C M Y K

Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare IntercomunitarãZona Metropolitanã Constanþa

Anul II - Nr.6

Aprilie2009

Apare lunar

Adresaredacþiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10(parter) Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415;fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

Harta Zonei

Metropolitane

Pag.2

OituzOi tuzOi tuzOi tuzOi tuz

Satul unde pescãruºiiveneau noapteasã se odihneascã

Schimbãri în societateSchimbãri în societate

Utilitatea Centrului de documentareºi informare în viaþa ºcolii Pag.6

Corbuvinetaredinurmã

Detalii în pag.3

Cuvântul bucuriei:Lumina

10 mai rãmâne pentru locuitorii comunei Luminao zi care începe altfel în fiecare an, 10 mai este ziuacãnd fiii satului ºi invitaþii lor se adunã în preajmaprimarului Dumitru Chiru, 10 mai este ziua cândveteranii de rãzboi sunt ascultaþi cu atenþie pentru cãsunt câteva clipe când cu ei pun în firul unei povestiriamintirile pe care le-au trãit cu înfiorare ºi acum segrãbesc sã îºi întoarcã sufletul ºi gândul cãtre ele.Dumitru Chiru îºi deschide sufletul mai mult ca înoricare altã zi, le spune oamenilor ce a fãcut pânãacum, le cere sã aibã încredere în el ºi în proiecteleconsilierilor, se îmbrãþiºeazã cu oaspeþii ºi se bucurãalãturi de ei, alãturi de copii ºi bãtrâni. “Vom sta la unpahar de vorbã, poate cã vom intarzia mai mult decîtîn alte ocazii la taifas, avem buget de austeritate ºinu prea e vreme de cântat. Cu toate acestea, 10 mai

rãmâne un eveniment pentrucomuna Lumina ºi tinerii vorparticipa la competiþiisportive, se vor înveselialãturi de elevii ºcolii, veteraniide rãzboi vor aplauda câþivainterpreþi din elita muziciipopulare, va fi bucurie însuflete, iar cea mai marebucurie va fi întâlnirea noastrã,spune primarul comunei.

Adrian Crãciun

EvenimentEveniment

Din sumarDin sumar

Biblioteca din TechirghiolPag.4

MediuMediu

Pag.8

Pag.8

Împãrþim apa, împãrþimresponsabilitãþile

Parteneriatelear putea fi o cale

Pentru Spitalul Regional de Urgenþã Constanþa

Sãrbãtorile de Paºti sã vã aducãluminã în suflete ºi sã vãbucuraþi lângãun om bun.Paºte fericit!Radu Mazãre

Dumitru Chiru

Pagina 2 Veºnicia unui sat

Satul Oituz aparþine de comuna Lumina.Satul pe care îl amintim aici a fost înfiinþat în1923. La Oituz au venit coloniºti din Moldova,dupã reforma agrarã. Majoritatea locuitorilorerau ceangãi veniþi din Luizi Calugara. Amcules aceste informaþii dintr-un catastif undesunt trecute cãteva date sumare despre satulOituz, ele au fost adunate de profesoara RodicaDamian, directoarea ºcolii de aici, un cadrudidactic cu darul povestirii când vine vorba deparfumul istoriei. Am ajuns la Oituz ascultândîndemnul primarului Dumitru Chiru, care a þinutsã precizeze cã luna viitoare comunitatea dinLumina va sãrbãtori ZIUA COMUNEI, iar înaceste zile bãtrânii din satul Oituz se lasãrãscoliþi de amintiri, gândurile lor având o

Reportaj despre stupul cu amintiri

Satul unde pescãruºii veneaunoaptea sã se odihneascã

Localitatea s-a format în anul 1923 dupãexproprierile fãcute de pe moºiile lui Luca Ionescuºi Voicu Voievod. In urma acestei exproprieri aufost împroprietãriþi vãduvele ºi orfanii luptãtorilorcãzuþi în Primul Rãzboi Mondial în ValeaOituzului, Mãrãºti ºi Mãrãºeºti (beneficiari fiindaproximativ 45 de familii). Originari din comunaLuizi Calugara, judeþul Bacãu, familiile dominante:Adam, Butacu, Butacel, Sascãu, Sabãu,Coceanga, Ferent, Ghenta, Varga, Horvat, Pal,Palcãu Sãsãcau, Matei, Chius, Chiricheº, Cuna,Timpu, Bogdan etc., de confesiune religioasãromano-catolici, s-au aºezat la sud de localitãþileMihail Kogãlniceanu ºi Sibioara la o distanþã deaprozimativ 7 km la vest de oraºul Nãvodari, întreDrumurile Naþionale Bucureºti-Constanþa-Tulcea.Locuitorii satului Oituz erau romano-catolici fãceauparte din Parohia Mihail Kogãlniceanu. Aceºtiaau fost ajutaþi de populaþia de etnie germanã dinM.Kogãlniceanu ºi astfel s-au încheiat cãsãtoriimixte, cumetrii. In perioada 1923-1940 o partedin populaþia Oituzului migrau la locul de baºtinãdin toamna pânã primãvara urmând ca primãvarasã se întoarcã ºi sã lucreze pãmântul. Deoarece“vara miºunau ºerpii ºi iarna urlau lupii” unii locuitoriai Oituzului de atunci au renunþat migrând înContinentul Nord American ºi înapoi în Moldova.In sat au rãmas 8 familii: Butacel Mihai, Tulbure

fragezime pe care ei o simt altfel primãvara.La Oituz primãvara a venit cu adevãrat, în anulde graþie 2009, într-o zi de miercuri.Deschizând fereastra cãtre amintiri ºi cãtreînsemnãrile despre satul Oituz, am aflat cã, laînceput, “copiii familiilor de coloniºti n-au avutºcoalã în sat, ei învãþau la ºcoala dinM.Kogãlniceanu, iar mai târziu la ºcoala dinSibioara. Abia în 1947-1948, din iniþiativasãtenilor, a fost construitã o ºcoalã cu douãsãli de clasã. Din ’48 copiii satului au avutposibilitatea sã înveþe primele patru clase însatul Oituz. Cei care îºi continuau studiilemergeau la ºcoala cu internat dinM.Kogãlniceanu, iar din 1960 la Sibioara. Din1966, aici s-au înfiinþat cursuri ºi pentru claseleV-VIII. In 1968, sub îndrumarea profesoruluiVasile Popescu, în satul Oituz s-au construitîncã douã sãli de clasã, o cancelarie, holuride acces ºi un mic cabinet pentru director”.Amintirile oamenilor din sat sunt legate deºcoalã. In parantezã fie zis, mulþi dintre ceinãpãdiþi de amintiri au trecut prin aceastã ºcoalã.Unii îºi amintesc de profesorul Emil Sârbu,director prin 1965, alþii povestesc de Aurel Iorga,un strãlucit profesor de limba românã. Inamintirile sãtenilor au rãmas ºi numele altordascãli: Stefan Dumitru, Mirela Bitacu ºi VasilePopescu, ultimul find recunoscut ca un dascãlcu o memorie uluitoare, pasionat de cãrþile deistorie. Satul Oituz e la câþiva kilometri de

Lumina. Amintirile despre istoria acelor ani sunttot mai puþine. Trebuie sã le cauþi. Scoala dinsatul Oituz are un alt parfum azi. Chiar dacãanii au trecut, pentru bãtrânii satului tot ºcoalaa rãmas ca un stup cu amintiri. Directoareaºcolii, profesoara Rodica Damian, îi ascultã pebãtrânii satului cu o curiozitate de elev. Poatecã într-o zi va aduna aceste amintiri într-ocãrþulie. E bine ca amintirile sã fie povestite,

amintirile trebuie sã fie nemuritoare. La margineaunui câmp, acolo unde am schimbat câtevacuvinte cu un bãtrân, am aflat cã în satul Oituz,în urmã cu ani, pescãruºii veneau noaptea sãse odihneascã. Acum e primãvarã, e o ziseninã ca fruntea unui copil ºi marea abia seaude. Nu este vreme de odihnã pentrupescãruºi.

Iulian Talianu

Legenda pe care o spun bãtrânii

Oituz / Parfumul unei povestiriDumitru, Pala Anton, Palcãu Iosif ºi Chius Verona.Aceºtia ºi-au construit cãsuþe din chirpicirenunþând la bordeie dupã modelul caselor

nemþeºti – tip vagon. In anul 1940 datoritãconjuncturii istorice germanii din România au fostrepatriaþi. Aºa s-a întâmplat ºi cu germanii din

M.Kogãlniceanu. A fost o pierderea grea pentrulocuitorii cu care au convieþuit printre care ºiceangãii din Oituz. Unii locuitori din Oituz aucumpãrat vite de povarã, cai, atelaje agricole ºichiar pãmânt. In perioada celui de-al doilea rãzboiau suferit mult ºi au luptat în fronturile din est ºivest, mulþi fii ai satului au murit pe câmpurile deluptã. Dupã anul 1945 la al doilea val deîmproprietãrire au fost improprietãriþi cei ce auluptat în rãzboi (aproximativ 15 familii). In urmaîmpãrþirii Europei în influenþe: la vest capitalismºi la est comunismul, Germania fiind ºi ea divizatãîn douã, nemþii repatriaþi în anul 1940 în Germaniaºi cãzuþi în influenþa sovieticã au fost aduºi înapoiîn locurile natale – M.Kogãlniceanu. Acolo nu ºi-au mai gãsit locuinþele pentru cã au fost ocupatede populaþia aromânã. Au fost nevoiþi sã sestabileascã la rudele lor din Oituz: Fehndric,Arnold, Dreser, Wacner, Streille, Roloschi,Rujanschi etc. o parte din aceºti nemnþi au fostdeportaþi în URSS, pentru reconstrucþie 14ianuarie în 1945 – 12 decembrie 1949. Pãnâ înanul 1990 demografia Oituzului a fost în mediede 5-9 copii de familie având aproximativ peste700 de suflete din care aproximativ 110 au rãdãcinide etnie germanã. O parte au emigrat dupã anii1990 în Germania iar ceangãii au plecat o partela muncã în Europa (Italia, Spania, Grecia).

Administraþie Pagina 3

- Dacã îmi îngãduiþi o observaþie, domnule primar, aº spunecã primãria comunei Corbu..

- …a devenit neâncãpãtoare. E adevãrat, Corbu estealtceva azi, dar am fãcut, mai întâi, ceea ce avea nevoiecomunitatea. N-am stat în loc de sediul primãriei. Il avem înplan. Cãtre sfârºitul acestui an ne vom gândi ºi la sediul primãriei.Am gãsit terenul. Deocamdatã. E aproape de moara veche. Amprivit mai mult cãtre ºcoli, sã aibã elevii condiþii bune, sã fie

Corbu vine tare din urmã Interlocutor: Marian Gãlbinaºu, primarul comunei Corbu

Am privit mai mult cãtre ºcoli Începem proiectarea unei baze sportive Ne gândim de mai multã vreme la spaþiile verzi Sperãm sã fie ºi Corbu staþiune turisticã

- Vom reveni la Corbu într-o zi sãnumãrãm promisiunile.

- Nu sunt promisiuni, e ceva adevãrat.Ne gândim de mai multã vreme la spaþiile verzi.Lucrãm la proiect ºi în scurt timp, pânã lasfârºitul acestei luni vom trece la treabã. Pentrucã suntem gospodari ºi vrem sã fim, cum sezice, în pas cu alþii. Ne-am propus sã amenajãmspaþiile verzi delimitate de borduri în cel multtrei luni. Avem proiectul ºi autorizaþia, avem ºibanii, rãmâne sã þinem licitaþia pentruexecutarea unui puþ forat cu bazin deacumulare, staþie de pompare ºi clorinare ºireþea de apã potabilã în satul Luminiþa.

- Nu pot ocoli un subiect aflat îndiscuþie în mai toate localitãþile: gropilede gunoi. Cum e la Corbu?

- Dacã vã spun cã suntem cu un pasînaintea altora, mã credeþi?

Am elaborat programul de închidere a

- Vã antrenaþi sã fiþi în prima linie?- Sã nu zâmbiþi, dar apropierea de

termenii sportivilor nu e deplasatã. Intr-o lunãîncepe proiectarea unei baze sportive care vastârni invidia multora. Teren de handbal, terende baschet, acoperit, douã terenuri de tenisîn aer liber. Se vede, nu-i aºa?, cã suntemantrenaþi sã privim departe. Ne gândim ºi labiserici ºi la cãminul cultural din Vadu.Amenajãm ºi un parc, o parcare auto, facemtrotuare. Avem o finanþare de la MinisterulMediului. Parcarea auto o finanþãm de labugetul local. Reabilitãm reþeaua electricã dincomunã. Am încheiat contractul pentruiluminatul public, avem avizul ºi într-o lunãîncepem treaba ºi aici. Vom consolida în varãmalul lacului Corbu în zona de est. N-amînceput încã, dar am prevãzut bani în bugetpentru aceastã lucrare. Dispensarul dincomunã va arãta în curând altfel. Zilele acesteaîncheiem contractul. Il vom renova ºi îi vomschimba acoperiºul.

Suntemantrenaþisã privimdeparte

Turiºtii au ajuns la Corbu,turismul e pe drum

pãrinþii lor liniºtiþi. La ºcoala nr.1 amdemarat proiectarea pentru extindere ºimodernizare. In vacanþa de varã cred cãvom începe treaba. Grãdiniþa din Corbu deSus este, ºi ea, în graficul investiþiilor pecare le am pe agenda mea de lucru. Aici evorba de renovare. Exteriorul l-am finalizat,acum se lucreazã în interior, iar spresfârºitul anului ne gândim sã punem lapunct tot ce þine de achiziþiile pentrumobilier ºi aparaturã necesarã ºcolilor ºigrãdiniþelor. Avem ºi noi un plan, o strategie.Spaþiile pentru centrale termice, platformelepentru depozitarea combustibilului ºi altealea sunt finalizate la Vadu, la ºcoala nr.2,la încã o grãdiniþã. Vã rog sã reþineþi, ceeace e un semn bun, comuna Corbu vine taredin urmã.

gropilor de gunoi. Facem dezbaterea publicãzilele acestea. Pânã în luna iulie le închidem.Suntem douã gropi de gunoi. Avem proiectulpentru platformã, cu o staþie de sortare ºiuna de compost. Vom avea 30 de puncte de

colectare ºi 120 de pubele. Vom achiziþionadouã autogunoiere. Pentru platforme maiavem nevoie de avizare, dar începemprocedurile în câteva zile. Consideraþi cãproblema e rezolvatã.

- Putem vorbi ºi de turism laCorbu?

- Când privim marea parcã e altãviaþã. Turismul e pe drum. Turiºtii au ajuns laCorbu. Numai cã e un turism în genul celuide la Vama Veche. Deocamdatã. Intr-o bunãzi va fi ºi la Corbu altceva. Corbu e cãutatãde turiºti, deºi nu e o staþiune azi. Pânãacum nu ne-am ales, pe timpul verii, decãtcu gunoaiele care rãmân în urma turiºtilor.

Plaja nu a fost declaratã plajã turisticã, darunii s-au ataºat de Corbu ºi vin aici cuplãcere. Intr-o bunã zi sperãm sã fie ºi Corbuo staþiune turisticã, noi ne pregãtim, nu vremsã fim luaþi prin surprindere când vom primiacest semnal.

A consemnatGabriela Neagu

Pagina 4 Administraþie

Ne îndepãrtãm, din pãcate, de amintiri ºi desentimente.Adeseori le privim peste umãr cufurie de parcã ar fi o ruºine sã recunoaºtem cãsuntem legaþi de o amintire, de locul unde amplantat un pom, de prima cãlãtorie cu o barcã.Câteodatã privim în grabã unele gesturi de parcãam vrea sã nu fim vãzuþi, de parcã ar fi o ruºinesã fim sentimentali. Unii cred cã e vorba de oslãbiciune ºi ni se face teamã cã vom fi priviþicu un surâs ironic. Nu aº fi îndrãznit sã scriuaceste rânduri dacã nu aº fi fost tulburat demãrturisirea unui prieten care nu a ezitat sã

spunã într-o salã cu mulþ i martori:”ZonaMetropolitanã a început sã prindã contur înrealitate, dupã ce avea rãdãcini în sufletul meu”.Scriu ºi mã tem cã mi se va spune cã am devenitpatetic, iar cineva chiar ar putea sa fie tranºant:parcã e prea devreme! Aº putea sã dau vina peprimãvarã, dar n-o fac. Nu inventez eu roata,dar cred cã pot sã afirm fãrã teama cã fac ogreºealã: Zona Metropolitanã e o certitudine.Sunt proiecte care vãd cã îi frãmântã pe primari.Marian Gãlbinaºu se intereseazã de situlNatura 2000 ºi întreabã: de ce trebuie sã adunãmnoi peturile unor firme cu profituri frumuºele?Cred cã are dreptate cel care sol ic i tãproducãtorilor de deºeuri sã facã proba reciclãriilor. Altcineva se intereseazã de proiecte privindspaþiile verzi. Bine ar fi dacã într-o bunã zi ar fidepuse aceste proiecte. Mã gândesc la perdeleleforestiere de protecþie. Proprietarii de teren nuºtiu ce avantaje au ºi ezitã. Iatã încã un drumcare n-a fost bãtãtorit pânã acum. Existã un plande management la nivel naþional privind gropilede gunoi . Cred cã local i tãþ i le din ZonaMetropolitanã ar trebui sã fie primele care sã-iacorde atenþia cuvenitã. Nu cred cã ar fi o soluþiepr ip i tã sã t reacã la Mediu ºi pãdur i le.Regularizarea unor cursuri de apã este o altãproblemã de actualitate. Despre protecþia laculuiTechirghiol cred cã ar trebui sã ne amintim maides. Sã nu uitãm ce am promis, sã ne þinem decuvânt, sã vadã turiºtii care vor veni pe litoralcã peste Zona Metropolitanã a mai trecut oprimãvarã, asta însemnând cã în localitãþile dinaceastã zonã a fost fãcut pasul de la vorbe larealitate.

Adrian Crãciun

Turiºtii trebuiesã aibã amintiri

din ZonaMetropolitanã

Întemeierea cetãþii Tomis acum 2500de ani , precum ºi dezvol tarea eiulterioarã, au fost condiþionate în egalãmãsurã atât de condiþiile cadrului naturalcare au permis amenajarea unui port cuactivitãþi permanente, cât ºi de existenþaunui supor t demografic în teritor iulinvecinat care au asigurat un volumimportant de schimburi comerciale.

Prezenþa unei populaþii bãºtinaºenumeroase în zona litoralului dobrogeanal Mãrii Negre este atestatã încã de laînceputul mileniului I a.Chr. prin numãrulmare al movilelor tumulare concentrateîn trei zone distincte: Histria, Tomis(Constanþa), Callatis (Mangalia) careatestã existenþa unor aºezãr ipermanente. În baza documentelorarheologice cunoscute pânã în prezentputem afirma cã la sfârºitul mileniului Ia. Chr. Întregul teritor iu dobrogeanadiacent þãrmului Marii Negre era denspopulat ºi se afla sub influenþa directã acelor trei cetãþi greceºti menþionate, careîncã din perioada elenisticã aveau teritoriide influenþã directã bine delimitate, maiales din punct de vedere al desfãºurãriiactivitãþilor economice.

Din punct de vedere administrativ ºia l organizãr i i întregului ter i tor iudobrogean, per ioada de vârf seînregistreazã în timpul stãpânirii romane(sec. I-IV d. Chr.) când se organizeazãîntreaga reþea de localitãþi urbane (cetãþi)ºi rurale, sistemul general de drumuri cupunctele de aparare fortificate, precumºi delimitarea teritoriilor de administraredirectã a marilor centre urbane, care îngeneral respectã relaþiile tradiþionale dinperioada greacã ºi elenisticã.

Cetatea Tomis, în sec. al II-lea devine„municipium” cu funcþii de coordonareadministrative ºi mil itare la nivelulîntregului teritoriu dobrogean.

Tot în aceastã perioadã (sec. I-IVd.Chr.) cetatea Tomis înregistreazãperioada sa de maximã dezvoltareeconomicã ºi urbanisticã, la fel ca ºiteritoriul sãu de influenþã ºi relaþii directe.Din documentele istorice cunoscute ºiale studiilor de specialitate publicate pânãîn prezent, rezultã urmatoarea delimitarea teritoriului aflat în administrare directãa municipiului Constanþa; spre vest, oadâncime medie de cca. 30 km de laþãrmul mãrii, iar pe direcþia nord ºi sud,tot pe o adâncime de cca. 30 km la nordºi 30 km la sud faþã de axa est-vestmater ia l izatã de drumul Tomis(Constanþa) - Axiopolis (Cernavodã).

Referitor la acest teritoriu menþionãmfaptul cã era dens populat cu numeroaselocal i tãþ i rurale, major i tatea cu ocontinuitate de locuire permanentã pânãîn perioada modernã ºi o reþea de drumuricu un traseu care se menþine pânã înprezent.

STUDIUL GENERAL DE FUNDAMENTARE PENTRU ORGANIZAREA ªI DEZVOLTAREACOMPLEXÃ A ZONEI METROPOLITANE A MUNICIPIULUI CONSTANÞA

Evoluþia în timp a relaþiilormunicipiului Constanþa

cu teritoriul ºi localitãþile învecinateÎnsã cel mai impor tant pentru

documentaþia de faþã ºi trebuie subliniat,este faptul cã acest teritoriu al cetãþiiantice Tomis din perioada sa de maximãdezvoltare coincide în cea mai maremãsurã cu limitele geografice propusepentru organizarea zonei metropolitanea municipiului Constanþa.

Referitor la acest teritoriu de influenþãdirectã, precum ºi al întregului spatiudobrogean, trebuie sã subliniem faptul cãperioada de vârf înregistratã în sec. II-IV d.Chr. este consecinþa directã a doifactori importanþi:

· Organizarea teritoritorialã ºi asistemului de circulaþie care se menþinepânã în prezent

· Un sistem jur id ic dereglementare a relaþiilor complexe dintrelocuitori la toate nivelurile (familie,comunitate, teritoriu, statal, constituit din„dreptul roman” ale cãrui principii seregãsesc ºi astazi în principalele legislaþiimoderne.

Documentele arheologice atestã înaceastã perioadã (sec. II-IV d.Chr.)romanizarea în masã a populaþ ieibãºtinaºe în condiþiile de „civis romanus”ceea ce echivala în prezent cu dreptulde „cetãþean european”.

Aceastã structurã administrativã seva menþine partial ºi în perioada bizantinãînsã în condiþii funcþionale mult maireduse.

În perioada medievalã de ocupaþie

turceascã (sec XIV-XIX) întreaga viaþãeconomicã ºi social administrativã esteredusã la minimum. Oraºul Constanþa(anticul Tomis) va supravieþui la nivelulunui sat cu un potenþial economic minimgenerat de un volum foarte redus deactivitãþi portuare. Din punct de vedereadministrativ o perioadã scurtã a avutrolul de reºedinþã de plasã (nahie).

Dupã reintegrarea Dobrogei îngraniþele statului român (1878) în cadrulintroducerii unui sistem de organizareadministrativ-teritorialã unitarã, oraºulConstanþa va deveni reºedinþa judetuluiConstanþa, cu atribuþii generale în cadrulunei legislaþii unitare la nivelul întregii þãriºi va avea ºi funcþia de plasã cu atribuþiide coordonare administrativ – legislativãcomplexã asupra unui ter i tor iu deinfluenþã directã de 133.200 ha, în specialîn domeniul economic. Trebuie sãmenþionãm faptul cã în limitele plaseiConstanþa aºa cum este consemnatã înanul 1900, este inclusã cca. 75% dinsuprafaþa propusã pentru organizareametropolitana a municipiului Constanþa.Pr in legea din anul 1926 pr iv indîmpãrþirea zonei administrative a judeþuluiConstanþa, când oraºul Constanþa,devine municipiu, în componenta plaseiConstanþa, care va avea ca reºedinþãlocal i tatea Ovidiu, va avea încomponenþã urmãtoarele comune cuteritoriile aferente; Ovidiu, actualul oraº,Mihail Kogãlniceanu, Lumina, Corbu,

Opinia meaOpinia mea

C M Y K

C M Y K

Documente Pagina 5

InfoZona Metropolitanã

Sediul bibliotecii din Techirghiol a fostretrocedat ºi biblioteca a fost mutatã într-un spaþiumai puþin generos. Cu toate acestea, grija pentrucarte ºi pentru cititori a rãmas. Si asta se vede.“A fost aprobat proiectul pentru extinderea caseide culturã ºi acum sperãm ca într-o bunã zi seva gãsi un spaþiu adecvat ºi pentru bibliotecã”,spune bibliotecara Carmen Stan. Mai bine de 800de cititori þin în mânã o carte, ceea ce neîndreptãþeºte sã scriem aici cã la Techirghiol încãmai existã sete de lecturã. 1400 de suflete trecpragul bibliotecii ºi, fapt îmbucurãtor, peste 50%dintre cititori sunt elevi. Despre profesorul DumitruGalavu ºi despre cartea lui, pe care a adus-o aicio nepoatã, se vorbeºte cu preþuire, ne asigurãbibliotecara Iuliana Lãmureanu. Biblioteca arecititori statornici, iar printre cei cãrora luminacãrþilor le aduce o alinare se aflã ºi Iuliana Burianºi Brânduºa Darabanþiu, Marioara Barbãlatã ºiDumitru David, oameni care nu ºi-au pierdut, înciuda vârstei, plãcerea de a rãsfoi o carte, lecturafiind pentru ei o bucurie, o stare de spirit desprecare au ce povesti, iar aceastã poveste e unaprea lungã pentru spaþiul nostru tipografic. LaTechirghiol nu e departe ziua când biblioteca vafi ceea ce acum pare un vis. Va fi o bibliotecã, ocitãm pe Carmen Stan, pentru un oraº din ZonaMetropolitanã, va fi locul pe care îl vor cauta ºituriºtii pentru cã, se ºtie, cultura are nevoie ºi deo casã primitoare.

Luiza Þigmeanu

Biblioteca dinTechirghiol

Primãria Municipiului Constanþa, in calitate de promotor sisolicitant, demareazã implementarea proiectului “AdministraþieEuropeanã” având drept obiectiv general crearea unei administraþiipublice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic alZonei Metopolitane Constanþa.

Proiectul “Administraþie Europeanã” contribuie la implementareastrategiilor Primãriei Municipiului Constanþa si ale Zonei MetropolitaneConstanþa de modernizare substanþiala a administraþiei publice side continuare a reformelor care vizeazã descentralizarea.Scopulproiectului este îmbunãtãþirea capacitãþii administrative prinperfecþionarea a 150 funcþionari publici, care îºi desfãºoarã activitateain cele 14 primãrii ale localitaþilor ce compun Zona MetropolitanãConstanþa, in domeniile: management de proiect, achiziþii publice,resurse umane, competenþe sociale si civice si audit intern.

Proiectul are o valoare totalã eligibilã de 232.980,00 lei din care198.033,00 lei reprezintã valoarea eligibilã nerambursabilã din Fondul

UNIUNEA EUROPEANÃFondul Social European

Ministerul Internelor ºi ReformeiAdministrative

Inovaþie în administraþieProgramul Operaþional „Dezvoltarea

capacitãþii Administrative“

Social European si 30.287,40 lei valoarea eligibilã nerambursabilãdin bugetul naþional. Cofinanþarea eligibilã a Primãriei MunicipiuluiConstanþa la realizarea acestui proiect fiind de 4.659,60 lei.

Durata implementarii proiectului este de 12 luni.

Primãria Municipiului Constanþa are ca partener in proiectul“Administraþie Europeanã” Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã“Zona Metropolitanã Constanþa”, reprezentatã de cele 14 unitãtiadministrativ-teritoriale componente ale asociaþiei, precum ºiConsiliul Judeþean Constanþa, in calitate de membru fondator alasociaþiei.

Pentru relaþii suplimentare in legaturã cu proiectul“Administraþie Europeanã”, vã stãm la dispoziþie la telefon:0241/488.143, fax: 0241/708.090; email: ani.merla@primaria-constanta.ro, persoanã de contact d-na Ani Merla – DirectorExecutiv, Direcþia Programe si Dezvoltare.

Constanþa, aprilie 2009

UNIUNEA EUROPEANÃ SPRIJINÃÎMBUNÃTÃÞIREA STANDARDELOR

ªI PERFORMANÞELORADMINISTRAÞIEI PUBLICE LOCALE

Cumpãna, Bãrãganu cu teritoriul aferent,Sibioara, Techirghiol, Topraisar, Tuzla ºi Valului Traian, incluzând astfel un teritoriu mult maiapropiat de cel propus pentru organizareazonei metropolitane.

Aceastã organizare ter i tor i tor ia ladministrativã se va menþine în toatã perioadainterbelicã. Dupã al doilea rãzboi mondial, înperioada transformãrilor socio-economice cumulte efecte negative la nivelul întreguluiteritoriu se va menþine aceeaºi structurãadministrativã având ca unitãþi funcþionale debazã oraºele ºi comunele, iar subdiviziunileteritoriale, vechile plase, au fost numiteraioane.

Prin generalizarea sistemului de dezvoltareeconomicã planificatã la nivelul teritoriului,dupã anul 1965 se realizeazã un program dedezvoltare a balneo-turismului pe litoralul MãriiNegre situat între Vama Veche (sud) ºiNãvodari (nord).

Pentru o mai eficientã coordonare a unorprograme de investiþii complexe, prin Legeanr.2 din 16.02.1968 a fost inclus în teritoriuladministrativ al municipiului Constanþa,întregul litoral cu funcþii balneo-turisticeaferent oraºelor Constanþa, Nãvodari, Eforie,Techirghiol º i Mangal ia cu local i tãþ i lecomponente ºi a comunelor Ovidiu, Tuzla, 23August ºi Limanu cu localitãþile componenteaferente. Rolul de coordonare complexã(economic, urbanistic ºi socio-administrativ)al acestui teritoriu va fi exercitat de municipiulConstanþa, prin Sfatul Popular al oraºuluiConstanþa ºi s-a materializat prin construireamarii majoritãþi a dotãrilor balneo-turisticeexistente.

Dupã anul 1970, la nivelul teritoritoriuluijudeþului Constanþa vor începe lucrãrilepregãtitoare pentru construirea canaluluinavigabil „Dunãre-Marea-Neagrã” în cadrulunui program complex de investiþii în domeniulcirculaþiei ºi transportului (navigabil, feroviarºi rutier) al industriei ºi construcþiilor care sematerializeazã la nivelul teritoriului prin axaCernavodã-Medgidia-Constanþa, cu un marepotenþial economic ºi demografic. În acestecondi þ i i municipiul Constanþa, devinecoordonatorul direct al celor douã zoneeconomice ale teritoriului judeþului Constanþa;l i toralul tur ist ic al Mãri i Negre º i axamultifuncþionalã Cernavodã-Constanþa cumare potenþial economic ºi demografic. Pentruechilibrarea funcþiilor administrative prin Legeanr.2 din 18.04.1989 se desfiinþeazã teritoriuladministrativ al municipiului Constanþa,f iecare dintre oraºele º i comunelecomponente ale acestuia stabilite în anul1968, redevenind independente.

În aceste condiþ i i de amplasare, laintersecþia a douã zone economice de primaimportantã la nivelul teritoriulului, municipiulConstanþa a înregistrat în ultimii ani condiþiide dezvoltare economicã ºi demograficãdeosebit de importante devenind al treileacentru urban al þãrii atât ca poþential economicdar ºi demografic.

Datoritã acestui nivel de dezvoltare,municipiul Constanþa a înregistrat în ultimiiani (dupã 1990) o intensificare ºi diversificarea relaþiilor de influenþa directã cu teritoriul ºilocalitãþile învecinate care au condus lanecesitatea organizãrii zonei metropolitane încondiþiile prevederilor legislative în vigoare.

HARTA TERITORIULUI ÎN PERIOADA ROMANÃ - SEC. I-IIIrealizatã de RADU VULPE dupã harta lui VASILE PÂRVAN

Limita teritoriului aflat in administrarea municipiului Tomis în carese înscrie actuala zonã metropolitanã a municipiului Constanþa

Pagina 6 Educaþie

Ca în fiecare an, liceele din judeþul Constanþaorganizeazã diferite activitãþi destinate SãrbãtoriiFrancofoniei. Asemenea manifestãri au avutdeja loc în centrele metodice din Constanþa,Mangalia, Hârºova, Medgidia.

Grupurile ºcolare ºi colegiile cu profil tehnicsau servicii, cu nimic mai prejos decât celeteoretice, s-au întâlnit, pe 18 martie 2009, ora13.00, la Liceul Sportiv „N. Rotaru”, pentru acelebra ºi a împãrtãºi valorile Francofoniei.

Deºi festivitatea a avut loc într-un spaþiurestrâns, sala nu foarte mare ºi neadecvatã afost totuºi încãpãtoare pentru cei strãbãtuþi despiritul acestei sãrbãtori, care promoveazãdemocraþia, libertatea, drepturile omului,dreptatea, solidaritatea, progresul, diversitateaculturalã etc., valori absolut necesare unuifrancofon autentic, cunoaºterea limbii francezenefiind suficientã fãrã aceste atribuþii.

Anual, la nivel mondial, în cadrul Sãptãmâniilimbii franceze ºi a Francofoniei, Belgia, Québec,Elveþia ºi Organizaþia Internaþionalã aFrancofoniei (OIF) aleg o listã cu „Cele zececuvinte” (Les dix mots). Aceste cuvinte suntpropuse publicului ºi ele invitã la imaginaþie,creativitate, curiozitate. De asemenea, secelebreazã sau comemoreazã anumitepersonalitãþi ale spaþiului francofon sau care auaderat la anumite valori considerate francofone.

Elevii grupurilor ºcolare constãnþene i-ausãrbãtorit, în mod special, pe Boris Vian, EugenIonescu (Eugène Ionesco), Simone Weil,scoþând în evidenþã aspecte ale vieþii sau opereiacestora. Aceste informaþii au fost prezentateprin planºe (despre Eugen Ionescu – elevi aiGrupului ªcolar „I. N. Roman”, despre Boris Vian– elevii Liceului Sportiv „N. Rotaru”), dar maiales prin materiale PowerPoint: despre SimoneWeil (Colegiul Comercial „Carol I”), despre EugenIonescu, viaþã ºi operã (Colegiul Comercial „CarolI”, Colegiul Tehnic de Marinã „Al. I. Cuza”, Grup

Sãrbãtoarea Francofoniei

În grupurile ºcolare constãnþeneªcolar „G. E. Palade”), despre Boris Vian (Grupªcolar de Telecomunicaþii). S-a remarcatprezentarea elevilor de la Telecom, însã toatematerialele au fost documentate, bine lucrate ºiau fãcut dovada unei reale implicãri a elevilor,care încearcã sã foloseascã noile tehnologii înbeneficiul personal, dar ºi în cel al ºcolii.

Tot prezentãri PowerPoint au fost realizateºi pentru a ilustra „cele 10 cuvinte” (ColegiulTehnic „Tomis”, Grup ªcolar de Telecomunicaþii),elevii reuºind sã îmbine, sub aceastã formã,imaginea – sunetul – cuvântul, dând curs unorreflecþii personale ºi mereu surprinzãtoare.Creativitatea ºi imaginaþia lor, în ilustrareaacestor cuvinte, s-au fãcut remarcate ºi în creaþiipoetice (Colegiul Tehnic „Tomis”, Liceul Sportiv

„N. Rotaru”), arãtând cã grupurile ºcolare potavea, ºi ele, talentele lor.

Un suflu energic (chiar energizant) l-auintrodus, pe note muzicale, elevii de la ColegiulTehnic „Tomis”, care au dansat, pe muzica luiBoris Vian, una din personalitãþile celebrate anulacesta.

Pentru cã aceste activitãþi au drept scopîmpãrtãºirea (faire-part) unor experienþe, eleviide la Grupul ªcolar Economic „V. Madgearu” le-au prezentat colegilor de la celelalte grupuriºcolare aspecte realizate sau în derulare dinproiectul acestora Comenius, asemenea proiecteconstituind o motivaþie în plus în învãþarea uneilimbi strãine.

Acelaºi grup ºcolar a adus iubirea printre cei

prezenþi, cu diferitele ei forme, tandre, tragice,pasionale, emoþionale, ºocante, prin prezentareaunui material despre cupluri celebre de-a lungulistoriei, pânã la actualul preºedinte al Franþei,dar ºi a unei scenete Napoléon – Joséphine, cea îmbinat fericit istoria cu civilizaþiacontemporanã, tandreþea cu comicul, aducândo razã de luminã în ziua mohorâtã ºi ploioasãde afarã.

Tot o scenetã, prezentând o altã laturã a iubiriidomestice, au prezentat ºi elevii Grupului ªcolar„L. Edeleanu” – „Amour toujours”, dupã B. Friot,precum ºi o prezentare PowerPoint a costumelorºi dansurilor specifice þãrilor francofone. Nu putealipsi din aceastã paradigmã Eugen Ionescu,reprezentat, pe scena improvizatã, cu „Rinocerii”(Grup ªcolar „Gh. Duca”) ºi cu „Lecþia” (LiceulSportiv „N. Rotaru”), secvenþã ce a ºi încheiat,de altfel, aceste manifestãri artistico-francofone.

Gazdele activitãþii centrului metodic algrupurilor ºcolare au mulþumit tuturorparticipanþilor. Programul a fost unul diversificat,de la recitãri ºi prezentãri pânã la dans ºi teatru,iar elevii au dat dovadã de multã inventivitate,creativitate, entuziasm, spirit de echipã ºi, nuîn ultimul rând, abilitãþi ºi cunoºtinþe lingvistice.În spatele talentului lor, în spatele jocului descenã ºi a reprezentãrii lor stã însã munca unorprofesori, care îºi gãsesc astfel satisfacþia ºimotivaþia de a merge mai departe, când nimicnu ar pãrea sã îi mai motiveze.

Acceptarea unor mici stângãcii face partedin acea atitudine a Francofoniei, ce promoveazãîncurajarea de expresie ºi dorinþa deperfecþionare. Elevii au dat dovadã de spirit deechipã, de respect pentru munca celorlalþi colegi,de entuziasm ºi de multã inventivitate. Chiardacã nu au fost rãsplãtiþi decât cu diplome ºi cudulciuri, sponsorizate tot de cadrele didactice,ei ºtiu cã au câºtigat mult mai mult.

Prof. Elena RoºioruColegiul Tehnic „Tomis”, Constanþa

Ritmul rapid al schimbãrilor din societate,cererea crescândã de educaþie, exigenþelecare stau în faþa procesului de învãþãmânt,problematica tot mai complexã a procesuluide predare ºi învãþare, acumulare din ºtiinþeleeducaþiei au impus crearea ºi valorificareaîn ºcoalã a unui spaþiu cu valenþe formative.

Centrul de Documentare ºi Informare esteun centru de resurse pluridisciplinare carefurnizeazã elevilor, profesorilor, comunitãþiilocale, informaþii pe diferite suporturi (cãrþi,CD-uri,reviste, ziare, internet etc.).

Menit sã relanseze învãþãmântul înmediul rural defavorizat. Centrul deDocumentare ºi Informare promoveazã opoliticã documentarã nouã care sã permitãdezvoltarea competenþelor profesionale,personale ºi sociale ale elevului. Obiectivulcentral al Centrului de Documentare ºiInformare este stabilirea unei egalitãþi aelevilor în accesul lor la cunoºtinþe învederea obþinerii de rezultate mai bune laexamene, diminuarea procesului derepetenþie, scãderea abandonului ºcolar ºia absenteismului. Centrul de Documentareºi Informare al Colegiului Agricol PoartaAlbã ºi-a deschis porþile de Ziua României,pe 1 Decembrie 2003. In aceºti ani de

Utilitatea Centrului de documentare ºi informare în viaþa ºcoliifuncþionare Centrul de Documentare ºiInformare ºi-a îmbogãþit fondul documentarprin achiziþ ionarea de cãrþ i , at lase,enciclopedii, dicþionare, reviste, informaþiipesuport electronic (CD-uri, DVD-uri)favorizând accesul la informare tuturorutilizatorilor: elevi, cadre didactice ºinedidactice, personal auxiliar, membriicomunitãþii locale,foºti elevi. Un marebeneficiu pe care îl asigurã Centrul deDocumentare ºi Informare elevilor noºtri esteformarea capacitãþii de cercetare, deanaliza, de explorare a informaþiei, ceconduce la formarea unor deprinderi demunca autonomã. Aºadar sub îndrumareaprofesori lor echipei pedagogice:prof.biologie Vlad Violeta – responsabilactivitãþi în Centrul de Documentare ºiInformare, prof. istor ie Petre Sanda,prof.limba ºi literature românã Alibec Ialdiz,prof.geografie Banea Daniela, prof.limbafrancezã Dimitriu Liliana ºi a bibliotecaruluidocumentarist Oprea Georgeta, elevii suntiniþiaþi în tehnicile cercetãrii documentare,elaborând produse finale de calitate (eseuri,portofolii, proiecte, referate) la diferitediscipline de studio. Prin spaþiul destinatlecturii Centrul de Documentare ºi Informare

creazã un mediu intim ºi adecvat dezvoltãriigustului pentru lecturã. Centrul deDocumentare ºi Informare este un locprivilegiat pentru lecturã: face cunoscutãliteratura în general ºi literatua pentru eleviîn particular. Semestrial au loc activitãþi depromovare a unor autor i . Valenþelepedagogice ale Centrului de Documentareºi Informare sunt reflectate în pedagogiainovatoare, centratã pe elev. Centrul deDocumentare ºi Informare nu este numai unspaþiu multifuncþional care oferã informaþiiutilizatorilor sãi, dar este ºi locul de punereîn practicã al diferitelor activitãþi pedagogice.Spre deosebire de strategia didacticãaplicatã în sala de clasã, strategia didacticãfolositã în Centrul de Documentare ºiInformare este diferitã. Astfel, metodele deînvãþãmânt sunt cele moderne active –participative: metode de gândire criticã,metoda discuþiilor ºi dezbaterilor, asaltul deidei, studiul de caz, jocurile didactice, muncacu sursele de documentare.

Majoritatea cadrelor didactice ale ºcolii auparticipat la diferite cursuri de formare continuãîn special legate de implementarea metodelormoderne de învãþare – evaluare pe care leexperimenteazã cu clasele de elevi în Centrul

de Documentare ºi Informare. Corelatmetodelor de învãþãmânt, în strategia didacticãsunt mijloacele de învãþãmânt ale Centrului deDocumentare ºi Informare, total diferite de celeutilizate în sala de clasã. Mijloace deînvãþãmânt din Centrul de Documentare ºiInformare sunt fondul documentar bogat,diversificat, corelat programelor ºcolare ºinevoilor de formare ale elevilor, fliptchart-ul,aparaturã electronicã, smart-board, televizor,sistem homecinema, calculatoare, combinamuzicalã, radio, camera video, aparat fotodigital, imprimate multifuncþionale. Mijloacelede învãþãmânt din Centrul de Documentare ºiInformare sunt utilizate atât de cãtre cadreledidactice cât ºi de cãtre elevi contribuind laformarea unor deprinderi de lucru. In cadrulnoilor strategii educative, articulate metodelormoderne ºi mijloacelor de învãþãmânt suntformele de organizare a activitãþilor pedagogicecu creºterea ponderii celor individuale ºi îngrup. Prin activitãþile organizate, centrate peelev se urmãreºte ameliorarea parcursurilorpedagogice tradiþionale. Centrul de Doumentareºi Informare, în dinamica lui evolutivã, seplaseazã ca punct central al activitãþii deînvãþare în ºcoala noastrã.

Prof.Vlad Violeta

Medgidia priveºte spre Zona Metropolitanã

Turism/proiecte Pagina 7

În urmã cu câteva zile, la Eforie Nord,turismul a dat încã un semn cã se aflã într-o nouã etapã. Primarii din Eforie ºi Techirghiol,Ovidiu Brãiloiu ºi Adrian Stan, precum ºireprezentanþii unitãþilor hoteliere ºi aisocietãþilor prestatoare de servicii în turismdin cele douã oraºe au înfiinþat “Asociaþiafirmelor din turism Ion Movilã, Eforie ºiTechirghiol”, avându-l ca preºedinte pe

De curând la Primãria Medgidia a avut loc oconferinþã de presã pentru informarea publiculuiprivid finalizarea implementãrii proiectului“Reabilitarea sistemelor municipale existente decolectare ºi transport deºeuri”. La întrunire aufost prezenþi reprezentanþi ai ConsiliuluiJudeþean Constanþa, ai Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Constanþa, preºedinþi ai asociaþiilor deproprietari, directori de instituþii de învãþãmântdin localitate, precum ºi membrii organizaþieinonguver-namentale “Eco-civic Dobrogea” alcãrei obiectiv îl reprezintã protecþia mediului.Proiectul a avut ca scop modernizarea ºi

O delegaþie a Primãriei Medgidia, condusãde viceprimarul Sorin Tuþuianu s-a deplasat înSicilia în vederea unei vizite de lucru cureprezentanþi ai Uniunii Naþionale a SindicatuluiIntreprinzãtorilor Cultivatori (UNSIC) ºiSindicatului Autonom pentru DezvoltareaMediteraneanã din partea de sud a Siciliei(SASM). Intãlnirea a avut ca scop identificareaunor opor tunitãþi pentru dezvoltareaactivitãþilor agricole ºi industriale în zonaMedgidia, precum ºi formarea profesionalã înaceste domenii. De asemenea s-a maidiscutat despre energiile renovabile ºiposibilitatea ca anumite companii italiene sãse implice direct în utilizarea unor sisteme

Primarii din Eforie ºi Techirghiolau gãsit o soluþie

pentru promovarea turismuluiNicolae Drãgoi. Pentru cã s-a simþit un suflunou în ultimii ani în turismul din SudulLitoralului, oamenii s-au gândit cã un proiectcum este cel de acum ar putea aduce orevitalizare a zonei, a celor douã oraºe ºi asocietãþilor cu profil turistic. Atât în Eforie,cât ºi în Techirghiol sunt proiecte ce potprinde contur mai repede dacã vor fi sprijiniteîn cadrul unei asociaþii. Mai mult, o asociaþie

are o sumedenie de pârghii la îndemânãpentru promovarea turismului ºi dupã cesezonul se încheie. Zona balnearã, care pânãacum nu a fost privitã cu atenþia ce i secuvenea, ar putea deveni într-o bunã zi unpunct de atracþie pentru turiºti. PrimarulOvidiu Brãiloiu a subliniat cã în ZonaMetropolitanã existã cãteva iniþiative care potfi preluate de cãtre Asociaþia înfiinþatã acum.

Lacul dintre cele douã localitãþi ar putea fi ocale pentru dezvoltarea turismului deagrement, investitorii se vor îndrepta, iatã încão idée, ºi cãtre Sudul Litoralului. Zona amintitãar avea o altã deschidere. Primarul AdrianStan crede cã, în acest caz, cele douã staþiunivor câºtiga ºi la capitolul imagine, ceea cenu e puþin în aceastã perioadã de crizã.

Mioara Ologu

Consultanþã agricolã pentru fermieri

Proiect privind reabilitarea sistemelorde colectare ºi transport deºeuri Consiliul Local a aprobat vânzarea prin

licitaþie publicã a unui imobil-teren, proprietateprivatã a muncicipiului Medgidia, în suprafaþãtotalã de 14.o37 mp situate în Medgidia, str.Independenþei nr.12A, jud. Constanþa, cudestinaþia “Locuinþe colective ºi servicii,supermarket ºi grãdiniþã”. Astfel, prin vânzareaterenului se are în vedere îmbunãtãþireaaspectului zonei prin realizarea unui complexrezidenþial ºi comercial, iar obiectivul îlreprezintã construirea a trei imobile de locuitP+8E, o grãdiniþã ºi un supermarket.

Consilierii locali au votat ºi transmitereaîn folosinþã gratuitã a terenului în suprafaþãde 900 mp situat în Medgidia, str,Poporului,nr.48, cãtre Compania Naþionalã de InvestiþiiS.A. pe durata de executare a obiectivului“Salã de sport” ce va deservi ªcoala“Constantin Brâncuºi” Medgidia ºi Exprimareaangajamentului Consiliului Local Medgidia dea asigura finanþarea pentru lucrãrile desistematizare pe verticalã a amplasamentului,racordul la utilitãþi, întreþinerea ºi exploatareadupã finalizare a obiectivului de investiþii “Salãde sport” din Medgidia, str.Poporului, nr.48.Un alt punct pe ordinea de zi a fost Aprobareacasãrii ºi dezmembrãrii unor mijloace fixe(bunuri imobile-costrucþii ºi echipamente)proprietatea privatã a municipiului Medgidiaaflate în administrarea Direcþiei de Servicii,Propunerea a avut la bazã faptul cãmaterialele provenite din dezmembrare se potrefolosi ca materiale recuperabile, iar gradullor de uzurã este mare.

Ioniþã Iacob

Locuinþe colective

reabilitarea infrastructurii de colectare ºi transporta deºeurilor municipale, iar obiectivul general alproiectului îl reprezintã îmbunãtãþirea calitãþiimediului prin reducerea deºeurilor solide. Inperioada derulãrii proiectului s-au organizat-constituit 40 de puncte de colectare selectivã adeºeurilor ºi 2 puncte de colectare în sateleRemus Opreanu ºi Valea Dacilor. Toate acestepuncte de colectare au fost dotate cu europubelepentru patru tipuri de deºeuri reciclabile: hârtie/carton, sticlã, plastic, metal ªi europubelelepentru deºeuri amestecate. In vederea colectãriireziduurilor, s-au achiziþionat pentru autogunoiere

ºi douã prese de compactare a deºeurilorreciclabile (hârtie/carton ºi plastic/peturi).

Odatã cu punerea în aplicare a acestui sistemde colectare ºi transport deºeuri s-a urmãritîmbunãtãþirea condiþiilor de mediu în zonapunctelor de colectare ºi eliminarea pericoluluide îmbolnãvire datorat colectãrii neconforme agunoaielelor ºi a riscului împrãºtierii acestora înspaþiul public. La finalul conferinþei, membriiechipei de proiect i-au condus pe invitaþi pe teren,pentru a vedea cu aceastã ocazie noile pubeleºi una dintre autogunoierele recent achiziþionate.

moderne de energie renovabilã, incluzândpanouri fotovoltaice. Reprezentanþii sicilieni ºicei ai Primãriei Medgidia au dezbãtutmanagementul deºeurilor din cele douãlocalitãþi, iar viceprimarul Sorin Tuþuianu le-avorbit despre proiectul de delegare în comuna gestiunii serviciului de salubrizare în caremunicipiul Medgidia este parte alãturi decelelalte 17 localitãþi membre ale Asociaþieide Dezvoltare Intercomunitarã Medgidia.Oaspeþii au vizitat ferme ºi societãþi agricoledin zonã, printre care ºi o fermã agricolã cucaracter social unde lucrau deþinuþiconsumatori de droguri, dar ºi persoane cudizabilitãþi. Aceºtia sunt participanþi în cadrul

unor programe de reintegrare socialã, ºirecalificare profesionalã. In urma întâlnirilor dinSicilia s-a decis ca un grup de experþi îndomeniul produselor agricole sã vinã înMedgidia pentru a realiza o evaluare apotenþialului existent în zonã, în special îndomeniul agriculturii ºi al formãrii profesionaleîn acest sector. In prezent, Biroul de ProiecteEuropene din cadrul Primãriei existã o bazãde date cu producãtorii agricoli care dorescsã obþinã consultanþã de la specialiºtii sicilieniºi sã colaboreze cu aceºtia în vedereadezvoltãrii afacerii în domeniul agricol, bazãde date ce a fost trimisã potenþialilor parteneridin Italia.

Ovidiu Brãiloiu Adrian Stan

C M Y K

Pagina 8 Mediu pentru sãnãtate

Redacþia ADRIAN CRÃCIUN (redactor ºef)

Redactori: Luiza Þigmeanu,

Alina Grigore, Tincuþa Doga,

Ioniþã Iacob.

SENIOR EDITOR: IULIAN TALIANU

Agenþia pentru protecþia mediuluiConstanþa a organizat o serie de întâlniricu reprezentanþii administraþiei publicelocale în scopul informãrii asupra legilorprivind gestionarea deºeurilor menajere.Majoritatea discuþiilor au vizat aspectelegate de închiderea ºi reabilitareaspaþiilor de depozitare din zona ruralã(conform terenului stabilit în H,G,349/2005). La aceste întîlniri, se cuvine sãprecizãm, au fost invitaþi de la Gardanaþionalã de mediu ºi de la Consiliuljudeþean Constanþa.

InfoZona Metropolitanã

Gestionareadeºeurilor

Vã supunem atenþiei, stimaþi cititori,câteva informaþii pe care, ar trebui sãle comentaþi: e o pãrere personalã, azi,nu mâine, aproximativ 20 la sutã dinlocuitorii planetei nu au acces la apãpotabilã. Potrivit UNICEF în fiecare zimor în jur de 4500 de copii, din acestmotiv. Ziua Mondialã a Apei a focalizat,în acest an, atenþ ia comunitãþ i iinternaþ ionale asupra apelortransfrontaliere. E bine sã reþinem cãîmpãrþ ind apa, împãrþ im respon-sabil i tãþ i le. Ministerul Mediului aorganizat, în urmã cu câteva zile,Conferinþa Naþionalã “Investim în apã– credem în viitor”!

Ioniþã Iacob

Împãrþim apa –împãrþim

responsabilitãþile

- Vã invit, doamnã Ciobotaru, sãpuneþi la dispoziþia cititorilor noºtri câtevainformaþii privind starea serviciilormedicale. Putem trage niºte concluzii?

- De trei luni de zile MinisterulSãnãtãþii face investigaþii, apoi s-a trecut lao analizã privind starea serviciilor medicale.Comisia care a fãcut aceastã analizã abeneficiat de suportul consultativ al uneiechipe tehnice de la Banca Mondialã. Pescurt, concluziile raportului aratã cã la noi,atât la nivel naþional, cât ºi regional, numãrulde paturi la 1000 de locuitori este cu multpeste media europeanã. ªi aº putea continuacu amãnunte privind reabil itarea ºimodernizarea unor unitãþi sanitare, dar pentrucã aþi vrut sã aflaþi concluziile mã grãbescsã le spun: va trebui sã regândim ºi sãreadaptãm sistemul sanitar în ceea cepriveºte infrastructura, sã devinã funcþionalºi eficient, dupã cum a subliniat cu insistenþãministrul Sãnãtãþii.

- Cu ce se va începe?- N-o sã intru în detalii, dar pot sã vã

Pentru spitalul regional de urgenþã Constanþa

Parteneriatele ar putea fi o cale interlocutor: dr.Camelia Ciobotaru, directorul executival Direcþiei de sãnãtate publicã a judeþului Constanþa

spun cã s-a analizat structura de serviciispitaliceºti la nivel judeþean ºi regional. Aufost avute în vedere þintele de infrastructurã,tipul de servicii, calitatea acestora. Comisia

de care am amintit a fãcut o analizãamãnunþitã. Pot sã vã trec iar la concluzii. S-a stabilit ca proiectele noi vor fi realizatesimultan cu reducerea numãrului de paturi,concluzia trebuie acceptatã, atât de structurileasociative, cât ºi de administraþia spitalului.România, ca sã vã dau un exemplu, trebuiesã îºi reducã, mai nou, capacitatea cuaproape 45.000 de paturi pentru a atinge tintade 4,0 paturi la o mie de locuitori,(echivalentulmediei UE 15).

- Doctorii întocmesc reþete,comisiile fac recomandãri. Care au fostrecomandarile comisiei?

- Sã fie demarat procesul dereorganizare a serviciilor de sãnãtate la nivelregional ºi judeþean, în colaborare cuautoritãþile ºi cu furnizorii de servicii. O altãrecomandare: sã fie continuat proiectul dedezvoltare a infrastructurii spitaliceºti princonstruirea de spitale noi þinându-se cont denecesitãþi.

- Spaþiul tipografic ne obligã sã vãspunem sã ne apropiem de finalul acestuidialog, aºa cã vã întrebãm direct: ce semai aude despre spitalul regional deurgenþã Constanþa?

- Se analizeazã oportunitatea ºiposibilitãþile de constituire a unui Fond pentruinfrastructura spitalelor, acest fond ar puteafi utilizat la finanþarea contribuþiei asiguratede cãtre stat pentru noile unitãþii. ZonaMetropolitanã are nevoie de o asemeneainvestiþie, cãutãm soluþii, ne gândim ºievaluãm starea de lucruri de acum. Crizafinanciarã ne-a pus în faþa unor situaþii pecare nu le-am mai întâlnit, aºa cã evaluãmvariantele, suntem într-o etapã undeparteneriatele ar putea fi o cale.

A consemnatIulian Talianu

Sanatoriul balnear ºi de recuperareTechirghiol are o faimã. Meritul poate fi trecutfãrã nicio ezitare în dreptul specialiºtilor de aici,unii dintre ei cu o experienþã pe seama cãreiaputem face risipã de cernealã fãrã sã stãm preamult pe gânduri. Scrisorile de mulþumireexpediate cãtre acest sanatoriu pot fi, ºi ele, odovadã cã medicii ºi-au fãcut datoria, încã unsemn cã prestigiul se câºtigã în timp ºi cudovezi. Nu vom contabiliza aici aceste dovezi,vom aminti, pe scurt, ce trebuie fãcut de acumîncolo pentru ca sanatoriul balnear sã fie, aºacum îºi doreºte primarul Adrian Stan, oemblemã pentru oraº. Sanatoriul din Techirghiola trecut printr-o etapã de reabilitare. In pavilionulB au fost reabilitate 54 de camere, dar maisunt destule de pus la punct în pavilionulamintit. Reabilitarea presupune o investiþie, ºiîncã una frumuºicã. Gradul de ocupare e de 50la sutã. Acum. Din noiembrie ºi pânã în aprilie,în fiecare an, nu este înghesuialã. Cum crizafinanciarã face valuri ºi când vremea e liniºtitã,Sanatoriul balnear ºi de recuperare Techirghiol

La sanatoriul balnear ºi de recuperare Techirghiol

Investiþii dupã venituriva trebui sã treacã peste un prag. Valoareacontractului cu Casa naþionalã de pensii va fi,dupã unele estimãri, mai mic decât anul trecut.Criza lasã urme peste tot. Ministerele au primitsume mai mici ºi, cum spuneam, efectele crizeiajung ºi la Casa judeþeanã de asigurãri socialede sãnãtate ºi din contractul cu aceastã instituþiesanatoriul va obþine în 2009 venituri mai micidecât anul trecut. Dacã am înþeles bine,oportunitãþile privind investiþiile vor fi stabilite înfuncþie de venituri. La compartimentul financiarse fac tot fel de calcule. Cu pricepere ºi cu

chibzuinþã. Existã un proiect pentru pavilionulA. Dar ºi în acest caz va fi luatã o hotãrâre totîn funcþie de bani. In aceste zile se vor încheiacontractele cu Casa naþionalã de pensii ºi cuCasa pentru asigurãri sociale. Comitetul directornu va avea o misiune uºoarã, el va stabiliprioritãþile. Sanatoriul balnear ºi de recuperareTechirghiol rãmâne pentru oraº ºi pentru ZonaMetropolitanã o emblemã, el trebuie sã fie, astaconteazã, un loc unde pacienþii sã îºi recapeteenergia ºi sãnãtatea de care au nevoie.

Luiza Tigmeanu

La spital ºi parcarea este aglomeratã