OECD Guidelines RO

8/2/2019 OECD Guidelines RO

1/47

GHIDUL OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica)

PENTRU INTREPRINDERI MULTINATIONALE

INTRUNIREA CONSILIULUI OECD

LA NIVEL MINISTERIAL,

2000

REVIZUIRE 2000


2/47

ORGANIZATIA PENTRU COOPERARE SI DEZVOLTARE ECONOMICA

In baza Articolului 1 al Conventiei semnate la Paris la data de 14 decembrie 1960, intrata in vigoare

la 30 septembrie 1961, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) va promova

politici menite sa:

- Dobandeasca cel mai inalt nivel de crestere economica durabila si ocupare a locurilor de muncaprecum si un standard de viata in crestere in tarile Membre, totodata mentinand stabilitateafinanciara pentru a contribui, astfel, la dezvoltarea economiei mondiale;

- Contribuie la extinderea economica sanatoasa in tarile Membre si nemembre in procesuldezvoltarii economice; si

- Sa contribuie la extinderea comertului mondial fundemantat pe baze multilaterale si non-discriminatorii in conformitate cu obligatiile internationale.

Tarile Membre fondatoare ale OECD sunt Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Germania,

Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elvetia,

Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii si Statele Unite. Urmatoarele state au devenit Membre

ulterior, accesul lor facandu-se la datele indicate: Japonia (28 aprilie 1964), Finlanda (28 ianuarie

1969), Australia (7 iunie 1971), Noua Zeelanda (29 mai 1973), Mexic (18 mai 1994), RepublicaCeha (21 decembrie 1995), Ungaria (7 mai 1996), Polonia (22 noiembrie 1996) si Coreea (12

decembrie 1996). Comisia Comunitatilor Europene ia parte la lucrarile OECD (Articolul 13 al

Conventiei OECD).


3/47

Cuvant inainte

Doresc sa-mi exprim recunostinta pentru eforturile depuse de toti cei care au contribuit in ultimii

doi ani la activitatea de revizuire a Ghidului OECD pentru Inreprinderile Multinationale: delegatii

guvernamentali la Comitetul OECD de Investitii Internationale si Intreprinderi Multinationale si

Grupul de Lucru la acest Ghid; Comitetul Consultativ al OECD pentru Afaceri si Industrie (BIAC)

si Comitetul Consultativ al OECD pentru Sindicat (TUAC), care au lucrat impreuna cu clientii lorpentru a aduce o cat mai completa perspectiva asupra afacerilor si muncii; organizatiile non-

guvernamentale (NGO-uri) care au participat la acest proiect, pentru a reflecta mai bine

preocuparile cetatenilor direct interesati de activitatea noastra. Toti acesti participanti si-au aratat

angajamentul de a fauri un set de linii orientative de perspectiva care vor fi sprijinite in anii viitori.

Tema intrunirii OECD la nivel ministerial care a aprobat formula revizuita a Ghidului a fost A da

forma Globalizarii. Integrarea economiilor nationale intr-o economie unica globala este accelerata

si intensificata sub impulsul noilor tehnologii si oportunitati. Aceste noi oportunitati nu tintesc

numai spre obtinerea de profit, ci si spre stimularea dezvoltarii si crearea unor conditii sociale mai

bune in lumea intreaga. Ghidul revizuit va fi un instrument important in procesul de a da forma

globalizarii. Acesta va pune la dispozitie un standard sustinut de guvern de comportament colectiv

adecvat care va ajuta la nivelarea terenului de joc pentru competitori in cadrul pietei internationale.Acesta va functiona si ca standard pe care corporatiile sa-l foloseasca pentru a demonstra ca sunt

intr-adevar agenti pozitivi de schimbare, atat in lumea in curs de dezvoltare, cat si in cea dezvoltata.

Cred, de asemenea, ca Ghidul pentru Intreprinderi Multinationale revizuit este un exemplu de

instrument polivalent care va fi utilizat din ce in ce mai mult in fixarea cadrelor de regulamente si

valori ale globalizarii. Este adevarat ca acesta nu reprezinta o obligatie cu statut legal, dar se bucura

de un numar de avantaje importante in conventii multinationale: trebuie remarcat faptul ca acest

Ghid a fost negociat relativ repede si ca el impune un standard inalt ce reflecta valorile si aspiratiile

noastre. In acelasi timp, menirea lui este sa lucreze in vederea includerii procedurilor de

implementare, continuare, monitorizare. Prin aceste angajamente politice serioase, guvernele,

conlucrand cu mediul de afaceri, forta de munca si alti reprezentanti ai societatii civile, pot schita

directiile dorite de catre comunitatea globala pentru dezvoltarea economica globala.

Sunt de asemenea incantat sa constat ca patru tari care nu sunt Membre OECD Argentina,

Brazilia, Chile si Republica Slovaca si-au declarat dorinta de a adera la Ghidul orientativ ca parte

a Declaratiei OECD aspupra Investitiilor Internationale si Intreprinderilor Multinationale. Toate

guvernele care adera la aceste prevederi isi exprima dorinta ca si alte state sa li se alature pentru a

se bucura de beneficiile cooperarii internationale in acest domeniu.

Donald J. Johnston

Secretar General al OECD

Multumiri

As dori sa multumesc acelora care si-au dedicat ore intregi acestei Revizuiri, lucrand cu devotament

si intr-o maniera impecabila. Doresc sa-i multumesc in mod deosebit lui Marinus Sikkel,

reprezentant al Ministerului Afacerilor Economice din Olanda si sa-mi exprim recunostinta pentru

activitatea exceptionala la presedintia Grupului de Lucru pentru Ghidul Comitetului asupra

Investitiilor Internationale si Intreprinderilor Multinationale. Multumesc, de asemenea,

ambasadorului Marino Baldi, Presedinte al Comitetului pentru Investitii Internationale si


4/47

Intreprinderi Multinationale sub ale carui auspicii Grupul de Lucru a realizat Revizuirea Ghidului,

pentru rolul sau in canalizarea demersului inspre o concluzie. Multe persoane din cadrul

Secretariatului OECD au colaborat la intocmirea acestei Revizuiri a fost, intr-o mare masura, un

efort de echipa. As dori sa multumesc lui William Witherell, Rainer Geiger, Robert Ley, Kathryn

Gordon, Christopher Wilkie, Catherine Yannaca-Small, France Benois si Pamela Duffin, din cadrul

Directoratului pentru Afaceri Financiare, Fiscale si Antreprenoriale. Contributii semnificative la

diverse capitole individuale au fost aduse de catre: Bndicte Callan (Stiinta si Tehnologie),Richard Frederick (Revelarea de informatii), Tom Jones (Mediul inconjurator), Laurie Labuda

(Interesele consumatorilor), John Neighbour (Impozitarea), Enery Quiones (Combaterea darii si

luarii de mita), Peter Tergeist (Locurile de munca si relatiile industriale), si Terry Winslow

(Competitia). Nicola Bonucci a oferit consiliere juridica.

Declaratia Presedintelui Consiliului de Ministri, iunie 2000

OECD intreprinde, de doi ani de zile, o recenzare de mare amploare a Ghidului pentru

Intreprinderile Multinationale pentru a asigura actualizarea si eficienta acestui document in cadrul

economiei globale aflata intr-un proces de schimbare rapida. Am placerea sa anunt ca astazi,

guvernele a 29 de tari membre si a 4 tari nemembre Argentina, Brazilia, Chile si RepublicaSlovaca au adoptat un nou grupaj de linii orientative si au imbunatatit procedurile de

implementare.

Ghidul contine recomandari pentru o administrare responsabila in afaceri, venite din partea

guvernelor celor 33 de tari aderente si adresate intreprinderilor multinationale active in aceste state.

Desi in ultimii ani multe companii au dezvoltat propriul lor cod de comportament in afaceri, Ghidul

OECD este singurul cod aprobat multilateral si de mare anvergura pe care guvernele s-au angajat

sa-l promoveze. Acest document este expresia valorilor comune impartasite de guvernele statelor

care constituie sursa majora mondiala a fluxului direct de investitii si care sunt, de asemenea, tarile

de origine a celor mai multe intreprinderi multinationale. Ele se aplica in operatiunile de afaceri din

lumea intreaga.

Aceasta initiativa vine la momentul oportun. S-a admis indeobste faptul ca investitiile straine sunt

importante pentru cresterea economica si ca intreprinderile multinationale contribuie la progresul

economic, social si de mediu. In acelasi timp, se mentin preocuparile legate de impactul activitatii

acestora asupra tarilor de origine si a celor gazda. Noul Ghid reprezinta un pas important in

preintampinarea unora dintre aceste preocupari, imbunatatind, totodata, climatul pentru investitii

internationale. Premisa de baza a Ghidului rezida in faptul ca principiile convenite la nivel

international pot ajuta la prevenirea conflictelor si la crearea unei atmosfere de incredere intre

societatile si intreprinderile multinationale in care acestea sunt operative.

Ghidul nu se doreste a se constitui intr-un substitut al legislatiei in vigoare, si nu reprezinta o

incercare de a o eluda. Ceea ce isi propune este sa fixeze standarde de comportament suplimentarelegii in vigoare, si astfel, sa nu dea nastere la conflict de cerinte.

Noul text al Ghidului contine schimbari bogate in consecinte menite sa consolideze elementele

economice, sociale si de mediu aflate pe agenda dezvoltarii durabile. S-au adaugat recomandari cu

privire la eliminarea exploatarii copiilor prin munca si a muncii silite, astfel incat, in acest moment

el acopera toate standardele de munca esentiale recunoscute la nivel international. S-a introdus o

recomandare privitoare la drepturile omului, precum si noi capitole in chestiunea combaterii

coruptiei si a protectiei consumatorilor. Sectiunea despre mediul inconjurator incurajeaza acum


5/47

intreprinderile multinationale sa-si imbunatateasca performanta in acest domeniu printr-o mai buna

abordare interna a problemelor de mediu si prin masuri perfectionate de gestionare a impactului

asupra mediului. Capitolul despre revelarea de informatii si transparenta a fost actualizat pentru a

reflecta Principiile OECD de Conducere Corporativa si pentru a incuraja responsabilitatea sociala

si de mediu.

Procedurile de implementare au fost imbunatatite in mod semnificativ. Desi recomandarile Ghiduluisunt adresate mediului de afaceri, guvernele nationale, prin reteaua proprie de Puncte Nationale de

Contact, sunt responsabile pentru promovarea acestuia, organizand anchete si ajutand la rezolvarea

chestiunilor ivite in contexte particulare. Revizuirea ofera orientarea necesara pentru a ajuta

Punctele Nationale de Contact sa-si indeplineasca sarcinile si pentru a stabilit mecanisme de

promovare a transparentei, responsabilitatii si a bunei practici. Comitetul OECD de Investitii

Internationale si Intreprinderi Multinationale (CIME) ramane organismul responsabil pentru

clarificarea intelesului Ghidului si pentru supravegherea punerii lui in practica.

Insusi procesul de revizuire merita o mentionare speciala. CIME a intreprins o vasta serie de

consultari cu comunitatea de afaceri, reprezentantii fortei de munca, organizatiile non-

guvernamentale si statele nemembre. Publicului larg i s-a pus la dispozitie Internetul pentru a se

exprima in aceasta chestiune. Acest efort vizand o transparenta sporita si o mai larga deschidere aadus informatii esentiale pentru aceasta revizuire si reflecta o importanta evolutie in maniera in care

OECD intelege sa-si gestioneze activitatea.

De zeci de ani OECD promoveaza cooperarea in domeniul investitiilor internationale prin

Declaratia privind Investitiile Internationale si Intreprinderile Multinationale. Declaratia expune

principii si standarde consultative adresate atat guvernelor cat si intreprinderilor. Liniile de

orientare din Ghidcare privesc intreprinderile raman o parte importanta in acest pachet echilibrat si

contribuie la crearea unui climat investitional favorabil. Celelalte elemente ale pachetului contin

angajamente ale guvernelor de a gestiona la nivel national intreprinderi straine, sa evite impunerea

de regulamente contradictorii intreprinderilor si sa coopereze in dozarea stimulentelor

investitionale. Tarile nemembre OECD sunt incurajate sa adere la aceasta Declaratie.

In final, as dori sa accentuez faptul ca sarcina de a face din acest Ghid un instrument util pentru

comunitatea internationala de afaceri este doar la inceput. Suportul si implicarea continua a

comunitatii de afaceri, reprezentantilor fortelor de munca si a organizatiilor non-guvernamentale

vor fi cruciale daca formula revizuita a Ghidului va deveni un punct de referinta util si un

instrument in promovarea responsabilitatii sociale corporatiste. De asemenea, guvernele care nu

adera aduc o contributie importanta. In ultima instanta, succesul si eficienta Ghidului vor depinde

de responsabilitatea si buna credinta a tuturor partilor implicate in promovarea si implementarea

acestuia.

Peter Costello, Membru al Parlamantului,

Trezorier al Commonwealth-ului Australiei

Extract din comunicatul final al Consiliului de Ministri, iunie 2000

26. Ministrii au salutat formula actualizata a Ghidului pentru Intreprinderi Multinationale

adoptata de guvernele statelor membre OECD impreuna cu guvernele Argentinei, Braziliei, Chile si

Republicii Slovace. Ghidul ofera un serios grupaj de recomandari privind un comportament de

afaceri responsabil in conformitate cu legislatia in vigoare. El face parte din Declaratia OECD

privind Investitiile Internationale si Intreprinderile Multinationale, care furnizeaza un cadru


6/47

echilibrat pentru imbunatatirea climatului de investitii international si pentru incurajarea

contributiilor positive pe care intreprinderile multinationale le pot aduce aspiratiilor economice,

sociale si de mediu. Ghidul este fructul dialogului constructiv purtat cu comunitatea de afaceri,

reprezentantii fortei de munca si organizatiile non-guvernamentale si reprezinta un pas important

venit in intampinarea unor preocupari publice privind globalizarea. Implementarea eficienta va

depinde de responsabilitatea si buna credinta a tuturor celor interesati: guverne, organizatii de

patronat sau sindicale, precum si alte parti interesate au, toate, un rol de jucat.

27. OECD isi va continua activitatea de analiza in campul politicilor investitionale, inclusiv

demersul de a maximiza beneficiile liberalizarii investitiilor, dimensiunile sociale si impactul de

mediu ale acesteia; va actiona de asemenea, in zona formelor daunatoare de competitie bazata pe

politici in vederea atragerii de investitii. OECD va incuraja statele nemembre sa adere la Declaratia

privind Invetitiile Internationale si Intreprinderile Multinationale.


7/47

Cuprins

Declaratia privind Investitiile Internationale si Inteprinderile Multinationale 11

Partea 1. Ghidul OECD pentru Intreprinderi Multinationale.. 13

Prefata 15

I. Concepte si principii. 17

II. Politici generale 19

III. Revelarea de informatii... 20

IV. Forta de munca si relatiile de munca.. 21

V. Mediul inconjurator... 22

VI. Combaterea darii si luarii de mita. 24

VII. Interesele consumatorului. 25

VIII. Stiinta si tehnica 26

IX. Competitia..... 26

X. Impozitarea 27

Partea 2. Procedurile de Implementare ale Ghidului OECD

pentru Intreprinderi Mutinationale... 29

Decizia Consiliului OECD. 31

Ghid de procedura.. 35

Partea 3. Comentarii 39

Comentarii privind Ghidul OECD pentru Intreprinderi Multinationale. 41

Comentarii privind Procedurile de Implementare ale Ghidului OECD

Pentru Intreprinderi Multinationale 57

Note 65


8/47

Declaratia privind Investitiile Internationale

si Intreprinderile Multinationale

27 iunie 2000

GUVERNELE ADERENTE1

LUAND IN CONSIDERARE URMATOARELE:

- Investitiile internationale sunt de o importanta majora in economia mondiala si au contribuitconsiderabil la dezvoltarea tarilor de origine;

- Intreprinderile multinationale joaca un rol important in acest proces investitional;- Cooperarea internationala poate imbunatati climatul de investitii straine, poate incuraja

contributia pozitiva pe care intreprinderile multinationale o aduc la progresul economic social si

de mediu, si de asemenea, poate minimiza si rezolva dificultatile care se pot ivi in timpul in careacestea sunt operative;

- Beneficiile provenite din cooperarea internationala sporesc apeland la chestiuni legate deinvestitiile internationale si intreprinderile multinationale, printr-un cadru echilibrat de

instrumente inrudite;

DECLARA URMATOARELE:

Ghid pentru

Intreprinderile Multinationale

I. Recomanda in comun intreprinderilor multinationale care

opereaza in sau din zona lor sa respecte prevederile Ghidului,

expus in Anexa 1 in prezenta2, luand totodata in considerare

consideratiile si intelegerile prezentate in Prefata si care constituie

parte integranta a acestuia;

Tratament National

II.1. Guvernele aderente, in conformitate cu nevoile proprii de a

mentine ordinea publica, de a proteja interesele esentiale de

securitate si de a indeplini angajamentele referitoare la pacea si

securitatea internationala, vor conveni cu intreprinderile care

opereaza pe teritoriul lor si care sunt controlate direct sau indirectde catre guvernele nationale sau de catre orice alt guvern aderent

(numite in prezenta Intreprinderi cu Patronaj Strain) asupra

tratamentului sub litera propriilor legi, regulamente si practici

administrative, in acord cu dreptul international si tot atat de

favorabil ca cel convenit in situatii similare cu intreprinderile

autohtone (numit in prezenta Tratament National);


9/47

2. Guvernele aderente vor lua in considerare aplicarea

prevederilor din Tratamentul National fata de alte tari decat

cele ale guvernelor aderente;

3. Guvernele aderente vor depune eforturi pentru a asigura ca

jurisdictiile teritoriale sa aplice prevederile din Tratamentul

National;

4. Aceasta Declaratie nu trateaza dreptul guvernelor aderente de areglementa intrarea investitiilor straine sau conditiile de infiintare

a intreprinderilor straine;

Conflict de cerinte

III. Ele vor coopera in vederea evitarii sau minimizarii impunerii

de cerinte contradictorii intreprinderilor multinationale si vor avea

in vedere consideratiile generale si abordarile practice.3

Dozarea stimulentelor de

Investitii internationale

IV.1. Recunosc nevoia de a consolida cooperarea in domeniul

investitiilor directe internationale;

2. Recunosc nevoia de a acorda importanta cuvenita intereselor

guvernelor aderente influentate de legi, regulamente si proceduriadministrative specifice in acest domeniu (numite in prezenta

masuri) stimuland oficial investitiile internationale directe;

3. Guvernele aderente vor depune eforturi in scopul de a lua

masuri cat mai transparente posibil, astfel incat importanta si

scopul acestora sa fie clare iar informatiile privitoare la acestea

sa fie imediat accesibile;

Procedurile de consultare

V. Sunt pregatite sa se consulte impreuna referitor la chestiunile

mai sus mentionate in conformitate cu Deciziile Consiliului;

Revizuire

VI. Vor revizui periodic chestiunile mai sus mentionate in scopul

de a creste eficienta cooperarii economice internationale intre

guvernele aderente in chestiuni legate de investitiile internationale

si intreprinderile multinationale.


10/47

Partea Intai

Ghidul OECD pentru Intreprinderi Multinationale


11/47

Prefata

1. Ghidul OECD pentru Intreprinderi Multinationale (Ghidul) contine o serie de recomandariadresate de guvernele nationale intreprinderilor multinationale. Ele furnizeaza principii si

standarde voluntare in vederea unui comportament responsabil in afaceri in acord cu legea in

vigoare. Ghidul isi propune sa asigure faptul ca modul de operare al acestor intreprinderi estearmonizat cu politicile guvernamentale, pentru a consolida baza increderii reciproce intre

intreprinderi si societatea in care ele opereaza, pentru a ajuta la imbunatatirea climatului

investitiilor straine si pentru a spori contributia la procesul de dezvoltare durabila realizat de

intreprinderile multinationale. Ghidul face parte din Declaratia privind Investitiile

Internationale si Intreprinderile Multinationale care mai contine elemente relative la

tratamentul national, conflict de cerinte si dozarea stimulentelor investitiilor internationale.

2. Mediul de afaceri international trece printr-un proces de schimbare structurala cu bataie lunga,conditii in care insusi Ghidul s-a dezvoltat astfel incat sa reflecte aceste schimbari. Odata cu

aparitia industriei de servicii si de inalta calificare, intreprinderile care furnizeaza servicii si

tehnologie au patruns pe piata internationala. Intreprinderi de mare anvergura sunt inca

responsabile de o mare parte din investitiile internationale, si se inregistreaza tendinta de fuziunila scara mare. In acelasi timp, nivelul investitiilor straine facute de intreprinderi mici si mijlocii

a crescut si el, iar aceste intreprinderi au ajuns sa joace un rol semnificativ pe scena

internationala. Intreprinderile multinationale, ca si echivalentele lor nationale, s-au dezvoltat

pentru a cuprinde o gama mai larga de aranjamente de afaceri si forme de organizare. Aliante

strategice si relatii mai apropiate cu furnizorii si partile contractante tind sa stearga limitele unei

intreprinderi.

3. Evolutia rapida in structura intreprinderilor multinationale se reflecta, de asemenea, in operatiilepe care le desfasoara in lumea in curs de dezvoltare, unde nivelul investitiilor straine directe a

crescut rapid. In tarile aflate in curs de dezvoltare intreprinderile multinationale si-au

diversificat productia, depasind faza de productie primara si industrie extractiva si dezvoltand

manufactura, liniile de asamblare, dezvoltarea pietelor si serviciilor autohtone.

4. Activitatea intreprinderilor multinationale, prin comertul si investitiile internationale, au intaritsi au adancit legaturile care tin laolalta economiile statelor OECD, precum si legaturile dintre

statele OECD si restul lumii. Aceste activitati aduc beneficii substantiale atat tarilor de origine,

cat si celor gazda. Aceste beneficii sporesc atunci cand intreprinderile multinationale furnizeaza

produsele si serviciile solicitate de consumatori la preturi competitive si atunci cand intorc

venituri convenabile furnizorilor de capital. Activitatea lor comerciala si de investitii contribuie

la utilizarea eficienta a capitalului, tehnologiei si a resurselor umane si naturale. Ele faciliteaza

transferul de tehnologie intre diversele regiuni ale lumii precum si dezvoltarea acelor tehnologii

care reflecta conditiile locale. Atat prin instructie formala cat si prin deprinderea meseriei la

locul de munca, intreprinderile promoveaza dezvoltarea capitalului uman in tarile gazda.

5. Natura, scopul si viteza schimbarilor economice au adus noi provocari strategice pentruintreprinderi si detinatorii de capital ai acestora. Intreprinderile multinationale au oportunitatea

de a implementa cele mai bune politici practice de dezvoltare durabila care cauta sa asigure

coerenta intre obiectivele sociale, economice si de mediu. Abilitatea intreprinderilor

multinationale de a promova o dezvoltare durabila este potentata in mare masura atunci cand

comertul si investitiile se fac pe piete deschise, competitive si reglementate in mod adecvat.


12/47

6. Multe intreprinderi multinationale au demonstrat faptul ca respectul fata de mentinerea unorstandarde inalte in gestionarea afacerilor poate imbunatati cresterea economica. Competitia

actuala este acerba iar intreprinderile multinationale se confrunta cu o diversitate de cadre de

functionare. In acest context, unele intreprinderi pot fi tentate sa neglijeze standardele si

principiile corespunzatoare de conduita, in incercarea de a castiga avantaje necuvenite. Cei

putini care recurg la astfel de practici pot ridica semne de intrebare cu privire la reputatia celor

mai multi, si pot lasa loc grijilor si preocuparilor.

7. Multe intreprinderi au reactionat la preocuparea publica, dezvoltand programe, sisteme deorientare si gestiune care sa intareasca angajamentul lor fata de raportarea corecta la celelalte

companii, buna practica si conduita ireprosabila in gestionarea afacerilor si in relatia cu

salariatii. Unele dintre ele au apelat la servicii de consultanta, audit si certificare, contribuind la

acumularea de expertize. Aceste eforturi au promovat si dialogul social pe tema bunei conduite

in afaceri. Ghidul clarifica asteptarile generale cu privire la conduita in afaceri a guvernelor care

au aderat la acesta, si ofera un punct de reper pentru intreprinderi. In acest fel, Ghidul atat

completeaza, cat si intareste efortul particular pentru a defini si implementa o conduita

responsabila in afaceri.

8. Guvernele coopereaza atat intre ele, cat si cu alti actori pentru a consolida cadrul politic si legalinternational in care se gestioneaza afaceri. In perioada postbelica acest cadru s-a dezvoltat

incepand cu adoptarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului in 1948. Instrumente recente

includ Declaratia ILO privind Principiile si Drepturile Fundamentale, Declaratia de la Rio

privind Dezvoltarea si Mediul Inconjurator si Agenda 21 si Declaratia de la Copenhaga pentru

Dezvoltare Sociala.

9. OECD a contribuit de asemenea la cadrul politic international. Ultimele evolutii in acestdomeniu includ adoptarea Conventiei privind Combaterea Mituirii Functionarilor Publici Straini

in Tranzactiile Internationale de Afaceri, precum si adoptarea Principiilor OECD de Conducere

Corporativa, a Ghidului OECD pentru Protectia Consumatorului in Contextul Comertului

Electronic, si continuarea lucrului la Ghidul OECD privind Determinarea Preturilor de Transfer

pentru Intreprinderile Multinationale si Administrarea Impozitelor.

10.Scopul comun al guvernelor care au aderat la Ghideste acela de a incuraja contributiile pozitivepe care intreprinderile multinationale le pot aduce progresului economic, social si de mediu, si

de a reduce dificultatile create de numeroasele operatii si manevre. Conlucrand pentru atingerea

acestui scop, guvernele sunt in parteneriat cu multe companii de afaceri, sindicate si alte

organizatii non-guvernamentale care, pe propriile lor cai de actiune, tintesc spre acelasi scop.

Guvernele pot ajuta oferind cadre politice autohtone eficiente care contin politici

macroeconomice stabile, tratament nediscriminatoriu aplicat firmelor, regulamente adecvate si o

supraveghere prudenta, un sistem impartial de justitie si de aplicare a legii, precum si o

administratie publica eficienta si onesta. Guvernele pot ajuta, de asemenea, mentinand si

promovand standarde si politici adecvate pentru a sprijini o dezvoltare durabila si pentru a seangaja in reforme continue, pentru a asigura ca activitatea sectorului public sa fie eficienta si

utila. Guvernele care au aderat la Ghids-au angajat intr-un proces de perfectionare continua atat

a politicilor interne, cat si a celor internationale in scopul de a ridica bunastarea si standardul de

viata al tuturor oamenilor.


13/47

I. Concepte si principii

1. Ghidul contine recomandari adresate intreprinderilor multinationale de catre de guvernele

aderente in comun. El ofera principii si standarde de buna practica in acord cu prevederile legislatiei

in vigoare. Respectarea Ghidului de catre intreprinzatori tine de optiunea particulara a fiecaruia si

nu este impusa prin lege.

2. Dat fiind ca intreprinderile multinationale opereaza in intreaga lume, cooperarea internationala in

acest domeniu trebuie extinsa in toate tarile. Guvernele care au aderat la Ghid incurajeaza

intreprinderile care opereaza pe teritoriul statelor lor sa respecte prevederile Ghidului, avand

totodata in vedere contextual specific al fiecarei tari gazda in parte.

3. Nu este necesara o definitie precisa a intreprinderilor multinationale pentru exigentele economiei

interne a Ghidului. Acestea cuprind, de obicei, companii sau alte entitati, cu sedii in mai mult de un

stat si conectate astfel incat sa faca posibila desfasurarea de manevre si operatiuni in diferite

maniere. Desi este posibil ca una sau mai multe dintre aceste entitati sa exercite o influenta

semnificativa asupra activitatilor celorlalte, gradul lor de autonomie in cadrul intreprinderii poate

varia de la o intreprindere multinationala la alta. Proprietatea poate fi privata, de stat sau mixta.Ghidul se adreseaza tuturor entitatilor din cadrul intreprinderilor multinationale (companiilor-mama

si/sau entitatilor locale). Potrivit distributiei actuale a responsabilitatilor intre ele, se asteapta ca

diversele entitati sa coopereze si sa isi ofere asistenta reciproc pentru a inlesni respectarea

prevederilor Ghidului.

4. Ghidul nu isi propune sa introduca diferente in tratamentul aplicat intreprinderilor multinationale,

pe de-o parte si al celor locale, pe de alta parte; el reflecta buna practica pentru toti. In consecinta,

intreprinderile multinationale si locale se expun acelorasi asteptari cu privire la conduita adoptata,

atunci cand Ghidul este relevant in ambele cazuri.

5. Guvernele doresc sa incurajeze o respectare a prevederilor Ghidului la o scara cat mai

cuprinzatoare. Desi este o chestiune notorie faptul ca intreprinderile mici si mijlocii nu beneficiaza

de aceleasi posibilitati ca si intreprinderile mari, guvernele care au aderat la Ghid le incurajeaza,

totusi, sa respecte recomandarile Ghidului intr-o masura cat mai mare posibil.

6. Guvernele care au aderat la Ghidnu trebuie sa il foloseasca in scopuri protectioniste, si nici nu il

pot folosi intr-o maniera care sa puna sub semnul intrebarii avantajele in comparatie cu alta tara in

care investesc intreprinderile multinationale.

7. Guvernele au dreptul sa stabileasca conditiile in care intreprinderile multinationale vor activa in

cadrul jurisdictiei interne, supusa rigorilor legislatiei internationale. Entitatile intreprinderilor

multinationale aflate in diverse state se supun legislatiei in vigoare din acele state. Atunci cand

intreprinderile multinationale se gasesc in situatia de a respecta cerinte contradictorii impuse detarile aderente (conflict de cerinte), guvernele in cauza vor coopera cu buna credinta in vederea

rezolvarii problemelor.

8. Guvernele care adera la Ghidvor expune recomandarile acestuia, intelegand prin aceasta ca isi

vor indeplini reponsabilitatea de a trata toate intreprinderile in mod echitabil si in acord cu legislatia

internationala si cu obligatiile contractuale.


14/47

9. Se incurajeaza utilizarea mecanismelor internationale adecvate de solutionare a conflictelor,

inclusiv a arbitrajului, ca fiind un mijloc de a inlesni luarea deciziilor in diferende legale care apar

intre guvernele nationale si intreprinderi.

10. Guvernele care adera la Ghid il vor promova si vor incuraja utilizarea acestuia. Vor stabili

Punctele Nationale de Contact care sa promoveze Ghidul si vor actiona ca forum de discutii pe

marginea tuturor problemelor relative la Ghid. De asemenea, guvernele aderente vor participa laprocedurile de revizuire si consultare pentru a raspunde chestiunii interpretarii Ghidului intr-o lume

aflata intr-o continua schimbare.

II. Politici generale

Intreprinderile trebuie ia in considerare politicile stabilite in tarile in care opereaza, si sa tina

seama de parerile detinatorilor de actiuni. In acest sens, intreprinderile au urmatoarele obligatii:

1. Sa contribuie la progresul economic, social si de mediu in scopul de a realiza o dezvoltaredurabila.

2. Sa respecte drepturile omului in relatia cu persoanele antrenate in activitatea lor, in conformitatecu obligatiile si angajamentele internationale ale guvernului gazda.

3. Sa incurajeze edificarea potentialului local printr-o cooperare apropiata cu comunitatea locala,incluzand interese de afaceri, ca de altfel si prin dezvoltarea activitatii intreprinderii pe pietele

interne si internationale, pentru a raspunde nevoii de activitate comerciala sanatoasa.

4. Sa incurajeze formarea de capital uman, in special prin crearea de locuri de munca si facilitareaconditiilor de specializare pentru salariati.

5. Sa nu caute sau sa accepte exceptii de la cadrul statutar sau normativ in chestiuni legate demediul inconjurator, sanatate, siguranta, conditii de munca, impozitare, stimulente financiare si

altele.

6. Sa sprijine si sa intretina principiile de buna conducere corporativa si sa dezvolte si sa aplice obuna practica de conducere corporativa.

7. Sa dezvolte si sa aplice practici auto-normative eficiente si sisteme de gestiune care sa intretinao relatie de incredere reciproca intre intreprinderi si societatile in care isi desfasoara activitatea.

8. Sa promoveze o informare corecta a salariatilor in legatura cu politica companiei prin difuzareaadecvata a acesteia, inclusiv cu ajutorul programelor de instructaj, si sa dovedeascamaleabilitate in acesta privinta.

9. Sa nu procedeze la masuri discriminatorii sau disciplinare impotriva salariatilor care informeazaconducerea sau, dupa caz, autoritatile publice competente, despre practici care contravin legii,

recomandarilor Ghidului sau politicii intreprinderii.


15/47

10.Sa incurajeze, atunci cand este posibil, partenerii de afaceri, incluzand aici furnizorii si partilesub-contractante, aplicand astfel principiile de conduita corporativa care sunt in conformitate cu

recomandarile Ghidului.

11.Sa nu se amestece in mod nepotrivit in activitatea politica locala.

III. Revelarea de informatii

1. Intreprinderile trebuie sa se asigure de faptul ca informatii solide privitoare la activitatea,structura, situatia financiara si performanta lor sunt facute publice la timpul potrivit si cu

regularitate. Intreprinderea in intregul ei trebuie instiintata in legatura cu aceste informatii si,

atunci cand este cazul, partenerii de afaceri sau zona geografica. Politica de incunostintare a

intreprinderii trebuie ajustata in functie de natura, dimensiunea si amplasamentul intreprinderii,

tinand seama de costuri, confidentialitatea afacerii si alte chestiuni legate de concurenta.

2. Intreprinderile trebuie sa aplice standarde de buna calitate pentru aducere la cunostinta,contabilitate si audit. De asemenea, intreprinderile sunt incurajate sa aplice standarde de inaltacalitate pentru informatia nefinanciara, inclusiv rapoarte de mediu si sociale, acolo unde este

cazul. Politica sau standardele care regleaza compilarea si publicarea informatiilor de natura

nefinanciara trebuie communicate.

3. Intreprinderile trebuie sa faca accesibile informatii de baza referitoare la numele,amplasamentul si structura lor, numele, adresa si numarul de telefon al intreprinderii-mama si al

asociatilor majori, procentul detinut, direct si indirect, al acestor asociati, inclusiv detinerea de

actiuni intre ei.

4. Intreprinderile trebuie sa faca public informatii despre:a) Rezultatele financiare si de activitate ale companiei.b) Obiectivele companiei.c) Actionarul majoritar si dreptul de vot.d) Membrii conducerii si directorii de baza, precum si remuneratia acestora.e) Factori previzibili de risc material.f) Chestiuni materiale privitoare la salariati si la alti actionarig) Structuri si politici de conducere.

5. Intreprinderile sunt incurajate sa comunice informatii aditionale care ar putea include:a) Declaratii de valoare sau de conduita in afaceri, si de asemenea, informatii despre politica

sociala, etica si de mediu a intreprinderii si alte coduri de conduita la care compania

subscrie. Se mai pot comunica pe langa acestea, data adoptarii, tarile si entitatile pentru care


16/47

aceste declaratii sunt valabile, precum si care este situatia de fapt in raport cu aceste

declaratii.

b) Informatii privind sistemele pentru gestiunea riscului, in conformitate cu legislatia, siinformatii privind declaratiile sau codurile de conduita in afaceri.

c) Informatii despre relatia cu salariatii si alti actionari.

IV. Locuri de munca si relatiile de munca

In limitele legislatiei in vigoare, a regulamentelor, a relatiilor de munca si a practicilor de angajare

predominante, intreprinderile isi iau urmatoarele angajamente:

1. a) Sa respecte dreptul salariatilor de a fi reprezenati prin sindicate si alti reprezentanti, precum sidreptul acestora de a se lansa in negocieri constructive, fie individual, fie prin intermediul

patronatelor, cu acesti reprezentanti in scopul de a se pune de acord in legatura cu conditiile de

munca;

b) Sa contributia la abolirea totala a exploatarii copilului prin munca.

c) Sa contribuie la eliminarea tuturor formelor de munca fortata sau impusa.

d) Sa nu faca discriminari impotriva salariatilor in ceea ce priveste locul de munca sau ocupatia

acestora, dupa criterii de rasa, culoare, sex, religie, opinie politica, nationalitate, origine sociala,

cu exceptia cazului in care criteriul de selectie privitor la caracteristicile salariatilor vine in

sprijinul unei politici guvernamentale care isi propune sa promoveze o mai mare echitate in

distributia locurilor de munca, sau in cazul in care acesta este in stransa legatura cu specificul

activitatii.

2. a) Sa ofere facilitati reprezentantilor salariatilor in masura in care acestea sunt necesare inevolutia spre acorduri colective eficace.

b) Sa puna la dispozitia salariatilor informatii necesare in vederea unor negocieri pentru conditii

de munca bine documentate.

c) Sa promoveze consultarile si cooperarea intre patronat si salariati si reprezentantii acestora in

chestiuni de interes comun.

3. Sa puna la dispozitia salariatilor si a reprezentantilor acestora informatii care sa le permita saobtina o perspectiva corecta si adevarata asupra performantei entitatii, si, atunci cand e cazul,asupra intreprinderii in intregul ei.

4. a) Sa adopte standarde de angajare si relatii de munca cel putin la fel de favorabile ca cele alepatronatelor similare din tarile gazda.

b) Sa ia masurile care se impun pentru a asigura sanatatea si siguranta la locul de munca.


17/47

5. Sa angajeze personal din forta de munca locala in masura cea mai mare cu putinta si sa ofereoportunitatea de specializare cu scopul de a imbunatati nivelul de pregatire, in cooperare cu

reprezentantii salariatilor si, atunci cand este cazul, cu autoritatile guvernamentale de resort.

6. Sa aiba in vedere ca, in eventualitatea unor schimbari in activitatea desfasurata care ar puteaafecta major conditia financiara a salariatilor, in special in cazul in care entitatea si-ar inceta

activitatea, ceea ce ar determina concedieri colective, sa le aduca in timp util la cunostintareprezentantilor salariatilor si a autoritatilor guvernamentale, daca e cazul, si sa coopereze cu

acestia astfel incat sa atenueze cat se poate de mult efectele negative. In lumina circumstantelor

specifice a fiecarui caz in parte, este recomandabil ca acesta notificare sa fie facuta inainte de

luarea deciziei finale. Se pot utiliza si alte mijloace pentru a coopera eficient in atenuarea

efectelor unei astfel de decizii.

7. In contextual negocierii cu reprezentantii salariatilor pentru chestiuni legate de conditiile demunca, sau atunci cand salariatii isi exercita dreptul la sindicalizare, sa nu ameninte cu tranferul

unei parti sau a intregii unitati din tara in cauza si nici sa nu transfere salariatii din entitatile

componente ale intreprinderii in alte tari pentru a influenta nedrept negocierea sau pentru a

impiedica exercitarea dreptului la sindicalizare.

8. Sa permita reprezentantilor salariatilor sa negocieze chestiuni legate de negocierea colectiva saude relatiile intre sindicate si conducere si vor ingadui partilor sa se consulte in chestiuni de

interes comun cu reprezentantii conducerii care sunt autorizati sa ia decizii in astfel de cazuri.

V. Mediul inconjurator

In limitele cadrului legislative, a regulamentelor si a practicilor administrative in vigoare, proprii

tarii in care isi desfasoara activitatea, si in lumina acordurilor, principiilor, obiectivelor si

standardelor internationale relevante, intreprinderile trebuie sa aiba in vedere nevoia de a proteja

mediul inconjurator, sanatatea si siguranta publica, si, in general, sa-si desfasoare activitatea astfel

incat sa contribuie la obiectivul dezvoltarii durabile. Asadar, intreprinderile se angajeaza sa

indeplineasca urmatoarele:

1. Sa stabileasca si sa mentina un sistem de gestiune a mediului inconjurator corespunzatorprofilului afacerii, inclusiv se obliga la:

a) Colectarea si evaluarea datelor adecvate si culese in timp util cu privire la impactul activitatii

lor asupra mediului, sanatatii si sigurantei.

b) Stabilirea unor obiective masurabile si, atunci cand este cazul, tinte care sa vizeze o mai buna

performanta fata de mediu, inclusiv revizuiri periodice a relevantei acetor obiective; si

c) Monitorizarea si verificarea regulata a progresului fata de obiectivele si tintele propuse

privind mediul inconjurator, sanatatea si siguranta.

2. Sa ia in considerare preocuparea privind costul, confidentialitatea afacerii si protectiadrepturilor de proprietate intelectuala:


18/47

a) Sa furnizeze informatii adecvate si la timp publicului si salariatilor privind impactul potential

asupra mediului, sanatatii si securitatii pe care il are activitatea desfasurata de intreprindere,

care ar putea consta in rapoarte despre progresul inregistrat in perfectionarea performantei de

mediu; si

b) Sa procedeze la informarea si consultarea in timp util cu comunitatile direct afectate de

politica de mediu, sanatate si siguranta a intreprinderii si de implementarea acesteia.

3. Sa evalueze impactul previzibil asupra mediului, sanatatii si securitatii asociat proceselor,bunurilor si serviciilor intreprinderii pe durata intregului lor ciclul de viata. Sa pregateasca o

evaluare a impactului de mediu corespunzatoare in cazul in care acste activitati propuse pot

avea un impact semnificativ asupra mediului, sanatatii sau securitatii, si daca depind de decizia

unei autoritati competente.

4. In conformitate cu acceptiunea stiintifica si tehnica a riscurilor, in caz de pericol de pagubesemnificative asupra mediului inconjurator, si avand in vedere si componenta sanatati si

securitatii umane, sa nu se prevaleze de o eventuala lipsa de certitudine stiintifica ca motiv de a

amana masurile pentru a preveni sau atenua paguba.

5. Sa detina solutii de urgenta pentru prevenirea, atenuarea si controlarea pagubelor serioase demediu si sanatate, rezultate in urma desfasurarii activitatii specifice, inclusiv accidente si situatii

de urgenta, precum si mecanismele necesare pentru a raporta imediat autoritatilor competente.

6. Sa caute permanent sa perfectioneze performanta corporativa de mediu, incurajand, atunci cande cazul, activitati cum ar fi:

a) Adoptarea, in toate zonele intreprinderii, a tehnologiilor si procedurilor de operare proprii

standardelor de mediu, din zona cea mai performanta a intreprinderii.

b) Dezvoltarea si furnizarea de produse sau servicii care sa nu aiba un impact de mediu

inoportun; ci care se dovedesc eficiente in ceea ce priveste consumul de energie si de resurse

naturale, care pot fi reutilizate, reciclate, sau casate in siguranta.

c) Promovarea unei constientizari crescande a consumatorilor privind implicatiile de mediu pe

care le ocazioneaza utilizarea produselor si serviciilor intreprinderii; si

d) Cercetarea metodelor de perfectionare a performantei de mediu a intreprinderii pe termen

mai lung.

7. Sa furnizeze personalului o educatie si instructie adecvata in chestiuni legate de mediulinconjurator, sanatate si siguranta, inclusiv in cele privind manipularea materialelor periculoase

si prevenirea accidentelor de mediu; de asemenea, sa stabileasca mai multe zone de gestionare amediului, cum ar fi procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, relatiile publice, si

tehnologiile de mediu.

8. Sa contribuie la dezvoltarea unei politici publice eficace in chestiunea mediului inconjurator sieficienta din punct de vedere economic, de pilda, prin intermediul unor parteneriate sau a unor

initiative care vor spori gradul de constientizare si protectie a chestiunii mediului.


19/47

VI. Combaterea darii si luarii de mita

Intreprinderile nu trebuie, fie direct sau indirect, sa ofere, sa promita, sa dea sau sa solicite mita sau

alte avantaje necuvenite pentru a obtine sau pentru a mentine contracte de afceri sau alte avantaje

necorespunzatoare. De asemenea, intreprinderilor nu li se va solicita si nici nu li se va pretinde sa

dea mita sau alte avantaje necuvenite. Intreprinderile se angajeaza:

1. Sa nu ofere si sa nu cedeze cererii de a plati functionarilor publici sau salariatilor partenerilor deafaceri o cota parte din plata unui contract. Sa nu foloseasca subcontracte, sa nu achizitioneze

ordine sau acorduri de consultanta in scopul de a canaliza bani spre functionarii publici,

salariatii partenerilor de afaceri sau spre rudele sau asociatii lor in afaceri.

2. Sa se asigure de faptul ca remunerarea agentilor este corespunzatoare si se face pentru serviciinumai conform legii. Daca este relevant, sa tina si sa puna la dispozitia autoritatilor competente

o lista cu agentii salariati in legatura cu tranzactiile facute cu organisme publice si intreprinderi

de stat.

3. Sa sporeasca transparenta activitatii lor in lupta impotriva mitei si extorcarii. Masurile luate potinclude angajamente publice impotriva darii si luarii de mita si extorcarii, precum si dezvaluirea

sistemului de gestiune adoptat de companie pentru a onora aceste angajamente. Sa intretina o

atitudine deschisa si dialogul cu publicul, astfel incat sa sprijine constientizarea acestuia si

cooperarea in lupta impotriva mitei si extorcarii.

4. Sa sporeasca constientizarea salariatilor, precum si permeabilitatea acestora fata de politicacompaniei impotriva mitei si extorcarii, prin difuzarea corespunzatoare a acesteia si prin

programe de instruire si proceduri disciplinare.

5. Sa adopte sisteme de control de gestiune care sa descurajeze mita si practicile corupte, si saadopte practici de audit si de contabilitate financiara si impozitara care sa previna infiintarea de

conturi secrete sau in afara registrelor sau crearea de documente care sa nu inregistreze corect

si cinstit tranzactiile care fac obiectul lor.

6. Sa nu aduca contributii ilegale candidatilor la functia de functionar public, partidelor politice,sau altor organizatii politice. Sa expuna public aceste contributii si sa le comunice cadrelor

superioare de conducere.

VII. Interesul consumatorilor

In relatia cu consumatorii, intreprinderile trebuie sa adopte o conduita conforma cu principiile uneipractici corecte de afaceri, marketing si reclama si trebuie sa ia toate masurile pentru a asigura

siguranta si calitatea produselor sau serviciilor pe care le furnizeaza. Intreprinderile se angajeaza:

1. Sa se asigure de faptul ca produsele sau serviciile pe care le furnizeaza indeplinesc toatestandardele convenite sau legale necesare pentru sanatatea si siguranta consumatorului,

incluzand aici avertizari de sanatate, siguranta produsului si etichete informative.


20/47

2. Sa furnizeze informatii clare si corecte cu privire la continutul, utilizarea in siguranta,intretinerea, depozitarea si casarea produselor si serviciilor furnizate, suficiente pentru a permite

consumatorilor sa ia decizii pertinente.

3. Sa asigure proceduri utile care sa se adreseze reclamatiilor venite din partea consumatorilor si sacontribuie la solutionarea corecta si in timp util a disputelor cu consumatorii, fara a-I impovara

pe acestia cu costuri necuvenite.

4. Sa nu recurga la interventii, sa nu procedeze la omisiuni, si nici sa nu se angajeze in alte practicide natura inselatoare, falsa, frauduloasa sau incorecta.

5. Sa respecte spatiul privat al consumatorilor si sa protejeze datele personale ale acestora.6. Sa coopereze deplin si transparent cu autoritatile publice, in prevenirea sau indepartarea

amenintarilor serioase la adresa sanatatii si sigurantei publice care provin din consumul sau din

utilizarea produselor lor.

VIII. Stiinta si tehnologie

Intreprinderile se angajeaza:

1. Sa depuna toate eforturile pentru a se asigura de faptul ca activitatea desfasurata estecompatibila cu politicile stiintei si tehnicii (S&T) si cu proiectele tarii pe teritoriul careia isi

desfasoara activitatea si sa contibuie in mod corespunzator la dezvoltarea potentialului creator

local.

2. Sa adopte practici care sa permita transferul si difuzarea rapida de tehnologii si know-how,tinand seama de protectia dreptului de proprietate intelectuala.

3. Cand este cazul, sa desfasoare activitati de dezvoltare a stiintei si tehnicii in tarile gazda pentrua raspunde nevoilor pietei locale, precum si sa utilizeze personal competent in S&T din tara

gazda si sa incurajeze instruirea acestuia, in functie de necesitatile comerciale.

4. In chestiunea acordarii de licente pentru utilizarea dreptului la proprietate intelectuala sau in cealegata de transferul de tehnologie, sa adopte conditii rezonabile si sa actioneze intr-o maniera

care sa contribuie la dezvoltarea pe termen lung a tarii gazda.

5. In masura in care este relevant pentru obiectivele comerciale, sa dezvolte contacte cuuniversitatile si institutiile de cercetare locale si sa participe la proiecte de cercetare impreuna cu

industria sau cu asociatiile industriale locale.

IX. Competitia

In limitele cadrului legal si al regulamentelui in vigoare, intreprinderile trebuie sa-si desfasoare

activitatile intr-o maniera competitiva. Intreprinderile se angajeaza:


21/47

1. Sa nu convina la incheierea de acorduri necompetitive cu partenerii concurenti:a) Pentru a stabili preturile.

b) Pentru a manipula licitatiile.

c) Pentru a imparti pietele prin alocarea clientelei, furnizorilor, teritoriilor sau a liniilorcomerciale.

2. Sa isi organizeze activitatile in acord cu toate legile concurentei in vigoare, avand in vedereaplicarea legilor concurentei in jurisdictii unde economia ar putea fi afectata negativ de o

atitudine anti-competitiva din parte lor.

3. Sa coopereze cu autoritatile din aceste jurisdictii, si sa adopte reactii cat se poate de prompte sitotale la solicitarile de informatii, in conformitate cu legislatia in vigoare si cu garantiile

corespunzatoare.

4. Sa sustina constientizarea salariatilor in legatura cu importanta respectarii legilor si politicii deconcurenta.

X. Impozitarea

Este important ca intreprinderile sa contribuie la finantele publice ale tarii gazda facand platile

impozitelor la timp. In mod special, intreprinderile trebuie sa respecte legislatia si regulamentele de

impozitare din toate tarile in care isi desfasoara activitatea si trebuie sa depuna toate eforturile

pentru a actiona in conformitate cu litera si spiritul legii. Acesta presupune masuri care sa puna la

dispozitia autoritatilor competente informatia necesara pentru o stabilire corecta a impozitelor

pentru operatiile efectuate si masuri care sa conformeze practica pretului de transfer la principiul

pretului declarat inaintea inceperii negocierilor.


22/47

Partea a douaProcedurile de implementare ale Ghidului OECD

Pentru Intreprinderi Multinationale


23/47

Decizia Consiliului OECD

Iunie 2000

CONSILIUL,

In conformitate cu Conventia privind Organizatia pentru Cooperare si DezvoltareEconomica de la 14 decembrie 1960;

In conformitate cu Declaratia OECD privind Investitiile Internationale si Intreprinderile

Multinationale (Declaratia), in care guvernele tarilor aderente (tarile aderente) recomanda in

comun intreprinderilor multinationale care opereaza pe sau din teritoriul acestora, sa respecte

Ghidul pentru Intreprinderi Multinationale (Ghidul);

Admitand ca, dat fiind ca activitatea intreprinderilor multinationale cuprinde lumea intreaga,

cooperarea internationala asupra chestiunilor privitoare la Declaratie trebuie sa se extinda in toate

tarile;

In conformitate cu Termenii de Referinta ai Comitetului de Investitii Internationale siIntreprinderi Multinationale, in special cu privire la responsabilitatii acesteia fata de Declaratie

[C(84)171(Final), reinnoit in C/M(95)21];

Considerand Raportul privind Prima Revizuire a Declaratiei din 1976 [C(79)102(Final)],

Raportul privind A Doua Revizuire a Declaratiei [c/MIN(84)5(Final)], Raportul privind Revizuirea

din 1991 a Declaratiei [DAFFE/IME(91)23], si Raportul privind Revizuirea din 2000 a Ghidului

[C(2000)96];

In conformitate cu A Doua Revizuire a Deciziei Consiliului din iunie 1984 [C(84)90],

amendata in iunie 1991 [C/MIN(91)7/ANN1];

Considerand oportuna imbunatatirea procedurilor de consultatii privind chestiuni continute

in Ghid si promovarea eficacitatii Ghidului;

La propunerea Comitetului de Investitii Internationale si Intreprinderi Multinationale:

DECIDE:

Sa anuleze A Doua Revizuire a Deciziei Consiliului din iunie 1984 [C(84)90], amendata in iunie

1991 [C/MIN(91)7/ANN1], si sa o inlocuiasca cu urmatoarea:

I. Puncte Naturale de Contact1. Tarile aderente vor stabili Puncte Nationale de Contact pentru asumarea activitatilor de

promovare, dirijarea anchetelor si pentru dicutii cu partile implicate asupra tuturor chestiunilor

acoperite de Ghid astfel incat acestea sa contribuie la rezolvarea problemelor care se pot ivi in

acesta privinta, tinand cont de Ghidul procedural atasat. Comunitatea de afaceri, organizatiile

salariatilor si alte parti interesate vor fi informate in legatura cu disponibilitatea acestor

facilitati.


24/47

2. Punctele Nationale de Contact din diverse tari vor coopera al nevoie, pentru orice chestiunecuprinsa in Ghid si care este relevanta pentru activitatea lor. Ca procedura generala, discutiile la

nivel national trebuie initiate inainte de a contacta alte Puncte Nationale de Contact.

3. Punctele Nationale de Contact vor avea intruniri anuale pentru a-si impartasi experiente sipentru a face comunicarile necesare Comitetului de Investitii Nationale si IntreprinderiMultinationale.

II. Comitetul de Investitii Internationale si

Intreprinderi Multinationale

1. Comitetul de Investitii Internationale si Intreprinderi Multinationale (CIME sau Comitetul)vor avea un schimb de pareri periodic sau la cererea unei tari aderente, asupra chestiunilor

cuprinse in Ghid si a experientei castigate in aplicarea acestora.

2. Comitetul va invita periodic Comitetul Consultativ de Afaceri si Industrie la sediul OECD(BIAC), precum si Comitetul Consultativ Sindical la OECD (TUAC) (organele consultative),

ca de altfel si alte organizatii non-guvernamentale, pentru a-si exprima opiniile asupra

chestiunilor cuprinse in Ghid. Suplimentar, se pot organiza schimburi de pareri cu organele

consultative, la cererea lor, asupra acestor chestiuni.

3. Comitetul poate decide sa organizeze schimburi de opinii asupra chestiunilor cuprinse in Ghidsi cu reprezentantii tarilor neaderente.

4. Comitetul va fi responsabil pentru clarificari aduse chestiunilor cuprinse in Ghid. Clarificarilese vor face la cerere. La cerere, o intreprindere va beneficia de ocazia de a-si exprima propria

opinie, atat oral, cat si in scris, asupra chestiunilor de interes din Ghid. Comitetul nu este abilitat

sa traga concluzii asupra conduitei intreprinderilor individuale.

5. Comitetul va organiza schimburi de vederi asupra activitatii Punctelor Nationale de Contact, cuscopul de a imbunatatii eficacitatea Ghidului.

6. In indeplinirea responsabilitatilor sale pentru optima functionare a Ghidului, Comitetul va lua inconsiderare Ghidul de Procedura atasat.

7. Comitetul va comunica periodic Consiliului referitor la chestiunile cuprinse in Ghid. Inrapoartele sale, Coomitetul va tine seama de rapoartele primite din partea Punctelor Nationale

de Contact, de opiniile exprimate de organele consultative, precum si de pozitia altor organizatii

non-guvernamentale si a tarilor neaderente.

III. Revizuirea Deciziei

Aceasta Decizie va fi revizuita periodic. Comitetul va face propuneri in acest scop.


25/47

Ghid de procedura

I. Punctele Nationale de Contact

Rolul Punctelor Nationale de Contact (NCP) este acela de a potenta eficacitatea Ghidului. NPC-

urile vor actiona in conformitate cu criteriile esentiale de vizibilitate, transparenta, si

responsabilitate pentru a promova obiectivul de echivalenta functionala.

A.Aranjamente institutionale

In conformitate cu obiectivul echivalentei functionale, tarile aderente dispun de flexibilitate in

organizarea NPC-urilor, cautand sprijinul activ al partenerilor sociali, inclusiv al comunitatii de

afaceri, organizatiilor de salariati, si ale altor parti interesate, inclusiv al organizatiilor non-

guvernamentale.

In consecinta, Punctul National de Contact:

1. Poate fi un functionar guvernamental superior sau un oficiu guvernamental condus de unfunctionar superior. In mod alternativ, Punctul National de Contact poate fi structurat ca unorgan de cooperare, inclusiv reprezentanti ai agentiilor guvernamentale. De asemenea, el se mai

poate constitui ca reprezentanti comunitatii de afaceri, ai organizatiilor salariatilor si ai altor

parti interesate.

2. Va desfasura si va mentine relatii cu reprezentantii comunitatii de afaceri, ai organizatiilor desalariati si ai altor parti interesate care sunt capabile sa contribuie la functionarea eficienta a

Ghidului.

B.Informarea si promovarea

Punctele Nationale de Contact vor proceda la urmatoarele:

1. Vor populariza Ghidul si il vor face disponibil prin mijloacele corespunzatoare, inclusiv prininformatii on-line si in limbile nationale. Investitorii potentiali (interni si externi) trebuie sa fie

informati in mod corespunzator despre recomandarile Ghidului.

2. Vor indemna la constientizarea recomandarilor Ghidului, inclusiv prin cooperare cu comunitateade afaceri, organizatiile de salariati, alte organizatii non-guvernamentale, precum si publicul

interesat.

3. Vor raspunde la intrebarile cu privire la Ghid venite din partea:a) Alte Puncte Nationale de Contact.

b) Comunitatea de afaceri, organizatiile de salariati, alte organizatii non-guvernamentale si

public; si

c) Guvernele statelor neaderente.

C. Implementarea in circumstante speciale


26/47

NCP-ul va contribui la solutionarea chestiunilor care emerg in procesul de implementare al

Ghidului in circumstante speciale. NCP-ul va organiza un forum de discutii si va oferi asistenta

comunitatii de afaceri, organizatiilor de salariati si altor parti interesate pentru a se confrunta cu

chestiunea in cauza, intr-un mod eficient, in timp util si in acord cu legea in vigoare. In acordarea

de asistenta, NCP-ul se angajaza:

1. Sa efectueze o evaluare initiala pentru a stabili daca chestiunea in cauza merita o evaluaresuplimentara, si sa raspunda partii sau partilor care o ridica.2. In cazul in care chestiunile ridicate merita o examinare detaliata, sa ajute partile implicate sa

solutioneze aceste chestiuni. In acest scop, NCP-ul se va consulta cu aceste parti si, atunci cand

este cazul:

a) Sa solicite recomandari de la autoritatile competente, si/sau de la reprezentantii comunitatii

de afaceri, organizatiile de salariati, de la alte organizatii non-guvernamentale, precum si de la

expertii in domeniu.

b) Sa consulte Punctul National de Contact din cealalta tara, sau tari, interesate.

c) Sa solicite medierea din partea CIME in cazul in care are indoieli cu privire la interpretarea

Ghidului in circumstante speciale.

d) Sa ofere, si, cu cu acordul partilor implicate, sa inlesneasca accesul la metode de consens,

cum sunt concilierea sau medierea, in confruntarea cu chestiunea in cauza.

3. Daca partile implicate nu ajung la un acord in chestiunea ridicata, sa emita o declaratie, si safaca recomandarile corespunzatoare, privind implementarea Ghidului.

4. a) Cu scopul de a inlesni solutionarea problemei, sa ia masurile care se impun pentru a protejaafacerile confidentiale si alte informatii. Desi procedurile stipulate in cadrul paragrafului 2 au

fost initiate, se va mentine confidentialitatea lucrarilor. La incheierea procedurilor, in cazul in

care partile implicate nu au ajuns la un acord, sunt libere sa poarte discutii si sa comunice

despre chestiunile nerezolvate. Totusi, informatiile si opiniile emise in timpul lucrarilor de alta

parte implicata vor ramane confidentiale, si nu vor fi dezvaluite decat daca acea parte isi da

acordul.

b) Sa dea publicitatii rezultatele consultarilor cu partile implicate, doar daca pastrarea

confidentialitatii nu este in interesul unei mai eficiente implementari a Ghidului.

5. Daca apar probleme in tarile neaderente, sa faca ceea ce se impune pentru a le intelege, si saapeleze la aceste proceduri atunci cand ele se dovedesc relevante si practicabile.

D.Raportarea

1. Fiecare Punct National de Contactva intocmi un raport annual pe care il va inainte Comitetului.2. Rapoartele trebuie sa contina informatii privind natura si rezultatele activitatii Punctului

National de Contact, inclusiv implementarea activitatilor in circumstante speciale.


27/47

II. Comitetul de Investitii Internationale

si Intreprinderi Multinationale

1. Comitetul se va elibera de responsabilitati in mod eficient si oportun.2. Comitetul va lua in considerare cererile prin care se solicita asistenta, venite din parte NPC-

urilor, inclusiv in cazul in care se indoieste de interpretarea pe care o da Ghidul in legatura cucircumstanta speciala.

3. Comitetul se angajeaza:a) Sa ia in considerare rapoartele din partea NPC-urilor.

b) Sa ia in considerare documentele fundamentate trimise spre supunere de catre tarile aderente

sau a organelor consultative, cu privire la modul in care NPC-urile isi fac datoria in abordarea

spre solutionare a circumstantelor specifice.

c) Sa aiba in vedere emiterea de clarificari atunci cand un stat aderent sau un organ consultativ

trimite spre supunere documente fundamentate, cu privire la corectitudinea interpretariirecomandarilor Ghidului pe care un NCP a facut-o in cazul unei circumstante speciale.

d) Sa faca recomandarile necesare pentru a imbunatati functionarea NPC-urilor si pentru

implementarea eficienta a Ghidului.

4. Comitetul poate sa solicite si sa aiba in vedere recomandari din partea expertilor cu privire laorice fel de chestiuni legate de Ghid. In acest scop, Comitetul va decide procedurile adecvate.


28/47

Partea a treia

Comentarii

Nota Secretariatului: Aceste comentarii au fost pregatite de catre Comitetul de Investitii

Internationale si Intreprinderi Multinationale pentru a oferi informatii si explicatii in legatura cu

textul Ghidului, si al Deciziei Consiliului privind Implementarea. Ele nu fac parte din Declaratia

privind Investitiile Internationale si Intreprinderile Multinationale, si nici din Decizia Consiliului

privind Ghidul pentru Intreprinderi Multinationale.


29/47

Comentarii privind Ghidul OECD pentru Intreprinderi Multinationale

Comentarii privind Policicile generale

1. Capitolul de Politici Generale din cadrul Ghidului este primul care contine recomandari specialepentru intreprinderi. El este important in stabilirea principiilor fundamentale comune pentru

recomandarile specifice din capitolele urmatoare.

2. Respectarea legii interne este prima obligatie in afaceri. Ghidul nu se doreste a se constitui intr-un substitut al legislatiei si regulamentelor in vigoare, si nu reprezinta o incercare de a le eluda.

El reprezinta un set suplimentar de standarde si conduite cu caracter nelegislativ, care privesc in

mod special activitatea internationala desfasurata de aceste intreprinderi. Desi Ghidul se afla

dincolo de lege in multe cazuri, el nu intentioneaza si nu trebuie sa plaseze o intreprindere in

situatia in care sa se confrunte cu cerinte conflictive.

3. Intreprinderile sunt incurajate sa coopereze cu guvernul pentru dezvoltarea si implementareapoliticilor si legislatiei. Luarea in considerare a pozitiei altor actionari din societate, inclusiv a

comunitatii locale si a intereselor de afaceri, este o componenta care poate imbogati acest

proces. Se stie, de asemenea, faptul ca guvernele trebuie sa fie transparente in dialogul cuintreprinderile, si sa poarte consultari cu mediul de afaceri in legatura cu aceste chestiuni.

Intreprinderile trebuie privite ca parteneri ai guvernului in dezvoltarea si aplicarea abordarilor

voluntare si normative (intre care Ghidul reprezinta un element) in confruntarea cu politicile

care ii afecteaza.

4. Nu trebuie sa existe nici o contradictie intre activitatea intreprinderile multinationale (MNE-uri)si dezvoltarea durabila, iar Ghidul este conceput sa sprijine elementele complementare in

aceasta privinta. Legaturile dintre aspectele economice, sociale si de mediu reprezinta, intr-

adevar, cheia pentru promovarea dezvoltarii durabile.4

In aceeasi ordine de idei, promovarea si

sprijinirea drepturilor omului este, in primul rand, responsabilitatea guvernului, atunci cand

intalnirea dintre conduita corporativa, drepturile omului si intreprinderile joaca intr-adevar un

rol importanta, si astfel MNE-urile sunt incurajate sa respecte drepturile omului, nu doar in

relatia cu salariatii, dar si fata de ceilalti care sunt afectati de activitatile acestora, intr-o maniera

conforma cu obligatiile si angajamentele internationale asumate de guvern. Declaratia Univerala

a Drepturilor Omului si alte obligatii privind drepturile omului ale guvernului sunt extrem de

relevante in aceasta privinta.

5. De asemenea, Ghidul recunoste si incurajeaza contributia pe care MNE-urile o pot aduce laedificarea potentialului local prin intermediul activitatii lor in cadrul comunitatilor locale. In

mod similar, recomandarea privind formarea capitalului uman este o recunoastere explicita si

prevazatoare a contributiei la dezvoltarea indivizilor pe care MNE-urile o pot aduce salariatilor

sai, si consta nu numai in practici de angajare, dar si de specializare si alte tipuri de instruire a

salariatilor. Formarea capitalului uman implica si notiunea de nediscriminare in practica deangajare si de promovare, instruire continua si alte specializari la locul de munca.

6. Guvernele recomanda intreprinderilor sa evite, in general, eforturile de a garanteze scutiri carenu au fost studiate in cadrul statutar sau normativ cu privire la stimulentele de mediu, sanatate,

siguranta, munca, impozitare si financiare si altele, fara a incalca dreptul intreprinderii de a face

schimbari in cadrul statutar sau normative. Cuvintele sau acceptare atrag atentia, de

asemenea, asupra rolului statului in acordarea acestor scutiri. Desi acest tip de prevedere este, in

mod traditional, apanajul guvernelor, este foarte relevant si in cazul MNE-urilor. Totusi, ste


30/47

important de remarcat faptul ca exista situatii in care exceptiile particulare de la lege sau

politica generala pot ramane conforme cu legislatia, din motive legitime de politica publica.

Capitolele despre politica de mediu inconjurator si concurenta in afaceri ilustreaza acest lucru.

7. Paragraful dedicat rolului MNE-urilor in conducerea corporativa imprima un impuls maiputernic Principiilor OECD de Conducere Corporativa recent adoptate. Desi responsabilitatea

pentru imbunatatirea cadrului normativ legal si institutional revine in primul rand guvernului,intreprinderile sunt si ele interesate de o buna conducere.

8. O retea crescanda de instrumente si actiuni non-guvernamentale auto-normative se adreseazaaspectelor de conduita corporativa si relatiilor dintre mediul de afaceri si societate.

Intreprinderile recunosc ca activitatea lor are, adesea, implicatii sociale si de mediu

inconjurator. Institutia practicilor auto-normative si a sistemelor de gestiune prin intreprinderi

sensibile la aceste deziderate si prin aceasta, contribuind la dezvoltarea durabila este o

ilustare a acestui lucru. Pe de alta parte, dezvoltarea unor astfel de practici poate promova relatii

constructive intre intreprinderi si societatile in care acestea opereaza.

9. O consecinta a practicilor auto-normative eficiente este faptul ca intreprinderile trebuie sapromoveze constientizarea salariatilor in legatura cu politica companiei. De asemenea, serecomanda garantii de protectie pentru activitatile de informare de buna credinta, inclusiv

portectia salariatilor care, in absenta unor mijloace de reparatie sau in fata unui risc de actiune

negativa a salariatilor, raporteaza autoritatilor publice practici care contravin legii. Desi extrem

de relevanta pentru initiativa impotriva darii si luarii de mita si a celei de mediu, o astfel de

protectie este relevata si in cazul altor recomandari coprinse in Ghid.

10.Incurajarea, acolo unde este posibil, a principiilor compatibile de responsabilitate corporativa inrandul partenerilor de afaceri serveste la alaturarea unei reconfirmari a standardelor si

principiilor materializare in Ghidsi recunoasterea importantei lor pentru furnizori, contractanti,

subcontractanti, persoane autorizati si alte entitati cu care MNE-urile colaboreaza. Este

cunoscut faptul ca exista limite de ordin practice in capacitatea intreprinderilor de a influenta

conduita de afaceri a partenerilor lor. Dimensiunea acestor limite depinde de caracteristicile de

sector, afacere si productie, cum ar fi numarul de furnizori sau al partenerilor de afaceri,

structura si complexitatea lantului de furnizori si pozitia pe piata a intreprinderii fata de

furnizorii sau partenerii de afaceri pe care ii are. Influenta pe care intreprinderile o pot avea

asupra furnizorilor si partenerilor de afceri este in mod normal limitata la categoria de produse

si servicii, si nu la intreaga gama de activitati ale furnizorilor sau partenerilor de afaceri. Astfel,

anvergura influentei partenerilor si furnizorilor poate fi mai mare sau mai mica, dupa caz.

Relatiile de afaceri stabilite sau directe reprezinta obiectul major al acestei recomandari, si nu

contractile sau tranzactiile individuale sau ad hoc, bazate exclusiv pe operatiile de piata deschisa

sau pe relatiile cu clientii. In cazurile in care nu este posibila influenta directa asupra

partenerilor de afaceri, obiectivul poate fi atins prin difuzarea declaratiei de politica generala a

intreprinderii sau a membrilor din federatia de afaceri care isi incurajeaza partenerii de afacerisa aplice principii de conduita corporativa compatibile cu Ghidul.

11.In cele din urma, este important sa observam faptul ca auto-normativitatea si alte initiativesimilare, incluzand aici Ghidul, nu trebuie sa restrictioneze competitia in mod ilegal, si nici nu

trebuie luate ca substitut pentru lege si regulament de catre guverne. Este vadit ca MNE-urile

trebuie sa evite potentialele efectele distorsionante de comert si investitie a practicii codurilor si

auto-normativelor.


31/47

Comentarii privind politica de dezvaluire de informatii

12.Scopul acestui capitol este acela de a incuraja o intelegere mai buna a operatiilor efectuate deintreprinderile multinationale. Informatia clara si completa despre intreprinderi este de mare

importanta pentru o mare varietate de utilizatori, de la actionari si comunitatea financiara, pana

la alti constituenti ca salariatii, comunitatile locale, grupurile de interes, guverne, si societatea in

intregul ei. Pentru a imbunatati capacitatea publicului de a intelegere ce este o intreprindere sicum interactioneaza ele cu societatea si mediul, intreprinderile trebuie sa fie transparente in

activitatile lor si sa raspunda cererilor de informatii din ce in ce mai sofisticate ale publicului.

Informatia care iese in evidenta in acest capitol poate fi o adaugire la obligatia intreprinderilor

de a informa in legatura cu operatiile efectuate, solicitata prin lege in tarile in care au activitate.

13.Acest capitol se adreseaza acestei obligatii de a informa in legatura cu doua chestiuni.Recomandarile referitoare la primul set de informari sunt identice cu chestiunile similare expuse

in Principiile OECD de Guvernare Corporativa. Acestea indeamna la obligatia de a da in timp

util publicitatii informatii corecte despre corporatie, inclusiv privind situatia financiara,

performanta, actionarii, si conducerea companiei. De asemenea, companiile trebuie sa revele

informatii suficiente privind remuneratia consiliului de conducere si a directorilor cheie

(individual sau impreuna), pentru ca investitorii sa poata evalua costurile si beneficiileplanurilor de remuneratie si contributia schemelor de stimulare, cum ar fi de pilda optiunea

pentru schemele de stoc. Principiile contin adnotari care ofera cadre orientative privind

revelarea necesara de informatii, iar recomandarile din Ghid trebuie interpretate in relatie cu

aceste adnotari. Ele sunt centrate asupra companiilor vandute public. In masura in care ele sunt

condiderate aplicabile, ele trebuie sa se constituie intr-un instrument util pentru imbunatatirea

conducerea de corporatie in cazul intreprinderilor care nu sunt vandute; de pilda, intreprinderile

private si cele de stat.

14.Ghidul incurajeaza revelarea informatiilor despre practicile de comunicare in zone unde aparnoi standarde de informare, ca de pilda informarea privind chestiuni sociale, de mediu, si risc.

Multe intreprinderi nu se limiteaza la temele de performanta financiara si dau publicitatii

informatii despre o serie mai larga de teme, considerand revelarea de astfel de informatii ca o

metoda prin care pot demonstra un angajament fata de practici acceptate social. In unele cazuri,

acest al doilea tip de revelare de informatii sau, cu alte cuvinte, de comunicare cu publicul si

cu alte parti direct afectate de activitatea firmei se poate referi la entitati care merg dincolo de

limitele acoperite in registrele financiare ale intreprinderilor. De pilda, se pot acoperi si

informatii despre activitatile subcontractantilor si ale furnizorilor sau a partenerilor din

societatile comerciale mixte.

15.Multe intreprinderi au adoptat masuri menite sa le ajute in intentia de a se conforma legilor sistandardelor conduitei in afaceri, si de a imbunatatitransparenta activitatii lor. Un numar in

crestere de firme au emis din proprie initiativa coduri de conduita corporative, expresii ale

angajamentelor lor fata de valorile etice in aspecte ca cele de mediu inconjutrator, standarde demunca si protectie a consumatorilor. Se dezvolta sisteme specializate de gestiune cu scopul de a

le ajuta sa respecte aceste angajamente ele includ sisteme de informare, proceduri de operare

si standarde de instructie. Intreprinderile cooperaza cu ONG-urile si organizatiile inter-

guvernamentale pentru a dezvolta standarde de informare care sa perfectioneze capacitatea

intreprinderilor de a informa despre felul in care activitatea lor influenteaza procesul de

dezvoltarea durabila.


32/47

16.Principiile OECD de Guvernare Corporativa sustin dezvoltarea de standarde de revelare deinformatii despre contabilitate, aspecte financiare si nefinanciare, de inalta calitate si

recunoscute international, care pot servi la imbunatatirea compatibilitatii informatiei intre state.

Expertiza de audit financiar dirijata de catre experti independenti furnizeaza asigurari exterioare

si obiective despre felul in care rapoartele financiare au fost pregatite si prezentate.

Transparenta si eficacitatea revelarii de informatii nefinanciare poate fi imbunatatita prin

verificari independente. Tehnici de verificare independenta a revelarii informatiilor nefinanciaresunt in curs de aparitie.

17.Intreprinderile sunt incurajate sa ofere accesul imediat la informatiile publicate si sa ia inconsiderare utilizarea de informatii pentru a indeplini acest obiectiv. Informatia accesibila

utilizatorilor de pe pietele interne trebuie pusa la dispozitia tuturor utilizatorilor interesati.

Intreprinderile trebuie sa ia masuri speciale pentru a pune aceste informatii la dispozitia

comunitatilor care nu au acces la mass-media tiparita (de exemplu, comunitati mai sarace,

direct afectate de activitatea intreprinderii).

18.Solicitarile de revelare a informatiilor nu trebuie sa impovareze intreprinderile financiare siadministrative. De asemenea, intreprinderile nu trebuie sa dezvaluie informatii care sa puna in

pericol pozitia pe scena competitiei, cu exceptia cazului in care aceste informatii sunt esentialepentru decizia de investitii si pentru a evita inducerea in eroare a investitorilor.

Comentarii privind forta de munca si relatiile de munca

19.Acest capitol contine in deschidere o referinta la legislatia si regulamentele in vigoare,exprimare prin care se admite faptul ca intreprinderile multinationale, desi opereaza in cadrul

jurisdictiei diverselor tari in parte, pot fi expuse si si nivelelor nationale, sub-nationale, si

supra-nationale de regulamente forta de munca si relatiile de munca. Termenii relatiile de

munca predominante si practici de angajare sunt suficienti de permisivi pentru a inlesni o

multitudine de interpretari in lumina diferitelor contexte nationale de exemplu, diverse optiuni

de negociere oferite salariatilor prin legislatia si regulamentele nationale.

20.Organizatia Internationala a Muncii (ILO) este organismul competent pentru a stabilistandardele internationale de munca, si de a promova drepturile fundamentale la locul de munca

asa cum acestea au fost stabilite prin Declaratia privind Principiile si Drepturile Fundamentale

la Locul de Munca din 1998. Ghidul, ca instrument cu regim neobligativ, joaca un rol in

promovarea respectarii acestor standarde si principii in randul intreprinderilor multinationale.

Prevederile din acest capitol al Ghidului se fac ecoul prevederilor relevante din Declaratia de la

1998, ca si a Declaratiei Tripartite a ILO a Principiilor privind Intreprinderile Multinationale si

Politica Social din 1977. Declaratia Tripartita stabileste principiile domeniile fortei de munca, a

specializarii, a conditiilor de munca, si a relatiilor de munca, in timp ce Ghidul OECD acopera

toate aspectele majore a conduitei corporative. Ghidul OECD si Declaratia Tripartita ILO face

referire la conduita care se pretinde din partea intreprinderilor, se doreste sa mearga in paralel sisa nu intre in contradictie. Declaratia Tripartita ILO poate fi utila pentru a intelege Ghidul in

masura in care este mai elaborata. Cu toate acestea, responsabilitatile pentru procedurile care

decurg din Declaratia Tripartita si Ghidsunt separate din punct de vedere institutional.

21.Primul paragraf al acestui capitol este conceput pentru a reverbera toate cele patru principii sidrepturi fundamentale la locul de munca care sunt prevazute in Declaratia ILO din 1998, si

anume libertatea de asociere si dreptul la negocieri colective, abolirea totala a exploatarii

copiilor prin munca, eliminarea tuturor formelor de munca fortata sau impusa, si de


33/47

nediscriminare in angajare si ocupatie. Aceste principii si drepturi au fost dezvoltate sub forma

de drepturi si obligatii specifice in Conventiile ILO recunoscute ca fiind fundamentale.

22.Capitolul recomanda ca intreprinderile multinationale sa contribuie la abolirea eficienta aexploatarii copilului prin munca in sensul prevederii din Declaratia ILO din 1998 si Conventia

ILO 182 privind formele cele mai rele de exploatare a copilului prin munca. Instrumentele ILO

stabile privind aceasta chestiune sunt Conventia 138 si Recomandarea 146 (ambele adoptate in1973) privind varsta minima de angajare. Prin aceste practici de gestiune a muncii, crearea de

slujbe de buna calitate si bine platite si si contributia lor la cresterea economica, intreprinderile

multinationale pot juca un rol pozitiv in rezolvarea cauzelor profunde, de radacina ale saraciei

in general si ale exploatrii copilului prin munca in particular. Este important sa se recunoasca si

sa se incurajeze rolul intreprinderilor multinationale in gasirea de solutii viabile in aceasta

chestiune. Cresterea standardelor de educatie in cazul copiilor din tarile gazda trebuie in mod

special mentionata.

23.Capitolul mai recomanda ca intreprinderile sa contribuie la eliminarea tuturor formelor demunca fortata, un alt principiu derivat din Declaratia ILO din 1998. Referinta la acest drept de

munca esential se bazeaza pe Conventia ILO 29 din 1930 si 105 din 1957. C.29 solicita ca

guvernele sa suprime utilizarea muncii fortate sau impuse in toate formele sale in cel mai scurttimp, in timp ce C. 105 le solicita sa suprime si sa nu faca uz de orice forma de munca fortata

sau impusa avand in vedere un numar de obiective (de exemplu, ca mijloc de coercitie politica

sau de disciplina in munca), si sa ia masuri eficiente pentru a garanta abolirea ei completa si

imediata. In acelasi timp, se stie ca ILO este organismul competent pentru a aborda chestiunea

dificila a muncii in detentie, in special in cazul in care se ajunge la angajarea detinutilor (sau

lasarea lor la dispozitia) de catre indivizi particulari, companii sau asociatii.

24.Principiul nediscriminarii cu privire la angajare si ocupatie se refera la termini si condictiiprecum angajarea, disponibilizarea, plata, promovarea, specializare si pensionarea. Lista

motivelor de discriminare nepermise, extrasa din Conventia ILO 111 din 1958, considera ca

orice diferentiere, excludere sau preferinta fundata pe aceste criterii reprezinta o violare a

Conventiei. In acelasi timp, textul specifica faptul ca lista nu este exhaustiva. In conformitate cu

prevederile din paragraful 1d), intreprinderile trebuie sa promoveze egalitatea de sanse pentru

barbate si femei, accentuandu-se criterii egale de selectie, remunerare si promovare, precum si

aplicarea echitabila a acestor criterii si prevenirea discriminarilor sau disponibilizarilor pe

motive privind casatoria, graviditatea sau calitatea de parinte.

25.Referirea la forme consultative de participare a salariatilor din paragraful 2 al Ghidului esteextras din Recomandarea ILO 94 din 1952 privind Consultarea si Cooperarea dintre Patronat si

Salariati la Nivelul Intreprinderii. Este in accord cu o prevedere inclusa in Declaratia Tripartita

ILO din 1977 a Principiilor privind Intreprinderile Multinationale si Politica Sociala. Asemenea

aranjamente consultative nu trebuie inlocuite cu dreptul patronatelor de a negocia conditiile de

munca. Recomandarea privind aranjamentele consultative vizand aranjamentele de munca este,de asemenea, cuprinsa in paragraful 8.

26.In paragraful 3 al acestui capitol informatiile puse la dispozitie salariatilor de catre companiiofera o imagine adevarata si corecta a realitatii. Se face referire la urmatoarele aspecte:

structura intreprinderii, situatia ei economica si financiara si proiectele de viitor, tendintele in

chestiunea locurilor de munca, si schimbarile semnificative in activitate, avand in vedere

premisa legitima de confidentialitate in afaceri. Consideratii privind confidentialitatea in afaceri


34/47

poate face ca anumite informatii sa nu poata fi facute publice, sau sa necesite garantii pentru a fi

date publicitatii.

27.In paragraful 4, standardele privind locurile de munca si relatiile de munca sunt conceputeincluzand compensari si aranjamentele privind timpul de lucru. Prin referirea la sanatatea si

siguranta tipului de ocupatie se subintelege faptul ca MNE-urile trebuie sa urmeze standardele

normative si normele de munca predominante pentru a atenua riscul accidentelor si lezarilorsanatatii care rezulta, sunte lagate de, sau apar in timpul angajarii. Acest lucru incurajeaza

intreprinderile sa lucreze pentru a-si ridica nivelul de performanta cu privire la sanatatea si

siguranta la locul de munca in toate sferele de activitate, chiar si acolo unde aceasta conditie nu

este solicitata in mod formal de regulamentele tarii pe teritoriul careia activeaza. De asemenea,

acest lucru incurajeaza intreprinderile sa respecte dorinta salariatilor de a se indeparta dintr-un

context de lucru atunci cand sunt motive serioase de a crede ca reprezinta un risc iminent si

important la adresa sanatatii sau sigurantei. Reflectand importanta si aspectele complemetare pe

care le aduce pe langa recomandarile similare, preocuparile legate de sanatate si siguranta au

ecouri si in alte sectiuni ale Ghidului, cu precadere in capitolele despre Interesul consumatorului

si Mediul inconjurator.

2

OECD Guidelines RO

Documents

Transcript of OECD Guidelines RO