Off-shore Leaks: 32 de trilioane de dolari, distrus bazele ... · paradisuri fiscale, unde...
1
GRAM AUR = 171,8957 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6405 RON EURO = 4,4281 RON DOLAR = 3,4597 RON Vineri, 5 aprilie 2013, nr. 65 (4917), anul XXII 16 pagini 2 lei Draghi, BCE: “UE trebuie sã le impunã investitorilor pierderile bãncilor” Autoritãþile de reglementare din Uniunea Europeanã (UE) trebuie sã obþinã pânã în 2015 puterea de a impune pierderile bãncilor în co- laps investitorilor, conform afir- maþiilor preºedintelui Bãncii Cen- trale Europene (BCE), Mario Dra- ghi. “Ne-ar plãcea ca aceste norme sã nu intre în vigoare în 2019, 2018, ci mult mai devreme, cum ar fi în 2015”, a spus ieri Draghi, adãugând: “UE trebuie sã adopte urgent cadrul legislativ pentru restructurarea sau închiderea bãncilor cu probleme, astfel încât guvernele sã nu mai fie nevoite sã intervinã «ad hoc», aºa cum au fãcut în cazul Ciprului, im- punând pierderile deponenþilor”. Pe de altã parte, BCE a decis ieri sã menþinã dobânda de referinþã la recordul minim de 0,75%. Mario Draghi a semnalat cã banca pe care o conduce îºi va menþine politica mo- netarã relaxatã o perioadã extinsã ºi este posibil sã ia noi mãsuri de acest gen în situaþia în care condiþiile eco- nomice se deterioreazã. “Sãptãmânile viitoare vom moni- toriza foarte atent toate informaþiile privind evoluþiile economice ºi mo- netare ºi vom analiza orice impact asupra perspectivelor de stabilitate a preþurilor”, a menþionat oficialul BCE, subliniind cã zona euro a avut o activitate economicã slabã în pri- ma parte a anului. Conform spuselor sale, redresarea treptatã este aºtepta- tã în cea de-a doua jumãtate a anului, însã este ameninþatã de riscuri. V.R. 5 948491 340012 7 1 9 4 0 n ANAF a blocat conturile CFR pentru noi datorii, de 600 milioane lei PAGINA 4 n De ce susþine România DUBAI 2020? PAGINA 11 n Ropharma – acuzatã de evaziune ºi spãlare de bani PAGINA 13 n Guvernare TV PAGINA 2 În atenþia abonaþilor la ziarul “BURSA” Dacã sunteþi abonaþi la ziarul “BURSA” ºi nu aþi primit ziarul, vã rugãm sã ne contactaþi la nr. de telefon: 021.311.22.36/37 sau la adresa de e-mail: [email protected]. DEPARTAMENTUL DIFUZARE “BURSA” Off-shore Leaks: 32 de trilioane de dolari, în “paradisuri fiscale” A proximativ 32 de trilioa- ne de dolari sunt în “pa- radisuri fiscale”, potrivit investigaþiilor coordo- nate de ICIJ. Raportul se bazeazã pe douã milioane jumãtate de dosare care relevã secretele a mai bine de 120.000 de companii din astfel de paradisuri fiscale, unde politicienii americani, bancherii de pe Wall Street, miliardarii din estul Europei, traficanþii de arme, oligarhii ruºi îºi pãstreazã banii. Fiºierele identificã persoanele din spatele unor companii ºi trusturi pri- vate înregistrate în Insulele Virgine Britanice, Cook Islands, Singapore ºi alte paradisuri fiscale. Dosarul include date ºi nume importane precum soþia adjunctu- lui primului-ministru al Rusiei, Igor Shuvalov, doi directori exe- cutivi de la compania Gazprom, purtãtorul de cuvânt al Parlamen- tului din Mongolia, Bayartsogt Sangajav, care a declarat cã va de- misiona ca urmare a dezvãluirilor din presã. Pe lista evazioniºtilor îi mai gãsim pe Gunther Sachs, unul din cei mai proeminenþi industriaºi ai Germa- niei, care avea ascunse milioane de dolari în offshore-uri din Insulele Virgine, Panama ºi Luxemburg. Statele Unite ale Americii ocupã un loc fruntaº pe lista deþinãtorilor de conturi în paradisurile fiscale, cu aproximativ 4.000 de nume, precum Denise Rich, fosta soþie a lui Marc Rich, unul din cei mai importanþi afaceriºti ai lumii, condamnat pentru evaziune fiscalã ºi comerþ ilegal de arme cu Iranul în anii 1970-1980. La momentul condamnãrii sale se afla în Elveþia ºi de atunci nu s-a mai întors în SUA, fiind graþiat în 2001 de preºedintele american, Bill Clin- ton. ALEXANDRA CRÃCIUN (continuare în pagina 11) Bãncile cipriote ºi-au distrus bazele de date l Situaþia priveºte inclusiv “Bank of Cyprus” România O investigaþie privind activi- tatea bãncilor cipriote în ul- timii ani aratã cã lipsesc date electronice importante privind scandalul actual din domeniu, anun- þã postul de televiziune CyBC, care informeazã cã raportul a fost pus la dispoziþia bãncii centrale de la Ni- cosia în data de 26 martie. Conform unor surse citate de CyBC, compania americanã “Alvarez & Marshall”, care a realizat investiga- þia, nu a gãsit nicio informaþie privind anumite tranzacþii bancare. Postul de televiziune susþine cã raportul, format din trei volume, tra- teazã patru aspecte: cumpãrarea de obligaþiuni de stat greceºti de cãtre “Bank of Cyprus”; expansiunea bãncii cipriote în Rusia prin prelua- rea “Uniastrum”; extinderea “Bank of Cyprus” în România ºi tran- sformarea “Marfin Egnatia Bank” Grecia din subsidiarã în sucursalã “Cyprus Popular Bank” (“Laiki Bank”, instituþia cipriotã care va fi desfiinþatã în baza acordului de sal- vare încheiat recent de Cipru cu cre- ditorii internaþionali). Informaþiile au fost deja furnizate procurorului general Petros Cleri- des, care a asigurat cã cei vinovaþi nu vor putea sã evite responsabilitatea pentru încãlcãrile ce au condus la problemele din sectorul bancar al þã- rii, respectiv la colapsul “Laiki”. Amintim cã acordul de salvare a Ciprului presupune desfiinþarea “Laiki Bank”, a doua mare bancã din þarã, ºi transferul activelor sãnãtoase ale acesteia, res- pectiv a depozite- lor garantate, mai mici de 100.000 euro, la “Bank of Cyprus”, cea mai mare bancã cipriotã. Conform acor- dului, deponenþii care au conturi mai mari de 100.000 de euro la “Laiki” ºi “Bank of Cyprus” au fost obligaþi sã contribuie la finanþarea programului de salvare, putând pierde pânã la 60% din sumele din conturi. ALINA VASIESCU CVORUM ISTORIC, DAR INSUFICIENT, LA PRIMA CONVOCARE Acþionarii aleg, astãzi, conducerea SIF Moldova l O parte dintre acþionari au aplicat metoda de la BVB ºi au preferat sã nu se înregistreze pentru ºedinþã A legerile pentru Consiliul de Administraþie SIF2 Moldo- va vor avea loc astãzi, la a doua convocare a Adunãrii Genera- le Ordinare a Acþiona- rilor, dupã ce ºedinþa nu s-a putut þine, ieri, din lipsã de cvorum. La AGOA au fost prezenþi acþionari cu deþineri de 48,5% din companie, cvorum ne- maiatins pânã acum, însã pentru întrunirea ºedinþei era necesarã o prezenþã de peste 50%. Conducerea SIF Moldova se pare cã era pregãtitã ca AGOA sã se þinã ieri, ºi pe bunã dreptate. O parte din- tre acþionari însã au preferat sã nu se înregistreze tocmai pentru a împiedi- ca derularea ºedinþei, situaþie care a mai fost întâlnitã, recent, ºi la Adu- narea Generalã a Bursei de Valori Bucureºti. Pentru conducerea SIF Moldova se înfruntã acþionarii coagulaþi în ju- rul Bãncii Transilvania, pe de o par- te, cu cei din jurul omului de afaceri Mihai Rotaru. Cei rãmaºi pe hol erau, în special, dintre cei care fac opoziþie Grupului Banca Transilvania. Andrei Hrebenciuc, fiul PSD-istului Viorel Hrebenciuc, care îºi doreºte un loc de administrator SIF2, avea emoþii pen- tru alegeri. Deºi nume- roºi oameni din piaþã îl dãdeau ca sigur câºti- gãtor al unui loc în CA, Andrei Hreben- ciuc nu pãrea atât de încrezãtor. Dintre acþionarii prezenþi la AGA, cei mai apropiaþi de „fron- tul de luptã” se pregã- teau pentru o victorie a Grupului Banca Transilvania, în timp ce unii mai detaºaþi aºteptau sã vadã show-ul. ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 2) Un nou investitor, interesat de cumpãrarea Nextebank G rupul ungar MKB s-ar afla în negocieri cu administra- torul de investiþii “Axxess Capital” pentru vânzarea Nextebank, potrivit unor surse din piaþa bancarã. “Axxess Capital” administreazã Ro- manian American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) ºi Emerging Europe Acces- sion Fund (EEAF). Unul dintre do- meniile de interes pentru RAEF l-a reprezentat, începând cu anul 1998, sectorul finan- ciar, fondul investind, de-a lungul timpului, în Banca Româneas- cã, achiziþionatã, între timp, de Na- tional Bank of Greece, Banca Agricolã, devenitã Raiffeisen Bank România, Domenia Credit cumpãra- tã de Granti Bank ºi redenumitã Ga- ranti Credite Ipotecare, ºi Estima Fi- nance, vândutã cãtre GE Money. În prezent, RAEF ºi BAF deþin Patria Credit, cea mai mare instituþie nebancarã de microfinanþare din þara noastrã. Reprezentanþii Nextebank ne-au declarat cã nu ºtiu nimic despre un eventual interes din partea unui in- vestitor. Oficialii “Axxess Capital” nu au trimis un rãspuns pânã la închi- derea ediþiei. Aceasta ar fi a doua tentativã de vânzare a Nextebank, dupã ce tran- zacþia cu compania americanã “Pi- neBridge investments” a cãzut, apa- rent din cauza neacceptãrii, de cãtre Banca Naþionalã a României (BNR), ca banca sã fie deþinutã de cãtre o en- titate non-europeanã. La Adunarea Generalã a Acþionari- lor (AGA) Nextebank, la sfârºitul lunii ianuarie, ar fi trebuit sã fie numiþi doi re- prezentanþi “PineBridge” în Consiliul de Administraþie al instituþiei de credit, însã punctul cu privire la aceastã deci- zie a fost scos de pe ordinea de zi în ul- timul moment. În schimb, MKB a mai adus un aport de 28 milioane euro la capitalul subsidiarei locale. “PineBridge Investments” este o companie de administrare a active- lor, deþinutã de cãtre o subsidiarã a “Pacific Century Group” (PCG), un grup investiþional privat asiatic, înregistrat în Hong Kong. ALEXANDRU SÂRBU (continuare în pagina 3) BANCI S-a deschis “cutia Pandorei” pentru energia verde P roiectul de act normativ care modificã schema de sprijin pentru producþia de energie verde pare sã fie o adevãratã cutie a Pandorei pentru operatorii din do- meniu, deschizând calea multor pro- iecte de modificãri, dupã ce minis- trul delegat pentru Energie, Con- stantin Niþã, a anunþat o perioadã de dezbatere de 30 de zile, în care este deschis tuturor propunerilor. Investitorilor în producþia de ener- gie regenerabilã (eolianã, solarã hi- dro) nu le este clar pentru care unitãþi se aplicã amânarea acordãrii certifi- catelor ºi dacã numãrul de certificate verzi acordate va fi micºorat din acest an sau de anul viitor. Ieri, într-o conferinþã, Mariana Mânicuþã, director în cadrul ANRE (reglementatorul pieþei de energie), a adus clarificãri ºi a explicat cã doar producãtorii care intrã pe piaþã din 2014 primesc mai puþine certificate verzi, în urma constatãrii cazurilor de supracompensare. Astfel, suspen- darea acordãrii unor certificate pe o perioadã de trei ani ºi jumãtate va fi operatã numai în cazul companiilor care produc deja energie curatã, a subliniat domnia sa. Încurajatã de dorinþa Guvernului de a uºura facturile consumatorilor ºi de a aplatiza efortul financiar al sus- þinerii producþiei de energie regene- rabilã, Transelectrica cere o cotã de 0,1-0,2% din certificatele acordate producãtorilor, ca sã aibã fondurile necesare dezvoltãrii reþelelor de transport. Aceastã cotã este solicitatã din certificatele amânate la platã ºi care vor fi recuperate de producãtori din 2017. ALINA TOMA VEREHA (continuare în pagina 3) Sãptãmâna aceasta, autoritãþile ci- priote au format o comisie juridicã ce investigheazã activitãþile guvernului ºi ale bãncilor din þarã, urmãrind sã identifice acþiunile care au condus la declanºarea crizei din þarã. O anchetã despre companii din paradisurile fis- cale a fost publicatã ieri de cãtre o asociaþie in- ternaþionalã de jurnaliºti înregistratã în Statele Unite, pe site-ul de internet al asociaþiei. Investigaþia dezvãluie, în baza unor scurgeri de infor- maþii, secretele a 120.000 de companii offshore ºi a aproape 130.000 de persoane, expunând afacerile ascunse ale politicienilor, artiºtilor ºi bogaþilor din pes- te 170 de þãri, între care ºi România. Conform site-ului, un numãr de 86 de jurnaliºti din 46 de þãri au participat la investigaþiile coordonate de The International Consortium of Investigative Jour- nalists (ICIJ), parte a Center for Public Integrity din Washington. Un comunicat al asociaþiei spune cã este posibil ca cercetarea sã fie cea mai amplã cola- borare jurnalisticã transfrontalierã din istorie. Rapor- tul de ieri este primul dintr-o serie de relatãri care vor fi prezentate pânã pe 15 aprilie, alte informaþii urmând sã fie fãcute publice pe parcur- sul anului, pe mãsurã ce investigaþia va progresa. ICIJ se declarã independentã, iar prin- tre finanþatorii sãi se numãrã Open Society Foundations, patronatã de miliardarul George Soros. Sursele noastre ne-au precizat cã ancheta în cauzã a fost demaratã la începutul anului 2012.
Transcript of Off-shore Leaks: 32 de trilioane de dolari, distrus bazele ... · paradisuri fiscale, unde...
GRAM AUR = 171,8957 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6405 RON EURO = 4,4281 RON DOLAR = 3,4597 RON
Vineri, 5 aprilie 2013, nr. 65 (4917), anul XXII 16 pagini 2 lei
Draghi, BCE:“UE trebuie sã leimpunã investitorilorpierderile bãncilor”
Autoritãþile de reglementare dinUniunea Europeanã (UE) trebuiesã obþinã pânã în 2015 puterea de aimpune pierderile bãncilor în co-laps investitorilor, conform afir-maþiilor preºedintelui Bãncii Cen-trale Europene (BCE), Mario Dra-ghi.
“Ne-ar plãcea ca aceste norme sãnu intre în vigoare în 2019, 2018, cimult mai devreme, cum ar fi în2015”, a spus ieri Draghi, adãugând:“UE trebuie sã adopte urgent cadrullegislativ pentru restructurarea sauînchiderea bãncilor cu probleme,astfel încât guvernele sã nu mai fienevoite sã intervinã «ad hoc», aºacum au fãcut în cazul Ciprului, im-punând pierderile deponenþilor”.
Pe de altã parte, BCE a decis ierisã menþinã dobânda de referinþã larecordul minim de 0,75%. MarioDraghi a semnalat cã banca pe care oconduce îºi va menþine politica mo-netarã relaxatã o perioadã extinsã ºieste posibil sã ia noi mãsuri de acestgen în situaþia în care condiþiile eco-nomice se deterioreazã.
“Sãptãmânile viitoare vom moni-toriza foarte atent toate informaþiileprivind evoluþiile economice ºi mo-netare ºi vom analiza orice impactasupra perspectivelor de stabilitate apreþurilor”, a menþionat oficialulBCE, subliniind cã zona euro a avuto activitate economicã slabã în pri-ma parte a anului. Conform spuselorsale, redresarea treptatã este aºtepta-tã în cea de-a doua jumãtate a anului,însã este ameninþatã de riscuri.
V.R.
5 948 491 34 001 2 71940
n ANAF a blocat conturile CFR pentru noidatorii, de 600 milioane lei PAGINA 4
n De ce susþine România DUBAI 2020?PAGINA 11
n Ropharma – acuzatãde evaziune ºi spãlarede bani
PAGINA 13
n Guvernare TVPAGINA 2
În atenþia abonaþilor la ziarul “BURSA”Dacã sunteþi abonaþi la ziarul “BURSA” ºi nu aþi
primit ziarul, vã rugãm sã ne contactaþi la nr. detelefon: 021.311.22.36/37 sau la adresa de e-mail:[email protected].
DEPARTAMENTUL DIFUZARE “BURSA”
Off-shore Leaks:32 de trilioane de dolari,
în “paradisuri fiscale”
Aproximativ 32 de trilioa-ne de dolari sunt în “pa-radisuri fiscale”, potrivitinvestigaþiilor coordo-
nate de ICIJ. Raportul se bazeazã pedouã milioane jumãtate de dosarecare relevã secretele a mai bine de120.000 de companii din astfel deparadisuri fiscale, unde politicieniiamericani, bancherii de pe WallStreet, miliardarii din estul Europei,
traficanþii de arme, oligarhii ruºi îºipãstreazã banii.
Fiºierele identificã persoanele dinspatele unor companii ºi trusturi pri-vate înregistrate în Insulele VirgineBritanice, Cook Islands, Singaporeºi alte paradisuri fiscale.
Dosarul include date ºi numeimportane precum soþia adjunctu-lui primului-ministru al Rusiei,Igor Shuvalov, doi directori exe-
cutivi de la compania Gazprom,purtãtorul de cuvânt al Parlamen-tului din Mongolia, BayartsogtSangajav, care a declarat cã va de-misiona ca urmare a dezvãluirilordin presã.
Pe lista evazioniºtilor îi mai gãsimpe Gunther Sachs, unul din cei maiproeminenþi industriaºi ai Germa-niei, care avea ascunse milioane dedolari în offshore-uri din Insulele
Virgine, Panama ºi Luxemburg.Statele Unite ale Americii ocupã
un loc fruntaº pe lista deþinãtorilorde conturi în paradisurile fiscale, cuaproximativ 4.000 de nume, precumDenise Rich, fosta soþie a lui MarcRich, unul din cei mai importanþiafaceriºti ai lumii, condamnat pentruevaziune fiscalã ºi comerþ ilegal dearme cu Iranul în anii 1970-1980. Lamomentul condamnãrii sale se aflaîn Elveþia ºi de atunci nu s-a maiîntors în SUA, fiind graþiat în 2001de preºedintele american, Bill Clin-ton.
ALEXANDRA CRÃCIUN
(continuare în pagina 11)
Bãncile cipriote ºi-audistrus bazele de datel Situaþia priveºte inclusiv “Bank of Cyprus”România
O investigaþie privind activi-tatea bãncilor cipriote în ul-timii ani aratã cã lipsesc
date electronice importante privindscandalul actual din domeniu, anun-þã postul de televiziune CyBC, careinformeazã cã raportul a fost pus ladispoziþia bãncii centrale de la Ni-cosia în data de 26 martie.
Conform unor surse citate deCyBC, compania americanã “Alvarez& Marshall”, care a realizat investiga-þia, nu a gãsit nicio informaþie privindanumite tranzacþii bancare.
Postul de televiziune susþine cãraportul, format din trei volume, tra-teazã patru aspecte: cumpãrarea deobligaþiuni de stat greceºti de cãtre“Bank of Cyprus”; expansiuneabãncii cipriote înRusia prin prelua-rea “Uniastrum”;extinderea “Bankof Cyprus” înRomânia ºi tran-sformarea “MarfinEgnatia Bank”Grecia din subsidiarã în sucursalã“Cyprus Popular Bank” (“LaikiBank”, instituþia cipriotã care va fidesfiinþatã în baza acordului de sal-vare încheiat recent de Cipru cu cre-ditorii internaþionali).
Informaþiile au fost deja furnizateprocurorului general Petros Cleri-des, care a asigurat cã cei vinovaþi nu
vor putea sã evite responsabilitateapentru încãlcãrile ce au condus laproblemele din sectorul bancar al þã-rii, respectiv la colapsul “Laiki”.
Amintim cã acordul de salvare aCiprului presupune desfiinþarea“Laiki Bank”, a doua mare bancã din
þarã, ºi transferulactivelor sãnãtoaseale acesteia, res-pectiv a depozite-lor garantate, maimici de 100.000euro, la “Bank ofCyprus”, cea mai
mare bancã cipriotã. Conform acor-dului, deponenþii care au conturi maimari de 100.000 de euro la “Laiki” ºi“Bank of Cyprus” au fost obligaþi sãcontribuie la finanþarea programuluide salvare, putând pierde pânã la60% din sumele din conturi.
ALINA VASIESCU
CVORUM ISTORIC, DAR INSUFICIENT, LA PRIMA CONVOCARE
Acþionarii aleg, astãzi,conducerea SIF Moldoval O parte dintre acþionari au aplicat metoda de la BVB ºi au preferat sã nuse înregistreze pentru ºedinþã
Alegerile pentru Consiliul deAdministraþie SIF2 Moldo-va vor avea loc astãzi, la a
doua convocare a Adunãrii Genera-le Ordinare a Acþiona-rilor, dupã ce ºedinþanu s-a putut þine, ieri,din lipsã de cvorum.
La AGOA au fostprezenþi acþionari cudeþineri de 48,5% dincompanie, cvorum ne-maiatins pânã acum,însã pentru întrunireaºedinþei era necesarã oprezenþã de peste50%.
Conducerea SIF Moldova se parecã era pregãtitã ca AGOA sã se þinãieri, ºi pe bunã dreptate. O parte din-tre acþionari însã au preferat sã nu seînregistreze tocmai pentru a împiedi-ca derularea ºedinþei, situaþie care a
mai fost întâlnitã, recent, ºi la Adu-narea Generalã a Bursei de ValoriBucureºti.
Pentru conducerea SIF Moldova
se înfruntã acþionarii coagulaþi în ju-rul Bãncii Transilvania, pe de o par-te, cu cei din jurul omului de afaceriMihai Rotaru.
Cei rãmaºi pe hol erau, în special,dintre cei care fac opoziþie Grupului
Banca Transilvania.Andrei Hrebenciuc, fiul
PSD-istului Viorel Hrebenciuc, careîºi doreºte un loc de administrator
SIF2, avea emoþii pen-tru alegeri. Deºi nume-roºi oameni din piaþã îldãdeau ca sigur câºti-gãtor al unui loc înCA, Andrei Hreben-ciuc nu pãrea atât deîncrezãtor.
Dintre acþionariiprezenþi la AGA, ceimai apropiaþi de „fron-tul de luptã” se pregã-teau pentru o victorie a
Grupului Banca Transilvania, întimp ce unii mai detaºaþi aºteptau sãvadã show-ul.
ADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 2)
Un nou investitor, interesatde cumpãrarea Nextebank
Grupul ungar MKB s-ar aflaîn negocieri cu administra-torul de investiþii “Axxess
Capital” pentru vânzarea Nextebank,potrivit unor surse din piaþa bancarã.“Axxess Capital” administreazã Ro-manian American Enterprise Fund(RAEF), Balkan Accession Fund(BAF) ºi Emerging Europe Acces-sion Fund (EEAF). Unul dintre do-meniile de interes pentru RAEF l-areprezentat, începând cuanul 1998, sectorul finan-ciar, fondul investind, de-alungul timpului, în Banca Româneas-cã, achiziþionatã, între timp, de Na-tional Bank of Greece, BancaAgricolã, devenitã Raiffeisen BankRomânia, Domenia Credit cumpãra-tã de Granti Bank ºi redenumitã Ga-ranti Credite Ipotecare, ºi Estima Fi-nance, vândutã cãtre GE Money.
În prezent, RAEF ºi BAF deþinPatria Credit, cea mai mare instituþienebancarã de microfinanþare din þaranoastrã.
Reprezentanþii Nextebank ne-audeclarat cã nu ºtiu nimic despre uneventual interes din partea unui in-vestitor. Oficialii “Axxess Capital”
nu au trimis un rãspuns pânã la închi-derea ediþiei.
Aceasta ar fi a doua tentativã devânzare a Nextebank, dupã ce tran-zacþia cu compania americanã “Pi-neBridge investments” a cãzut, apa-rent din cauza neacceptãrii, de cãtreBanca Naþionalã a României (BNR),ca banca sã fie deþinutã de cãtre o en-titate non-europeanã.
La Adunarea Generalã a Acþionari-lor (AGA) Nextebank, lasfârºitul lunii ianuarie, ar fitrebuit sã fie numiþi doi re-
prezentanþi “PineBridge” în ConsiliuldeAdministraþieal instituþieidecredit,însã punctul cu privire la aceastã deci-zie a fost scos de pe ordinea de zi în ul-timul moment. În schimb, MKB a maiadus un aport de 28 milioane euro lacapitalul subsidiarei locale.
“PineBridge Investments” este ocompanie de administrare a active-lor, deþinutã de cãtre o subsidiarã a“Pacific Century Group” (PCG), ungrup investiþional privat asiatic,înregistrat în Hong Kong.
ALEXANDRU SÂRBU
(continuare în pagina 3)
BANCI
S-a deschis “cutia Pandorei”pentru energia verde
Proiectul de act normativ caremodificã schema de sprijinpentru producþia de energie
verde pare sã fie o adevãratã cutie aPandorei pentru operatorii din do-meniu, deschizând calea multor pro-iecte de modificãri, dupã ce minis-trul delegat pentru Energie, Con-stantin Niþã, a anunþat o perioadã dedezbatere de 30 de zile, în care este
deschis tuturor propunerilor.Investitorilor în producþia de ener-
gie regenerabilã (eolianã, solarã hi-dro) nu le este clar pentru care unitãþise aplicã amânarea acordãrii certifi-catelor ºi dacã numãrul de certificateverzi acordate va fi micºorat dinacest an sau de anul viitor.
Ieri, într-o conferinþã, MarianaMânicuþã, director în cadrul ANRE(reglementatorul pieþei de energie), aadus clarificãri ºi a explicat cã doarproducãtorii care intrã pe piaþã din2014 primesc mai puþine certificateverzi, în urma constatãrii cazurilorde supracompensare. Astfel, suspen-darea acordãrii unor certificate pe operioadã de trei ani ºi jumãtate va fi
operatã numai în cazul companiilorcare produc deja energie curatã, asubliniat domnia sa.
Încurajatã de dorinþa Guvernuluide a uºura facturile consumatorilor ºide a aplatiza efortul financiar al sus-þinerii producþiei de energie regene-rabilã, Transelectrica cere o cotã de0,1-0,2% din certificatele acordateproducãtorilor, ca sã aibã fondurilenecesare dezvoltãrii reþelelor detransport. Aceastã cotã este solicitatãdin certificatele amânate la platã ºicare vor fi recuperate de producãtoridin 2017.
ALINA TOMA VEREHA
(continuare în pagina 3)
Sãptãmâna aceasta, autoritãþile ci-
priote au format o comisie juridicã ce
investigheazã activitãþile guvernului
ºi ale bãncilor din þarã, urmãrind sã
identifice acþiunile care au condus la
declanºarea crizei din þarã.
Oanchetã despre companii din paradisurile fis-
cale a fost publicatã ieri de cãtre o asociaþie in-
ternaþionalã de jurnaliºti înregistratã în Statele
Unite, pe site-ul de internet al asociaþiei.
Investigaþia dezvãluie, în baza unor scurgeri de infor-
maþii, secretele a 120.000 de companii offshore ºi a
aproape 130.000 de persoane, expunând afacerile
ascunse ale politicienilor, artiºtilor ºi bogaþilor din pes-
te 170 de þãri, între care ºi România.
Conform site-ului, un numãr de 86 de jurnaliºti din 46
de þãri au participat la investigaþiile coordonate de
The International Consortium of Investigative Jour-
nalists (ICIJ), parte a Center for Public Integrity din
Washington. Un comunicat al asociaþiei spune cã
este posibil ca cercetarea sã fie cea mai amplã cola-
borare jurnalisticã transfrontalierã din istorie. Rapor-
tul de ieri este primul dintr-o serie de relatãri care vor
fi prezentate pânã pe 15 aprilie, alte informaþii
urmând sã fie fãcute publice pe parcur-
sul anului, pe mãsurã ce investigaþia va
progresa.
ICIJ se declarã independentã, iar prin-
tre finanþatorii sãi se numãrã Open
Society Foundations, patronatã de
miliardarul George Soros. Sursele
noastre ne-au precizat cã ancheta în
cauzã a fost demaratã la începutul
anului 2012.
