Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea de istorie i filosofie

Proiect de grupTema:,,Decolonizarea Indoneziei i crearea statului indonezian.

Proiect la cursul normativ: Istoria rilor Asiei i Africii n epoca contemporan. Realizat de studenii Molodojan Andrei Toma Gheorge nari Ion Conductor tiinific: doctor n istorie lector universitar, Liliana Rotaru

Chiinu, 2015Sitem colonial MondialSistem colonial mondial este sistemul care sa format de la sfirsitul secolului XV si s-a sfirsit in a doua jumatate a secolului XIX si reprezinta relatiile economice, politice dintre metropola si colonii,semicolonii formind un mod de organizare a lumii.Decolonizare- Aciunea dea decolonizai rezultatul ei care este proces social-economic de nlturare a regimului colonial i de obinere a independenei statale a popoarelor din colonii.Consecin a celui de-al doilea rzboi mondial n colonii s-au dezvoltat micri pentru obinerea independentei Independena- prin tratate: India, Birmania, Ceylon- n urma unor rzboaie de eliberare: Indochina, Algeria, Angola - declaraiiConferina de la Bandung- Indonezia- 18-25 aprilie 1955- 29 naiuni afro-asiaticedreptul popoarelor de a dispune de propria soart - egalitatea n suveranitate a tuturor natiunilor-reglementarea pe cale panic a conflictelor - dezarmare, nimicirea armelor de distrugere - condamn colonianismul1960- ANUL AFRICII- Rezoluia 514 ( ONU )- popoarele din colonii au dreptul de a-i hotr singure soarta- 18 state i proclam independena1963- Conferina de la Addis Abeba- nfiinarea Organizaiei Africane- Carta unitii africane- semnat de 30 de state1970- 64 state independente1981- Carta african a drepturilor omului i ale popoarelor

Criza dominaiei colonialentre cele doua razboaie mondiale, evolutia colonialismului era acceptata fara prea mari probleme de majoritatea populatiei. Ascensiunea si crestereapopularitatii fortelor politice nationale din cadruldominioanelorau condus la punerea sub semnul ntrebarii a sistemului colonial.Primul razboi mondial nu a provocat odeclansare adiscutiilor pe margineatemeiurilor dominatiei coloniale asupra popoarelor de peste mari. Acestea erauconvinse ca sunt nsarcinate cu o misiuneumanitara sicivilizatoare. Aspiratiile nationale alepopoarelor colonizate eraupuse sub semnul ndoielii si negate. n aceasta perioada prin scrierile politice, sociologice si chiarliterare s-a elaborato adevaratadoctrina acolonizarii carejustifica petemeiuri economice, istorice si morale, dominatia europeanaasupra altor continente.Daca aceasta a fostdominanta gndirii europene la nivelul elitelor trebuie aratat totusi cadupa ncheierea primei conflagratii mondiale apar voci care pun n discutie termenele dominatiei coloniale.Ideile lansate depresedintele americanW. Wilson, creareaSocietatii Natiunilor care a nscris n Charta saprincipii generoase,destramarea imperiilor austro ungar, otoman, tarist sideservirea procesului deafirmare nationalan Europa au favorizataparitiamiscarilor de eliberare nationalan colonii.La originea acestor miscari s-au aflatintelectuali, functionari si oameni de afaceri formati cu universitati europene : Gandhi, Nehru nIndia;Bourguiba nTunisia; Soekarno n Indonezia, Ferhat Abbas nAlgeria. n prima faza aceste miscarinu si-au propus sa rupa total legaturile cu metropola ci doarreforme de esentan domeniul economic si social.Totusi daca in perioada interbelica actiuni nu au fost multe atunci acest proces de destramare a sistemului colonial se intensifica dupa al doilea razboi molndial.Aparitiaprocesului de decolonizare dupa ncheierea celei de-a doua conflagratii mondiale a fost unul dinfenomenele care au marcatpe termen lung istoria secolului XX. Decolonizarea sirevolutia au modificatspectaculos harta politica a globului. Numarul de state independente din Asia, recunoscute pe plan international a crescut de cinci ori . n Africa, unde n 1939 era unsingur stat liber, acum erau cincizeci. Chiar si n America, remarcaEric Hasbawin, unde decolonizareatimpurie din secolul al XIX lea avusese drept rezultat aparitia avreo douazeci de state libere,acums-aumai adaungatvreo zece. Decolonizarea, ntelegnd prin aceasta prabusireaea dominatiei coloniale a fost n primul rndo consecinta majora a celui de-al doilea razboi mondial dar sirezultatulluptei de eliberare apopoarelor asuprite si alafirmarii nsistemul relatiilor internationale a unor principii morale si democratice. n acest sens, un rol de maximaimportanta l-au avut principiile lansate prinCartha Atlanticului.Primele seisme care vor anunta destructurarea sistemuluicolonial snt percepute deopinia publica si lumea politica, n special, nca din perioada de sfrsit a razboiului mondial.n Asia deSud - Estdupa nfrngerea Japoniei, europenii nu mai reusesc sarestabileasca ordinea anterioaraocuparii statelor din zona de catremilitarismul japonez.

nceputul colonializmului olandezncepnd n secolul 16, valuri succesive de europeni- portughezi, spanioli,olandezi i britanici , au ncercat s domine aceste teritorii strategice ale Indoneziei. Ei au ncercat s gseasc o cale spre Asia,pentru a trece i de negustorii musulmani, care prin puterea lor pe Mediterana au monopolizat importul de condimente din Europa.Foarte tare preuite la acel timp , condimentele nu erau folosite doar ca alimente i conservani dar i ca medicamente i poiuni.Ideea crearea Imperiului colonial Olandez vine n momentul n care Olandei i s-au refuzat comercializarea Mirodeniilor de ctre Spania.Iar cum Spania era singurul comercian de mirodenii din Europa, Olanda s-a regsit n situaia s-i caute singure mirodenile. ntre timp, olandezii au nceput cautarile dupa mirodeniile indoneziene pentru a le vinde pe piata europeana cu un profit mare. Pentru a organiza mai bine comertul si pentru a-l face mai eficient, au nfiintat Compania Olandeza India de Est (VOC) n 1602. Acesteia i este acordat carta ce i oferea drepturi exclusive asupra exploatrii pentru o perioad iniial de 21 de ani a emisferei situate ntreCapul Bunei SperaneiStrmtoarea Magellan. Directorilor companiei i s-au oferit dreptul de a construi ceti i fortificaii, a ncheia tratate, pentru a nrola propria armat i marin cu scopul de a se apra. Compania a fost nfiinat ca o societate pe aciuni, ca i rivala sa englez. Pentru a-si proteja flota comerciala de atacurile piratilor, au adus flota olandeza de razboi.Dupa nationalizarea VOC n 1799, Guvernul olandez a controlat teritoriile vitale ale tarii. Locuitorii acestor teritorii au fost obligati sa predea produsele agricole comerciantilor olandezi. Acesta a fost nceputul colonialismului olandez n Indonezia. ntre timp, Regatul Hindus Mataram a fost convertit la islam si era condus de Sultanul Musulman Agung Hanyokrokusumo. Acesta a sporit puterea politica a statului si a sustinut arta si cultura. n 1633 a introdus calendarul islamic javanez.Sultanul Agung avea un inamic puternic n olandezi. n 1629 si-a trimis trupele sa atace Batavia, dar au fost alungati de trupele Guvernatorului General Jan Pieterszoon Coen.Dupa cucerirea Ambonului din Moluccas n 1605 si a Insulei Banda n 1623, olandezii si-au asigurat monopolul comertului n insulele mirodeniilor. A fost stabilita politica exploatarii nemiloase prin tactica "divide si condu". n acest mod a fost paralizat treptat comertul ntre insule, cum ar fi cel ntre Makassar, Aceh, Mataram si Banten, precum si comertul extern. Indonezia a ajuns o tara agrara care furniza produse pietelor europene. n acelasi timp, olandezii au adoptat asa-numita politica a usilor deschise spre China pentru a putea servi ca intermediari n comertul cu Indonezia.Stpnirea temporar britanicn 1814 englezii au sosit n Indonezia si au construit Fortul York n Bengkulu, pe coasta de vest a Sumatrei. Ulterior a fost redenumit Fortul Marlborough.n timpul razboaielor napoleoniene din Europa, cnd Olanda a fost ocupata de Franta, Indonezia a ajuns sub stapnirea Companiei Britanice India de Est (1811-1816). Sir Thomas Standford Raffles a fost numit Locotenent Guvernator General n Java si teritoriile dependente. Acesta era subordonat Guvernatorului General din Bengal, India,Baron Minto.Raffles a lansat citeva expeditii militare impotriva localnicilor , pentru ai subjuga regulilor engleze, ca de exemplu asaltul din 21 iunie 1812 asupra Yogyakarta kraton, i expediia militar contra Sultanului Mahmud Badaruddin II DIN Palembang.n Timpul administraiei lui numeroasee monumente antice au fost redescoperite, excavate i sistematic catalogate pentru prima oara n istoria insulara n JavaRaffles a introdus autoguvernarea partiala si a abolit comertul cu sclavi. n acele vremuri, sclavii erau capturati si comercializati de catre straini.De asemenea, a introdus sistemul de arenda, nlocuind astfel neplacutul sistem agricol fortat olandez, prin care recoltele erau predate Guvernului.Borobudur si alte temple au fost restaurate si au fost ntreprinse cercetari. Raffles a scris renumita sa carte "Istoria Insulei Java", n care a descris cultura si civilizatia dezvoltata din Java.n timpul dominatiei britanice din Sumatra (1814-1825), William Marsden a scris o carte similara despre istoria Sumatrei, care a fost publicata n 1889.Dupa caderea lui Napoleon si sfrsitul ocupatiei franceze din Olanda, britanicii si olandezii au semnat la 13 august 1814 la Londra o conventie prin care se stipula ca teritoriile coloniale olandeze datnd din 1803 pna n acele vremuri trebuiau returnate Administratiei olandeze din Batavia. Revenirea stpnirii olandezeDup ce VOC, a fost dizolvat n 1800, i dup o scurt administraie englz, statul olandez a luat controlul asupra posesiunilor VOC ului n 1816.Curnd, olandezii si-au intensificat dominatia coloniala. Dar acest fapt nu a facut dect sa strneasca revolte raspndite pentru cucerirea libertatii. Totusi, aceste revolte au fost oprimate una dupa alta.Mentionam doar cteva dintre acestea: Thoman Matulessy, alias Pattimura, a pornit o revolta mpotriva olandezilor n Moluccas (1816-1818). Printul Diponegoro din Mataram a condus Razboiul din Java din 1825 pna n 1830. Din nou, a fost vorba despre o lupta apriga pentru libertate. Tuanku Imam Bonjol a condus Razboiul Padri din Sumatra de Vest, n timp ce Teuku Umar a condus Razboiul Aceh din Sumatra de Nord (1873-1903). Regele Sisingamangaraja al locuitorilor Batak a pornit o revolta mpotriva olandezilor n 1907. n 1908, ncercarea olandezilor de a ocupa Bali a fost nfrnta de Regele Udayana. Au mai fost revolte n Goa, Sulawesi de Sud si Kalimantanul de Sud.Intensificarea dominaiei colonialeDup rzboaiele Napoleoniene, olandezii au redevenit stpni ai arhipelagulul Indonezian. Aceasta este perioada cnd politica colonial oficial ncepe.Olandezii au exploatat colonia, resurselor ei naturale, precum i fora de munc din Indonezia. Olandezii au fost interesai n obinerea profituri mari de capital din munca i resursele pe care le-au extras din Indonezia. Pentru a asigura profituri mari, olandezii au stabilit Cultuurstelsel, sau Sistemul de cultivare, un sistem n care ranii i fermierii au fost obligai s creasc culturi aduse de olandezii. Toate sarcini grele i impozitele au fost percepute ranilor, de aceeaai au nfruntat condiii srace i foamete. Olandezii au adus bunuri, cum ar fi cafeaua, pe insula Java, care a devenit unul dintre cei mai mari exportatori ai produsului. Zahr, cafea, i alte bunuri, au reprezentat aptezeci la sut din exporturile indoneziene, i aproape toate profiturile au fost luate de olandezi. Toate pmnturile fertile din Indonezia, au fost folosite ca plantaii olandezi. ranii nu au avut suficient teren pentru agricultura de subexisten i a suferit prin foamete. Clase mai mari sau confrunt cu mai puine greuti sub conducerea olandez, cu toate acestea, clasele de jos au ntlnit tratament dur, mare exploatare, poveri fiscale grele, i o deteriorare a condiiilor lor de via. Olandezii au tratate locuitorii din Indonezia fr simpatie, ns au existat coli olandeze implementate n societate prin multe susineri de la femei. Multe femei care au migrat n Indonezia, s-au preocupat de lipsa de educaie i a decis s creeze coli. colile au fost benefice pentru populaie indonezian, dar n detrimentul celei olandeze i n cele din urm a dus la sfritul dominaiei lor imperiale. Colonizatori care au trait in Indonezia au fost de obicei oficialiti care au trit viaa generos i realizate multe avere din comer. Oficialii angajat pijaji, care au fost grupuri de guvernmnt indigene. Cele pijaji au fost responsabili pentru munca pe care ranii produs i-au derivat bogia lor prin exploatarea muncii. Oficialii au angajat pijaji, care au fost grupuri de guvernmnt indigene. Pijaji au fost responsabili pentru munca pe care ranii au produs-o,i i-au facut bogia lor prin exploatarea muncitorilor. Dup multe antipatie a sistemului de cultivare, a fost nlocuit cu sistemul plantaie care a redus unele de povara pe care ranii le aveau, dar au ocolit regulele locale.Pijaji i ranilor le-au crescut suprat cu dominaia olandez i a creat o nou micare naionalist.

Micrile naionalisteCnd toate aceste razboaie regionale pentru independenta au esuat, nationalistii indonezieni au nceput sa se gndeasca la o lupta mai organizata mpotriva colonialismului olandez.Miscarea a nceput cu fondarea la 20 mai 1908 a organizatiei Boedi Oetomo, care, n traducere literara nseamna "conducere nobila". Aceasta organizatie a intelectualilor indonezieni a avut initial scopuri educatonale, dar ulterior acestea au devenit politice. A fost inspirata de victoria Japoniei mpotriva Rusiei n 1901, care de asemenea a impulsionat miscari nationaliste n multe regiuni din Indonezia. Fondatorul organizatiei Boedi Oetomo a fost Dr. Soetomo care, n acele vremuri, era student la STOVIA, institutie de formare a ofiterilor medicali indonezieni. Dr. Soetomo a fost influentat de Dr. Wahidin Soedirohoesodo si sprijinit de Gunawan si Suradji.n 1912, Haji Samanhudi si altii au fondat Sarekat Dagang Islam, Asociatia Comerciantilor Musulmani. Scopul acesteia a fost la nceput sa impulsioneze si sa promoveze interesele afacerilor indoneziene n Indiile Olandeze de Est. Totusi, n 1912 aceasta organizatie a oamenilor de afaceri din patura de mijloc s-a transformat ntr-un partid politic si a fost redenumit Sarekat Islam sub conducerea H.O.S. Tjokroaminoto, Haji Agoes Salim si altii.n 1912 a fost nfiintata o organizatie progresista musulmana, Muhammadiyah, de catre K.H. Akhmad Dahlan n Yogyakarta, pentru reforme sociale si economice.n luna decembrie a aceluiasi an a fost fondat Partai Indonesia de catre Douwes Dekker, mai trziu numit Setiabudi, mpreuna cu Dr. Tjipto Mangunkusumo si Ki Hajar Dewantoro. Obiectivul partidului era de a lupta pentru independenta totala a Indoneziei. Toti cei trei lideri ai partidului au fost exilati de catre Guvernul colonial n 1913.n 1914 trei nationalisti olandezi - Sneevliet, Baars si Brandsteder au introdus comunismul n Indiile de Est.n mai 1920 Sarikat Islam a fost mpartit n aripa de dreapta si cea de stnga, cea din urma urmnd sa devina Partai Komunis Indonesia (PKI, Partidul Comunist Indonezian) sub conducerea lui Semaun, Darsono, Alimin, Muso si altii.Dezvolatea organizaiilor indonezienen ciuda restrictiilor politice, la 3 iulie 1922 Ki Hajar Dewantoro a fondat Taman Siswa, o organizatie pentru promovarea educatiei nationale.n 1924, a fost nfiintata Asociatia Studentilor Indonezieni, "Perhimpunan Mahasiswa Indonesia" de catre Drs. Mohammad Hatta, Dr. Sukiman si altii. Aceasta organizatie a devenit forta motrica a miscarii nationaliste pentru cstigarea independentei.Partidul Comunist Indonezian (PKI) a organizat revolte mpotriva Guvernului colonial n noiembrie 1926 n Java de Vest si n ianuarie 1927 n Sumatra de Vest. Dupa nabusirea acestora, Guvernul a exilat multi lideri non-comunisti n Tanah Merah, pe care olandezii l numeau "Boven Digul" n Irian Jaya. Dr. Tjipto Mangunkusumo a fost exilat n Bandaneira.n februarie 1927, Mohammad Hatta, Achmad Soebardjo si alti membri ai Miscarii Indoneziene au participat la prima Conventie Internationala a "Ligii mpotriva Imperialismului si Opresiei Coloniale" din Bruxelles, mpreuna cu Jawaharlal Nehru si multi alti lideri nationalisti proeminenti din Asia si Africa.n iulie 1927, Soekarno, Sartono si altii au format Partidul Nationalist Indonezian (PNI), care a adoptat Bahasa Indonesia ca limba oficiala. Acest partid a adoptat o politica militanta a non-cooperarii cu Guvernul ca rezultat al conflictului fundamental de interese dintre nationalismul indonezian si colonialismul olandez.n acelasi an, miscarea nationalista din ntreaga Indonezie a fost organizata de tineretul si femeile din Indonezia pentru a nlocui organizatiile anterioare, bazate pe regionalism. Exemplu "Tineretul Java", "Tineretul Sumatra" si "Tineretul Ambon".La 28 octombrie 1928, delegatii la al doilea Congres al Tineretului Indonezian din Jakarta au jurat supunere "unei singure tari, unei singure natiuni si unei singure limbi, Indonezia".ntre timp, a fost nfiintata Facultatea Tehnica n Bandung n 1920 si a fost deschisa Facultatea de Drept n Jakarta pentru a nlocui fosta {coala de Drept. Facultatea de Medicina a fost deschisa n Jakarta n 1927 pentru a nlocui fosta {coala Medicala. Cu exceptia Facultatii Tehnice din Bandung, toate facultatile din Jakarta au fost reunite n cadrul Universitatii din Indonezia n 1964, n Indonezia independenta.ngrijorate de dezvoltarea simtului libertatii nationale, autoritatile coloniale l-au arestat pe liderul PNI, Soekarno, n decembrie 1929. Acest lucru a dus la proteste larg raspndite ale indonezienilor.n 1930 lumea se afla n pragul crizei economice si financiare. Impactul drastic al crizei a fost resimtit n India, tara care producea materie prima. Guvernul colonial a raspuns printr-o politica strica de buget care a agravat conditiile economice si sociale.Alti doi lideri ai PNI - Gatot Mangkupradja si Maskun Supriadinata - au fost arestati si judecati de Tribunat pentru complot mpotriva Guvernului. Soekarno a fost eliberat n septembrie 1931, dar a fost exilat n august 1933. A ramas n custodie olandeza pna la invazia japonezilor n 1942.n ianuarie 1931, Dr. Soetomo a fondat Persatuan Bangsa Indonesia, Partidul Unitatii Indoneziene. Obiectivul sau a fost acela de a mbunatati statutul social al poporului indonezian.n luna aprilie a aceluiasi an, PNI a fost abandonat. Sartono, LLM a format un nou partid care a fost numit Partai Indonesia, Partidul Indonezian. Ideologia sa era nationalismul, iar scopul - independenta.Tot n 1931, Sutan Syahrir a format Pendidikan Nasional Indonesia. Cunoscut ca noul PNI, acesta avea ca scop eductia nationala. Mohammad Hatta a aderat la acesta organizatie.n 1933 a izbucnit o revolta pe nava de razboi olandeza "De Zeven Provincien", pentru care au fost tinuti raspunzatori nationalistii indonezieni. n urmatorul an Sutan Syahrir, Mohammad Hatta si alti lideri nationalisti au fost arestati si exilati pna n 1942.n 1935, Soetomo a fuzionat Persatuan Bangsa Indonesia si Boedi Oetomo pentru a forma Partai Indonesia Raya (Parindra). Scopul fundamental al acestui partid era independenta Marii Indonezii.Petiia indonezian

n iulie 1936, Sutardio a prezentat n cadrul "Volksraad" o petitie n care cerea o mai mare autonomie pentru Indonezia. Aceasta petitie a fost respinsa de Consiliul dominat de olandezi.n 1937 Dr. A.K. Gani a initiat Miscarea Populara Indoneziana, Gerakan Rakyat Indonesia, bazata pe principiile nationalismului, independentei sociale si auto-determinarii.n 1939, Federatia Politica a ntregii Indonezii, GAPI, a solicitat nfiintarea unui Parlament Indonezian. Aceasta petitie a fost respinsa de Guvernul olandez n 1940.GAPI a mai solicitat un serviciu militar indonezian cu scopul de a apara tara pe timp de razboi. Din nou, a fost refuzat, chiar daca exista pericolul izbucnirii celui de-al doilea Razboi Mondial. n acea perioada aveau loc miscari larg raspndite pentru reforme fundamentale si progresiste n colonii si statele dependente din Asia.Ocupaia japonez n IndoneziaLuptele dintre rile occidentale n cel de-al Doilea rzboi mondial, respingerea de ctre Olanda a frontului anticolonial i succesele propagandei japoneze au fost factorii ce i-au permis Japoniei s obin o victorie uoar(9 sptmni) asupra Indoneziei.Populaia din vestul Sumatrei i alte regiuni ale Indoneziei au ncercat s nlture funcionarii olandezi i s nfiineze organe de putere naionale dar au fost distrui de puterea de invadare japonez. Japonezii nu au permis indonezienilor sub nici o form s se autoguverneze, ncercnd s elimine statalitatea indonezian crend acest stat ntro simpl colonie ce putea asigura Japonia cu produse i alte resurse necesare.Fotii funcionari olandezi au fost arestai i dui n lagre de concentrare o parte reuind s fug n alte regiuni. Administraia era pur japonez iar n funcii mai mici din insuficien de cadre au fost acceptai i unii indonezieni.Imediat dup ocupaie a fost creat poliia secret japonez care a fost infiltrat n societatea indonezian pentru a depista orice ncercare de manifestare naional i patriotic i arestarea persoanelor implicate.ntreprinderile existente n Indonezia au fost ocupate de japonezi eind la iveal intenia lor de a ocupa indonezia i de a se folosi de petrolul i produsele ei. Din cauza comportamentului duc i asupritor cu populaia rii, indonezienii au ncetat s mai lucreze deoarece japonezii luau toate bunurile. Din aceast cauz muncitorii indonezieni au nceput s suporte foamea ce se abtuse asupra lor.n urma ocupaiei Japonia a nrolat foarte muli tineri indonezieni n armata sa pentru ai folosi la trasportarea muniiilor i alte munci grele. Mii de soldai mureau pentru Japonia. De la exploatarea dur a populaiei 4 milioane de oameni au murit n India Olandez.n toamna anului 1943 pe insula Java a fost constituit de ctre japonezi, armata pentru aprarea patriei constituit din indonezieni n caz de atac a aliailor. n 1945 aceast armat numra 37 de mii ostai(80 de batalioane cere nu puteau face conexiune ntre ele) ofierii erau indonezi iar instructorii i comandamentul superior erau japonezi. Aceti osti au fost supui unei ideologizri complete n care japonezii i-au convins c lupt pentru ar n timp ce ei aprau doar interesele japoniei n zon.Din ce n ce mai mult administraia japonez era nvinuit pentru srcia cu care se confrunta ara. n oraul Pontianac a fost descoperit un complot antijaponez condus de aristrocraia local. n iulie 1942 n Sumatra de est a avut loc o rscoal rneasc. Ei au ntreprins acte de saboraj i distrugeau tehnica de munc din cauza condiiilor de munc insupotabile la care era pus.La nceputul anului 1943 poliia secret japonez a descoperit n Surabai o organizaie militar Gheraf(micarea naional antifascist) care era condus de comunistul Amir arifudina, 55 de persoane au fost executate. Era evident din ce n ce mai mult c populaia indonezian nu este deacord cu ocupaia japonez i c organizear lupta pentru eliberare naional.Ocupanii japonezi dup un ir de eecuri au ncercat s se bazeze pe liderii eliberrii naionale Sucarno i Hata pentru a controla ntro oarecare msur a micrii naioanale acetia ntreineau legturi cu micele organizaii militare.Situaia s-a agravat i mai tare atunci cnd n toamna anului 1944 americanii invadeaz Filipinele i un ir de alte insule din estul Indoneziei, posturile de radio olandeze din Australia anunau c administraia olandez se pregtete s restabileasc n Indonezia vechiul regim colonial. n situaia ce s-a creat prim-ministrul a promis independena Indoneziei pentru vara anului 1946. De acum nainte drapelul alb-rou este ridicat i se cnta imnul ,,Marea Indonezie.Populaia Indoneziei nesuportnd administraia japonez au organizat mari rscoale rneti care se organizau n diferite orae dar erau nfrnte cu ajutorul militarilor. Ca rspuns la aceste rscoale japonezii au nceput s se comporte i mai dur cu populaia local. Au nceput s se rscoale i unele uniti de armat. La 14 februarie 1945 s-a rsculat batalionul din oraul Blitar care au ncercat s ofere un exemplu pentru toat armata. Ocupnd oraul i nlturnd japonezii, batalionul a naintat spre oraul Chelud dar nici populaia rii, nici ali soldai nu i-au urmat. Soldaii au fost nconjurai i convini s depun armele dup care japonezii au nceput a omor ofierii, alii au fost trimii n nchisori iar batalionul a fost dizolvat.n urma evenimentelor produse s-au activizat organizaiile antijaponeze ,,Micarea Indonezia tnr n frunte cu tinerii comuniti Aidito, Lucman, Chertapani care fceau propagand n organizaiile militare indoneziene. Alte dou grupri activau cu succes n cadrul transportatorilor de mrfuri i a petrolierilor organiznd acte de sabotaj. Dintre toate acestea s-a evideniat Tan Malaca care au reuit s subordoneze lor armata japonez.Un general japonez n 1944 a format n capitala Indoneziei o organizaie secret cu numele legal de (Internatul independenei indoneziene) care ascultau radiourile i convorbirile tinerilor comuniti. Acest general a contientizat nfrngerea Japoniei n rzboi i dorea s stabileasc o diplomaie ntre ara sa i Indonezia independent nu o simpl colonie a Olandei. Aa dar n decursul anului 1944-1945 n Indonezia erau pregtite toate premisele pentru a lua natere micarea antiimperialist i anticolonial.Situaia n care s-a pomenit Japonia a permis crearea la 1 mai 1944 a ,,Comitetului pentru pregtirea independependenei componena creia a fost aleas de Sucarno- 75 de personae reprezentau nu numai Java i Sumatra dar i alte insule. Pentru a controla comisia Japonia a inclus n ea 7 ofieri observatori din armat. La edina comisiei din luna iunie 1945 pentru prima dat au rsunat cele 5 principii care trebuiau s devin baza Republicii Indonezia Naionalismul Internaionalismul(unitatea oamenilor) Puterea poporului Dreptatea poporului sau bunstarea poporului Credina n Dumnezeul unic(libertatea credinei)Aceste 5 principii au fost agreate de comosie i nsemnau pentru Indonezia baza i filosofia democraiei statale. Indonezia i proclam independenaLa 7 august 1945 administraia Japonez a sancionat Comitetul pentru pregtirea independenei. Atunci au aprut sarcinile unei noi comisii create de ctre Hata de a adopta ct mai repede proiectul de constituie, noua nprire administrative a statului, componena organelor superioare de conducere i proiectul aprrii statale, 21 de oameni reprezentnd toate insulele Indoneziei n acetia intrau i ofierii indonezieni. La 8 august 1945 comandantul forelor armate japoneze, Terauti a nmnat lui Sucarno i Hata decretul imperial despre nfiinarea Indoneziei independente n graniele fostei Indii olandeze. Aceast independen era una condiionat deoarece Japonia a cerut ndeplinirea tuturor cerinelor militare pe care le vor avea. n drum spre Djacart liderii indonezieni au aflat c n lupta contra Japoniei a intrat URSS. La ajungerea n ora se anunase deja de capitularea Japoniei.n Indonezia s-a creat o situaie de revoluie, au crescut rscoalele maselor. Tinerii cereau lui Sucarno s proclame independena necondiionat. Sucarno i Hata dorea s resolve situaia n pace i s proclame independena la 16 august la adunarea Comitetului. n Indonezia mai erau 28 de mii de soldai gata de lupt iar n situaia n care Indonezia nu aveau suficiente forte militare revoluia putea fi transformat n ruri de singe. La 16 august lng Batavia liderii tineri au ncercat s-I dea jos pe Sucarno i Hata dar nu au reuit deoarece armata indonezian nu a acceptat s acioneze fr voia lui Sucarno. Seara la 16 august conductorii armatei japoneze i-au anunat pe Sucarno i Hata c au ordonul de a menine status-quo n Indonezia pn la venirea armatelor aliailor. Noaptea toi liderii indonezieni au semnat declaraia de indepenten. Dimineaa la 17 august 1945 Sucarno a ieit n faa manifestanilor i a anunat independena. Folosind pe ascuns o staie radio japonez indonezienii au anunat lumii ntregi independena lor.La 18 august a fost adoptat constituia rii de ctre Comitetul pentru pregtirea pcii. Conform acesteia Preedintele statului era eful guvernului i comandantul supreme al forelor armate. Acesta fiind Sucarno i era ajutat de un vice-preedinte care a devenit Hata. La 29 august i-a nceput activitatea Comitetul central national indonezian din care fceau parte aproximativ 200 de personae. n scurt timp organizaia a preluat funciile unui parlament vremelmic. O independen nerecunoscutn lunile septembrie, octombrie 1945 armatele aliailor debarcau pe insulele indoneziene pentru a dezarma armata japonez dar adevratul scop era restabilirea regimului colonial. La 10 septembrie armatele japoneze au anunat despre predarea puterii n minele armatelor aliailor nu a conducerii Republicii Indonezia. La 19 septembrie s-a organizat un miting foarte mare la care au participat 1000000 de personae, Sucarno a anunat independena va fi meninut i a ndemnat demonstranii s plece pe la casele lor.Ocuparea Indoneziei de ctre armatele olandeze La 29 armatele au ocupat principalele orae porturi indoneziene de pe Java i Sumatra. Armata englez a anunat c nu recunoate Republica Indonezian. Revoltele ce aveau loc au fost folosite de aliai pentru dsirea unui motiv de a porni un rzboi n care s fie implicate i forele engleze, n fiecare zi svrindu-se din partea lor atentate.n luna octombrie 1945 n Surabai naionalitii indonezieni naionalitii japonezi au preluat puterea dezarmndu-i pe japonezi. La sfritul lunii au nceput debarcarea forelor olandeze care au naintat un ultimatum indonezienilor. Dup 5 zile de lupte forele indoneziene au fost nvinse. Activa politic indonezian a contribuit la retragerea forelor armate engleze care a nceput n martie 1946 i a luat sfrit n luna noiembrie. La 11noiembrie 1946 olandezii au propus sprerealizare un proiect prin care i propunea s ntemeieze Statele Unite ale Indoneziei sub conducerea coronae olandeze. La 15 noiembrie 1946 a fost ncheiat nelegerea Lingadjati prin care olandezii recunoteau puterea Republicii Indoneziene pe Java, Sumatra i Madur cu condiia c la 1 ianuarie 1949 ea va intra n componena Statelor Unite ale Indoneziei. La 25 martie 1947 palata reprezentativ olandez a ratificat nelegerea schimbnd unele component din care motiv a fost respins de indonezieni. La 20 iulie nelegerea a fost anulat de ctre olandezi.n urma ncheierii acestei nelegeri un ir de ri ca SUA, Anglia, Australia, Cehoslovacia, India, China, Egipt, Liban, Siria, Irak au recunoscut statul Republica Indonezia de pe Java i Sumatra.Primul rzboi colonialLa 21 iulie 1947 armata olandez numra 180000 de soldai pe Java i Sumatra i continua iniiativa sa de a forma ct mai multe state indonezieni mici care ar fi marionete n minele lor. Olandezii au declanat rzboiul pentru cucerirea puterii indoneziene, dup dou sptmni de lupte 95% din teritoriul statului Republica Indonezia a fost cucerit. Armata indonezian zdrobit s-a retras n locuri greu accesibile organiznd micri de partizani. La nceputul anului 1948 armata indonezian numra 400000 dar era prost echipat i dispersat. India, Avganistan, Birma i Arabia Saudit au recunoscut Republica Indonezia i au anunat c nu vor permite avioanelor olandeze care duceau provizii i echipament s aterizeze pe airopoartele lor. n iulie 1947 a fost convocat Consiliul de Securitate al ONU care cerea ncetarea imediat a luptelor. n decembrie 1947 la bordul navei de lupt Reivil a SUA s-au ntlnit reprezentanii Olandei i Indoneziei, la 17 ianuarie 1948 a fost semnat acordul Renvil prin care luptele au fost ncetate. Republica Indonezia rmne n teritoriile sale pe care le avea la acel moment. Se prevedea organizarea unui referendum dac populaia Republicii Indonezia doresc sau nu, s intre n componena Statelor Unite ale Indoneziei, dar nu a fost dus la bun sfrit.Al doilea rzboi colonialPe parcursul anului 1948 olandezi au cerut Republicii Indonezia s le ofere posibilitatea intervenii n toate domeniile securitii naionale deoarece aceasta nui putea ine sub control partizanii, cerina a fost refuzat. La 19 dcembrie 1948, 160000 de soldai olandezi au atacat Republica Indonezia artnd c nu au nevoie de un compromise. n prima zi de lupte capitala Republicii, Djacarta a fost ocupat. O parte a armatei naionale indoneziene n frunte cu generalul Sudirman a reuit s fug i s intensifice lupta de partizani. Sucarno i Hata au refuzat s prseasc capital i au fost luai n prizonierat, la nceputul lunii ianuarie 1949 olandezi i-au ntiinat c nu recunosc Republica Indonezia i cu att mai mult pe ei lideri oficiali ai acesteia.Administraia olandez n Indonezia urmrea s ndeplineasc patru scopuri principale: Distrugerea forelor armate ale Republicii Indonezia Crearea a aproximativ 20 de state mici i infiltrarea n ele a funcionarilor olandezi S transmit suveranitatea numai pe hrtie S fie nfiinat dup exemplul Marii Britanii o comunitate prietenoas sub coroana olandezPe 19 decembrie dimineaa Sucarno i Hata au reuit s transmit pe radio ntregii indonezii dar i lumii ce se ntmpl, ei au chemat toi indonezienii dar i Armata Nainal indonezian la rezisten. n decurs de 2-3 sptmni partizanii s-au mobilizat i au nceput lupta bucurndu-se de succese foarte mari. La 22 decembrie 1949 s-a anunat despre proclamarea conducerii militare pe Java. La cererea lui Sucarno oamenii nu ieiau la munc,organizau proteste, se mpotriveau ocupanilor olandezi.Problema indonezian pe plan international i proclamarea i recunoaterea suveranitii de ctre OlandaConsiliul de Securitate al ONU au emis un ir de sanciuni pentru Olanda cernd cernt ncetarea imediat a luptelor. mpotriva conflictului se pronunau mai multe ri din Europa dar i SUA. Chiar i unii soldai olandezi refuzau s lupte i mergeau sub tribunal. Tot n incinta acestor evenimente n pres s-a aflat c SUA a transferat Olandei 475 de milioande de dolari pentru dezvoltarea economic dintre care 434 au fost folosite pentru perfecionarea forelor armate de aceia SUA nu dorea s par vinovat i si piard statutul pe care-l avea. La 7 mai 1949 a fost semnat acordul Rum-Roien prin care Olanda se oblig:1. S nceteze aciunile militare i s-i retrag armatele la 5 km de lng oraul Djacart2. S elibereze deinuii politici3. S recunoasc Republica Indonezia parte a Statelor Unite ale Indoneziei4. S nu mai ntemeieze noi state indonezieneLa rndul ei Indonezia se angajau:1. S nceteze luptele de partizani2. S participe la viitoare conferin din luna augustLa 6 iulie Sucarno i Hata au intrat n capital i s-au restabilit la putere. La iniiativa conducerii indoneziene s-a obinut crearea Statelor Unite Indoneziene ca o Republic federal democratic cu parlament bicameral n care fiecare stat i va pstra autonomia.Conferina mesei rotunde care s-a desfurat ntre 23 august - 2 noiembrie 1949, Olanda a recunoscut n ntregime suveranitatea Statelor Unite Indoneziene n componena cruia intrau 16 state fiecare dintre ele aveau cte doi reprezentani n senat. Statele Unite Indoneziene erau obligate s recunoasc drepturile tuturor proprietarilor strini care au fost pn n 1942, s permit trimiterea capitalului peste hotare i s recunoasc datoria colonizatoare de 4,3 miliarde gulideni.La 16 decembrie Sucarno n calitate de candida unic la efia statului indonezian a fost ales cu unanimitate preedinte al Statelor Unite ale Indoneziei, cu patru zile mai trziu Hata a format i a condus guvernul statului.La 27 decembrie 1949 i Olanda i Republica Indonezia au oferit oficial suveranitatea Statelor Unite Indoneziene

Indonezia dupa 1950Statul Unitar al Republicii IndoneziaLa 17 august 1950, Statul Unitar al Republicii Indonezia, asa cum a fost initial proclamat, a fost restabilit. Totusi, s-a pastrat sistemul liberal democratic de guvernamnt, prin care Cabinetul era responsabil n fata Camerei Reprezentantilor. Aceasta a fost o sursa de instabilitate politica, cu frecvente schimbari n cadrul guvernului. n absenta unui guvern stabil, a fost imposibil ca statul care si-a cstigat recent independenta sa porneasca un program de dezvoltare.Odata cu restabilirea statului unitar, Presedintele si-a asumat din nou sarcinile de {ef al Executivului si de detinator al mandatului Adunarii Populare Consultative Provizorii. Acesta este asistat de un Vicepresedinte si de un Cabinet ales de el. Executivul nu este responsabil n fata Camerei Reprezentantilor.Provocari ale "Statului Unitar"Statul Unitar avea la baza premisa ca o tara pluralistica precum Indonezia putea fi independenta si puternica doar daca era unita. Acesta era raspunsul la practicile coloniale olandeze de a divide si conduce. Astfel, motto-ul national era "Bhinneka Tunggal Ika", asa cum am mentionat anterior.Totusi, de ndata ce a fost restabilit Statul Unitar, a avut de nfruntat numeroase rebeliuni armate. Rebelii Darul Islam sub conducerea lui Kartosuwiryo au terorizat satele din Java de Vest n ncercarea de a impune un Stat Islamic. A durat ani de zile pna ca acestia sa fie nfrnti. Apoi a urmat banda terorista APRA a fostului capitan olandez de armata Turco Westerling, care a condus la pierderea vietiilor a mii de oameni nevinovati.n afara teritoriului Java, oameni armati din fostele colonii care au ramas loiali coroanei olandeze au pornit o revolta si au proclamat ceea ce ei numeau "Republica Maluku de Sud".n Sulawesi de Sud, s-a rasculat un fost ofiter al armetei coloniale, Andi Aziz. n Kalimantan, Ibnu Hadjar a condus o alta revolta armata. n Sumatra au avut loc alte miscari separatiste. Pentru a completa lista, Partidul Comunist Indonezian a organizat o alta lovitura de stat, sub denumirea de "miscarea de la 30 septembrie", n timpul careia au rapit si ucis sase dintre generalii de frunte ai armatei n zorii zilei de 1 octombrie 1965.Conferinta Asia-AfricaPresedintele Soekarno a avut onoarea de a tine Conferinta Asia-Africa la Bandung, Java de Vest, ntre 18 - 24 aprilie 1955. Initiativa a fost luata de Indonezia, India, Pakistan, Myanmar si Ceylon (Sri Lanka). La Conferinta au participat delegati din 24 de tari asiatice si africane. Scopul acestei ntlniri a fost acela de a promova o cooperare mai strnsa, amiabila n sectoarele economice, culturale si politice. Rezolutia adoptata a fost cunoscuta sub numele de "Dasa Sila" sau "Cele Zece Principii" de la Bandung. Aceasta lupta pentru pace mondiala, respect pentru suveranitatea tuturor tarilor si pentru integritatea nationala si pentru neamestecul n treburile interne. Rezolutia a mai cautat sa sustina principiile drepturilor omului proclamate de Natiunile Unite

Lovitura de stat comunistPrea ncrezatori n fortele lor si zoriti de mbolnavira grava a Presedintelui Soekarno, care urma un tratament prescris de o echipa medicala chineza din Beijing, Partidul Comunist Indonezian (PKI) a lansat o alta lovitura de stat la 30 septembrie 1965. Lovitura a fost abrupt si rapid nabusita de Fortele Armate aflate sub conducerea Generalului Maior Soeharto, ulterior {ef al Comandamentului Strategic al Armatei.n noaptea de 30 septembrie sau mai precis n zorii zilei de 1 octombrie 1965, oameni narmati ai PKI si membri ai Cakrabirawa, garda Presedintelui, au rapit, torturat si omort sase generali de frunte ai Armatei. Corpurile acestora au fost aruncate ntr-o fntna parasita la Lubang Buaya, la periferia Jakartei. Atacul a urmat desfasurarii de trupe n Kalimantan, culminnd cu confruntarea Indoneziei cu Malaezia. n plus, n acea perioada, multi membri ai cabinetului participau la sarbatorirea Revolutiei Chineze din Octombrie n Beijing. n timpul acestui vid de putere au atacat din nou comunistii.Urmnd instructiunile Generalului Soeharto, trupe de elita ale Regimentului de Comando al Armatei (RPKAD) au eliberat statia centrala de radio (RRI) si centrul de telecomunicatii de sub ocupatia comunistilor.Studentii au iesit n strada pentru a participa la o demonstratie care milita pentru trei puncte sau "Tritura": interzicerea PKI, nlocuirea ministrilor cabinetului Soekarno si reducerea preturilor la necesitatile de baza. Au format un "parlament al strazii" pentru a strnge cererile poporului.n aceste conditii explozive, Presedintele Soekarno a cedat pn` la urma si i-a acordat lui Soeharto puteri depline pentru a restabili ordinea si securitatea tarii. Transferul puterii s-a efectuat printr-un act prezidential numit "actul de la 11 martie" din 1966. Curnd dupa aceasta, la 12 martie 1966, Generalul Soeharto a interzis PKI. Aceasta decizie a fost ratificata prin Decretul Nr. XXV/MPRS/1966 al Adunarii Populare Consultative Provizorii. A mai format si un Cabinet nou, dar Soekarno a ramas {ef al Executivului. Acest lucru a condus la dualism n cadrul cabinetului, mai ales cnd Soekarno nu a sprijinit programul cabinetului de ntarire a stabilitatii economice si politice. Ca urmare, a fost convocata o sesiune extraordinara a Adunarii Populare Consultative Provizorii (MPRS) de la 7-12 martie 1967. Adunarea a decis eliberarea din functie a Presedintelui Soekarno si l-a numit pe Soeharto Presedinte interimar, stabilind ca noul Presedinte sa fie numit de o Adunare Populara Consultativa aleasa.

Guvernul noii ordiniChiar din momentul preluarii puterii din 1965, Guvernul Noii Ordinii al Presedintelui Soeharto a impus intoarcerea la viata constitutionala, sustinnd Constitutia din 1945, intr-o maniera ferma si stricta, si respectnd Pancasila ca filosofie de stat si ideologie.Pentru a depasi mostenirea politica si economica a vechii guvernari Soekarno, Guvernul Noii Ordini si-a asumat urmatoarele obiective:- Sa restaureze ordinea si securitatea si sa impuna stabilitatea politica.- Sa implineasca reabilitarea economica.- Sa pregateasca un plan de dezvoltare nationala, punnd accentul pe dezvoltarea economica- Sa puna capat confruntarii cu Malaezia si sa normalizeze relatiile diplomatice.- Sa redevina membra a ONU, organizatie din care Indonezia s-a retras in 1965.- Sa duca o politica externa activa si independenta.- Sa rezolve problema Irianului de Vest.- Sa recstige credibilitatea economica internationala a Indoneziei.- Sa desfasoare alegere generale la fiecare 5 ani.Multe din implicatiile acestei politici au fost descrise in paginile anterioare. Ramn de mentionat, totusi, cteva dintre realizarile cele mai importante ale primilor ani ai Noii Ordini. Rezultatele dezvoltarii nationale sunt prezentate aici sub titlul "|mplinirile dezvoltarii" si sunt revazute si readaugite anual.Cu privire la Malaezia, nu numai ca relatiile s-au normalizat, dar, Indonezia, impreuna cu Malaezia, Filipine, Singapore si Tailanda au pus bazele Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Dupa cstigarea independentei in 1984, Brunei Darussalam a devenit al 6-lea membru ASEAN. Obiectivul acestei asociatii este de a stabili o cooperare regionala pe plan economic, social si cultural, dar ASEAN opereaza si pe plan politic.|n scopul dezvoltarii nationale, strns legat de reabilitarea economica, Indonezia a incheiat cu creditorii internationali un acord de reesalonare a unei datorii de 5 miliarde USD. Recstigndu-si credibilitatea internationala, Indonezia a reusit formarea unui consortiu de state creditoare care sa ajute dezvoltarea economica a tarii. Acest consortiu este cunoscut ca Grupul Inter-Guvernamental pentru Indonezia (IGGI) si include Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelanda, Japonia, Marea Britanie si un numar de state Vest Europene. |ntrunirile sale anuale au loc la Amsterdam sub presedintia Olandei.Sistemul democratic pancasilaSistemul Democratic Pancasila este un mod de viata al statului si societatii, bazat pe suveranitatea poporului. Este inspirat din nobilele valori ale natiunii Indoneziene. Pancasila, care nseamna cinci principii, este numele dat fundamentului Republicii Indonezia. Cele cinci princinpii ale Pancasila sunt: Credinta intr-un singur Dumnezeu; Umanism; Unitatea Indoneziei; Democratie ghidata de ntelepciune n unanimitatea rezultata din deliberarile Reprezentantilor; si Justitie Sociala pentru intreg poporul indonezian.Astfel, acest Sistem Democratic Pancasila inseamna democratie bazata pe suveranitatea poporului care este inspirata de celelalte principii ale Pancasila si integrata acestora. Acest lucru inseamna ca folosirea drepturilor democratice ar trebui sa fie facuta in sensul responsabilitatii credintei in Dumnezeul Atotputernic, n conformitate cu religia respectiva; intretinerea valorilor umane la nivelul demnitatii umane; garantarea si intarirea unitatii nationale; realizarea justitiei sociale pentru intreg poporul indonezian.In cadrul vietii democratice bazate pe Pancasila, Adunarea Consultativa Populara (MPR), cea mai inalta institutie a statului, joaca un rol foarte important. Ca institutie ce exercita pe deplin drepturile suverane ale poporului indonezian, MPR trebuie sa reflecte ntotdeauna aspiratiile si dorintele poporului prin deciziile si decretele sale. Ca detinator al celei mai mari puteri din stat, Adunarea numeste Presedintele, Vice Presedintele si determina Directiile Politicii de Stat pentru implementarea de catre Presedinte.Camera Reprezentantilor (DPR), ai carui membri sunt alesi din popor de catre popor, are functia de a exercita controlul asupra conducerii administratiei de catre Presedinte. Mecanismul acestui control al Camerei Reprezentantilor constituie un mijloc de a preveni abaterile Guvernului de la Constitutie sau de la dorinta poporului.ConcluzieIndiile est Olandeze sunt coloniile olandeze care au devenit ulterior Indonezia modrna dupa cel deal doilea razboi mondial,A fost format din coloniile naionalizate de Compania Indiile Olandeze de Est, care au trecut sub administraia olandez n 1800.n timpul secolului 19 posesiunile si hegemonia olandez s-au extins, atingnd cel mai mare teritoriu extins in secolul 20. Aceste colonii care mai apoi au devenit Indonezia de astzi a fost una din cele mai valoroase colonii europene sub controlul olandez . Ordinea sociala coloniala a fost bazat pe structuri rigide sociale si rasiale, cu o conducere olandez care traiau separat dar legat de autohtoni. Termenuul de Indonezia a aparut in uz pentru pozitia sa geografica dupa 1880. Abia in secolul 20 intelectualitatea locala a inceput sa dexvolte conceptul de stat national , si a pregatit pasii pentru o miscare de independenta.Exploatarea Indoneziei de catre Olandezi a dus la revolte din partea locanicolor pe toata perioada ocupatiei. Coarecea intelectualitatii si formarea unui grup peternic care sa lupte pentru obtinerea indeoendentei pentru ca cit de mult nar influenta factorii din exterior in mare parte totul trebuie sa vie din interior la asta se adauga si cel mai inportatnt factor extern care a fost si anume participarea activa in cel deal doilea razboi mandial a Asiei a dus la o intensificare a luptei pentru independenta.Daca in unele state sau dus numai lupte sau numai tratative atunci in Indonezia e putin diferit aici au avut loc si tratative si lupte. Luptele si tratativele au dat roade excelente dar a venit momentul cind Iondonezia trebuia sa se afirme pe arena internationala si a facuto destul de bine si nu mai pe plan intern dar si pe plan extern si astazi Indonezia este un stat destul de dezvoltat facind parte din tigrii asiatici si organizatia ASEAN si in viitor un partener al UE.

23