şi se

dezvoltă în jurul acestei valori sociale.1

Un ah grup de autori români (C.Bulai, A.RUpaş, C.Mitrache) consideră că infracţiunea de omor simplu are ca obiect

juridic viaţa unei persoane determinate şi relaţiile sociale specifice, ale căror existenţă şi normală desfăşurare nu pot fi

asigurate decât prin apărarea vieţii persoanei respective împotriva faptelor intenţionate de ucidere.2

O opinie asemănătoare este împărtăşită şi de către autorul A.Borodac, care, însă, pune accent doar pe relaţiile

sociale a căror existenţă şi desfăşurare normală sunt condiţionate de ocrotirea vieţii3 persoanei4 - drept obiect nemijlocit al

infracţiunii de omor 5 în toate statele şi în toate timpurile omorul a fost considerat o infracţiune gravă contra persoanei Ea

atentează la viaţa omului - bunul, care i se oferă numai o dată în viaţă şi de aceea trebuie, de rând cu alte momente, de a

acorda o proiecţie juridico-penalâ sporită

Autorul rus A Naumov susţine că ca obiect al omorului (nu se concretizează care modalitate a acestuia, insă. evident,

se are în vedere ce) nemijlocit) ne apare viaţa persoanei, care constă nu numai din procese biologice, dar şi include relaţiile

sociale, care asigură activitatea vitală a omului ş< care apără viaţa acestuia 4

Profesorul rus A. Barajului pune accent în cazul nominalizării obiectului nemijlocit al aaKmkm amâne pe viaţa ah

ei persoane' (viaţa unei persoane concrete1)

Autont \ hlumur*>\ S Zaşonnhuan' etc , referindu-se la obiectul nemijlocit al omorului îi oompirtfazi esenţa cu

relaţiile sociale, care asiguri viaţa altei persoane9 sau mai pe scurt - jecumaea vHţi*

Viaţa este un fenomen complex Ca formă superioară de

mişcare, ea are la bază procese biologice p ptince art iţa

subordonează procesele inferioare (chimice, fizice,

mecanice), dar mai presus 4m ftoste, «a mu «m fanomti social,

o valoare socială Se ocroteşte pkj numai viaţa în sens

1 NfltoNM mrntm ih»n şmiIi 1i U * UMn AII MlK, JOO]1 Duba C . Fibptq A Mârstihc (1 lmtftmmmm H H . («mwm i>«mm mşmmm i Am* ■ * MiwmUh»h ►Vmi’mi >— ■nţpanşa.4 YnmomoK ajm* > ► •?*_-fi >«Am> m»iim Iţi (fU V HIIW VU INS, pag to Kffwwiayi h. Vtuwmn umn

K'W P mm pe* K*Af mmfmmm »<■—«wflUfi,l«Mpaf I»' * i apaa* Mktv UNan M«n OeoficmiuBoopuou m '/rarfw flatf ţuA( U«i«w M>«cm ¥ y»tipHW) pag 11<>

AM Vf'Mficraa aoKpmtmami waiiii tapa» ţmpm **m «w >- <*«< pa« » »*iwm tl««a |aa I* • banana Uatu 11 n ai ii ţllţiia i IU1 m)’ Codul panat al Rjpubtam MdiM ( mmmaarm SAlnafl A llntia V, M

HnwlaA. V .Cârpo* T, Gurachi C.. I ŞM M . hywvw T flaiM V llMamda l#i I luawalM \ (lnfmAia ( narai dr llnfH al Avocaţilor, Iditura ARC. 2003. oagJ99KoMMonapiiS i yrmoaiwwţ aaaaanrSwfMnnai pai AR llitmat MOHM

T yrauioaauft mmr Yăţmtotu Haţ«n»«|afmiatiil l«iiumn(HinviMnnrfptaimp CCiueaio, Km,

A.CJC. 2003.pag.261-262, Dopoj\iuui AH YbV-nu nn Hilm ipHMmui» m^mi ufMihnpHi ta»* anuuiu paccv^uuRiu Hoa puPC Bamm, Mocoa, Hoaul KJpaa. 1997, pag 510 (Darnofofioe B/l, KpţocHBofionf^cctBţ ocwau yr&iMHOf o

npaaa. Tomck, 1961, pag 101, Kowctrraptilt i Ytaj»iNou>

36

incriminarea omorului este ocrotită viaţa persoanei şi prin mijlocirea acesteia sunt apărate relaţiile sociale care se nasc şi se

dezvoltă în jurul accstei valori sociale.1

Un alt grup de autori români (C.Bulai, A.RUpaş, C.Mitrache) consideră că infracţiunea de omor simplu are ca obiect

juridic viaţa unei persoane determinate şi relaţiile sociale specifice, ale căror existenţă şi normală desfăşurare nu pot fi

asigurate decât prin apărarea vieţii persoanei respective împotriva faptelor intenţionate de ucidere.2

O opinie asemănătoare este împărtăşită şi de către autorul A.Borodac, care, însă, pune accent doar pe relaţiile

sociale a căror existenţă şi desfăşurare normală sunt condiţionate de ocrotirea vieţii3 persoanei4 - drept obiect nemijlocit al

infracţiunii de omor 5 în toate statele şi în toate timpurile omorul a fost considerat o infracţiune gravă contra persoanei Ea

atentează la viaţa omului - bunul, care i se oferă numai o dată în viaţă şi de aceea trebuie, de rând cu alte momente, de a

acorda o protecţie juridico-penalâ sporită

Autorul rus A Naumov susţine că ca obiect al omorului (nu se concretizează care modalitate a acestuia. însă,

evident, se are în vedere ce) nemijlocit) ne apare viaţa persoanei, care constă nu numai din procese biologice, dar şi

include relaţiile sociale, care asigură activitatea vitală a omului ş< care apără viaţa acestuia 4

Profesorul rus A. Barajului pune accent în cazul nominalizării obiectului nemijlocit al amankm anume pe viaţa ah ei

persoane' (viaţa unei persoane concrete1)

Aurora rfi/iw n. S Zaşonnhuan' etc , referindu-se la obiectul nemijlocit al omorului îi compirteazi eses$a cu relaţiile

sociale, care asiguri viaţa altei persoane' sau mai pe scurt - jtoammem ‘vâepT

Vsaţa Mc ues fmomm complex Ca formă superioară de

mişcare, ea are la bază procese biologice p poface care

iţa subordonează procesele interioare (chimice, fizice,

mecanice), dar mai presus de soaie, ca mu «m fmomm social, o

valoare socială Se ocroteşte mi numai viaţa in sens

1 NfltoNM ifasai Cmm şmiIi 1i U * lliMnpi ISmn Aii OlK. J002. |^M)1 HulaiC . Fibptq A MONMIM( 1 IvapMMM II H . («mmm mşmmm tâjmUrfiwn M—k k^Mnuua ■napanşw.4 VrwaiM npwi«rn > irf—i M» IIM Iţi(PU V HIIW VU )MS, pagfe KSCf, M« palOAfMfM »<■— «wflUfi.ISMpaf ' i«'*■*•»»■* nfas*' Boopuou m ftwib thtf paa A ( Mw mmm M>«cm ¥ y» tip HW) pag 11<> K M Vf'Mficraa ao haii.vrvapmmaajiinumi» ttpmwţmpm **m «w>■ <*«< pa»« » »*iHm tl;vjţur.* t*i lanm U <tu Huauâ ktpm I99? paa)’ Codul penai al Rjpubtam MOM («aam feaAftMfl A IlarlOa V, lUigftai M Hnuk A. V . litpn T, CRievicghiţi KL, Gurachi C.. I ŞM M . hpwvw T flviaai V liaumli I lumnwlH \ duşmAN. ( narai «V linşa al Avcxapfor. Fditura ARC. 2003. oagJ99KoMMCfnapHfi a VrunaMţ aaaaary CmaUrtol Swfwani DWpw AR T yrauioaauft mmr Vcţmtotu Haţ«n»«|afmi>iaiil imiMrviipil l« iiumn (Htnvntaaufl p&mjrrop C Ciueaio. Km, ACJC, 2003. pag.261-262, Dopoj\iuui AH YM nu nn «uJftrv ipHMmui» im-ma aapaji reptfi ikh anuuiu pax.vjuuRKi Hoa puPC Bamm, Mocna, HoeuB KJpaa. 1997, pag.1* yranoBBoe npaao PoeciiScaoS OejapaoMM V<MARM UOK p«j II f I 10 (Darnofofioe B/l, KpţocHBofionf^cctBţ ocwmu yr&iMHOf o rtpaşa, Tomcic, 1961, pag 101. Kowctrrap*iR a Vrajioanotn aoneacy Poccuficicofl <Z>cacpuu(H. HuaMHc 2< mmcnemmur m «muaniiwe mu rfari |kauum4 Crypantu IOJ&. Jle&yt&ui RM, Mocnuu

36

I

«kli*ai

M

P

biologic, ci, mai ales, cca privită atAt din punct de vedere

sociologic - ca o condiţie indispensabilă pentru însăşi

existenţa socictâ(ii omeneşti, cât şi din punct de vedere

juridic - ca un atribut ce ia forma dreptului absolut la viaţi

şi care interesează nu numai individul, ci şi colectivitatea '

Dacă încetează viaţa în sens biologic, încetează şi viaţa ca

valoare socială, ca relaţie socială, implicit relaţiile legate

de ea De aceea, ne interesează nu numai aspectul social al

vieţii, dar şi cel biologic3

In ipoteza ideii consemnate. în opinia noastră obiectul

nemijlocit al infracţiunii de omor este constituit din

totalitatea de relaţii sociale, a căror existenţă şi normală

desfăşurare sunt condiţionate de apărarea vieţii persoanei

concrete (drept valoare socială) şi a relaţiilor sociale

legate de aceasta

Determinarea obiectului nemijlocit al infracţiunii de omor

are importanţă atât pentru determinarea gradului prejudiciabil

al infracţiunii, cât şi pentru calificarea acestei infracţiuni

In acest context este necesar de a lua in vedere că viaţa omului ca

obiect aJ atentării infracţionale este apăraţi nu numai pcm

intermediul normelor care prescriu răspunderea penală pentru

infracţiunile contra vieţii persoanei, dar şi prin intermediul

unui cumul de norme juridico-penale, orientate spre protecţia,

in particular, a vieţii persoanei (spre exemplu, ari 127, 128,

254 C pen etc) Corespunzător in asemenea cazuri pentru realizarea

unei calificări corecte este necesar de a deh irita atcncănfte

comise după obiect Stabilind, că obiectul de atentare a fost

viaţa persoanei, este ncccsar de a realiza delimitarea între

omor şi alte genuri de infracţiuni (spre exemplu, lipsire de

vjiâfi An «nprudenţi şi determinare la sinucidere) în baza

semnelor laturii obiective a ccmycuc^ti de infracţiune 1

Omul cmc o valoare socială fundamentală, fiindcă prin om şi

în juruî său se formează şi se dezvdtl MCM i—ajormif a

relaţiilor sociale, ocrotind aceste valon impbdt sunt apărate

toate reiapife focwfc la care ne-arn referit4 In acrit context,

37

I

«kli*ai

M

P

biologic, ci, mai ales, cea privită atât din punct de vedere

sociologic - ca o condiţie indispensabilă pentru însăşi existenţa

socictâ(ii omeneşti, cât şi din punct de vedere juridic - ca

un atribut ce ia forma dreptului absolut la viaţi şi care

interesează nu numai individul, ci şi colectivitatea ' Dacă

încetează viaţa în sens biologic, încetează şi viaţa ca

valoare socială, ca relaţie socială, implicit relaţiile legate

dc ea De aceea, ne interesează nu numai aspectul social al

vieţii, dar ţi cel biologic3

In ipoteza ideii consemnate. în opinia noastră obiectul

nemijlocit al infracţiunii de omor este constituit din

totalitatea de relaţii sociale, a căror existenţă şi normală

desfăşurare sunt condiţionate de apărarea vieţii persoanei

concrete (drept valoare socială) şi a relaţiilor sociale

legate de aceasta

Determinarea obiectului nemijlocit al infracţiunii de omor

are importanţă atât pentru determinarea gradului prejudiciabil

al infracţiunii, cât şi pentru calificarea acestei infracţiuni

In acest context este necesar de a lua in vedere că viaţa

omului ca obiect al atentării infracţionale este apărată nu

numai prin intermediul normelor care prescriu răspunderea

penală pentru infracţiunile contra raţii persoanei, dar şi

prin intermediul unui cumul de norme juridico-penale,

orientate spre protecţia, in particular, a vieţii persoanei

(spre exemplu, art 127, 128, 254 C pen etc) CorapunzUor. in asemenea

cazuri pentru realizarea unei calificări corecte este necesar

de a delimita ateniftrifte comite după obiect Stabilind, că obiectul

de atentare a fost viaţa persoanei, este neoewr de a realiza 1 |Vmtjg Abxmn&u Atştmto ijp (wmIm fn«M MftactNiMte ih imm ţii hwnli «au tUMkih twMhm dc wol*, Bucurcţu. ServiciulI dil>*ial al Vnkmri dr NI)* „Alrundral Inam( Mt‘ a MMHMUW Ar lia—., ÎMI. pag !N'MarMniOhnr^H Ahmwtii Dsajwl pmml Vatum «p*v«aM I ai»|u • ll«. Dimt^li. lam Al 1 IM l'k, 2002, p«| 60 CopoJlHiM 1 H nl .

pif64 WiNMornnu (itwc«^K HWN Abuwlru I p*nal Partea ^w ull lii|u i II4, Uwmţb.. I-«faima, Al J 10 ik 2002, pag 60 Avram Mihai, Pujwvki 7ndn ( iMşMm

VaatU uţf i ii pag IS

VroJVMKui nwu y^wrau Ilay^u» npa* i«ft «oMMMfapiHI l-a RUUNK < HaawIMMIUI ptaaaiup CCJtiMtnra Kirea. A.CJC, 200.1, pag.262.Baraj Alexandru, Aspect* l*t»awr fl privind MkaepuotW dr imn p Imuili MU \ttlmlnlc ttu/itoiit de moarte. Bucureşti, Serviciul

37

a»

■n

■«i

iaim

mm

ou

■i

m

influenţează caracterul răspunderii pentru omor;1 eroarea in pfrftotuihlatea v li.Uimi dr ««numea nu are influenţă asupra

răspunderii penale în ba/a acestor incrimlnâN

După cum remarcă pe bună dreptate autorii autohtoni I

Nur**» 1 $i\ hi pentru a încadra fapta socialmente

periculoasă intr-o infracţiune de omor, tiţ*hute «A m»

pHilm in i»|i urm persoane, adică a unei fiinţe umane

aflate la un anumit stadiu dr dezvoltat* tdriniiUaie

biologic ' Fătul aflat în pântecele mamei este dependent

In esenţă, deci pentru soluţionarea problemei legate? de prr/mţa *au aluniţa obiectului atentării la viaţa persoanei

este necesară constatarea momentelor de in* ('|Hit' ţt vt«4i>tt «I virţu

Una dintre legităţile iniţiale înarmate către exntenţa obintuliii înfiatţiunn dr omor eite determinarea faptului ci

atentarea a fost orientată împotriva unei prigoane nur drja a început să trăiască

Legea examinează viaţa omului ca stare biologici a oritanuimilui Nr timoaţir că viaţa omului, din punct de vedere

biologic, constă în metabolism, alimentate |> mteţtr * Nu se determină însă momentul de început al vieţii Această problemă

se «oJuţHMM'A/â U nivel doctrina!, adică |iiiw|ific

la literatura de specialitate nu există o opinie unanim acceptată

fin prmnu unui munteni care at cofTfpii—le totalmente cntemlor

fiziologice de apariţie a vieţii umane «are ai fi acceptată la

soluţionarea juratei a problemei cu privire ia calificarea

omorului intenţionat Prot—oml român AlBarm m rafauft pAram potrivit

căreia „nu aste posibil si m fixe?* («oţeti* 9» ia abstract momentul

apnnţm meşe 91, tmpboi, 1 dreptului la viaţi al copriukn, eceat

moment ftmd rrmfbţiri— de şamaiantlfric procesului najteni în

fiecare cai în parte "

In reaJitaie aceaatf na>1 ere nu reprezinţi un moment, ci un

puvvv, tar cuprinde ditente faze fiziologice şi cave te

hiapMBM H N . NN€«mm.<•mmmmwşmmIKmui ■ HuMmhw* «km **.»*»«,1476.

m U4 Bara Alrmmâm. Âtşam ImMm p pmmm f*mi m!» »>-*!■ «k «m«ii irliiSfclT.k1Uw#i,

«jn—J ^ i. ** -----1—f ... ş in 1*11. II' KwHwrnpri ■ Vw—w» mm». . « a f «mpmIi/IIU.«»M h iml*»« |«*1»'Bujor V. Şiofrildu V, mp tal. (Mg; 1

* OufaniM» I. Infracţiuni eraacr« «w* pm—mm fWw>«fb Idtiwa tiadii |tS< p«« ||, Ikvw Wwi«ik« |i pwcta»privind tnlnuţiunilc de umur *r kws* »tt*iMrntr «*»«.«« dr mrnmrt» lltbiMvţM s4k.,lu| | «! A Mifw VUnainSulloan Cuu” a Minutarului da bm, IVV1. pa® ti

38

a»■n■«i

iaim

ou■i

influenţează caracterul răspunderii pentru omor;1 eroarea în

pfr*iMHiht*t«'a v-tettma» dr ««numea nu are influenţă asupra răspunderii

penale în ba/a acestor Incrimlnâh

După cum remarcă pe bună dreptate autorii autohtoni I Nur**» 1 pcntiu a

încadra fapta socialmente periculoasă intr-o infracţiune de omor, tiţ*hute *a m» hA»ih> «o la|<i unei persoane, adică a unei

fiinţe umane aflate la un anumit stadiu dc dezvoltat* ulmntUAie biologie ' Fătul aflat în pântecele mamei este dependent de

corpul matern şi, i« mmr nu *»»ir ţmttuiiiă, ci, după cum consemnează autorii români I.Dobrintscu, Al.harol o piohahtlitatp dr

ma|Â umană 4

In esenţă, deci pentru soluţionarea prohlemei legate de

pte/enţa *.m aluniţa obiectului atentării la viaţa

persoanei este necesară constatarea monicnteloi de in* ('|

Hit' ţt vt«4i>tt «I virţuUna dintre legităţile iniţiale înaintate către existenţa obiei tulm înfiat(«unu dr omor eite determinarea faptului ci

atentarea a fost orientată împotriva unei pei «oanr cat* »tr|a a începui

să trăiască

Legea examinează viaţa omului ca stare biologică a

organonului Nr ttmodţir că viaţa omului, din punct de vedere

biologic, constă în metabolism, alimentate |> wtieţtr * Nu se

determină însă momentul de început al vieţii Această problemă se

«oJuţKMM'A/â U nivel duurinal, adică şuiaţific

la literatura de speaahtate nu există o opinie unanim acceptată fin prtwn|a unui moment care at cofTfpii—le rnrrinsrate criteriilor fiziologice de

apariţie a vieţii umane care ar fi acceptată la aoăHponrea pnrtwi a problemei cu privire ia calificarea omorului intenţionat Piot—oml român AlBarm

m rafauft pAram potrivii căreia „nu aste posibil si a* fixe re isotfite 9» ia abstract

raowiml apanţm vieţii 91, impUcrt • dreptului la viaţă al copriukm, acrM moment

fiind condiţionat de pamcadanlJfdt procesului najteni in fiecare cai In parte "

in reaJitaie araaafi na>1 ere nu reprezintă un moment, ci un puvcv cane

hiapMBM H N . NN€«mm.<•mmmmwşmm IKmui ■ OuMmmw* «km **.»*»«,1476.

944 B“n*‘ Ahmmâm. mmmrn p pmmm ţmmd ua»p««d. «k «mp hn»U>iirnimî .klk*%M«pi

VTIKIUI Edrianal aJ ^ U U I M R * * 1 f * 4fţhs*t 1 fclu 19*1. p«

--------------------II' KwHwrnpri ■ Vw—w» mm». . « a f U.«»M l> |*S4 pag 111llujor V. ŞferitildM V, mp ml. (Mg; 1

* Dofanmacu 1. tafrarpuni anatoa «wpi pmmmm fWvMfb Idtiwa *mâmi INI p«« J|, Ikm |i pricta»privind mirairpunil* de umur *r kws*mmw*«>. dr mmrnrtm lltbinvpi s4k|,lu| | «! APullţ»

VUnainSulloan Cuu” a Minutarului da taan», 1991, pag II

38

Ii

i

I

M

ii

■

m

■ .v' i -,u anului în plămâni etc ), precizarea etapei in filf a «uivrntt moartea a cauzei şi mocar«sM*eioi ct tsk'Jikiu-se numai

cu ajutoiul expert i/*M lutnluo l(*|Lttl« 1

In Joctnoa penală mai veche, se admite cfc omul $8lf Oonftldatal in vmţl din momentul în cane âtul a dobândii. prin

naştere, existenţa extrautenuA ifldtp*fldtl\tăt începând m respire 3

A test expusă şi opinia în baza căruia, despic un om tn viaţă sr poatt vorbi nu neapărat din moneiMl ■> orc copilul

se angajează în procesul naltei II, prin urmare înainte ca acesta să fie evfutrai şi sănşi înceapă existenţa extrauterinft 1

Vtaga omului începe din momentul apariţiei p# lume, ramareft autorul N.lvlrov, HKOKittaiBd acest moment mei înu-

un mod

la fateracura de specialitate română se conudeili ol fiinţa umană in perioada cuprinsă între ckdtaaşarea prtxesului

naşterii (urmată de desprinderea tieptaiA a topitului de organismul matern) şi naşterea propriu-zisă (respectiv, expulzarea

copilului). deţl n air rvutenţă cxtrautennâ, este âaţă faijkyd independentă şi. ca atare, actul de uuitrie liutirpiai împotriva ei

constituie OBOI

Macara f*.Sr*erm. A Ncmma\\ A.PioiilCftv.schii etc contideiă drept

început al vieţii - apariţia tedbi ia tafiuf aaşaerii*

fiziologice7 (adică cu momentul când o anumită parte a

corpului cupaUut a apirut âm burta mamei* sau, cum se

evidenţiază In nic.lm mi», ruţierea ca proces incepe cb Anca

amk&cakm copilului, care iese din pântecele maturi >i «r

finalizează cu delimitarea copNuau* de la n¥pd nana şi prima

răsuflare*), inclusiv timpurii ori artificiale De aceea

pnwBB dfc va(ft a pnaruhi la acest moment şi mai târziu

conţinute 11"

Ca macşm al vieţi, remarcă autoni N.Vttrw, In / »♦#«•»» *c

coftt*ScTt pcnoada naşteni

'iMlBiM ( «ham wa iMMa Umn 4rnmm. »*** |Mf Iii : in Lnfcaa

Snal M*ŞMil U* ItM p||lll* Hr^»« Kî» *nna#ni ” *mm mt* nian— <mn* Jmmimi M>nu Wl p«|IIO* an «m*i 4şn nn # pm pwal ■AarpMi. 4 «m

,«h«hw« * nd», KMnşlUnrfa tain»A M|t^MnMfcnCmm • UnMnWii hm», Ittl.pag II 11* Innpa* *#*nnm MHn P*mifnw Miiw hţMMCMtMIfM |HgM’W«KinM ** P f - ».«wm-m *0<•*• *. i «•ih|»•. li"**»'! |i| *'II»* »A\MfltiuâiMii

* »■« eenaani ^au 'im r» Im*«m m»< i .«»•*•«• «m» r-‘ ("•# '«* ' ţipam» INmxkm Y'tcfaniJHiVwi t J « nu în 1 *tain« «an ff ■■ p> .• H ><«..« . % II h< ţ Mm» iu»** ip'wi* IWffM.yilWPA*VI :**s W* m* I r Ytmmmmş «A.»>4 )l«ţ«uw. 1 *> ««.mu.*» m JKmMMaauM. noa«Mponair ^^M WIMIHM M M.M., « II.>I M V 1111*1*1 M l**W)»IJii|‘ »‘VittKHst «pne 'j> v H«r*» '> nrtim HMŞDW ■ >TM>ty Ik*i p*4 M UI««M M>»»M H lprt« Mp* îffWHHMit, 1000, pttg,116

‘ ulvranaatf MJ-*■>s nmm apr-m mm Muki Iw^xiiMi |V4Î |H| w

Iii

I Mii

■

■ .v' i -,u anului în plămâni etc), precizarea ©tapM in filf a «uivrntt mnariea a cauzei şi mocar«sM*eioi <e* tăcimiti-se

numai cu ajutoiul expert i/*M uuntuo U gnle 1

In Joctnoa penală mai veche, se admite că omul $8lf oonsldatâl in viaţă dm momentul în cane â&5 a dobândit. prin

naştere, existenţa extiautennă uulrptriuicmA, începând tft respire 3

A test expuşi şi opinia în baza c&ruia, despic un om m viaţii sr poitt vorbi nu neapărat din moneiMl ■> orc copilul se

angajează în procesul naştv 11, prin urmare înainte ca acesta să fie evfutrai si- j înceapă existenţa extrauterinft 1

Viaşa omului începe din momentul apanţiei pe lumr, irnumA

autorul N.Vetro\\ «KOKittaiBd acest moment mei înu-un mod

la laeiatura de specialitate română se consideiă ol ttmţia umană in perioada cuprinsă între ckdtaaşarea procesului

naşterii (urmată de despiindcreu ticptaiA a copilului de organismul matern) şi naşterea proşriu-osâ (respectiv, expulzarea

copilului). defl n a»c rvuientă cxiraurterinâ, este âaţă faijkyd independentă şi. ca atare, actul de uiutnr liutirpiat împotriva ei

constituie oboi

Macara f*.Sr*erm. A Ncmma\\ A.Pioiilcftv.schii etc ooflttdarl diept început al vieţii - apariţia tedbi ia nafuf aaşierii*

fiziologice7 (adică cu momentul când o anumit! parte a corpului «apidkai a apirut Aa burta mamei* sau, cum se evidenţiază

In mc.ln mi», naţiarea ca proces începe cb Anca oaaMscnlui copilului, care iese dm pântecele maturi >i se finalizează cu

delimitarea copuu&B de la n¥pd nana şi prima răsuflare*), ineluiiv timpurii ori artificiale De aceea pnan maţi a pnaaruhii la

acest moment şi mai târziu constituie omov 11"

Ca iacBpBi al vsefa, remarcă autorii N l’trirov, In l iiijwth n\ *e co#witeri perioada naşterii faaiapcc. dtapi cane onpjkil

incepe a respira striga ODfvap%uniâtai. se poate de spus, că BoqMBri *«ţa coBcak cu aaonanul prima ricu(UiiIJ a topitului 1 în

aceai context, consideram

1 aM»la*M («HSaa Sga Bn«n#*. Umn 4rnmm. »*** pag Iii : Smi Ijwfcaa'anapa a Lmm 4 t * • MaŞMil U* ItM »wg 1 n

‘Rf nRil » »!«w i qiw ” *mm m f* ni—«g tmnm i • »*mmm ?WI|W|HO* fen «Mta 4şMi iw*) # ştmmm şmmmâ rn+m>pmmL 4 «m p lni«w«iw mm

... «r w* * «*«***, Ufeni4 Atmâmmm A M B * h a t Cmm • UaMnhdi hm», Ittl.paa III’* iMMprf* >*mmmmmmm MNn 0* ► «îi^iiliiJllmifuni» Miiw hţMMCMtM

tfM |Hg M’Inpăaaa H U m- ** ■-<.■»--> »m, .. » » . . « M

»'■*•'>* |*i|*' llm* » A \ MfliiuaiMiiVI Ms leş r v t p | H I v 'rrismm,B*wv r>*.«*.»•<«)l«ţ«uw. * ««.mu.*» m n»niviH«HiH>c. noa

IAmiHM MM .»«• .»•••• | »hm I I * MAU 1111*1* t U l *»W (S« J i i | * » . JH VrtMH^Mr

'ji i <«u *Ur*» *MAaMM HhMŞaw ■ >TM>ty Ik*ipM M MH« M>»»u Hlprt«Mp* W IUH*, 1000, pttg,116

* ul«rapaan« HJ jw-.ţi nin ţr-m urm M»ki Iw^xiimi 194:1 pag >n»i»«*u»« nr*»a IV^wm» y*e6nHKjvm mrmm ll m IUhU WWfVK VB, pag V,f >ruaai mwt VjqpsoKs HnwapamnKtiil MMiw«nrip«S I* ruimu (Iimi*iwh«mI p w*"1' t C Hutwu» Kim. A.C.1C. an.nai Bl' KimiTgU i Vna«nn manon N«*l.v4 i|c«putiR naui pui A II tliţM»u MMIM I 1 * 1: VI«BMK npWfc>roenrihean* Suşian Omficniumu p« i n>««I. II

că ie con fund A anumite noţiuni specifice procesului dc naştere inti nu In mod exclusiv respiraţie şi strigăt

începutul vieţii se recunoaşte apariţia fătului in timpul naşterii, care devine capabil de existenţi extrautermâ

(separarea copilului de corpul mamei', expulzarea lui7), presupun autorii M. Şargortxlschii r \ * ('a ’/nn ele

In opinia profesorilor A/('ovalmv. A Horocktcr începutul vieţii persoanei poate fi considerat momentul in

care copilul poate fi vătămat fără o trauman/are a corpukn mama 4

Ca început al vieţii omului susţine N /xi%firrmicov, se consideri începutul naşterii (naturale, dar nu

condiţionali de influenţa mediului exterior sau bolii) Acest moment demonstrează despre faptul că flktul a

obţinui toate calităţile necesare pentru viaţa exfrautcrini De aceea omorul fătului până la inceputul naşterii

constituie avort, iar influenţa ilegali asupra copilului născut şi privarea de viaţă a acest um după naştere constituie

omor

Autorul XBnkoâ oooaiderft că cd mai oportun va fi dacă se va determina momentul de început al viept

persoana conjugarca ţi completarea a două opun doctrinare şi anume pruncuadorc va «asta nu doar in cazul separării Olului de corpul «««y şi începutul vieţii de sine stătătoare. dar 91 în cazul omorului copilului care nu a început o viaţă cxirauterină de sine ■Mioara. cu «wăţi apariţiei unei oarecare părţi a corpului copilului din pântecele mamei6

Prapuri* reakzaie in domermA ştiinţelor medicale, ca şi in domeniul ştunţcftor juridice, au —pus, inaâ, o opinie net superioară, potrivit căreia apanpa dreptului la viaţă se situează in mosnananf dncfanţări* procesului hotopc al naşterii in spnpnd acestei teze. pe care o susţinem pc dephn vni cu arpamente medicii anat rawop«oloaie*, care optra&zi asupra faptului că moartea violentă a nou nămmdui se poale produce ntrauterm (antrpnmnn). dea inaime de naştere. în umpuf najttni (penaataf) p dupi naşure (poatpartum j7

1 UlapfopqacKHff fMtgK- *+1 Lo^nn O, DrqHul pai raM fm%m «pHMftl '«11. IWi arapi !Ww1 AA. llp*rtn»M»tm+mr» rm U<im If 1 p*r .

<■;•*■«* Hpw ftu.aS.iul ItjtpuuN V«6hm notapco.B.11 KamriMMM MIM IU «Ui «m* IW» pi ;'l I<*M(> ' «V* I I pai Mirii Pviu şniril HtacutcşU, I99I.|MJ734 Borodac A, Manual ci* direţrf (parai Part«c >jaw>

«a««ar«Hrţ(kţnhi ÎOM pag47-41, 3 3aropoflHMna» II H . II H <f - n pag Ml* Brânză S ,opctl, pag 12-i 11 Slanai Enulum, op cil, p| 220*2'21* Capaam C B, cil. p«g 17-24

că ie con fund A anumite noţiuni specifice procesului dc naştere. însi nu In mod exclusiv respiraţie şi strigăt

începutul vieţii sc recunoaşte apariţia fătului in timpul naşterii, care devine capabil de existenţi cxtrauterini (separarea copilului dc corpul mamei', expulzarea lui7), presupun autorii M. Şargortxlschii r \ * ( a ’/nn ele

In opinia profesorilor A/('ovalmv. A Horocktcr începutul vieţii persoanei poate fi considerat momentul in care copilul poate fi vătămat fără o trauman/are a corpului mama 4

Ca început al vieţii omului susţine N /xi%firrmicov, sc consideri începutul naşterii (naturale, dar nu

condiţionali de influenţa mediului exterior sau bolii) Acest moment demonstrează despre faptul ci fitul a obţinui toate calitiţilc necesare pentru viaţa extrautenni De aceea omorul fătului până la inccputul naşterii constituie avort, iar influenţa ilegali asupra copilului niscut şi privarea de viaţi a ictui după naştere comtftunc omor

Autorul S Hransâ oooaiderft ci cd mai oportun va fi daci sc va determina momentul de început al «cţa persoanei conjugarea ţi completarea a două ofww doctrinare şi anume pruncucidere va «seta nu doar ia cazul separării fâtulsji de corpul şi începutul vieţii de sinesUtitoarc, dar 91 h cazul omorului copilului care nai a început o viaţi extrautennâ de sine ■Mioara, cu «wiţi

apariţia unei oarecare părţi a corpului copilului din

1 UlapfOpqacKHff M & ejţtsti pag W

1 Lo^nnO, DrqHul pai tamm fartaa ş«all I Huitei !Ww s»1 3KmniirM»i* A A. Ilp*rtn»iw» «f'iw tm+mr» tm U<im If 1p*r .<■ :•*■«* Hpw

fniiAnil StjtpuuN V«6hm nupca.B.11 KUIICTMMM MIM IU «Ui «m* IW» pi ;'l I«*MC ' «V* I I pai M*ii hw«i HtacutcşU, 1991, pag 73

4 Borodac A, Manual da dr^a partal fala >jaw> « »3 laropOdHHKOfl II H . 'Jaiopr».iaar<aa II H <f - rr pag Ml

* Brânză S ,opctl, pag 12-i 11 SUnai Emilia», qp cil, p*f 220-221* Eopoaini C B. cil. pag 17-24

I

I

I

1

a

«

a■

i

iomorului 1 Stabilirea eritemloi morţii au* iNVUtenţă «auprtt

noluţionării unei serii de probleme cu

adânci implicaţii sQCittJ*Jur1diCe, alămii ito v-^le

piv»piiu'iiso penale2 în ciuda aparatelor, cu

excepţia unor caruri tare. moailea ţwikottwt' nu ne pie/intft

ca un fapt instantaneu, viaţa nu

părăseşte deodată întreaga cnti^lină *e*rbi*la yi, OU atât mai

puţin, celelalte organe sau ţesuturi1

Cu alte cuvinte, moartea este. de utilii, un procwi complex,

caracterizat prin mai muhe stări

terminale4 agonie, moartea clinică moaiica biologică. ultima

fiind considerată ca moarte

ireversibilă, spre deosebire tic primele două. iu caic

piocesul tanatologic poate fi întrerupt, fără

consecinţe morfo-funcţiona le '

In viziunea modicului U'fiut autohton (th //♦#» m moartea

reprezintă o dereglare integrală fi rreversihtlă a proceselor

vitale ale otganomiului ce condiţionează stingerea activităţii

biologice a tuturor ţesuturilor şi organeloi

Ca moment de siirţit al vieţii e*te mo*itea biologică,

adică o asemenea stare a organismului uman. in cazul în cane

totalmente e*te Intiriuptă activitatea cardiacă ţi in acest

context a început proces^ imtn de dt st rutiere a cctuMor

jtfxtemului nervos central

Urni anton asociază momentul morţii partotnat cu cel al

stopării activităţii cardiace B însă reafataaea demonstrează

reanimai ea vteţn, In anumite cazuri, şi după întreruperea

1 RMS. Mi.nll

'aHiEai«,<^«r.MUIHona Alrumhi -SaşmB/ic !>«««<•>* f» pr»mI■dfcaaţHaariP A ţu Imnil* MU iMifoliil» tau/ahtarv dc moarta. Ilmnirayu. JwniciulrAnml j Aoada—a» ir J&muăuă i— I —l' » II—Ciulin 4 toww» IW1 pag I <a iteaAoecnpnanI tun *wrtaaa «MpMHH MVMIWW A H llmw»* MI«M, KlţHa-fv IW7, pag 29-30Sumoa LnluA ap tu, |mtUl

* BacaiGh.. McdK-m kpll., (tirfirrikifMlf II PlAuam M*m*imat* i m.-jmm Mm.taa. I'NO.pagV1

' Vto»wul UVKKL V ipuHU IU*WMI|<«IIIH.,I(I» i..n»ri«n|»« « . m i * » » . Oiitiu*rHMul pt.wi mp C C Niwniio linca, A.C.K . 2003,

41

I

I

I

1

a

«

a■

ii

omorului 1 Stabilirea criteinloi morţii Att iNVUltnţă asupra

noluţionării unei scrii de probleme cu

«dând implicaţii social-juridico. tlitutl ito c^le piupriu-

zise penale2 în ciuda aparatelor, cu

excepţia unor caruri rare. moailea peisorme» nu m pic/intft

ca un fapt instantaneu, viaţa nu

părăseşte deodată întreaga eniisi'fetlt * «Medială yi, ui atât

mai pu|in, celelalte organe sau {esuturi1

Cu alte cuvinte, moartea este. de utilii, un pit»ccs complex,

caracterizat prin mai muhe stări

terminale4 agonie, moartea clinică rnoailWI biologică. ultima

fiind considerată ca moarte

ireversibilă, spre deosebire tic primele două. iu caic

procesul tanatologic poate fi întrerupt, fără

oonsecinfe morfo-funcţiona le '

In viziunea nrcvlictilm U'fiut autiUiton (th //♦#» m

moartea reprezintă o dereglare integrală fi rreversihtlă a

proceselor vitale ale oi nanismului ce condiţionează stingerea

activităţii biologice a tuturor ţesuturilor şt orţtandoi

Ca moment de siirţit al vieţii este mo*itea biologică,

adică o asemenea stare a organismului una—i. in cazul în care

totalmente e*te Intiriuptă activitatea cardiacă şi in acest

context a început procesui invers de drstnmrre a cctuMor

sistemului nervos central

Urni anton asociază momentul morţii persoanei cu cel al

stopării activităţii cardiace B însă reafatatea demonstrează

reanimate* vteţn, (n anumite cazuri, şi după întreruperea

activităţii cardiace Ca sfârţtf al vieţii te recunoaşte, tn

1: SUM L«MIMH «prw pa« JJIHona Alrumhi -SaşmB/ic !»««**■>« f» )■«••>« pitnl <4- .•>■>•

|<Imnil*muiMifoliil» iiu/Dutni dc moarta. Ilmnirayu. SmxiulrAnml j Aoada—m ir 1— I—l'» Ha—mim 4 IWI |Mg 11a IteaAoec npun4 dnAmna tun * wrtaai am pM H H Mvmiww A H llmw»* Mi«m, KlţHfciv IW7, pag 29-30Sunau Lnluft op tu, ma«*

* BttCiuOh., McdK-m lepalA < lim«4u$«*««* |«t H tatuam M*mini IMH*iMpiM.Mulku,IWO.pagV1' Vranwul uvku V I^MNU IU*wmi|<«iiih.,i(i» i..n»ri«n|»« «.mi*»». Oiitiu*rHMuN pc.wi mp C C Niwniio linca, A.C.K . 2003,ImţoanM 11 tL, op.eH. pag MJ

* Berpa* ILH-. VromNoe npaa» I Nn» a i ln<w«iiia i* ta ! * li

41

moartea cerebralii sau luolu u .i. caic sc instalează ceva mai

târziu, după o nare dc comă de durată mai scurtă sau urni lungă, în

funcţie dc cauza morţii (drept urmare a cărui fapt se întieiupe

activitatea sistemului nervos cential şi ca rezultat activitatea

organismului nu mai poale I» reanimată) între aceste* două

momente determinate de situaţiile menţionate, deşi sunt opnte funcţiile

sistemului nervos central, respirator şi circulator, în unele

cazuri, se mai poate niervenL, prin metode de reanimare ca

viaţa să fie salvată * Iu genei al. sc admite ci important este nu

momentul morţii unor celule sau organe ale corpului, ci

ceiutudinea că procesul morţii este ireversibil în marea

majoritate a cazurilor medicale se consideră stări dc pierdere

a vieţii considerase neîndoielnic, dat fiind întreruperea

interi elaţiei otgamsm-mediu şi lipsei de eficienţă privind

reanimarea organului sau organelor ce caiacten/ea/l omul.4 refacerea

celulelor nervoase fiind practic imposibilă,' cel puţin in condiţiile

actuale ale dezvoltării ştiinţelor medicale Influenţa

infracţională asupra persoanei bolnave chiar şi în această

perioadă cu scopul de a determina procesul ca fiind ireversibil

trebuie considera! omor

Cu alte cuvinte, stoparea respiraţiei şi a bătăilor inimii încă nu

mărturiseşte despre o moarte reală, deoarece modificările

ireversibile în sistemul nervos central survin nu imediat, d după

Kurperea a 5-7 minute Pană la expirarea acestui interval de

timp moartea sc numeşte clinici.s hui odată cu abolirea totală ţi

ireversibilă a funcţiilor cerebrale o asemenea posibilitate

dispare, de aceea moartea biologică reprezintă întotdeauna

moartea organismului1 (ryparuaa IO H JWAmmi 19 M tnp n p«jg JJ4 Borta Alexandru, Matlnmr

*wln lltwwffi Sil Ml I iw j.»* * IV«m Ucutdru, VapcvUr Irurelicc yi pndicc pnMndinfracţiunii* de onvjr şt Imnk tm ât nfcarw KtM«a»fU W^uwl 1ddtwial a) AiiiknM dc M|k „Alexandrul loan Cuza"a Minutarului de Interne, 1991. pag 11-14 1 Rulai C, Filipaş A., MmdM ( opm pag 31J IU Borot Alexandru, Afecteyi pala |titwl ulaltmlr 4 şskmiik uu vilimariU? cauzatoare de moarte. Bucureşti. SovkwIEditorial al Acaknwi dc PoJiJk „Alexandrul han Cui ' • Mmtmdui «Ir Inrmr 1991 pag 15 ’ Brânză S., op.ctL, pag. 14 Stancu Emihan, op cri, pag 221 1 yra-Ktauoe npaao OoofieHUaa laerw V'M&ittt AM avo* Mottcaa. IIOPM \ HIKUPA M. 2000, 10 Avnun Mihai, Popovid Tudor, Cobăţneanu Vani? op m. pag 19

42

moartea cerebralii sau luolu u .i. caic se instalează ceva mai

târziu, după o stare dc comă de durată mai scurtă sau mai lungă, în

funcţie dc cauza morţii (drept urmare a cărui fapt se întrarupo activitatea

sistemului neivos centra] şi ca rezultai activitatea

organismului nu mai poale fi reanimaţi) între aceste* două

momente determinate de situaţiile menţionate, deşi sunt opnte funcţiile

sistemului nervos central, respirator şi circulator, în unele

cazuri, se mai poate interveni, prin metode de reanimare ca viaţa să

fie salvată * Iu penet al. se admite ci important este nu momentul

morţii unor celule sau organe ale corpului, ci ceiutudinea ci

procesul morţii este ireversibil în marea majoritate a cazurilor

medicale se consideri stân dc periere a vieţii considerase

neîndoielnic, dat fiind întreruperea intericlaţici otgamsm-

mediu şi lipsei de eficienţă privind reanimarea organului sau organelor ce

caiacten/ea/i omul.4 refacerea celulelor nervoase fiind practic imposibilă,'

cel puţin în condiţiile actuale ale dezvoltării ştiinţelor

medicale Influenţa infracţională asupra persoanei bolnave chiar

şi în această perioadă cu scopul de a determina procesul ca

fiind ireversibil trebuie considerat omor

Cu alte cuvinte, stoparea respiraţiei şi a bătăilor inimii încă nu

mărturiseşte despre o moarte reală, deoarece modificările

ireversibile în sistemul nervos central survin nu imediat, d după

Kurperea a 5-7 minute Pană la expirarea acestui interval de

timp moartea se numeşte clinici.s hui odată cu abolirea totală ţi

ireversibilă a funcţiilor cerebrale o asemenea posibilitate

dispare, de aceea moartea biologici reprezintă întotdeauna moartea

organismului

O* practicieni confirmă că mai există o stare de încetare a 1 (ryparuaa IO H , JWAmmi 19 M *»p n p«jg JJ4

Bora Alexandru, Matlnmr * wln lltwwffi Sil HI * If**a * IV»n Ucutdru, VapcvUr Irurelicc yi pndicc pnMndinfracţiunii* de omor şt Imnk tau 4» nfcarw W^uwl I dd«iuJ a) AiUicnM dc M|K .Akonkul loan Cuza"a Minutarului dc Interne, 1991, pag 11-14 1 Bulai C, Ftlipaş A., MmdM ( . ap cu , pag IIMH Borot Alexandru, A^mctc tn>dk< fi p*1n» |titwl *ih*. fiwntW 4 şs kmiik uu vilimariU? lauaiotre de moarte. Bucureşti. SovkwI Editorial al Acaiknwi dc Poliţie ..Alcundrul han Cui ' • Mnatarulut «Ir Inrmr 1991 pag 15 ’ Brânză S., op.ctL, pag. 14 Stancu Emihan, op crt , pag 221 1 Yra-Ktauoe npaao OooficHUaa laerw V'M&ittt AM avo* kUm IIOPM \ mt*P A M. 2000, pag 17 Avram Mihai, Popovid Tudor, CohAyncanu Vaailc. ap al, pag 11 «.10 Avnun Mihai, Popovid Tudor, Cobăţneanu Vault ap m. pag 19

42

moartea cerebralii sau biologică. caic se instalează ceva mai

târziu, după o nare dc comă de durată mai scurtă sau urni lungă, în

funcţie de cauza morţii (drept urmare a cărui fapt se întieiupe

activitatea sistemului ncivos central ţi ca rezultai activitatea

organismului nu mai poale fi reanimată) între aceste* două

momente determinate de situaţiile menţionate, deşi sunt opnte funcţiile

sistemului nervos central, respirator şi circulator, în unele

cazuri, se mai poate interveni, prin metode de reanimare ca viaţa să

fie salvată * Iu genei al. se admite ci important este nu momentul

morţii unor celule sau organe ale corpului, ci certitudinea că

procesul morţii este ireversibil în marea majoritate a

cazurilor medicale se consideri stân dc periere a vieţii

considerase neîndoielnic, dat fiind întreruperea mtei iclaţiei

orgamsm-mediu şi lipsei de eficienţă privind reanimarea

organului sau organelor ce caiacten/ra/l omul.4 refacerea

celulelor nervoase fiind practic imposibilă,' cel puţin în condiţiile

actuale ale dezvoltării ştiinţelor medicale Influenţa

infracţională asupra persoanei bolnave chiar şi în această

perioadă cu scopul de a determina procesul ca fiind ireversibil

trebuie considera! omor

Cu alte cuvinte, stoparea respiraţiei şi a bătăilor inimii încă nu

mărturiseşte despre o moarte reală, deoarece modificările

ireversibile în sistemul nervos central survin nu imediat, d după

Kurperea a 5-7 minute Pană la expirarea acestui interval de

timp moartea se numeşte clinici.s hui odată cu abolirea totală ţi

ireversibilă a funcţiilor cerebrale o asemenea posibilitate

dispare, de aceea moartea biologici reprezintă întotdeauna moartea

organismului1 CvypanMM IO H JWAmmi 19 M tnp n gMjg JJ4

Borm Alexandru, Matinmr K««I * wln lltwwffi Ml HI * I p*a * IV»n Ufutdru. VapcvUr Irurelicc yi pndicc pnMnd

infracţiunii* de omor şt Imnk tm 4» nfcarw W uwl 1ddtwial *1 AiiiknM dc M|k „Alexandrul loan Cuza"

a Minutarului dc Interne, 1991, pag 11- |4 1 Bulai C, Ftlipaş A., MmdM ( opm |«| 3BJ I&J Borot Alexandru, .Ajpcctr to»rtn* fi pala |titwl *ih*. fnwntW 4 şs kmiik uu vilimariU? eauîaloarc de moarte. Bucureşti. SovkwI

Editorial al Acaiknwi dc Poliţie ItUKhvi loan Cua ' • Mmtmdui «Ir Inrmr 1991 pag 15 ’ Brânză S., op.ctL, pag. 14 Stancu Fmihan, op crt, pag 221 1 YraioaHoe npaao Ooofiatuaa laerw V'M&ittt AM av** Mottcaa. naPMA

Kit$PA M. 2000, pag 17 Avram Mihai, Popovid Tudor, Cohtţncamu Vaailc, ap al, pag 11 «.

* Brânză S., op.ctL, pag. 14.

10 Avnun Mihai, Popovid Tudor, Cobăţneanu Vasrit op cu. pag 19

42

Corespunzător» atentatul la viaţa unei persoane decedate. în mod ct o nat primit ca o persoană vie, tiehuie considerat ca tentativă dc

omor în ba/a regulilor erorii de fapt în obiect* (tentativă la obiect nul )

Relaţiile sociale deseori posedă unele premise (condiţii) matei mie ale existenţei toi Aceste premise, ca elemente materiale ale

relaţiilor sociale, constituie obiectul material al tnfracţiunu Obiectul material al infracţiunii nu este o relaţie socială, ci un element al ei4

Cunoaşterea obiectului material are o importanţă pentru interpretarea corectă a unei lapte concrete ca infracţiune, deoarece în

anumite ca/uri numai prin intermediul accMuta putem stabili valoarea socială susceptibilă de protecţie juridico-penalâ

Autorul J*Ermohmci preci/ea/ă că nu se poate de vorbit despre infracţiuni cu obiect material şi (ară obiect material, ci

despre infracţiuni, in care ca obiect material ne apar diferite bunuri cu caracter material şi infracţiuni în care ca obiect

material ne apar bunurile nemat enale ' întrucât viaţa unei persoane nu poate exista dccit in corpul persoanei, există o unitate

organică între obiectul jundic şi obiectul matenal al acestei infracţiuni * C eea ce. susţin autorii români (îA Aiaumvai, Al Boroi. este

obiect matenal (corpul uman) nu se confundă cu subiectul pasiv care este persoana m viaţă căreia i s-a suprimat ori s-a încercai să i sc

«Jpnme viaţa După consumarea omorului, persoana pierde calitatea de subiect pasiv şi devine o victimă, dm subiect pasiv devine

abaca material al infracţiunii In acest ca/, obiect matenal este corpul lipsit de viaţă al pene—fi liote in caz de tentativă însă, persoana

continuând să rrătaacâ, trăsăturile tale. ca subiect pasiv sc coAndl in totul cu ede ale obiectului matenal

In viziunea, basft, a aceloraşi anton (ih .V/i/nrmw. Al H*tnm M ,

susţnutâ in atee publicaţii. obiectul1 matenal nu cnrpuf wmt om in mi0, atrjmf in W vtcimm mtnik'-ţwmî (corpul omenesc este prwn ca substanţă materială. ca o

loialitate de funcţii puvese orpamce care menţin o persoană tw «uţl. ca o umtatr anatomică fi fmvvloţtH'â. ti/R'ă p psihteâ )

Ne raliem la idaaa autorului ( 'HuUu iaie susţuir că omorul are ca obiect matenal corpul unei persoane In viaţi, dauaratc aaupia m «Muia poartă acţiunea de ucufcte ce constituie

yiamHOf npaia (Iw6niiiu«m Va« « v U < « i m IM'fUiHlltf \U hm |«| W ' PoccHkior Yiojniur npuo (tmAnmii «ni • -%**>««••. «pr i li || > , y#*** UllUt»** M«ml'W

|«| M1 Borodac A., Drept penal Caliliura airkţunil<« C l»pnlu |tV(- pag m 1 14 YraîioBHoc npaao l1*crv oGntaJt Ham. «errfkiWKJW N n * » i p* uiuiwl IIII iw tf»«aa N» II ’lamnoaa. M.viaa 2001 i , n p D o r o d a » A., Drept penal Partea generali.

Chaşinlii^ 1994. pag 71411 EpuaJioaiii B.O.. KpMMHHamcniWKaa upaaiapactwaa npai,'nn«r««* Mmt AMAJNtfB hH»l.pagl4t

* Bulai C, FHÎpaş A.. Mitrache C, ap cit . pag 2K4

Nîstorcanu Olieorţhe, Boroi Alexandru. Drept penal Partea qmialâ Idtţia a II a liutu«fii I ditufa Al i IH CK. 2002, pag 60*61

* Nistoreonu Oh, Dobrinoiu V., Moina/ I, Pascu I, Barai A. I a/ir V op ni, pag 94

* Durui Alexandru. Aapccte teoretice fi practice privind mfracţiuiule de amar |i krorile uu vSUmArilr

«aujakwe dr tnoarta, lkkweyli SAVUIIJ

Editorial al Arademiei de Poliţie „Alexandrul loan Cuza" a Ministerului dc Intenta. 1991. pag 2410 Brinzi S., op.ctL, pag. 10.

43

Corespunzător» atentatul la viaţa unei persoane decedate. în mod ei o nai primit ca o persoană vie, tiehuie considerat ca tentativă dc

omor în ba/a regulilor erorii de fapt în obiect* (tentativă la obiect nul )

Relaţiile sociale deseori posedă unele premise (condiţii) matei laie ale existenţei lor Aceste premise, ca elemente materiale ale

relaţiilor sociale, constituie obiectul material al infracţiunii Obiectul material al infracţiunii nu este o relaţie socială, ci un element al ei4

Cunoaşterea obiectului material are o importanţă pentru interpretarea corectă a unei tapte concrete ca infracţiune, deoarece în

anumite ca/uri numai prin intermediul acestuia putem stabili valoarea socială susceptibilă de protecţie juridico-penală

Autorul J*Ermoknici preci/ea/ă că nu se poate de vorbit despre infracţiuni cu obiect material şi (ară obiect material, ci

despre infracţiuni, in care ca obiect material ne apar diferite bunuri cu caracter material şi infracţiuni în care ca obiect material

ne apar bunurile nematenale ' întrucât viaţa unei persoane nu poate exista dccit in corpul persoanei, există o unitate

organică între obiectul jundic şi obiectul matenal al acestei infracţiuni * C eea ce. susţin autorii români (îA Aiaumvai, Al Boroi. este

obiect matenal (corpul uman) nu se confundă cu subiectul pasiv care este persoana m viaţă căreia i s-a supnmat ori s-a încercai să i

se «Jpnme viaţa După consumarea omorului, persoana pierde calitatea de subiect pasiv şi des ine o victimă, dm subiect pasiv

devine otoect material al infracţiunii In acest ca/, obiect matenal este corpul lipsit de viaţă al pene—fi liote in caz de tentativă insă,

persoana continuând să trăiască, trăsătunle tale. ca subiect pasiv sc coAndl in totul cu cele ale obiectului matenal

In vtmaw. M, a aceloraşi anton (ih .V/i/nnuw. Al M , susţnuftă h atee publicaţii, obiectul1 wicnal MU cnrpul wmi om in

mi0, atrjmf Im W vtcimm mtnik'-ţwmî (corpul omenesc este prwn ca substanţă mat ciulă ca o loialitate de funcţii

proccsc orpamce care menţin o persoană tw «uţă. ca o urmate anatomică ţi h/iologivâ. ti- kă şi p«h*câ )

Ne rai tem la idaaa autorului (' HuUu (are susţine că omorul are ca obiect matenal corpul unei persoane In viaţi, dauaratc stupi* m«Muia poartă acţiunea de ucufcte ce constituie

yiamHOf npaia (Iw6niiiu«m Va« a v U < « i m IH >fU S Mll#f \ U |t ■ * t f«m * ‘ ' Pocnikiof Yiojniur npuo (tmAnmii «ni • -%**>««••. «,m i li II >, y#*** OllUt»** M«m l'W |«| M1 Dorodac A., Drept penal Caliliura nfri>j»aul<« C lnpniu IVVi. pag ni 1 14 yrofloiHoc npaao Macn> oGntaJt Ham. oeofiettmu N M'imw* i*> i pv uiuiwl IIII iw if»«aa N» II ’lamnoaa. M.viv* 200) i ,np Boroda* A., Drept penal Partea gmrall Chaşinlii 1994. pag 7MI

* IîpMOJiOBHi B.<D.. KpMMHHammiWKaa upaaiapaciwxa ifa-namiMl \M Alt»! ti 2001. paf 143

* Bulai C, FHÎpaş A-, Mitrache C, ap cit . pag 2K4

Nîstorcami Glieurghe, Boroi Alexandrii, Drept penal Partea ţntalA Idiţia a II a liutu«fii I dilufa Al i UI CK. 2002, pag 60*61

* Nistoreonu Oh. Dobrinoiu V, Molnar I, Pascu I, Barai A. I A/ir V np ,-<i, pag «4

* Durui Alexandru. Aspecte teoretice fi practice privind mfratţwuk dr omor §i kmnle uu vSUmAulr

«au*alwwe dr tnoarta,lkkweyti SAVUIIJ

Editorial al Academiei de Poliţie ^Alexandrul !oanCuza"a Ministerului dr luam 1991 .paf 2410 Brinzi S., op.ctL, pag. 10.

43

Corespunzător, atentatul la viaţa unei persoane decedate. în mod ei o nai primii ca o persoană vie, tiehuie considerat ca tentativă dc

omor în ba/a icguliloi trotil de fapt în obiect * (tentativă la obiect nul )

Relaţiile sociale deseori posedă unele premise (condiţii) matei mie ale existenţei toi Aceste premise, ca elemente materiale ale

relaţiilor sociale, constituie obiectul material al infracţiunii Obiectul material al infracţiunii nu este o relaţie socială, ci un element al ei4

Cunoaşterea obiectului material are o importanţă pentru inter pictarea coiectă a unei lapte concrete ca infracţiune, deoarece în

anumite ca/uri numai prin intermediul accMuia putem stabili valoarea socială susceptibilă de protecţie juridico-pennlâ

Autorul J * Ermohmci preci/ca/ă că nu se poale de vorbii despie infracţiuni cu obiect material şi (ară obiect material, ci despre

infracţiuni, in care ca obiect material ne apar diferite bunuri cu caracter material şi infracţiuni în care ca obiect matenal ne apar bunurile

ncmatenale ' întrucât viaţa unei persoane nu poate exista dccit in corpul persoanei, există o unitate organică între obiectul jundic şi

obiectul matenal al acestei infracţiuni * Ceea ce. suspn autoni români (îA AiOltami, Al Boroi. este obiect matenal (corpul uman)

nu se confundă cu subiectul pasiv care este persoana m viaţă căreia i s-a supnmat ori s-a încercai si i se «jpnme viaţa După

consumarea omorului, persoana pierde calitatea de subiect pasiv şi devine o victimă, dm subiect pasiv devine otoect material al

infracţiunii In acest ca/, obiect matenal este corpul lipsit de viaţă al pene—fi liote in caz de tentativă insă, persoana continuând si

trăiască, trăsătunlc tale. ca subiect pasiv sc coAndl in totul cu cele ale obiectului matenal

In vtmaw. M, a aceloraşi anton (ih Al H*mm M , susfnufti in atee publicaţii.

obiectul1 mimai MU cnrpuf wmi om in mi0, atrjmf in W vtcimm mtnik'-ţwmî (corpul omenesc este pnvn ca aubtfanţă materială. ca o totalitate de tiwcţn proccsc orpamce care menţin o peraoani tn viaţă ca o mutate anatomici fi lî/ioJoguă, ti/Râ p psihtei )

Ne rai tem la idaaa autorului (' HuUu caic unţine ci omorul are ca obiect matenal corpul unei persoane In viaţi, dsuaratc asupr*

av « Muia poartă acţiunea de ucidere ce constituie

yiamHOf npaia (Iw6niiiu«m Va« a v U < « i m IH >f*M \ MII*T \ M I» ■ *» p*e * ‘ ' PoccHkiof YioJniur npuo (tmAnmii «ni VqaAmn MM p» t IIII I* i *•••*•« UllUt»** M«m l'W |«| M1 Dorodac A., Drept penal Caliliura nfri>j»aul<« C htpaiâu. IVVi. pag ni 1 14 YraîioBHoc npaao ll*crv oGntaJt Ham. aarfkMHax N M'IMW* I*> I pv uiuiwl IIII lw if»«aa N» II ’lamnoaa. M.via* 2001 i . CTJ» lito, Doroda» A., Drept penal Partea generală. Chaşinlii^ 1994.

pag 7MI

' I pMu.maMM 11 <D . KpHMMMa.wcni<MCKaa upaiivpitt. iBna npe^iMi VMM« Mmt \M \ 1*M H 2001. pa* 143

* Bulai C, Fîlîpaş A-, Mitrache C, ap cit. pag.214

Nîstorcanu Glieorghe, Boroi Alexandru, Drept penal Partea ţmialA Idiţia a II a ltutu«şii I ditufa Al i IH CK. 2002, pag 60*61

* Nistoreonu Oh, Dobrinoiu V, Motnar I, Pascu I. Barai A. I a/ir V op ni, pag 94

* Boroi Alexandru. Aspecte teoretice fi practice privind mfratţwuk de amar fi krorile **“ vSUmAulr

taiualoaie dr moarta,lkkwayti SAVUIIJ

Editorial al Academiei de Polipc ^Akxandnil loanCuza~a Ministerului dc Interne IW|.pag]410 Brânzl S., op. cit., pag. 10.

43

elementul material şi se produce urmarea imediată a acesteia, adică moartea persoanei respectivi? 1

Se impune ca, întotdeauna, corpul ucis să fie al altei persoane decât al făptuitorului

§2 Subiectul omorului

Subiectul activ al infracţiunii poate fi orice persoană fizică, deoarece existent* infracţiunii

nu este condiţionată de vreo calitate specială a subiectului3 în consecinţă, infracţiunea poatt li

săvârşită de orice persoană care îndeplineşte condiţiile generaJe psihofi/jce ale răspundem penale.4

Pornind de la dispoziţia art 21 alin (2) C pen constatăm că pentru comiterea t mimului

persoana trebuie să posede vârsta de 14 ani, vârstă prezumată prin prisma discernământului dc

către legiuitor Deci, pentru comiterea omorului, în contextul art 145 alin (1) C pen nc interetes/i din punct de vedere

juridico-penală să constatăm prezenţa semnelor subiectului venera! persoana fizică responsabilă, care a atins la

momentul comiterii infracţiunii o anumită vârstă' (14 aia) Determinarea răspunderii penale pentru infracţiunea de omor de

la varsta de 14 am este cofidiBpionaii de faptul că minorul de acum de la această vârstă îşi dă seama (cel puţin la nivelul

interpretărilor kgale) de caracterul prejudiciabil al faptelor comise şi consecinţelor preţudiciaNIe care pot aft survin! drept

armare a acestor fapte 7

Irrfracţamea de omor poate avea unul sau mai mulţi subiecţi activi şi unul sau mai multe subiecte pasive Când

underca persoanei se realizează prin contribuţia mai multor flptuiton care coiaboreazâ, răspunderea acestora se formulează

în temeiul dispoziţiilor privind panidpaţia penaii Deţi nul nai mulţi Aptuiton, fapta de ucidere este unuci. aşa că ftecaie dmtie

participanţi rtsţxmde pentru totalitatea ei şi, în concret, in raport cu contribuţia adusă in ohţmeiea rezultatului1

Nu «untem 4t MA&â m aptm Autorului rus A care accentuează, in contextul

determinăm subiectului infracţiunii Ut ouioi. că vdma $i tesţxm&abilitatea nu sunt atnbuite la

1 Hulai C, I clipttf A.» Mrtradw l pag 1*41 Boroi Alexandra, ap cit. pag 24

* Kiatorcanu Oh, Onfanrwnu V, IMn> I. Pan I Rmi A, Ist4 Notcrami Ohoorghr Barai Ataundru (f i H şef Al5 yrfUMBo* npn» (icafimitu «am > W »*»»?» IM IW* VW IM Hi IPM A M. ŞQGfi pg t|

* HHBerpoa. VronoHfUJc npun • Xmum » (h<rtr«Ma «ari* 1-* rhhimv >*a#fl*w««‘

ihmiAn* Mikiml RumahuA wap. 2001 pag Iii, ’laropoiiHMKOB II H . Coam-uv ytwwvme iiţ*** • ftSdian m M.»iu hIpajtn^enaM <mirparvpa 1976 pag 14 V IS*«uU. h.w yrojKMHoe npaao

OoAmhu «um Ww«i M*g pillll Kţ nunâ, AII I ta > an «a Mneaaa, K)|)h«iv IW7, pag 12, Niavium ii|w«» Poccmm. y*ic6imr Ana «yitm ■ 2-X m*MX Iom 2 (hi rmua wn. II<UI p6U Hmainaa AH , Kpainn*i IO

A, Miwu, llu«u u<»< tpvima IIOPMA-HHOPA-M, 1999 (801 cip X pag 17, KauicfiraptfA k Viuauaaoiiv mvhu> PuumAciuI dcoepauMM, IluAHHt 2-«, h iu(u>uiuk' m AonajmcHHoe, ma ofrneA pcuaautdl

( rvpaiiwa IOH. JUAciXu HM, Mtxiia, HutitAaaa rpyuna HOPMA-H1I0PA M, |wy p«g JJ%, KoMMeirrapHii ■ VrawaaaoMy Kaaewy Pou:NAcau)fl Qtmpaaiana, wu paABlIayinu Munaa, lOpMcrv 1997, pag 267,

Vreuna no* PoccmUckoK «lknepauam. yw6mn naa pcaB II Kiocnou Mocua, «Sujunu», 1999, pag.260, Bapcvtyjmit AII. N 6hI< ia* iui n*riw\ cpMUMMajiMCTMfecua jcapa»rrcp*«mifca. MrTQAna

paccauoaaina Ifeg pmPCKcjnaena. Mocna. Iloauft lOpiioi, 1997, psgţj Alkttsk Manual de drept penal. Partea specială (pentru învăţământul univenilar), Ouţmlu, 2004, pag.64

1 Uopooymu AH., op. cit. „ pag 6 1 Boroi

Alexandru, op.ctt, pag. 24

44

elementul material şi se produce urmarea imediată a acesteia, adică moartea persoanei respectivi? 1

Se impune ca, întotdeauna, corpul ucis să fie al altei persoane decât al făptuitorului

§2 Subiectul omorului

Subiectul activ al infracţiunii poate fi orice persoană fizică, deoarece existent* infracţiunii nu este condiţionată de

vreo calitate specială a subiectului3 în consecinţă, infracţiunea poatt li săvârşită de orice persoană care îndeplineşte

condiţiile generaJe psihofizice ale răspundem penale.4

Pornind de la dispoziţia art 21 alin (2) C pen constatăm că pentru comiterea omorului persoana trebuie să

posede vârsta de 14 ani, vârstă prezumată prin prisma discernământului dc către legiuitor Deci, pentru comiterea

omorului, în contextul art 145 alin (1) C pen ne interesează din punct de vedere juridico-penală să constatăm prezenţa

semnelor subiectului ţjencral persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul comiterii infracţiunii o anumită

vârstă' (14 aia) Determinarea răspunderii penale pentru infracţiunea de omor de la vârsta de 14 am este cofidiBpionaii

de faptul că minorul de acum de la această vârstă işî dă seama (cel puţin la nivelul interpretărilor kgale) de caracterul

prejudiciabil al faptelor comise şi consecinţelor preţudiciaNIc care pot aft survin! drept urmare a acestor fapte 7

IfitracţRinea de omor poate avea unul sau mai mulţi subiecţi activi şi unul sau mu multe subiecte pasive Când

uciderea persoanei se realizează prin contribuţia mai multor flptuiiton care rnlahmarl, răspunderea acestora se formulează

în temeiul dispoziţiilor privind partici<paţia penali Deţi nirt mai mulţi ftptuitun, fapta de ucidere este unuci, aţa că fkxaie

dmtie participanţi rtsţxmde pentru totalitatea m ţi, în concret, in raport oj contribuţia adusă in ohţmeiea rezultatului1

Nu suntem de d m opinia autorului rus A care accentuează, in contextul

detemunArii subiectului infracţiunii Ut onioi. că vdriia y lesponsabtlitatcn nu sunt atnbuitc la

1 Bulai C, l ilipuLf A. Mrtradw ( gag 1*41 Boroi Alexandru, cjjp cii. pag 24

* Kiatorcanu Oh, Onfanrwnu V, IMn> I. Pan I Rmi A, Ist a» V‘.„ «ţppii pag * 44 Notcrami Ohoorghr Barai Atfimini (f IH Şef Al5 yrfUMBo* npn» (icafimitu «am > W »*»»?» IM IW* Um IM Hi IPM A 11114*1 : * M. ŞQGfi pag t|

* HBBerpoa. VronoHfUJc npun OTmku m fteo&eiitfsui urm J-* rhuhmt ><w<W«n> ihmiAm Mikiml RumauuA wufi. 2001 pag llt, yrojKMHoe npaao OoAmhu «uimit Ww«i mg prillll Kţ^nunâ, AHIIa>tti>u Moeaaa, K)|)h«iv IW7, pag 12, Niavium upa*<> Poccmm. y*ic6imr Ana «yitm ■ 2-X nwu Iom 2 (Jn/wtiui wn. II<UI ptj|Hiiui<wa AII , Kpainn*i IO A, Miwu, llu«u »<>•• tpvima IIOPMA-HHOPA-M, 1999 (801 cip X PH 17, Ka«iciin|>Hft k Viumumiv kvhu> PuocmAckoA OcjicpauuM, II vjulhh( 2-«, hmuu> uuiv m AonajmeHHoe, ma o6meft pcauautei ( rvpainaa IOH. JUAuiu HM, Mtxiu, HutitAau rpvniu HOPM \

44

elementul material şi se produce urmarea imediată a acesteia, adică moartea persoanei respectivi? 1

Se impune ca, întotdeauna, corpul ucis să fie al altei persoane decât al făptuitorului

§2 Subiectul omorului

Subiectul actival infracţiunii poate fi orice persoană fizică, deoarece existent* infracţiunii

nu este condiţionată de vreo calitate specială a subiectului3 în consecinţă, infracţiunea poatt li

săvârşită de orice persoană care îndeplineşte condiţiile generaJe psihofizice ale răspundem penale.4

Pornind de la dispoziţia art 21 alin (2) C pen constatăm că pentru comiterea omorului

persoana trebuie să posede vârsta de 14 ani, vârstă prezumată prin prisma discernământului dc

către legiuitor Deci, pentru comiterea omorului, în contextul art 145 alin (1) C pen nc interetes/i din punct de vedere

juridico-penală să constatăm prezenţa semnelor subiectului venera! persoana fizică responsabilă, care a atins la

momentul comiterii infracţiunii o anumită vârstă' (14 aia) Determinarea răspunderii penale pentru infracţiunea de omor de

la vârsta de 14 am este condiţionali de faptul că minorul de acum de la această vârstă îşi dă seama (cel puţin la nivelul

interpretărilor kgale) de caracterul prejudiciabil al faptelor comise şi consecinţelor preţudiciaNIc care pot oft survmi drept

urmare a acestor fapte 7

lnfracţamea de omor poate avea unul sau mai mulţi subiecţi activi şi unul sau mu multe subiecte pasive Când

uciderea persoanei se realizează prin contribuţia mai multor flptuiton care rnlrfwrvtrl, răspunderea acestora se formulează în

temeiul dispoziţiilor privind partici<paţia penatt Deţi nul nai mulţi Aptuiton, fapta de ucidere este unuci. a>a ci tfkvaic dmtie

participanţi râtpurxle pentru totalitatea ei ţi, în concret, în raport cu contribuţia adusă in ohţmeiea rezultatului1

Nu suntem de acord m aptm Autorului rus A care accentuează, in contextul

determinăm subiectului infracţiunii Ut onioi. că vdriia y letpon&abtlitatc* nu sunt atnbuite la

1 Hulai C, l ilipuLf A.» Mrtrtdw ( pa \%îi41 Boroi Alexandru, mp cii. pag 24

* Kiatorcanu Oh, Onfanrwnu V, Udn> I. târna» I Rmi A , Ist ® V‘„ «ţp pii |M§S44 Nafamnu Ohoorghe Boroi AWmondni «f > H pigtl5 yrfUMBo* npn» (icofimitu «am > W »*»»?» im iw* Um im Hi IPM \ M. ŞQGfi pag t|

* HH.Berpoa. VronoNHuc npaao • Xmum » (kt/niMi «ari* J-* amumvihmiAn*laropojumana 11 H . Coifiiinf ytwwvme iiţ***. • M (ii<**«Naa son® M>htaa hIpajnranoM tMirparvpa 1976 pag 14S, IS*«uU. h.w yronoaHoe npaao OooGctmaa «uimit Ww«i mg prillll Kţ^nuru, AII lla>tcuaa Mocna, K)|)h«iv IW7, pag 12, Niavium up*«<> Poocmm. y*ic6imr aa> «yiw a 2-X imn» lou 2 Onrfemtaa wn llua pejiHiiuuwa 411 , Kpaiunai IO A, Miwu, llu«u »<>•• tpvima IIOPMA-HHOPA-M, 1999 (801 cip X pag 17, knMcffiap«A a Viuanauav kvhu> PuumAciuI dcoepauiui, IImani» 2-«, niu(u>uunţ m AonajmeHHoe, ma o6axr#

44

semnele componenţei de infracţiune, dar sunt considerate condiţii dc intervenire a răspunderii penale Aceasta îşi

arc explicaţia, susţine autorul, în faptul ci oiicaic faplfi, inclusiv lipsirea dc viaţă a altei persoane, săvârşită de către

minori în vârstă dc până la 14 ani iau iresponsabili nu trebuie recunoscute ca neprezentând pericol social, deoarece

această circumstanţă doar înlătură răspunderea penală a acestor persoane Dacă vama şi responsabilitatea de atribuit

la semnele componenţei de infracţiune, atunci în mod logic privai ca de viaţă a altei persoane, săvârşită de către o

persoană minoră pană la 14 ani sau de către o persoană iresponsabilă, trebuie recunoscută ca neprezentând pericol

social în cazul în care lipseşte componenţa de infracţiune In plus, urmărirea penală în cauzele despre persoanele în

vârstă dc până la 14 ani sc exclude nu în baza lipsei componenţei de infracţiune, dar in legătură cu neatingerea

vârstei răspunderii penale. De asemenea în cazul comitem infracţiunii de către un minor până la 14 ani ori o persoană

iresponsabilă prin intermediul altor persoane subiecţi ai infracţiunii, acestea din urmă vor avea calitatea de mijloace a

infracţiunii şi vor fi liberate de răspundere penală Aceasta nu înseamnă însă ci subiectul se află după limitele

componenţei de infracţiune Fără subiect nu poate fi vorba de infracţiune Prezenţa persoanei, prin acţiunile vinovate

ale căreia a Cosi cauzară moartea altei persoane. owMwnne o condiţie obligatorie de recunoaştere a cauzării morţi

altei persoane 1 în ipoteza ideu consemnate remarcăm ci pericolul social îi este specific infracţiunii, însă nu

ronfinnrHţM de infracţiune

Ceir constatate se referă la dispoziţia art 14S alin (I) C pen in cazul in care apelăm la drspozţia dmmukm (2) al

aceluiaşi articol de asemenea anumite semne vizavi de subiectul activ al «fracţwm nu dtMMAsi Alia este situaţia

cu art 14** ahn (3) (' pen . când in unele cazuri se pune accent pe existenţa unui subiect activ special şi anume

persoană care a mai săvârşit anterior un omor mteepamt prcviaM dc an 145 alin (I) sau (2) i pen lit &)

Pâtuaptştă penată in ta/ul omorului este posibilă sub tontt Armele ’ Spunem ci este posibilă în tonte

formele la mvrl general Insă n-lmim la invuminaica propriu zisă in baza art 145 C pen dctcrmmâffl încadrarea

ttprml a |>artHiţmţiei simple iii lontoimitate cu an 145 alin.(3) lit 0 C pen . iar in ca/ul unri parlnipaţii complexe, se

lave trimitere pentru ceilalţi participanţi, decât autorul, şi la norma prevăzută dr art 42 ( pen

Subiect pasiv poate fr, de a teri icnea, ome pnrsoană. deoarece legea nu poate condiţiona apărarea vieţii

unei persoane de vreo calitate a acesteia Orice persoană, oricare ar fi starea sau statutul ei personal sau social,

poate fi şubred pasiv al omorului, fiindcă ocrotirea vieţii persoanei

1 Eopojuin Cit. op.ctL, pag.75-76.1 Boroi Alexandru, op.ctL, pag.24, Nistorcami Ghoorgbe, Boroi Alexandru, op cil. pag f> I

45

semnele componenţei de infracţiune, dar sunt considerate condiţii dc intervenire a răspunderii penale Aceasta

îşi arc explicaţia, susţine autorul, în faplul ci oricare fapt A. inclusiv lipsirea dc viaţă a altei persoane, săvârşită de

către minori în vâislă dc până la 14 ani iau iresponsabili nu trebuie recunoscute ca neprezentând pericol social,

deoarece această circumstanţă doar înlătură răspunderea penală a acestor persoane Dacă vama şi

responsabilitatea dc atribuit la semnele componenţei de infracţiune, atunci în mod logic privarea de viaţA a altei

persoane, săvârşită de către o persoană minoră pană la 14 ani sau de către o persoană iresponsabilă, trebuie

recunoscută ca neprezentând pericol social în cazul în caro lipseşte componenţa de infracţiune In plus, urmărirea

penală în cauzele despre persoanele în vârstă dc până la 14 ani sc exclude nu în baza lipsei componenţei de

infracţiune, dar in legătură cu neatingereâ vârstei răspunderii penale. De asemenea în cazul comiterii infracţiunii

de către un minor până la 14 ani ori o persoană iresponsabilă prun intermediul altor persoane subiecţi ai

infracţiunii, acestea din urmă vor avea calitatea de mijloace a infracţiunii şi vor fi liberate de răspundere penală

Aceasta nu înseamnă însă că subiectul se află după limitele componenţei de infracţiune Fără subaecl nu poate fi

vorba de infracţiune Prezenţa persoanei, prin acţiunile vinovate ale căreia a Cosi cauzată moartea altei

persoane, ooninriae o condiţie obligatorie dc recunoaştere a cauzării morţi altei persoane 1 în ipoteza idea

consemnate remarcăm că pericolul social îi este specific infracţiunii, însă ou coOTpCMiera|o de infracţiune

Ceir constatate se referă la dispoziţia art MS alin (I) (' pen in cazul m care apelăm la drspozţia atomului (2)

al aceknaş) articol de asemenea anumite semne vi/avi de subiectul activ al «fracţwm au deseraanăm Alia este

situaţia cu art 14** ahn (3) (' pen . cănd in unele cazuri se pune accent pe existenţa unui subiect activ special şi

anume persoană care a mai săvârşit anterior un omor mteepamt prevâ/uf dc an 145 alin (I) sau (2) £ pen Im *)

Partjcapipa penală in ta/ul omorului este posibilă sub toate formele ’ Spunem că este posibilă în ţoale

formele la mvrl general. Insă relei moi la mvrirumaiea propriu zisă în baza art 145 C pen detemanăm mcadrarra

tapretă a partiuţiaţief simple in lontoimitate cu an 145 alin.(3) lit 0 Cpen . iar in ca/ul unei pailicipaţii complexe, m-

lave trimitere pentru ceilalţi participanţi, decât autorul, şi la norma prevăzută *fr art 42 ( pen

Subiect pasiv poare fi, de asemenea, orice persoană. deoarece legea nu poate condiţiona apărarea vieţii

unei persoane de vreo calitate a acesteia Orice persoană, oricare ar fi starea sau statutul ei personal sau social,

poate fi subiect pasiv al omorului, fiindcă ocrotirea vieţii persoanei

1 Eopojuin Cit. op.ctL, pag.75-76.1 Boroi Alexandru, op.ctL, pag.24, Nistorcami Gboorgfre. Boroi Alexandro, op cil. p*K f> I

45

semnele componenţei de infracţiune, dar sunt considerate condiţii dc intervenire a răspunderii penale Aceasta

îşi arc explicaţia, susţine autorul, in faptul că oiicaic fapt A. inclusiv lipsirea dc viaţă a altei persoane, săvârşită de

către minori în văi stă dc până la 14 ani iau iresponsabili nu trebuie recunoscute ca neprezentând pericol social,

deoarece această circumstanţă doar înlătură răspunderea penală a acestor persoane Dacă vama şi

responsabilitatea de atribuit la semnele componenţei de infracţiune, atunci în mod logic privai ca de viaţă a altei

persoane, săvârşită de către o persoană minoră pană la 14 ani sau de către o persoană iresponsabilă, trebuie

recunoscută ca neprezentând pericol social în cazul în care lipseşte componenţa de infracţiune In plus, urmărirea

penală în cauzele despre persoanele în vârstă dc până la 14 ani se exclude nu în baza lipsei componenţei de

infracţiune, dar in legătură cu neatingereâ vârstei răspunderii penale. De asemenea în cazul comiterii infracţiunii

de către un minor până la 14 ani ori o persoană iresponsabilă prun intermediul altor persoane subiecţi ai

infracţiunii, acestea dm urmă vor avea calitatea de mijloace a infracţiunii şi vor fi liberate de răspundere penală

Aceasta nu înseamnă însă că subiectul se află după limitele componenţei de infracţiune Fără subscct nu poate fi

vorba de infracţiune Prezenţa persoanei, prin acţiunile vinovate ale căreia a Cosi cauzată moartea altei

persoane. coaBinse o condiţie obligatorie de recunoaştere a cauzării morţi altei persoane 1 în ipoteza idea

consemnate remarcăm că pericolul social îi este specific infracţiunii, însă nu componeiaiţe de infracţiune

Ceir constatate se referă la dispoziţia art MS alin (I) (' pen in cazul in care apelăm la drspozţia dmmukm (2)

al aceluiaşi articol de asemenea anumite semne vizavi de subiectul activ al «fracţwm nu dncnanfan Alia este

situaţia cu art 14** ahn (3) (' pen . cănd in unele cazuri se pune accent pe existenţa unui subiect activ special |i

anume parsoană care a mai săvârşit anterior un omor mtapamt prevă/uf dc an 145 alin (I) sau (2) £ pen lil &)

PâtUaptŞtă penală in cazul omorului este posibilă sub tottt fbrmcfo ’ Spunem că este posibilă în ţoale

formele la mvrl general Insă relei «lot la mvnmmaiea propriu zisă in baza art 145 C pen dctcrmmâffl încadrarea

ttprml a pur tu iţiaţiei simple iii lontimnitatc cu an 145 alin.(3) lit 0 ( [>cn iar in ca/ul unei parlnipaţii lomplesr m-

face trimitere pentru ceilalţi participanţi, decât autorul, şi la norma prevăzută dr art 42 ( pen

Subiect pasiv poate fi, de a temenea, orice persoană. deoarece legea nu poate condiţiona apărarea vieţii

unei persoane de vreo calitate a acesteia Orice persoană, oricare ar fi starea sau statutul ei personal sau social,

poate fi subiect pasiv al omorului, fiindcă ocrotirea vieţii persoanei

1 Eopojuin Cit. op.ctL, pag.75-76.1 Boroi Alexandru, op.ctL, pag.24, Nistorcami Ghoorgbe, Boroi Alexandru, op.cit. p*K f> I

45

III■■I■

II

are caracter universal. Este suficient ca persoana să fi fost în viaţă 1 Nu interesează vârsta, sexul,

I starea sănătăţii fizice sau psihice ale subiectului pasiv, nu interesează dacă acesta era hotărât sc

sinucidă sau că, fiind bolnav de o boală incurabilă, nu mai avea de trăit decât puţine clipc 2 iJupfi

I consumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoană, ci o victimă Uneori omorul poate

avea mai mulţi subiecţi pasivi (omorul a două sau mai multor persoane)

8 în literatura de specialitate s-a subliniat, pe drept cuvânt, că nu trebuie confundat subiectul

pasiv al infracţiunii, adică persoana vătămată, cu subiectul pasiv de drept civil al infracţiunii, respectiv persoana care a suferit

paguba in infracţiune Distincţia este importantă fiindcă dacă de cele mai multe ori. persoana vătămată este în acelaşi timp şi

persoană păgubită prin infracţiune, există şi cazuri în care cineva poate fi subiect pasiv, deci persoană vătămată, fără să fie însă şi

persoană păgubită

*n000

§3 Latura obiectivă

Latura obiectivi a conţinutului constitutiv al infracţiunii este constituită din totalitatea

condiţiilor privitoare la actul de conduită,4 cerute de lege pentru existenţa infracţiunii1 După cum

a (bal coMcmt, fiecare infracţiune , sub aspectul laturii obiective, poate fi caracterizată punt i -un

cfeiiKl material* (acţiune sau inacţiune), o urmare imediaiă (consectnţele prejudiciafcntc) şi

raportul de cauzalitate intre elementul matenal şi urmarea imediată 7 Pe lingă aceste semne, latura

obiectivă a mm multor infracţiuni cuprinde una sau mai muhe condiţw-cerwfc esenţiale şi absolut

necesare pentru ca fapta săvârşită ai poată constitui elementul material al mtracţiurai (semnele

facufcstive ala haini obisetive ) Semnele facultative ale lat uni obiective, care mm prezente la

toate wăncpmăe. uneori nu se iau în vedere la aprecierea unei fapte concrete ca infracţiune *

Protecţia jund*u> penale in măsură egală aste atnbuită viaţa oixirei peivoane independent de vârsrâ indic» fţ/m sau

talriâţi rw»i ale I atura obiectiv â a omorului constă în pnvarea de viaţă a altei persoanei.” adi? k prin mice activitate ilegală oara

pncmuiefte nxvartea unui om Indicarea

I Ni<li*r«nu I Hm<* A^uwini n« JH|tl

* DuW C, tilqgaş A. Mmartir ( , ap rin. |M| IS4

* Nitfnraanu (Ih. Dubnumu V IMMU I FMUI II Hunri A„ La#li V ,

Iiirf« pmil Pailaa iţwull Ihnwifli, 14ituia „IXJVlTNi.NT XXI", 1995, pa$94

y'ioflonm npiM (IFhbm wh Vwhtmi una >tm (OiMnwaHy* hţw kiria<Miu< II U , I InuiMnu I A, Mwm, HiaiiiAuriu rpyniu IIOPMA-MIKDPA-M.

I9W pag 141

' Bulai C . Drept penal rotnin Paiua pmcrali Val I llww«ţii IWJ |M| I tt) 111, AufoUn I vipirnuu Drept pnul lumân Puia generali Bucureşti, 1995, pag,76-78, Vintili Unn|i«>K

Ihcpl porul, |1u.wifi. 1919.. pag J16-217 6 Dobrinotu V . Pascu I, LazSr V., Nutnreanu Oh , Moina* I . Ilara A. ap ni, pag 101 114 7 Avrcm Kliliax Popovid Tudor. Cohapieanu V aaik. ap cit. „ pag, 19

* THMCAKO P.B., OCince yvaac od o6tcKTKBiiofl ctopoiM npanynnnnra. Poema. I997.crp.49 9 yroaoanoe npaao. 06npu wn. Iloa pc.i H «D KyuiciioaoA, IO M 7u<mkuno, I bufninwuaa. Mocua. 1993, crp 115

10 KowueimpHH r YroflOBHOMy axucKc> PoccHftcicofi Oc^cpain». no4 peji A.H llaytaoaa, Mockm. lOpucrv 1997, pag 265II ypaaoaiioe npaao Poocmn Yvefunik' A» ayioa a 2-x TOWU Tom 2 Ooo&mmm nacn. Floux pen Hmaroaa Alt, KpaoMKQMi) H) A, Mocw»a, HiAaTejnccaji

rpynna HOPMA-HHfcPA-M. 1999 (SOS crpX pag, 13; Brinzl S, Infracţiuni contra vieţii, alnAiâ|u, Iibcrtâţu y dmvutitii persoanei. Chişiniu, Universitatea dc Sut din Moldova,

1999, pag, 15

46

III■■I■

II

are caracter universal. Este suficient ca persoana să fi fost în viaţă 1 Nu interesează vârsta, sexul,

I starea sănătăţii fizice sau psihice ale subiectului pasiv, nu interesează dacă acesta era hotărât sc

sinucidă sau că, fiind bolnav de o boală incurabilă, nu mai avea de trăit decât puţine clipc 2 I)upă

I consumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoană, ci o victimă Uneori omorul poate

avea mai mulţi subiecţi pasivi (omorul a două sau mai multor persoane)

8 în literatura de specialitate s-a subliniat, pe drept cuvânt, că nu trebuie confundat subiectul

pasiv al infracţiunii, adică persoana vătămată, cu subiectul pasiv de drept civil al infracţiunii, respectiv persoana care a suferit

paguba in infracţiune Distincţia este importantă fiindcă dacă de cele mai multe ori. persoana vătămată este în acelaşi timp şi

persoană păgubită prin infracţiune, există şi cazuri în care cineva poate fi subiect pasiv, deci persoană vătămată, fără să fie însă şi

persoană păgubită

*n000

§3 Latura obiectivă

Latura obiectivi a conţinutului constitutiv al infracţiunii este constituită din totalitatea

condiţiilor privitoare la actul de conduită,4 cerute de lege pentru existenţa infracţiunii1 După cum

a fost coMcaMt, fiecare infracţiune . sub aspectul laturii obiective, poale fi caracterizată punt i -un

cfeiiKl material* (acţiune sau inacţiune), o urmare imediaiă (comecn|eic prejudiciabilc) şi

raportul de rai/ifatfc intre elementul material şi urmarea imediată 7 Pe lingă aceste semne, latura

obiectivă a mm muitor infracţiuni cuprinde una sau mai muhe condiţn-ccnofc esenţiale şi absolut

necesare pentru ca fapta săvârşită ai poată constitui elementul material al infracţiunii (semnele

ftcultMM ale btom obisciivc ) Semnele facultative ale laturii obiective, care mm prezente la

toate Mfrvcţunde. «mon nu se iau In vedere la aprecierea unei fapte concrete ca infracţiune *

Protecţiei jurid*u> pcfialr in măsuţă egală «sie atiihuită viaţa otxlrei peivoane independent de vârsrâ

indic» fţ/m sau talnăţi nu»r ale I atura obiectiv â a omorului constă în privarea de viaţă a altei persoanei,”

adiel prin onci activitate ilegală caie ptu muteşte mvvartea unui om Indicarea

I NiaturanuiAmirţţm Hm<* A^uwini n« |H|tl* DuW C, lilqgaş A. Mmartir ( . ru. |M| 1S4

* Nitfnraanu (Ih. Dubnumu V M»*wi I Paaau I Hnnri A„ La#li V , I>irf« pmil Partea iţwull Ihiiwifli, 14ituia „l’OVlTNi.NT XNT\ 1995, pa$94

y'ioflonm npiM (IFHBM WH Vwhtmi nun >TM (OiMnwaHy* HŢW kiria<Miu< II U , IInuiMnu I A, Mwm, HiaiiiAuriu rpyniu IIOPMA-MIKDPA-M. 1999 pag |41

' Bulai C . Drept penal rutnin Paiua pmcrali Voi I llwwtţii IWJ |M| I M) III, Atipnlin I vipirnuu l.hcpl pnul imnăn Partea pensralâ Bucureşti, 1995, pag,76-78, Vintili Lfcng>wv Ihepi penal. |

lu.wifi. 1919.. pag 316-317 6 Dobrinotu V . Pascu I, Lazir V., N tătar eanu Oh , Moina* I . Ham A, ap ni, pag IOVI |4 7 Avram Kliliax Popovid Tudor. Cohapiranu V aatU. ap cit. „ p*| 19

* THMCAKO P.B., OGum yvaac ofi o6tcKTKBiiofl ctopoiM Rpecnysanan, Pucroa. I997.cip.49 9 yroaoanoe npaao. 06npu verw Iloa pc.i H «D KyinciioaoA, IO M 7u<mkuno, I LuţntnwuuM. Moenaa. 1993, crp 11510 KowueinapHH r YroflOBHOMy aoacKc> Pocctiflorofl OcjKpainra, Boa peji A.H llaytaoaa, MOCKM. lOpuciv 1997, pag 265II yrogoaiioe npaao Poocmn Yaefunik' a» ivim a 2-x rowu Tom 2 Ooofctman nacn. Floux pen Hmaioaa AH, kpattuoaa H) A, Mocw»a, HiAaTejnccaji rpynna HOPMA-HHQPA>M. 1999

(SOS cipX pag, 13; Brinzl S, Infracţiuni contra vieţii, alnAtâ|u, libertăţii y tlcnaiillpi persoanei. Chişiniu, Universitatea de Stat din Moldova, 1999, pag, 15

46

III■■I■

II

are caracter universal. Este suficient ca persoana să fi fost în viaţă 1 Nu interesează vârsta, sexul,

I starea sănătăţii fizice sau psihice ale subiectului pasiv, nu interesează dacă acesta era hotărât sc

sinucidă sau că, fiind bolnav de o boală incurabilă, nu mai avea de trăit decât puţine clipc 2 I)upă

I consumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoană, ci o victimă Uneori omorul poate

avea mai mulţi subiecţi pasivi (omorul a două sau mai multor persoane)

8 în literatura de specialitate s-a subliniat, pe drept cuvânt, că nu trebuie confundat subiectul

pasiv al infracţiunii, adică persoana vătămată, cu subiectul pasiv de drept civil al infracţiunii, respectiv persoana care a suferit

paguba tn infracţiune Distincţia este importantă fiindcă dacă de cele mai multe ori. persoana vătămată este în acelaşi timp şi

persoană păgubită prin infracţiune, există şi cazuri în care cineva poate fi subiect pasiv, deci persoană vătămată, fără să fie însă şi

persoană păgubită

*n000

§3 Latura obiectivă

Latura obiectivă a conţinutului constitutiv al infracţiunii este constituită din totalitatea

condiţiilor privitoare la actul de conduită,4 cerute de lege pentru existenţa infracţiunii1 După cum

a fost coMcmt, fiecare infracţiune . sub aspectul laturii obiective, poate fi caracterizată punt i -un

cfeiiKl material* (acţiune sau inacţiune), o urmare imediată (comecn|eic prejudiciabilc) şi

raportul de rai/ifatfc intre elementul matenal şi urmarea imediată 7 Pe lingă aceste semne, latura

obiectivă a mm multor infracţiuni cuprinde una sau mai muhe condiţn-cenofe esenţiale şi absolut

necesare pentru ca fapta ilvărşită ai poată constitui elementul material al mtracţiurai (semnele

facufcstive ala |mmrii obiective ) Semnele facultative ale lat uni obiective, care mm prezente la

toate aafrscţwndc. uneori nu te iau in vedere la aprecierea unei fapte concrete ca infracţiune *

Protecţiei jund*u> pcnalr III măsuţă egală este atribuită viaţa oixărei peivoane independent dc vârstă,

indic» fsnet sau talnăţi morale I atura obiectiv â a omorului constă în pnvarea de viaţă a altei persoana.”

adică prin onci activitate ilegală «m ptuwuicşte moaitea unui om Indicarea

1 Ni<li*r«nu I Hm<* A^uwini n« JH|tl

* DuW C, tuHijiwş Al, Mmartir ( , aprtt. |M| IS4

* Nubaraanu (Ih. Dubnumu V M»*wi I Paaau I Hnnri A„ La#li V , I>irf« pmil Pailaa iţwull Ihnwifli, 14ituia

„l’OVlTNi.NT XNT\ 1995, pag 94

y'ioflonm npiM (IFHBM WH Vwhtmi una >TM (OiMnwaHy* HŢW kiria<Miu< 11 U , IInuiMnu I A, Mwm, HiaiiiAuriu rpytinn HOPMA-

MH4>PA-M. 1999 pag |41

' Bulai C . Drept panaJ rutnta Paiua prim alt Val I llww«|ii IWJ |M| I M) III, Aupnlin I iigureanu Dicpl pnial imnăn Puia pnmli Bucureşti,

1995, pag, 76-78, Vintili Unn|i«>K Diapi perul, Itewifi. 1919.. pag J16-2176 Dobrinotu V . Paacu I, LazSr V , Nutnreanu Oh , Moina* I . Ilara A. ap ni, pag IOVI |4 7 Avram Kliliax Popovid Tudor. Cohapieanu V aaik. ap ni „ pag 19 I iHuctiao F.B . 06uice yMmiw uftofiunrMBH»* cnipinM npanyitnnnra. Poema. I997.crp.49 9 YranoaHoe npaao. 06npu wn. Iloa pc.i H «D Kyuiaioao#, IO M 7u<mkuno, I bufninwuaa. Moenaa. 1993, crp 11510 KowueimpHH r YroflOBHOMy axucKc> PocchUcvoA OcAcpain», ivui pot AH llayuoaa, Mockm. lOpucrv 1997, pag 265 II YrojKMiHoc npaao POCCHH Y«6HHK A» ayma a 2-x TOWU TOM 2 OGOGCHMJU nacn. Floux pen Hruaroaa Alt, KpaoMKQMi) H) A,

Mocw»a,

HioaTunccu rpynna HOPMA-HHePA-M. 1999 (SOS crp), pag, 13; Brinzl S , Infracţiuni contra vj«j|JI, ainâ!â|n. libertăţii y

demnul pi

46

• .nai inului ilr ti rtl privării tic viaţii arc o importanţă principială.1 Deci, se constată o intercalare nliJiKMitiiir ilin11§ 11t*i

rmiie lupta care prezintă o atentare la viaţa altei persoane, consecinţa prţjudlctanlll in Ioni ici <nu/Ani morţii biologice a persoanei;

raportul de cauzalitate între faptă şi conujLinfÂ

Omorul poalff fi corni n nim prin acţiune1 (dc împuşcare, strivire, înjunghiere, otrăvire, ardere, lovin- rii: ), mU yi prin

niaiţiunc.4 dai numai în acele cazuri în care făptuitorul avea obligaţiunea <Jr n acţiona panlru împiedicarea morţii persoanei' De

regulă, omorul se manifestă prin acţiuni., orientale «pir nu Aii «irti mirgntâţii anatomice şi funcţiilor organelor vitale importante ale

altei per»oanr I a ponte %c rcfln.tr prin acţiuni fizice sau de influenţă psihică6 (în acest ultim caz r%tr nocetar dr « lua ut vrdnr ci

trauma psihică poate determina moartea persoanei, care suferă dr o nu*!* ciîdââcA, riim/arei traumei psihice unei asemenea

persoane, despre boala căreia este cunofttut tri virtutea unor uicumManţe anumite (în lot cazul în prezenţa scopului de privare de

vuţl ) trebuie recunoscui! drept omor*), când vinovatul este privat dc viaţă nemijlocit de către vmmai uri cu «lyihnnul altor

persoane care nu-şi dau seama de caracterul real al faptelor comise în virtutea Mfuaţiei iroate iresponsabilităţii sau vârstei minore9

în cea ce vizează omorul La comandA acceitâ tnfracţrunr %c caracterizează sub aspectul elementului materiale doar prin ACfNRt

UMpo/ifta ar înotului supus examinării este simpla, punând accent doar pe consecinţa mfncpamkk li varul pentru

interpretare faptele care pot fi supuse răspundem şi respectiv.

poaale pffUu umuf In contextul enunţat, potrivit regulilor de determinare a elementului mtunti m âmmmmâ

aftuapr norrnatrve. se prezumă cft orice fapti care poate fi in raport de cauzaleaK u# urmarea imodiKA prescrisă nemijlocit de

norma penali, devine în acest context (apcA penaiâ

In u#**xiul anunţat dnnrumâru cA acţiunea de ucidere poate fi directă, atunci când ftpnmorul siţiiittts/Â ţinti i « % i v u

tunet provocându-i moartea, sau indirectă, atunci când.

KMMI*|MI » »>«««■'•* *=••*.* v Ml *!•>• «■»■■■■ HMHW I» • NMHnM M aimaaaaMm. MM wftuteft puuuwfl Crvpaiou IO M ,AA Mi IM H■'»>!■ N>w»ti tii i|« «ut II* \ U mVflIJrm IfliîH

Vi* >mmi« ■ . ». i • ll viN «|M •«%m nmwmlapmH I • nvmnws i H«n> i«m«d puutop C C turau KW*. A.C K.. 2003, pg 2*2

I'um «a- > i »*«im i<| .«• • «■ ii v v*«w mi pM H I I I ' f«wu A.II Himihu Mtvm, lOpacrv, 1997. («g 31

Uifnumi'* II H l i**cih : <>)mm 0 Ifc«rfV«Maa ifcin Muw h)f«u>i'ML<ui niqxnpt. 1976. pag343.

K n u M C M H ■ VioumuMţ h *1* i n>.« pti N i/l I Mf|WM Uutu K Ipumntu iwrapanpa. 1984. pag 233. VraioaHoc apuc

l’i»« Mlii V<f^r>HMk it» i |. iliiiliairiiiiu M>HIM IW9. pag 2^9;, Borodac A.. Manual de drqx pmai Panea

■poeiaU (pirtni lnvl||niMul < )nfm|n Jltbt pag 49

' llut+imagr» \ , r . , t ţmg/'» UuiaH | litpmf A . Miilradjc ( , r/p ci/. pag 213 KuuaiirapMB i Vrimunin<»M>) ■«t.irti’v ■»« 4iiiwpuiM. Hvurm 2Hi, iriMCHftmur a Aoucuuiciuioe,

oca oGutefl pcianiMc# Crvparoaa

IO H , JWWJKM It M Hu«"‘K ML* ipvmia IM»PMA-HH«&PA-M, 1999 (832 cip }, pap. 224. YronoăHoe npaao POCCHM. > «K’GHHK AU»

a>ma i 7 i mwk Ium 2 ia t% llo;i prn Hiuniu AII. Kpacmnna IO.A., Moocu. liuarcAhcxaa rpynna HOPMA-HHOPArM,

1999, pag I V; KnuiMHiifNl i Vii,.,m*mmmv uwn> PtarwAcao* gfe.-tcpanMM. noa peA ABJJivmou. Mocna, lOpacrv 1997. pag.263.

Ihripiall H , yt».iii«n» IIJMUI nr«um()ii/i«iiiiuucra 2«nuMHr Yv6noc noco6«c Mocna. Kiuncnufl «op, 2001. pag 110-111.1 lioţIKIAHfl (! II, op fii, pag 11* JiopcwţyrtHri A M . ttp ni. pag 3

• .urii inului ilr ti rtl privării tic viaţii arc o importanţă principială.1 Deci, se constată o intercalare nliJiKMitiiir iliii11§ 11ai

rmiie fapta care prezintă o atentare la viaţa altei persoane, consecinţa prţjufllciAmlA Iii Ioni ici cau/ărU morţii biologice a

persoanei; raportul de cauzalitate între faptă şi conujLinfÂ

Omorul poalff fi corni n nim prin acţiune1 (dc împuşcare, strivire, înjunghiere, otrăvire, ardere, lovin- aic ), uil yi prin iiiai:|

mne.4 dai numai în acele cazuri în care făptuitorul avea obligaţiunea <Jr n acţiona pentru împiedicarea morţii persoanei5 De

regulă, omorul se manifestă prin acţiuni., orientate «pir imAlmrrn integrităţii anatomice şi funcţiilor organelor vitale importante ale

altei peraoanr I a ponte %r rcflei.tr prin acţiuni fizice sau de influenţă psihică6 (în acest ultim caz r%tr naceaar dr a lua in vrdrir ci

trauma psihică poate determina moartea persoanei, care suferă dr o nu*!* i anliat â riim/arcm traumei psihice unei asemenea

persoane, despre boala căreia este cunofttut «ii virtutea unor uicumManţe anumite (în lot cazul în prezenţa scopului de

privare de vuţl ) ircbuic recunoscută drept omor*), când vinovatul este privat dc viaţă nemijlocit de către vmmai uri cu ajuţi

irul altor per Mia ne care nu-şi dau seama de caracterul real al faptelor comise în virtutea Mfutţiei iroate iresponsabilităţii sau

vârstei minore9 în cea ce vizează omorul La cumandi accaitâ infracţiune %c caracterizează sub aspectul dementului

materiale doar prin ACfNRt

Diapo/ifftâ articolului lupus examinării este simpla, punând accent

doar pe consecinţa mfncpamkk lâaând pentru interpretare faptele care pot

fi supuse răspundem şi respectiv, pcsk’p'^eî' peade pent/u umor In

contextul enunţat, potrivit regulilor de detenmnare a elementului m

âmmmmâ artuapr normairvc, se prezumă că orice fapti care poate fi in

raport de iran rai* aic u# urmarea imediată prescrisă nemijlocit de

norma penali, devine în acest context tsptf penată

In u#**xiul anunţat deterrmnAm cA acţiunea de ucidere poate fi directă,

atunci când ftpnmorul siţiiittts/Â t i u t asupra victimei, provocându-i

moaiiea, sau indirecţi, atunci când.

KMMI*|MI » »>«««■'•* *=••*.* v Ml *!•>• «■»■■■■ HMHW 1» • NMHnM M aama—aMm. MM wftuteft puuuwl Crvpaioaa

mi IM Mi»— Hit0*• s *tt nj- ><!•• II*i|'*>rIIKeP \ 14 IW?9(83 jiiţi (c.pfi|! «24 Vi* >mmi« ■ . ». i • ll viN «pa* *m%m mwmlapaN * t mvunmr i h»rt> ttriMUă puutop

CC tiimu) Khcb. A.C K.. 2003,

pa 2*2

I'um mR> > i »*«im ap*#» • «■ ii v v#«w waa H H I « f«wu A. II HitHnu Mtvm, lOpacrv, 1997. («g 31

IIH I ,<■.«««.• rij.*r : <>)MM 0 Ifc«rfV«Maa ifcin Muw h)f«u>i'ML<ui jnrcpaTvpa. 1976. pag343.

K n u M C M H ■ ViftumuMţ h *1*i »*•>« pti N i/| I Mf|WM Mintii H iwrapanpa. 1984. pag 233. VraToaHoc apuc

l’l»« Mlil V<f^r>HMk Mrvl |II11 \> M>hIU ■ WMa». |W9. pag2Vfr BoCXkliC A.. MsAlol (fe drepC pmal Puica

ipectalX ([i»rtni lnvl||niMul «mtffMi*) < )nfm|n }i*t4 pag 49 ’ lldfUi»«iBr« \ 'i . » / , * * i'rt llulaif | jfjpmiş A „ MiOradjC ( .upcil, pag 213 XuuaiftapnB i VimvHiitoHt ■«t.irti’v >-*

4iiiwpaiiH. Hvurm 2Hi,awcHfHBur a Aoucuuiciuioe, oca oGutefl pcianutc# Crvparoaa

IO H , JWWjKaa II M Mwnaa Hvirts aaa ipvmia I U 1 9 9 9 (832 cip }, pag.224; YranoăHoe npaao Pdcchm. > •k-Ghhk au» a> Kia ■ 7 a "mat l’OK J <h«^ViiHaa

ia n llo;i prn Hiurau AII. Kpacmnna IO.A., Mocua. Huncnaai rpynna HOPMA-HHOPArM, 1999, pag 11, KiiuiMHiifNl i Vi«iia»anmMy uwn> Piwkul 4fe.-tcpanMM. noa peA ABHayMoaa. Mocua.

lOpacii. 1997. pag.263.

Ikripiia II M , Vio^iitaiww iipaNd or^naa N (harf’itutiaa <uen 2-a rvsurac Yv6noc nocofwc MOCKUL, Kiuncnufl mp, 2001. pag 110-111.1 laipiiAHII1 11 <>/t cil, pag 11

* Ikipajtyfltfn A H . ttp ni. pag S

• .urii inului ilr ti rtl privării tic viaţii arc o importanţă principială.1 Deci, se constată o intercalare ubltfiatPMa timid un trimit'

fapta care prezintă o atentare la viaţa altei persoane, consecinţa prţjudlctanllă in li; mi ici inu/Aiii morţii biologice a persoanei;

raportul de cauzalitate între faptă şi conujLinfÂ

Omorul poajff li corni n hi ni prin acţiune1 (dc împuşcare, strivire, înjunghiere, otrăvire, ardere, lovin- rii: ), uil yi prin lnac|

iuno,4 dai numai în acele cazuri în care făptuitorul avea obligaţiunea dc a acţiona priiini împiedicarea morţii persoanei5 De

regulă, omorul se manifestă prin acţiuni., orientate «pir iik Ale mm intrai ităţii anatomice şi funcţiilor organelor vitale importante ale

altei persoane I a ponte «e rcfln.tr prin acţiuni fizice sau de influenţă psihică6 (în acest ultim caz e%te naceaar jfr « lua ut vedete ci

trauma psihică poate determina moartea persoanei, care suferă de o boalft cardiaci, ritni/arei traumei psihice unei asemenea

persoane, despre boala căreia este cunofttut tu virtutea unor utcumManţe anumite (în lot cazul în prezenţa scopului de

privare de vuţl ) trebuie recunoscută drept omor*), când vinovatul este privat dc viaţă nemijlocit de către vmmai uri cu «lyihnnul

altor persoane care nu-şi dau seama de caracterul real al faptelor comise în vwtutaa Mfutţiei create iresponsabilităţii sau vârstei

minore9 în cea ce vizează omorul La cumandA accaitâ infracţiune »e caracterizează sub aspectul elementului materiale

doar prin ACfNRt

articolului supus examinării este simpla, punând accent doar pe consecinţa «flracţioaaâl lâaând pentru

interpretare faptele care pot fi supuse răspundem şi respectiv, pedepse* pmmk: pgnuu omor In contextul enunţat, potrivit

regulilor de detenmnare a elementului maianai m âmmmmâ Miuapr normative, ie prezumă că orice fapti care poate fi in raport de

miraitftfc u# urmarea imediată prescrisă nemijlocit de norma penali, devine în acest contextpenai*

In u#**xiul anunţat defer minim ci acţiunea de ucidere poate fi directă, atunci când făptuitorul a< ţiof«r«/A

direct asupra victimei, provoc iii ulm moartea, sau indirecţi, atunci când.

Kmmi*|mI » Vtrnmmmmn *=••*■« » * Ml »■ «■»■■■■ Hmhw I» a m n i — ■ aama—Mm, mm wftuteft puuuwfl Crvpaioaa KlM .AA Ml IM Ml»— Niw»ti til i|« «ut II* |il(0f Ol 1999 (I 1

* t î|S I, p&j!

Vi* >mmi« ■ .». i • lUţWHNiMiaMMl mwMnpil • t RIIHW I H«n> i«m«d puutop C C turau KW*. A.C K.. 2003,pg 2*2

I'um mR> > I »*«IM Mp*#» • «■ m * v*«w Mi pa* H H I « f«WU A. II HltHnu Mtvm, IGpiKTV, 1997. pag M

Uifnumi'* fl H I ,<■,«««.• rij.*r : < 0 U<1 <0 1 1 1 <M ifcia Muw tOpMAN'HKua niqxnpa. 1976. pag345.

K n u M C M H ■ VioumuMţ h *1* i i*>.« pti N i/t I Mf|WM Mintii K tp*tanwcuui iwrapanpa. 1984. pag 233. VraToanoc apuc

l’i»« Mlii i» i |- ililUinnixu M.«»a» *I*J «una» IW9. pag2V?, Borodac A.. Manual de drqx pmai Panea

■pociaU ([nrtiu lnvl||niMul < )nfm|n }i*t4 pag W

' lUu\+i»*gr* * ■ «r • r*t J’” Ifcilaii , fitipaş A. MmradwC* opcit, pag.2R3.

KiiuamapnB i VimvHiitoHt ■«t.irti'v !*••. w*. ■»« 4iiiwpuiM. HvuRM 2h>, awcHfHBur a Aoucuuiciuioe, oca oGutefl pcianutc# Crvparoaa IO H , JWWjwaa II M Mwnaa Hvirts aa* ipvmia

IIOI'M A MH4»rVM 1999 (832 cip }, pag.224; YranoăHoe npaao Pocchm. > «k’Ghhk jub ■>kw ■ 7 a kwm Ium I ia it l!o;i prn Mi«aroma AII, Kpacmnna IO.A., Mocua.

liuarcAhcxaa rpynna HOPVLVH1IOPA-M.

1999, pag 11, KiiuiMHiifNl i VrwMimiiv Piwakul •uqaoMii, nofl pcA A.BHayMoaa. Mocua. lOpacii, 1997. pag.263.

lU-i|M>a II It Vin t<>aii>a i>|>aa<> or<tnjia M Oi■/vimaa «tacTN 2-ctrvuxHr Yv6nocnoco6«c Mocna. Kiuncnufl mp, 2001.pag 110-111.

1 lioţIKIAHfl C‘. IJ , op cil, pag 71 *

liqxwţyjwrr A H . ttp cil. pag 5

I«IIn*naa■■

m

pentru provocarea morţii victimei, făptuitorul recurge la un mijloc indirect, activat de o forţă străină 1

Sub aspectul elementului material infracţiunea dc omor implică o acţiune dc uctdeTe a unei persoane fizice,

adică o activitate materiali cârc arc ca rezultat moartea unui om Acest element material trebuie să aibă o anumită forţă

distructivi, sfi fie aptă să provoace moartea persoanei in condiţiile date 2 Aptitudinea actului de violenţi de a suprima

viaţa persoanei se deduce din materialitatea lui. in care se cuprind instrumentul folosit şi considerat ucigător, numărul

mare al loviturilor aplicate, intensitatea fi orientarea lor spre regiuni vitale ale corpuhii victimei, ca element de natură să

supnme sensul actului şi valoa/ca lui distructivă 1

Din punct de vedere al laturii obiective toate tipurile de omoruri se exprimă prin privarea victimei de viaţă

(componenţă materiali)4 Se ştie că descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pe lângă descrierea acţiunii

(inacţiunii) incriminate şi arătarea rezultatului acolo unde legiuitorul condiţionează existenţa faptei incriminate dc

producerea unui rezultai material, conceput ci o entitate exterioară a conduitei, diferită, cronologic şi logic, de

acţiunea şă cauzată dc

Ia ipoteza ideii consemnate consecinţa în forma morţii biologice constituie un semn oHî§moou al omorului

intenţionat, dacă este vorba despre o infracţiune consumată în acest caz, raufcattJ face pane. împreună cu acţiunea

(inacţiunea) dm descrierea fapta incnrranaic şi se hi cazul infracţiunii de omor, sub forma unei modificări a substanţei

obiectului de exemplu uciderea unei persoaneIn acest context trebuie delimitată moartea bdeşeft 4t aaoariai clinică adică

o asemenea stare a organismului omului in care. deşi se opreşte respira*.* y bălaia mimu dar activitatea vitală a

organismului se păstrează şi omul poate fî readus la viaţă Atentarea ilegală caic a determinai moartea clinică a persoanei,

dar ultimul în final a rămas in viaţă in condiţii concrete jniate li nlilh it ca tentativă de omor sau cauzarea unei leziuni

corporala

Moartea rapre/mfă o irwrfarr trrvet uluia a vieţii, o dereglare integrală şi ireversibilă a proceselor vitale ale

organtamitkif ie condiţionează stingerea activităţii biologice a tuturor ţesuturilor şt organelor1 Aceasta te mitalea/â după

încetarea (Vineţiilor de importanţă vitală - circulaţiei sangvine şi respiraţiei irnrtare care are forma unur proces treptat de

inhibiţie a

1 Dulăii C, Fdipaş A, MtfrtrfM (' op > u pag 214 2831 Nudoreanu Oh., Dotoliimiu V , Mofanr 1, Pittii t, Ikioi \, I mjh \ .apnl pag Nuliranu Oheorghr. Boroi Alexandru, ap cit . pag i1 Boroi Alexandru, op cu, pag. 134 Beipoa MU, op ni, pag I KM II.

’ Nulnrcanu (îhcorgfw, Boroi Alexandru, op cit. pag63* Ibldgfrt7 Boroi Alexandru, op cit, pag 34-331 Baciu Ohflorgfrc, Medicina legali, Chiţuiiu, Şlim|a, 1993, pag 107

48

I«IIn*n*a■■

m

pentru provocarea morţii victimei, făptuitorul recurge la un mijloc indirect, activat dc o forţă străin A 1

Sub aspectul elementului material infracţiunea dc omor implică o acţiune dc uctdcTe a unei persoane fizice, adică

o activitate materialft cârc arc ca rezultat moartea unui om Acest element material trebuie să aibă o anumită forţă

distructivi, să fie aptă să provoace moartea persoanei in condiţiile date 2 Aptitudinea actului de violenţi de a suprima viaţa

persoanei se deduce din materialitatea lui. in care se cuprind instrumentul folosit şi considerat ucigător, numărul mare al

loviturilor aplicate, intensitatea şi orientarea lor spre regiuni vitale ale corpului victimei, ca element de natură să suprime

sensul actului şi valoa/ca lui distructivă 1

Din punct de vedere al laturii obiective toate tipurile de omoruri se exprimă prin privarea victimei de viaţă

(componenţă materiali)4 Se ştie că descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pe lângă descrierea acţiunii

(inacţiunii) incriminate şi arătarea rezultatului acolo unde legiuitorul condiţionează existenţa faptei incriminate dc

producerea unui rezultai material, conceput ci o entitate exterioară a conduitei, diferită, cronologic şi logic, de acţiunea

şă cauzată de

Ia ipoiezj ideii consemnate consecinţa în forma morţii biologice comstimse un semn oHj§moou al crmorulur

intenţionat, dacă este vorba despre o infracţiune consumată în acest caz, rmiitaniri face pane. împreună cu acţiunea

(inacţiunea) din descrierea fapta mcnrranaic şi se hi cazul infracţiunii de omor, sub forma unei modificări a substanţei

obiectului de exemplu uciderea unei persoaneIn acest context trebuie delimnata moartea bdepeft 4t aaoariai clinică adică

o asemenea stare a organismului omului. în care. deşi se opreşte respiraţia p bătaia tnirmi dar activitatea vitală a

organismului se păstrează şi omul poate fî readus la viaţă Atentarea ilegală care a dcteimmat moaitea clinică a persoanei,

dar ultimul în final a rămas in viaţă In condiţii eurm tr jniate li calificat ca tentativă de omor sau cauzarea unei leziuni

corporale

Moartea rcprr/infă o iiwrfarr trrveitiMA a vieţii, o dereglare integrală şi ireversibilă a proceselor vitale ale f»rgani

%miilui ce condiţionează Mingeiea activităţii biologice a tuturor ţesuturilor şi organelor1 Acea «ta te instalează după

Incetaiea (Vineţiilor de importanţă vitală - circulaţiei sangvine şi respiraţiei irurlaic care are forma unui proces treptat de

inhibiţie a

1 Dulăi C , Filipaş A, Mm» he C apetf., pag 214 2831 Nudoreanu Oh., Dobfllnoiiu V , Mofaui 1, Pittii t, Ikioi \, I mjta V .ap ni pag £5, Nuliranu Oheorghr. Boroi Alexandru, opal. pag i1 Boroi Akxandru, op ctL, pag. 134 Betpoa fi.IL, op cil. pag 110-1II.

’ Nulnrcanu (îhcorgfw, Boroi Alexandru, op cti. pag63* Ibidgnt7 Boroi Alexandru, op cit, pag 34-331 Baciu Ohoorgfrc, Medicina legali, Chiţuiiu, Şlim|a, 1993, pag 107

48

metabolismului celular şi de descompunere a materiei va orţaaaaatt TaaMtepi cfcart consideră cS moartea

s-a instalat atunci când sunt suprimate resşvapa. cvcatapa MfMft 91 activitatea cerebrală Diagnosticul de

moarte cerebrală cofcsyuwte pncac metţ* «pMMhi Procesul instalării morţii constă din cinci etape

starea preagonalfi se caracterizează prin inhtbtţia JMMRI paăMfaa $

bătăilor cardiace, hipotonia arterială progresivă, talapacca mjcribam/L 4tmemem reflexelor

Durata primei etape este foarte variată

pauza terminală se manifestă pnn dispariţia caanpaţa, pMa »dk*lw. respiraţiei, prin scăderea

tensiunii arteriale piaA aproape dr 100 Eaşi a âam durează de La 5-10 secunde până la 3-4

minute,

agonia este o etapă tranzitorie de la viaţă li —oirn 9 *e cncmai prm :z:s&. cunoştinţei

(episodic se reîntoarce pentru pufai Mfl âcşrmmxm imtcfm ararie a creierului, o uşoară

tahicardie şi o creştere hhhmI a mmm amamkt, o respiraţie rară şi profundă cu antrenarea

rauţcMor rfainA RhAt Kcae se evidenţiază printr-o bradipnee şi hipotooăe accentuate. Aşi cm

«rmează * «ş respirator iar apoi şi cardiac,

aurica dinică se caracterizează prin inlabiiia totală a cyaesş&aşeL a reAeweicr a ■rinatşi

cardiace fi respiratorii La etapa ariaoa încă csae şmM wmmmmm MMrw tacţuloi vitale Durata

acestei etape csr ie caca 5-% muk im loiperatunAe scăzute ale mediului aubtani poale tea pini

ia 1541 MMti Manca holoycl Survin ichimbăn mraUt ii aMaal aw» cmI 91 ia mmmmâ

cardaoretpuaio# Pi imele urtambăn au bc ir aovw aoani De

M mosne» tcoar|*i ceiehfaW poala fi ODnlaat Jrej* UM ai etapes a

cmcn

De-a lungul timpului fi, mai alra. In ufetmrir 6fC*m o* *w au mantesat auki preocupare pentru

prelungirea duratn vieţi» uHnhatavaa boUoi. aaJkarei caujtix acestora Cu toate progresele raali/ale. moartea ca

futwan luturai nu poale îî kml Aoest M de awarte.

neviolentă din punct de vedere juridic şi constatată ca atare eu face oNectui aonnărn oncanefcx specializate ale

statului, însărcinau* cu combaterea fenomenului mfracţKMl Justiţia este chemată să se pronunţe numai în acele

cazuri în care moartea a fost violentă ţacodent omucidere 1 sac suspectă.

1 Jbidem.

2 Ungurean S., Medicina legali, Chi|iniu, Ştitnja, 1993, pag294

49

metabolismului celular şi de descompunere a materiei va orţanaatt Taaautepi ctaacft consideră că moartea

s-a instalat atunci când sunt suprimate resşmpa. cnodtapi MfMft p activitatea cerebrală Diagnosticul de

moarte cerebrală cofcsyuwte pncac nnfs «pMMhi Procesul instalării morţii constă din cinci etape

starea preagonală se caracterizează prin inhibiţia eunoqn—ev Ahmri yNiadn $ bătăilor cardiace,

hipotonia arteriali progresivi, tatepocca mpcribam/L 4tmemem reflexelor Durata primei

etape este foarte variaţi

pauza terminală se manifestă pnn dispariţia anoşnao. pMa idotlw, respiraţiei, prin scăderea

tensiunii arteriale piaA apraşe dr no Etapa a doaa durează de La 5-10 secunde până la 3-4 minute,

agonia este o etapă tranzitorie de la viaţi li aamtt p *e cncmai pnm :z:s&. cunoştinţei

(episodic sc reîntoarce pentru pufai Mfl 4tşnmmmi imcpmi oonsde a creierului, o uşoară

tahicardie şi o creştere nememmmĂ a mhbî Monde, o respiraţie rară şi profundă cu

antrenarea muşchdor rfainA Rndr na se cvidenţiazA printr-o bradipnee şi tipotooăe acctomc.

după care «meazi m «ş respirator., iar apoi şi cardiac.

noma dinei sc caracterizează prin inhibiţia totală a onsşsaşeL a redcaefcr. a ■rtii alţii cardiace fi

respiratorii La etapa arnaoa â*râ cae ŞMM mnn Miror faacţakit vitale Durata acestei etape este de

caca 5-% nnK in icnpenturik scizutc ale mediului ambiant poale dura plai ia 15--20 anni aanrtca

holoycl Survin ichimbAn vtveraUt ii nnri nvo» cani 91 n MHnrf cncboroaptraiot Piimcle adnaMn

au bc ir sv*ffsu nv« onanl De M mosne» tcua/ţ* cerebrala poaii fi cumkiat Jrtpi uo ai eu ei a

cmca

De-a lungul timpului p, mai alra. In uJttmrie ik\«« iu mamtesat auki

preocupare pentru prcAungtfea duratei vieţii uimbitaai bufcdot aaJktrei cau*ekv acesora Cu toate progresele

mli/ilt. moarta*, ca fenomen naturaJ nu p sste îî ni Vvts* M de ncane. neviolentă din punct de vedere juridic şi

conatatati ca atare eu face ofeccfal aonuirn oneanefcx specializate ale statului, însărcinate cu combaterea

fenomenului nfiracţwaal Jvsbpa este chemat! să se pronunţe numai în acele cazuri în care moartea 1 fost

violentă ţacodent omucidere) sau suspectă.

1 Jbidem.

2 Ungurean S., Medicina legali, Chi|iniu, Ştitnja, 1993, pag294

49

>n

IUmm

-

Dup A cum menţionează autorul S. Ungurean, exişti daaîfcarea medko-faaotogîci ţi cea luiiiJîcA a

morţii Confoim primei, moartea reprezintă un fmtâ firesc (m1 jr*l fiziologic) tau nefiresc (nenatural,

nefiziologic) ai vtefn Din punct de vedere jartdac «oana este repercursiunea unei acţiuni violente sau

neviolente. Moartea nenaturali este un feri| al vieţii survenit masntea epui/irii resurselor fiziologice (de pildi din

cauza leziunilor corporale)

Clasificarea social-juridici a morţii se bazează pe arcumsunţeie mataâiriî sale Sub aspect vucial-juridic

încetarea vieţii poate avea drept substrat cauze ilicite care p generează moartea omului Se cunosc doui

categorii de bază ale morţii violenţi p aevioleati Moartea violenţi este i ca care survine in urma ©muadeni sau

accidentului De altfel, omuciderea, moartea accidentală iepic/inii genul morţii violente Moartea naturali

întotdeauna este aevioleali, pe când cea nenaturali poate fi şi violentă

Momentul suprimării vieţii victimei constituie o problem! cu semnificaţi muhiplc Astfel, raaufeafdc

ccfcctinlor trebuie si conduci, pe de o parte, la wAirti datn exacte la care au turvaa* moartea, iar pe de ahi

parte, la încadrarea in timp a actrotiţa infracţionale desfăşurate de dirv awior O acrie de date pot conduce la

delimitarea unei perioade de tanp io care autorul a ilnranf diverse acte de pregătire, aspect de naturi si

permită iacadrarea faptei 1b categoria aaonhâ ca premeditare Stabilirea exacţi a datei serveşte nu numai la

clarificarea modului în care autorul şhi petrecut timpul înaintea comiterii infracţiune d p la precizarea

intervalului în care acesta s-a aflat ia câmpul infracţional on a activităţilor desftşurMe după finali zarea actului,

sraasf p la scopul cont racar ini unor Caise alibiuri

Urmarea iau re/uitatul cate cea de-a doua componenţi nhfcgmoric a laturii obiective

a mfiMcţmrm de aaor Actul de violenţi devine relevant aub aapcctuf infracţiunii de omor

în momentul in care se produce rc/uhaful comiind in moartea victimei în lipsa Iul, actul

de violenţi pom i luai la coaatdaraie ca element al tentativei de omor iau al ahet

infracţiuni de omor,4 omoruf fiind o infracţiune de re/ultat1

Survenirea morţii ca conaacmţi al fapt doi infracţionale comise constituie un semn

obligatoriu al laturii obiective a omururifa* *

la ba/a clasificirn consecinţei* n piejudictalnle trebuie puse* caracteristicile lor calitative şi

cantitative Toate consecinţele prejudiciatele te împart în materiale şi nemateriale Cele materiale sunt

patrimoniale şi fizice 1

■ I Ingunan 8 , opal, paţ.295 1 Ihielem, pag 295-296 ' UtpuAMH C B, op ctt. 71 -724 Nuâorwni? Ob., Dobramu V , Mofaur I , Pasca I, Bora A.. Lazir V, op eu.. p»g,95 ’ Ikilai C , Kilip*f A., Mrtrachi C, op cu. pag,2S3.

* PuuMlaot yiwnHoe apuo Ooo6aatu «ctl V«6«a ocu pe j B 11 KyflpoatM. A.B.IUyMau. Mookbo, KIphctv 1997, pag.32; VliiiiNHiM opiu

Ocaficwaa unw Vv&mjuiiym IU ■ ■■ HOPMA-HH4>PArM, 2000, psg.37.

50

>n

IUmm

-

Dup A cum menţionează autorul S. Ungurean, exişti clasificarea aiedko-faaotogîcă ţi cea luiiiJîcâ a

morţii Conform primei, moartea reprezintă un final fif«*c (m1 jr*l fiziologic) sau nefiresc (nenatural,

nefiziologic) ai vtefn Din punct de vedere jartdac moartea este repercursiunea unei acţiuni violente sau

neviolente. Moartea nenaturali este un feri| al vieţii survenit înaintea epuizării resurselor fiziologice (de pildă

dm cauza leziunilor corporale)

Clasificarea social-juridică a morţii se bazează pe cărcumttanţeie instalării sale Sub aspect social-juridic

Încetarea vieţii poate avea drept substrat cauze iiîcrte care ţi generează moartea omului Se cunosc două

categorii de bază ale morţii violentă p nevkrfentă Moartea violentă este cea care survine in urma omuciderii

sau accidentului Dc altfel, omuciderea, moartea accidentală icpie/intă genul morţii violente Moartea naturală

întotdeauna este aevioleatâ, pe când cea nenaturală poate fi şi violentă

Momentul suprimării vieţii victimei constituie o problemă cu semnificaţi muhiplc Astfel, rsjufcafdc

cercetărilor trebuie să conducă, pe de o parte, la fdhifcrfa datei exacte la care au aurven* moartea, iar pe de

ahă parte, la încadrarea in timp a actrvnâţ■ infracţionale desfăşurate de flbrv autor O acrie de date pot conduce

la delimitarea unei perioade de timp ia care autorul a ilnraiaf diverse acte de pregătire, aspect de natură să

pemrmâ incadrarca fapîd 1b categoria omorukm ca premeditare Stabilirea exactă a datei serveşte nu numai la

clarificarea modului în care autond p-% petrecut timpul înaintea comiterii infracţiune d p la precizarea intervalului

în care acesta s-a aflai in câmpul infracţional on a activităţilor desfăşurate după finalizarea actului, acaatu p la

scopul cont racar ăia unor false alibiuri

Urmarea teai reztdtaual este cea de-a doua compotacniă ohfcjaioric a latura obiectiva a

inftacţaaai de omor Actul de violenţă devine relevant sub aapcctuf infracţiunii de omor în momentul

ia care se produce rc/uhafu! cnmtâftd in moartea wctanei în lipsa lui, actul de violenţă poale i

luai la cotmdmmw ca tlement al tem au vei de omor sau al altei infracţiuni de omor,4 omorul

fiind o infracţiune de re/uitat1

Survenirea morţa ca consecinţă al faptei*ti infracţionale comise constituie un semn obligatoriu al laturii

obiective a omorurilor *

la ba/a clasificării consecitiielm piejudie»al»ile trebuie puse* caiacteristicile lor calitative şi cantitative I oate

consecinţele prejudiciabile se împart in materiale şi nemateriale Cele materiale sunt patrimoniale p fizice 1

■ I Ingunan S, opcu, paţ.295 1 Ihielem, pag 295-296 ' UtpuAMH C B, op ctt. p«g 71 -724 NutatMiiu (ih , Dobramu V ,

50

Durata dc txeeuiaw A a% lulut \ic \K lenţft ponte fi mai mare sau mai mică, dar nu aceasta are relevant! ptntni

mtUcţiumi ca instantanee, ci împrejurarea d momentul

consumării axacutferM tal# pmis diMarminat prin momentul morţii victimei Deci, un semn obligatoriu |i dtttrminant uit*

caiactwueazi latura obiectivă a componenţei de infracţiune este consecinţa pic|iitlj« tabili, aflaţi in lapon de cauzalitate

cu fapta comisă (acţiune ori inacţiune)1

La analiza latuni oluri tive a omorului este necesar de a lua in vedere că acţiunile sau inacţiunile constituit doai

un lemn evtcnoi al mft acţiunii Aceasta îşi are explicaţia 7n faptul că pericolul «octal al PI III lumi constă in dauna caujată

decesul victimei

Stabilii ea cauzei movţu >e U\c cu ajutorul datelor puse la dispoziţie de medicina legală,

constatarea elevtuată de lâtie nie\ticul anatomopatolog fiind hotărâtoare pentru clarificarea

„diagnosticului juintu numite violentă sau moarte patologică Din moment ce datele obţinute converg spre

o moartt \ loIruiA, caie |vwite fi consecinţa unei omucideri sau a unui accident, va fi nacesari eUnfKama

tuiuioi mipiriur ăuloi apte să servească la încadrarea juridică corecţi a faptei De asemenea, pentiu

înnegura latuni obiective a infracţiunii de omor trebuie si se rfihilr—ri evidenţa IcyÂtuiu de cauzalitate

intre acţiunea de ucidere şi moartea victimei,4 care reiese nrrmylocn ăm matmalitatra faptei Aceasta ar

însemna ci moanea trebuie si apară ca un ftarittl aeccaar yi left* al fa|*tn vinovatului, dar nu o consecinţă

întâmplătoare5 Determinarea l^riawi it caMMkHr M usninici iniţMCjuiln este esenţiali pentru încadrarea

corecţi a faptei în aMpm «mtmIui lapaa niponului dc cauzalitate intre faptă şi consecinţa survemtă ori

exclude m penare răspunde»ea penală pentiu lipitiea de viaţă a persoanei, on permite de a califica fapia în

aâi mod * Toana daommmti coaa^al ci, de legull, este cauzi a rezultatului once acţiune care a coaMa

ooaftpi• tmemori praducani ic/ultatului

Raport d* «airtlnm r«iuă «iumi tind se stabileşte ii, liră activitatea ftptuitorului, moartea

nrtMi m» iar 0 prudua Nu aate iwrwit ca activitatea făptuitorului să constituie cauza

exclusivi a morţn VUIMIH Ir^Aima tau/ală csiati |i atunci când la activitatea făptuitorului s-au

adăugat y alţi fatf'tfi |Nrr«i»im|i * «w»« «•niiicnţi sau subsecvenţi, care au concurat la

producerea rezultatului

1 Vio >*hi« npun vr*i ^ «h i<>* i »t» h irinM |% iat K .< n»»» H H . llruuMitu IA.. Mocm. II ui icjolui

ipyiinfl ||OPMA-HII*f A M. IW pag IM I *»

1 Iloroi Air tandru cy* < n pag 1 **

* JjOfKMiyvuiH \ 1 1 1 7 » eil pag '4 ViamiiHM lipani VnAmm »« new* » t« 1«m I (torfWmu narrv I'loa p« Hiiuîdm A.H , Kpacmcoaa K).A. Mocna.

I'LuumnueKâM ipţna* IlorUA MII#PA M l*w pag 14 KowMVNiapM* » VrwmiioMy Kivmcy PC’OCP. ooa pco.K).ACcB«pNiu., Mockm, Ktptuwwui

mrrtparvpa 1*#B4 mg i O |tft I V * » n * » t i p u o lk.n6miu laciv y«6mn noa paEH.K\.3pniKu. A.n lliyitiiu I** ^

PSI ^s IJeipon II H . ttp Gfl, pi| 111

* liopoaiiH C II, op it, pag TJ

’ Ninlijrcanu (lhn«||v. (Sorrtf AWunhu >f»ti, pag 65 a

Iloroi AJrunbu. tjp 111. pag 11

51

Durata dc cstMitm* * avtului dc violenţă ponte fi mai mare sau mai mică, dar nu aceasta are relevanţă ptntni wuavfrttMtwt

intUcţiuiui ca instantanee, ci împrejurarea că momentul consumăm cxcuiifini tal# piccu dctei minat prin momentul morţii victimei

Deci, un semn obligatoriu |i determinant cmi? mu«utmm\/â latura obiectivă a componenţei de infracţiune este consecinţa prajudj\

labilă, «illmA in tapotl dc cauzalitate cu fapta comisă (acţiune ori inacţiune)1

La analifa latuni obicvtivc a omorului este necesar de a lua in vedere că acţiunile sau inacţiunile constituit dom un tcmn

evtcnoi aJ infracţiunii Aceasta îşi are explicaţia 7n faptul că pericolul «octal al ci in final in dauna cauzată decesul

victimei

Stabilii ca cau/ct motţu >c la\c cu ajutorul datelor puse la dispoziţie de medicina legală, constatarea elcvtuată dc

lAtie medicul anatomopatolog fiind hotărâtoare pentru clarificarea „diagnosticului juihIk numite violentă «au moarte patologică

Din moment ce datele obţinute converg spre o moaitt violentă. caic |v«aitc ti consecinţa unei omucideri sau a unui accident,

va fi Btcmfi cUnfHaKM tuiinoi nnpieiur ăuloi apte să servească la încadrarea juridică corectă a faptei.

Dr sKfwnNi pentiu inttc>nie.i latuni obiective a infracţiunii de omor trebuie să se rfihilr—ri tvnirnţi IcyÂtuiii dc cauzalitate intre acţiunea de ucidere şi moartea victimei,4 care reiese nrrmylocn ăm matmalitatca faptei Aceasta ar însemna că moartea trebuie să apară ca un ftarittl meamm 91 kftn al ta|Mci vinovatului, dar nu o consecinţă întâmplă!oare5 Determinarea l^riaani 4a caaMkHr mi uaninica împieiuuii este esenţială pentru încadrarea corectă a faptei în aMpm «mtmIui Ijpaa radonului dc cauzalitate intre faptă şi consecinţa survenită ori exclude m penare râapu*idff**« prmlă pcntiu Upwiea dc viaţă a persoanei, on permite de a califica fapta în tk moâ * Toana IommiI caaa^nt că. de icgull, este cauză a rezultatului once acţiune care a cohmmi oomâ+ă aaenarl praducani ir/ultatului

Raport 4* «anraliiit e*iuă «ium 1 căitd se stabileşte vă, lără activitatea făptuitorului,

noflrtM vMimin m» iar 0 prudua Nu este nar<iif ca activitatea făptuitorului să constituie

cauza exclusivă a morţii vunaw Ir^aiina tau/ală rsitiă |i atunci vând la activitatea

făptuitorului s-au adăugat y alţi fatf*tf> |Mrr«i»ini|i «<*ihomiiciiţi sau tuhsrvvenţi, care au

concurat la producerea rezultatului

1 Vio >*hi« npun 1 *«wi ««• • > ^ «h i < > * i »t» h «rinM |% iaâ k<<ii«Niu H H . llruuMitu IA.. Mocni. It ui icjolui

rpynnfl IIOPMA-Hlief A M. IW p«g IM '

1 Jioroi Air tandru cy* < n pag l **

* l»»p«viviiiw A II. tip eii pag '4 ViamiiHM lipani l'm*» VWtwi» »« new* » t« 1«M I (torfWmu narrv I'lca p« HIIUÎDM A.H , Kpacmcoaa K).A. Mocna.

I'LuumnueKâM ipţna* IHiHtfA MIItPA M IU*, pag H « yi’onoaHowy ftivmcy PL’OCP. ooa pco.K).ACcB«pNiu., MOCKM,

(OpvuWMCMtM mrrtparvpa l*#B4 pag II' J Io >•« npaao lk.n6mai laciv y«6mn noa paEH.K\.3pniKu.

A.n lliyitiiu Mmm.KI|«iiK I** f, pag W s Ueipon

II H .ttpm, pag 111

* fopoami C II, np irt, pag îl1 Ninlijrcanu (Ihnwghr IWwxa AWunhu >f»*1 , pag 65 a

IJoroi AJ«unbu. tjp 111. pag 11

51

Stabilind raportul de cauzalitate în cauzele de omor, este necesar de a lua m vedere ci

raportul dc cauzalitate există nu numai între mişcările corporale nemijlocite ale vinovatului şi moartea survenită,

dar şi între diferite mecanisme, forţe afc naturii, animale folosite de către infractor la săvârşirea omorului,

acţiunile subiectului infracţiunii sunt considerate cauză ale morţii doar in cazul daci au fost condi(ii necesare

pentru privarea de via(ă a persoanei, in lipsa cărora moartea nu intervenea,1

acţiunile persoanei care constituie condiţie obligatorie a survenirii consecinţei prejudiciabile. poate fi considerată

cauză a morţii doar în situaţia m care rezultatul a reieşit cu necesitate din aceste acţiuni, dar nu a constituit o situaţie

înnăscută din realizarea întâmplătoare a factorilor obiectivi, doar in mod extern legate mire ele Spre deosebire de alte semne

ale laturii obiective a omorului, raportul de cauzalitate nu este evident întotdeauna Uneori stabilirea Iui în cauzele despre

omoruri in practici oferi anumite dificultăţi, care sunt expbcate de faptul că uneori nu se ia în vedere situaţia concretă in care

a fost eormsi fapta infracţională 1

Nu rrrhsir de a nu lua în vedere şi faptul că nu oricare raport intre faptă 91 consecinţă demoamnează despre

survenirea morţii anume din cauza acţiunii nr aramei r Recunoscând ci frapa» Ori cauze nu există, determinăm necesitatea

ca reflectare a h gifiţior interne ale fenomenelor p o delimităm de întâmplare, care de asemenea reprezintă o categorie

obiectivă, dar remarcă o afei categorie de raporturi între fenomenele lumii obiective Da cele consemnate reiese cft analizând

latura obiectivi a omorului, este necesari constatarea survemrii morţa in rezultatul unor acpum fmecţwjm) concrete, dar p *

delimita legătura de ceuzatotafte necesari intre acţiuni şi conseonţi de raportul cau/aJ întâmplător tn iazul cekii dm urmi

raport de cauzalitate consecinţele care survin drept unviarr « faptelor persoanei, pentru acesta nu sunt numai neţtepfate, dar

p oteecirv nelegate de aceste acţiuni

în concluzie «laMm ci omorul r«fr stnbuit la categiina infracţiunilor cu componenţe materiale Omorul este or mm mat

In cazul in taie dnrpt urmare a faptei vinovatului survine moartea în acest colt©»! nu are importantă «te ă moaitea a survenit

imediat sau după o perioadă de timp Ca semn obligatoriu aJ lat ui 11 obiective a omorului este prezenţa raportului de

cauzalitate

1 YroaoaaaM npaao Poccmk. y*M6H«n Am nywa i 2 * nwi« F«w 2 (WWhiim wn Ibu puHinutoaa A.H., Kpacitaoaa IO A>. Mocni, HUIR3UBU rpyima IIOPMA-HIHIPA M, 1999 (808 ctp l pag 14, k<«Mrtifap«t

■ VmvtwwNO aojneacy PoccvAcmoA OcdcpauMti, IHuhm*- 7 c, mMeaenwoc ■ aonajnrmnac, bkui oAmrfl prAuunri C typin«j (O H JliAtiina H M, Ua.ui. Huunuiuxu rpvnru JI()WA-H!I4>PAM 1999 (832

crp.), pag. 224

“ Bcrpna H.K, op.ctL, pag 111; KcmMafnapwA ■ Yi<uio«wmr> «<vie»r\ PtuaUcunl (kdqamiM. dqji pan A.B Irlafwoa», Mouua, lOpMciL. 1997.

P*g-266BopooHH CB. op.cit-, pag. 72.

4 laiopaOHHKoa H.H., Ccmtcw» ynuioaifoe npaao. 06auui ii OoofwiHAi ucn. Mocxaa. JOp«tM*k>cxa» vrrrparypa, 1976, pag 343.;, |ki|«« H.H-,op.aL, pag. 110-1II.

52

Stabilind raportul de cauzalitate în cauzele de omor, este necesar de a lua m vedere, ci

raportul dc cauzalitate există nu numai între mişcările corporale nemijtouie ale vinovatului şi moartea survenită,

dar şi între diferite mecanisme, forţe ale naturii, animale folosite de către infractor la săvârşirea omorului,

acţiunile subiectului infracţiunii sunt considerate cauză ale morţii doar in cazul daci au fost condiţii necesare

pentru privarea de viaţi a persoanei, in lipsa cărora moartea nu intervenea,1

acţiunilc persoanei care constituie condiţie obligatorie a survenirii consecinţei prejudiciabilc. poate fi consideraţi

cauză a morţii doar în situaţia m care rezultatul a reieşit cu necesitate din aceste acţiuni, dar nu a constituit o situaţie

înnăscută din realizarea întâmplătoare a factorilor obiectivi, doar in mod extern legate mire ele Spre deosebire de alte semne

ale laturii obiective a omorului, raportul de cauzalitate nu este evident întotdeauna Uneori stabilirea Iui în cauzele despre

omoruri in practici oferi anumite dificultăţi, care suni explicate de faptul ci uneori nu se ia în vedere situaţia concretă in care a

fost eorrasi fapta infracţională 1

Nu rrrhsir de a nu lua în vedere şi faptul ci nu oricare raport intre faptă 91 consecinţă demaaatrează despre

survenirea morţii anume din cauza acţiunii riramiair Recunoscând ci femamme Ori cauze nu exişti, determinăm necesitatea

ca reflectare a hgifiţior interne ale fenomenelor p o deitirirtim de întâmplare, care de asemenea reprezinţi o categorie

obiectivă, dar remarci o afci categoric de raporturi între fenomenele lumii obiective Da cdke consemnate reiese cft wairinH

latura obiectivă 1 omorului, este necesari constatarea survewa morţii in rezultatul unor acţiuni (tmopum) concrete, dar ţd 1

delimita legătura de cauzabtate necesari intre acţiuni şi conseoajl de raportul cau/al întâmplător tn iazul cekn dm urvni raport

de cauzalitate consecinţele cart survin drept ui mar r a faptelor persoanei, pentru acesta nu sunt numai deşteptate, dar 91

otaectrv nelegat* da aurite acţiuni

In conclu/ie «tabilam ci omorul nir atribuit la iat egona infracţiunilor cu componenţe materiale Omorul este or mm mat

In ca/ul In cate drept urmare a faptei vinovatului survine moartea în acest content nu are importanţi «te ă moartei a survenit

imediat sau după o perioadă de timp Ca semn obligatoriu al latuni obiective a omomfui este prezenţa raportului de

cauzalitate

1 V’rok.'ioBHoe npuo Poccmk. y*M6H«n Am «y*o« i 2 * nwi« Fow 2 (WWimM wn Iha puHimaiou A.H, Kpacitkiwa HDA.. Mocni, HUIR3UBU

rpyima HOPMA-WHOPAM, 1999 (808 ctp | pag 14, h* ap* A ■ VmvtwwNO UMteacy foccvAcmoA OcjqmuiiH, IHuhn*- 7 c, mMeaenwoc ■

aonajnrmnac, bkui oAmrfl prAuunri C typin«j K) H JtiAtiina li M, Ua.ui. Huunuiuxu rpvnru II()PMA-H!I4>PAM 1999 (832 crp,X pag. 224

“ Bcrpna H.K, op.ctL, pag III, KommokiwpwA ■ Viaao«wrnr> «<vie»r\ hunlciml (kdqamiM. dqji pui A.B IU>uau, Moau, KlpHciis I9V7,

P*g-266BopooHH CB. op-cit-, pag.72.

4 laropqoHHKOB H.H., Cowrcicoe yrcuwaHoe npaao. 06auui II OoofwiHAi ucn. Mikku. lOpuawuj wiqvrypa, 1976, pac Mi, |ki|«* H.H_,op.aL, pag. 110-1II.

52

I

între fapta vinovatului şi moartea victimei care i survenit 1 Alianţa fiontacinţei (moartea victimei) atesta faptul efi ne

aflam în prezenţa clapei dr pregătita MU « tanlAlivai dr omor

La examinarea laturii obiective a inftacţiunii rMP iIp aNWivnaa

necesar dr &j>rda atenţie locului, timpului, metodei şi mijloacelor,

tuturor oircumilanţelof *lr comitere a infracpumi UntAe metode de

săvârşire a omorului se iau In vrdrir de cAlic Ifpuilor in calitate

de semne circumstanţiale 1

La caracteristica laturii obieetive a omomlui *e atiibuJe |*

situaţia concret* de comitere a infracţiunii Aceasta are importanţă

nu numai In soluţionat eu problemei vi /and prezenţa on lipsa

raportului de cauzalitate, dar şi, în anumite i iri iinulanţe

contrate, paniru atragerea persoanei la răspundere penală şi

calificarea corectă a laptei oomlat Stabilirea momentului de

săvârşire a infracţiunii în cazul expirăm termenelor de prescripţia

are importanţă pentru liberarea per ioana de răspundere penali

Timpul săvârşirii înlliujmmi poftîtf 11 reflectai >i asupra

aplicării lega penale Locul de comitere a omorului aie impoitnnţA

pentru lalilitaiea corecţi a infracţiunii aplicării este supusă

legea care acţionează pe un anumit teritoriu unde a fost comisă

Identificarea locului în care a fost lâvArfit omorul e*te o problema importam! pentru soluţionarea nnilm. acesta fiind, de regulă,

cel mai bojgat in urme y dare cu prrvwe la împrejurările in ave s-a corras fapta Cu atlt mai mult sr impune găurea locului crimei cu cât

ia practică ae întiincac frecvent ca/unle de transportate a victimei in altă parte, on eaprăşuerca de fragmente du» cadavru in diverse

locuri Desigur,, că pe lăngă kieul propnu-j*s al Işmi nu trebuie să excludem p cdeAafcc locun sau zone In care au lost detc*»pcnic

urme, mşkmcc materiale de probă ctc

Dettinwawi metodei de acţiune ca srmit al latui n obiective a omorului are anportanţă principială pentru cdMkarea Im, la

clintimaa met mulior ©morun metoda contvnae o circumstanţă caMcativă ferceiaraa ornoruitlot pir/intA nun ditkukăţi, deoarece

infractorii utilizează diverse metode dc umateie mamaie 91 tăinuirr a infracţiunii * Pentru existenţa infracţiunii nu au relevanţă

KoMciitapMA K ViuAciMoiti i'iin - l'x ut. >.4 0»raaf«amm HMWHN / • «HWHHI»»' M ■ IM, >»• »»■« mu piioiuifA Cnpaimi

IO H . JMmwm U M , M***aa HiMif«u-ui fpvmu HfM’M * HII«W" \ M |M|;]4 > inwmi np>w l*«uotii Vwfimu ji»

tyioB ■ 2-1 tuhu Tom 2 u.V.'kmm ui it [|«,i f» 1 14imn«i A II fe |n<m- H' \ U<»»m II<mi. h i.i iptuu H< *P\I \ UUCP \-Sf. 1999, pag 14, Yionuaifoc npaao P<*« mA< *<41 4>* «fanai* * «Hvm

onn p»i| M II ^ mnMk<M Uiiiii mIu imiu» |Wi pag 2^9 1 DrAiuJ S . op cit , pag 171 Yianoaiioe npuo POCCHM V^MTIMIU ,uw i v i m ■ 1 « rm«a« li« î «un ll«i |»4HIHI)IIU Vil , kpbiuuiu KJ A.. Uocoa,

Muinunou rpyniia HOPMA-HliePA-M. 1999 1 K0 R tip t p*i M RwwnwfifwH • ' m in. s, CuitHiiii4 Oc.'tepauim, Hiuimc 2-

e, h ' i m c h c h h o c h / j o n o n n e t i H o * . m u t o d l n i e f puuiiinrl 1 tvpamaa M I I , ' W t t w n HM U » i u Htuiciuui rpynna HOPM A-MHOPA-M. 1999. pag. 224.4 Uoptuuui ('11. op.ctL. pag73 ’ Ibidăm,

pag,71.

* Aupuwuu T.B., E<JIKHJI P.C., Knpvxoa IO I . PIKX**UMB 1 P, kpwuNtuLHM>ta»*, MIH> A M ■ ,«.« iiu.i pca P ( (jenaua. Klotm.

Hkunuiifno IIOPMA (Huaraaoiaji rpynna IIOPMA-HMePA TO02, pag WS 1 yrunoaiinc npaao Oco6cHiia» oacTV

VtcfiHMic jina iymi Mintii. ItOPMA llliePA M iiMNJ, pag 17

53

I

între fapta vinovatului şi moartea victimei care i iurwttit 1 Ah»*1»!* lonujwnţei (moartea victimei) atcsi& faptul efi ne aflam în prezenţa

clapei dc ptitytlltiri1 MUl w tanlilivai dr omor

La examinarea laturii obiective a inttaiţiuiui cMc ilc nsanvnaa nacasar dc &j>rda atenţie locului, timpului, metodei şi

mijloacelor, tuturor rin nmMan|*loi d** cornii ere u infracpumi UneAe metode de săvârşire a omorului se iau In wdart tic căite

Ifjtuitor in calitate de semne circumstanţiale 1

La caracteristica laturii obiective a omomlui % c ftlrtbuif I1 wluaţiii concretă de comitere a infracţiunii Aceasta are

importanţă nu numai In soluţionarea problemei vi /and prezenţi* on lipsa raportului de cauzalitate, dar şi, în anumite uri iiitMljmţe

miufrlr.. arragerea persoanei la

răspundere penală şi calificarea corectă a laplei comise Stabilirea momentului de săvârşire a infracţiunii în cazul expirăm

termenelor de pretcnpţie tir importanţă pentru liberarea persoanei de răspundere penală Timpul săvârşirii înlliujmmi ponîo 11

reflectai >i asupra aplicării lega penale Locul de comitere a omorului aie impoitnnţă pentru mlilimea corectă a infracţiunii

aplicării este supusă legea care acţionează pe un anumit teritoriu unde a fost comisă

Identificarea locului în care a fost lâvărfit omorul aste o problemă importantă pentru soluţionarea riTiilm. acesta fiind, de regulă, cel mai

boqjpt in urme p date cu privire la împrejurările in care s-a oonas fapta Cu

atăt mai mult *c impune găurea locului crimei cai cât ia practică ae întâlnesc frecvent ca/unle de transportate a victimei in altă parte, on

naprăşuerca de fragmente dm cadavru ia diverse locuri Desigur, că pe lârwă kicul propnu-xss al Işmi ■ trebuie să excludem p celelalte locun sau zone in care au (ost de*c*»pcriic urme, w bset materiale de probă ctc

Detuiwiawi metodei de acţiune ca semn al Uium obwclive a omorului are anportanţă principială paarw cdMkarai Im, la

comiiwaa mat multor lunmun metoda constmnc o circumstanţă crficslivl Catcataraa omorurilor pir/intă nun diftcuHăţi, deoarece

infractorii utilizează diverse metode dc umateie mamaie 91 tăinuite a mii acţiunii * Pentru existenţa infracţiunii nu au relevanţă

rnrittfirJe dr aţipinwue a vtafit victimei In unele cazuri de pot

KoMciitapNA 1 'lu.niM'iMt Io wm • H»? lupa na1 1 Mmmmw /• «hwmhi»»' m mu piioiuifA Cnpaimi

IO H . JMmwm U M , M***aa HiMif«u-ui «prima IH1PS4 * HM«W" \ M |M|;]4 > inwmi np>w l*«uotii YWihiul jelir

■ vio* ■ 2-1 TUHU Tom 2 l kitfiiniHif ui it [|«,i f» i Mimnw AII l*.şi* H' \ U<»»m ll<u>> m ipţwia H< *P\I \ HHOPA-M.

1^. paf 14, yiajMww npuH) NA< KHI l>t vf«iiiii! * «URM onn p»i| M II ^ mnMk<M Uiiii* MIIU IMIM». ISW pag 2*591 UrAiuJ S . op cit , pag. 171 Yionoaiioe npuo Pocchm V'mTihiui Am ivi« ■ 1 « rm»«» l<« 1 ik*Ai»ii#i «un llm ptAHmituu \ II , kpbiuuiu IO Uocoa, Muinunou rpynua HOPMA-HIIWA-M IW iKol i rp j pag M • ' iM'voauuMţ

m in. v hamantil Oc.'tepamm, H {.latine 2-e, H'IMCHCHHOC h /jononnetiHo*. mut otiaicS puuiiinrl r I\|MKHI IO II , 'Wtt wn HM U»iu Htuiciuui rpyniu HOPM A-MHOPA-M. 1999. (Mg. 224.4 Uoptuuui C.B.. op.ctL. pag.73 ’ Ibidăm,

pag,71.

* Aupuwuu T.B., EtlDCKii P.C., Knpvxoa K) I . Ponumui I P, IkjittttNiuutN» t mm. V»wmih> a m ■ ,«.« iiu.i pca P ( Ejleamum. Klotm. Mi.wirjiu. iBo IIOPMA (Huaraaoiaji rpyima IIOPMA-HHOPA

TO02, p*g WS 1 ytijjiiniinc npaao Qco6cHiia* oacTV VkGhnk am lymi MmtM. IIOPMA llllttPA M Jinki pag 1 /

33

constitui o circumstanţă agravantă a omorului intenţionat,1 dc ccle rnai multe off influcnţAnd asupra Individualizării răspunderii şi

pedepsei penale 2 Stabilirea modului dc* suprimare » virţn victimei este posibilă pe ba/a interpretării unui complex de date,

urme, cu privire I» tofreag* activitate desfigurată de inii actor. Se va determina astfel, modul concret de mperttm,

tfifofodknd O seric de circumstanţe de natură să servească la încadrarea corectă a faptei De asemenea *• #a*i| calc se

stabileşte evoluţia raportului dinamic victimă-agresor, natura eventualelor relaţii âtnfit mi doi, posibilele încercări de

simulare sau mascare a faptei, respectiv disimularea omorului prm sinucidere ori accident etc

Cercetarea omorurilor pre/mtă mari dificultăţi şi prin prisma faptului că mfrtclorti MpUcâ diferite mijloace

de împiedicare a aflării adevărului obiectiv Identificarea inffni"»rr?irl/rt wtu mijloacelor care au servit la săvârşirea infracţiunii

vizează atât agentul vulneram cair a tJut/Mi moartea victima, cftt şi alte mijloace destinate pregătirii săvârşirii fapta,

pătrunderii la faţa locuim, imobili/Jtrii victimei etc Această identificare îşi găseşte utilitatea şi in «ncadrarca juridici a faptei Fapta

ucigătoare poate fi săvârşită prin orice mijloace sau inatrumenfe A&esiea p*rf fi dasificase in nvjloacc fizice (corpuri contondente,

arme aFbe. arme de foc cajplo/jhiftc msinintrar tăietoare, înţepătoare etc ), mijloace chimice (substanţe chimice car* ocroti o

acţiune load sau corozivi cauzatoare de moarte asupra organismului uman) precum 91 mijloace pulacc (prm care se provoacă

un şoc psihic sau ştiri emotive imense cârc produc m» .atica victima, ca dr exemplu, ameninţarea gravi, surpriza, spenerea,

intimidarea dureros p%th*ci pniaâ, stresul psihac ac )4

Onorai Mc considerat infracţiune numai în cazurile în care ocţmmk persoana. caic au cmiiM moartea, m tom

ifccate De aceea nu se consideri omor lipsirea de viaţi a mfr actorului sAvirşKi k» mme dc legiuni apărare (art 36 (' pen )

sau lipsii ea de viaţi a mfr actorului In ca/yj in care acest* ou puica I raţioul Hui a f< mutraliiiil prin alte mtfkiacf (ort J7 C

pen )

§4 Latura autocctJYl

latura subiectivi un element al componenţa de infracţiune, care oferi o prezentare a proceselor psihice interioare, ce au

lot in tonţtunţa şi voinţa persoanei care comite intiacţiunea In acest context, latura subiectivă a umorului este format! din

semnele care ca r act a 1/razii

1 Boponyimi AH. op cit, pag, ]1 Burodac A.. Manual de dref* penal Partea ţwriaU (pentru tnvtjfenfaaul UIUVCTSIB«X Chtftnâu. 2004, pag 4S-49

1 AacpuMou T B, licrn.HH P C„ Kopyxoa K) I. Puccmhckui E.P .opal, pag 705 Nistoreanu Oheorghc, Boroi Alexandru, op oi, pag 63. N'utareanu Ohcorgfrc. Boroi Alexandru. Drppl perul Partea apniall | «11*

Bucureşti, Editura Al J. BECK, 2002. pag62-63 Burodac A, Manual dc drept penal Partea speciali (pentru invâ|imirtul universitar), Chişiniu, 2004, pag 48-49

54

atitudinea psihică a făptuitorului faţă dc faptele* salt fi eonsecinţa survenită moartea persoanei Această atitudine este

reflectată in divei w* momente intelectuale, vo!i|ionale şi emoţionale, care devin evidente la examinarea faptei concrete Cfi

criteriu principal la delimitarea infracţiunilor după latura subiectivă ne serveşte forma dc vinovăţie* intenţie ori imprudentă Ca

elemente ale laturii subiective pot servi motivul şi scopul infracţiunii

La categoria circumstanţelor care caracter i/eu/A latura subiectivă a infracţiunii de omor, susţin autorii ruşi

Z.A.Neznamo\\i, l/a.C'twHYtH'a, se atribuie motivul, scopul şi emoţiile3 Acestea pot apărea, în calitate de semne obligatorii

alr componenţei de infracţiune ori să fie luate in vedere la individualizarea pedepsei penale în calitate dc nmimstan(e

agravante on atenuante

Omorul este atribuit ta categoria infracţiunilor cate pot fl manifestate doar prin vinovăţie intenţionată5 (intenţie directă

ori indirectă6), în a iară de lipsirea de viaţă din imprudenţă 7 Adică, vinovatul îşi dă seama de faptul că atentează la viaţii

altei persoane, prevede inevitabilitatea sau posibilitatea reali de survenire a morţii victimei şi doreşte survenirea ei (intenţie

directă) sau o admite m mod coaşoem (intenţie indirectă sau eventuală) * In cazul omorului la comandă putem vorbi doar

despre prezenţa unei intenţii directe Deosebit dc important! pentru caracterizarea poziţiei subiectiv? a făptuitorului

faţă de rezultat sunt şi împrejurările în care s-a produs actul de violenţă şi are, indiferent de materialitatea actului, pot să

confirme sau să infirme intenţia de ucidere Esac greşii să se considere, că orice vătămare produsă intr-o zonă vitală a corpului,

chiar daca a nccytti on număr mare de îngrijiri medicale» trebuie neapărat să fie încadrată ca tentativă de omor, flră a se ţme

seama de inipieţuiânle concrete în caie s-a consumat fapta. modul derulării acpuam p de îifimrf a» dc danele care

caracterizează persoana făptuitorului9

In iftotcara idea consemnate nu Munteni de acoid cu autorul rus N I Zq/ztwndmcov. care prciazcad că latura

subiactrvă a omorului se cuacten/rază prin intenţie şa imprudenţă Legea, precizează autorul dr entună iâ%|»uiniei ca penală

ţ,H*nt»ti omorul mtenţKmat şi din imprudenţă.

1 iNjpnwiHM ( B . apM, pag 7S 1 bponţam A.N., isjput« pagi

1 iKfqaM* CB, oprii „ fag tl VrmiaM IMbw m »*. * wfimi* i ftntwuNr ptuttupu knra<winn li H . HruuMou

3.A., Mocaaa, Humnciiiii rpyama In»fM4 MiMf A M. Iftf.|H|III 4 yra/KWHiM npaao (Mwimm «wn Vutiim mm »*wm M « »»a IU IPM A Mil#f S M JUOU p«| VI 1 yicu»«»oc npiM * VraiKMitcM npaao Pcwnw Wnmi un arm * I « nmm* I«*m i (WWVhmm «mm »v llufl p*A Hi Han»»* A. II, kpac**oaa K)A_. Mucna. Hmujaca» ipynni ll()PMA-HII®P A M IW (NI rup ), pag 14 t ' in*ati‘i«iv

PocchHcroB Qejicpaiimi. II\mhhc 2-

c, HiMCHCHiioe H Aomunuaume, no* ornau* peuauiMff* * »vpai'«*« H) H IM- h •« 11 M Untu. 11 uutiiiwium ipMina HOPMA-liHOPA-NL 1999 (832 cip ). pag.224*223, Poonlkii* iuakum npaao 1 W«iiimi ii* tv

ii-m poi II11 Kvflpaaucaa, A. 13 lUvuou. Kiucuu.

lOpHCTb, 1997, pag.32, Niatoreanu (Mienr k Al* unim DnşM pmal Partea fMiall Idiţia a II-a, Bucureşti, Editura AU. BECK. 2002,

pag.67.

Bcrpoa II-PL, op.ctL, pag 111.

• yianoaHoe npaao Oco&tmaa iacn» VSe6mu xm ay-wa Mooua, HOPM A MIHW'A M, 2000. pag 37. Barai Alexandru, Aspecte teoretice şi practice privind infracţiunile de omor şi lovirile

mu vitlmAnle cau/atnare dc nu «arte. Hucureyti. Stniciul Editorial al Academici de Poliţie „Alexandrul loon Cuza” a Ministerului de Interne, 1991, pagJ5=I7; NuarwMiui i«i , Dobrinoiil V . Molnar

L, Paseu L, Boroi A. 1 v„ Drept penal Partea speciali. Bucureşti, Editura „CONTINENT XXI” 1995, pag 96 Nistoreanu Oh.. Dobrinoiu V, Moinar L Pascu 1. Boroi A. Lazir V. op ett . pag 96

55

considerând-o pe cea din imprudenţă ca fiind mai puţin perlctiloa*! liHniţia 61 element subiectiv caracteristic infracţiunii de

omor, o deosebeşte pe acesatl# mi mimai «Ir de viaţă

din imprudenţă, ci şi de vătămarea intenţionată gravă a IntegrUăţll Cutţuiftl# MU A vanAiiţu

• j • ■ • 2

persoanei, care a cauzat decesul victimei.

La soluţionarea problemei legate de conţinutul intenţiei vinovatului hrbuir ci» reieşit din cumulul tuturor circumstanţelor

infracţiunii săvârşite, in pariu ulm n lua iu vedru iom|HU(amentul vinovatului şi victimei, relaţiile între acestea, cau/clc întreruperii

m ţiumloi infim ţmnale de către vinovat, metodele şi mijloacele de comitere a omorului, tarat teiul iAiuIim, aptf exemplu în

organele vitale importante etc In general, inten(ia de a ucide uvuliA ulm iiukJuI cum a fost săvârşită fapia Astfel, folosirea unor

instrumente apte să produol moartea wuimtet, aplicarea de lovituri cu instrumente de acest fel în regiuni vitale ale corpului,

aplu air« de lovituri la întâmplare cu corpuri tăioase sau contondente etc , sunt considerate ca probe neîndoielnic* «Ir intenţiei de

a ucide Când intenţia nu rezultă în mod evident din activitatea fl|*tiiii«wul«ji pentru custenţa ei trebuie să se stabilească în ce

măsură acesta a prevăzut şi a urmărit produc rtr* hhhih *juj cel puţin a acceptat acest rezulta! In acest scop, trebuie

cunoscute y avute in v n«flr*c io**e împrejurările flwam aăec—BL4

Autorul rus Rarudulm AJ. subliniază că formele dc vinovăţie »e iasă pe htn evoluăm cmemmmmşdkK obiective,

care sunt sau nu semne ale componenţei de mftjktiunr I a soluţionarea pnoWaMi âetpre conţinutul intenţiei vinovatului

este nccmi de a dtn cumulul de

crammmşt are caracterizează infracţiunea, in particular, de a lua in vedere comportamentul flpMmfc» p ⧠victimei

anterior săvârşim infracţiunii, raporturile i-Momic «mir «ie&tea Deci, de pe pcttaţm cnmmmkru mfenţiei vinovatului la

cau/area morţii jwmvw w» *%u de a

supune

«Miuci

metodele p m^kiiorff de nillurnţâ aaupta luţtinumdui \Ki*me«

OflUtitas $«' caracterul ie/iuniloi sau aJtot lovituri,' locaJizarea scettari,

cauzele întreruperii acţiunilor infracţionale de către vmov ai.

comportamentul anterior al vinovatului şi vu tiniet, legătura dnito* r> i « „.i.r. ______________ , ,___, , . ,... M . ...f ntuuiată, dar şi formaLa calificarea omorului trebuie «rahilită nu numai vinovăţia 1 r

. , . .> , _ . . . . . ^ filetă IWTUM d© a înaintaconcretă a intenţiei Doar constatarea intenţiei directe on indii ev te im

laiopaaBMK» li n. Cotcnxoe yroncMiHW npun Ofcou R OUOAWHU

UTM M«K«,B* H >J»W I** 1

* llulai C, Filipaş A, Mitrsche C , op cit, pag 28* .,*»», r** 1*71 KoMMeMiapMA K Viano«MOM> aoaracy PoccMftcioaa 4Na«|nuu«h. nan p*a Atl IUvviwa. Miataa. H V*" ,v 1 4 Mulai C.. Fihpaţ A. Mitrsche C,

op.ctî., pag 2X61 Boroi Alexamfcu. ap cit., pag.37; Nutranu Ohanrghe, Boroi Aicxsntku. op ctt, |»g 67 ‘ LoponyJiHM

56

concluzia, că omorul intr-adevăr a fost corni* deoarece tff *I*im unei forme concrete de vmovâ(ic fapta nu poate iî

recunoscută drept Infracţiune iJeNffiHâiaa intenţiei di/acte dr cea in/fircct are importan(ă pentru individualizarea

răspundem penale, iar în anumite ca/ori pcsvtru delimitarea omorului de alte infracţiuni Aceasta se referă tpra •Kentphi, la

calificarea tentativei dc omor Prezenţa intenţiei indirecte exclude o asemenea calificata, infracţiunea urmând a fi calificată

in baza consecinţelor de fapt survenite 1 Dc asemenea Jn ««/nţifmii»jI normei dc incriminare se face distincţie între o

intenţie spontană şi alta subită In ceaa •• vi/m/â omorul umplu trebuie de concretizat că este vorba doar despre

prezenţa unei mi*-ii|ii spontane (subite)' In ca/ul omorului Ia comandă vorbim despre o intenţie premeditată

Există intenţie de ucidere şi, deci, infracţiune dl? omoi in at/ul erorii asupra identităţii persoanei, deoarece o astfel

de eroare nu poartă asupra imn nnjtf e/uiân de care depinde caracterul penal al faptei. Aceeaşi soluţie este în general

admisă >i in ca/ul devierii din eroare a loviturii de la persoana pe care făptuitorul intenţionează aă o ucidă, asupia alteţa.

deoarece legea apără viaţa oricărei persoane 1

Eîdslisfa anumitor particularităţii ale laturii subiective a infracţiunilor contra vieţii persoanei obligă de a examina

semnele lor individual pentru fiecare tip de infracţiune Constatarea semnelor laturii subiective şs a vinovăţiei are o

importanţă deosebită mai intăi dc loate pentru calificarea infracţiuni* de onor Studierea practicin judic iar a ne

demonstrează că analt/a laturii subiective La calificarea aaunribr reprezmtă dificwîtlfî Imprecizia In comrki/nle (Miuk dm

aceste analize nu rar eon detonai anurraie erori incorect se determină orientarea intenţiei, lipsirea de viată din imprudenţă

se exaaaaeazi ca intenţionată, te adrrui corn. luzii despre prezenţa intenţiei ori imprudenţa m cauzarea morţii dm

întâmplare, prezenţa raportului de cauzalitate ae admite ca probă a vinovăţiei <ac foaie acestea subliniază impoitanţa

determină) ti tuturor semnelor laturii subiective a omonduv4

Tentativa la otttof este poştală doat < u intenţie dnevtă 1 a probarea tentativei de omor o

calificare suplimentară in baza Mm%rc mţrloi adăoităinaie sui venite nu este necesară '

La categoria cvcomat anţelor *atr ian*ier masă latuia istxluevtivâ a omorului trebuie atribuite asemenea semne ca

scopul motivul 1111144(1111111*' Aceiîea suni nişte semne facultative ale laturii subiective In cazurile fn ca/e

(lelmiuruifeii loi este ntv rurâ, acestea pot avea

Eopojum C B., opcit. pag. 71Borodac A., Manual Ae dnpt penal Partea ţieciaU; < ţufirUii 2(104. pag t» \ MBulaiC-, Filipaş A-, MîuadieC., Instituţii dc«S q* penal fiitu• 114iwinifll|i adlu|il|, Hmuiţlt Idiiuia lin, 200S pag 216 EopoAfiu CB, op.ctL, pag.77.

yraaoaHoc npaao. Oco6cHnaa nea Vw6hhk ayna Mntuu. IIOPMA HII*M'A M. ;inki p«g l| laropqaMHKoa HJK, op.ctL, pag 346

57

importanţii principială pentru calificarea infracţiunii şi stabilirea pedepsei pentru vinovat 1 Dai A scopul mobilul

constituie uneori elemente circumstanţiale ale omorului calificat, ele nu pot in nici un ui/ sl apere de răspundere pe

foptuitor.2 Motivul şi scopul infracţiunii, dc regulă, suni delimitate în lcpc şi au importanţă individuală la calificarea

anumitor modalităţi normativr ale omorului In unele ca/uri motivul şi scopul pot coincide.3

Motivele şi scopurile infracţiunii de omor pot fi diferite - de la tendinţa de a curma atentatul în cazul legitimei

apărări până la răzbunare în baza motivului de gelozie sau intenţiilor materiale etc 4

Omorul nu este condiţionat, în forma simplă, nici de săvârşirea faptei intr-un anumit scop l’n anumit scop care

potrivit aprecierii legiuitorului, conferă un grad de pericol social mai ridicat omorului este prev ăzut ca circumstanţă

agravantă 5

Stabilirea mobilului omorului este problema cheie, ea prezentând importanţă atât in stabilirea faptelor şa

împrejurărilor cauzei, a identificării autorului, cat şi în încadrarea juridică a faptei Motivul de acţiune a persoanei

vinovate de omor constituie cauza impulsivi in comiterea infracţiunii respective Motivul caracterizează voinţa

subiectului Oncare acţiune conştientă se comate m baza unui motiv determinat De aceea la soluţionarea

problemei vizând calificarea «aoryhk motoul ny poate ca si nu fie luat în vedere. Legea, desigur, nu in toate cazurile,

face tnwttii li ontn ca semn calificativ esenţial In art 145 ahn(2) C pen se face trimitere te aammar ianta* de

comitere a infracţiunii motiv huliganic In cazul lipsei acestor motive fapta urmează a fi aUkati în baza normei

generale (an 145 alm (l) C pen ) Pentru calificarea faptei ia baza normai care prevede componenţa de bază a

omorului motivul infracţiunii nu are nici o importanţi Accnoa. Ini, nu înseamnă ci constatarea lui nu este necesari1

La aaafcxa latura mâMnctive a infracţiunii de omor In legături cu motivul apare

problema despre eomhpa acernwa cai forma concreţi a intenţiei De reguli, motivul

infracţiunii demonstrează prta—ţa mtanţiai directe IVftoana, condu, ându-vr de exemplu, de

anumite mtcreac mattemie on motive huliganice, îşi &Uit#r un anumit scop Inal a exclude în

asemenea situaţii pOttMnatea atvâtţm omorului din intrrtţic indiirctl ar fi fost incorect

1 KommitiwI i Vittwn »•««> f fc»«aAt«4 OMifatf» im* şam A II IlaţiMu Uirm hlpikn.1 Yi&««vai npmo P» > i* v«Akw «■ m« ■ J i miu t»«M 1

wn IWwi pu Mi umu All. Huirjbou ifpvuna IHlfUA HH#P4 M. IIV9 f**j|. I *' IkowtfMiupitA i > ivmiiwmn watui lW.ifc.tul Ouqmimi IIuuuhc 2-4, MiMCHCBROtf ■ awwffliw km t/Wurft |« uin«HI 4ION

BM Miau.IluirenumifnniuIIOPMA-1UIOPA-M,1 EopooMH c" R, ap- pag II-02

4 Yrorauoe opua PbccMli-tol tuH|Miwii V<h6niii no* |WA B W Hai—mi Maro*, akuiiia*. 1999, pag.259, Beipo» H.K, op.ctt. nig.ll t-l 12.■ Nuloranu Gheorgjhe, Boroi Akximku. op ctt, pag,6X 4 Eopaajui CD. op o i. pig ll * ibtdtm

58

IO nucii iemarcA apnic vizavi de opium unor miori ruţi 1 Astfel, te subliniază că oigiim/atoiul mii instigatorul infracţiunii

dc omor la (omandă, in corespundere cu teoria paflicipaţtei. trebuie sA lic supuşi răspunderii penim participaţi* la ornoruI din

miere* matenaj necătând In luptul că motivele personale de a urmul persoana unu ieth nu au avut nirruc comun cu

inteiesul utalenal Spectrul de motive poate fi cel rnai variat de la cei politic la cel strici

■ intiinlioiwilc Otganizalorul sau instigatorul pol acţiona ţi tub influenta ri/bunim, geloziei, invidiei, conflictelor dc clan, însă cu în

pofida acestui fapt acesta i-a insuflat autorului anumite

■ interese materiale ţi trebuie supuşi răspunderii penale In ba/a articolului din partea generală (|iaitici|w(ia cu indicarca rolului

concret) şi in ba/a mumei Mfpcciale ca instigare (organizareJ la

H omorul din interes material în viziunea noastră, raportându ne la legislaţia penali a Republicii

Moldova, constatăm că este necesară incriminarea participanţilor a faptei comise de câi/e autor

||| In pluv in carul fn care a fost înscenat de către autor fapta de lipsire de viaţă, insă beneficiarul a

reali/at tot ce a depins de voinţa sa, necunoscănd despre faptul înscenăm, fapta beneficiarului

■ iunie.» .1 a ti calificată drept o infracţiune consumată, insă numai in cazul in care ar fi indusă

mu nu penală ce «c propune spre lege-ferenda ori ca pregătire de infracţiune in auzul

■ mu mati% rtăfu penale în vigoare

î marea asupra victimei nu are nici o influenţă asupra vinovăţiei făptuitorului şi nu înlături

B| răspunderea sa penalii deoarece această eroare nu te referă La o imprqurore de care depinde

caractarui penai al faptei ‘ Infracţiunea de omor există şj atunci când Aptunorul îşi îndreaptă acşiMt inşn unei persoane pe

care vrea s-o ucidă, dar, datorită ano graşac —mpulln a mMMAp foăoaa mu a altor cauze accidentale, rezultatul urmăm se

produce asupra unei ahe persoane

W|iitam 2 Otmarul Im comandă circumstanţă agrm'ttniâ « mtmtntlmi

li htaMunUli utcnwll

Inveatigafre omormiJ** la comandă lepre/mtă un procta extrem de difidl, determinat în mare

mâaurl prin faptul tli oiţam/alom |i autom aifUm inftacţnina iau măsun deosebite de siguranţă In

alegerea p reafiiafta tntmţiei mhai ţiottal# In plus, însăţi esenţa noţiunii de omor la comandă nu

este pe deplin evaluată In litri atura dr apet urinate autohtonă, fapt care impune anumite

probleme de calificare

1 ynviMUiv tqKMKi l W*r*»M ucn \

vTwmi jtja ivm Mniu, |ft >fMA MIIWA M.

2000, pag 604H 1 Nuloimiu t >h .

Uihimnu V , M chiar I, Pucu 1, Boroi A.,

59

IkmutU U ywwţ'KiJ. acoemuea/â autorul R.Lokkr reprezintă o modalitate a privirii iniţHk|

HUMW vv 'v^'.-.V a tV'vwtm'i. condiţionată de atragerea autorului pentru comrterea nenaflocai (Jt

uittAvtHUfcu dM * v-*v %■ ţs^xvVirKM carc a ftcut „comanda", prin acordarea unor avantaje

iu.ncn.iU y»v *M vm4m A ori promisiunea acordării acestora 1

\Hno*vtt«U; U vomanifi Mint comise, de regulă, prin metode socialmente periculoase. legase dc formala no* *V \i

uvu^htăţii profesionale Evident că, omorul la comandă este atribuit atâi te catrgtui* timtutafeUţ* violente. cit şt la cea

profesională - de pe poziţia ,,autor - victimă”

rtti*u»i*feta*Ni ţMvvtewwat& constituie un cumul de infracţiuni, comise cu scopul de a

obpne un vemt \W tv* * oo M\plmwntat de către persoanele cărora le este caracteristic

profesionalismul cnmmat civmmal, la lindul său, este o varietate a parazitismului social pregătit

or)|Aiu44|H*t*l viaN §* pwncditat I I oferă posibilitatea de a pregăti calitativ, a comite şi a tăinui

umiek* ţm**» ţ* vHr ttţsuli* a se eschiva de la răspunderea penală şi a avea un venit material

>V*«»v piofeuonal este foarte importantă conspirsţia Legătura jrMrnAr

cu mc^hul fHiftn intensivi comparativ cu alte categorii de infractori Specificul

activităţi* a peiioanelor care comit omorul la comandă necesiţi uniaţa unor

***** i ttww*r WwHste cu intermediarii pentru evitarea contactelor an persoanele care au iin*taiat

osnanli dr 1

( nMnfllul ywfcntml. realizând activitatea sa infracţionali, poseda, de reguli, caţmraiţi şi dspnadm» in tommmm 5 Vijvfc cum este cunoscut, pregătirea infractorului pe de o pane. se bazează pe aapanaats mftac9*mall deţa acumulaţi a elementelor criminale ale acestei caaeaorn. iar pe de alti part* t* ^tHkpaaaid pe baca încercărilor şi greşelilor cu care se confrunţi in

medmâ social emisaam Hr măr an anat cala Iţi |i deprinderi sun obţinute chiar in cadrul organelor de drept, forţafa» aman. hi pm—md aaaroiini serviciului etc

faaw«a|aaaiHMB aoţama dc omor la comandă depinde dc fapral ce se înţelege prin expraam

Ja nmadl 91 empreeia *>mete* matenal" In ceea ce priveşte însăţi «Seftmţia „omorului la oomMdA"

acaaaaa aa poate fl akiudată pe deplin datorită tacului ci domeraul dat se află în continui irt in ai r

i>- puitvn et«etiiua ii dr^i on* HUI iîe la comandi erau comise şi in trecut, fund Imadiai» in l imuri?

normativa iţii penale potnvit alun dispoziţii, astfcn această normă este distinctă

Prin omor sivirftl la vomandă. in leni laig, in opinia autorului fLbakk, se are în vedere uciderea

unn pr 1 soanc virate in schimbul unui anumit avantaj, adică urminrea unor interese

1 Jluşk I* II. Ukiuu.iv ţ nli ih K|ni«iiiu«t n<mnl imuri Mikiu. Imjdwi. 200). pag 24 * I yţHîB A II.nmu »MII Bjsg* nni*« n llpuniiiV ■

oospCNieHfloa Mocni, I990,|H|4(MI.1 JIiHCK I* li >7* t *i |td|| 41

60

«

kk«iNk

maieriak Dc asemenea comanda ca formă de realizare a dreptului la munci presupune obţinerea unor recompense

materiale sau de aii gen 1

Determinarea noţiunii de comandă are importanţă principială şi pentru calificarea corectă a înţelegerii

prealabile cu scopul de a comite omorul, precum şi pentru delimitarea omorului la comandă de la înţelegerea de a

comite omorul înţelegerea prealabili de comitere a omorului presupune un acord intre două sau mai multe

persoane, care planifică comiterea omorului, ceea ce indude prelucrarea planului de săvârşire a infracţiunii,

repartizarea rolurilor participanţilor, alegerea autorului, acţiuni care, la rândul lor, depind de metoda concretă de

comitere a infracţwiw. de trăsăturile ti/ice ale victimei etc şi, în sfârşit, însăşi faptul de comitere a omorului Anume

aceste trăsături sunt caracteristice şi omorului la comandă Delimitarea constă in prezenţa sau lipsa acţiunii

de ..comandă" Dacă toate persoanele care s-au înţeles în prealabil de a comite orooml urmăresc un singur scop,

referindu-se la un singur obiect, atunci este vorba despre un omor in mteres material ori alt interes, însă fapta de

„comandă"* lipseşte Daci, însă, participanţii urmăresc difente scopun privitoare la unul şi acelaşi obiect de atenuare,

iar autorul se află în situaţie jdqpendenti" de client, beneficiar, adică obţinerea de către acesta a unui avantaj de la

dmpi comiterea infracţiunii, deoarece anume interesul matenal a determinai săvârşirea

fapta ne aftn ia situaţia unui omor Ia comandă 2 Nu putem fi de acord întotdeauna cu existenţa

matenal în cazul omorului la comandă, fiind specific acestei infracţiuni şi motivul de răttoaavc.

ykwcac

Sc CMBoepe d interpretarea legii penale, dupi metodă, este oaoncă. gramaticală, logică, «rncmaiici lat contextul

reflectăm una noţiuni generale a omorului la comandă se va apela, în prmaşm, la mmoâă gramaticali (textuală) şi logică

Nopwaea dr comandă presupune piezenţa unei coavcsifn, tranzacţii conform căreia o pene sote*! reali/araa urna

acţiuni, cea de-a doua parte a» obligă de a o executa, adică de a ©iwwfe onaoral

In ateasiă **âim dc ulri pornitul dr la lk% fummtl« y«/i«‘«Nn *»/ / imbn române* y constatăm i k a

ojmaitd*» mteamnă n »Li un ordin uh wmmtJ pentru fxecuiatea unei mişcări, a unei aşezări eU . a

fm/tum i. u tttdunu

C (fnuuuJtirea cuprinde atât acţiunea de executare, cil şi rezultatul ei I egea penală operează eu substantivul

trmnmdâ (reieşit nemijlocit din verbul a comanda), care presupune în esenţă I, acţiunea de a comanda, ordin de

executare a unei mişcări, a unui

1 llndoa pag. 10-11 1 flota Pil, op cil, pa& 12-

' Români (nstîtutuldff I in^v M*H â Jorgu Iordan'*, 1)1 \ Ikţonmil explicativ al limbii române Ediţia a U«a UucurcfU, l'nl'tn

F nLU'lapcd*r. 1991. pag. 199.

61

exerciţiu, poruncă Expresia fa gpmandfl este tratata din puflfri 4t Vfflwi Mlmrfilial* » m Uliii $f ii poiuncă, Ia cererea cuiva, b) la

momentul potrivit nnu ilnili, I mut (iifin hui *> ppffcfvMt >< întreprindere etc solicită livrarea unui anumit produs. ■ ulii* *

mi*"! In* Ili9 MM meu

serviciu, le comandă care este sau a fost executat după îndU ftţlllf *l‘• fîwil 1

Deci, din punct de vedere al sensului direct ut Iii/M ii* • m»»* I*#IHHM» iti tuni* «iul

normativităţii penale, nu se apelează la vreun numAi rnimH ile paHIHp*ft{l «I f#ffil/jţri; <<ot»*n/ii

pun&ndu-sc accent în mod indirect pe cel puţin doul |MtfW$aNf* im» Iu* * romantl* I I#*m* tlnwn

„client") şi cel care realizează aeeastA comandA (nntnt)

Intr-adevăr, termenul tu votmMmlâ semnifică o IniAft 1 nai e vi/AiwI i»hI» *« uum fiffta concrete adiesatA unei

anumite persoane Această ln«AiHuni? «Ir t uolA * -»• luftuatutâ ditai în unele cazuri apare ca presupusă Din aceste

considerent? rUiel# im», m » nu («fi** n <lin*mica fi tendinţele omorurilor la comandă, ele fiind incluse, de regulA In

generale

In liienmra de specialitate şi legislaţia ador stat? CWttNk, t h mmw») h» * *»« traială

infracţiunea de omor La comandă - ca modalitate normitlvA «a %« tipar a*si m uMUeatiri evaâuAni

normative cu difenji termeni, care in tradinne nu »r m** «mmi« «l>i»r\g dai Ai U condr Esenţa

atribuită însă In context penal rviţturtikit uiNUJAti In l*|)«l«tt« rnommatame mac diferită, avându-se

în vedere calitatea n-rvmri•. «fti m viiviigiai

mârwepomM p activitatea criminală propriu-zisă realt/ată de t lin ** *:

la taeratura dc specialitate francezi omorul la comanilA r*u dtaarnwnai i> • Imi»i wnli A*

ţom* A

la MdcafM una anumite persoane, în care e*te itfipta al A fi o ierţi ţww HMIA •»arul fulul

da mmkmoi (anarmediar), lai infracţiunea fii generai eate

«I* AiţMi h% imn. .n>&

ta Opmm aaonAn iţa A liittikJuliit onxuul la fflMVmndl w IIWHMIMA imvirul ilvftiţri In rmeretele ţa la MMnandi

unei terţe per toane in *v h»mKil vinei anumite tt*«»rupr*i*e t tm* reii/Arui

da ilUflC aiJtOflf rUfk A Hui fitului |1 H HrlklM propun mmAlnaiea cwtţMUur a miiuhuIui la

€omandi amocul la comandl lepie/miA omorul U\âi|it In tia#a intele*#tn prealabile cu organizatorul mfiăipumt de câlie

o pei»oanâ ile leyutA ue»omier*%aiA In mnafiaa vlţ tunai, în schimbul imai recompeftM, eu mu fliâ pârlit ipaiea

intermediatului

* Ibuhm* In l«ţM penali i Kihmi v eu i» imh du juum ' fen trulkmt* , >I *|h i***ll ■ I f «*P*l*w»f apfftaial ta «fr /* *> In tmtiutiona , KMiianda’ In «au|il imă icmun»I<»pia i»«i utilty«tA d^Mmrnl mtmillf |n MW Minsligahtr forganizator) uutur, intrigatn* ({Wgam.-atijr ) mitigaUf (t^gum i««*l (•»*>»1 Jcan=C[i»utfc Soyv, Orort ponal el Frocşdiire pomlc, 1.0 D J , IW<. pag I*/4 Ixtpoi^jmii A M (V HI«U MrmAMm p«u)ejiuuiiNi iitupunmui

mrMmjun «■••■•WN M»* *M IW/ |*| 11

’ Hopa^'jniH A.M,no MflwyiipMMirHajmenrcocsiu

62

Susţinem, în principiu, flcaaita no|iune, accentuând, însă, că în viziunea noastră, în cazul în care se conţin anumite

semne cu caiactei facultativ în componenţa infracţiunii supuse analizei, nu se cere invocarea ac«*tnra, fiuul fculkientă

apelarea doar la semnele obligatorii, care ţi determină locul omorului In comnmlA in c mirul modalităţilor normative de

evaluare a omorului

Prin omor la comandă In sen* criminologie se înţelege cumulul de fapte, care reprezintă o varietate a privării

intenţionate de viaţă a penoanei. săvârşită prin recrutarea contra plată a unei persoane străine (autor), care acţionra/â, la

rândul ei, prin metode specifice, de regulă, periculoase pentru viaţa mai mul foi peiwmic, ce permit de a garanta atingerea

rezultatului infracţional fi concomitent eschivarea de la lAipundcrca penală atât a autorului, cât si a persoanei care a făcut

comanda de omor (inttigatnr mi oigam/ator)

O particularitate caracteristică a omorului la comandă, susţin autorii ucraineni., serveşte faptul câ în realizarea lui

participă mat multe persoane întotdeauna este vorba despre organizator fi deseori - intermediarul organizatorului Iu tratarea

clasică a dreptului penal toţi aceştia sura psrticrpanp Pna omor intenţionat săvârşit la comandă, susţin autorii ucraineni Iu

V.Ai€xcmdro\\ P.PAmJnqcu, I I Anti/nn f ' A ( linic/im, P.S.Matâşevschii, EL l’ froenca,

XD.Şapcenco, SShme*K9. trdNue înţeles privarea intenţionată de viaţă a victimei, realizată de căîre o persoană

(amor) la iaaftrcmaraa (comanda) aJiei persoane (client, beneficiar) O asemenea insâremare poate iaArftca foram mau

oid*n ditpo/iţu precum şi unui acord (înţelegere). In corespundere cu care aaMiri ae ehtogă 4* a priva o persoanâ de viaţă,

iar persoana care face comanda idiera, beadkmr) 4c a comite sau • nu comite in interesele autorului anumite acţnaai cu

caracter mânemlan aamaaanaJ1

Dupi cum rcirac dan practica judiciară, anume acordul constituie o formă tipici a înţelegerii

prealabile iart par toana taie tace intnanda de omor (client, beneficiar) p autorul omorului

mtcnţioaet luiţmam pa âmphn idaaa autorilor ucraineni precum că drept caracteristici de bază ale

acestui acord am

a (/hiectui m ttf ţiului 0 •»>*• nţh 0 iiwiaitea unn un mai fftuhoi petsoane, b ftărţile

wtrilului ti timnifitijl pei toana cau. lavr tomanda (client, beneticiar) şa care,

fund cotMartaafâ in m<»ari*a victima* loinaiulă oinoiul şi autorul persoana, care se

impune pentru reali/aira , curnen/rr (este ca/ul concretizăm faptului câ această formula

este cea mar simplă).

1 JIou P B_. op.cit, p«ţ 57

1 yranCMraufi nune VK|MJINU ll*vtiw> i-rp»» IUL. IHA uMMn(ii|mR W IWUHIM UCU puC C.flumo AaTapcul toamni Vwuaupi« K) BAjupynnco IIII „ A*n*»n* tl H l /IMU< H»<> !t A . MffuyffikkHA IL£» <t*eccHM> ILB, UlaimcHKO CJl, SUWttKo CC\. kwt, «A.C K ». 2003, pag. 271

63

te

te

te

te

Nfe

H

c dementele (clauzele) de bază ale acordului - cxccutorul (autorul) îşi asumi obligaţiunea

dc a priva dc viaţă o anumită persoană, iar persoana care face comanda de omor (client,

beneficiar) îşi asumă obligaţiunea de a realiza anumite acţiuni în interesul autorului sau de a

se abţine de la realizarea lor. In unele cazuri particulare persoana care face comanda de

omoţ poate să-şi asume obligaţiunea de a „recompensa” în limitele acordului acţiunile

autorului, comise în interesele celui din urmă de către persoana care nemijlocit face

comanda de omor ori de către aJte persoane încă pflnă la realizarea acordului, însă şi în

aceste cazuri asemenea acţiuni (inacţiuni) se acceptă de către părţile acordului ca o

recompensă de orice gen pentru omorul intenţionat comis de către autorul infracţiunii 1 De

regulă, executorul acordului este concomitent şi autorul omorului intenţionat al persoanei

Insă. pentru recunoaşterea omorului intenţionat săvârşit la comandă această condiţie nu

este obligatorie Pot fi situaţii în care în limitele acordului drept parte a acestuia poate apărea

ca executor o persoană, iar ca autor al infracţiunii (executor nemijlocit) dc omor ta comandă

— o altă pcreoaai Nu sunt excluse şi situaţiile când comanda pentru săvârşirea omorului

intenţionat se rrahnaiă prm terţe persoane In acest caz iniţiativa referitor la încheierea

acordului poate reieşi arii dr la arşwator. instigator, cât şi de terţe persoane Dacă comanda de

omor intenţionat a mmm forma hm acord (convenţii), răspunderea penală intervine

indiferent de fapcuL când au fost aft«drpac acţiunile cu caracter material ori nematerial

promise autorului - până sau după comiterea omoralui Menţionat., le-a realizat persoana

care a făcut comanda de omor on nu, a pretins să le reafczczr on tai La acţiunile cu caracter

material in asemenea cazuri trebuie atribuţie. în pnrttodar arte*ti una recompense pentru

săvârşirea omorului, transmiterea sau păstrarea dreft-J-'U aaşra a uni, eliberarea de anumite

obligaţiuni cu caracter patrimonial etc Prin acţiuni cm caractcr aMHnal trebuie dc înţeles

oncare acţiuni, sâvâişirea ori nesâvâişirea cărora memşfocâ m mu legate dc iMcreadr

materiale ale autorului (ţjutor la angajarea la serviciu, sotuţsonarca umh anunţat pvublomc

vitale Ittieraiea dc răspundere penală. atragerea în comiterea afeor infracţiuni in tasul ta cair

autorul iniiită ctc ) Nu «unt excluse ca/urilc când persoana care face comanda dc omov

wrtenţKwiat atunil tiHi)ta|ii dc a vomite tn interesele autorului acţiuni atât cu caractcr

maierial. cât |t tu carat tei nnnatcnal. on tă te abţină de la comiterea acestor acţiuni

Din cele expuse anterior determinăm anumite semne caic fac trimitere la comanda

omorului:

> caracterul de schi % al infracţiunii şi

'Bmkm.pag.37l.a731 VronoatoiA Koaetx YKpauHU lUvmonpuntwniA uiUMcffiapMA « « nuummc IIoa pe 1C < Hochib Airopcufi koiukkthh: AjmcuupOB K)fl. AmipymKO II n. AHTVIHM II M . K«Mma B A., MituawhtMll II C , «ÎHHCHIU> ILD. UlMieiiKo CJl, flqcnico C.C. KMC*. «AC.K.». 2003.pag.373.

64

r pefrfeu»tntdtwmd m mţtvntk cin ut/* uhu> afilicarea anat arate de/jnehtte, imfuM* arate rare fi specia! adaptate ori confecţionatex

r abandonarea armei la fonti tnfracţnmtt.r lăsarea attfUjcuhn de trampart foU/%i! bt

aproţmrea lotului iuf rac ti unii saummtctrea acettmta.

> ne luarea mtmmine bt vederea atcttnderu cadavrului,

> abitenţa temmekae ailor tnjraiUmtmt.

r vtmaţta m taiâ a «w hmeir ktarea im vedere ft utilizarea "detaliilor" r*yimului activităţii victimeipentru

arjanutwm aternatmim In tăm% dc nccic umme despre carncMnd ,dc umanadi** s omorului pot mărturisi

cele mai diverse dnu dMprc «vmi şrocad dc moirt a mâorăgt. despre procurarea armei de foc etc.; mmmme

wnemm&n ndute b ndrnn vkMb, fnrtjţc tn* cauxcăn aprecierea, evaluarea ym—nit a «Mdn joatmemoT Mfim dc

Luând in CMnicope cnraocnd pnrucnftantăţdor executării jcomena” de omor, onă|MHnc mm hnfr de tone de

cnnflmnin nMondia, accne irtfracţiksiii enc necesar a le <fc>i?ih4nd|wyt

DMrpKdtUW pmămomm. b) ăvarpic

de un uopş ddrt—

Aonnl dnăcnt nt o nwc —poriaiâ pentru orgnm rarca ccrcetărv. deoarece metoda de

riMrjne a «dracpuMi ywwn fi pMMnific dnniifiînrn 91 cnrcctăni omorurilor pot fi diferite

Acaant m emşrmâ prm ptiAmuuuakmmuâ mopooâm. «■jftoacaiof dt lAviffn a mfracţiunii,

nivelul ddMnHir nnm indnpiMtM jtmamaarT

%e onNt de ninnMMn momi In caeatmâk nMrflt on şnmcyarna intermediarului şi onwr iilrpi ftrft pnrfcaporM

mmmrna fr—n cmopnnt mu câart In indf surse, în deosebi mas- medin e«U mim ***** A la yjmmtuM d* * ■ ■

!§ m mpam/aiiNul donnd U şi materializeze ideea in anmmăk tn adr*Ma/â mhm partonMr mmhch*« da taNrndnra

dupâ ajutor, aceasta din urmă, la rândul său. ft propună enreva < «mM* ** rapohda de a tadaţdmi .comandă'' Cât

priveşte, însă, al doilea tip dn onor, d «la Iniilnn cava mi rar I au vurtm mn Intăi de toate dc omorurile „la comandă* a

bdendui grupăm ttwmnăe pentru mu in timpul „reglărilor'’ de conturi 1 Dar sunt întâlnite ca/un când

or%Ani/*i'*/i w adrnea/ă pnrtcMHl la . killev'

f yptm U ( . op tu

65

Asllcl, apr* evemplu, mi 2000 ia Sankt-Peterburg, un fost contabil dorind să se răzbnm /v

t A f t V f t v W PtOYf* tuArnt pentru că acesta din urmă l-a concediat, s-a adresai el

însuţi for / v . « vW amaar«r /v fostul său şef promi fanda-le o sumă

ctmsuk'rabiiă »A* b*m; şt exj'licdikiH-ie tototkiiâ toate circumstanţele în care urma să se

săvdrşMSoă infr\h.'iim*\L cm alic cuvinte a condus şi organizat omorul la comandă După cum â fost

consemnat anterior, omorul la comandă poate fi comis, de regulă, în interes matenal ori alte întăresc ale

persoanei care face comanda de omor răzbunare, gelozie sau altele apărute pe baza relaţiilor personale şi cu

scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei

Se consideră omor „la comandă" săvârşit în interes matenal - omorul comis cu scopul de a obţine

un avantaj matenal pentru vinovat sau unor drept un patrimoniale (bani, bunuri sau drepturi la primirea

lor. remunerare din partea terţei persoane) ori a se elibera de achitarea unor obligaţiuni dc asemenea cu

caractei material (restituire bunurilor, datoriei, îndeplinirea obligaţiunilor patnmomak etc )

Omorunlc la comandă săvârşite din gelozie, răzbunare sau din alte intenţii apărute pe baza nriabilor

personale sunt comandate, de obicei, de către unui dintre soţi, de către rudele apropiate, pnetera precum p

parteneri de afaceri sau concurenţi etc

Omorul fcitârşH cu scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei de ode mm doc on

este „comandat' asupra martorilor oculari ai unei imiraciimi sau asupra unor persoane care ar puica împiedica

activitatea ilegală a clientului, beneficiarului

Cnacnde ce admAnlrfirl omorul la comandă ar fi, în opinia noastră, următoarele • certmadmm omorului,

• OTpmamqa săvârşim nfricţiunu,

• utâumm armelor da foc, autaunţelor explozive sau altor instrumente special adaptait pentru

săvârşirea umorului.

• caradarul prsMdftal al înfiat ţiuitu,

• lipia semneif* ah<»» comportării« de inii (imii (lalimkvr, violurilor tâlhăriilor ele ).

• prc/en|a armei infracţiunii la locul faptei,

• vătămare* cauzali a ruai multor ornam*

• folosirea metodelor perfecţionate de a ascunde infracţiunea,

• cantitatea minimi de urme. în afară de acele obiecte lăsate la locul săvârşirii

infracţiunii arma, glortlele, tuburile de cartuşe, muniţiile.

IIiiHh

i

liniH

• semnele cârc mărturisesc despre liiptul ci victima a fost urmărită (alegerea

timpului şi locului săvflrţirii ini)ttc|iuiiii faptele tăinuirii infracţiunii, lipsa sau

cantitatea minimă a martorilor);

• statutul social al victimei.

• luarea măsurilor în vederea liclndfini martorilor, aflaţi alături de victimă;

• prezenţa la locul săvârşirii infracţiunii A obiectelor caracteristice care demonstrează lipsa legăturii

personale (cunoaşterii reciproce) Intre autor şi victimă

In baza analizei realizate pe marginea noţiunii ţi i aiacteiisticilor de bază ale omorului la comandă, am ajuns la

concluzia că omorul Iu (onnindi) /unite fi definit drept acea lipsire ilegală cu imtemie de vmţâ a altei

persoane la comanda alteţa

§2 l nele aspecte ale caracteriMiui criminalistice g omorului lă &2MQA

Susţinem pe deplin opinia practicianului român Titus Ihtfâ, care accentuează că aria de investigare, in cazul

unor omucideri, a fost şi va rămâne deosebit de largă1 îsi acest context, autorul susţme ci „de la descoperirea

infracţiunii, gliiru cadavrului victimei, cercetarea locului faptei, investigaţiile se extind in mod progresiv, asemeni un

sistem de unde, pentru deskişirea unui complex de Inelari şa situaţii care are ca obiectiv identificarea autorului şi

probarea vinovăţiei nie-2

fe ipoteza idea iniţiate am pune accent şi pe faptul ci de multe ori investigarea cazurilor de amucaâcn

depnMle de aeoddftatea normativă pe caire te pretinde a fi incriminată în baza probelor ofcpanac Un caz

apatie ar fi cercdarea unor omoruri umple (ne referim la variantele normative şi na la cnle fcpftor) p cu locul

altul inveatigarca unor canin de comitere a omorurilor in formele sale ciranMganpaie O situaţie dc acnal

gen. complexă p compbcată la ceea ce vizează descoperirea p cerceurea infracţiunii anume In saftneatt

formă de manifestare, este cea legată de omorul la comandă Susţinem ideca precum că la ba/a

mcnmin&nktt corecte a omuciderilor potnvtf art 145 afanO) la m) C pan te plasează anume teunaiea

criminalistică a cauzelor respective, de unde p ntiaiMl inanunâiu atcvitta

Caracteristice cnmmafcttKj a umorului la eMnandi are o importanţă deosebită pentru

soluţionarea unui şir intre# de probleme vi/And pi activa descoperirii infracţiunilor de acest

gen, inclusiv pentru crearea unor vet nuni refentoair la persoanele uue au comis infracţiuni

în lipsa martorilor şi pentru relevarea in ba/a struţ imn car act art alicii criminalistice - a

infracţiunii comise, a semnelor de încadrare juridică necunoscute Astfel, cai act eristica

criminalistică a omorului la

1 Revista Crtimrialimsă m ). 2©DO paţ V« 1 gal I i m u u r i l » J» msoolul XXI1 Râdem.

67

comandă constituie un început în ceen ce priveşte organizarea cercetărilor faptelor infracţionale

în aceste forme de evaluate normativi şi faptică 1

Ca elemente structurale ale caracteristicii criminalistice a unor tipuri concrete de

infracţiuni, susţine autorul V.F.FjTnolovici, pot ii examinate datele despre: obiectul juridic şi

obiectul material al infracţiunii, metoda dc comitere a infracţiunii, metoda de tăinuire a

infracţiunii, metoda dc eschivare de la răspunderea şi pedeapsa penală, locul infracţiunii, timpul

comiterii, mijloacele şi instrumentele de comitere a infracţiunii, situaţia de comitere a

infracţiunii (până, în timpul şi după comiterea infracţiunii), consecinţele comiterii şi tăinuirii

infracţiunii, personalitatea infractorului, personalitatea victimei, motivul, scopul şi intenţia,

mecanismul infracţiunii, urmele infracţiunii şi purtătorii lor, legăturile între elementele

infracţiunii2 In calitate de subsisteme ale caracteristicii criminalistice ale tipurilor particulare de

infracţiuni pot fi examinate datele despre infractor, infractor-obiectul material al atentatului

infracţional, infractor-metoda de comitere a infracţiuni i= victima infracţiunii etc

In opinia autorului rus AJ.Borodiihn caracteristica criminalistică a omorului la comandă

trebuie si cuprindă descrierea metodelor preparatorii, de comitere fi tăinuire a infracţiunii

(fazele faptei), instrumentele utilizate, caracteristica leziunilor, particularităţile persoanei

organizatorului, complicelui,, autorului, particularităţile persoanei victime (obiect al atentatului

infracţional), descrierea locului infracţiunii. specificul urmelor şi modul de conexiune a lor,

informaţii legate de opui. mărîsiea recompensei fi metodele de transmitere a lor autorilor 5 în

această privinţă nu cidudna poabătla analizei şi a altor semne ce caracterizează omorul la

comandă, autorul A-BcroshUm evidenţiind caracteristica criminalist ici prin prisma semnelor

ce identifică ■mawm f—orului la comandă în opinia sa Lajind în vedere posibilităţile de

încadrare junâtco~pmakk a fap<ator 4* omor la comandă în viziunea noastră, am încerca să

atragem atenţia fi la idtHtticsMi cnramaJistică a persoanei care a instigat la comiterea omuciderii,

raporturile dintre thfonu pmwmm implicate in comiterea omuciderii (participanţi la infracţiune)

existente pini la sâvirftfta infracţiunii ni ca semne ale caracteristicii cnmtnalistice a omorului la

comand!

In plan (wkhk omorul la ton murii Nlr delimitai uşoi acesta constituie un omor sivârşit de

citre o persoană la comanda alteia Insâ fii punctul cei cetim infracţiunii a constata „comanda

1 Type* MC, yGMWcino M «iwAipMo (*•*<<> |*I| |Mit l MU IknplHpi. llmep, l'cpiu abi(&gunu Rp«Miauumcim». 200Ir .

pag. 12-13.

Rpuanoam H *t>, KpHMKiiaîtHcncţc» tu ufui^mu ap*; îmi «mm*. Mmm. » \M V'I<H H 2001. pag 248-249EopoayjiMH AH, Y&MACIM no RIIMV IPHHNIU,WI ms« tu up<k iiputrau, HCTOUIIUI pnxiiuoujiu. mu pd P C. BCJUCM UJL. Moau. IloBuft lOpHCT. 1997

68

dc a omorî \ de regulă, este foarte dificil, iar probarea completă a infracţiunii dc omor la

comandă

este un proces şi dificil şi extins.1

In cazul săvârşirii unui omor la comandă de fapt, menţionează autorii ruşi N. J’etrov ţi

lu.Leapunov, este vorba despre un omor comis cu înţelegere prealabilă de către un grup

de

persoane, deoarece cel care face comanda apare în calitate de instigator in conformitate cu

legislaţia Republicii Moldova putem apela la existenţa unei participaţii complexe (an 45 C

pen),

însă nu întotdeauna Dificultatea încadrării juridice în acest caz constă în faptul că, în primul

rând,

este obligatorie evaluarea juridico-pcnală a acţiunilor persoanei care face comanda, iar în al

doilea

rând, activitatea în comun a participanţilor la infracţiune 2

După cum se evidenţiază în literatura de specialitate, ca elemente de legătură în

mecanismul

infracţiunii intenţionate ne apar următoarele tipuri de acţiuni (inacţiuni) acţiuni de pregătire spre

săvârşirea infracţiunii, acţiuni legate de săvârşirea nemijlocită a infracţiunii, acţiuni de tăinuire a

infracţiunii, realizate în următoarele scopuri, pregătirea comiterii mfiracţum, atingerea

rezultatului criminal, tăinuirea infracţiunii săvârşite, acţiuni de eschivare de la râspunderea

penală. acţiuni (inacţiuni), care obiectiv favorizează pregătirea comiterii infracţiunii, acţiuni

t inacţiuni). care obiectiv favorizează tăinuirea pregătirii comiterii infracţiunii, acţiuni (inacţiuni;

care obiectiv favorizează comiterea nemijlocită a infracţiunii. acţiun (inacţiunii ore obiectiv

£a%oruează lămurea infracţiunii comise, acţiuni (inacţiuni), care obiectiv favorizează eschivarea

«ăficaoniui de la răspunderea şi pedeapsa penală pentru infracţiunea comisa Oterior, în

MOHri «fracţiunii intenţionate trebuie delimitate următoarele metode

■Moda de cocmtere a infracţiunii,

metoda dc lămutre a infracţiunii,

matoda da aaduvare de La răspundeiea şi pedeapsa penală ’

bviâaţnl wmwlt semne ale caracteristicii criminalistice a omorului ia comandă, vom

încerca să le car acte* i/icn pc unde dintie acestea Astfel, dacă apdftm la metoda de comitere a

omorului la comandă. a<m*a puţin depinde de (actorii viuiatm. deoarece ea se alege cu mult

ii■

■

■

■

Vi mmoochko b <t> Uuwm )Meiu. Mwni, 19991 . |M| 7.

1 YiawiRiw npaao (Xofinuu uiia V«Ahhi Ikvi pea II H tkiţwai. K> H Jlmyiiou, U<xiu.

Iloauft lOpucr, I99S r, pag.61 1 EpMQlKMMI B©, op ca, piţ.19-90 4

69

complexităţii acestora, iar, în al doilea rând. în legătură cu faptul că folosirea posibilităţilor tradiţionale dc

cercetare esenţial este limitată 1 litapa pregătirii omorului la comandă ocupă o mare perioadă de timp în mod

convenţional, susţine autorul rus A.Borodulni, activitatea preparatorie poate fi divizată în mai multe etape

✓ Prima elaţfâ cuprinde apariţia intenţiei de omor şi, in unele cazuri, căutarea

intermediarului (instigator an organizator, complice) sau nemijlocit a autorului

pentru realizarea nemijlocită a comenzii de omor.

Evident, din punct de vedere jundico-penal este vorba despre acţiunile instigatorului sau organizatorului2

în cazul în care persoana (aşa zisul client) cunoaşte dinainte pe cineva, căruia îi va înainta „comanda de omor”

(rolul de autor), acela dintâi apare în calitate de instigator Această calitate va deţine-o persoana care face

comanda de omor (beneficiar) şi in situaţiile în care el instigi o altă persoană (pe care, evident, o cunoaşte),

care, la rândul ei, va încadra ulterior tn comiterea infracţiunii pe altcineva (un autor) In cazul în care activitatea

persoanei care face comanda de onor (client oh beneficiar) constă şi în căutarea persoanelor pentru a comite

omorul sau a instigă ulterior la comiterea infracţiunii o altă persoană, cea dintâi (dientul. beneficiarul) apare ca

organizator al infracţiunii' in general se cumulează activitatea de instigare şi organizare ■ cea de orgvuwe in

procesul individualizării pedepsei penale, vor fi luaie in vedere şi acţiunile de org—rw şa activitatea de instigare

OMKam p încadrarea celui care va realiza „comanda de omor" este o sarcină complexă şi foaie iioi Pentru

a se păstra m lamă intenţiile infracţionale ale persoanelor concrete, care leacrad camâi de onor. de reguli,

adresarea lor se face în mod confidenţial în ahe cazuri, când ene vorbi deapre _-ucigaşi profesionali’, despre

care se şne că realizează omoruri la COMBH in adMfcul unor retompemc această adresare apare ca concretă şt

directă, evident că, rupictlaAi i> anumit rapilt dc awififa|ir Ifltcrkw în dependenţă de structura reţelei criminale

alese (îMtogttor mă©*, or *anuan * autor. uitiigatof- in&ttgaux autor) are loc schimbul de infbrmofN «e iaMHt

condaţide dt tăvăi|i4« a omorului la comandă in opinia noastră, în cazul în care relaţia infracţională ia f«*mj dr

ut*iigu*v * iu tot mi mshgLîîot -nistigotor-autor această etapă se reduce doar la «laiuaiea intenţie» de t

omitere a infi acţiunii l)e tegulâ, această etapă în toată complexitatea ei poale cupunde perioade de timp

îndelungate

In cadrul acestei etape pot apărea diverse situaţii imprevizibile, printre care pot fi nominalizate declararea

instigării la infracţiune organelor de drept, înşelarea persoanei care face

1 Tmwnnm h 4>, opeti, paf. 14

2 In limbajul Juridic al Rusiei mc opaafl cu o^Modf de jucMidL" an jamnuleti** (In caan(i având oan|mut diferii)1 VrcuMBoe npaao Oco6cmaa ucn V’«6ut ayjoa OiMimcnue pţoarropu H.fl.Kauwioa, IAHOIUMOU. 1 II lUmcivieAon Moau, Htumau rpymu HOfMA4IN#fA4i 2000 r. p*g,60

comanda dc omor, cererea de Ih VII luna t\ UJWl na tuuţ<Mtw v HtUl hihu In tMp<ni «n tea propusă dc către persoaflia caic

late ioniituilct ilt 1 >i 1 h 11 (tilliMU Ii*h»H*I*i| In *• lilmltiil pAvttAtu vieţii acesteia 1

Unii autori consideră că fără uigHiii/ftHM im fiu Ini *lU I îmi tinuu Ia • • «iiimiuIa tlfll Fiind,, ci iin cadrul infracţiunii dc accsl

fel sc icali/ca/A auiiiui' vnln|a »1 IiiiIiimIA |i liliputul rueMuia In opinia noastră poate interveni drept ihtimiaiiA mu? l«i v itiinaniU

»l» iiiiimi (clltnt, hwfOdâf) doar instigatorul tară a realiza anumite mi11 vitAţl »(»- uiuauiiau I4, minimum jtc* 11 ţ 111 umorul la

comandă este necesară formula intU^Alni huIui (niil iuti ItyAl mul wpiiip • a ttllvnt)

După cum a fost consemnat antei mi< ilrhimmAUA riuiiMului Infim (Umil «U mwtr In comandă este o sarcină destul

dc complicai A |i tu ilt» umila mtti|hitt»a4l dupl identificarea organizatorului şi intermediarului intuu(umn IMi A a rotatim» la

* « u n i ţ i l o r omorurilor la comandă erau atribuite in majoritatea ta/uulm pi«iwiihii*!» IAiA !?*• nm ţi mureă

permanent etc. atunci în ultima perioadă de timp a npAiul 1» ia»iA dv minaţi p«»»r« %i«»nal pentru care săvârşirea

omorurilor la comandă • devenii MII vi dr l»a*A A wuitmilm

Tipologia acestor uciga>i. aţa numi|n „kilen". pnaadl un i» da patii* ulaniăţi Sprt

exemplu, ..kilerul-uofaf realizează anumite comrn/i pailitulAir tir Ia • I • «a/ draeon refuzând

comomfe noowmbic dm punct de vnJne mainul di |i vulnerabil# «Im pumi dc vedere al securităţii

pencMaic kiierw pondl ptrţiAiitc apun iaIA pnmsmvn» |*eitMţM«năndu drpondenle profesionale

Practica judiciară pune fit evidenţă iă »el mai lir» vrui vmi racolaţi la comiterea omorurilor la

coaatdft militarii, cotaUMalniu num%t*irloi dr ImţA agpaţMtor dc paz& ; altor pertowe care âmşm

de pregătirea aprualA reactivi (luntuflt, pr«w«anrk cart cunosc arta cxpioitâor oc ) Dc aii on, ca

autori ap«i jiirnwmiu'fi mie paitc dm rnvAji structurile rnnunair. cart au • pregătire ap#*,*ală uri

ha/a piapnilot aniienamrttfl* iitmâiv a participării

ia difeni* conlbcu armate cu

Pentru omorul ta (tnaiidl frit oararirntUtă paitui|**i*a la mmHfifi infracţiunii a intermediarului De rcggutăi,. aMNfta p#r

toam uutl dm iftiul m nano ai m ulm «uhahcrni in serviciu, membri ai grupărilor crirmnate hi aii* iimi ii iriJ#mi«*liAfi apar

»«*rekivâtm 11 «Mrftrof itructun comerciale, care InaAfi fac parte din grupaira umimall ml AH Ir Aiim cu aveatea Motivele de

comitere a infracţiunii de către intermediari pot ti dlfeitlr hm rnt< flmrul nu numai că este preocupat de căutarea autoiului

infracţiunii, fi }i rtir o punlf 1I1 li gâturi Intie beneficiar şi autor, dar într>un şir dc ca/un mirirurdiarijl joatl un rol ai iu In

ptrgAlnrit ţi lAmurica infracţiunii

1 Ibidem.1 Eopo/tyjmu A.H., op cu., pag. 39

/I

(acordarea dc spaţiu locativ, hrană, transport, precum fi luarea dc mături în vederrn tăinuirii

armelor, transportarea autorilor după hotarele locului infracţiunii. aalgurarM unui alibi laJs etc )

In procesul cercetării infracţiunii a identifica persoana inter mediat ului cMc foarte dificil

Informaţia despre acesta poate fi obţinută de la autor în ca/ul reţinerii acestuia sau de la

beneficiar In scop de evitare a unei răspunderi mai severe nimeni (nici autorul şi nici beneficiarul)

nu sunt cointeresate în divulgarea acestor informaţii

v Cea de-a doua etapa este legată de prelucrarea scenariului tnfiai (tutui La această fază infractorii

examinează modul de viaţă al potenţialei victime a infracţiunii de omor, programul de zi, ocupaţiile,

regimul dc pază a acesteia (dacă cmc prezentă) etc Se organizează ieşiri la faţa locului, potrivindu-se

posibilitatea aplicării unor sau mai multor arme, se prevăd căile de retragere de la locul

infracţiunii Anali/a acestei informaţii permrte infractorilor de a alege cel mai convenabil loc şi timp

pentru comiterea omorului, precum |i metoda de săvârşire a lui (exemplul nr 1)

fjrtutp4ml nr l (Omorul lui Grişcenco E Privaţiunea ilegală dc libertate a lui

GnycoKo, Dragon şi Chirtoacă2)

i.a 10 febrmwte 1999 Ohnteicov, Golânschn. fraţii Levinţii, l mmgu y alte persoane am

eiabtwar mn piam concret pentru omorul lut Grişcenco cart era o automate a lumii mteriape.

Pemtrm c—îrul lui Grişcenco din Itmp a fost procurai auhumaMml KAl cart a fosa vcţmmt im

cmkmmva galbenă ŞJ au fost stabilite semnele de marcă ake auu mi ibilulm dr _ t 'rgetiiă medicală

” / rafii levinta împreuna cu alte persoane au pracmnm păun anumite cm mmmmfm. echtpjmemu!

cola horafcwi lor de poliţie, cagule şi iv.*w anuc^mţ fur care k păstrau in apartamentul săuIm zmra nririart inyiecumil de poli fit recrutat lungu, a stabtht h\ul muie se afla Gnşeemco

ttnkjrnd profilat tortului ('onstn*.torul ” de pe stmJa Zelmschi 15.

4prfwrumatn pe la orele /i 00 u*fi com/*hcn cu auii*nn*hilul menţum%m RAI s-au apnifHai de

afictmi hm (jnşarmo fond îmbrăcaţi in uniforma colaboiatarilor de pohpe şi înarmaţi cm patru

automat** IÂI apariţia lut Grişcenco Uiutţn de lk\1gim şi Ai semnalul lut

Lunyu complini t au ala* al, le-au imbrCk at c*)tuşek\ i-au în auhnehh. irful RAl\

cukimdu i Sa pudra, i au privai de libertate

îndepărtând* w har un tm ţnitliu unul din argimnatant ahh.'ului l-a timortil pe Grişcenco şi

au dispărut de la U* ul titfhn ţiuiţii

Obrut mn, fund iiUtntgut Ut vuhtait «A* Utsimni la 4 t&wmhrie 2000 vina a recunoscut-o şl a

declarat ră la 10 februarie ?000 coht bătătorului de pohţte Lungit t-a fost încredinţat să afle locul

wu/e .se afla (in şt em o I ungu a năst iun o nictotATi de reţinere a lut Grişcenco şi a pazei sale de

< orp sub forma de o/teratie a poliţiei IÂI aşa numita arestare a participat el, Pascari, Ijtvtnfa l ’,

Lencov, Stastucov fn timpul reţinem Slasiucov şt Lungu ţineau legătura Intre et. Toţi /xirticipanţit

la atac erau înarmaţi şi îmbrăcaţi in uniformă de poliţişti la sine având veste antiglonţ cu

înscrierea „/Miliţia Pe Grişcenco şi pe cele două paze de corp i-au împins fn automobilul RAh

condus de Carabanov. Primind de la Lungu

1 BopoflynMH a. M , op cu. pag 411 Colegiul Penal al Curţii de Apel a Republicii Moldova, Sentinţa in numele Legii din 16 aprilie 2002, docarul nr 1-12/2002

72

\tmmtl, Sftisiiicov l-a omorât pe Grişcenco. După acera s-ou împrăştiat' In uumi tu rletaşi '//<’

«•/. (Ihrucicov, Stastucov şt lladulov s-au întâlnit in aţxirhimeniul lui l unyu It olo au a fitil câ ţh'niru omorul lui Grişcenco Lungit a primit de Slasiucov şt Radu Iov 30 000 dolart

Victima omorului la comandă este legată cu toate componentele caracteristicii criminalistice n mtî

acţiunii Insă un mai mare interes îf prezintă relaţia ei cu clientul, beneficiarul inii acţiunii deoaicce aceasta

permite de a înainta anumite recomandaţii, de natură să asigure cunoaşterea nemijlocită a victimei Raporturile

între victimă şi clientul, beneficiarul sunt complexe şi au caracter difent de la caz la caz, fapt care configurează

aspectul subiectiv al fapta infracţionale Pentru descoperirea omorurilor la comandă este necesară, evident,

studierea multilaterală a personalităţii victimei, sfera de activitate a ei, cercul de cunoscuţi, interese deprinderi,

starea materială, relaţiile din familie, de la locul de muncă Aceste caracteristici pot fi utilizate la identificarea

cadavrului în cazul necunoaşterii lui, modelării mecanismului şi geneza fenomenului infracţional, înaintarea

versiunilor, direcţionarea cercetărilor infracţiunii etc Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice permit de a grupa

victimele omorurilor la comandă in felul următor prima grupă - persoanele care ocupă funcţii de conducere în

structurile de stal şi romarnalir. a doua grupă - liderii grupărilor criminale şi societăţilor criminale, precum fi membrii

lor. a troa grupă - reprezentanţii organelor puterii supreme în stat şi membrii lor. a patra grupă - colaborat oni

organelor de drept, a cincia grupă ~ colaboratorii mijloacelor de «furare în masă. a şasea grupă - rcpruauţi micului

business, a şaptea grupă - ae pot mdude alve persoane, repartizarea drora la baza cercului de interese este

complex şi nu prea necesar

La aamănd celor mai răspândite metode de tăinuire a infracţiunii, care inycAcă obţinere* unor mărturii cmc

ricgtrea locului p timpului de comitere a infracţiunii l ocul omorului se alege cu alău calcul ca aă au fie mărimi

oculari ai infracţiunii p ca să nu existe absolut asnac de natură să «împiedice realizarea munţia crinunaJe Alegerea

locului de comitete a infracţiunii este condiţionată au de faeton <jca/*«nali. dar din raţionamente de securitate

conspirativitate şi asigurarea reali /ăm imareaului mir acţionai lni|M>itaiiţa uinuitalistică a locului de comitere a

infracţiunii constă In faptul <ă m * r =.i spaţiu lămân urme ale faptei socialmente periculoase, care au legături

cauzală cu infractorul, victima, mijloacele p alţi puriălon de informaţie care interesează justiţia 2

Ca obiccte de ba/i ale examinării criminalistice in cau/ele despre omor ne apar cadavrul şi locul

descoperirii lui Cu locul evenimentului sunt legate nu numai fapta de omor. dar şi urmele infracţiunii Fără

studierea acestui loc nu este posibilă modelarea tabloului infracţional, a

* lnipuay/Diii AH. op. cit, pag.34,’ KpMnnoiMi D.O. op cit, pag.42.IS6

73

acţiunilor victimei şi infractorului, iar aceasta înseamnă, că nu se poale de descoperit însăşi infracţiunea De

aceea în cadrul structurii metodei de comitere şi tăinuire (ocul infracţiunii ocupă un rol principial.

Analiza cauzelor penale pe faptele de omor la comandă au permis de a evidenţia aspectde

criminalistice ale locului de comitere a infracţiunii şi a le repartiza în câteva grupe — locuri legate de locul

de trai al victimei şi teritoriul alocat acestuia (apartamentele, camerele ascensoarelor, scările, casele

individuale şi teritoriile din jurul lor, construcţiile auxiliare), — locuri legate de sfera de activitate de serviciu,

politică şi obştească a victimei (locurile de muncă şi cabinele, edificiile şi încăperile întreprinderilor,

instituţiilor, organizaţiilor, societăţilor şi teritoriile alocate acestora, sălile de conferinţe, alte locuri de

petrecere a consfătuirilor, întâlnirilor şi comunicărilor publice), — locuri de odihnă, tratament, sport

(sanatorii, spitale, case de tratament, complexe sportive, terenuri sportive, bazine, saune, litoraJ, teatru,

restaurant, cazinou etc ); — tocuri legate de păstrarea şi parcarea automobilelor (garaj, parcare auto etc ),

— străzi şi alte terenuri deschise în limitele punctelor locuibile, autostrăzi, precum şi transportul obştesc, —

locuri nepopulate şi izolate (păduri, câmpii etc.)1

Numărul omorurilor ia comandă săvârşite nemijlocit în locuinţa victimei nu este prea mare Aceasta se

datorează tâpudui că există pericolul apariţiei unor terţe persoane La acest capitol se desprinde şi o legitate

nemijlocit în locuinţa sa au fost omorăte, de regulă, persoanele care se aflau cu orgmamand infracţiunii în

relaţii de rudenie, relaţii intime sau alte relaţii apropiate

O ■nponanyă dnoaehcti şi practic decisivi la alegerea metodei de comitere 91 de tăinuire a m tir acţiunilor

«corii t—pnhii săvârşirii faptei In prunul rând, timpul determini consecmi vital ea acţiunilor fi procedeelor ce

formează metoda de săvârşire şi tăinuire a infracţiuni în al doilea rând, tMpui se n ie vedere la săvârşirea

acţiunilor de citre făptuitori şt la lămurea kw pentru împiedicarea cercetării In scopul obţinerii posibilităţii de a

cugeta asupra informaţiei, de care dispune invetiifptforuf ct efectuează urmărirea penală, a acţiona mai

minuţios in vederea tăinuirii infracţiunii, a lua In cdout ft fifmrinihmi il mvriliRatofulm in descoperirea inii acţiunii,

precum şi greşelile admite procatutft. tactice, dc altă natuil In al tratat vând, timpul condiţionează situaţia, care

la rândul ti. determini modul dc acţiune al infractorului

Importanţa cnmmakatici a timpului siv ii şuti faptei se impune prin faptul că la comitcrea multor

infracţiuni se obtervi o alegere detcirmnati In timp ■ acţiunilor ce ţin a fi conuse de citre făptuitor Datele

referitoare la timpul de comitere « mfiacţiunii şi tâmuiie a ei permit dc a aprecia

1 EopoaynHB A.HL, op.ctL. 1 EpManoaH1! B.O., op.cit. pag 156-

74

unii mhmi i in M/i iar*ţdt = fenomenului infracţional, de a limita cercul persoanelor bănuite şi

a

«m«Iuţi*nm alh Munţi legat dc cercetarea Infiacţiunii concictc 1

* ( ea de-a treia eta/MS a pregătirii con*iu in desfigurarea unor acftuni ofensive,

orientate sâ augure prezenţa victimei intr-un anumit loc, organizarea unei amhuu

tuL' sau urmărirea etc.

Ast-mmca acţiuni, în dependenţă de planul dc .săvârşire a infracţiunii şi repartizarea Hiliittlui |MH li desfăşurate

dc cltie organizator, complice, în anumite situaţii şi dc către autor In ii» n* i ol nu «*& |j-tifMC accent jrC pi esenţa

obligatorie a acettei etape de prcfţâtire a infracţiunii

IMHiu ildcrm* narea persoanei de a fl prc/cntft in anumite locuri, infractorii recurg la diferite I»hh r+Jcţ1 m- i

dejunează victimei ducând-o In eroare şi i sc propune o întâlnire intr-un anumit loc şi timp »r deiifftrctca/l lumina în

apartamentul eventualei victime, impunându-l să iasă afară, se ileghi/aa/â im coiaburaiori sj poliţiei, care la un motiv

plau/ibil conduc victima intr-un loc pentru § (i umun ne

IţaCMi MMMMdoi sau mijloacelor pregătite pentru săvârşirea infracţiunii poate fi dlvars mm d* fac {ale M* ode mai

frecvent întâlnite, dat fiind faptul că anume armele pot imput* mrrm/ cmutirn „comenzii1", se poate opera de la

distanţă, precum yi nscuî minim aufcjrwi măiMpumm), tubstanţe explozibile (deşi este mult mai periculos de a utiliza

laoaract sc pune în pericol viaţa mai multor persoane, la ele se recurge în aMM* um), ah* topwn de mijloace (de

exemplu arme albe etc )

laur u aftâ işnt refcrwdu-ne la autorul H TimoşeiKo, pregătirea omorului lacomandă

includ# m mm m pr 6c acţiuni condiţionate de rolul persoanei care le realizează nemijlocit Aţadaf la m pnmpc p*r

toana care fac* ctmuukJu de omor fcfaem beneficiar) se are in vedere

autorului, alegerea ş» procurarea armet, asigurarea cu transport a

autorului (zădarului ) pregătirea mm sume necesare pentru achrtaica autorului infracţiunii (in * rt/iil in cari a fmt o

Mwţdryefc prealabilă anume de ateu sevuK raahiarei unor raporturi nrifn|U*< tir iu autorul tnii*\xrrw Hi jn ca/ul In caic

tur raptwllm la acţiunile de pregătire dm pmtea aut<«fukii presupunem tete intirpnnst pantni

cunoaşterea victimei, studierea

cntuliţtiUrt <|t pruţ/tmet de /j a vxtifiici, elaborarea scenariului dr comitere a omorului, alegerea I*m ului d# atentate

rtrnioAui umm„ reali/aiea urnit contacte cu cel caie face comanda (intritnrdia/ul) alt1

In tasul in care pregătirea omuciderii a font la nivel şi, evident, şi omorul la comandă «AvAi Vi. apare

neccsiiătea prevăzută dm timp dc tăinuire a infracţiunii Particularităţile tăinuirii

1 |•** |4 ? | MMom.111.. fe «tu I 4M

75

omorurilor săvârşite la comandă se mani l es t A prin aceia cl caracterul infracpM dc na presupune

o anumită conspirare însăşi inten|ia persoanei dc n comanda tâvârprea oaaorvdai aaci terţe

persoane conţine elemente de tăinuire n infiacţiunii, acţionând cu ..mâinile străine pevtoaai care

face comanda de omor respinge oricare bănuieli In adiesţ vi

Apelând la'opinia autorului I ’.Ermolavh t pentru tAmuirea infracţiunii sunt caracscrm**

următoarele legităţi tăinuirea se realizează în mecanismul infracţiunii atât in limitele metodei de

comitere a infracţiunii, cât şi în afara accstot limite, lAinuirra poate II realizată atâf de cMst *

singură persoană, cât şi de către mai multe, poate li cuprinsă sau nu de o intenţie urtici. poale

amca scopuri diferite în anumite interv ale de timp, tAmuiira asigur A rezultatul infracţional p w

acetap timp posibilitatea partiapanţilor la infracţiune de a ne eichiva de răspunderea p pcrlcifwi

peaatl tăinuirea poate avea o apreciere juridico-penal A de «ine stAtAtoare, tăinuirea poate %£

se aiaaaieae atât prin acţiuni, cât şi prin inacţiuni, atât prin intri mediul unor metode, procedee

apone. dl p printr-un cumul (complex) de acţiuni 1

In sens cnminaJisiic, menţionează autorul A Hnnxhihn, tăinuirea se nr—feai ia două

ferme de bază - ca unul dintre elementele metodei dc comitere a infracţiunii şi drept m wmem.

de procedee, care nu se cuprinde de metoda de comitere a infracţiunii, având importaşi peam

aade individuale de 1 iwaţwnun i* Metoda de tăinuire ierveşte drept factor important la

protaşaaK. dai fiutd câ tmtit de tamutie permit a judeca despic metoda de comitere a adv^HB p

persoaahcatea «fractorului spre exemplu, prezenţa unei metode concrete de tfcaaare a

adrecpaaa poale deanaatra despre anumite deprinderi profesionale ale infractorului, dispunerea

de laapaa. de aaaaare aapaace etc ia afară de aceaata, metoda dc tăinuire poate ofien

mâorwmm deapre capacitatea pafeeft. starea tel, akc caracteristici ale infractorului

Condiţiile la cadnd cărora ac realizează tăinuirea mii acţiunii, care nu ae cuprinde h aaaâi

de săvârşire a măncpmm, cmnal In afectuaica dc către infractor a uaor asemenea actiunr care

anterior au au fee şiaadcac dc către «erata, atât in virtutea unof caiar ohnint, ca? p subiective

Acţiunile de tâwuirc cârc imţ Medică (««nitataiec adevărului obiectiv in cauza penali de

omucidere pot fi realizare etâl dt cAlre infim tur In nitul individual in perioada realizăm am odei

de comitere a infracţiuni», cil şi de către alte pettoanc inclusiv după consumarea unor anumite

acte pregătitoare In alte situaţii «rtrţmrifk* de tăinuire pol fi prelungite de către infractor p dupA

comiterea infracţtunn, la rândul lor, alţi suine* ţi pot tAmui ml 1 acţiunea concomitent cu

realizarea actului infracţional Se prezumâ, deci, că pentru metodica dc cercetare a infracţiunilor

au importanţă criminalistică acţiunile tuturor |>er toanelor care au tăinuit infracţrunea De o

1 EpManoam B op.cit., pag.90-91.2 EopQOyjiXH A.H, op-dl-, pag22

76

semnificaţie majoră în acest sens se prezintă cazurile de omor la comandă la tăinuirea cărora participă practic

toţi membrii reţelei infracţionale. Fiecare dintre aceştia poate participa nu numai la tăinuirea urmelor materiale ale

infracţiunii, asigurarea unui alibi pentru participanţi, dar şi la împiedicarea realizării cercetării pe calea tăinuirii

instrumentelor infracţiunii, transportarea autorilor în afara.oraşului unde a fost comisă infracţiunea, eschivarea de

la darea sau darea unor depoziţii false Poate fi paradoxală o asemenea constatare, dar la tăinuirea omorului la

comandă în unele cazuri particulare participă şi persoana, asupra căreia a avut Ioc atentarea. Astfel, în cursul

urmării penale a infracţiunii au fost evidenţiate situaţii când victimele, care au fost rănite, după acordarea primului

ajutor medical au părăsit instituţiile medicale, prezentând informaţii false despre persoana sa ori se eschiva de la

chemarea la organele de drept, nu declarau despre ameninţările avute până la comiterea infracţiunii ori despre

anumite atentate Asemenea acţiuni suni caracteristice victimelor care fac parte din anumite grupări criminale,

precum şi reprezentanţilor dw sfera businessului care în activitatea sa admiteau diverse delicte (evaziuni fiscale,

comercializarea bunurilor falsificate etc)

Apelând la opiwfc autorilor ruşi, metodele de tăinuire a omorurilor la comandă pot fi clasificate im m muhe

grupe prima grupă include metodele legate de ascunderea cadavrului Este vorba despre transportarea

cadavrului de (a locul infracţiunii intr-un ah loc; nimicirea, dezmembrarea, «iesfiprarea cadavrului, dezmembrarea

parţială sau deplină a cadavrului la locul inffirţii—1 Ca mţutor al acestor acţiuni poate fi organizatorul infracţiunii,

care. de regulă, a fost cu victima ia rcfcfi de rudenie sau relaţii apropiate sau a participat nemijlocit la săvârşirea

faptei Omorul ic comite cu pMţinr excepţii, la locul de trai al victimei la transportarea cadavrului de la locul

nlracpMiM cu arumlcriT, nimicirea, dezmembrarea, desfigurarea uhenoari a ku metodele de tăinuire vottd

îngroparea cadavrului In pământ, înecarea în lacuri, canak de apă etc De regulă locul de te—ltf> & omorului p de

tăinuire a cadavrului nu coincid 1

Reieşmd dm mdiri faptei** ou cârâitei penal şi metodelor de tăinuire a cadavrului în cazurile dc omor li

coMatt, dc regulă ac imitiată câ tăinuirea cadavrului are loc în cazurile când victima şi persoana care frtc comanda

Mie im britcfkiai) a au aflat fh raporturi dc rudenie sau alte raporturi apropiate (ooncubtnaj, lalaţii mume,

paiteneitat etc ), tăinuirea cadavrului arc loc în situaţiile unui conflict, relaţiilor ostile, ailor motive ale infracţiunii,

cunoscute unui cerc mai mare de persoane 2

O a doua grupă de metode de tăinuire a omorului la comandă include procedeele de

tăinuire a altor obiecte materiale Această metodă se referă la tăinuirea instrumentelor de

1 EopoaynHH A.H-. op.ctî.. pag-23.1 Ibidem. pag 25

77

oomatere a infracţiunii, transportului utili/al, hainelor, încAI|Aiuintci şi ailor bunuri personale ale

infractorului. diferite urme cu caractcr material, produse prin acpuiiifc făptuitorului fa faţa locului

Unul dintre cele mai caracteristice semne care indică la comiterea unui omor la c ornând A

esc abandonarea armei Ia locul infracţiunii Această particularitate a omorului la comandă eslf

legată de faptul că. lăsând arma la locul infracţiunii, infractorul îşi asigură o retragere sigură

(exemplul nr 2) Trebuie de remarcat că abandonarea uimei la locul infracţiunii, deşi constituie o

metodă efectivă de tăinuire a infracţiunii, este şi o picidcic materială pentru infractori, deoarece

preţul armelor este considerabil In acest context au intervenit forme noi ale busincftsului criminal.

care coastă in nimicirea semnelor individuale ale atmelot, care de regulă sunt utilizate de către

experţii criminalişti la identificarea balistică 1

Exemplu* nr 2 (Omorul premeditat a lui Dolinschi A , Diasomidze C şi Diasomid/e (i

Tentativa de omor a lui Granovschi A 2)

/» Aţui 1999 Obrucicov, C toldnschu, iu comun cu alţi membri ou iwgainzuţiet cnmcaaie os

elaborai plănui omorului lui Dohnxhi A., ca concurent ia repartizarea sfere kw de mfliiriMrt

cnmnm/ă intre diferite grupuri criminale bi republică Pentru m rasta ia Aşpflciur automobilele

„Audi-l(H)". „BA1W-735” care ii aparţin lui (roldncchti y Căpbm, damă arar de foc fabricate in

Cehia, o armă fabricată in Rusa, pistolul . / / toace di caktrui 62 mm muniţii,

LM /r amgust 1999, aproximativ la orele IH, Ikihnscht A., însoţit de Lha+omidze 1

Dcaaauadbe G şt Geanovschi A., cu automobilul Nissan-Fatrol"" ar depkaa pe traseu!

perunaeactc- Taeatpol. ÎJJ ai doilea kilometru de la Pervomatsc, Okmw, (ndtinst: hn p ctftit cm

efectuat te mulţime de împuşcături (n automobilul Ni\san-Pj* O/ , S» re zahărul cărora au fost

otrrurcni fMthnschi A I hasonttdze ( . şt Dtauunidze (/. (imwinfcf a hatt-ei la fim*** wccant t-au urcat

in automobilul,, Ntx\an-Patrol" şt l-au a/ujtx pe C rnwnnM hi /V câteva an au trecut cu automobilul

peste corpul acestuia i o*i\tientiziu%J că unite patru penoane aci foct aatorăce, Obrucicov şt

(ioliinscht cu automoMul ceha dai urmă. „Audi f00~ am gjşwfc ut dr la lotul faptei Armele teou

ario mit in /nVârr m~a

murit,

ha doar hau frac j~i~ rate leziuni corjtorale medii I Htpă cele htkâutpktte, ftwuhi # frutI dr o

răfuială cetctmmă (karuryuht a plet at /teste IN mu ele refmMh.ii

Fund MCertffjat (Jhrm u ov şt HI reiunouut una fie iitvitmm\t »unr i-a fmt intmtnată şt a

declarat câ ia mijhmul lumi august i a fiiMltttt cu (hAS»'* hti. Ski\wc*n\ (uf îl un şi Carabanov şt au

hotărât arS*/ om*ture /** / fiI/IUM hi. t\tre prezenta pericol pentru ei GoMmchtt ştut timpul şt ruta

pe iote uim»i să w deplti^eze IX*hn\t'hi Teşi CUHi cu automobilele iut (iuluo%i hn, , Audi -100 , HAfH *3$ . o>rtăi* de ( a/*lun i-<ik drf*louii In regiunea Pervomaist, avatul urmomentul net tsur şt

aşteptandu-/ pe I kilmuhi cu automobilul. Dulinscftt s-a deplasat tdţiitt kilometri şi \ «i opnt In

acest moment et au deschis foc asupra automobilului lut Ikilutsihi Sîhistucov snt aşezai kt

Miluitul automobilului fiătimitulul şt a efectuat nttevu muncite ()brucicoi1 a concretizat că ei tot a

împuşcat dtntr-o armă şt apoi IHI iJut-o lut ( uptun ţi ucelu a efet tuat câteva impuy ătun In pătimiţi. Stasîucov a omorât fiersoana i are fugea I hi/n) omor au lăsat automobilul .. BMW în

pădure. Toţi s-au urcat in automobilul Iul (îoltinu hu jr s-au ascum.

1 EopoAyjuu AJ-L, op.ctL, pag.M.

2 Colegiul Penal al Curţii de Apel a Republicii Moldova, Sentinţa în numele l-ogii din 16 aprilie 2002, docarul nr l-l2 7002

78

în scopul t&inuirii infracţiunii şi icnii/fim acţiunilor orientate tpre împiedicarea cercetării, infractorii deseori

se folosesc de mijloace dc transport Până la comiterea infracţiunii se instalează numere de înmatriculare a

automobilului ori %c utili/ca/ă un mijloc de transport anterior furat După săvârşirea faptei infracţionale infractorii

renunţi la automobil, de regulă, după ce se deplasează la o distanţă sigură dc la locul infracţiunii (exemplul nr 2,

3).

Exemplulnr.3 (Omorul lui l.opalinschi A ’) Golânschii, activatul in cadrul unei organizaţii criminale a săvârşii omorul

premeditai a lut Lopafinschi A. in următoarele cin um stanţe Iii ianuarie 1999 organizatorii au elaborat planul omorului lut Lofxulnschi A In legătură cu activitatea comercială a acestuia Cu acest scop a fost ftrocural automobilii} I )pel Record" USA IIH69

şi pistolul de calibrul 7.65 mm., l-au înrolat ţK' Golânschii, au stabilii urmărirea victimei, au ales momentul potrivii pentru amar. O persoană de naţionalitate caucaziană Stanislav înarmai cu un pistol s-a aşezat pe bancheta dtn s/xiie a automobilului şi la momentul necesar a efectuaI 6-7 împuşcături in direcţia lui lÂtfkilinuhi Toţi au dispărut de la Irxnil faptei, apoi au abandonai aulomohilui lângă răul Htk

Este posibilă şi incendierea mijlocului de transport (exemplul nr 4) In legătură cu aceasta se

observi o legitate infractorii abandonează mijloacele de transport nu la locul infracţiunii, cum se

procedează cu ifpirmnrfcr (instrumentele) infracţiunii. Insă la momentul când se reuşeşte de a se

ascunde cu acesta Distanţa faure locui dc comitere a infracţiunii fi locul abandonării

mijlocului de

transport cate. de r^hH, nu prea mare Infractorii înţeleg faptul ci folosirea prea Îndelungată a

mijlocului de cranport este însoţita de riscul demMMciriior

Exemplulmr 4 (Omorul tui Vislouh I S fi tentativă de omor a (Fiului său Vislouh 11

VLa 20 drcemhne O'hmucov,, Gokmscht şl alte persoane aa hotărât s&-l omoare pe

Vtsiomh fS Av cat ac tinlalea de serviciu a acestuia Cm acest scop ei am Jăcmt uz dc2 automobile, mt ptaoi 1T' şt un auUmutt „ ('olaşmi'os intreţn*md legătmm prm rarte In mfmeritulp/rfmn tfhruimn s-a depUiut t spre automobilul hm I isÂmh / X. cort se Jaki kmgâ cinemai* *graful ,Jvwn/t' or I ir ti i/m J, iar fiwrunma tare w a/Zjr im aa*m*>htM hu ObrucKor a dnchtt /im In reiuliatul tărut fapt a fost omorât I isJ*mk I \ I iskmh /./. (fiml tui VrsUmh IX) care ar afla In automobil de aw menta <v avat mmltt plăgi produse de gloanţe, cure constituie te:tutu « or/*#ale medii tnud aa \urvemi n*\ir$$a ha din motise ct nu depind de voinţa uclţfaşihe buftâ * omiterea mfia* ţiutui, auhuti ei au dispărui de la locul mfrmţnmu Inuilmiulu w kt marginea t Mi/ntt Hutor nuamrf Slobozia (conform unei înţelegeri prealabile/, umJe au nu ciulini automobilul „bord Scorpto (Mtuckw şi alte persoane s-au urcat In auhfmobtlul .. Audi ItMP la volanul i'ânaa era (niM/ischti şt \-au ascuns după hotarele republicii l'arin i/*area hn Ohntticin şi ( m 'Ai/im/»#/ la tmtorul lut Vislouh I.S. şt tentativa de omor a Iul Vltlouh II şt a găsit integral confirmarea In şedinţa de judecată.

Obrucicov şi-a recunoscut vina parţial şi a declarat câ omorul a fost organizai de Radttlov şi Stasiucov. 1.1, Obrucicov doar totklucea automobilul „bord Scorpto", iar

1 Colegiul Penal al Curţii de Apel a Republicii Moldova. Santm|a fn numele Legii dm 16 aprilie 2002. doaarul nr 1-121002

2 Ibtdem.

fn care se afla Vîslouh I.S. şi fiuI său Vtslouh I I / >ujh) comiterea infracţiunii am MtmJkir automobilul şi arma Je foc de tip „('ahtpllcov" Dupâ aceasta s-au urcai in au*mmoMui condus de către Golânsclui, fn care \e afla şt Hadulov. Pentru procurarea amfxmmoMmlmi .. hord" i s-a oferii bani de către Hadulov Arma de foc a fost procurată de căite .Vktuat'm Fiind interogat fn calitate de învinuit (ioldnschii a declarat că a participai ia amxnj lui I ’islouh. A concrehzat că fn decembrie IVVti Staslucpv t-a dai lui Corobano\ 22CK* Jhfcrt pentru procurarea automobilului „Ford Scorpia " In ziua omorului cu acest autammbtl v plimbau prin oraşul Tîraspol Obrucicov şi Stasiucow hJ, (ioldnschii şi Radu Iov se depkatm prin oraş in căutarea persoiuielor din grupul criminal pentru a se răzbuna pe ei EJ fi Radu Iov se aflau in automobilul „Audi 100" Slasiucov şt Radulov ţineau penaamtm legătura prin staţiune radio. Du/k) omoi toţi s-ou întâlnit la marginea s Bhjrui Hmtar mmir au incendiat automobilul ..hord', apoi sun urcat lofl In automobilul „Audi 100" ta vaimmd cârm a se afla el şi s-au ascuns

Cazurile de nimicire a urmelor cârc indioă In nllnrca făptuitorilor la locul nfruţ— mi specifice în

situaţiile când infracţiunea a fost comisă fn locui i fnchise (dc reguli la locui de im al victimei), iar persoana care a

Acut comanda de omor (client, beneficiar) a-a aAat cu saamm m relaţii de rudenie smi alte reiaţii apropiate

Acţiunile infractorilor orienuic spre Aanuţerea urmelor materiale. în principiu, sunt posibile chiar de la pregitirea

infracţiuni 1mn \m ţa de cazuri infractorii distrug îmbrăcămintea* încălţămintea ia 1 ,a asemenea metode

recwg persoanele care au o experienţă cniwmaii on cele caic au trecut serviciul în cadrul structurilor speoa«e

A sre&a grupă de procedee de tăinuire eslc reprezentată de diferite inicenlri. oamkmmm aie difmîor metode

legate de crearea una st&n artificiale, orientate a fi acceptate de cărre orxaneie abilitare im. cercetarea

infracţiunii Printre acestea sunt înscenarea unui alt act infracţrwai. prnr— şi rnetodck care CRHKift vuaunea

unui fapl cu caracter norunfracţionai Spre exenpk oanond însoţii de tâlhărie ori viol

A patra grupă tmlmi* ateUmitle de tăinuire a date kw foţM tce ActXl aMcdl de tianac vizează împiedicarea

(d|Mni dc informaţii dc câtic victimă. marton. precum şi i ndcarea obţinerii de arforiMţi la procnad cmcaUm infiaipunn

La diamptrir— «fracţwnUof m iunţinr tâ barajele cate împiedici des&qurvna justinei

constau în iirmiloirrlr taah/Mies uata at ţiuiţi (iium (uini) vtalnd tăinuirea infracţiunii..

evccutarea anumitor acţiuni vuind aadnvaraa dc li |i pwJcapiai penală realuacaa

acţiunilor

(inacţiunilor), care obiectiv fkvou/ca/ă aUn#wrji rt/nltatului infracţional fi (sau) eschivarea de la

răspunderea ţi pedeapsa penală a persoanei (persoanelor) care au comis inhacţiuni3

Comiterea omorului la comandă la lotul dc nai arată la utilizarea in principiu a armelor de

foc de diferit gen Armele albe fi ohirt fele pentru u/ casnic »uni utilizate la comiterea

omorurilor

1 Eofmayjam A.H., op.ctt. pag.271 EpMoncMin B.O.. op.ctL. paţtS~89

80

la comandă d>-stul dr im I *1» vi/ihila << .minunii |ij*ll»|. (mii* pil*orialilatca .mimului infracţiunii şi arma uiili/al/l AmIiI ai mala «lin |] utilat (Ju >|. u? «umili unt utili/ale de câtrc pct '• i»•• !• cai e nu ..oi foat ni i tl •'/11 >i t Ml id fl nuia I» ‘fl'tul • Alt fpp^l 1“ Nptul «n oiţiani/jMorul w* afli tu v« tilflî în relaţii apropiate >i u cm a/A auituului»««mti|M lu Mi Aii tlf pAtrundere în înclpctc (locutnţâ) 1 Deşt infractorii prt i lanudu w »U' imiilUiMt lltilmţiunii laalizeazA un fii dc mâluri ii procedee care impicdu* da*cop#ni»ft lullm (limii ţl iMAm adevftrului. uimr ce pot R valorificaţi vurrt multe iMniit iiiiii» U tl» itlHildMti* wiflt »ele dactfloacopicc, urme lăsate • lf încălţăminte nihm- ai< mi|lua» ii lt*t d» ţtAHl|1ttlt unu* puivi Micuţa biologică, microurme eU urmele palmare digitale pm ti gAatle pv tupiftMtţa mmelm ui iii/aii < u p f t i c r d c râu. in practica dc ccrcctarc a mliractiuiiilm nu »* utili/tu i\ pa di pilit po4blHtAţile valorific* ni urmelor dr mm»*< Anume la iCfcetaiea mnoiunlm l«t cmntmilA l>i|n«ii<a a< c*«tm uritie ar avei un roi esenţial, dat fiind că- arma fAtaiA la Imul u<(lni|itmi| o mtti> piiiundA dl timp im («ist pâ«(ralA sub tmbfâiIfnintr1 deseori în tocul ponaimâ ţi devflpif, mit ittpaihfttM* taft pciaitA mirosul piopneiarului se depun pe dileme mccum» ale armei Diacon Inltuţ toiH %r tl|| m amtauvadĂ câteva ore sau chiar ţifc şi erUc aapodM nrUtâiea uimeliir di mltn

O «portanţi cnmmaluiwl daoifllttli »« an ţi mu n»ohu«.letr Aceasta este anume

categoria de urme am pcasanc nu te «faryigp dr » Aii» imli <*- ion di s fn virtutea

dimenauMtor ma ele au rtiT.; • k'? - ii» Aw Im i a/mm ii tianantilif# a mi»

iiipmlkulfkn de pe «mbriciininfea auloruHu pc cea a vtcaiMi

WxirTmâ**m p la rairyniia remuneraţiei ca element posibil existent in cadrul CMWCUnmtCM cr—ndiinr a otn auloi la jnmatulA rvmariAnt ci diapazonul remuneraţiei pentru camera onorului le cămării «ale da «ml ti» amplu a drptmk dc un ş«i dc faeton In primul rând 4t utud al vMlntmi l©u tai t*i* nuii piCMi« «tiuaţta de u*i\khi sau porţia în lumeacrmiiii <oj âî*i Mi mi mai* |l ininmea mumpram)^ (n al doilea lind dc procctrle mtlapomnie li tadnâ jtfturiwi, iai In f»l d« al tuili a iatul dc Marca mateiîaU a clientului. bencftciiruKn 91 fMU*rit Cî a ipuiumiaţiii w olt rl naianţic dc câtrc organkatot pHnâ li comitetea atfiihn nrlia* |i**nal ItariMiiiiura •««-vsami »otmtiiuic o conlninaie a deci/iei orgirii/aionikii de a reali/a aiu uilia* |it«nal

Intr-un şir di ca/tin iif^ain/aii»iu tian«inu auimdm peisimal ori pnn tntcimcdintt

l>nm pentru procurarea armelor nujl<>a< rlui dr Ir MAIIII A rt«

Prezenţa datelor deiprc inâfifneu Imma HH omprnsri arc o semnificaţie cnminaliMuft importantă ţi poale fi

folosif la fnamtan a vriMumlo piiMim şt cfecluarea acţiunilot dc uituAiui*

Bopo 1 • A H op CU pH 44

penală, în principal la etapa iniţialii a urmăririi Obiectul icnuiticinţici poair pinla

uiînrlt \ta\ii\mc ale organizatorului, intermediarului, autorului I-aptul de transmitere

d< irimli •* turn/a Iii forma unor tranzacţii juridice corespunzătoare cumpăt ni c \

nn;nie. donaţii atrmU pfot ură etc remuneraţia achitată în mod natural serveşte ca corp

delict 1

Au fost fixate şi cazuri când organizatorul r-o propus autorului mtidi |aiiui remuneraţii in forma unei părţi din veniturile întreprindem aliate sub gestiunea \Kliniri, pr mir prinţul prrtmdr să o treacă fn proprietatea sa Faptul transmitem irmunrra|in fn forum mijloiurl(n bânefti poare fi fixată în documentele corespunzătoare ale instituţiilor finaimai ciedilaie ttianstri Imnmi dr pe un corn pe altul) etc 2

Acest aspect cnminalistic se află in legătură «transă cu tAiumira in(rm|iunu Pentru autor intermediar primirea remuneraţiei este, de regulă scopul lina! al mtivNAţii tor mlisi (tonale mijSocul de stimulare la comiterea infracţiunii Dc acrea în prmrsul im firirin at4»idului de săvârşise a infracţiunii se prexumi discutat ea nu numai pnvitoi la mAnni#* dar fiformele. procedeele de camuflare a achităm ei. inclusiv prm iniei mediul dilmtoi tranzacţii oficiale Penim una clienţi, beneficiari suma remuneraţiei este esenţială p pentru a o achita ie apelează a imiriif cunoştinţelor, mdelor Aceste acţiuni de asemenea nu trebuit lăsate in laabri. ar dcpaofSe debitorilor pot servi la descoperirea infracţiunii

Ca iiMfktc dc achitare pot fî fi alte servicii, acordate de către prgani/au* auioiukn avansarea ia temea, rihrnrf de la realizarea serviciului militar in termen, as or dar ea ajutorului de IUHTWI dr sub arc*. dcvaaiaret mijlocului de transport etc

La şnd procedeelor care împiedică obţinerea datelor veridice in pnxnul reakiJm urmărim periile tt tartbac darea dcpoziţiAm (alse de către participanţii la lucuriiti unui alibi falsin piua «aanaaAarW ptat să confirme alibiul itigăni/atomlui on inseis In pia* tu* ţudiciaiă au fbti iatâfcafc cazuri ciad ofgam/aiorul mliacţiurui a tonei vai si arunce vina referitor laorganizarea arfracţuaa pe atfermediaf

Este oportun a ae referi le sufnecţu cant ieth/eajA tăinunct mii acţiunii Ca

subiecţi ai tăinuirii pot fi pradic toţi perln ipan(t« «ftrutuf hi >H tuiaiul. unei

medianii, autorul, inclusiv şi alte persoane ca/e au deverul martori ai mliaiţiuiiii mi

mie au aliat dr tăvaifitra ei in virtutea unor circumstanţe concrete Rolul fwvăiet

persoane clintic cele nominalizate în tăinuirea infracţiunii este In funcţie de

circumstanţele faptei fi ţniate fi manifestai prin divei se acţiuni, fie la tăinuirea

cadavrului, unor părţi ale lui, urmdor infracţiunii, piccum >i altor iiilomuiţii de fapt

Aceste acţiuni pot fi realizate dr către participanţii la infracţiune din iniţiativă

proprie sau la

1 Eopuay.iMH AH .op cit. jMi1 fbidem, p*g.41.

82

/

rugămintea unuia dintre aceştia (spre exemplu, în cazul reţinerii «ulmului mcM.» poate

întreprinde măsuri dc a sc întâlni cu persoana care a făcut comanda dc omoi (client,

beneficiar) ţi a I ruga să distrucâ corpurile delicte sau să se intervină întru adeverirea

alibiului Rlu) In ca/un paruculaie rudele persoanelor reţinute ca bănuite în comiteiea

omorurilor la comandă pol lua anumite măsuri vizând tăinuirea sau distrugerea cărorva bunuri,

documente, care In viziunea lot atestă participarea persoanei la faptul infracţional 1

Trebuie de remarcat că există metode de tăinuite care sunt pievli/ute însăşi dc

metoda de comitcre a infracţiunii Spre exemplu, folosirea mijloacelor explozive, arderea

încăpem. înecarea în lacuri râuri, folosirea mijloacelor toxice, asemănătoare cu venind»

anumitor boli in virtutea cărora poate surveni moartea persoanei Sc realizează şi înscenări,

orientate spic crearea viziunii unu fapt non infracţional, spre exemplu, iniţierea unui

accident a suicidului, precum şi decesul naturaL produs de o anumiţi boală sau vârstă

Metodele de realizare a omorului la comandă esenţial se deoscbcsc de alte modalităţi

faptice ale (womli, fapt condiţionat atât de scopurile urmărite,, cât ţi tot specificul

snîracţtuwi date. alte cmcamaumşe 91 factori

\m baza odor consemnate determinăm anumite semne care fac trimitere la existenţa unei

oam de oanr, prinde care am nominaliza caracterul deschis al afracţum şi impertinenţa •ecuador

■draclurioi profesionalismul în acţiunile autorului mfracţiunn, apfecarea unor arme deoaefasc-

«cfcan* arme cpeoal adaptate on confecţionate, abandofsarca movului de transport §obm ii

aptopmcâ locului infracţiunii sau nimicirea acestuia, abandonarea armei la locul infracţwrw

nekiMta mă§unk»r în vodci ea ascundem tadavruku. lihsewţa semnekw specifice altor omwoden p

mănepum dc

In alvâ de atctlc semne ^ cxj»leiiţa unui imun U CVUIUIHU pvvate rete>i şa din diferite

informam deţinut* mform#(ia drspit victimâ. pe care o pOMxlâ oigande de drept până la

săvârşirea faptei infracţional* rmlirtuiaţia oi*eiattvl in cett ce vine&?â căutarea

autorilor, procurarea armei de foc etc informaţii despic taieva amcnmtăn adresate victimei;

informaţiile mijloacelor de informare in masă rfi

In ba/a celor expuse antei nu accentuăm importanţa caracteristicii criminalistice a

infracţiunii, fapt caic influenţează procesul de dcMopeiue ţi evident, corecta calificare a

faptei, accepţiune datorită căreia omorul la comandă poate fi supus unui ttatament juridico-

penal obiectiv, relevându-se trăsăturile specifice ce le posedă

EopoayşHH A.H, op.ctL, pag. 30-3 J

83

SLOmorul hi cM'iildâ >* ftlU* Wdălkăţi cu cum st anuale ale omorului

Infi acţiunea de omoi Implkă fMotdwuna acelea*» caracteristici (acţiunea

(inacţiunea) dc a suprima, eu intenţie, viaţa unei fiinţe umane. faptă care are ca

rezultai moartea victimei), in realizarea sa concretă. susţin autorii tom&ni

(th.Nisiorrami. Al.Boroi etc , fapta poate prezenta diverse particularităţi, după t um tu

lumi l'apici tipice (omorul simplu) se alătură diferite elemente care, Iară a schimba

luhManţa taptei. ii dau acesteia o coloratură diferită, sporindu~i vădit gradul de

pericol social1 Conţinutul cncuimtanţial înglobează în el conţinutul infracţiunii dc omor

simplu la cate se .ni.una ftffmnele m eidenlale pievăzuti* de textul incriminator

l.xaminarea conţinutului infracţiunii dr omor v dl«tu a! include examinarea atât a

condiţiilor cerute pentru existenţa omorului simplu, cit fi a olemcntelot

cucumstanţiale. deoarece înainte de a fi infracţiune de omor calificat, avea via ente o

inii acţiune de omor2 Aceste Împrejurări sunt valorificate de legiuitor şi prevăzute cm

elemente ciicumstnnţiale in conţinutul infracţiunii de omor, reprezentând

0 modalitate mxmahvă apravată a acesteia 1 Cu alte cuvinte, legislaţia prevede

răspunderea di fentă pentru fapta «ie omoi intenţionat în dependenţă de situaţia dacă

acesta a fost comis în prezenţa unor cvcuirataiMţc agitN ante in lipsa acestora ori în

prezenta unor circumstanţe atenuante 4 L-ac *ortwi nu in jiencne despre anumite

circumstanţe agravante ori atenuante, d numai despre cete ind»ca«c la ari 145 alm(2) mu

alm(J) C pen , precum şi cete vizate la an 146, 147C pen 8

îr. £.*=*53 a- p»»fce>ir câmdftulr simte ale infracţiunii. precum şi întreg connnutul

constitutiv al antoruAy* iMifdu tun» specific* ţi omorului caliticat *in te§ei prmlt tu* regiment aie două nkHialităţi agravante ale omorului omorul

agravant şi omorul deoactm dr **av fa* are tuţn uuând mai multe modalităţi specifice 6c calificare Susţinem wlrr* auto* ulm 4! Ht*tipmum că ele nu tirbuie confundate cu circumstanţeleagravante din pa/tea ******* #Jă f*»*mrle *MMI iimţinuturi de tnâ-^ţtWM, bazate pe semnespecifice, obiective y «Stnatură %ă juanftct datorită pertcoluku social pe care-1exprimă, o mt^araic tuf»%iarH«ală « «amţiunii celelalte «jni mijloace de individualizare a pedepsei, pe care mdânţelr Ir in m %e<lr»e In azunle toncrefe

Art 145 alin (7), 0) < ţie« pirved« unşir ii circumstanţeagiavante ale omorului

intenţionat Semnele cireumstawfttk ie alătuiă obiectului laturii obiective a infracţiunii ori

celei

1 Nudurcanu Oh , IMmmmmu M^Iim I r«*v I a Mom A \/uâi \- f i i i pifW 1 BuLai C., Filipaş A., Miii *. U *', op nf |«p JW1 N>uti«rcanu (ihoNK^- f».».* AU ■«■h» I p«n«l !'*.«. -» IJifM I II -* Ik+mfli, IJiUUM \1J Uf t k, 2002. pftg.11* Potuu KH, Vklkmiikim uinrn ■•••ui . iv w (ipMiMi Ki'M« u|»ini anrmn. v*ipo«kJi «o&w m AocTDHiicima jwmhocth Y«m6bqc noco&ne Kmuinmcb, Kiy. I'>HX |ggg 7* KouefmpmM k Vin hiRuuMy i<ii>nţ P»»« mA< ■>*• «IV KpaUHic Hwww 2< hmchchhoc h aMnowcMHtJc, nojţ »x»mcîi pc.uu.HMv*» Cvvp*u»** K) H , JLcfxjtcu* li M , IluuicikiM ip\nna IIOPM V WH<SPA M. 1999(832 ciţ» ). p*fc 22 5-2264 Ntftarranu Oh. V ,VMimtI , I’a*u I . Ebatsl A . 1 a/ir V , op itL. pag.98-

84

subiective, precum pot ti referite la subiectul activ ori pasiv al infracţiunii, puvum p irla|ia ir

există între aceştia 1 Unii autori atribuie omorul fi comandă la categoria circumstanţeloi ^mv.ihii care

se referă la latura subiectivii a infracţiunii (alături dc omorul săvârşît dm lutcue* mnnnai)

Aceşti autori pornesc mai mult de la pi emisa că omorul la comandă este o varietate a omorului

dm interes material în viziunea noastră, clasificai ca acestora în baza elementelor componenţe»

dc infracţiune determină atribuirea omorului la comandă la categoria celor ce se referă la

latura obiectivă - comanda de omor constituind o condiţie dc incriminare a formei calificate

Infracţiunea de omor calificat se poate i caii /a in modalităţi diferite, in tapoit tu

elementele circumstanţiale la care a recurs făptuitorul. putându-se reţine unul sau mai multe dintre

acestea Pluralitatea elementelor circumstanţiale nu constituie un concurs, dar serveşte diept

criteriu de individualizare a pedepsei, in limitele ptevA/ute de lege *

Omorul săvârşit la comandă (art 14 s alin (.1 ) lit m) C pen ), în opinia autorilor

autohtoni M.Airam, TPoponeţ, I ' c o m b i n ă mai multe circumstanţe apav*ae a anume

omorul săvârşit cu premeditare, omorul săvârşit din interes matenal omorul iAvâr|ii dr doua

sau mai multe persoane şi altele, ca de exemplu, omorul săvârşii cu scopul de a preleva şi sau

utiliza organele şi ţeaaunle victimei4 Nu suntem de acord cu această ultimă idee in virtutea

faptului că omorul la comanrlâ le poate cuprinde ca părţi pe unele dintre acestea, dar au pe

toane şi nu in exclusivitate !■ primul rând in conţinutul componenţa dc omor la comandl se

include premeditare dr omor tFigura nr 1 ). învă intereuil matenal poate constituie doar o

parte a intereselor pria care ae —a—ifriti ai est omor Referitor la omorul comis dr dexti sau

mai multe persoane ndscâ ptriattptfia umpli nu putem vorbi despre această Itmitaiix in conpautul

omcvului la comandă, fund ex/ftentă tn anumite ca/un, pe care le supunem anali/ei la

ogaftnoarţ, despre existenţa unei participaţi complete

După cum am tvtdrufjjf c*narr o nun la comandă *e conul# eu piemeclrtaic Această din urmă

circumstanţă aatt pretenaă In dr o/iţia an 14$ «Im (-) In a) C pen |i |Hesuput»c, in opinia

autorului Bfjroe&a 4 pe cate *• wj*tmrm pe deplin tuiitroţa vumulativă a tren ' O primă

condiţie priveşte trecerea unu* interval dr in-wp «lin momentul luăm dec mei ş* pană la

momentul executării omorului O a doua «ondiţif privi ţtt i li vi taica pfuMcă a tlpmitoiului de

reflectare, dc chibzuire asupra modului în ra/e va ilvirfl mi*« fiun i l>acă t Sţpfcuronj/I mi a avut

posibilitatea să mediteze, să cântărească şansele de realizau a deci/iei. lumi mu o activitate

1 Nistoreanu Gh., Dobnnoiu V, Moliutr I. Pa*cu 1, A I M,A, V ap mr, pag 982 yroîtOBHOC iipaao. OooCcmtaJi ucn YwAhn» tu lynM M<x m*. HOPM A I!II4»PA VI. 20OQ p*K'I1 Lkilai C.r Filîpaş A-, Mitrache C . Ii»*itu|ii dc drep» penal 1 4i(m p 11 ■ «rvmnli fî adAupitJL llucurcfh, tJiiui* I m .'i*' 1 pag 29=1 * Avram Mihai, Popovici Tudor, Cohftyneanu Vuilc. opu l , pag '73 A Borodac, Manual de drept penal Parlaa speciala. ( ’hiţutau 2004 paf SI

85

/

viulimatunţR nicwmlitftni nc exclud* In sfftrţk, pentru existenţa premeditării se mai

cere ca în Inttttvalnl ii.ik iiim|i • iipini', intir momentul luării hotărârii

infracţionale şi momentul începerii rsn utărti omorului, făptuitorul să treacă la

săvârşirea unor acte de pregătire de natură să li intolid?/< (I01 i/m luni fi |i ită

asigure realizarea ei1 Deci, acest omor este considera! mai |u 1 u 111«ri 11 iiii|mi

1111 v cu omorul simplu pentru că este pregătit din timp, făptuitorul ia măsuri dr

mlălUMii .1 obllm ulcior iu dc împiedicare a descoperirii faptei2

Im contextul enunţat mm sus. fliclnd referire la omorul la comandă, determinăm in mod

’i|*i • ml 1.1 drtcopmria acestor inii acţiuni este la un nivel scăzut, ceea ce este

determin.it dr 1 mfu iri«il »|»c« tal ni m-c.Mrî 1 alegorii de infracţiuni şi anume

premeditarea, dar nu caradcnil spontan al comiterii hu. pregătirea minuţioasă în

condiţiile unei conspirativităţi deosebite, pai impare* la reali/aiea intenţiei

infiacţionate a mai multor persoane - client on beneficiar, complice inteimcdiai auto» '

Deci, în ca/ul in care are loc concurenţa dintre an 145 alin <M In m) ( pen şi art I4S

alin f'2) lit a) (' pen, prioritate are omorul la comandă (art I #5 alin î I)IH m)

Puirtvtf ’K'wi- Ut ie* penale vechi, toate faptele de omor la comandă cădeau sub

incidenţa inumn rfiniioart li omorul comis in interes acaparator (an 88 p 1 C pen) la etapa

actuală, potnvit rntkmntăttk* m adoptate omorul din interes matenal este prevăzut de art 14Ş

ahn (2\ tu b| f pen m amorul li comandă an 145 alin (3) lit m) C pen Regulile comutate de

«/itul* rwtfrmfltivc la vrfpjiie ne face trimitere la invocarea, in ca/ul concurenţei

acestoi ofrumianţa c« cmm*** agravant. a noimei referitoare la omorul la comandă In plus

am supus unei an^/r imtmpmmm Materni aubiecttv al omorului, fapt care ne-a determinat

să constat im că orrwjful la omhmU p*<mr A ajfruf atât m inteies matenal cât >1 în alte

interese Oricum, interesul matenal pfrdum*4 f> m ca/ul omorurilor la comandă, tund o parii

a cumulului de interese caft j},i ii fi deirrmtnrnr Im Mmuriflui la couiandă

Pentru califrfarei m**ct| a (•iiknuIui dm inteie* matenal o mare imjHniinţl o aie

descoperitei conţimHulwi iiet«na 9 In .1/urnea autorului rus HnruAn .V I interesul matenal

include dorinţa de a obţine unui avântai de ordin mati nal pentru vinovat sau alte

persoane, in imiuurarea imiiniala « cârma cel dinţii rate Inii o oainaie mâswă cointeresat

ţbani, bunuri ori drepturi Li nvrir, re4 om|K*nse de la Ierţi persoane ele ) 011

1lMHin*agrJl A . ifni

„ (Mg KW 1 i'kifsii

Alfioivlm. o/l 1 ll. |>*l 1 l»if«i>'iv «mii A M *v ' |ki|»;i)iii( II op ell, pai tă®1 Jinroi Al#Mi»dni. &p111 < P*i • P,ttiiM K H I-**

86

^rambursarea împrumutului, achitarea serviciilor, realizarea ahor oMfjfaţjuni

cu patnmaniaJ ctc )1 - avantaj matenal în sensul larg al cuvântului ;

Potrivii p 10 al Hotărârii plenului Curţii Supreme ti* JuMiţir dm I % I'/m ( u

jrtvw* Li praLiica judiciară pe dosarele despre omorurile initnţUrtuile, drrjri «>mor

sâvirţn m interes nuterial urmează a fî calificat omorul intenţional, săvârşi! cu

scopufi de a primi un venit matenal pentru vinovat sau pentru alte persoane (bani,

bunuri iau dftpiuri I» primirea lor drepturi U n.vidu kxanv. remunerare din partea unor

terţe persoane ele ) wu cu intenţia dr a fi scutit de cheltuieli materiale (restituirea

bunurilor, datoriei, ptătirea serviciilor, îndeplinirea oWi^aiiuniîor patrimoniale.

plăti rea pensiei alimentate etc ) 1

Pentru existenţa omorul în interes matenal este suficient sft te consfalc cft

flfHuitorul a UCIS dm mierea material «diferent dacă a obţinut sau nu satisfacerea

acetiui interes4 este suficient ca acest interes sâ îi costai in momentul săvârşim

infracţiunii,1 dar nicidecum d ipA ti *ar tarea ei 4

Ffcrîwd o raportare «enencâ la omorul la comandă constatăm cu certitudine o teşituri

•v intre mau ţ> omorul din interes material Insă. nu susţinem idee* preujm ci

omorul

la comanda essr o varietate a omorului in interes matenal Din contra omorul dm interes

matenal este opane tdacâ ae refer— evident la cumulul de interese ce pot apfcrea in cazul

emanăm ia

coamadl) a omonim fi comandă, care se statuează în ipostaza de întreg

li ceea ce waeazi omorul săvârşit de două sau mai multe persoane ca urctimafanţi agmwd

previzisl dc an 145 almC3Jl fit 0 C'pen - punem accent pe neceutaica coMatftrii urmlioarelor

semne

- m paroopat duui mu mm multe persoane, dintre care cel puţin4ouj poimn an42afia it\ C paa . Mfaur ai Im/uneascâ seninele sulncxtului mii acţiunii ale s-au iafslae sA coauti un ©nma impieuuA panA a tncepa destitui ai ta *». tuku vau chtar ia accfafi momeai. €m m mm Uk/ftJ dr cunaumaiaa ©mucului.au participaf ntnajfcMit la rceJi/aita lalum cilnrstlve a omnuukn «fctuâ mu mai

1 Cum6m mşmmmm ■ Vmmmr mmm«> Kh«A «h< Sivşmim M p*»* U 1M» *•« C NI wm **■«•»» * *«p» PH- '**• nâ flnMMi Hmmx Işmm» (ţ*»**# 4*

wp*umm #* I #> fc*'»*••* rnţm» m «Mu§ «A «,«•.**. im «. i I0S VK l*©|» oi17aşiimi,AifftlUI fmnmt ■ ■ V>ww şw» n— «m V W*na pwi I* M fe* m*« *■ A H il«b wmui M«»u,

IOşwîv 1997, pa$4fr. Yr«Mwt «paa» mm. %m irM M -«•# IHieSM MII*I»P K M )Mf )MO,

N*Uwomuftf Aliw*i. Uwyt f I PtfM ym«H EAta * II* ItemfL lulrtis» Aii Ml “ » / *•! (*«’ *

' Icpowt® CJBl, şiHt pag 169. UuLu C.. Iilipaţ A. Mtthhr C , (?> r i( p*f /*1 Î9t3* CodM pewJ d Bcywhhf lleidivva («mniviu SMucaisr» A, lfa*1iha V lUryftu MAHu»«» V <

«p«n I . OW^tiţâ M* ft MM9K!S*a« k VranawMO «a»c»*r> K <W. F. ncu pat H)J1 ( et%mM, M<wm 10pN «»•»«»*■ SîWl» **«• r-r 2 »<• Nu«-*cjuiu Cllt.

V. Vldtaar L, Paacu 1 , Boroi A_ La/Jr V, op cil pag 100 Nulii C . I IHtp«| A , Mnu«< ♦» ( "/j <r H p*R 3WI B>jro*ifc. A- SI anual dc drep paul Putea spodafâ (pentru wnv > «fim X» BYM Moau. HOPMA-WIOfA-M, 2000, pag. 60* fa.\iic«w Viaxaaoc apaao Oca6auui verv V C6MKK na/i pea-H H ky^poaima A B Ui*IM H SfWi* '*■

t'997. pag' Batiaeapi A_ ap OL, pag. 306

87

coautori Dacă la săvârşirea omorului participă şî alic persoane în caJitaie

de organizatori, instigatori sau complici, acţiunilc lor trebuie GaJifîci&e conform

«tuaţiei concrete potrivit art.42 şi art 145 C.pen 1 în contextul enunţat observăm

clar că omorul la comandă poate fi incriminat conconMent , drept omor comis de două

sau mai multe persoane, dar numai în cazul în care drept coautori au acţionat două sau

mai multe persoane, fiind prezente şi celelalte senine ale omorului In comandă■k

In cazul în care la comiterea omorului la comandă a fost implicată doar o persoană în

caJitaic de autor, despre existenţa omorului comis de două sau ma» multe persoane mei

nu se poate de amintii

1 Burodac X. Manual de drept penal Partea speciali, Chtţmiu. 2004, pag.37-58

88

Capitolul III Probleme de calificare a omorului la

comandă ţ 1 Aspwif ytflerale vi/.îikI calificai cu omuciderilor

Calificarea corecţi a infracţiunilor contra vieţii este asiguraţii nu numai prin aplicarea juită a

normelor juridico-penale, dar şi respectfindu-se întocmai dispoziţiile legii procesual

penale 1

Aşadar, pentru corecta calificare a infracţiunilor contra vieţi» este necesari respectarea unui

şir de condiţii procesual penale 1 a categoria acestora, în viziunea autorului S. V.Bnrodin

trebuie atribuite

Cv*isjahtrta tururi v nrvuinsh mfeh *r infnnfuinu savdrşilc )/ datelor ture mrm

urizrazn personali tarea vt/iovijfH hti este asigutaiS mai iutii de toate pun

îndeplinirea cerinţei previ/ute de art 100 C pr pen a) Republicii Moldova, potrivit

cireia „toate probele administrate in

cauza penali vor fi verificate sub toate aspectele, complei şi obiectiv Verificarea

probelor constă in analiza probelor adminisirate, coroborarea loi cu alte probe,

administrarea de noi probe şi verificarea sursei dai care provin probele. în conformitate

cu prevederile legii de proceduri penali, prin procedee probatorii irspectis-e" 2

încălcarea acestor dispoziţii in cazul mfracpumîof contra vieţi primim determini, de

reguli calificarea incorecţi In multe din cauzele penate de acest een au aaa oaaMte pe

deplin motivele de comitere a infracţiunii1 şi nu au fon ddcraaaaie cYcunsaaţeie agravante

|i alte circumstanţe ale omorului, care au importanţi pentru calificarea n^ictuai Froale

de acesi gen i>i găsesc provenienţa în faptul ci organele de urwAnre penatt precum p

imtanţHe de judecată stabilind una sau mai mulie circumstanţe de cowirrr a wfrinii»»» Uti (kt

atenţie alte circumstanţe importante, in baza cirora poate fi corectcalificată fapta rasfractiriaaH *

Aprraerma jianârrf rar* *m%i»uu>r dc umtuert a infiai ţiutult# kt parte ţi a Mtrwntr kt ansamblu mw dai art 10! ( p pan la conformitatea cu dispoziţia acestei norme fiecare probă urmează si fie apreturtă puM dl v®d®rt il JStfftt'nenfcî. concludentei, uiititiţu >i veridicităţii ei, iar toate probele in anvamMu 4«n purm dr *«»!rir al ioioIhmIiii loi Repie/entantul organului de urminre pen-rii sau /ud#rJtftfu9 a|*rar»a/i probai# conform propriai convingeri, formate în urma examinării lor în imanMu sui* toate a«|*r*trlr |t In nuni obiectiv, eiliu/indu se de lege Nici o probi nu arc o valoare dinainte «tabiliti |H*nini organul de urmime penali sau instanţa dc judecată Instanţa pune la ba/a hoţit Irit sale iiumat acele probe la cei cetatea cărora au avut acces

1 bapqanCJk.flp.at.|«g601 Codul de procttfciri penal! al Kepubhcti Moldova (firtci fcaorali), n 122 XV din 14

muik 2001. «i 100 “A*mnu»r«rta pn4vUw" ilonuonti Orictal al Rapubbcti UuUom ni 104-110 447 An (17 kitu< * Cyariâtt&H apaiaiua k VreuipMMiiy nvv»o Ptvvmicvoft *Iv h-p«um« tsuţ pca II M Jlefic u*»a. C B Imp-UKHi, Mmu. I u»p*. 2001, 4Kvk 4814 EoţKUMH C Bs Op Cil . pl|6d

89

toate părţile în egală măsură 1 Respectarea condiţiei menţionate trebuie să favorizeze reducerea cazurilor

de apreciere unilateială a semnelor infracţiunii în ca/ul calificării ci Erorile în cazurile inti

acţiunilor contra vieţii sunt dc regulă legate de supraaprecierea importanţei unei circumstanţe

pentru calificare, lăsându-se din atenţie alte împrejurări, care în cele din urmă pot contribui

Ia stabilirea adevărului

Aplicarea normei juridico-penale in conformitate cu sensul ei direct - constituie o condiţie

necesară pentru calificarea corectă a infracţiunii Respectai ca acestei condiţii asigură

însăţi procesul de calificare a infracţiunii, esenţa căruia constă in reflectarea sensului

legii şi circumstanţelor de fapt ale infracţiunii şi confruntarea lor Procesul de calificare

a infracţiunilor, deşi are loc în limitele activităţii procesual penale, totuşi are

importanţă de sine stătătoare şi se ailă cu aceasta intr-o unitate dialectică Acest proces

constituie rezultatul activităţii complexe a organelor de urmărire penalii, procuratură şi

judecată

Legea trebuie sâ se abstractizeze de la particularităţi Noima legii nu poale fi

individuală, ea este întotdeauna abstractă şi conţine doar semne tipice Invers insă, fapta nu

poate să nu fie individuală La calificarea infracţiunii are loc constatarea prezenţei

semnelor tipice ale norme i abstracte în raport cu fapta săvârşită, căreia i se dă o apreciere

juridică adecvată In rezultaid confruntării absiractului şi concretului sc creează condiţii

pentru stabilirea sensului concret al legii', pentru anakza mutrdmerafti şi stabilirea

componenţei dc infracţiune şi a semnelor ei ‘

Calificarea csieindisolubil legată de problema dacă a avut loc sau nu infraciiunea Nu

se poale de vorbe? despre comiterea unei infracţiuni concrete contra persoanei, neateyând măcar

onemaliv nor—a fwmirn prinali Alegerea şi clarificarea sensului concret al normei juridico penale

anatea mhdaicraiă $a constatarea semnelor componenţei de infracţiune in cauzele penale dc

omor, în primul răntf mm necctair pentru delimitai ca m est o® tntiâiţajru între dc, precum şi pentru

delimitarea lor dr tău wh'Mitum, mduatv dc cele care sunt fcgpfte de atentarea la viaţa

persoanei Nu ma> puţir» unt** tanti eu te staflnca vcntului concret al legn Ntabiliroa şi

analiza multilaterală a SCTftnelcir <j*mpnfian|4» de ml*a* tiunr >i pentru delimitarea unei

modalităţi normative a omorului de celelalte Anali/a nortiu kii i «ie |»n vid rispiMitdcfeiî penală pentru

omoi indică la faptul că delimitarea difeiitot inodajilft}! ihhiiihik* «le omoiukn depinde de fot nuli

de vinovăţie, precum ţi de prezenta mu hpui < in umaottftktr ayra%>mue an afenuii/ite, caie

1 Codul dc proceduri penali al RepuMu.ii Moldova fPartea ţmaralii nr 172W dm 14 hojtm 3003, ari 101 “Aprecierc» pr<4vln Minuia/sl Oficial al Republicii Moldova nr 104-110 447 dm 07 iunie 20012 liopaAHH C il, op.cit

. pog.61 * [bidon, pag 62

90

Studiul ryiwial vi/aml componenţa de infracţiune constituie ba/a determinăm

prezenţei sau lipsei fu .n m»ml» vmmuuilui a componenţei de infracţiune, adică ba/a

teoretică a calificării VAMOVIC a fmMci MP Numai in baza studiului general al

componenţei de infracţiune poate fi obţinui' câfftCtţritlkA exclusiva a infracţiunii

concrete, necesară pentru calificare reieşind din cele comise ni compuiktcie cu sensul

direct al dispoziţiilor normative

Penmi calificarea corectă a faptei infracţionale săvârşite şi atragerea

întemeiată la răspundcie renală este nccrsară auali/a minuţioasă a fiecărui semn al

componenţei de infracţiune |x? bara noimei respective a Părţii speciale a C pen , avându-

se în vedere toate

circumstanţele i.vplct Atitudinea superficială privind anali/a semnelor componenţei de

infracţiune poate conduce la coiulu/u eronate Anume din aceste considerente sunt

întâlnite cazuri de rxvurxva>ie*e in iapu comisă a unei sau altei componenţe de

infracţiune, care în realitate lipseşte şi pcraum CMC irsjHVlSv» neîntemeiat supusă

răspundem penale La fef, din aceste motive în «cţmwk viiK>v4Naku uneori sunt

constatate nu acele componenţe de infracţiune, care exista deiapt. tapia fimd incorect calificată

Supunctra pmoanci răspundem penale pentru fapta care atentează la viaţă şi

calificarea ei strnt sirii» kvâit vj imn* ele, astfel încit răspunderea penală

intervine numai in cazul prezenţei •omkAot nT|ii~wm<rM infracţiunii contra persoanei

prevăzute de unul dintre articofeie 145-150 ( m p* mo&m xrmnelor

componenţei infracţiunii contra vieţii are o «portantă

prmopiali pcvtru mdmduâlt/area răspundem, care se reflectă in calificarea faptei

săvârşite

t.4 î*#%g ir tfxkfc jirpllif®# faptice y juridice care sunt necesare pentru atribuirea

faptei la cmm «ftacţMMk* contra vieţii persoanei, fiecare dintre aceste infracţiuni este

caracterizată pnr-iirn un urnuf tU trtfmr caic au importanţă pentru caiactcnxarca de

ansamblu a acestor atentata

Penirci rwfcsares a»* hmj> >naityă eiS&trei cmcii a mfracţvuim. c.ind infracţiunea

pnmefie avea tţww »ne cu* unniititKl* liitikiiiai miiiuIui leţiu p<i\ilo ţi cucumstanţelor de

fapt constatate privim! witM fwfiea săvârşii

Mai frHâi taf'fkaira cotevll olifft poejtnhtatM asigurării vinovatului o pedeapsă

potrivit principiilor legii penale ( altlM urea lapiei lomiw aplicând noi mele care

1 IxlpiVIMII C II, op cit. pl|.A7

91

II

I

I

I

I

I

I

V

V

■

altor infracţiuni) nu se reduc doar la stabilirea corectă a pedepsa penale Problem* esîe câ

calificarea incorectă poate determina şi soluţionarea incorectă a aplicâns liiinniH dr xr/i i ale

Părţii generale (de exemplu, termenele de prescripţie) 1

Astfel, calificarea corectă a infracţiunii include de rând cu apreciere# juridici y

una v/ială mult mai largă Calificarea corectă a infracţiunii constituie o garanţie importanţă dr

realizare a justiţiei în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare Numai in contextul

&££f®ei c&lific&fi sentinţa pronunţată de către instanţa de judecată poale fi recunoscută kpM şl

întemeiată care exprimă aprecierea din partea statului a infracţiunii săvârfite ţi a

persoanei toi.'Ufmuir

Calificarea unor tipuri aparte de infracţiuni (inclusiv infracţiunile contra vtcţn

persoana) este bazată pe anumite reguli generale ţi speciale, precum p pe anumite rejpJi

particulare, cu referinţă la unele genun concrete de infracţiuni Regulile «race de calificare a

infracţiunilor reprezintă acele reguli, conţinutul cărora este constituit din atterifie dc

delimitare a unt* genuri apane de infracţiuni, delimitarea infracţiunii concrete de ake caracter comut2

în cazul n care omorul este comis în prezenţa rircumstanţckjr agravante «dicaie la

două sau mu multe kt ere aie an 145 alin (2) C pen , pentru aprecierea coredt i modafctăOJ

omorului comis trebuie lume m vedere toate aceste litere

Ddamuaea unei modalităţi normative a omorului dc ilicit confrunţi anumite dificultăţi Studiul practica

judtcmc ne decnoastrea/ă că cronic la calificarea omorului dc regulă SC admrt m virtutea frptuk*

ci una dintre modalităţile normative ale oarailm m utuaţta una analize incomplete a semnelor a

este înlocuită cu aha Complexitatea ac—n wnif» coană in faptul ci tn fiecare caz de amor

ouată nu numai anumite semne tipice, dar ţi ammmt nuanţe, determinate dc urcumatanfcAt

concreţi ala Hdracţiurui, perMmaUt&iea inii actorului p vicum acţanakif lor etc

Roejmd dm ede consemnate, procesul dc taiificait a omorului poate A In mod

condiţionat repartizat in doui etâf* !m fmmt ruifki icJevaica acnauku dmet aJ legii.

stabilirea fi anali/a multilaterală a semnelor componenţei de irili n« |MII • permit de a

delimita omorul de alte infracţiuni $i a sokiiKtfia pr*dilema lefiali de vai a» teiul

laium eubmctivc Drept urmare se constată pre/enţa sau absenţa aţa numrtei touipiinemţei

de ha/â a mltacţiunii adu I a acelea componenţe in caracteristica căreia lipsesc atât

circumstanţele atenuante cât p cele agravante, importante pentru calificare Este vorba

despre stahiluea on a omorului prevăzut de art |45 alin (I) ( pen on a lipsirii de viaţă

din imprudenţă (ari 149 C pen ) 1

I BopoflHH C.B., opal. pag. 58-59.II

92

f 0 * ^> f , i t i i t r ' •' ''»* V/ t1 M > i ‘ f i i j i ţ ii <ji» t -mI<| l|l ‘ 1 l‘ >1 f a t • *1 i« Jii l • »tll t <1 1*1 ilp'l 9

• «M,- , t , ^ f , î f f , r f ţ ^ tfitţm H it'tfiil & ■• J ti ■’ i * , u |^i fl <». i»ui |f| f V If *<l l«* plft'/t U{* MIJ rthst'nţU

t'W*'1 /,i. v»jT‘jfi'jl*y< Mwl.•)<>*, .4 j»h oUiiI «(U tl>i|lil«l|Vll 4tt 8Iu»

* N#M|(k Pţffţf^fţÂ *4^Aj|^ ^ / lA i a i^ilf j* pM *• ti f«4pli I Im l'<J/ri

dll I 4fi ( p£Tî

I • **rtnâ0iţ4fi£ i i i ului t* i i |n lbt i« f t Iu pu edenic ari 145

*f'W 1 /f Hf\ , jf, t ; ■ ,i.»-»J1*1«.f.>*‘ i>< * fU'U'liui, la imIiIi» diia

acciiei norme

*i*m mnţn('.« , ■> <>■ ■ • *.■«*. *■ tUhnihtili ţj 0 i*iuml«»i t(t* rvdluarc

ale4f“t 1 *** .='a i i i« /^i »m* u Im und i i t Miluiiâ i« l»â/ci/i pe

•rwmwt* « |>ft- ,* ^ « . / iii ngn f>*..• r*-frtr »• • fii ** fiiiiMi li iiii«i|iifUiN lemnelor de

$ '.-'t ••,. ,. ,■» ţtt$ 0 .'t • Mw/iMt* 4*m iiijiti m|h iMi prin mijloace

., ^iiii mi * -» •> iţ/W* Vjit/ţi'jffjf r> M* * *M#I |H»#l»t*-in» flftC ild CCI d£~â doUfl

• MMtâNi ** ';*• * ..>*,« («.IIÎJMK ^ «/Mii «U iiHuuiMAţâ i

circumstanţelor

ţi %*««/%«,, *. * * ,, «, •+ ?\ „.*■ - «'* v / i{jt-j/f * i

litfll* (Mrtrtl* (-4 If/oivncii acettor

p»* MaiiM -o. . ?, mgg| -■ *. imtuj *4 4 mi i***'»<!-*« ti*w«4M nu ctmdiţKjneaxA lipsa

MMMlw iMMMi |4t «ţ* /; ( • i in • «/i*1 i af jh* Am f«pici ptiinvit in 146, 147

C şm *

■ *= •*•••-»*,«. 4^1 »}>«>*■ /»i0/k il^^liiii p»»wl| prmni mfrftcţninet

WM9 *• * arif ^ 1•#irrr^fltn p«ifw * •«HI p< 6uuA taiffoni dc

.«>>^1»^ t ^ ru »./ >* 4*<rtfiuiuit4i persoaneii§0 Tt 1 mu | jgp • gg .«« . .„ -u 4» «tf.fti» « mii»|mmi< ittţ'rn c1*« witracţiune, tund

^ lin «mm * f,-/- / ţ^tfTTM tmt i^fiv«42l pedeapsa

f | • * * •* *.» ^a«mv*/a *4 Mk#4 m mIi»|«uan immni mtkâ ăvipia tapiuKji câ

jRflftftiii nr*«ii 4 | 4 || ^ m ' ti* A* iMfni I u site cuvinte,

><0 4 1 4 , ,1^4 *« « i .«Mim pmt i.-i.n*ii §n cadrul

*f ***** f —j- - nr^n 4« *44*4+++ |t,«ţM â*< '«i«a i«|i 'ull %e reterl şi ta•rdtm&tmi 41* '

1***0dmk m % *+**m9 4* «« cultuillu«’iiţ<*A//l

calificaiea

i r r f r # / ^ ^ pn vâ/u i r iU l’micd gcneialft a

1 tf*hibn p*f*i t**> pi ****** ti»ini A» *ui* •lâilhiaicr l)e asemenea dacă

' y ^ # (R^if mi ai in« i l r l c corespunzătoare

din

n

In ca/ul în care este comis un omor în prezenţa unor circumstanţe agravante şi atenuante,

fapta urmează, potrivit art 117 lit a) C pen, a fi încadrată în baza articolului ce cuprinde

componenţa cu circumstanţe atenuante Dacă concurează două componenţe cu circumstanţe agi a

vani e se incriminează norma care conţine conţinutul care prescrie cea mai aspri pedeapsa

(art 117 lit c) C pen ) Daca circumstanţele agravante sunt prevăzute de acelaşi aliniat,

se invoci toate aceste circumstanţe, fără excepţie

§2 Procedee de calificare a omorului la comandă

In baza art 41 C pen se consideră participa ţie cooperarea cu intenţie a două sau mai

multor persoane la săvârşirea unei infracţiuni intenţionate In funcţie de gradul de

coordonare a acţiunilor participanţilor se deosebesc următoarele forme de participaţie a)

participaţie amplă, b) participaţie complexă, c) grup criminal organizat, d) organizaţie

(asociaţie) criminali

Autorul R C*nm*\ pune accent pe existenţa unei participaţi! cu repartizarea rolurilor ipe

care in nod teoretic o recunoaştem şi noi) in aspect normativ este vorba despre o

participaţie complexă în cazul acestei forme a participaţiei participanţii sunt

repartizaţi în organizatori, autor, instigatori yi complaci Este posibilă situaţia când în

cadrul una activrtip infracţionale si fie implicate toate aceste persoane, dar sunt

posibile şi cazurile când în cadrul cau/ri figurează doar unele dintre de

Dupi cuib a (ba consemnat una dintre caracteristicile omorurilor U comandă este faptul

ci Ia reakzarea lor ia pane o grupă de peruane cu înţelegere prealabilă In tratarea clasică a

dreptului penal toţ» d mm participant: Potrivii caracterului participăm la infracţiune se

deosebeşte autorul, organizatorul, compfctclc p inaugaiorul. dai oaie este posibili

impfccarafe tuturor acestora la cormtcrea unui Orftwx U uimandă"1 In viiiunea rtoa&til

c*ta cu adevărat posibilă această participaţie compirti cu paruopaita ttrtuiof

participanfitoi prevăzuţi In art 42 C pen (ceea ce are loc de fapt ca repilâ pmtfalâj Imi

(mtihiu uui mimai e etfe gMgţitdrve doai realizarea unei activităţi infracţionale de

mtligare v feali/&rţ m ifi a mila* l tu nu

Ideea precum ci gradul dr paHtupaic < air vai artei i/m/i lăspuiufeiea vinovatului

in infracţiunea comisă in comun depinde in maie măsură de forma dc participaţie2 nu este

acceptabilă în cazul omorului b amandft deoavtce nu întotdeauna in cazul omorului la comandă

este vorba despre participaţie iar în cazul existenţei ei este cazul interpretării doar a

1 Kyptmoi E A.. HaynHue OCMOMJ KULXM$«KZUHN nipttCTynae»wirili Mocku, H u*re >wi*o Mockoscicoio yHHKpoHTera, 1984. pag 1511 bopasyjwn A.H., op.ctL, pag 8

94

In cazul în care apare necesitatea atragem U răspunderea penală a m* pentru comiterea

unui omor intenţionai, remarcă autorul 4 Voim»**% HfKm Nmt r\jMMK caracterul şi gradul

de participare a fiecăruia dintre aceţii* la ttaktarva mftacţnmi

Potrivit art 83 C pen al Republicii Moldova oqţamjniorul v v i'.v- j, ..vv -m ta

infracţiune, prevăzută de legea penală, săvârşită cu intenţie se \A»xţh.^»cA:i a»

p«xW'*p,<a r^e>i7uil de lege pentru autor La stabilirea pedepsei se (ine eoni de

comutaţia firrirw li A«4fţpm infracţiunii, precum şi de motivul acesteia, de persoana cdui

vinovat, dc arvu”'M*n*rfc :auzci care atenuează ori agravează răspunderea, de miWnţj

pedepsei Aphvate amspra ^v-rtes^s $. reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile

de viaţi ale farmlie* a^eţiuia ian C ftt l

Autorul A.Bonxkie susţine că omorul săvârşit la comand* i ■ iv alm (M «» C pes i

presupune, de obicei, uciderea unei persoane în scop da profil. a4kA pMn o Msntt plată,

remunerare, despăgubire Dar pot exista şi alte motive dm v4*Wi«tai* cu persoana «re a

comandai omorul sau din motive de luptă cu eterodoxu etc Se pmupunr puc— cA ăekMORi

motiv'eJor comportamentului criminal al participanţilor poale Jmnw caMdm acoundor lor în

baza diferitor articole ale Codului penal (ideea care va fi supusă m obmmr)

Regula generală la calificarea faptelor comise de către parbcapaaţ h fbran OMCKi oongă in

următoarele ftpide instigatorilor, organizatorilor şi conpWw ic cattcA poana an - 2 şi acrim

articol al PărţS- speciale In baza căruia a fost atras la ?ă>pundcrc pcniU aMnl nAncpunt (an

145 aim i J > fam) C pen - omorul la comandă)

UivAmd tdeea precizării unor mterpretăn ulterioare, u^mcm pe âcffaa ci pnom are

face comanda de omor rtu in primul rând instigator (în cazul in care sc nv r^rsoane

concrete tâfi a o căuu fi o maigl tprt comiterea omorului n'Niiwiarta la oauit • fe od

doilea caz ne pani aşira ci organizator (In activitatea de ofianwr Amd v

activitatea

de iiiftiprf) Inii hi and in aoimdaral** ci In avtivnataa mh» tMotH (n at b vedtere

comneroa omorului la e^mandij poale participa p o terţă par%oană la cablate dr

otţamamor (tVă a prekia 5* calitatea de mfofiior). vom opera oudr iihu^hv t«|

ta**sato< wwfţpatoe (persoana care

face comanda de omor) p ontam/at** (pevtoana i «ir urpan« . aiă omorul)

Asupra calificării faptelor unui pailmpani al omorului intenţionat la comaixlă nu

1 KoMMCHTapufi K ViaikMHom kaaai'v POGCMAOBDA fcjw|wnia «w* put X H Hi»*»** M*v*i*a, !♦** W ^1 Barbineagrfl A., op.ctL, pagJlO1 rayxMaH J I JX . op.ctL, pag.22b4 Kyptutoa EA. op.ctL, pag; 131-151

intenţionat, aceste cjfcurns**nfc mi trebuie incriminate şi persoanei care n fătul comanda dc

omor şi complicelui mi r Acţiunii, induw şi în cazul in caic dc ci au cunoscute

Dcoarcc« răspundetea »r« baza an 145 alin 3 lit m) (' pen intervine doai în cazurile in

care se comandă anume omcmjl intcr.iK>nat dar nu o oarecaic infîacţiunc cu caracter violent,

acest punct nu poate fi aptic.’ dacă persoana, spre exemplu a comandai cau/arca leziunilor

corporale, dar autorul a cornii omorul intenţionat in acest ultim ca/, susţin tutorii

ucraineni lu.['.Alexandro*, P.P Andruy. o, V/ Anfif*>\ Y A (7i WIKOX P S A falâşev'M hil. Ii. V Fesenco%

S.D.Şcrpcenco S.&laţenca, pcrv*aru ca/e fa^e comanda de omor trebuie să (te supusă răspunderii

penale pentru participaţie la comiterea aceia infracţiuni. pc care a orgAJltiat-o i.tii A

instigat persoana pentru a o comite, iar autorul pentru infracţiunea pe care de fapt n

cotnis-o

No» susţint-rn in acctMă ordine de idei un Alt punct de vedere, care ar consta in

calificarea acţiunilor participanţilor la «fracţiune (cu mici excepţii) in ba/a articolelor pe

baza cărora urmează a fi supu* 'ăsfunder» penale autorul, luând în vedere în mod obligatoriu

prezenţa tuturor semnelor pufîiopqpNâ (iii coaaomaxe în conţinutul secţiunii)

#> Pr*m.edec de calificare a acu am far autorului

in baza an 42 abr. Oi je oomderă autor persoana care săvârşeşte in mod nermjloctt fapta

prevăzută dc Ieşea penală prea— şo persoana care a săvârşit infracţiunea pnn imcrmcdiul

pertoanetor care oh tur* pasibile de răspundere penali din cau/a viiMci tre&potftsabititâr>'

sau dm alu CMti* prevtejir de kpea penali"

fjr&Marca aaciKivckjr comportamentului cununai al partictpanţilar, susţine autorul

/^(puuhnuift deferMM caArikare* acţiuiulof loi iii baza ditnitoi aatiGote ac Codului

penal

Drept exemplu rxir */.ii<k cornii* e a «nuirului.undeînMigatoruiI m condus de anumite

motive de r&mw t % a piomu o inotni* »t\â mateii*fl de un interes

material

jn cazul convmnai m ncwiiii a < I câ ii«%itp.atoiiil |huiiA i&\|mmlnv ca participant la omorul

simplu, tar autorul pentru omorul tăvIrfM in mieies matenal 7 In situaţia unei răspunderi

penale potrivit legislaţia Republw m Moldova am voibi de«pie un omoi la tomandâ deoarece

instigarea la omor dc atum oferă omorului caracterul dr comandă In plus nu ne ai mtciesa în

procesul calificării faptelor infracţionale motivele de cmc » a condus ficxau* partiupant,

neavând influenţă în cazul Încadrării in limitele dispoziţiei art 145 alin t >) lai rn ) C pen

Deci, în mod implicit, în corespundere* cu art 145 alin (3) Iii m ) ( pm poate fi supusă

96

autorul infracţiunii, adică persoana care nemijlocit a comis omorul la comanda altei

persoane 1 Omorul la comandă presupune, de regulă, omorul condiţionat de dobândirea dc

căi re autorul infracţiunii a unei recompense materiale sau de alt gen. 2

La comiterea omorului la comandă pot fi încadrate mai multe persoane, care împreună

şi nemijlocit vor realiza latura obiectivă a omorului la însărcinarea unei terţe persoane

In acest ultim caz este vorba despre coautorat3

Pentru incriminarea omorului la comandă autorului este necesară ca acesta să posede

semnele subiectului infracţiunii (persoană fizică responsabilă, care a atins la momentul

comiterii faptei infracţionale vârsta de 14 ani) în cazul in care Autorul infracţiunii

este o persoană care nu posedă semnele subiectului infracţiunii de omor, atunci drept

autor (în cazul în care este prezentă cea mai simplă formulă de comitere va omorului la

comandă instigator-organizator) ne apare instigatorul insă incriminarea faptei de omor

In comandă instigatorului nu este posibilă, deoarece acesta se considera că a acţionat

cu anumite mijloace4 (se are in vedere persoana care nu poseda semnele subiectului

infracţiunii), dar nu Ia comanda (însărcinarea) cuiva

Autorul infracţiunii este denumit în literatura de specialitate ca fund JoUer'\ „persoană

angsţatâ a comate omora! U comandă", „ucigaş angajat” Autorul realizează intenţia tuturor

pamapMplor. ceea ce predetermini o importanţă deosebită a acţiunilor sale pentru evaluarea

juridici a paru&papei in lipsa autorului participaţia este exclusă (tari participarea oricărui ah

participam? eve potabili partÂcipafia penali), după acţiunile autorului se determini gradul

consumării fapte - iir^&cţsosiale ale celorlalţi participanţi (daci autorul a reuşit

finalizarea doar act dor ţmţmHmm s&vsm aceasti etapă a activităţii infracţionale se

incrumineazi şi ceiocialtor participanţi)1

Imatura nfaectrvi a in/r acţiunii dr omor nu e»te delimitat! In părţi componente,

deaccea esema latuni ofaetif.r * fiptdm autorului ou tui ului Ia uMiiaikli * ofisti in

influenţa fizică asupra victimei orientali *p*e piatra viaţi a acealeta AceaMâ intlucnţi

poale li manifestată prin cauzarea de tezium dc dffeit* caimufH Mii tu uiili/aiw «imn,

altor obiecte, cât şi cu ajutorul picioarelor şi mâinilor *

1 yra’HMiHue npaiu 'Ui-n Ot^auidM '1* n OmfVmwa n

irginew ll ' i pti V* Mm imn Mimm h l|Miiip>.!i(iitiiu. 200U, [Mg 121.rayxMau JtJl, Rujimc^huiim* npn rvn mmcIA ntnoN i*»»*2 CyjtcGiuui opasnoca k Vianoam»*** boac»^ kA4h- «rpauMM mn.i pen li M( 11 Im^uamiu, Moaraa, CuapK, 2001. 389-490.nocraHOfUMHHe njwHviM lltpunimo Cyna hMnAt>«4 OwM|p*miHiipairnuca no S*I«M «rf>

(ci.10' Yk M>)» oi 27aHupa 1999 r., Jfel, n 11 i2.4 Ihtdem, pag. 2095 Gopoj>.nrHH A.H . op cil, pag 14* DopumyJiHH AH. V6hAcrea no itaAiry tcpwkUiBaJiMcrvraeciaui upakiepHdMka. uciuiHva pau-nejoaaMtui IIoa penPC Bejuauia. NKkkm. HoBLifi lOpticr, 1997, pag 14.

97

Câ autor a?< omonim la M i precum şi al oricărui alt tip dc omor ( r t « l i n

art .'I alin (2) C pen V. poate fi ILnci sesponsabili cu vârsta dc 14 ani

Nu putem acceţna *Jeea piofesoiului A ftimMdtihn, care subliniază că. ipre deochi u-

dc ot^arazator. unde rxHfAc4e dc comitere a omorului persoanei concrete pot li

dileme, suumiî întotdeauna acţkmeazl dan înteţesc matcualc Dacii acesta s-ar fi condus

de alte motivt .. tuaţin* în continuare, atunci această mâaeţttine nu m ti putut ti

atribuită la categoria respectiva ' In opună noastră autorul dc ascmeum ywite

acţiona din diferite motive, cele mai frecvente duai Imul ru caracter material

1 u&nd in \*\ie«e ©rvwimtanltle tk- reali/are a activităţii infracţionale %e

pai trv anumite "’amtestăn ak acţ^urolo* autorului unei ..comenzi" de omor vizavi de

normele junlao pcnaie m vigoare

in aces ccuvev omorul la comandă poate fi interpretat nu numai în contextul noimn

generale de ,v,xx un I4> afin (?) C pen ), ci şi in baza unor norme speciale In

ipotr/*i Mm msŢiase apare r^iebarea care nornil ar trebui invocată Desigur viziunea

notiiii la ac^tl comparmneoc este «ie a limita, în scopul aplicării cât mai juste ţi

adecvate a noim^ui paruiU cercul de fâţ*e de omor la «weăul normei generale existente

Lttâad in fiia^Wip^ cele expuse, vom supune analizei normele speciale care pot in

mv^xate drept urmare a omorului la comandă In cazul în care autorul este irati$ai ta

fo»«

... - u co—ferea un. oenot 4 unui judecitor, a persoanei care efectuea/i inmâin-,»

penat,I

on cmanfaaur la ■ftffitfra justiţiei (art 305 C pen .Atentarea la viaţa pdeclitorului,

a per vuitei care cfacaueaxăpenali tm contribuie la înfăptuirea justiţiei"). a

Preţedmteku Republicii

Moldova a hcpdaHiui Patiamemulm iau i Puni înmistnilui (a ! 142 C pen Menta rea la

vtft(a Preşedmîcfuî PUpwM** Moldma a fn ■,.» «finirlui Pailamentiilui mu a Ihim- nu

nistrului ) i umu colaborator dr pofcfi* #•?« 1*0 C prii „Atmiaiaa la viaţi colaboi

atomkii de poliţie") apare o i L V nul» * a modalitate normativă circumstanţială

itoimjv

generale şi cei# dm urmi norme tpn >al«

Astfel omorul la iwnan 1I p rfi 11 sanrt imitl cu <» pedeapsă ii for»! dc iiuinsnaic de

li 10 la 25 am sau ou detenţiune pe viaţi Atentarea Ii via (a judecătorului, a persoanei care

1 VranoaHoe npuo (Xnfianuui mctw*as bvkm Maccu,ltOPMA-HlW>PA-M.2000.pigM). BupcutYiiMM A M ,fflp1 1 1 i-f I I

98

ooBseanefe «w\eettc poate fi sancţionată în mod diferit în cazul ia care 1

fost capai o iidnR uşoară sau mevf»e a integrităţii corporale sau a

sănătăţii fapta ad&acfipfaâă ene a«cu«li ca închisoare de La 7 la 20 ani.

iar în cazul în care a fbsi provocată văiianrca drwvi a anegrnăfi corporale

sau a sănătăţii persoanei - de (a 15 la 25 ani sau deteapune pe vnţă

bacrpreurea normelor prescrise (atât a celei cu caracicr general, cil

şi a cek* spedak,* ae aap>wc codora dcspozipilor an 116 C pen de i invoca

numai norma speczaftă Ca aorme speoafe ae jfar aune a^iqMniie prescrise în

an 305, 342. 350 C pen in plus fn cadrul mfracşuraior prevîziae de an > '5

? 542 C pen este cuprinsă pe deplin şi cauzarea morţa persoanei pe când ia

cazai aaenâri h v«ţa colaboratorului de poliţie (an 356 C pen ) nu trdbiae

fie cauzai decesul deoarece ahfei \a fi schnafraiă încadi arta juridică a

(aptei comise Sisaaaozâad toate premisele iniţiale înaintate concluzionăm

ci

ăi căzuI te care este comis omorul la comandă a Preşedinte!»

Irpufifcni Mafclon a Pvqdaala FarumeniuUn ori a Piim-minisimluL

fapta ac iacadreazi pe depfca ia SnaKfc conpautuku normativ

prevăzut de an 342 Cpea (sancţnnca esse aceeaşi ca şi ia camd

aaaorului deosebit de agravant - an 145 afin (3) C pea ) p au

oeeesgă o mawrr nţăiarwri la norma de omor la comandă - an 145

alw (3) ia m* C peti Dea pedeapsa detinm’vă îa acest caz poate fi

de la 20 ia 25 aaî na deieapuae pe «a|L

ia omâ m ove esu comis ua omor la comandă a uaui judecii or. a

persoanei are dectjeazâ umărwea penală on contribuie La nllpnarea

juttpCL fapta (barâartii nr pe rcpdic ancrpretinj lopcej fapta

unaeazi a fi cabtkată ia cancan (concurări OK Kfearf) an 145 ahal

J) fa m) C pen p an 105 C paa la han an da(I) C paa jiaci a panc*aă

aaia dcciaiaiă waovată dt tătatyuca a două «aa nai aaakor mkwepmm

prcvăsmr da drfcr «r amcok ala Pivţa «pec*ak a lega penale. lari

să fi coadaaaanl ptami vrauna d« «k >^vtaa|a de fudnatt proaunţaad

pedeapsa pentru fiteara arfratţamr apafta. Mdilnii padaapaa

detwutoă pentru concurs de mfracţana pna cumâ total aau parţial, al

pader%cfca aţdnate dar pe na termen nu mai raarc de K) da ani dt

detenţiune pe viaţă Evident că pedeapsa este mai aspră în corespundere cu

prima noimă, deşi, din start legiuitorul a dorit altceva

în cazul unui omor la comandă a colaboratorului de poliţie fapta nici nu

urmează a fi încadrată în limitele art 350 C pen Se prezumă o atentare la viaţa

colaboratorului de poliţie Iară cauzarea morţii acestuia Cauzarea la comandă a morţii

colaboratorului de poliţie va fi încadrată doar in baze generale (art 145 alin (3) lit

e), m) € peri ) în baza art 81 C pen mărimea pedepsei pentru pregătirea de infracţiune

ce nu constituie o recidivă nu poate depăşi jumătate din maximul celei mai aspre

pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a legii penale pentru

inii acţiunea consumată, iar mărimea pedepsei pentru tentativă dc infracţiune ce nu

constituie o recidivă nu poate depăşi trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse

prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a legii penale pentru

infracţiunea consumată Pentru pregătirea de infracţiune şi tentate.a de infracţiune

detenţiunea pe viaţi nu se aplici

■a cazul în care a fost comisă o tentativă de omor la comandă a Preşedintelui

Repubhcn Moldova, a Preşedintelui Parlamentului ori a Pnm-rramiirukja,

indiferent dc consecinţele fizice survenite (vătămarea uşoară, medie, gravă a

imegmăţn corporale sau a sănătăţii persoanei) fapta este cuprinsă pe depfln dc

norma an 342 C pen ii fund o componenţă de infracţiune cu caracter formal redusă

deierrmni consumarea mfr&cfiumi din momentul tentativei) şi nu necesită o

trimitere la art 27 ( pen (sancţiunea poate fi de La 20 la 25 ani inclssoare sau

dctcnpMnc pc viaţă» în cazul în care este doai pregătit un asemenea omor ce nu

cocHtfUtuiC recidivă, fapta infracţionali este calitkati potrivit art 26, U2

C pen şi poate fi tupua ifrf- pcdrp»e in forma 'închisorii pe un tem uni ce

nu depăşeşte 12 5 am

in cazul im care * foii MMHMftl la o»mmilk dimi o tentativă dc omoi a umu judecător, a

pcrsoafwi cate aimUtrn/M ui măi tir a penali ori coninburo la înfăptuirea justiţiei, fapta urmea/i a

fi iiMadraift pc di plin wMifwm irt JOS C pen, indiferent de consecinţele fi/icc

survenitr ţi <1* asemenea nu necesiţi Uimitei c la art 27 C pen In situaţia pregătirii omorului la

comandă a unor asemene* persoane se va invoca art 26, 305 C pen . pedeapso

definitivi neputând depăşi 12 5 ani închisoare, în cazul In care are loc o

tentativă de omor la comandă a unui colaborator de poliţie, fapta urmează a fi

calificată conform art 27, 145 C pen în cazul în care nu a survenit nici o

consecinţă fizică (pedeapsa posibilă de aplicat putând fi, în cazul în care

100

tentativa nu constituie o recidivă, nu mai maic de 18 5 ani închisoare), iar în cazul în

care survine vătfliiiaica corpoială uşoaiă sau medie pedeapsa este limitată potrivit an 350 alm(t) C Pen

la închisoare dc la 7 la 20 ani, iar dacă a cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a

sănătăţii persoanei - închisoare de la 15 la 25 ani sau detenţiune pe viaţa Pregătirea unui

omot la comandă a colaboratorului de poliţie urmează a ti incriminat potrivit art 26, 145 C

pen., fiind pasibilă de pedeapsa închisorii pe un termen de pânfi la 12 5 ani în esenţă se observă că

legiuitorul a cicat un haos aplicativ, ceea ce dictează şi anumite erori in cadrul interpretăm şi

aplicăm juste a legii penale în vigoare Poziţia noastră, expusă anterior, este de a nu crea o seric de

norme speciale pur şi simplu pentru existenţă normativă şi lipsă de aplicaţiune practică în

pkis pedeapsa pentru inii acţiunea de omor în forma sa deosebit de agravată este la limita

maximă prevăzută de Partea generală a legii penale şi in esenţă nu poate fi majoraţi prin

crearea unor norme specială, ba/a justificativă fund pusă pe categoria subiectului pasiv al

iitcnmmăni Optma unor autori precum ci în cazul atentării la viata unei persoane concrete nu

trebuie si survin! moartea, accentuăm ci în cazul de fată nu ar fi atentare la viaţă şi cauzarea

unor consecinţe fizice de difent gen

dacă omorul ta comandi este prevăzut de diferite agravante dm an 145 abn (2) şi (3) C

pen, atunci potnvit an 117 ht c) C pen , calificarea va fi efectuata numai in baza

,ayiniigfaw an 145 alin t 3) ( pen De exemplu, a fost săvârşit un omor la comandă m scop

de profit Aceasta se va califica numai în baza an 145 sslm (3) kvt m) C pen ,

mdrfetcM ăt faptul d el este prevăzut de an 145 alin (2) ht b) C pen 1 Trebuie

făcute tnmkn la fiecare dintie circumstanţele agravante previmte de art 145 alin

(3) ( pen în cav autorului tirbuic nu i mm ui r doar acele circumstanţe agravante

car* umşitmiii/Mt tau cai# l-a * aiaclm/at drept subiect al infracţiunii şi m<

>d*cuf» ălirle

> Pftttedee de iu/ifn tiu- a ia uumh# u/ii* ţhtrth i/s tnfi

In corespundere cu art 12 abn (4) ( pen M consideri instigator persoana care, prin

orice metode, detennmâ o alti persoanâ si si vâr şea sci o infracţiune

Evident ci latura obiectivă a instigăm st caracten/cazi doar prin acţiuni, conţinutul

cărora este crearca la o altă persoană a dorinţei şi deciziei de a comite o infracţiune concretă 2

După

1 lisrbâncagr* A., op cit. pag 1101 Eopo.TV'iMH AH. >6*Actm no Niltn qwum.iHcmo.'ui a|Mi-Rptk'nfu, Mvnvonca pucncnouiiMi Ilaa paPCBenHiu. Mockbil Hooufi lOpHci. 1997. pag 12

101

metod! >1 forată aceasta poate să se manifeste în convtftflne numi»* «înmuiţara,

rugăminte pfomtsHUve. oidonaie, violenţă etc, atât verbală câî |î iteli&it %pt* f* • f«h» «I»

tngiinJ/atoi, tmi^atorul «kw instigă o altă persoană la săvârşit ea tatftac ţiuiţii ’

Intenţia instigatorului include

• conştientizarea faptului ci are loc inMigaica imn tumniH* păunite U cantitciea

omorului intenţionat,

• înţelegerea caracterului prejudiciabil al cau/Aiu ttii.rrţii j»*'» *H»M| I «.IM MI.

• previziunea survenirii morţii persoanei concrete « mi/*ilr piM *» IMfili « fflt ‘

iiflM#

• dorinţa survenirii morţii persoanei concrete

După caracteristicile subiective instigarea presupun* rimftn«fiia « ®ltri persoane

l,i

visit^iea unes infracţiuni concrete, dar nu faţă o oarecare flrtivttal# tfe*njil| In \

^mnelur i'hHVtiv'c şj subiective funcţiile instigatorului vc d#fwel»r%* «l« fun< ţulr m

fjani/MUifuîut fi autorului InsbgjMorul nemqlocit nu particip! la realizarea In Hurii nHiO»

**vt a mftac ţiufui prin ce se J«xiM*N^>ie Jr autm însurătorul nu este în fruntea

cdkiftf)|f p«*h« «panii •*« . .huWc cu ci kmnâBdv-se la «fitrorra persoana în comiterea

infracţiunii

Omorul U comadi Întotdeauna se comite Ia Mfltiva fi m iflfteretuf ums [trivam-

concrete (terţ! pervwiii deaumrl peraoonA care face comand» dr omcif «lirni «i fsrtsoani

care angiaţea/i Ins! aasptt pot fi interpretaţi in mod cJ»»*»î»i va prtu.411,1 im

mteieseic clmu se

t*>m«te tttfrmcpumcM. şrto— p ca pervoan! care caută pMitni prmi« %m âtfKw (priwu r-

riă/area intenţiei infracţionale te afară dc această in pricSfcl «mii toitllmll . , mii ilnd

pentru comiterea omorul**» una mnli şmwmm esir cowtt&mM o anumita grup! u«tpn*f*w*tni HAru7-Alicl

comci ciale cit }■ I® ace** cauun ca pevtoani care la<r comand# In mu* da 1 vian! care

angajea/J ad^â per*,*ar.! cwt «rr urni aci oi autorul tnh a« fftuntl «W ti^ilA ewe o

anumit! peisoanA pentru care porto«fia vwunuc* tmttntr nu ţ#$ hm o tfnpcitvaitţâ I1 *-

ucea/i situaţia utiluâru neadecvoftt « MnasMlor visaţi dr pmtoanA oatt »rt>ia|!0*#a *ii ilwm

l>m juma de vedete jundico-pcnal etic internei* de a tdetthfUa p # w m tn tnteteaul »ateta

se comite infracţiune* ca irj .(ignor on orgam/atof al amortilm la tawtand! n deţMmdmţl de

1 I â\ VUAH U ;i t*p«1/. P*|ţ2l4-2I6, bnj vrs »m AH . or * p** U1 Vro.n»*Mue Itpoo Oco6«mhu V«£su xoii>'khi Molvu H^lPMA

lfll»T»t'A M i '**' |-r 1 ISopQAyjMa VH ,apctf .pa^S

102

Unii autori ruşi accentuează că persoanele, care au instigat la comiterea uilim imun

poflllft răspunderea în baza art 42 C.pen şi art.145 alin (3) lit m) C.pen \ însă nu juni au cm In •»*%!

context pe faptul dacă aceştia sunt persoanele care fac comanda de omoi sau nu I ct pr#t i/*ie ia

cele expuse este remarcată ideea autorului rus A.Mihhn^ care subliniază că petaoana cs&Ptt -»

(ll ul comanda de omor trebuie supusă răspunderii penale drept instiga toi in ba/ti nit 42 «lin 1 145

alin (3) lit m) C pen 2

Autorul A.Borodac remarcă că persoana care a comandat omorul, a instigai lăpi miorul

pentru a-l comite sau care a contribuit la săvârşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii

prestare rlc informaţii, acordarea de mijloace etc trebuie trasă la răspundere penală pori

ivii ari 1- >* "t 14* alin (3) lit m) C pen In ipoteza ideii consemnate se observă clar cA nu

sa pune mieni ila» pc participanţii la infracţiune, în plus se face distincţie intre persoana

cair a »» («Minima omorului şi persoana care a comandat omorul, ceea ce în vi/iunea noavtră nu

evie eorrti învăn persoana care face comanda de omor este în primul rând instigator, problema

e*tr pu\* miâ dacă este redusă activitatea doar ia instigare on ceva mai mult?

în conlbrmitaie cu an 42 al mi 3) C pen ..se consideră organizator pertoaru aur a

orgam/Jt săvârşirea HM infracţiuni sau a dirijat realizarea ei, precum şi persoana CAIC a creai

un irmp crinul organizat sau o organizaţie criminală on a dirijat activitatea acestora

Dupi cum a fbfl consemnat, instigatorul doar instigă o altă pervarvi U tăvaryrra

intracnuim OrganiEMoroi învâ, în afaiă dc aceasta, creea/i condiţii penii ii convtciea

mfi*.ţiuroi acordă inDuenţâ aatpra amorulji şi activităţii lui până la comunuuea mfr.n huim

doar la crearea ituan dt a o realiza 4

Acffvitaîea erg—r^fiilni poate vă constea in atiageiea alun peiwme m pnvesul de

săvârşire a iaAae|Ma, crearea Aor condiţii penuu realizai ea intenţia intia* ţ ţoiule.

nmduccrea cu participanţi la «iracpuaf, conducerea cu procesul comite*ii miia% ţmmi

Evident câ în cazul la cart ofgjAi/AloujJ a participai neniijloat la comitrtea

intracţnmn, acţiunile lui urmează a fi calificata dna# tn «Me^pundeir cu aitii ol* le PAiţii

apeclaie Keali/area accstui rol se ia in vedere doa/ la «J>!M ana pexirpart Su%ţmcm |*e deplin

anume această idee ţi nu cea expusă in literatura de apeualitalc a I k ramei unde M piru/ca/A

câ acţiunile persoanei care face comanda de omor urmează a fi calificate in ba/a an I4s alin

1 CyacGoa* npajmnca ■ YrancwiHowy mimcy Pocacfe koA 4teuicfiatiatM p«.t B M fl*n nu l II liopij wm M«*. • I iii|« /inii ir* 490 IlocTaiKMJKfiKe Hvn>iu DepxoBHaco Cyjn Poecuficsoft (krjrpum «O npMiw*» Ho ,»• hm 06 (ti 101 >k I*<1»;»» i»i

77mupi 1999 r, Nsl, nil s.2.

* yronoHHoe npaao. Hacn»(Xkaaa. HicnOcofieuiuji Boupoou ■ ondu Ikiapa KC Kt.»»•«. HIptti iip> irfUiMo 2-000 p*ţ 1/1' Bffatoeagr* A., op cil., paţ.31041'ayxMan J1JI . op.cit., pag.215-216.5 Ibidam, pag. 212

103

prezenţa ailor circumstanţe agravante şi potrivit altui litere ale aceltui aliniat dacă

persoana care a tacul comanda de omor a fost concomitent şi mitului al mii mi ţninn 1

Amarul A Xfih/tn subliniază că orguni/atoiul omorului I» comandă trebuie tă

poarte răspundere penală in baza art 42 alin (3) C pen şi an 145 alin (l) Iii m) C pen 2

Profesorul A.BoroJuhn remarcă că ca particularitate a omorului la comandă apare

faptul că ideca de a comite omorul apare la organizator, mii ai pum a se i omite m

mteicscle lui şi pentru realizarea intenţiilor infracţionale personal ori pun mm mediul

altor persoane caută un autor concret, pregătit în schimbul unei recompense de a vomite

omotul ' 1 Bl un obiectivă a acţiunilor organizatorului omorului la comandă în acest

context include organizarea acţiunilor reale vizând asigurarea infracţiunii,

gestionarea cu alţi participanţi (personal mi prin intermediul altor persoane)

Pentru recunoaşterea persoanei drept organi/ntoi nl mii acţiunii este obligatoriu

determinarea în acţiunile Sui a faptului de otgantzare a acţiunilor reale vi/and

afigurarea infracţiunii în ceea ce vizează gestionarea cu alţi participanţi, atunci

accasth acţiune in ca/ul respectiv o importanţă principială nu sre In aceasta ş» constă

particularitatea ommutilor la comandă, unde cunoaşterea personală a tuturor

par.ripswţiiof infracţiunii şi raporturile între ei nu sunt obligatorii, d invers, în

scopul tăanuini irfarmerr a infracţiunii nu sunt dorite şi acceptate 4

Intenţia o*uant/atonjlu» este întotdeauna duectl |i uuJude

• prevuanea caracterului infracţiunii săvărţiic dr alţi pauuipanţi pi® offurşmea de

către arma.

• dorinţa de watf a norţu pertu ianoi <tmet rtc,

• previ nunei fiptudu» că d unifică f.a orîatitea/ă faşlu, ahoi per soane In cursul

pregătiră, •ăvÂfyni fi Iimn, mm stimam

La numărul arcMM|dff ort au itu|«4 >ft«>i|A prniru valtiwue* ornoiului se atribute

motivul ţi scopul persoanei U moiM-mui c#.<mtriii oinoiukn Cal mai lii\vent este întâlnit

la organizator interesul material, cate mt cm Miei inii mii|*Au (ttpf# exemplu, d%>k<ndiHa

moştenind dorinţa de a întrerupe contractul concurentului |i a d> vevu pai te etc | I a

numai vd motivelor organizatorului omorurilor la comandă li revent r*tc a i i l A / b u n a i e a

Din punct de vedere obiectiv acţiunile persoanei, faţă de cate eite otirntatl lă/lnmare*.

1 Htiewjco C C . op.ctL, p«g,272-2731 Mh.vmh A.C. opal, pag. 121; Cyac6tua nţvrnixa > Vi.ukKin^ <1* k|imiimw emu priHMJlsfcwmt, CHLuptaiuu.Mocm, Cuţw, 2001. 389-490. nccmwucHiM rijiemui Ikţi ixKiiti i vjm l ‘ « * t * « * • tiv i mhium «O cynff'Mo# iipiKiiikc im acum 06 y6Hficn«(cT.I05 YK PO)i»®i 27 apiBipţ 1999 r, M»lvn 11*2 liojxviy.THH A.H . op.ctL, p«g9

* Ibtdem.

persisie rău şi supărare. De aceea în acest ca/ este vorba d«.spr*. MI»/'?, «CMnf iapersoana care comite omorul în baza intereselor personale omilie 1

O altă calificare vor primi acţiunile organizatorului omo*ufeu - - - * - «creează o organizaţie criminală exclusiv pentru comîlerea • r-.-. *'• r-r r,

Mji

comandă In acest ultim caz persoanei care a creai orgcnizcţic fcdtaMt ncrmmate

art.284 C.pen (Crearea sau conducerea unei organizaţii crjfnirtal». / * ' ' •jn.rs jr e

v^iv membrii organizaţiei, fără trimitere la art 42 C pera I rt&uu~: 4*/** 4* 'i

ywmcrea

omorurilor a fost cuprinsă de intenţia persoanei cure ■ organizai inff^ţiuim

Autorii ucraineni susţin că calificarea acţiunilor pa toana *, • V * ie omor

depinde de un şir de circumstanţe, inclusiv

a. caracterul infracţiunii, care se include in iwiţ iuiuca 4»

***** *?rzrrsM&L conw Ic

comandă”,

b prezenţa sau absenţa altor circumstanţe agravante ** mm^MMft.

prevăzute de art 145 alin (3) C pen , c participarea sau

neparticiparea persoanei cair (nur vxnwe&» -> - —r r

,-ă comcfo

irfriqiw In calitate de autor (coautor)1

M

In baza odor expuse apreciem I aptul că pem>*na < *jr !W V ^r/ apere in

primul rând ca aimfator In cazul în care în acţiunile lai se conţi* > ^ CMC

vorba de im orga*z*or fia acţiuntl* organizatorului mu ai ui ţt urir d» [jm MtaşN

se poate vort* IR ca/d fc care este vorba despre un client cummur u# aM«ry a fofai

comanda precum fi ic cazul in care evie o persoană cair *1^* «/* „ m>*m» 4 * Hk an

realizează acte de urgii rare dacă «unt infl piuite trie dm ui mă *t* ,.,*n . v, corn lupt MI

organizator Mere?-*. 4 dc ccMkaie cu* d***i la lînminc* U *i 4? tr Ol * art 145

alin (1) Irt mf C per Ic ^aiil mdividuaJiaă/n ar mu In vadnr» c* t«Mfc v «ufeM** kşmAi dc

instigare şi orga/u/are

Luând în vedere aceste cart umalcflţc ţumile painjcna «cit ta»« hmmIi dc onor (cboC ori

persoană care angajea/ă) treia»* tclifitair

în ba/a an 42 alin(1) wrn (A) ( |»m (mgenUMm ar.m«mjM *> P talerelor

corespunzătoare ale an I4N aJin(l) « |mmi utiuaiv * y.mm m) aJ acestui

aliniat în cazurile tind are loc <«iniaii'Uiec ~ prezenţa

1 BopojiţyjraH A H . op oii , pag 101 Vrojio»M«)c npaao Ocofiemn* n*ci\ VneOwci: Am *yw» Mocu* UOl'MA 14114$ * M i’tv, < 5 HneMU) C C , op cit, pag. 272

105

dacii omorul inienponni a Iom voiiiAftdat mai multor persoane acţiunile persoanei

caic lin e comanda dv onvoi Uv-lHIW mviiuunate în baza mt 42 alin (3) sau (4) C

pen ^i m 14S alin ($) Iu IV \\\) i |HHi (liv «Uţii dc două sau mai multe persoane,

la comandă), în baza art 42 alm [ W sui ţ4) K |#n m 14S alin (3) Iii m) C pen in cazul

când se face comanda dc otttot mtcuţnuwit m lipsa circumstanţelor agravante

prevăzute de art I45 alin ( j t ) i pen (cil cueppa pit'zcnţei unei concurenţe ale

normelor generaJe şi

speciale),

în cazul în caic a Unt llcutl extmanda do oinoi, mi din anumite situaţii legislative

apare necesit alea inwvAm uihm anunwuu noime speciale autorului, aceste norme sunt

mcnminate owmaiaiomliu on instigatorului inii acţiunii.

în cazul în CAIC a lovi OII OIg#ni/«it omorul la comandă insă de fapt autorul a

înscenai t&pta dc omoi dc lapi vichnwt lâininând în viaţă, instigatorul on orginuilomJ vm* u iix|nmdi*ni

|H*naleîn baza ari 42 alin (2) on (3) C pen şi

an 145 alm (2) bl ml C (vn în cazuJ in cvt mfeoitil >» * *M«»nat obligaţiunea de a

lipsi de o viaţi o persoană concretă, însă. tn baza unot mo*«*c widcpcfKicnic dc \omţa

făptuitorului intenţia infracţională nu a fost realizai pM li capflL ai\ţii auiotu iKiaincni,

piccum ci acţiunile persoanei care a âcut comanda de amo* li dcţsmdcniii dt (ivi imutanţelc

concrete ale cauzei, în calitate de participApe compkrxi la iprtgjfîrca ononii la lonumdi sau

ca tentativă consumaţi on necoosuznati ta MfiracţpMBf 91 trct*j«r calafi* ««< in twi

aliniatului concret al antcoîului 42, art 26 alan(l) C pen (prefiurca dc «rfracţaunri mu art

27 ( t»cn (tentativa de infracţiune) şi an 145 alm(3) In m) C pen2 Jmmm ii mMmmm m *r»i

ion(rM ci legea penali nc dictcazi o ahl formulă in cazul in cai* ■y*—*yi «t.U'ttir ilc voni|

i «a nu a dut tnli âtcpunea instigată on

organizaţi dc r> terţi prr*«airwi i«anA ta ta|4i, tund pic/enti o tcntaitvi de uit».unune

faptele acestuia vor fi calif**!* ţ*-«niruv«? ann«>kilui t om tei al l'iiţn upeciait â legi»

penale (se are in vedere omorul la <«»«****la <*«" anumita (••mu %p« * mile). inii

acţiuttlc organizatorului,

instigatorului. comptocaJui tw»»* *j|i * IN lAhfkali tu pani* am- Vi OfîfiâiWl U comandă consumat (art 42 alin (3). sau (4)

on (ţ) fa an 14' alm O l bl no i prii )

De multe on ccl cointrirsat ««• ntoaitca imn pntioanc concielc, 111 scop de

conspuativitate, nu este cointeresat personal dr a %r ocupa 4r liulaiea autoiiloi intenţiei

sale inhacţionale In cercul său de peisoane el %t «diesca/â cunoscuţilor cu rugămintea de a

1 MutfHKO C.C., ap cil.. p«R 272-2711 Ibidem, pag 273

106

intermediar Daci ne referim la persoana intei meritai ulm fi in dependenţi dc caracterul acţiunilor

îndeplinire de către acesta, el poate apAieu in rolul dc instigau**. sau compface a?

infracţiunii,

susţine autorul A.Borodulin 1 Noi susţinem această opinie doai adăuuând ci poate fi vorba şi

despre un organizator în persoana intermediarului Intermediarul stabileşte conditâle contractuale

cu autorul propus, îi transmite avansul, diipli comiterea omorului îi transmite recompensa

materială Reieşitul din caracterul acţiunilor intermediatului, anume pe acesta ar fi fost

necesar de

a-l denumi de multe oh persoană care angajează Insă pentru a nu crea anumite confuzii în

practica deja existentă, când persoana cate angajează este denumit! pettoana in interesele

căreia

se comite infracţiunea, este necesară denumii ea acestui subiect care se afU intre

organizator şi

autor - intermediar £

In calitate de organizator in comiterea unei mir acţiuni poate apiraa şi o terţi

persoană care se afl! în afara cdei de persoană care angajează, client on intermediar Nu

este exclusa şi situaţia includem în acţiune a momentelor de organizare a infracţiunii mai multor

persoane De asemenea act de de cowpfcnWf. deşi pot s! se conţin! in cadru) manifestărilor

exterioare akr persoanei care angajeaza cBenruSut, precum şi a persoanei intermediare, dar

poate să a para yi drept o terţi persoană* care se găseşte ia afara acţiunilor consemnate

liman storul onorului la comandă acţionea/i cu intenţie directă şi doreşte survenirea

constantelor preyurfiridwir in forma morţii victimei Motivul intermediarului, de rcsuU, este

matenal iaşi iceta poale că se conducă şi de anumite interese nu oNţmorîu cu caracter materni

Spre exemplu, donaşi de a acorda un serviciu persoanei cunoscute, tesdfafa de a arăta cdor

dm fur ci are mmtmt legături cu lumea criminali ţi in asemenea nxxi să-şi întărească

autoriiatea sa la mtctomcAmâ tiu muil rit Peivoana poate aplica la calitate de intermediar

nu numai la donfa propria dor $* ui» influenţa unei peiioane conciete (spre exemplu.

indicaţia conducătorului oCemi body gardului dr a lua iitătun dr Iu hidart a unei anurmte

pei vane) 2

In reţeaua ermnală a omorurilor ta unnandă lipii a mtenitediajukii ocupă un rol important

Organizatorului ii este convenabil «lin cmi^-lneind* 1011*1 > inmiAui Im ei medianii,

realizând voinţa organizatorului poale ii nu ummnna unim ulm mm» Mc pmanei cart tace comanda

de omor Astfel, daci, in ca/ul i«ţinem atit««ruku nu Intutiiiium se reuşeşte de a demonstra

participarea la săvârşirea infracţiunii a ofţjim/iiimului Autoru de asemenea se str&duie de a primi

comanda prin intermedian, păstrând numele sflu in teiiet faţă de oiuanizatoi în cazul

107

regulă, în ca/ul omorului persoanei care ocupă o funcţie dc răspundere In structurile d« tifli, •irui

criminala, figura intciniccliiiiului este prezentă practic întotdeauna C hiăi Ii<lc*i1 1 structurilor

criminale pentru omorârea U I U M persoane, nu poruncesc comiterea omorului membrilor fţrup&rii sale

criminale, dar se străduie să implice pentru aceste scopuri terţe peroane 1

Reieşind din art 42 alin (5) C pen t,sc consideră complice persoana care n contribuit Ia

săvârşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare dc informaţii, acordau- de mijloace .au

instrumente ori înlAturarc de obstacole. precum >i persoana ca/r a promis dinamic că fi vi favoriza

pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârşire a mir acţiunii, urniri»- ah-

sici» sau obiectele dobândite pe calc criminali ori persoana carc a promis din timp că va procura sau

va vinde atare obiecte”

Punând accent pe anumite procedee de încadrare a faptelor complicelui ac au in vedere

faptele realizate dc către o te?; fa persoană carc nu sc ocupă dec ai cu aceasta Activitatea

complicelui poartă caracter dr ajufoiesic mai puţin activă decâi acţiunile celorlalţi

panicipanţi J in baza semnelor obiective complicitatea, după cum se cunoaşte, ac v.rupca/ă in

fizică y intelectuală Pentru omorul la comandă este caracteristică, dc regulă, prima modalitate -

forma fizică (a contribuit la săvărţirea infracţiunii prin acordare de mijloace aau

instrumente on înlătura/c de abmMcnk eac ). dar nu este exclusă şi forma intelectuală1 (a

contribuit la săvârşirea infracţiuni prn Alun, MAraţii pc cat are de informaţii etc Sfaturile p

indicaţiile pol să se refere la diferite areiawmnşr afcţerea timpului, kcului fi metodei dc

atentare etc )

Comphai poartă rhşaadere penală ia baza alintatului respectiv al art 42 (5) C pen p art 145 alin

13} fil ai) C pea 4 (Xtpă cum a-a consemnat, intermediarii In dependenţi de aradul de participare la

iwrfracţ—a« poau apărea la calitate dc complice *

Conţinutul asca|Mi caaşkdui cariată in următoarele subiectul ip dă seama de circumstanţele faptica

aât atnondui săvârşi cu participa/aa lui, prsfJr consecinţele prqudiciabile comuna ia forai murta pfrn>iiai

concreta, doraftt sau conştient admite survenirea acestor consecinţe 4

1 EopQflyjnui A.H . opxtt, pag 11 1

rayxMBH RJXr.opctt, pag.2Ui 5

rbiJcm. pag.217-219* C)j<0«u iiparrMica a yrcuKMHfOMy Kcuima v IVKI p i I' M C II

Mu»»»,C iup«. 2001, MPM90

UivraHotKHiK ILmtyMi pi»«win.a «f*< h^mkhh •* > n im »*m ofl (rr 10? V‘K W»« oi 27

iiiupi 1999 i.. Ml, nil i 2 Yraaoawo* npaaa 4*1 u (V«im Hkik (Wknhu Bonpocu ■ oiaciu Uda JMA SC Mmvmm. Mintu.

i< )pNCfipyACNUMa. 2000, pag 121 ' Bopoayjmu A.H . op cit., pag 12* Ibidem. pag 13.

108

Complicitatea trebuie delimitată de faptele autondui p mmpâonâua «fracţiuni Spre

deosebite de autor, complicele nu realizează actniraSe care faimi caruta obeoivi a mfi

acţiunii 1

Acţiunile persoanei care a acordat ajutor la săvârşirea dqmvuIu a oaaandi -■!—a

suspnu! pe autor sau pe persoana care a făcut comanda de omor. a pane la încheierea acordului

rderîîor la omor etc ) trebuie examinate ca complicitate la omor b comand! fi anaeazi a fi

încadrate in baza art 42 alin (5) C pen şi art 145 alin (3) faa) C pen ev barca ia vedere a acelor

circumstanţe, care determini specificul calificăm acuuador autorului ţ» persoana care face

comanda de omor intenţionat

§£ Onwiil |£ comandă şi participaţia penali

Se ştie, menţionează autorul român Petre Dutigan. ci marea aaşoreac a aftuţimior

sunt săvârşite de o singuri persoana, altfel zis sunt reziduul acpmm taaa nap*

mâxca acm 3 In cazul ia care. wi la oomiterea unei infiicţwni iţi aduc coarhţa

(aaaacnali sau imorala) mai multe pcrToanc. adică rezultatul activităţii infracţionale coMMinc

produsul roaiirrini tururor penoaar. suntem în prezenţa unei partiapaţa penale

LeţaacoruJ operează, în condiţiile normaiivnipa pensk. ca wm multe modalităţi

de aţacoere a ■MtniiţHi pârtia papei penale, determinând in acest seas şi gradul dc

pericol social ai uaor tap*€ comate m asemenea forme In legături cu iubicctMl

evaaanar ia luciane, ar 6 cazul de fardat, ia pnand riad, situaţia de incriminare a

pamopa^ci pcaalc ca aaxtatataae aormami de Kţ/| on cmcammumpdk (aocademali) a

infracţiunii 1 ste turta despre previziunea expresă a driamor fonac ale pamnpaţiai im

pan ea speciali a ţepi penala ia al dodea riad, apare dilema refent** fia

fp4tRfflBfior da încadrare jundKi a hptdor adracpoaale comise

prin

part tapaj n: penali ML. cair m mod e*p«e% nu rae prevăzuţi de acwmete speciale ale

legii penale In piu* nu r«fton apai* tw*<**«t*(4 r« • rUina aonasi pnvwid

orcumsianţele agravante previ/ute de Partea generali a Codului penal4

in această ordine de udei trebuie tA t lan tu im In pomul rind varianta de

incriminare a omorului la comandă ca formă circumstanţială a infracţiunii de omor

1 A.K. op cil, pag II1 Hikhio C C\. op ni, pag. 2731 Revista de drepl penal. Anul VU. nr 2 (apnl*e-«jn«), Bucuraşb. 2000, pag 67 Petit l*mţm ('o*x*pi±l de penal)* Codul penal al Republicii Moldova W.985-XV «fin It aprilie 2002. an 77 - Ctrcumsamşeie agravante «ahlvca pedepsei ac omaderlctrouratfanţă agravatul yi rivirpm mfracţknrii prin orice CormA do partacqiapc Daci onanaai|a menţionaţi «Mc prvtnai la alKolde conspunritaare dm Partea «peciali a Codului penal fa calitate de nac ale «color onwycmcnte de nfiactiuni. ele nu pol 6 ancorata* ooauderate drept cicumaanţe agivinb”

109

componenţa subiecţi vA u umorului la » MIIUUMIA, precum şi raportul dintra * « ăi fl#j ,

circumstanţa ®gî«veiiitH picvA/utA In nu Î4S iffji(!) f 11 O C pen omorul sAvai*n 4®. -*»:#

mai multe persoane

Răspundem penale in ha/n AltICoIfloi Pfrţii Speciale ale ( odului penai (IA t.

persoanele fî/ice) sunt supus* anumit» pviftoane, taie nemijlocit teali/ea/n eUmmiul

t.*«<*»,.» . inti acţiunii subiecţi activi ui infracţiunii In cadrul instituţiei

participaţiei penal* *i *UH *•" k adică subiectul activ, obţine calitatea de mitoi al

infracţiunii

Conform ni| ?1 ţ pen câ Mihiet i m tiv al omorului intenţionat se manii* »n» pen

'.«*.• fi/u ş responsabilă. âjimsâ la vArsti dr î I uni ut momentul tmniteni imhan/mui '' t

ftc*n\ 1

*.*♦*.

comis dc o smmui ivimmuA dai esiMA adeseori, ca/uri de pluralitate de subicip i kh4

*'»•«*, laplă infracţionali este v!\âiţili piui paitu iparc .1 mai multor perioaiM

(toftoion tn£***>/#**a? instigatori compbci) deci tn patlnipaţie 1 SftvAgffrca

infracţiunii pnn p*n*apaţ«i gradul prcjudicurtul al âccstm ( ele evpuve îşi au

explicaţia în faptul ci p»*'.i’*lti*i*a u

.««i*,*,»

i intenţiei in#scţKftMsJc v dc tAimiiie a urmelor infracţiunii esenţial este pt* mi*

*»i«u>«

mia wmfctof pcioaar cAie in pealalul * au oiţţani/at pentru coimtuc* a «.«a&j —

part»*,ipjoc pornit an 41 ( pm ,,»e comideri cooperarea cu iraienţic A î ~ -

penoi» U livir ei uoars mhai i»uni intenţionate"

Rcicvad »,n dn p* ev eden Ir ari 43 ('pen, având la twa gradul Aa

acţronik* paniapsţin v; t«< <■ diftluu ţie ini te urmitoiuele fot nu- «ie ţwui« j~ • /••****>j

wmf*iă, /utim !/«#*« * tmţ**« • / y> w/ 1 * > imiikiJ **t ytimjtil, tu e«mihifit' mvn t »

tn kMTiicyt ' r> »«Jei»ţiate pjjtetti Mjbimu taptul câ e* ptnMulMM %

omoruku IU umiiadA 4c find cy tcfiuiele olneitive ce caracttttueaiâ . .... mai.o «--ţţ#

elenirniiil #»# r.»riwfuiiej fapiti ţHitiivu an 14"* 4I1U t V) Iii w) C pm mu plutii ivm

Ioc ®ie.cisl dup# C4nw*a«aira r/r#nri a »«> puţin douA pn**«iir la ta|««t«

autorul infracţiunii |» mi 1 voit tvAi|iiwi tMinMukM i m» 4» #$ţ.

1 IUil>Aiu'jim | A . u/’ efi/f |«g I 181 ISepiUft'jtHfct Alt .opui ,p*gft . , . %ftâu.

1 DnliriikHU V , Drrpi fvml V.4 I T*** fi pnM fi**** %&&& l — ^ l(MU' P® 11

110

pItu.

JI

1f smm

-3(C

*i

îi«*

t

*5 3

fl

A

1 1Hi»

*> i V I fs ? «•» w E.

•m

* 1

nS >V “

£ 2î c I

XJJrf 2

1*

o

I

c3

s: s/ T£ *- *

c

1

5

cii

—

-sP » •”

5-

- « .v V

I zi I

,j ^ ** S-.x .% ee

î 3 *?. <s

5 2

I

fVz

= c

C a*.

— *5

« -2

X J»

8 2 t

-5 .£

â

Sst r

<«e *=

p£

O’£

T3vT>

I

JS rrmJ

I S.

K O

I I

/1»

2.

<u

n*5Iooo

T5

îsi #

fir«

£ 7b

«

5

r*9

?*

■<

a•C

ar

* -o3 •

c4

4• J

y

£IIŢ

s

4M

*X

îIr

•MU

8<•«fi

S 21 1

*

IsIf«I*

1w

tmm

9•*

f

* fi B4fi

3

7s

I

î

u

E

■* «r

3î «

— <s>

«2»

ir

mm

lr"

JJC *

3f

«

e

r -s

3

W0

i s 1

%

b

mm V

309■

s

r>«

“X m

^ l& 5s

po IMO

VN

t>

D/J 8o h

3»i fii

r

insti

* Intermediar

Autor

in conformitate cu dispoziţii!? normative in vigoaie (art <12 alin (6) ( piu \ paiU»tp«nMl i«

drept subiect al infracţiunii prevăzute dc an 145 alin, (3) lit ni) C pen (ne leUtliniu «mumii

cazuri la autorul infracţiunii) poate fi o persoană fizică responsabilă, ajunsa Iu V Ă I • • •

M «_ri|

(subiect general), pentru existenta participapei penale cel pu{in două persoane Hebuie *a

jm«-, «|r semnele evidenţiate In ca/ul formulei organi/ator-autor prezenţa calităţilor subu-

ilului *'» * » • » n i infracţiunii are o importanţi principială Astfel. în cazul in care

orydiii/aUMul IftHs'tinnii tm posedă semnele subiectului infracţiunii prevăzute de aii 145

alin (3) lit m) < p» *» <'•mptii

este iresponsabil), acesta nu este supus răspunderii fi pedepsei priiale, iu*â uiU-hm. •

StŞymîffi i doar pentru autorul infracţiunii in conformitate cu semnul accident§1 onmiul In

tomondft in cazul în care autorul infracţiunii nu posedă semnele subiectului infr<u t mim

oiiani/#oru! (persoana care face comanda de omor) va ti supus răspunderii penate cu auim fp

«-ultim i *, tapta persoanei care face comanda urmează a fi încadrată în ba/a art 145

( jiei» (ditpft (mprejm < i potrivit altor indici cahtkauvifc, numai nu ca omor la comandă

Dacă ne referim ta omorul la comandă cu participarea şi a altor p«iiu tt*iMi U mii^iHinr

faptele Momdui vor fi calificate potrivit circumstanţei agravante analizate <«>i M «I# * > Iwt m j C

pen t " rf" 1 fe' i “ de faptul dacă participanţii posedă on nu semnele aoNeiiuUn miia>ininu

pNEvSzuie de wonm posabdă de incriminat In cazul in care omorul a foal . i*mi% dr vidre

o persoană care mm pirH1 semnele subiectului infracţiunii, faptaurmea/ă a ti i*hfHi»iâ

In ha/a

an 145 C pai. ftrft «cnamarca faptei dc omor la comandă

\m basi şsiaa rriatwr deducem ideea precum că in ca/ul in c«tf #*ir uwu« «#n omor U

comandă mi puscm worfei întotdeauna despre pre/enja paitRipaţiea b mt»*t**»»e InMitiiţia

parnopapn li cazul mmmnăm la comandă este determinată de picjcitla a iei puţin două «ub*evtc

(irangttor-Mor) âmmtt care uâ puţin doi posedă seninele de subiect al «fifttcintnti (petviană fizică

responsabili cu vi#sia dr 14 aiu) Pentiu existenţa ontvHuhu la e*trobligatorie

prezenţa semnelor mommmaât/mla auioiulut irih*> (mim 1 I Wtâ autorul mi poaedl semnele

subiectului actrv ai mdtmepmm de omra la i nmaiidâ, fapta nu fotmea#ă o asemenea rotuponenţă de

infracţiune in cazul in care ceilalţi pai tiu punţi la omorul la comandă turn t iimcseti/aţi prin semnele

obligatorii ale subiec tului jtt neral aJ infracţiunii, Upta va ti iiundintA va omor la comandă, dar pentru a

devei muia o participaţie la această infracţiune, măiai unul dintre participanţi (evident că concomitent

1 EopcwyjtHH A.H . op al. pag 14

113

Sl

In această ordine de tdci nu fi *v ^cvhI >1 eu a!t punct de vedere exprimat in

litaiatnui

de specialitate de către aut om Vie#*** ^ % o.yvâ**'», care presupun că omorul săvâivH la

comandă este concomitent şi or>vv săvirţn pai ucipaţie 1 în concluzie acea Mii rstt |hi«iIuI*

doar în anumite cazuri De aM^vnea m *cm accepta opinia oferită de către aerţli miloTi

referitor la faptul câ în baza mtcipiesăn* ţnunsiKak- a normelor vizând răspunderea penali

penifti omor la comandă şi omot eosrus de «ksUi sau nwt multe persoane (dacă este vorba dr

Inmlaţi* penală rusă - omor comis dc un gn*p de posoane, un grup de persoane cu înţelegere

prealabilă sau un grup organizat) fapta se caklvă in baaa umn concurs de infracţiuni in

raport doflff taţi dr autor In ceea ce vizează persoana ca*e lave comanda de omor. atunci,

accentuează Atftartf N.Yetrow şi lu.lca/mmn\ â^u «ce4 \m este supusă răspundem penale doar în

ba/a *rmnului accidental - comiterea omomhîi de către un grup de persoane, un grup de

persoane cu înţele^etr prealabili sau un grup oriwuat cu tnnutere obligatorie la an 42

( pen. dcv~uece se argumentează că. In căzu) omorului la comandă este vorba doar despre

răspundere* perul* « auronlor (uogaşakxl dir nu şi < pe? ^mne*Of care fac comandă de omor *

Această ido? ponte fi contestată prn rrwnidfriţia că in carul normelor prevăzute de Panea

specială a Codului perul ai Repubhdi Motdovai kpunond preaumă răspunderea penală doar a

autorilor coautorilor infireqiuen în r*a*â m care bpu preţudKiabilâ cu caracter penal este

cocmvl de cai re un ah pincţui U ■fracţuae aoaasta urmează a fi încadrată potnvit normei

incnminafc auaofukti cu invocarea art 42 da Partea pomii a Codulm pena!

Aaune kzaal şnirrl am ootmaua kieea precum că omorul comi& de către d^xii »au mai

nadir pcnouK t»t 145 afcnfM bt^il i pen ) prevede *ă\âr>*rea cestuia de câfie mai mulţi

subiecţi ai atfracjM* (tei pupa două persoana). fiecare dmtte ei realizând latura obiectivi

a infracţiufln (roauionj in cazul In cate anm^kHit două sau mai muJtc p«.*»>onne cofntt

ocîkhuI la comandă, faplcfle umâortm m fi încadrai r la baza an 14* alm(MhO>im) C pen,

insă cele ale ah or participanţi (evident ci m f<4e«aa la situaţiile In care ave*toa posedă

semnele uibtectului infracţiunii), carr au c*mtrtfcu* la tmksmm âttiwlâin mir*, p.wale ile

către coautori potrivit an 42, an 145 alm O) In f) p m) < pen

Concluzionând cele e^piiw ji« * nmăra neseutatea studiului amplu a infracţiunii de omot

la comandă, scopul imediat fund mipunetea corectă y sdrwaiă rtspundeiu penale a pcisoanelor vinovate de

comiterea intracţiuim. insă stupul ulterior ai li peifecţionarca nomidot juridice penale în

vigoare refentoare la incriminarea fuptci dc o mor )a Cîimandă

1 yraiKMiKK npaao Oco6enKU wrni > ««am tku pta 1111 IMpo**. h> M N*n**»aa Moca aa, IK«uA KW l*»S i i m h l

* Ibidem

114

tr#ullAlrlor «iii (in II f r

Rezultatele obţinute dirpt mmau a icmIi^Aiii miki inveitligaţii ftiinţifk * refe ritoare Iu

omorul la comandă constau în urmăioat ele

• argumentarea esenţei semneloţ o«%rtn(tfuliv< .«Ir omorului simplu pcnltu incriminarea omorului la comandă

• înaintarea unor idei genei ale ţi rrlenioare la noţiunea dc omor, fapt care impune o

precizare subiectivă adecvată

• determinarea şi ueceiea in ievuriĂ n un«»t Imun speciale alt* omorului, care pat .tvr.i la

rândul lor. caracter de comanda In ;u e%t i onitsi se impune net exilat ea excluderii dm evaluarea

normativi a formelor speciale ale uiumului Inpi care determină de multe ori anumite erori

judiciare şi coliziuni legale

• argumentarea necesităţii |i oportunităţii inc riminării omorului la comandă in conţinutul îiormaîiviîiibi penale in v^r Iii piu* <H ea Ml nigumentare este evaluată Ia includerea m acţiune a unei norme (festmete comparativ cu omorul in ansamblu

• rncămierea m MAI) curem ţi |undno penal a noţiunilor dc beneficiar şi client. mai rowîi

dm aspect dc desemnare a schemei de icali/are a omorului la comandă decât dm contiderenfdc dc

aprtout a voHm participantului la oomtferea inii acţiunii

• detenammea uat* Icţtătuu dnAirttte iutie un cumul de arcumsianţr aiţratantc aleMj

omorului cu omml li ro—tH (de a temenea o modalitate agravantă) In acest ooniexi este vădită

Icgtoi IMt omorul * a f ; n in irtlrirt maletial. ©rnoru! săvârţii cu premedîiate etc

• cscflfft omorului U comandă «»* du tra/ă o situaţie de participare la comiterea mtracuumi a mm

mufcor pertemne f*rţ* uimiir a reanimăm instituţiei paittcipaţK*i se argumenteu/ă poziţia precum ci oawml ka

emmMtdâ |»*«i* C4imiiiui o paJt*cip*ţie ţnif iqpula geneială). în să nu întotdeauna m ta/u) acetii#» «*?»* «paie

oblijtaton* paitiup *|ia

• înaintarea po/iţin «i/iti di it|*r*ttil * nitiinaluiic al piuhfemei Unele incriminări cu caracler penal apar necesare

pentru ««animair IUIIIUMIIMUI IIUI mult dm punct de vedere procesual-penal In ceea ce vi/ea/â «mimul la i«»man<U această

m fracţiune tn genere nu poate fî supusă probăm fără o examinau » unimalitn A adec vai A situaţiei

• detenmnarea din punct de vedete penal a ruinului participanţilor la omorul la comandă

(beneficiar, client, intermediar) pnn prisma instituţiei participaţiei organizator, instigator, complice

• stabilirea unor procedeo de calificare a acţiunilor autorului, instigatorului,

organizatorului, complicelui la oniuuil li comandă

I 1

Concluzii v rccomamlări

Luând în vedere faptul că etapa actuală de dezvoltare a Republicii Moldova este legai & strâns de formarea unui stat de drept, unde principiul legalităţii şi alte principii general recunoscute ar sta la baza justiţiei, se impun cu necesitate şi anumite reglementări noi a relaţiilor apărute In acest context legea penală generalizează faptele comise în trecut incluzând anumite norme cu caracter penal nou ori include în acţiune anumite modalităţi normative noi, care vor constitui nişte abstractizări ale faptelor ce se vor comite în viitor O situaţie de acest gen, care nu este nouă din punct dc vedere al modalităţilor faptice, însă din considerente de normativitatc penală - evident recent apărută este cea referitoare la omorul la comandă în conţinutul tezei de doctorat, în principiu, a fost acordată atenţia cea mai mare la problemele legate de încadrarea juridică a omorului la comandă în limitele conţinuturilor normative prevăzute expres de legea penală

Plinire scopurile principale ale studierii oricărei incriminări cu caracter penal (inclusiv a omorului la comandă), concomitent cu determinarea semnelor şi caracteristicilor lui, analiza aspectelor juridico-penale a faptelor cuprinse in conţinutul normativ, investigarea modalităţilor faptice de rpfWrunp a faptelor de acest gen, concomitent cu studierea detaliată a condiţiilor răspunderii juridice pentru săvârşirea omorului la comandă ţi delimitarea acestuia de alte modalităţi marmmtnw afe

omorului In general se evidenţiază în mod

116

in*?!F|i’«!»(4i In IImuI am unniioa/e redacţie amorul. m/nVi h Mtwi ilrjgulâ cu

interi/h' J» »lupi , f ,,//,/ y#,*/ utiiiw

rviitnf cfl I» IM * «/ui in rare no raportăm la legislaţia penali antntoari. punea

accent pe cai*i'n|# umil «Mm» n/iii I ni ttnf tunai lan 88-89 C pen vechi), iii din imprudenţi (art 93

C pen vechi> in ioni**iul u#»iMI IiVIIA(II penala eufonie, acest moment e\te exclus in insift datpo/rtulc

adoptat» In ia/ui in i an s»e pune accent pe lipsirea cu intenţie dc viaţă â altei persoane

legiuitorul opt»**/i MI noţiunm de omor, iar în cazul altoi foi ine de vinovăţie, adici imprudenţa iu

untagma liptnt «Ir viaţi O rjurppe la acosi compartiment evfr tea legală dc hpwrcc dc viaţi li

• A rti Ithk t/iii ii’ttfntulnl u, ii tlhitlVUilţli fh'ltale, UI utipul Ihth.klfll u f h #

iiiflZflini, prr* um i hţ w < y i « A r u liit/t ii ii tinumihir eriin juJu iar? tmumitr mtrmv

speciale refetihmre Ui • ***• u

Ace-a ui » Î,I« du tati de faptul cilogiuitoruJ. de mufe* ori. prctcido do a evalua

ci? ic polc mu (; - •initttiir mndalitip laptico aie omorului» in acru scop citind difkuhip m cm

cc prii fii ararea i *• »>'•*» corccil fi mai uşoară a acestor nome Dc mmmi apetindu- ic li Mdodc

Ionii dt ccerpmafe a normelor jundice, persoana ooyart cm tşkcmtâ acestor norme «dr puaA b 1 m< i dr •

c»pna nu conform sensului expus do topMor a coafonn apracariv mtinvi**!* caro m pir/mii a fi

corecţi

• >1 v.v Jv mbmi (Un iUUmtuucu ctumtli^m) şt junJh â *i mmmmâmr Je chetu fi Arnr/*

MT A«wt pvru/air MI impune mai muh in ooMextui dctereenăni (bnaub de acfMtlaiaa^iaM

CMUT IC aomandi%

f>rf^t unuarv ^ra» tltentwl ai irafoui do Nrica persoana carc avţţarrasi mmrn/KfOi o ahi peri ocnă ic acop dt c caiaac ua on**

HerwfHumu! cai ,* • * • pr# v.ani caic antume*** o ahi pc< vvani (wermeviiaf) pentru a acţiona In

numdi aiu p a r«di/4 la «ciandl ai „mied* altuia'

• /4 («mstiitii faptul ui tmmuut Ui i Ca*«MhawM «* ?v»fh*1 /\r/repettafâ.

//# pln\ in tt ti -f i i hi ttur «/w»/«r*w#»*i ki «mim»/ /»i »«v»M/kiî,

apelfim hi m*nJditei t p n*irnij/** u Ui»»jnirtn I / H I I I * uw/si \ i j» w*

Luând in vivlnr rnaforiiairn f«irntulelof faptue de reaJi/a*e a onKMiilui la comandă,

constatăm faptul, ci dr reguli, omorul la comanda este desem pun prisma seninelor unei

participapi complete In opinia miastri msi, poate fi cazul de ineninmair a unui omor la comandă

şi în lip<u» trmnrloi pain<ipa(iei penale Despre existenţa unei put 1 *ci|vaţii simple în cazul

omorului la comand! nu %e poate de vorbit în plus. incninmaiea omorului prin forma

simplă a participaţiei este icpa/au dc omorul !a comandi In în%âşi dfftpozjţh hi!

14S alm(i) C.pen

• propune includerea unei mwme separate referiţi mie In omorul la comandă Această /dec işt are

argumentarea nu pur p simplu in crearea unei norme \pet ni/e, indicată de etapicitatea .ţi manifestarea

unor modalităţi faptice anume III a\emenen forma de manifestare. ci dm considerentele atrayern la

nn/tundere penalii a tuturor particifKuiti/or conform acestei incriminări normative In acevt context, se

propune următoare dispoziţie

Art. 145 I C .pen. Omorul la comandă

Omorul U comandi, adăcft hpurea de viaţi ilegali %) cu ifttrnţus a altei

persoane la comanda aîteia_ precum şt tentativa de omor ta comandi

- sc pedepsesc cu îmdâxmrt pc un termen de la 20 la 25 am «au cu detenţiune pe

viaţă

Instigarea ori orgamarea omoruhn la comandi,

- - sc pedepseşte cu incUaoare pc un termen dc ti 20 la 25 am mm CU detenţiune

pe viaţă

• fu cumnexud Jeterminăm semne/or om**rulut Ut comandă trebuie luate m ied* re in mod

rtw semnele om*trnlw simpiu (comprwtenţa de haz A a titfra«ţmnttt fa and m care ar f.

o aomi distincţi a omorului la comandi intre norma an 145 alin < 1) C pen şi arr I4VI C per

vom dflgrna o concurenţi între o noimi generali >i alta ipeoaii. în cazul coocureaşa dnmt âdcinc

modaluiţi agravante ale omorului yi timarul ta comandă - va fi situaţia fon* im «mo umoto^c

dintre o parte fi un întreg \cţ»umle oMgtâtcdtaă vor i încadrate prm invocară art 42 p a

ari 145/1 C pe»

118

Bibliografie

\Ct£ normitive şi dejnjerpretare l C onvenţia luropeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului şi Libertăţilor lundtmentdle laiifivatft prin Hotărârea Parlamentului Republicii

Moldova din 24 iulie 1997 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 54-55 dm 1997

Constituţia Republicii Moldova in vigoare, adoptată dc Parlamentul Republicii

Moldova la 29 iulie 1994 Monitorul Oficial al republicii Moldova nr I din 1904 I Codul

penal al Republicii Moldova în vigoare, adoptat de Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti

la 24 martie 1961 Veştile Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti nr 10 din art 41

4 Codul penal al Republicii Moldovain vigoare, nr 985-XV adoptai la 18 aprilie 2002

s VraioBHUfi Raaetc PocchAckoA OeAcpauHM npwiijn I ocyjupcraeHHoft JţyMoft 24 Mau

1^6 i , oaoâpeH Coktom OeaepauHH 5 hioh* 1996 r m noanircaH njpesHAetrraM Pocchh 13

M#o.t« 1^6 r Bcryvvtui a amy 1 Hwaap» 1997 r e> N roJtoaMtiM kqutkc VKpaiinbi, Kiieo, 5

anpeji» 2001 r, >^2341-111 Fb.woc 19

momm 2001 r. N»107(2607)

Coâd peni ai României Codul de proceduri penali Bucureşti, Gfoba Lex, 2000 8 Culegere dc Ittlrln

explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie (mai 1974 - iunie 20021 Clttţmiu Curtea Supremi de

Justiţie, 2002, pag 307 // llotkâm Plenului Curţii Soprane 4t lusipe a Republicii Moldova nr 9 din 15

noiembrie 1993 (cu modificările

ntroAiic prm Hotirink Plenului nr 20 din 10 iunie 1998, nr 18 din 20 decembrie 1999 şi

ar 25 d*n 29 octombrie 2001) Cu fwmre la ţmb'Ma m ctmath despre omor

tmrnptmm

^ Codul de pr<*tm&otI pfnali ai KrpwbJwi'i Moldova (Partea peneiaU), m 122 \\ dm 14

martie 2**01. an IOD "Admifi8Uaraa probdoi // \(*mthntl rfykvtf/ o! ReţmMiCii Mtikkmi

nr 104-»10/447 âm 07 nuna 2001

Manuale, LtHUte. rwnogjnfu

1 Avram Mihai, Popovki ludoi ( ■ «â>n«ii»y V&aile Cercetarea infracţiunilor contra

persoanei Ghidul ofiţerului de urmărire ţ»enalA Coordonator /ubco Valcriu,

Chăşmău, Editura ARC, 2004

2 Baciu Gheorghe, Medicina legală, Chişiniu, Ştiinţa. 1995

3 Borodac A., Drept penal Calificarea infracţiunilor Chişinău, 1996

119

4 Borodac A . Drept penal Pttrteu generali Oiişiiiău, 1W

5 Borodac A, Manual dc drept penal Partea specială (pcniiu învăţământul um>' ?

**ft®l) Chişmău, 2004

6 BoroiAlexandru. Aspecte teoretice ^i practice privind infracţiunile dcomoi lovirile sau

vătămările cauzatoare dc moarte, Bucureşti, Serviciul F.ditorial al Academiei de

Petiţie „Alexandrul loan Cu/a” a Minitterului de Interne, 1991.

BoroiAlexandru, Drept penal Partea general fi 1 diţia a lila, Bucureşti,Al 1 HlîCK, S:©CH:

8 Boroi Alexandru, Infracţiuni eonii a vieţii. Bucureşti, Al L Bl-.CK, 1999

9 Brânză S, Infracţiuni conţi a vieţii, sănătăţii, libertăţii şi demnităţiipersoanei. t

hifinău,

Universitatea de Stat dm Moldova lff9

10 Bujor V . Şleahtiţchs V Omorul $i vătămarea gravă a integrităţii corporale, C hiftnâu,

Unuver sat at ea d e (‘niruoolofpe, 2IX) t

1 \ Bulai C . Drepi penal nvmân Partea generală Voi l, Bucureşti, 1992

12 Bulai C PiMşittş A Mit»»che C . Instituţii de drept penal Ediţia a ll-a revizuită

v» adăuuită. Bucureşti, Editura Trei, 2003

13 Biitiuc CorţstasiKîfli. Infracţiunea complexă, Bucureşti, ALL BECK, 1909

14 Codul penal al Hcpubbcu Moldova Comentariu Bar bă neagră A , Bcrtib* V Biijiău M ,

Boradac A . Bvşo* V , Caipciv T , GHeorghiţă M „ Ciur schi C . I a>cu M PofK^ic* T ,

Ţ&utean V fjliaitovschi Gh l'lianovschi X, Chişuroftu, C entrul <k l>tcp4 ai

V^vaţjkM Ediura ARC. WM

15 ( uţnr V Bert#j>a V' Aspecte juridico penale ale eva/iunu tfbca&e a

Intrtftnndcnlor, instituţiilor f fjr ţara/aptl** ( tuţinAu 2Q02

16 ( u>n*t V Bcrkh* \ / /mm A ( ai|» S , Coflocaru R l îmi \ Studiu vckvhve in maiene

de drept peni! (hrpnku 2***4

17 Dicţionarul expl»utfiv af români I diţia a l i a liucureţlt l'Wto

18 Dobrmescu ! IUIITIM ţium «ori# ia |>«fioanti, lUicureţtiL 1 drtuii \iademiet,1987

19 Donguro/ V, Katerc S Oiacai I, l-odui I llieMu N Mulai i Sunoiu K ,lvplicaţu

teoretica ale Coduhi» jxrval turnau Partea ţţerteialA Voii,Bucureşti,lidttuiaAcademiei

Republicii Socialitte România 1969

20 Dongoroz Vintilft, Drept penal, Bucureşti 1919

21 Hanga Vladimir, Mani legiuitori al lumii. Bucureşti 1977

22. Larii Iurie, CriminologieVolumul I Chişinftu, Academia „Ştefan cel Maie”,7<KV1

23. Loghin O , Dreptul penal roman Partea specială Voi 1, Bucureşti, 1994

120

24 t.ogtun O, l o&dei 1 , Drept penal român Partea specială Bucuraşi i^s

25 Marin Andrei, Pagini alese din oi atoni greci. Bucureşti, I96^J

2 c* Mariţ A . Autoreferat la teza dc doctoral cu nilul Jaiuii subacovit a

mtractiunji la

persoanele fizice în noua legislaţie penală”, Cluj-

Napoca. 2004 27 Matei Basarab. Drept penal partea

generali. Cluj-Napoca.

2S Mitrache Constantin, Drept penal român Partea generală Ediţia aIII-a revlnaU

ş» adăugită

Bucureşti, Casa de editură şi presă „Şansa” S R L , 1999 2^ Nistoreanu Gh

. Dohrinoiu V , Molnar I, Pascu I . Boroi A t a/Jm V , Diepi penaI Pan ea

specială Bucureşti. Editura „CONTINENT XXI”,

30 Nistoreanu Gh , Prevenirea infracţiunilor prin niâsun dt afunn|i Bucuraşi 19*1

31 Nistoreanu Gheorghe, Boroi \le\andru, Drept penalCurs *dkvn\ pentru niif^

de

lucentâ Ediţia a II-a^ Bucureşti, ALL BFCK, 2002

32 Nistoreanu Gheorghe Boroi Alexandru, Drept penalPan eacâinii Bucureşti. ALL

BECK. 2002

33 O—cea I. Curs de drept penal general. Voi Mit Bucureşti 19M34 Prrukscu I. MnhaM P . Derydan E, Ranete I. Dicţionar defenm» janAcilaafc

(n|ia» practic* Becvrefti, Editura Naţional, 1997

35 tldulram Andrea unea ( aregea. Bucureşti. 1955

36 Bâuâd» Ştefan Drept ovul laşa, 1992

37 Suocni laa. Mar cu Vaord Gheorghe Constantin. Oaaul ţi d epcun e vale

Drepturile oawkui

p dreptul mmmmm la tratase 91 legi Bucureşti Muaitend de Interne Romaana.

38 Tinâeeacu lan Uraşi pe*sal Partea genaaîâ, Bucrncfti

39 Traian Pop. Drepf penal Patina paaarilâ, Vd II I92t

40 Ungurean S , Madtt— tapalâ (Taţinki, franţa. >991

41 Ungureanu Aupvafin fhrp. penal român Paf tas ptnnaU 1Uk\**ţ*v luaaaalcv 1^5

42 Valerii Bujor, Vitala fyka#f% tm €hrnmd 91 tâtânuira pivt a mtcgmâţa corporale,

Cfiişinâu 2003

43 Vasiliu T , Antomu G . Daneş Ş. Dirfngl OK I uoneacu t> l'ipiA'pal \ . Doru P.,

Popescu Df RAmureanu V. ( odut penal al RepuN*n Socialiste România Comentat

şi adnotat Partea generală Bucureşti, I ditura Ştnnţiikâ I9?2

121

46 Nistoreanu Gheorghe, Boroi Alexandru, Drept penal. Partea specială Ediţia a ll-a. Bucureşti, Editura

ALL BECK, 2002

47 ABepb»HOBa T B., EejiKiiH P.C., KopyxoB K).r., PoccuHOcaH E.P., KpnMHHajiHCTHKa, yneCHHK juia

sy^OB, noji pea P C bejuama, MocKBa, H3naTejibCTBO HOPMA (ItonaTejibCfvafl rpynna HOPMA-

HHOPA M), 2002

48 BopoauH C B , ripecTV’njieHiiH iipouiB >kh3hh, CaHKT IIeiep6ypr, lOpHzumecKHfi uemp ripecc,

2003

49 BopoflViiMH AH, VoniuriBa no nafiMy KpitMiinajuicitiMeckaM KapataepHCiiiKa, Mcnoanka paccjienoBaHini !loa pe.l

P C bc-ikiuia. Mockua, HoBbift lOpuci, 1997

50 Eyaiop Bajiepnv KpiiMiiHO.ioniMecKiui aiiajnn rpynnoabix (jxîpM HacHjibcrBeHHon npecTVTtHocTM

VneONoe nooo6ne KniiniHCB, 1994

51 BeTpOB H (!. YronoBHoe npano Q6ma» n OcoficunaR Macin 2-e hiaihhc YHC&hoc

nocoowe Mocnit. Khv*.hum Mitp, 2001

52 FSVXMML JIU r ICMJIII4>«KIUHH npecrynjieHmY saxon, reopH», npa*THira. 2 imamic, nepepaooraHMoe N

jponojîHCHHOC. MOCKB», AO «Uemp lOpllH^oP», 2003

53 rype* MC Vowft cTM m «paifiopKiv» MeTojaiiKa pacc;*enoBaHn* CaiBjnr-Orrepoypr., Nfocna XiţMO» Mimct, flUTF.P 2001

54 rpnnw i B <t* I pMMMHuiHCi imecKâH xapaK'iepnciiiKa ripecrynjieHMM, MMHCI^ AMAJM&* 2001

55 "MMMMMamo A A flpocTynneHHi npoma jihhhocth, Mocku, 1971, T 5

56 'laropOflKMirft* H H f IpccTynAeHnji uptmiB aii JHH HO co*erckOM\ vrojk>«MOM\ np*B>, Mociu l 'ftl

57 'iaropriAHMaft* MM f '«*rtoujc y* OJoBtuM? npano 0*>uia* m Ocoivhiuw nferm Mockm. fOpHjiMfccKA* mrttp&ryţm 1*176

58 3y6icaB A II VrojKiiw* ‘«aca

59 Komuicb M M yrx)MO*mrik vum v Vi «H P ! !av mhmh kowMemipHA, 1 2, Cbcpojiobck,

1962

60 RoMeierapufi s VIOJIOHHIIMV ► I * * . , hiiiMtkKofl (t)«ArpiuHM, llvtBHMt 2 c. iHMeneHHoe

h .aonojiHCHHOC, rio/i o6me$ penaunwetf ( KypiioHB HMI , Jlcoenesa BM, MocKBa, H3,aaTejibcww

rpynna HOPMA-HINKPA M,

61 KoMMeHTaptuf K yrojiOBHOMy Ko^eKcy PCOCP, nou pca IO A CeBcpiiHa,, MocKBa, KDpH/iHHecKaji

jiUTCpaTypa, 1984

122

B H H 11 Kopikiwjci, E E

Cepou»

Uocut MMMCK, 2002flaomftoiuaâ A \ , Mcmuiaimh B J[, kyţK comvvvTO ^ ^

I OH I M «M I

I K K f l U U l fU*Vf llJUKl i #

iUWKUmMOWV tâ v6«fcCTOfc •

TtJWC^wC v>h,v \ \ * a

*J

i|r

0s

s

%

i

as

#r* M

• * **

H«*

■.fi

1-,/ —1 4

% 5\

> r-

J

wm

i*

â

** •*

ş *r

• rî -

- Ir© 3

1

id

blI

« i

x^5=

|a

V«S•»M

»■

5

«£r

I

Mteg

2

V

2

■€

2

/I

I

|AImmxT

l

2c

V

+*m

m5 %3 s

wS <M

w — — .a

6

•* s rî s X

g

C

m <

*y

✓g CSE

r i

s S

fc ~. ' .«or Vraaomoe npaao Oco6chhu nacrb Yh^hiik nozi pcja B H Kyapsaucaa K B Hiwh Mockm. IQpMcn». 1997

• i I, îi . VfOJOBMM OTMTCTBCHHOCTb 3» npeCTynjlCHHH npOTMB MH3HM. IJOpOBkJIcao6cgBi tu joctowctm jhwhoctm Yhcohoc îioco6hc Khujhhcb, KTY,

1988 12 CVvte> npmrrmMM k VrojioBnoMv KOjieKcy PocchhckoA OejiepauHH. nou

pc_i B M .Icne.ifu C B BopojuHa, Mockbb, CriapK, 2001 %} Tmmgms F B OSffiee \hchhc 06 o rbemiBitoli

cropoHc npecrynjiCHHii, Poctob, 1997 ri- TMBBOMO & ♦ lauiîNMf WHIVIM. MochBa, 1999

15 VriMBDe ptio Poccmm Vhcohhk AM byjob b 2-x tomax Tom 2 Ocoochhbji nacTb Hoj

peftIlnmH AH Kp*cnn>»a K) A . Mockm, HioaTejibCitaa rpynna HOPMA-HHCPPA- H. V9H

ii VfMMBK apw> Poccmicsofl OcACpmiiH Oco6chhui Hacrb, no* pej A H Papora.

Moom 2061

VrojBMDc mo PoccMMCkow OeaepauHM Oco6cHHaJi 4acTv ncxa pcal paBomiciiOBa (1. Mom im

• * VriMMK apatc PocCTfcroli OcjsepatiHH VHC6HHK noa pea B n Kanenon Mocraa,

te». 1999

99 VftMHC ■ŞMO 06mm h Oco6chhai hactm VHtfOHMk 2-# aonojtMeHHoe. i*cnp— Bennoe

mm; Mboml Uumm. 2001 HVIMMK MO 06ma tăcu VHC MI. ARI IVIOB OTBCTCBCMNUC pcaarropu

Kimm HM . Hcimbmobi 1 A , Mixiai, IluateAkkii iţnuru HOPM VllHOPA-M. 999991 VfMMMW MM» fJcil <MHM HAC1 * N H#(VMKh 4** HV Ol •(’TCBCHHMf pCJltWTOpU

K«immm H K Hnmmtm ( A M>HkM ItOPMA MtWA M. 2000

92 Vrosoewoe ttpmmn *U «n *rf«niw h «HirtritiiAN Y*m*MMk iuxa pan Hli Bcrposa.

K) H .Ijirrv MuilHMr frlOpUC., IU Mp«ll irtlIKH1 H flOIIOJIHCHHOe MocKsa,

lOpKişyanMM, 2001

93 VmBQMMoc npiMi ^laot» Ofouan Macii» Qcctâeitiiafi Bonpocbi ii OTBeibi Iloja pei AC Mmxbmn*,

MOCKM. lOpwcnpyiieHUMi, 2000

94 Vfojiobhuh koxkkc VkpaHHu IiayMHO-npHKimmcckhh KOMMCHTapHH 3-e nuamie noa peaC C >IneHKO ABropcmfi kojuicicthb AneKcaimpoB K) BAnapyiiJKO n n , AHTiinos B H fCiHMCHKO BA. MaTbiuJCBCKHfi n C- Occchko E B., LUanHeHKO C JX, -Huchko C C-, Kmcb, «A.C K », 2003.

124

•J kpttMHHajiornHcvMic ocho»w >mi0iw#on> itpnnA» 1 omi v t

"*M

-f. .r.i.moi;nA MJLTlpcc-nTUirmie npoim amwn h l*4§

Hugi .»î».ai3*au W ..H . ItpocrynjirMMa npOTMB «.hihu. Mocnea* l aciopw yj* i.

1^41

fMAflttL

1 Kr««.i Nfliionill de Drept ni 4. 20CC. pag 31-33 Cinuna Mariana, (VpwrjKfirf

fmim.Tniaîiiii w npaiiawa rmnall a Rr puNicn Moldova

2 l^nB ac tFrjr itaml anul l\ m 3, luke-sepirmhnr, Bucureşti, l**97, pag. hS-74

Tw&n

'Uofîaaji uişri \iioni &ocaadte ca obiect al ocrotim penale

*epc pennL Afiyl M. in 1. ianuarie-mart ic. Bucur eşiil****. pag 'tQ Ciewţf

CcNastbufn la clarificarea conceptului

ăt l>epi nr 2001. paţe 47-49 ' Dorfiman Im Onaonrf

Rslaiia RepuNieu Moldo\i

4r Drcfl ar 6. 2003, pag 16-19 // Brincft Sergiu Cordea dnunr

i camrrml obtectmhH mfhtcuwm

Jfe6. !***. pag 41=42 Pa3THJWiNea b . V6n*Cfno no wiiy

3 Njunea B . Boeraa octarica n«oe*j»â m hmhk

AaăaMO .Ştefan cd Mare" iM Al al ftcf'uhfccn VM^i. Fâp a

i Oapi 4c AH i HepubtK» Moldova. Smiap in numetr lepi âa It

ajMi* 2M2 tnannrf nr MIM

pm* ar WIWI. yrai la 27 âmwânin' I*** tk cJUre procuratura «a Centru mmOap^ pc hşM

onvvfea frniai t - ‘ * fumai Oletta liu% \ Laptcncni (an f9 Cşm -mâamtmâm m>l)

Qmmy pom «9M2t2l). ponm de «Air* procuratura *cci Botanica. mun Chtşanău la 15 mi ii—fcnr WV* .

In taua ai II. p M pan (vndaifia anului 1*^1 K pe faptul omorului naonn* 4t pakpt I }arww

Dour^ penal nr9942SI4S. pomii la 26 iulie IW9, de cât re Procuratura sect Botanica. în YAJA MI 99 C

pen < redacţia anului 1961), pe faptul omorului fondatorului SRL ” Negustorii"

5 tond

125

I

\dM(inr

Multiplele probleme intervenite odăii cu ■riudcici in acitur* « . ;<••• t«p> k î*' - j•• ’" J '

$imt lejiaic de incriminarea omorului m cenoral j. a varuiek* modal«ifc|< i* rataţi e .• * ol‘'

acestuia lrn exemplu adecvat în această pmvţă este prezentai ck r .1 u »• la

Omorul la comanda - incriminare relatn nouft in aspect normaiu « ac f.aiiu&*A *i<- ** ****** ampîă de implicaţii cu

caracter contradictoriu Numărul redus de cercei In c, icain*'* l*

acest compartiment au determinai >1 anumite powMiif MM me U 1 ' a ; <c*u a

faptelor infracţionale de acest coti

in lucrarea de tată se coi Km cază aspectele genevak y u<mu« infracţiuiriM ..*».!■* persoanei, pe de o parte, um pe de altă

pane una dintre modaittâţiU n ratai 1 * «J*i‘ *

omorului - omorul la comandă, care in esenţă reproaMâ un orna mşIu U * «*ie »» a,la“ a

comacida de mar Imă anume această pnaore legnlafui ta comand! >. «»**>

dificultăţi alai in calificarea faptei drept asemenea omor căi fi m pioow 1 l itfflMM P®®W

de acest §en

Sdfcectuf ţ*j> in discufie constituie o încercare de a pune in e**!tw*

hamM» pi oopk care canctenmft omand li comandă Evidoi ci ninarfiil

■ !«•»*

m—kzM âe uoi anaon autohtoni Insă «a fludiy ssaemsiizai caaaacrai oaonAa ij KiritAittll

tiM s fbsz rcakoE pană li moment

la aecă an fiaat aşaie cercetăm aaande care caracienaemză in pnnrf îmi a*fi*. <1.

onor prn—d de b pwnia că (r\wl li ctauadl pormn ncrmmrwâm panii mmM Mi

oaaor mşow (an ^ akatl) C per, | cana U oonanil tona arcunuianţt*, f*u * ui iu

art 145 jfca l s 1 la as l pm li şotra concur căţei Anuc doua n an iokiiU |i ««

imyyne anaaa mmwm oMkvl iqpecialăi

in trauma «uAaaottt prapm iţate aaaanaaic ta ţinui vum 4a faiptut dl

.mi»..*.; |* este oonaa 4c aaai nyăc partuanr tape m .. I ,0 .*tc w *r*r% i

Ir-ţiăfena **%!«* normative a aitirac fanta ii am iw n»Hu|*i ^adcşafa

penali

la procctu* in*. «Mm fw<r*4* * '***U » mt«*t •' - * audă dco w nmtin «ţlr

majori la vtounra «jtonAa Ml MfMCfVMaafo i I Ai . camsi li taie w ur

tnmitere în conţinutul leze? de docte*ar

Concomitent cu tratarea menit -• l • * * » **m >1 miripiriair HfMi® 1nil

multor autori atât MiAMi caii > _4 a • lipici< 1 le^atf 1* (‘u.iud |u«liit«iA piivtn,i

reglementările legii penale li acest captfof oj comentanik y cmnak eaşuti

127

Cuvinte cheie:

Infracţiuni contra vieţii persoanei, omor, omor intenţionat, omor simplu, omor circumstanţial, omor la cornandâ

omor săvârşit în interes materia], omor săvârşit de două sau mai multe persoane, chilei, beneficiar client,

participant la infracţiune, intermediar, organizator, instigator, complice, convpiratmtate, remuneraţie (recompensă),

crimă organizată

K.i>oHCBbie CIOBII:

lIpecTyfiiiieMim nponm aiiinh, ytÎMiîCTBO, ywuui/ieHMOC yOHÎkTBO, npocroe ydwfiCTBO, i ■■ im^ih ■iiMOwrr v6hActio, sakainoe y6iificTBO, yoHHCTBo no HafiMv, \i5mmctbo m KopbicTii. v6n&CT«0 OOMpWCHMOC ABYMI tUIM 60JV©e JIMUaMM. KHJUiep, COYHaCTIIBtfc. nOCpejHMK, oşrawoş, iifty rpfttlTMk nOCOOHHK, CKpWTHOCTV BOWirptXXHIlC, OpraHHIOBaHHEfl •cvynociv

R M Republica Moldova

F R Federaţia Rusă

Ucr =* Ucraina

C pen Codul penal

C pr pen Codul de procedură penală

C .S J - Curtea supremă de Justiţie

Cap - capitol

Art = articol

Alin = aliniat Pag - pagină

Nr = număr

Rg = figură