Coordonatorul c olecfei SOCIETATEA\ W Ucgncieste Dorin popa

Consilieri editoriali: Liviu Antonesei, Dumitru Borfun

IIie Rad

Florea ro- NCIoATA, publicist qi istoric, autorur este conferenfiar la univenitatea,vA'lexandru-Ioan cuzd' dn Ia'i. Studii de istorie qi filosode h universitateadin Jaqi, INALCO qi EHESS din paris. A fost ridactor qef al unor publi-catii cunoscute in anii noulzeci (,,Opinia studenleasc6,,, ,,timpul,1, precumqi editor al mai multor reviste academice, printre care',,Xenopoiiana,, qi

"Anuarul Institutului de Istorie din lagi". ca istoric s-a specializat in istoria

sociald a viefii intelectuale, domeniu in care a publicat numeroase studii giarticole in tarA $i shiinetate. Este autorul volumului Introducere in preiascrisd Q000). A publicat comentarii, editoriale ;i tablete in ,,Monitorul,,,,,Ziarul de Iagi", ,,Revista 22", ,,Timpul',, ,,Contemporanul,, etc.

Florea loncioaia, Oglinda Si amalgamul. Istorie, politicd Si moraldtn Romdnia de astdzi

@ 20ll krstitutul European pentru prezenta edifie

Editura INSTITWUL EURO4EAN este recunoscutd de ConsiliulNafional al Cercetirii gtiinfifice din invdfimentul SuperiorIapi, str. Grigore Ghica Voddnr. 13, cod 700469,O. p. t, C.p. 16leuroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiIONCIOAIA, FLOREA

_ Oglinda gi amatgamul. Istorie, politici gi moralI in Rominiade astlzi / Florea loncioaia; pref.: Dorin

-popu _ Ia$i: Institutul

European,20l I

ISBN 978-973_61 1 _800_5

L Popa, Dorin (pref.)

821.135.1-92

Reproducerea (parliald sau totald) a prezentei cd{i, ftrdt acordulEditurii, constituie infracliune 5i se pidepsegte ln conformitate cuLegeanr.811996.

PRINTED INROMANIA

FLOREA IONCIOAIA

Oglinda;i amalgamul

lstorie, politicl gi moraliin RomAnia de astdzi

Prefa!5 de Dorin POPA

INSTITUTUL EUROPEAN201r

Cuprins

Prefuyd (Dorin Popa) / l1

Cuvint inainte t l7

Partea I-a: Noi, cei din oglindd

Violatori, odihnindu-se / 25

Dumnezeu ca abfibild / 30Rizbunarea lui Uzi gi Kalagnikov / 35Bietul loanid fafl cu exotismut / 38Fiorul patriotic / 41Suspect de Vatra Dornei / 44firnilcop, subtil 9i patriot I 49Periferia ca extaz I 53

Stipinii norilor / 56Feudalii democrafiei / 59Boieria de vifn noui / 63

Salvarea oragului Roman / 66

Ucigagii milostivi / 69Rom0nii mari qi romffnii micilT3Mesaj din Jurassic Park I 76Cabala bigofitor / 79Bestia gi lumea sa firii de picate / 83

in Ajun / 87

Parteq II-a: ContraIluzii, fantasme, apocalipse / 93

Generalul de tinichea / 99 -

Gornistul Lumii care vine / 102Oragul pierdut / 105O tiranie ca in Rusia / 109Greqeafi de tipar, gregeali deprogram / ll2Europa cea rea / ll5Partea buni a lucrurilor rele / llgOricit de prost, oricit de mlult / l2lMonstrul gi lunetistul / 124Glumind cu poporul / 12gParadoxul migrantului qi tribalismul flrifrontiere / 132Fifi fericifi! E un ordin! / 135Revolufia in Noua Zeelandd / 139

Partea III-a: Trecutal continuuGeneralul in grtrdina deliciitor / l4ZDimineafa asasinilor / 150Ancheti asupra vintului carebate / lS4Memoria invinqilor / l5gMuzeul invizibil / 162fstoria unei secretare / 165Magistrul de catehezd / 169Reintoarcerea Fecioarei / 173Principiut nostatgiei I l7 7Toamna in Speciald /lg0Idolio monqtri, pacienfi / 1g2Post-scriptum la o crimi abjectd / lg6Unire pi ficfiune / tg9Migcarea anti-unionistl din Moldova / 193Binele qi rlutn dupl Mizit / 200Moqtenitorul senin / 204Raport despre anii de scrum / 20gSecretarul cu propaganda qi duqmanulireductibit / 2llArhivele, computerul si compresoral / 216

Partea a IV-a: Comunism, poslcomunism: revizuirinuan(e

Spinul iritznt /221Culoarea aspri a libertd[ii I 226

Revolufia deparazitatd I 231Denun{uri gi mirturisiri / 240Testul Max: Pentru o etici anuan[ei I 247

Amalgamul este meseria lor (l) 1267Amalgamul este meseria lor (2) l27lZecefile veninoase / 275Postcomunismul gi demonii sili / 279

Partea a V-a: Medis Moruliu /Doui priviri fixe la Cremenal /287Cultura ca datorie / 291Suflete moarte: viafa dupi Mihiilegti / 249

Dolarul de cirbune / 298Decapitarea, in direct / 301

Mecliu Morulia /304Catrotinul in chip de profet minios / 308

intunericul cel de toate zilele I 312Omul de la morgi / 315Rizboiul care trebuie cigtigat / 318Deci, era o vreme inceloSatil... 1322imblinzirea scorpiei / 326Gtndul de pe urmi / 330Fefe cizute, inimi mari / 334Masacrul din supermarket / 338Privilegiul ho{ului / 342Principal pi secundar / 346Crima din bucitlrie / 350Iarna este pe ulifi: ce dezastru! / 354

t,

Partea a VI-a: MargindtiiTestamentut metodotogic I 361Via Sacra / 365Rizboiul rlnei lumi / 36gConspirafia conspirafiilor / 372Nobelul gi metoda / 376O legendl din anii optzeci / 3g0Publish or perish / 384CIrfiIe gi lumea lor / 3ggContradicfia lui Montaigne / 392Satisfaction: prea tffrziu gi prea devreme / 396Cruzimea ca mod devia[n /399Posteritatea patriotutui de berlrie / 403Majoritarul tenace / 407Onoarea rectorului Maiorescu / 410

l0

Prefald

Problema confuziei coPle;itoare

- despre datofia de a iegi din schemele mentale patalizante -

Scriu adesea recomand5ri studenf;lor, masteranzilor,

doctoranzilor sau postdoctotanzilor pe care i-am cunoscut

la cursuri gi seminarii sau datorit6 proiectelor pe care le-am

coordonat. Md gindesc atunci de fiecare datd cd nu exis{6

nimic mai prezumlios decit sd recomanzi pe cineva pe care

prin forfa lucrurilor abia il cunoqti 9i cd tot ce scrii in fa-

voarea sa este ca un fel de contract cu hazardul: nu veiputea niciodatd s[ gtii prea bine, prin natura culturii noastre

academice, cine este acel tindr qi mai ales ce va putea de-

veni el. Nu-fi poli, insd, modera pasiunea cu care crezi cd

egti pe cale sb proiectezi, in absolut, o personalitate.

Cum ar trebui sd arate atunci o recomandare pentru

cineva pe care-l cunosc aproape de o viaJi? in fapt, pe domnul

Florea Ioncioaia, autorul volumului Oglinda si amalgamul,il cunosc abia de la Revolufle, dar am avut mereu impresia

ci trebuie sd fi fost ceva care vine de mult mai departe. Imiamintesc cI pregdteam numirul doi din noua versitme ieqeand

a Timpului. Primul numdr iegise in entuziasmul de atunci, cu

multe bune intenlii, incircat de elanuri, dar lipsit de orice ca-

litate mediaticd: fardo structur6, frrd o logici a demersului,

fbri o minim[ probi de organizare a spaflului editorial'De aceea probabil mi s-a p[rut cd fusese un mesager

venit din ceruri. Era primul om cu care puteam discuta la

obiect despre cum se face o revisti gi care avea idei limpezi

ll

Violatorio odihnindu-se

Ugor aplecat in fa\A, cu fruntea ascunsl in miini,este singurul ciruia nu i se vede privirea. Nu putem qti ce

amrme il face s[-gi ascundd fa!a: remugcdrile, sentimentulde confuzie, ca un puqti dupi o boacdnd zdtavdnd", sau este

doar obosit? in schimb, cel de al6turi, mezinul, probabil,

privegte direct spre fotograf, ca 9i cum l-ar sfida' Pozeazd,

ivident. Din unghiul acesta, pare chiar cd abiaiqi stipinegteun rictus. A spart geamul de la cancelarie... ei, 9i? La virstamea, toli frcea1i la fel!, parc a ne replica de dincolo de

obiectivul fotografului.Urmdtorul, cel de-al tieilea, piare a fi biiatul cel

riu, durul micului grup. Este imbrlcat cu o jachetd maro,

din piele aparent (calitatea pozei nu este prea grozavdt),

strtnsd cu fermoarul pin[ la git, care-i dd un aer hotdrit 9i1efsl. Fste ca o fiard in cugc6. Nu va mdrturisi cu inimadeschisl. Nu va cere iertare. Nu va a$tepta decit sd scape

din aceastd complicafe neaqteptatd pentru a-o lua senin de

la capdl, dacd se va ,,intimpla" sd se intimple. Infrunti apa-

ratul gi aruncd lumii o privire de gheafa. Se afl6 acolopentru cd unii vor s6-l ia de fraier. $i ce daci a murit? Era o

betiv5...Ultimul, cel de-al patrule4 pare a fi cel mai virstd

gi liderul. Eman6 un aer dubitativ, conciliant, dar viclean.

Va mdrturisi totul cel mai repede, va regreta, va cere cle-men!6, va negocia, va vinde piste false qi lapi ispdpitori. Totce-l intereseazd este si scape cu cit mai puf;n. Oricum, nu elavusese ideea: se infmplase si fie prin preajmi pur 9i simplqintr-un moment nepotrivit. Altminteri, nici n-o cuno$tea

25

FLOREA IONCIOAIA

prea bine pe victim6. $i era qi bdut. Aproape nevinovat, laurma urmei!

Fotografia este ficutd intr_un arest de polilie dinjudelul feaml gi line loc de material ilustrativ pentru o

scurtd relatare de presd dintr_un ziar local. Este povesteamacabrd a unui viol, incheiat cu decesul victimei, undevaintr-o comund a judefului: versiunea cea mai noud dinRomdnia, crime si violuri. in lumina crudd a acestei primd_veri timpurii, povestirea par extrasd direct din pro)u

""umai sordidd a lui Dickens..Ideea ar fi aparlinut celui mai mic dintre ei. Fe_

meia dormea pe o bancd in centrul comunei. Au luat_o pebra{e, din somn. Undeva, intr-un loc mai dosnic, au dezbia_gat1, iau inchis gura, i-au imobillizat miinile gi picioarele.Pe.la miezul nopfli, ospdful s-a terminat gi toli au plecatmulfumi{i la casele lor. Femeia a fost gisitl' a doin zi,?ntr-un gan!, inghefatd.

$i-au recunoscut deja faptele, dar in sinea lor seconsiderd ei ingiqi nigte victime. Ar putea sclpa cu mai pulinde doi-trei ani de pedeapsd efectivd qi totul va trece. Se in_{elege cd nici unul dintre cei implicali nu se consideri vio_lator gi asasin. probabil, nici membrii comunitdtii lor nu_i con-siderd astfel. Femeia ar fi vinovati cel pu{in in egali mI_sur5. Ce femeie inocenti doarme noaptea pi o bancl publicd?

, De fapt, ce ingrozegte in aces caz este aerul siu dede normalitate. Nici unul dintre cei patru nu provine dinpegra obignuitd a marilor oraqe. Nici unul nu are nimic din,,CV-ul" infractorilor care bintuie Rom6nia de astlzi. Nupare scris in gena lor ci vor ajunge inevitabil in arestul poli_f,ei. Sint imbrdcali decent qi cu siguranli cI incep si conqti_entizeze gravitatea situaliei. Au intre l7 Si 24 di ani, adicdvirstatuturor erorilor qi exceselor, care uneori devin vicii dematuritate, dar care cel mai adesea trec ca niqte boli alevirstei primei tinere{i, atunci cind erotismul exploziv esteexhibat ca formi de sociabilitate gi condifie de acces intr_un

26

Oglinda Si amalgamul

grup Si cind totul poate oscila intre extreme de la o clipa laalta: valorile, sentimentele, destinul, via{a.

Am extras cazul dintr-un ziar carc este difuzat injudeful Neam!, dar am observat cA asemenea intimpliri pot

fi gdsite mai peste tot in Romdnia de astdzi' Este drept cd

presa le cautd (ag spune: le agteapt6!) 9i mai ales le dramatizeazd cu o anume voluptate. Sint subiecte mediatice care se

vind, in virtutea faptului cd sexualitatea, oricit de sordidi ar

fi aceasta, este cel mai sigur ingredient al unei relete de

succes in media ultimilor ani.De altfel, in aceeaqi zi, atr dat peste un caz similar

in judeful Suceava. De asemenea, un jude! de munte, cu co-

munitdli putemice gi relativ mai bine prezewale decit cele

din zonele de ges qi deal, mult mai expuse migcirilor de po-

pulalii gi disonanfelor culturale. Scenariul lor este intr-atitde comun incit pare comandat de o minte bolnavS' Aceeagi

violenfd schizoidd, adicd din partea unor indivizi ,,perfectnormali" in rest, acelagi impuls de a acliona in grup, aceeaqi

lipsi de compasiune fa!6 de suferinla umanl 9i mai ales

aceeagi lipsd de respect pentru femeie.

Existd mai multe explicalii posibile pentru toate

acestea. imi pare evident c6, pentru o bund parte din men-

talitdlile noastre comune, sexualitatea este oarecum separatl

de corpul femeii, al unei femei anume; aceasta este cel multvinovatb pentru cI posedd sursa interesului sexual, pato-

logic, al blrbatului. Astfel cd, odatd dorinlele elementare

implinite, femeia plcitoas[ este pedepsitd o datd in plus, ca

fiind singura care inspird bdrbatului, abia sexualizat, dorinlavicioas6.

Sexualitatea liciti este legatl aproape exclusiv de

reproducere qi implicit de cdsltorie; astfel, plicerea, ca 9i

erotismul, fiind reprimatd fl'ard menajamente. Din acest

motiv, Biserica ortodoxd de la noi se opune vehement laceea ce de exemplu protestanlii au acceptat de sute de ani,

27

FLOREA IONCIOAIA

ca form5 de regalarizare a impulsurilor sexuale care nu potfi consumate prin clsdtorie t"gulr*"i iiidelurilor.In al doilea rind, s_a ndscut de ceva timp pi la noi ofeminitate provocatoare, care manifestl intr_adevdr tendintade a-gi instrumentaliza,corpul, print _*

"."tir;;;;;exces qi adesea lipsit de.prudenqd, dacd nu de gust. Apoi,avem o uizd a masculinitllii, mai ales Ia virstiprimei ti_nerefi, cind oricum criza este intensl. Nu gtiu dacb violurileau crescut ca numlr dupd decembrie 19g9, dar sigur aucrescut in^ violenfd, semn cd dorinla sexualr a barEatuluieste mai feroce qi irepresibild. poate din acest motiv, dis-cursul de seducfie, prin care sexualitatea era sublimat5,transformatl in valoare sociald, aproape la a disparut capracticl sociald. Dacb este sd te iei dupi ziare gi televiziuni,astdzi, femeile nici nu se mai cuceresci ori it cad in brale cam5rul lui Nefion in virtutea legli gravitali"i _u."rriin!,copleqite de virilitatea statuarl a barbatului, ori sint niqtevampe, care provoacd pind la demenld dorinjele masculine,intr-un joc in care trupul este compiet ,.p*ut de afectivi_tate, obiect al unei pasiuni newotice.

Si observIm pulin gi felul in care a evoluat lim_bajul. Pentru mai toatilum"u, nu ," rnuia""A*goste intreun bdrbat qi o femeie. in noul jargon erotic, cei doi nu semai cunosc, nu mai trdiesc imireina (cu sensul cd impartacelagi pat), nici mdcar nu mai spun (.".u

"" de altfel altd-

datd ar fost considerat teribil d; ,"lg;t ca se cutc; im_preunS: ei fac acum sex! Ceva in senJul in "*"Kant

(caren-a fost niciodatd clsdtoritl) pare_se "a

lrorU"u despre cd_sdtorie: un acord intre 9 femeie qi un Uerbut pentru utili_zarcarcciprocd a organelor sexuale.La aceasta trebuie addugate desigur consecinfele

unei urbaniziri perverse a societlgii "ouri", in sensul incare produsele ,,culturii de consum,, au invadat cotidianulnostru post-comunist, vulnerabil, intrucit nu a avut timp

sd-gi dezvolte forme de autoproteclie adecvate qi nici nu are

28

Oglinda Si amalgamul

in spate un lesut social solid, ca in lumea occidentald. inaintede a fi martor la acest proces, presa gi televiziunile au unrol-cheie in degradarea ,,economiei afective" din ultimultimp. Sintem o societate de o incredibilS violenfd simbolicd:de la atacurile ,,vadimiste" ale opozi,tiei la adresa puterii, laatraclia pentru sordid qi macabru a presei noastre, care bana-

lizeazdrdul,il introduc in via{a noastrl ca pe un fapt normal.

in fapt, ce anume propune discursul dominant tind-rului care-gi descoperS confuz sexualitatea? Fie s[ se dedice

ascetismului, sd intre intr-o mSndstire, fie sd se lase fiecarecum poate pradd consumatorismului ambiant, in care sexua-

litatea este o parte din marea prijiturl a vielii, adicd unobiect ca oricare altul, in raport cu care simfurile nu pot 9inu trebuie controlate. Aceasta nu te ajutf, si invefi cum s[ teopregti pe marginea prbpastiei, inainte de a provoca drame

irecuperabile.Nichita Stdnescu povestea c5 atunci cind a implinit

gaisprezece ani,taldl siu i-a dat, in loc de cadou, un pol (obancnoti de o anumitd valoare, mi se pare 25 de lei!) qi i-apus o vorbd pentru,tiitoarea publicd a cartierului. Experien{an-are nimic romantic, poetic, induce o rupturi brutal[ de

copil6rie, dar mdcar poate avea meritul de a ardta preful lu-crurilor: inainte gi nu dupd ce faptul s-a consumat! Este onranierd de a intra in marea convenlie care guvemeazd so-

cietatea: dragostea nu trebuie confundatd cu sexualitatea, iarplata este mai bine s-o faci inainte qi nu dupd, in arestul po-li{iei. Nu este nimic imoral in a te inilia in cel mai importantjoc al trupului. In a scSpa de complexe qi a-!i echilibrabiologic libidoul. Nu vindecd rdnile sufletului. Dar nici nulc deschide.

Monitorul de IaSi, 18 martie 1998

29

Dumnezeu ca ab,tibild

Indiferent de ce cred unii sau alfli, pasiunile oame_nilor mari (aici, in sensul cte ilugtri, importinlit) au pentrumine un profund ecou pedagogic.-Am fost'incintat prinunnare sd aflu recent dintr_o notifl de ziar cdprintre pasiu_nile,domnului B., patronul local ai unei importante institutiipublice, cele dintr-un qir care te ajutd .a pf."iE a;l;i;regret din.aceastd !ard, se afld gi coleclionarea de icoane.Cum era gi firesc, are chiar gi una la "# tin" foarte mult.P:19" cd_este scumpd, in sensul cd, valoriazd, citeva bunemilioane de lei, spune el.

Ceea ce mi-a rdmas destul de neclar este totuqi mo_tivaf,a acestei pasiuni: de ce coleclionii dt. g. icoane?Este drept cI pasiunile sint cel mai adesea nemotivate, to_tugi, este greu de crezut ca.un om cu un spirit atit de practic,y"

"? permis supraviefuirea mai bine i",""" ani in func_

{ia sa de qef in wemuri atit de tulburi, sA faJtotul dintr_unelan.obscur. Am putea bdnui cd la mijloc se afla raliuniestetice, cdci o icoani este uneori un obiect estetic. Dar arputea fi yo-tr? Si de raliuni religioase, intrucit o icoand esteln pnmul rind un obiect de cult, un mijlocitor al pietdfii.

imi pare insi greu de imaginar ca Of. g. ar fi unsimplu consumator estetic, in ciudi universalei sale recu-noagteri ca om de culturd de respiraf,e largd. Din notitaamintitl, se vede c[ d-sa mai curind

"rt" p..oE rpJ;;_;t ,;

mere icoanele, ca un contabil (sau poate ca un prim_mi_nistru!) qi nu sd le descrie

"u rrrr'urnuit indrigostit. Mai de_

grabh,-dacdne lulm dupd num5rul Ae icoaneicred cd dl. B.wea.sd se cdlugdreascd. Este evident ci el se'afldintr-o fazdmisticd!

Oglinda Si amalgamul

Ne-am putea a;tepta oare astfel ca in scurt timponorabilul domn s6 cheme parchetul anticorupfe qi sd facdrndrturisiri complete, ca un pas pentru ispdqirea pdcatelor?

Ce exemplu de bun credincios ar da, nu-i aga? Eu unul, am

ci{iva prieteni care lucreazd in construclii gi care ar putea

sf,-l ajute, cu propria lor m5rturie, in aceasti frumoasd intre-prindere. Unul i-a decorat apartamentul din orag al fiiceisale qi casa din Bucium, complet pe gratis. Nu in ,,contulbun6vointei", ci pentru ca distinsul domn sf, binevoiascd a-ipl6ti firmei la carc acesta lucra banii pe care instituliapublicd pe care o conducea ii datora legal. De altfel, cam

clcgeaba. Un altul i-a fbcut instalalia electricl 9i instalafiilesanitare. Cu aceleagi rezultate desigur. Este greu si fii clien-tul unei institulii atit de importante precum cea condusd de

dl. B.Nu are incredere acest iubitor de icoane in PNA?

Mai existd din fericire gi alte forme de confesiune publicl.Multe ziare ar urla de incintare sd-l aibd ca sursd pentrupontru o serie de articole care si zguduie tindra noastrd re-publicS. Coruplia institufionalizatd ar lua in sfirqit chipulrrnui caz extrem de generos.

Dar dacd este sd fim sinceri cu noi ingine, pare

lirnpede cd febra misticd a dlui B. este una ,,de protocol" 9iprobabil cd nu trebuie asociatd unui impuls religios care sb-l

irrdemne la a se pregdti pentru viafa de apoi. Dl' B. nu vreasir se confeseze nimdnui gi nu se afld in nici o dilemd.I'cntru el icoanele sint obiecte de cult al propriei imagini,publice qi nu numai. infrliqindu-ne colec,tia sa de icoane,

otcrnul qef al vdmii din Iagi vrea si ne spuni mai curind cirr gisit un fel de instrument de negociere cu Dumnezeu: el

crrnrpiri icoane, Dumnezeu se face cd nu-l vede cind in-tindc prea mult mina!

Agadar, icoanele nu au pentru el nici un sens este-

lic ryi nici unul religios. intrebarea este daci dl. B i;i discanra de aceasta. Nu cred. Pentru mulli rom6ni, religia nu

31

FLOREA IONCIOAIA

este propriu-zis o credingd, ceva care presupune o anumitddevofiune, o lepidare de sine, o pasiune

"e.rtuuita sau mdcar

un act care sI ceard o minimd conformare cu dogmele, teo_logice qi morale, deopotrivd. pentru mulqi rom6ni, gefi, va_meqi.sau simpli cetdleni, religia este in primul rind un codsocial. O forml ftrd fond, uiila doar in anumite circums_tanfe. Din aceasti cauzd, practica unei credinle nu este aso_ciatd unui set de valori morale.

Cu ceva timp in urmd, m_a prins vremea searatr1zi1t, Oe u1 frig polar, undeva la un capat al Iagului. Atuncicind a venit autobuzul murdar qi rece am avut senzalia, lafel ca tofi cei care formam muliimea tdcutd din stalie, ci avenit mintuirea. Ne-am urcat in vitezd Siam ldsat fiecare ceicinci mii de lei in mina qoferului intr_o stare de fericire in_conqtient?i. Era de Ia sine inleles cd nimeni nu voia qi nici nucerea un bilet in schimb. Tot cea voiam era sd ajungem acas[.

Priveam aqadar tdcufi gi fericili cum autobuzulgonea pe strdzile pustii. Din cind in cind, goferul oprea qi inel se urcau aceiaqi oameni zgribulili

"ur.'u*n"u., bucuroqiin tdcere cite o monedA metilica in palmele goferului. Ve_deam cum incet-incet bordul maqinii se umpte de monezi gibancnote qi luam faptul ca pe un fel de p.oia cd goferul neva duce spre casele noastre.

La un moment dat insd, pe cind treceam peste pa_sarela din Nicolina, qoferul incetinegte gi iqi face de maimulte ori semnul crucii. Manevra a fost destul de bruscd qia qeat pufind confuzie in mulfimea din autobuz. Dar ceimai mulli

3u infeles reped3 ce ie petrece . La baza podului

1e afli o bisericuld, iar qoferul oprise pentru a_gi face cruce

de mai multe ori, cu un fel de furie mistica, ca qi cum ar fiavut o revelafie. De altfel, pentru cine fusese atent, episodulse repetase anterior de mai multe ori, in timp ce autobuzulzburda prin oraqul pustiu: in dreptui bisericii Sf. NicolaeDomnesc, al bisericii Bdrboi etc.

32JJ

Oglinda Si amalgamul

Nu-mi dau seama dacl omul ii mulfumea astfel luil)umnezeu pentru cd-l ajutase sI stringi salariul pe o lunisau era vorba de un gest reflex. Se in{elege c5, la fel ca qi

domnul B., goferul pios nu gdsegte nici o legdturi intre acrcde in Dumnezeu qi a folosi autobuzul institu{iei in sco-

puri proprii. Dumnezeu il ajuta si fire qi nu era nimic in ne-

lr:guld aici.De ce oare apare atit de frecvent aceasti fracinil/

liste ca gi cum Dumnezeu ar fi un contabil care iartd dacd iirduci diverse forme de omagii. Poli fi gi credincios, qi ho{,

in acelagi timp. intre acestea nu existi nici o contradic{ie.S-ar zice chiar cI trebuie sd fii obligatoriu bigot dacd te-airrpucat zdravdn de furat. Cu citeva cruci qi o vizitd la bise-

rici nu ai nici o problemd si te scapi de toate plcatele dinIume.

imi pare c6 aceasta este o problemd mai ales allisericii noastre majoritare, cea in care romdnii nu mai con-tcnesc sd-qi exprime increderea, decit a religiei creqtine insine. Formele de aderenfd pe care le solicitl practicile Bisericiinoastre au un conlinut dominant formal. Nu vorbesc aici de

lipsa de eficacitate a incercdrilor de integrare in Bisericd acrr:dincioqilor obignuili qi nu weau sd amintesc nici obiqnu-

in{a preolilor noqtri de a se infrliqa ca simpli propagandiqtirri oredin{ei gi niciodatd ca exemple.

Este cunoscut insd cd in mod obignuit avem cu

lliserica o simpld relalie fiscald qi nicidecum una misticd.('rcdinfa noasfiA nu se mai poate manifesta in formele tradi-

lionale, iar Biserica refuzd sd priveascd in jur 9i s5 accepte o

irrovalie a cultului, de exemplu. Cine mai are astdzi rlbda-lca sd stea patru ore in picioare la o liturghie ortodoxd?('inc mai este dispus si se confeseze unui preot pe care illtio avar qi ipocrit?

Fapt, este c5, in acest fel am ajuns si nu-l mai putem

lcprezenta pe Dumnezeu ca o instanfd morald. Dumnezeuesto cel mult o figurd culturald, un fel de Conducdtor Suprem

FLOREAIONCIOAIA

cu care se poate negocia la o adicd. Iar la rindul s5u, preotulne apare ca un simplu frrncf;onar, un instrumerft fdrdconqtiin!5, care simuleaz[ apropierea de Dumnezeuo dar nuo mediazi in mod real. in consecinfi, putem fura firi nici oremu$care cu aceeaqi mind cu care ne facem cruce. De laDumnezeu vine totul!

Ziarul de IaSi, 30 lunie, 2003

3435

Rlzbunarea lui Uzi gi Kalagnikov

O cunogtinli de departe imi trimite un mesaj jubi-

latoriu: Vezi cd au bdgat filme indiene la n! Inilial,l-amcitit amuzat; mi se pdrea un soi de farsi. Totuqi, abia vineriseara, cind mi-a dat telefon, pe la zece seara, surescitatd de

emolie sd imi spund ci pe Antend au bdgat un film indiancare nu era in program, mi-am dat seama cd nu este nici o

glumd la mijloc.O cunoscusem pe Sandi la Miinchen, acum ciliva

ani, unde am impdrfit un apartament. Prietenul ei md ini-

fiase in misterele germanei administrative 9i amindurora le

erirm recunoscitor pentru c[ acceptaseri sd locuiesc acolo,

dupd nenumdrate incerciri infructuoase de a gdsi o camerd

liberd in acel orag. impreund cu proprietara, o sdsoiacd ar-

hetipald, fbceam un menaj instructiv, in care ticurile pro-

prietdresei sau audifile involuntare de muzici turceascd 9i

manele (pasiunea perechei colocatare) imi pdreau adorabile

ln fala perspectivei de a dormi in gar6' Apoi, blrbatul, care

era clandestin in Germania, s-a refugiat in Spania, unde

condiliile de azil erau mai blinde, iar de Sandi s-a indr6-

gostit un polifist german. Ea il iubea pe Gelu fbrd condifii,suferea atroce atunci cind acesta nu o suna sau cind nu era

suficient de pasional, dar era intrigatd ci polilistul pireacam rece, mereu ocupat (imi povestea ci tocmai prinsese o

bandd de islamiqti!), gi nu se gribea s[ o ceard de nevast6.

Am plecat aproape in acelaqi timp din Mtinchen (ei

li expirau cei doi ani de conhact legal in Germania). Dupd

un timp, am primit un SMS, care atunci era ultimul strigdt

tehnologic, in care Sandi imi relata cd Gelu se intorsese din