Ochii BeatriceiCum ardta cu adevdrat lumea lai Dante?

Tema conferinqei" pe care o voi gine aziinfaqa dvs. estecuprinsi in rispunsul la intrebarea: Cum ardta cw ade-vdrat lamea lui Dante i Ca si putem inqelege rispunsul,rebuie si pricepem exact intrebarea. Or, pentru aceas-ta e necesar si vi explic doui lucruri: ce inseamni aici'ltume' gi ce inseamnd'cw adeadrat'.

'Lnrne' inseamni cosmosul, universul, ansamblulexistentului, totalitatea a ceeace eisti - inseamni Crea-qia... probabil insi ci nu - Si Creatorul. Creaqia estecr eate., condiqiona td,, r eladvd. la Creator, iar Creatorul,sursa oricirei creaqii, este increat, incondiqionar, abso=lut. Aflind cum esre lumea lui Dante, nu vom afla, fires-te, cbipul Creatorului ei, dar vom afla cite ceva despre

" Conferinqi qinutl in ciclul Conferinqelor Microsoft la Oradea(Sala Tonitza, Muzeul firii Crigurilor), 2 aprilie 2004 qi Iagi (AulaMagna a Universitigii ,,Al.I. Cuza"),12 noiembrie 2004.

Cor., 13, g-12

atributele lui. Faptul este evidenq deoarece orice crea-

qie iqi con[ine intr-un anumit fel creatorul. Nu iconic,

poate simbolic, in orice caz deopotrivi limpede gi ne-

clar. Limpede, pentru ci e de natura evidenlei Prezen-

!a creatorului in urmele sale; neclar, deoarece nu gtim

si spunem precis 'cum', 'in ce fel' este el prezent acolo,

in creaqia sa. in totul este ca ?n frumosul pasaj din pri-ma epistoli. cdtre Corinteni, referitor la felul de a cu-

noagte: acum, cind suntem in trupr cunoagtem ,,ca inghicituri", ,,vedem ca prin oglindl"; abia dupi ce nu

vom mai fi in trup vom cunoagte direct, flre rest - adi-

c5. ,,f.agl, cdtre fagd*. Noi, deocamdati, ,,vedem ca prinoglindi". Veqi vedea ce important este acest lucru pen-

tru ingelegerea lumii lui Dante.

ln continuare deci, prin lume NU vom ingelege lu-mea cunogtinqelor personale ale lui Dante - lumea em-

piricl a timpului slu, inceput cindva la sfirgitul lui mai

1.265,la Florenqa, cind Dante s-a nlscut, 9i incheiatinnoaptea de 13 spre 14 septembrie 7327,in exil, la Ra-

vena, cind Dante a murit. Nu. Prin expresia'lumea luiDante'vom ingelege cosmosul dantesc, adici totalita-

tea a ceeace existi, aga cum era aceasti totalitate a exis-

tentului concepute nu atat Pe vremea lui Dante, cit de

Dante insugi. O si vedeli imediat de ce aceasti deose-

bire este importanti. ln rest, daci facem abstracqie de

Dumnezeu, atunci'lumea lui Dante' de atunciinseam-

ni ceea ce cosmologii gi astrofizicienii desemneazi prin

cuvintul' vnivers', azi.

Pentru a limuri inqelesul expresiei 'cu adead'rat' , tre-

buie si intru, de fapt, in materia conferinqei mele' Cum

am spus, Dante a fost un om care a trilt la incilecarea

veacurilor al XIII-lea gi aI XIV-Iea. Dhlina Comedie a

fost scrisi intre 1 3OO, anul Jubileului, 9i 7327, anul mor -

$i lui Dante. tn 1308, Infemul circula dqa,ix in 1313

purgatoriul era compu s. Paradisa/ a fost ficut cunoscut

dupi moartea lui Dante, cind ultimele cinturi, crezrlte

pierdute, au fost descoperite 9i imediat rlspindite' Le-

l.t d. aceste cinturi pierdute dnParadisul, eistd'wmd-

io*.r legende, poate adevdratl'.Dupi moaftea lui Dante,

s-a consratar d ultimele cinruri din P aradisal lipsesc. s-a

convenit ci nu apucase si le scrie. Zilele,siptiminile au

trecut. Apoi o rudi l-avisat. Mai bine spus, Dante i s-a

arhtatin vis acestei rude, indicindu-i intr-unul din

pereqii camerei in care a locuit Ia Ravenna, in palatul

iui Guido Novello da Polenta, o firidi acoperiti cu un

covor: acolo se giseau foile pe care erau aqternute ulti-

mele cinturi din Parad,isul. Noi, posteritatea, nu am fi

qtiut cum se terminl D ioina Comedic daclruda lui Dan-

te nu ar fi visat, iar Dante, din lumea de dincolo, nu ar

fi fost atit deingrijorat de ignoranla noastri incit si-i

De exemplu, RobertKlein,,,Spiritoperegrino', pp. 60-106;la fel, GiorgioAgamben, Stanze.La parola e ilfantasma nellacultura occidentale,in special Parte terza,cap. lll-lv gi Vl

Dante Alighieri,Opere minore,pp. 193-524;742-756i779-798

apard acesteia in vis gi si ne indice asdel locul unde pu-sese uldmele cAnturi drnParad,isul.Lucntnle despre care

vi voi vorbi in aceasre conferinqi datoreazd"viziunii for-mulate de Dante in aceste cinturi - esentialul.

O datl fixate datele temporale, si vedem ce griaDante. Dante nu era un poet aga cum sunt astezi poe-tji, adici un literat avind, in cel mai bun caz, culfiiraumanisti a specialitigii lui - poezia. Degi formidabilpoet, Dante nu avea doar culturapoeziei, El era un sa-vant, avea toatl cultura stiinlificl, filozoficl gi teolo-gicd, a timpului siu. ln materie de cosmologie, fizici,gtiinge liberale gi teologice gria cam ror ce se sria pe la1300 in lumea lui. DacI citim comentariile moderne laschimbul poetic dintre Dante gi prietenii sii poegi dincurentul dolce stil nttono, suntem frapagi de caracterulsavant al acestei poezii. Nu ne vine si credem ci poeqii

de atunci construiau metafore poetice pornind de la foar-te riguroase teorii gtiinqifice ale vederii, iubirii, spiritelor,bolii, intoxicirii cu imagini gi aga mai departe. Daci ris-foim Conofuio (Ospdpul), o lucrare planuita sI aibi cinci-sprezece cir:tr ;i realizatildoar in parru, insumind gi aga,

neterminatl, peste trei sute de pagini, gi dacl citim Soz-soAreA a Xlll-a,adresati lui Can Grande de la Scal4 oriQuestio d,e aqwa et terrd (intrebarea prioitoare k apd Sipdmknt),vedem ci Dante poseda perfect gtiinqele timpu-

lui siu. El vorbea cu dezinvolturd limba savanqilor, nu

doar aretorilor. Avea, din bagajul timpului siu, o anu-

miti gtiingl. Cunogtea teoriile gtiinqifice care erau curen-

te in cultura specializatl a timpului siu. De aceea, intr-un

sens primar, a gti ce $tia Dante-in-chip-de-om-cultivat

al timpului siu revine la a gti ce se gtia kohrf pevremea

lui. Mai nuanlat, a gti ce gtia Dante-ca-ginditor-origi-nal revine la a gti ce anume este nou la Dante faqi de cul-

tura timpului siu. Daci ar fi fost si rispund la intrebarea

'cum arlta lumea lui Dante ?', v-ag fi ficut o dare de sea-

mi privitoare la ce se credea despre cosmos Pe vremea

acestlria. Pundnd insi intrebarea 'cum ardta cw adettd.rat

lumea lui Dante ?', eu presupun de fapt doui lucruri.

intii, ci modelul de univers proPus de Dante ?r.Di-

vina Comedie difereade cel pe care acesta l-a asimilat

din cultura timpului siu.ln al doilea rind, ci exegelii lui Dante cred indeob-

qte ci nu existi nici o diferenql esenliale intre modelul

de univers al gtiinqei din vremea lui Dante gi modelul de

univers al lui Dante insuqi. Mai existi un lucru care ar

trebui mdcar semnalat acum, acelacd"Dante nu eraPro-

babil congtient de aceasti diferenqi, in ciuda faprului ci,metaforic 9i tehnic, ea poate fi extrasi din cinturile din

Paradisul in care este descrisi ascensiunea lui Dante

dincolo de Cerul al nouilea.

Danle, Paradiso,XXVII $i XXVlll

10 t1

Danle, Opere minore,

,Viala noud', pp.5-78

Frances A. Yales,

,The HermeticTradition inBenaissanceScience",pp.255-274

Lucrurile pe care le veqi auzirflrau nimic de-a face cucritica ori teoria literari. Nu se ref.erd" la Dante ca poet,literat ori geniu artistic. Se referi la Dante ca savant, omde gtiinqa, cosmolog filozof gi teoloS deopotrivl. Se puneintrebarea daci acest mod de a folosi opera de poet a luiDante este legitim. Eu cred cd da, si asta pentru ci el nueste strlin nici de Dante, nici de posteritatea lui. Ci nue striin de Dante rezultddin opera saVita nil.ooA,in carese vede cum intelpreta el schimburile sde poetice cu prie-tenii sii poeqi gi ce srarur - ag spune ttiint,tfrc - acordael conlinutului poeziilor sale. Firegte, Dante nu rima te-orii gtiinlifice gi doctrine medicale, cam in felul inept incare Sully Proudhomme rima meditaqii filozofice searbe-de, el gindea gi mai ales imagina d,ireain termenii lor.El era atit de impregnat de ele, pe de-o parre, gi gindeaatit de mult in termenii lor, pe de alta, incit nu este de-loc ilegitim si vorbim despre poezialui in termenii teo-riilor gtiinqifice din care aceasta erafdcuti,gi asupra cdroraDante insugi atrdgea atenlia, ca inspre o finalitate a ei.

E un fapt cunoscut ci posteritatea sa imediati ahntfoartein serios conlinurul sJiinttfrcal operei poetice dan-te$ti. $i nu mi refer aici la gtiinqa filozoficita timpuluisiu, care vedea in neoplatonism gi in teoriile medica-le, iar mai tdrziu in ceea ce Frances Yates a numit'tradigiahermetici a Renagterii'o cheie de interpreta-

re a ruturor tainelor lumii. Mi refer la tentativa de a

traduce viziunile lui Dante in termeni geometrici gi as-

tronomici precigi. Existi o intreagi linie de exege[i care

a interpretatviziunea dezvoltatd, de Dante in Infernul,Purgatoriul gi Paradiswlintermenii unor geografii, cos-

mografii gi cosmolo gii re ale. lntemeietorul srudiilor de

cosmografie dantescl este un matematician gi arhitect flo-rentin, care, degi nu a fost propriu-zis un umanist, a

profesat serioase sildii literare, incercind, intre alte-

lc, o biografie a lui Guido Cavalcanti - numele siueste Antonio Manetti. Manetti este cel care aintervenitpe lingi Lorenzo de Medici pentru a readuce oseminte-

le lui Dante la Florenqa. Mort in 1497,Manetti nu a pu-blicat nimic din srudiile sale dantegti, care au fost facute

cunoscute studiogilor lui Dante de primii editori re-

nascentigti ai poetului: prin comentariile lor: e vorba

de Cristoforo Landino, cu ediqia sa din 1481, unde vor-begte de studiul lui Manetti privitor la Sito, forma et

misura dello'nferno et statura de' giganti et di Luci-

fero, gide Girolamo Benivieni, in 1 506, in frumoasa edi-gie scoasi de Filippo Giunti (de aici numele ediqiei din1506 - Giuntina). Giuntina este prima edilie Dante inclre avem ilustraqii Ia diferite scene din cinturi gi unde

lunt propuse o serie de xilogravuri conqinind imagini

dc lumii lui Dante, in sens cosmografic - construite

12 13

Girolamo Benivieni,Dialogo di AntonioManetti, cittadinofiorentino,circa al sito formaet misure dello infemodi Dante Alighiei

,,Conul" lnfernului,construit dupecalculele lui Manetti(Giuntina, 1506)

dupi ideile lui Manetti, pe care Benivieni, in comenra-riul siu, le include sub forma unui dialog in care suntexpuse teoriile, construciile gi calculele acesruia- ade-vdrate mdsurdtori cadastrale, matematice si ingineregtideopotrivi, ale descrierilor lui Dante.

Clum vedeqi, imaginile propuse de Dante erau luate

Ioirrtc in serios de cititorii sii din primele secole ale pos-

reritiqii sale. Pini tirzittin secolul al XVI-lea, studiiletlespre locul, forma giintinderea infernului lui Dante fi-ccau disputi publici, in care se amestecau, inevitabil la

url popor arit de aprins cum sunt italienii, gi rivalitlqilepolitice intre cetiqi. Cetiqenii oragului Lucca simgeau cinu puteau hsa florentinilor, cilrora le apa4inea Anto-rrio Manetti, gloria de a fi descris complet 9i adecvat cos-

rrrografia dantesci, un geniu revendicat de mai multe

r: cta[i. lntr-o ediqie din 1 544 apdrud,la Veneqia, polemi-

ca la adresa calculelor si misurltorilor lui Manetti a fosttlcschisi de Alessandro Vellutello, autorul comentarii-

Irrr, care se intimpla sI fie cetlqean aI ora;ului Lucca si

era deja bine cunoscut ca exeget al lui Petrarca (un co-

r nc ntariu in 1525). Vellutello a criticat rezultatele mate-

nratice ale lui Manetti, intr-o polemiciindreptatlin fondirnpotriva monopolului florentin asupra lui Dante, fur-nizind propriile sale ilustraqii la cosmografia dantescl.

l)upl acest succes al celor din Lucca, cetiqenii Floren-

1ci au devenit nelinigtiqi ci iniqiativa exegezeidantegti nu

mai este florentini. Impacienlei concetilenilor sii le-a

ritspuns, cu obi;nuitu-i brio, un ambiqios matematician

tlc numai 24 de ani, in clutare de slujbe gi bani, Galileo(]alilei, in doui lecqii finute la Academia florentini, in

lrugfrurui dxlucftoailo fu tttto clorlrihlh aggcgto dcllacya 97 dcllc ant,furdc quSh nienph ck ccspt(oac *oi rclcalhfxgo'r &dc4rc iS$cga.v <ht

Galileo Galilei,Due lezioniall'AccademiaFiorentina circala figura, sito eg randezza dell' I nfernodi Dante,1588

6oY1to3Hotrr,t+:f

t4 15

T. S. Eliot, Eseuri(,,Dante", pp. 231 -27 O;

,Milton 1",

pp. 298-307)

iarna 1588-1589. Astfel ci, in mod patriotic, onoareaflorentinilor de interpreli sagace ai lui Dante a fost sal-vati de impetuosul viitor inventator alfiziciimoderne.

Acest exemplu iluxreazl, cd, citirea poemului dan-tesc cu ochii minuliogi din punct de vedere cantitarivai matematicianului si cu instrumentele de analizi spa-

qiah ale geometrului nu reprezintd, o excentricitate inexegeza dantesci.

ln mod sigur, aceaste interpretare geometric-spa[ia-li a poemului nu i s-ar fi plrut excentricl lui Dante in-sugi. $i asta dintr-un motiv mai adinc decit simpla sa

op[iune intelecruall pentru anumite teorii ale spaliului.Este vorba de tipul de sensibilitate intelectuale druia iiapar[ine Dante. Ne ajuti si limurim acesr aspect douieseuri ale lui T. S. Eliot - unul dedicat lui Dante, din7929, celillalt privitor la Milton, din7936. Eliot remar-ci faptul ci Dante poseda o imaginalie poetici funda-mental vintald,.Yizualdin sensul ci Dante avea viziuni

9i le construia apoi verbal. Aga cum noi auzim poezia,el o vedea. Prin contrast, sintaxa lui Milton esre, spuneEliot, dominati de semnificagia mtzicald. a versurilor:la el, imaginaqia auditivi domini in modul cel mai clarimaginatia celorlalte simturi, fecdnd ca gindirea insiqisi devini o forml de sonoritate. Ar fi vorba, la Milton,de o hipertrofiere a imaginagiei auditive in detrimentul

1,6

eelei vizuale gi tactile. La mijloc, potrivit lui Eliot, ar

fi tipulde poet rcprezeltat de Shakespeare,lacareima-

ginaqia auditivi este intim contopiti cu imaginaqia ce-

lorlalte simluri, menginind un echilibru perfect intre

,ruprafaqa auditivi" apoeziei si ,,sensul ei liuntric".Avem astfel, in contrast, doul tipuri de sensibilita-

te irrtelectuala-unul vizual, ilustratin mod exemplar

de Dante, gi altul auditiv, reprezentat de Milton. Pen-

tru argumentul meu, comparalia cu Milton este secun-

elnri. Impo rtanti, este numai aceasti caracterizare a luiDante, ca tip intelectual vizual. Dante construia din cu-

vinte viziuni, pornind delaviziuni sau de la teorii sau

dc la impresii. In chestiunea acestor viziuni, T.S. Eliotflcea remarca malilioasi cd Dante triia intr-o epoci incore oamenii mai posedau ?nci deprinderea psihicl de

B avea viziuni, deprindere pe care noi nu doar ci am

picrdut-o, dar o disprequim - de vreme ce azi lesem

viziunile numaipe seama,,oamenilor anormali" ori ,,in-culqilor". Visele noastre, ale modernilor, spunea Eliot,cunt inferioare pentru ci ne vin de jos, incongtient, intimp ce visele medievalilor veneau de sus si erau viziuni.Toati Dfuina Comedie reprezintd" o peregrinare prin-tr-o lume care aparline ,,visurilor superioaren; repre-

zintd, cilldtonafantasticd- 'fantastic' vine de la un cuvintcare desemna,ingreacaveche, facultatea prin care sufle-

17t{o&Y{

tul producea si recunostea imaginile: pbantasia - o cd-htorie deci cu ajutorul imaginaqiei, in lumea deschisilui Dante prin puterea unei viziuni excepqional de pu-ternice. Prin urmare, ca si rispundem la intrebarea'cumarilta cr adevdrat lumea lui Dante ?' trebuie si ne stri-duim sd,viztalizdm cit mai complet ceea ce spune Dan-te despre lumile prin care peregrineazd. $i, ca si facemasta, trebuie sdincepem cu ce anume gtia deja Dante de-spre univers, inainte de a imagina el ceva despre aces-

ta. Cu alte cuvinte, vom investiga ce anume gtiau toqioamenii culli despre univers, pe vremea lui Dante.

ln primul rind, trebuie sI gtigi ci modelul medie-val al lumii era esentialmente modelul lumii anrice. Era,mai precis, modelul grec, aga cum a fost acesta elaboratde gtiinqa greacia naturii. Toqi cei care ancontribuit cuceva la elaborarea acestui model al lumii au scris in lim-ba greacd,. Etnic, nu erau toli greci - erap printre ei gi

egipteni, sirieni gi aga mai departe -, dar important estefaprul ci toqi au aparlinur spaliului de c;ulturd, greacd.

gi au scris in limba greacd,: limba gtiinqei gi a filozofiei,pe toatl durataAntichitlgii. Modelul greo allumii nu afost produs dintr-o datl. Prima forml i.a fost dati insecolul al lVleai. Hr. de astronomii Eudoxos gi Callippos,iar imaginea completi gi armonioasi i-a fost conferitl decitre Ptolemzu, in secolul al Il-lea d. Hr. inqre aceste date,hotdrdtoare din punct de vedere matematic, a fost con-

Crilruqia lui Hipparcos, in secolul al Il-lea i. Hr., iar din

Punct de vedere ftlozofic si fizic -fizicin sensul grec

d termenului, care e mai apropiat de cuvintul modern

'eocmologie'- hotiritor a fost Aristotel. in linii mari,

Putem spune ci universul grec a fost o combinaqie in-tre o formi matematici, datoratd"unor astronomi de fe-

lul lui Eudoxos si Hipparcos, gi o cosmologie, datoratd.

Unui Aristotel.Principiile acestei cosmologii erau doui: primul

apune cd toate lucrurile se comporti in virtutea na-

turii lor proprii; al doilea afirmi ci aceste naturi for-neszi un intreg ierarhic. Ca atare, cosmosul grec era

e ierarhie riguroasi de naturi distincte. Cum pentrugreci sfera era figura geometrici perfecti, nu e de mi-

luc cI aceasta era;i forma cosmosului grec. Prin urma-

!€, universul se prezenta sub forma unui anumit numlrde sfcre concentrice, care se succedau una alteia in func-gie de natura lor. in centrul lumii se afla Pimintul, ne-

niqcat. Pimintul, ca obiect cosmic, era o sferl plinl inmod uniform cu elementul numit'pimint'. CIci'Pimint'!u cra numai denumirea suprafegei pe care ne migcimltoi, oamenii, ci gi numele unuia din cele patru elemen-

te - pimdnt, apl, aer, foc. in jurul Pimintului, dez-

voltindu-se potrivit unei simetrii sferice, se dispuneau

ln plturi sferice celelalte trei elemente. in jurul Plmin-

J.L.E. Dreyer, AHistoty ot Astronomyfrom Thales to Kepler,cap lV Si V, pp.87-122

Pierre Duhem,Le Systdme du Monde,t. lgi ll, Premidrepartie,,,La cosmologieHell6nique"

A.C. Crombie,The History ofScience homAugustineto Galileo, vol. l,pp. 82-93

1918

Dante, Opere minore,pp.779-798icosmologie aris-totelice, passlm;cosmologie biblice,

5 21;22igandire cregtinecondilionatein jargon aristotelic,

$ 18,

cf. Pierre Duhem,Le Systdme duMonde,l. lX,pp.155-163

tului se afla un strat sferic de apI, apoi unul de aer, infine, unul de foc. Vi veqi intreba - cum de nu ne asfi-xiem sub apd, dacd, acest model este realist ? Rispunsulera complex gi el privea o problemi standard a cosmo-logiei grecesti: imbinarea dintre elementul pimint gi

elementul apd la suprafaqa sferei numite Pdmint. inQuestio d,e aqua et terra. - ,,lntrebarea privitoare laapn gi pimint" -, care a fost sus[inuri de Dante la Ve-rona, in biserica Sant' Elena,inainteainaltului cler de

acolo, in ianuarie 7320, acesta a incercat si explice ?n ter-meni aristotelici, dar gi prin invocarea unor elemente de

cosmologie biblici, de ce anume, la nivelul scoarqei te-restre, apa coexisti cu plmintul, formind continente si

miri, gi nu avem pur gi simplu un briu de pimint ur-mat de unul de api. in ciuda faprului cd", trt realitate, apa

nu inconjo ard, toatd srprala\aPimintului, ci numai anu-mite zone ale ei, toate, dar absolur toate cosmografiilemedievale ilustreazi fidel acest principiu al cosmologieigrecqti: dispunerea sferic-concentrici a celor patru ele-

mente, incepind cu pimintul.Toate lucrurile gi fipturile care cadinrazaexperien-

gei noastre cotidiene sunt alcimite din cele patru elemen-te, pimint , apd, aer, foc: eu, dumneavoastri, perelii,copacii, animalele, norii, substantele materiale, toateobiectele. Toate obiectele din univers ? Nu, nu din uni-

Tifa. Toate obiectele dinzonape care grecii o numeau

':ublunari' gi care, cum ii spune si numele, se afla sub

:fere Lunii. Atingem astfel un important puncr al cos-

laologiei grecesti: deosebirea de naturi dintre zona sub-

lunartr gi zona celesti, afTatddeasupra Lunii. intre Lunifl br$ul sferic de foc de deasupra Pimintului, pe acolo,

tlecea o importan td" cezurd" cosmolo gic d. : cezvr a care se-

prrtr lumea celor patru elemente de lumea celesti. Prin-elpiul acestei cezuri este dublu : vizeazd, atit tipul de

temporalitate, cit gi tipul de ontologie.Un tip de temporalitate domnegte inzonasubluna-

* altul in zonacelesti. Existi un proverb rominesc care

!tln[ eqa: ,,Timpul bate, loveste; vremea sti, vremuies-

ts," Ei bine, in zona sublunari timpul ,,bare, loveste".

E:te o temporalitate care distruge, care macind, - care

free gi desface. Timpul migcirilor violente. ln lumea

l€eesm, pe care Aristotel o numea a nagterii gi a distru-

5lrii, te na$ti, cresti, te ofilegti gi mori. Este o lume inCre toate lucrurile sunt supuse transformirilor de totleiul. O lume af.acerii,prefacerii gi desfacerii. Timpulllujegte cu o mini cregterii, iar cu cealakl"distrugerii.?pEte cele patru elemente se combinl in alcituiri care,

€ datl compuse, sunt condamnate si se descompuni,h un -o-ent dat. Simqiqi imediat analogia cu poeziatldtrrniciei din Ecleziastul sau cu sentimentul de ine-

20 21

xorabile desfacere a tuturor lucrurilor din poemul luiT.S. Eliot din ,,East Coker", al doilea Coartet din cele

patru (precum elementele): ,, . . . este un timp pentru a cli-di gi un timp pentru a trii gi a nagte, gi un timp ca vin-rul si spargl geamul ce se cladne ..." gi aga mai departe.

O dati insi ce am trecut de ceztra cosmologici a

cosmosului grec, timpul sublunar al compunerii qi des-

compunerii elementelor einlocuit cu un altul, radical di-ferit. in proverbul nostru nu mai este timpul care ubate,

loveqte", este timpul care ,,ste, vremuiqte". Timpul aces-

ta este al eternitiqii, propriu numai unui singur fel de

substanqi, pe care Aristotel a numit-o aithdr sau ,,al cin-

cilea elemenl", quinta essentia- de aici venind cuvAn-

tul care azi suni cam preqio s: cbintesenld; sau derivarul

sIu, 'chintesenlial'. Se considera ci planetele gi stelele

sunt fecute din acest al cincilea element, element care

nu cunoagte decit un singur fel de miqcare, migcarea

permanentl, ne?ntreruptl, a eternitiqii - migcarea cir-

culari uniformi a astrelor. Miqcarea circulard, unifor-mS"eracontrariul unei migclri violente, deoarece nu avea

capilt.Neavind capdt,pentru greci, era eternl. Obiec-

tele care populau lumea celesti nici nu se nlgteau, nici

nu se preflceau, nici nu mureau. Astrele, deoarece aveau

aceleagi proprietiqi, aceleagi atribu'te ' erart in fondprecum divinitejile - erau nigte ,,zeitlti vizibile". Fo4a

aiributelor tari ale fiinIei erauriagi: ele ca-

llfieeu ontologic substanqele cdrora li se aplicau. De

l$€eo, cosmosul grec putea fi descris prin formula: ,,o

lune, doui ontologii". Cosmosul era unul, dar in el

;c eflau obiecte linind de doui ontologii distincte, gi

Et ;ubstanql gi ca temporalitate. Cele doul ontologii,

Hblunari gi celesti, erau separate printr-o cezuri cos-

aelogici.Ei, si vedem acum ce se afla dincolo de linia de ce-

!Ut[ cosmologici. Se afla o succesiune de sfere concen-

tdee, prima fiind a Lunii, ultima a Stelelor Fixe. Li se

tpunca'stele fixe' deoarece de pe Pimint migcarea lor

Cc ensamblu nu era insoqiti de o modificare a distan-

Sler relative dintre ele. Acestea er^vprin urmare fixe,

lU ele in ansamblu se aflau pe sfera cea mai exterioari

t:lttemului lumii, efectuind in douizeci si patru de ore

E totelie completl in jurul Pimintului. intrucit dis-

|frta pdni la ele era uriagi, vitezaperiferici de rotagie

Gl;i ea uriagi. Celeritatea sferei stelelor fixe era enor-

El, tntre sfera Lunii gi sfera Stelelor Fixe se desfigu-

llUr eoncentric, sferele planetelor Mercur, Venus, Soare

nu era o stea, pentru greci, ci o planeti), Mar-

*r Jupiter gi Saturn. Cu totul, opt sfere concentrice, de

*pl, u*orrntrice.Toatd,miscarea din lume venea de la

dgri Stclelor Fixe, care era dotatl"cu un ,,motor" unic,

Parmenide,edilia Hermann Diels,lragmentul B 8;

Aram M. Frenkian,Les origines de la

th6ologie n6gative deParm6nide d Plotin,

$ ll, pp. 17-2s

Aristotel,De caelo l,268b-270b

Platon,Timaios,S9 e;

Aristotel,Metaphysica L (Xll\8, 1074 b

22 23

Aristotel,Metaphysica L (Xl)1072 b: De caelo,1,9,279 a

O. Neugebauer,The Exact Sciencesin Antiquity, chap.Yl(inclusiv Appendix)pp.145-207

D. S. Wallace-Hadrill,The Greek PatristicView of Naturepp. 393-501;

el insuqi nemigcat, etern, lipsit de pary gi mirime, incor-poral gi fire intindere, numir de Aristotel Primul Migcd-tor sau Dumnezeu. Miscarea era transmisi de la PrimulMigcitor cltre sfera pe care o comanda nu prin impin-gere ori tracliune, cum suslinea Aristotel ci se propagiorice miscareintre corpuri, ci asa cum dorinqa igi punein migcare obiectul. Astfel se punea in miscare intregangrenajul de sfere care se contineau una pe cealaltd",

printr-un mecanism de demultiplicare care iese din in-teresul argumentlrii noastre, aici. Nu vreau si intru niciin aminuntele referitoare la structura geometrici a aces-

tor sfere, nici in cele privitoarela raportul care existaintre miscarea a?arentd aplanetei, aga cu{n se vedea ea

de pe Pimint, sub forma wrizigzag- de altfel cuvin-tul 'planetl'vine de la un participiu grecesc, care aveainqelesul de 'riticitor' (planetele erau, literal, 'rdtdci-toarele') -, si ce se intimpla tn mod real cu planetarespectivi, in sfera ei celesti. Aceste amdnunte nu auimportanti pentru argumentul prezentei conferinle gi,

de aceea, vor fi lesate deoparte.PinI acum v-amprezentat cosmosul grec. El a con-

stituit modelul de referintd;tiinpific nu nirmai al lumiiantice, ci 9i al civilizaqiei cresrine si arabe. $finqii Pirinqiau preluat modelul grecesc al universului sferic si l-aucombinat cu principii constringdtoare din creaqia bi-

blierl, iar arabiiau combinatformageometrici a aces-

tui rnodel cu o cosmologie neoplatonicd. CivilizagiaEreqtini medievali (de tip latin) a preluat tot acest ames-

C€e, supunindu-l in plus unor noi constringeri dogma-

dt:e, c,trc qineau de anumite elaboriri ale teologiei crestine

(de exc-plu, angelologia ori amplasarea paradisu-

lui), l)aci modelul cosmologic grec standard - cel care

B :upraviequit gi a avut autoritate in tot Errul Mediu - e

de g6sit in cartea a doua din tratatul De caelo si ?n cartea

I (c douisprezecea) a Metafizicii lui Aristotel, mode-

lulcosmologic standard al cregtinismului latin e de gI-,ltln Summa Theologiae aluiToma d'Aquino, care{ace

tlnteza atat a ruturor cunostinqelor medievale privitoa-!! le ptiinqa anticilor, cit gi a majoritiqii rezervelor Sf.

Flringi faqi de gtiinga piginilor. Astronomia matema-

del, firc$te, e de gisit in alte lucriri. intre cosmologia

Itll Aristotel gi, de pilda, astronomia lui Ptolemeu dinil * e a c o mP un e r e rn at e nL aticd, S y nt ax is sau Alma ge s -ilr existi tensiuni gi contradiclii insurmontabile. lnsi

lentru cineva care nu-si propune nici si facl tabele de

Efuurtrtori, nici sI calctleze migcirile planetelor, de-

E!:birea nu este importantl. Ce e mai semnificativ este

El Dentc insugi nu o ficea, aqa c5, o vom ignora 9i noi.

Un lucru trebuie foarte apdsatsubliniat: acela ci mo-

dglul stand ard alcosmologiei antice a fost supus, in Evul

Pierre Duhem, LeSystdme du Monde,t. ll, ,,La cosmologiedes Pdres de l'Eglise"pp. 393-501

Pierre Duhem, LeSysdme du Monde,t. lV, ,Les sourcos dun60-platonisme arabe";

,,Le n6o-platonismearabe", pp.321-495

Edward Grant,Planets, Stars,& Orbs: The MedievalCosmos, 1200-1687

Toma d'Aquino,Summa theologiae,l,qu. 65-74;Thomas Litt,Les corps c6lestesdans I'univers deSaint Thomas d'Aquin

Ptolemeu, Syntaxis IAlmagesta (14O);

Johannes deSacrobosco(John of Hollywood),Trac.tatus de sphaera.A fost profesor laUniversitatea din Parisinire 1220-1236

24 25

'iilili;ii}i;.. Urmeazi Cercurile al treilea (lacomii), al patruleaDante, tnremo,vt-xt (avarii si risipitorii) gi al cincilea (furio;ii).

Dante, /rferno, vl-vrrr PinI aici au fost nestipiniqii, incontinenlii. De acuminainte, Danre gi Vergiliu pltrund in cetarea Dite, unde

Dante, tnrerno,tx-xt ii intimpinl, in Cercul al gaselea, ereticii.Mai departe, pltrundem in Cercul al gaptelea, care

are trei brnuri: violenqii impotriva aproapelui (ucigagii

9i tilharii); violenlii impotriva propriei persoane (sinu-cigagii gi risipitorii propriilor averi); violenqii impotri-va divinitlqii (nelegiuifi), a naturii (sodomiqii) ;i ,indeletnicirilor umane (clmitarii). Nu pot zibovi asu-

'fraquai, Dante,I I I u st rat i on s, p. xxiii.Danle, lnferno,xil-xvI

pra intilnirilor cu centaurul Chiron ori asupra descrie-

rii monstrului Gerion, careii va duce pe Dante si Ver-

giliu in Malebolge - Dante este plin de aminunte

surprinzitoare si pline de interes.

Cercul al optulea" numit Malebolge, are forma unui po-

dig in panti descendentl, care,prin intermediul a zecevdi

infigurate concentric, se deschide sPre un enorm puq, pi-zit de grgangi. Aici sunt pedepsite fraudele comise impo-

triva oamenilor care nu au avut incredere in cel care i-a

inqelat: seducitorii, simoniacii, ghicitorii, delapidatorii, ipo-

criqii, hoqii, sfltuitorii de rele, intriganqii, falsificatorii.

Taquai, Dante,I I I u st rati o n s, p. xxviiDante, Inlerno,xvilr-xxx

44 45

In fine, ajungemin zonadecel mai mare interes pen-tru noi, Cerul al nouilea, dar, surpriz1,!,ltcru nu chiarcurios (vegi vedea imediat de ce), acesta nu a mai fost

figurat de ilustratoarea noastrd, care, altminteri, a dove-dit multi grijl pentru aminuntul cel mai ascuns, in fal-dul somptuos al aluziilor savante ale lui Dante. Phoebe

Anna Traquair gi-a incheiat ciclul cu aceasti imagine,pe care o vedeli acum.

Vedeqi cum Cerul al nouilea, Cerul cristalin sau dia-Truquafi, Dante,lllustrations, p. xc(in original, pagina

e gregit numerotate)Danle, Paradiso,xxtv-xxilt

fan, cel care pune in migcare toati lumea corporall, este

doar notat in dreapta jos, aici, f.erd" a fi in vreun fel fi-gorataizwa/. Acesta este un neajuns important, pentruci Dante era un vizual, iar viziunile sale, daci sunt co-rect citite, trebuie sI poati fi reprezentate sub formaunei imagini. Altfel e sigur cI nu sunt bine interpreta-te. Acest criteriu, la Dante, este absolut.

in stinga jos este ariltatd.succesiunea Cerurilor ) mar-catd, cu diferite simboluri, care nu imi sunt toate lim-pezi.inschimb, pe acest desen este amplu figurat Cerulal zecelea, Cerul Empireu, unde se afle cele noui cete

ingeregti (aici figurate ca o invilmigeah circulari), Roza

Cereasci gi Sfdnta Treime, qi unde Traquair l-a pus pe

Judecitorul Lumii sI stea pe un jilq.

in ciuda reprezentdrii imperfecte, existi chiar gi aiciconsemnat un important element de discontinuitate in-tre primele opt Ceruri (figurate in desen, cu absenga

celui de al nouilea) gi Cerul Empireu: se produce o in-versiune de centru. UrmAnd o tradilie care urcl pini

6564

zi,tn ei. $i, aga cum un om vede reflectati intr-o oglin-dd" flacfua unei lanterne care se afli in spatele siu, totaga gi Dante avdztt mai inti.i in ochii Beatricei, reflec-tate, luminile care se aflI in Empireu. Cu alte cuvinte,Dante vede mai intii in ochii Beatricei, oglinditi, o re-alitate pe care o poate contempla direct, cu ochii sii, nu-mai daci se intoarce , dacd, se rlsucegte cu tot corpul.Primele treisprezece versuri din acest CAnt abundl deimagini gi gesturi ale inversiunii, intoarcerii gi oglindi-rii. De ce ? Pentru cI se petrece ceva cu Dante, gi cu noi,atLrnci cind trebuie si treaci de la Cerul Cristalin, ul-timul vizibil simrurilor,la Cerul Empireu, pimazond,a cosmosului complet inaccesibili simr,urilor. Dante ospune in prima rerlinI a Cintului: penrru ca sI poatiprimi mai departe adevirul spre care se indreapti, min-tea lui trebuie si se pltrundi de paradis, si se impara-drzezetermenul - 'mparadisaeste un neologism dantesc;Cogbuc propune, pentru a traduce acest proces, expre-sia delicioasi ,,a sidi raiul in minte". Asta inseamnl cimetaforele de inversiune cu care Danre descrie primulsiu contact direo cu lumea Empiree sunt tehnic gi epis-temologic stricte. Laparadis, omul nu poate ajunge de-cit printr-o ?ntoarcere, o risucire, a minlii sale.

Procedeul este identic cu cel descris de Platon in Re-publica,in pasajul in care definegte adevdratacunoasre-

re ca fiind rezultarul capacitigii omului de a gindi intr-unfel divin. La acest fel de cunoaqtere, ne spune Platon, omulare acces printr-o ,,risucire" a ,,organului" cu ajutorulcdruiacunoa.gte, operaqiune prin careintreg zufletul omu-lui se intoarce, exact ca la Dante, dinspre tirimul deve-nirii inspre deplina strllucire a ceea ce, cu adevirat gi

intr-un sens deplin, ESTE. Pentru Platon, omul nu sepoa-te indrepta spre adevir decit risucindu-gi in sus faculti-gile sufletegti care,in chip obignuit, sunt indreptate in jos.

Ei bine, acum, ci mintea lui Dante este angajati inprocesulimparad izi,rii, gi noi transum ani,n-d u - n e impreuni cu el, e momenful si ne intrebim -ce vede Dante in Empireu ? Foarte rapid spus, Dantevede o succesiune concentrici de noui cercuri luminoa-se, care corespund celor noul cete ingeregti pe carele-adescris Dionisie Areopagitul. Aga cum explici Beatri-ce, ele se invirt cu o vitezi din ce in ce mai mare pemisuri ce te apropii dinspre periferia Empireului sprecentru; iar de rotiq cetele ingeregti se roresc in jurul unuipunct extrem de luminos, care este Dumnezeu. Esteexact invers decAt se intimpla cu rotalia sferelor in zonade lume vizibildpentru simquri: acolo, cu cit te inde-pirtai de Pimint, care se afla in centrul lumii mate-riale,viteza cregtea pe misuri ce re apropiai de Cerulcristalin.

Plalon, Republica,518 c;521 c;526 e.527 b

Danle, Paradiso,xxvilt, 3

Danle, Paradiso,(Cogbuc), XXV|ll, 1

8485

litatea extraordinari a culrurii medievale vine din fap-tul ci au reugit si trliasci aceaste tensiune Ia o altitu-dine intelectuald" care noui, oameni care amoptat numai

pentru pafiea din stinga imaginii, ne scapi aproape inintregime. Noi am inliturat complet partea din dreap-

ta a lumii si, de aceea, suntem capabili numai de crea-

uvitateavdzutelor, fiind aproape complet lipsigi de sursa

de creativitate a nevdzutelor. Triim amputaqi.

Luaqi aminte ! - de cind triim doar cu vizutele, ochiiBeatricei s-auinchis. De care ochi nevom maiputeaagila

-4privirea ? In ce privire ne vom mai putea ancora ?

Cititorilor meiDeEre sursele acestei confeinge

Sunt incl din liceu un cititor de Dante. TraducereaEtei Boeriu gi comentariile lui Alexandru Dugu 9i Ti-tus Pirvulescu mi-au fost, impreuni, primul insolitorin lumea Dioinei Comedii.Personajul lui m-a intrigatin multe feluri. M-a intrigat in primul rind prin pu-terea imaginilor lui, gi in aceasti privinql, am gisit inT.S. Eliot argumenrele. in al doilea rind, cum obser-va Montherlang Dante este un excelent profesor de dis-pre! - pentru ceea ce meriti disprel - qi un demn deincredere instigator la respect gi admiraqie, pentru ceeace meriti respecr gi admiraqie. ln rest, este total lipsirde complezentd,. $i, lucru care m-a cucerir imediat lael, este un autor care nu face cu ochiul galeriei. La elnu veti gisi niciodati umorul ca alibi pentnr lagitate,

10s

Robert Osserman,Poetry of theUniverse, pp. 89-91;W. Egginton,

,,On Dante,Hyperspheres, andthe Curvature of theMedieval Cosmos",passim.

centrici. Lumea atdrnd, de Dumnezert nu numai prinfaprul cI a fost cindva creatl, de El, ci gi prin faptul ciflri susqinerea lui neconteniti orice existenti ar intrain neant, in orice moment. Daci qinem seama de aces-

te constringeri, cidem peste o descriere a lumii care este

de fapt interseclia unei hipersfere cu spaqiul tridimen-sional in care triim. Acest lucru inseamni ci, mergindpdndla capdt cu cunogtinlele pe care le avem, universulcre$tin medieval trebuie si fie o hipersferl, care are incentrul ei absolut originea crealiei.

in incheiere, vreau sI aduc un omagiu acelora care

sunt gi inteligenqi, si onesti, Dante nu era numai inte-ligent sau genial - era si extraordinar de onest. El nu'fenta'lucrurile ca si le 'scoatl' cumva. Chiar daci nuIe inlelege a, \inea seama de constringerile in a cirorcertitudine credea in mod rafional. Numai a$a s-aputut obline aceastd minune pe care a produs-o inParadisul.

A1 doilea lucru pe care vreau si vi-l spun. UmbertoEco a afirmat cindva ci posteritatea lui Dante este des-

tul de ciudati, intrucit toatl lumea prequiegte in modabsolut Infernul, cu moderagie Purgatoriul, gi aproa-pe deloc Parad,iswl - aceasta este gi partea cea mai pu-

1in cititi din capodopera dantesci. Laintrebarea de ce este

aga, Eco a rlspuns cu observa,tia sagace ci noi triim in-tr-o lume care apistrattoate codurile infernului, ceea ce

explicl de ce putem foarte bine pricepe toate emoliilelumilor infernale, dar care,pentru cI a pierdut coduri-le paradisului, nu mai poate pricepe emoliile paradizia-ce - gi din aceasti cauzd, Paradiswl ne apare ca fiinddesclrnat, plictisitor gi rotindu-se in gol. Este profundf.als! Parad,iswl este realmente cea mai frumoasl partedin Dioina Comedie. Firegte, pentru asta trebuie si ai

emoliile proprii aspiraqiilor paradiziace, adici sl po-sezi simturi paradiziace ! Noi, preluind doar excelen-ga Infernwlwi, dovedim de fapt cI mai posedim ?n chipfiresc numai o senzorialitate infernali.

Al treilea lucru este un elogiu pe care vreau siil aduc

lumii medievale gi celei a lui Dante. Era o lume ce avea

de rezolvato probleml pe care noi modernii am inliru-rat-o. Ei aveau de reconciliat o imagine gtiinlifici a lu-mii, care eragreaci,pdgdndgi materialiste, cu o exigenqi

absoluti, care venea din certitudinea Revelaqiei. Pentru

medievali existau gi Raqiunea, ;i Revelaqia, gi lumea sim-qurilor si Dumnezeu. Existau gi partea de lume centra-tI pe Pimint gi partea de lume centrati pe Dumnezeu,gi vizutele gi nevizutele. Nu le era ugor si concilieze aces-

te lumi, dar triiau in aceasti tensiune gi parte din ferti-

103102

Aristotel, F,2,ba,

tv, 11,219b,,Timpul este numerulmigc6rii" (De caelo,l, 9, 219 b gi 279a)

Danle, Paradiso,xxvil, 118-120

Danle, Paradiso,xxvil, 106-117

Dante se inspiri masi% timpul esre numirul migcnrii pri-vitor la anterior gi posterior,la ce este 'inainte' gi la ce

este 'dupl': or, fapd cI originea miqcirii se afli in Ce-rul al nouileainseamni ci gi originea timpului se afli totaici. Cum spune foartefrumos Danre, ridlcinile timpu-lui sunt in Cerul al nouilea, iar ramurile gi frunzele sale

sunt rispindite in toate celelalte opt Ceruri. Este imag-inea unui copac rdstwmat,vizutdinspre Pimint, gi drEt,vdzrstdinspre Empireu. Iaragi o instanqiere a inversiunii.

As vrea si inqelegeqi cI, atunci cdnd Dante trece deacest Cer, el trece gi de timp, ii depigegt e condipiile deexistenpd. Se decondi gioneazd"temporal. Amintiqi-vi. Li-sase in urmi timpul creator si stricitor, deopotrivi algenerlrii gi al distrugerii, care domina lumea subluna-ri - atunci cind trecuse in sfera Lunii; si lasl in urmigi timpul eternititii, timpul care conservi gi pdstreazd",

timpul care caracterrzeazd" lumea corpurilor ceresti vi-zibile- acum, cind trece de Cerul cristalin. in urmi rI-mine, o dati cu izvorul timpului, gi timpul toat coart.

in acert loc din Cintul XXVII *ai afl;- un lucruimportant. Aga cum mlsura tuftlror migcirilor celor optsfere rotitoare alcituite din materia subtili a cerurilorvizibile este dati de etalonul migclrii celui mai rapidcer, al nouilea, misura acestuia este dati, la rindul ei, deEmpireul care il cuprinde. Principiul e simplu: conri-

82

nItorul di sens, etalon si misuri celui conqinut. Ultimulcer vizibil cu ajutorul luminii materiale dI sensul, mi-sura gi etalonul tuturor cerurilor materiale, cuprinse ineI; el insugi igi capiti sensul, mlsura gi etalonul de la ce-

rul care il cuprinde, de la Cerul Empireu. Prin urmare,Dante e fdre echivoc in a spune ci Cerul Empireu con-pnein el, ca o sferi atotcupinztrtoare,toate celelalrc noulCeruri. Ideea ci Empireul ar aritaca o coroniqi pusi pe

cregtetul celorlalte noui ceruri este deci contrazisd,de text

;i trebuie considerati ca fiind pur gi simplu falsi.in acelagi timp, avem o primi aporie. Dante ne lasi

si inqelegem ci sfera Empiree conline toate celelalte sfe-

re ceresti. Pe de altd, parte, puqin mai incolo afldm c5,

Dumnezeu ar fi, in viziunea foarte concretl pe care po-etul o are, centrul geometric al Cerului Empireu. Este

aceaste aporie geometrici sau teologici ? Teologic, am

aveaafirmaqia ci Dumr,ezeu este gi centru absolut gi cu-

prinziltor absolut al intregii Crealii. Geometric, ar fi sine intrebim ce forml geometrici are figura care este inacelagi timp 9i circumferinql gi centru. Pentru moment,

nu trangim chestiunea. Mergem mai departe.

Piqim in primele terline ale Cintului XXVIII, cimulgeometric crucial al cosmologiei lui Dante. IatI succesiu-

nea de imagini cu care debuteazd"CAntul. Dante privegte,

ca de obicei, in ochii Beatricei. Se agaqi de ei,se ancorea-

Danle, Paradiso,xxvfl, 112-114

83

Dante, Paradiso,xvilt, 52 - xx

Danle, Paradiso,xx,37-72

Traquai, Dante,I I I u strati o n s, p. lYrxiiiDanle, Paradiso,xvil, 48 - xx[, 101

Dante, Paradiso,xxt, 29-33.

Danle, Paradiso,xxll,70-7s

Truquai, Dante,lllustratians, p. lxxxviiDanle, Paradiso,xxil, 102 - xxilt

care o alcituiesc intr-un singur glas, degi fiecare voce e

distincti. Nu e pic de colectivism aici, atenqie: Acvilasimbolizeazd, armonia lumii intemeiatl pe dreptate.Aceste suflete sunt strllucitoare, ca rubinul. Regele Da-vid, de pildn, striluceste din pupila Acvilei, iarTraian,Ezechia, Constantin cel Mare, \X/ilhelm al Il-lea al Si-ciliei gi Rifeu, apiritorul Troiei, alcituiesc sprincea-na acvilei. $i aga mai departe. Sunt multe aminunresurprinzitoare in Diztina Comedie.

Mai sus, in Cerul planetei Sarurn, al gaptelea, se aflisufletele contemplative, pe care Dante le comparl cuflicirile: acesrea urci si coboari pe o scari uriagi. Estescara lui Iacob din Facerea 28, despre care dintr-unpasaj din Parad,iswl aflim gi ci merge de la Pimintpini in Empireu gi ci ingerii sunt mereu ciorchini petrepte gi ci rimine nefolositi de oameni nu pentru ciar fi interzisi, ci pentru cI nimeni nu mai rivnegte sio suie (Dante se referl de fapt numai la benedictini).

Ajungem acum in Cerul al optulea, cerul stelelorfixe, unde se celebreazl triumful Bisericii lui Hristos.Lui Dante ii sunt examinate virtulile teologice, acele

virnrqi care ii permit omului legitura cu divinitatea: apos-

tolul Petruii examineazduedinga, apostolul Iacob spe-ran\a, iar apostolul Ioan iubirea.

62

I iiilt\

EdIgn

$!

b\

63

Mary T. BrUck,

,,Mary AckworthEvershed n6e Orr(1867-1949), solarphysicist and Dantescholaf', pp. 45-59

Traquar, Dante,lllustrations, p. x\r.

Danle, lnfemo,l-V

worth Orr. In cercurile astronomice, Orr este aminti-ti in chip de colaboratoare a soqului ei, John Evershed(care a condus Observatorul Kodaikanal din India, lainceputul secolului al XX-lea), pentru observagiile pri-vind activitatea solari. In cercurile dantegti, amintireaei este insi mult mai vie, datoriti ci4ii pe care adedi-cat-o, ca'diletanti' (iau acest cuvint nu in sensul siucurent, de amatorism prost, ci in sensul de persoan d, carese dedici din iubire unui obiect de studiu care ii adu-ce o desfitare particulari), astronomiei din Dante. Ofemeie de mare talent si extraordinar de inviqad.

SIJ insoqim deci pe Dante, risfoind ilustraqiile pe careni le-a diruit Phoebe Anna Traquair. Vedem foirte ra-pid succedindu-se, pe aceeasi imagine, ca in benzi de-senate (de fapt, o veche tehnicl paleolitici), pldureaintunecati, p anter a, leul, lupoaica, intilnirea salvatoa-re cu Vergiliu - ghidul lui Dante prin infern si o par-te din purgatoriu. Vine apoi Poarta infernului, Vestibululinfernului. Imediat, primele doui Cercuri: Limbul 9iDesfrinaqii. ln centru se vede o schemi generali a In-fernului, in care sunt figurate cele noui cercuri infer-nale, bolgii, terminate cu marele tartor, Lucifer. Velivedea maiincolo cu ce se regaleazd,acesta laprdnzulper-peruu la care a fost condamnat gi la carei-acondamnatpe al1ii. Forma generali a infernului, in viziunea AnneiTraquair, este cea a unui zigaratristurnat.

42 43

aBl

[.{

a{htrt

tl

,uozEI

urlTIi

Arco telvdto Migrr r40 {..rdal

N. 455

climelor locuite gi ii evacue azd., precum ohazna,in eva-

cuarea sa, unde se afh ingerul clzut,Lucifer. Acolo, inLucifer, toate lucrurile rele igi capitl funditura 1or.

Si intrim, acum, in materia Dfuinei. Vreau si facem

o parcurgerefoarterapidi a celor trei regiuni,Infernul,

Purgatoriul, Paradisul, ca gi cum am consulta un ghid

turistic, pentru a ne opri in final mai mult la CAnturile

XXVII gi XXVIII din Paradisul, deoarece in ele e con-

figurat rispunsul Ia intrebarea conferinqei mele - cum

rdtacu adeodratlumea lui Dante ? Am ales Pentru aceas-

t[ parcurgere rapidl - un cunicwlwm Comoediae, aqa-zi-

cind - ilustraqiile la Dioina Comedie imaginate de

Phoebe Anna Traquair, in 1890. Phoebe Anna Traquair,

nlscutl in1,852 si moarti in1936, a fost principala ani-

matoare a grupului de artigti ,,Arte gi Meserii" din Edin-

burgh. A ficut picturi de gevalet, broderie, inluminuri,legitorie de ci4i, smilquire, decoraqie murali. inperioa-

da ei de maximlinflorire, cdnd a avut exPoziqii peste tot

in lume, Phoebe Anna Traquair a publicat un numir de

douizeci 9i unu de ilustraqiila Dioina Comedic.

Femeile savante sunt foarte Prezentein comentari-

ilc la Dante. Cea mai buni carte de iniqiere in rapor-

turile lui Dante cu astronomia pe care o cunosc apartine

unei femei. Cartease nume$te Dante and the Early As-

lronomers gi a apirutin 1973,iar autoareaeste Mary Ac-

Dante, lllustrationsand Nofes, Thelllustrations byPhoebe AnnaTraquairThe Notes by JohnSutherland Black,Edinburgh,1890

40 41

- " -.xx.$., -ff & :i:*.:S\; accst portativ curbat ilustreazd"un fragment din sferele

universului grec. Tod in reprezentare planl".

Dante, cum vedeqi, nu se aflI in cetate, ci in afara ei -dupl cupoli gi turnul de alaturi recunoagtem imediat ce-

tatea Florenqei, cu mindriile ei arhitectonice: cupola lui

llrunelleschi de la Santa Maria del Fiore gi Campanila lui

Giotto (terminati de Talenti). Dante se aflein rtarapor-

$ lor cetiqii, pentru ci a fost un exilat. Vi rog re rnarca\i ana-

cronismul: Dante se afle in decorul unor construcliicilrc au apdrut sau au fost terminate dupi moartea sa.

Asta pentru cI ne aflim intr-o epoci situati cronolo-gic inaintea nagterii congtiinqei istorice.

Daci ne ridicim acum la mare inllqime, Pentnr a pu-

tea cuprinde dintr-o singurl ochire intreg PlmAntul,

vum vedea, cu ochii unui exeget medieval al lui Dante,

ceva foarte aseminitor figurii din pagina urmitoare, scoa-

r[ dintr-un comentariu de tip ,,locul, forma si mirimea

lnfcrnului lui Dante" delal544- datorat lui Giambul-

lari, ,,Pidurea intunecatil",princare Dante va intra sub

pfimint, pentru a-qi incepe cllitoria in Infern, se afle ?n

:t0nga Ierusalimului (dinspre privitor). Diametral opus

:uh lerusalim, in emisfera sudici, se aflI Muntele Pur-

$etoriu. irtre aceste puncte terestre extreme, in centrul

PAminrului (gi al intregii lumi materiale), in virful co-

nului care adipostegte infernul, se afli Lucifer.Infernul

€tte ascmenea unei pAlnii care absoarbe oamenii dinzor,a

Pier FrancescoGiambullari, De'l sito,f6ma & misire, dello

lnlamo di Denb, 1544

39

pingitor gi inaripat, al cirui cap se iqegte in pafiea suPe-

rioarila scobiturii infernale, este Lucifer: Satan, Diavo-

1u1. In spatele lui Dante se vede Muntele Purgatoriu, cu

cele gapte briuri sau cornige, care se termini sus cu o gri-

dini unde cei care o populeazi nu mai sunt, in fine, con-

torsionaqi de tot felul de cazne. Este vorba de paradisul

terestru, punctul de pe Pdmintcare se afli cel mai aProa-

pe de Ceruri. Dincolo de acesta, deasupra, vedem nigte

arcuri de cerc de curburi micd' (tazd" mare), ca de por-

tativ arcuit concav: pe liniile portativului celest Putem

distinge simbolul Lunii, al unor stele (gregit plasate) 9i,

chiar deasupra cupolei domului, simbolul Soarelui -

38

nostru, din punctul de vedere al gtiinqei moderne. IJni-versul nostru ne este insi striin. Striin gi gtiinffic. Striin

-pentru ci gtiingific ? Nu. Al medievalilor, degi 9i el gti-inqific (potrivit gtiinlei timpului lor), era in acelagi timp9i religios - si, pentru cd" era religios, era familiar. Lu-crul care vI invit si vi punl pe ginduri este acela ci noi,modernii, nu avem o imago mwndi prin care si ne re-prezentdmlumea - este ca gi cum, de cind am uitat deDumnezeu, lumea noastri a incetat si mai aibdun cbip.

Ei bine, in mod extrem de semnificativ, pentru a re-vela deosebirile esen[iale dintre imago mundi medie-vali gi forma veritabili a lumii lui Dante trebuie ficutacelagi demers intelectual precum acela necesar in vede-reaingelegerii cu adevlrat a'mingii de rugbi'a universu-lui nostru. Rapid spus, acesr demers intelecrual constl intrecerea delareprezentirile mentale ale geometriei pla-ne la cele specifice geometriei sferice.

lnainte de a merge mai departe, sI mai aruncim o datio privire asupra imaginii medievale a lumii. Este lumea,a$a cum o inlelegeau qi vizualizau conremporanii luiDante (nu vi impiedicaqi de faptul ci imaginile pe caremi-am sprijinit argumentaqia sunt de la incepurul se-colului al XVI-lea: reprezentirile medievale desprelume nu ?nregistreazd" nici o modificare importanti in-tre secolele al Xl[-lea, cind se arriculeazi gtiinlific, gi alXVII-lea, cind dispar din lumea culti): srrucrura rdmi-

nc aceeasi - o succesiune de zece (sau unsprezece) sfe-

rc concentrice, cuprinzind cele noui sfere ale Lunii,luiMercur, lui Venus, Soarelui, lui Marte, luiJupiter, lui Sa-

turn, stelelor fixe qi Cerului cristalin, avind in centrullor Pimintul (inconjurat de trei plturi sferice de api, de

acr gi de foc -in zona sublunari) gi, la extremitate, Em-pireul, unde ingerii, sfinfi, alegii gi Dumnezeu insugi igiau loca;al (alirmaqie improprie pentru toate entitiqile care,

fiind imateriale, trebuie si fie deci gi a-spa{iale).

Tot aga ar fi trebuit sd" arate lumea lui Dante, cum este

aceaste imagine de'Webchronik, dacl,Dante nu ar fi fost

Dante, adici autorul Divinei Comedii gi in special al ul-timelor cinturi din Parad,iswl. SFtvedem, acum, ce a vd-zutDante mai mult decit gtia de la contemporanii sii.Si vedem deosebirea dintre modelul medieval standard

al lumii gi lumea lui Dante, aga cum axdta ea cw adeadrat.Vom intrain lumea lui Dante cu o gravuri din scoa-

la florentind, executati cindva intre 7465 si 1480.

Personajul din centrul imaginii este Dante. El are inmina stingi o carte deschisi, pe foile cdreiase poate citi,scris continuu gi nu foarte corect, ,,Nel mezzo del cam-

min di nostra vita mi ritrovai" (de fapt doar 'ritro', nu'ritrovai') - sunt primele versuri din Dioina Comedie.

Cu mina dreaptdoDante ne axateo despiclturd, apdmin-rului, in care se aflA citjva draci gi citeva trupuri nude,

de condamnatjlachinurile vegnice. Personajul urit, res-

3736

te usoare anizotropii ale radiaqiei primite, in funqie dedirecqie: exprimate in grade Kelvin, diferenlele sunr dedoar plus/minus o zecime de miime de grad. Ceea ce ara-ti cI ori incotro ne-am uita, ?n lume, vedem acelagi lu-cru. Fapt, trebuie si recunoasteti, straniu.

http ://aether.lbl. gov/www/proj ects/cobe/COBE_Home/DMR_Images.html

Ei bine, acest instantaneu oferl atat o imagine a in-ceputului nostru de lume, cit gi o sugestie privind na-tura spatiului in care ne gIsim. Ce vedem ?n aceastiimagine este deopotrivi o privire spre capitul spaqial allumii, cit si unainspre inceputul ei temporal. Iar infor-matia cea mai preqioasi privind nat:ura spaqiului vinedin uniformitatea remarcabil d, a radiagiei pe care o pri-mim din toate direcqiile. Vom vedea spre finalul con-ferinqei de ce. Deocamdati, si retinem ci lumea in caretriim este a$a fd"cutd,,incit oriunde am privi, plrem a

rrc uita in acelasi punct. in acelagi timp, noi astizi gtimsigur ci orice obiect cosmic am privi, el se indepirteazd"dcr noi cn o vitezd. care cregte proporqional cu distangal,r care se afh (adicn universul este in expansiune) gi

cil nu putem vedea nimic care si fie mai 'vechi' de

tlouizeci de miliarde de ani-lumini. Ceea ce sugereaze

r,:it lumea s-a niscut brusc acum douizeci de miliarde de

rrrri-luminl gi cI noi ne aflim in centrul ei. Ca si elimi-ttilrn sugestia geocentrici, in care nu mai credem, puteml'acc faqi datelor de observaqie numai presupunind ci uni-versul are forma unui spatru sferic: o sferi a cirei suprafaqi

elrtc nu plani, calasf.eraobignuiu" ci tridimensionalS, cumestc cazul hipersferei de dimensiune 3: numai inacestcazoricc punct al sferei poate fi conceput ca un cerrtru. in-tr-un sens, putem spune cd" aceastd minge de rugbi re-prczinti,,urma" vizuald, a formei uruversului nostru, asa

cum ne este ea furruzatd" de gtiinla, teoriile si aparatele

lrr)cstre de misuri. Firegte, daci ne-am uita la cer cu ochi-ul liber, nu am vedea aga ceva. Imaginea din 24 apriliet992 este una construitl",la fel cum gi familiara imagomt4ndi a medievalului era o imagine construiti. Doar cd,

medievalul se recunostea in ea, in timp ce noi, moder-nii, nu avemunfamiliar cosmologicin care si ne mai re-eunoa$tem. Ydzendimagineadin 24 apnlie 1992, niciunuldintrc noi nu va putea exclama, in mod spontan - asta

ecte lumea mea! Ctt toate aceste , dta arati universul

William Egginton, ,,OnDante, Hyperspheres,and the Curvature olthe MedievalCosmos", p. 197;R. Osserman,The Poetry of theUniverse, pp. 112 sq.

34 35

Xilogravurd dintr-oWeltchronik tiperite la

Nrirnberg in 1493 deAnton Koberger

irrrcdiat harta Rominiei, cind o vedem, tot aga 9i ei, cind

vc'rlcau acest tip de reprezentlri, recunogteau imediat cit'stc vorba de universul in care triiesc, crea\ie a lui Dum-

n('zcu. Ca si recunoagtem harta Rominiei, nu aminun-

rclr: sunt importante, ci forma, contururile, frontierele;

l.r l'cl stateau lucrurile cu medievalii: o astfel de repre-

/,('frtare funcliona ca o ,rstemd", ca o ,,emblemil" ato-r,rlitritii lumii create. De indati ce o zirea, orice medieval

yti;r clespre ce este vorba - era vorba de lumea lui, de

t rrsnrosul sdw, de universul al clrui scop, prin voinlaIrri [)umnezeu, este chiar el, omul medieval'

Va intreb: noi, modernii, avem o rePrezentare fa-

rrriliari a cosmosului nostru, in care si ne recunoagtem

irrrccliat, a;a cum medievalul se recuno,stea in a lui ? La

J,l rrprilie 1.992 ziarele din toati lumea (nu ale noastre,

lircgte ) au reprodus o imagine a universului observa-

l,il, obtinuti prin insumarea radiaqiei cosmice de fond

vcnita spre noi din toate direqiile spaqiului. De fapt,

cstc o imagine sintetizati, nu o imagine directi - dar

rt'lrrczentAnd structura oizuald obqinuti prin inregis-

rrirrca tuturor radiaqiilor care au ajuns pinl la noi dinnrornentul Big-Bang-ului. Este, altfel spus, un instan-

r,urcu: instantaneul universului, la momentul in care

slraqiul se nlgtea si inainte camateria si se organizeze

nr stcle Ei galaxii. Diferenqele in culoare provin din foar-

Robert Osserman,Poetry of theUniverse:A MathematicalExporationof the Cosmoq,,Prelace"

32 33

planetelor: 1. Cerul Lunii,2. Cerul lui Mercur, B. Ce-rul lui Venus,4. Cerul Soarelui, 5. Cerul lui Marte,6.Cerul lui Jupiter, 7. Cerul lui Sacurn, 8. Cerul stelelorfixe, 9. Cerul cristalin, 10. Cerul primului mlcltor (Pn-rnunT Mobile) gi, inglobindu-le pe roate, lt. Cerul Em-pireu - locul alegilor gi al cetelor ingeresti, de undeDumnezeu domnegte asupraintregii lumi. Faqi de mo-delul grec standard, in modelul crestin al lumii au apd"-

rut doui sfere (ceruri) noi. Cerul Empireu, despre carese considera cI este cerul creat de Dumnezeu in pri-ma zi a Crealiei si care avea funcqia de a marca cezut-ra intre vdzute si nevizute, corporale si incorporale, gi

de a oferi un loc cetelor ingeregti, alegilor gi lui Dum-nezeu insugi - dacd,i se poate in genere atribui lui Dum-nezeu un loc ! $i Cerul cristalin, perfect dirfrr,, translucid,care era adeseori identificat cu ,tdria" pusi de Dum-nezelrintre apele primordial e,inziuaa doua a Creatiei,pentru a separa ,apele de sus" de ,,apele de jos". IJneori,acest Cer era pus sI preia de la greci func1ia de primumrno,(.)ens,alteori funcriile erau separate, avind asdel fie unsistem c:uzece Ceruri, inclusiv Empireul, fie unul cu un-sprezece Ceruri, inclusiv Empireul. De la un autor la al-rul funcqiile atribuite acesror noi ceruri pot varia si ceea

ce un autor atribuie unui cer, altul atribuie altuia. De pil-di, in anumite reprezentdriale sistemului lumii, cum este

ceir in noui ceruri mobile gi unul imobil (Empireul),

Ioirrtc populari 9i aceasta in Evul Mediu, Cerul stele-

krr fixe era identificat cu firmamentul, primul cer mig-

cittor era identificat cu cristalinul, iar Cerul Empireu era

rl zccelea.

Ci sunt zece cerurimobile ori doar noui este secun-

tlirr. Dante insugi aprezerLtatin viziunea sa un sistem al

lrrnrii cu zece centi,incareprimum mobile este al nouilea

(()crul cristalin, diafan), iar Empireul este al zecelea.In-

rlifcrcnt ci numirul cerurilor erazece ori unsprezece, ima-

ginca lumii, in structura ei, era aceeagi. Aga arita, cum o

vc,cled in aceasti imagine, reprezentarea despre lume -irnago mwndi- a Evului Mediu.

Iati, pe pagina urmltoare, o alti imagine a universu-

lui medieval, scoasi dintr-o Weltcbronik de la sfirqitulsccolului al XVlea (1493).

Intilnim aceeagi schemi de construclie: [cosmosulrncdieval] = [cosmosul grec] + fadaosul teologic cregtin].

Acest tip de gAndire este aditiv, paratactic;potrivit lui,

sinteza se obgine prin insumare,iar progresul in viziu-nc este liniar. Cu totul altfel, cum vom vedea, a imagi-

nat gi gindit Dante. Ceea ce este important pentru noi,

clcocamdate, este si inlelegem ci aceasta' reprezenta'

rc a lumii era perfect familiaril tuturor oamenilor in-struiqi din Evul Mediu gi ci, aga cum noi recunoagtem

Michel-Pierre Lerner,Le Monde dessphdres: geneseet triomphe d'unerep16sentationcosmique, vol. l,Chap. X, ,,Nombre descieux et lieu dumonde", pp. 195-248;352-381

30 31

Wffi

BarthelemyChasseneux,Catalogus gloriaemundi, 1529

Fl limpede ci asemenea consffangeri nu Puteau lisa ne-

schimbatl geometria modelului standard. Sub presiu-

nca ace stor constringeri teologico-cosmolo gice formauniversului sferic, pe care medievalii l-au mogtenit de

la greci, a trebuit si se schimbe.

Si urmirim aceste modificiri pe una din foarte nu-

mcroasele reprezentilri medievale ale sistemului lumii.Aceasta pe care o vede$ este dintr-u n Catalogws glori.ae

mundi, dn t529, datoratlui Barthelemy Chassetteu*. inccntru se vede o sferi, Pimintul, intersectatl schematic

de cercurile tropicelor si ecuatorului. ln jur, potrivit fi-zicii aristotelice, sunt dispuse nigte briuri concentrice,

inchipuind apa, aerulgi focul. Dupi cum vedeqi, apa in-conjoari simetric tot pdmdntul. Dupi sfera focului ur-meazdsferele sau, cum le spuneau medievalii, cerwrile

28 29

Mediu, constringerilor teologice ale dogmaticii cregtine.

Lui Aristotel, in Meafizica sa, ii era relativ ugor si con-

ciliezeun Dumnezeu definitin mod impersonal ca ,,gin-direa care se gindegte pe sine" ori ca ,,primul motor

nemigcat" cu geometria statici a sferelor omocentrice

succesive. Divinitatea aEa-zicindsupreml din M etafizi-

caluiAristotel era un Dumnezeu inclus in lume, etern

ca gi lumea. Or, acest lucru ii era inacceptabil dogmati-

cii cregtine, deoarece Dumnezeul cregtin este un Dum-

nezeu personal, ffanscendentin raport cu lumea, Creator

al lumii gi susqinitor permanent gi activ al ei, lume care

nu este eternl, care ainceput cindva gi se va sfirgi cind-va, gi peste care ste o ierarhie complexi de ingeri gi pu-

teri. in plus, Dumnezeul cre$tin menline lumea princreatjasa continue,) ceea ce inseamnd" cd" el nu este exte-

rior creaqiei sale, ffue caprin aceasta si-i fie, cumva, in-

clus: ci ii este simultan 9i centru, gi conqinitor.

Ei bine, cum si conciliezi geometria limpidi a cos-

mosului grec, dotat cu un Dumnezeu static gi imper-

sonal, cu cerinqele impuse deprezenla atotputernici a

unui Dumnezert care e gi ubicuu, si activ; 9i liber de ori-ce necesitate, gi plin de iubire; gi origine, qi finalitate a

oricirei crealii; gi centru, gi limiti a lumii ? Unde sipuian astfel de Dumnezeu ? $i unde si-i pui pe tngerii de'

spre care a vorbit Dionisie Areopagirul ? Unde s-ar Pu-

tcl rfla, in modelul standard al grecilor, cetele tngere;ti?

Undc s-arputea allaalesii Domnului, cei pe care Dum-

ncrcu i-a ales si se bucure in paradis de o fericire ne-

llmiute gi in timp, gi in substanqi?

l,a greci, exista numai cezvracosmologicl: intre lu-

mca sublunarl gi lumea celesti. Toatd,lumea grecilor

rra vizibill gi corporali. Lumea cregtini era alcituitilnd qi din ,,vdzute" gi din ,neYdztte" (o spune Cre-

tul); ccrurile aveau un ,,firmament' sau o ,,tlrie", care

turet. pus de Dumnezeu inziuaa doua a Creaqiei pen-

ttu I dcspirqi ,,apele de sus" de ,,apele de jos";9i aga

Htti dcparte. Prin urmare, alituri de cezuracosmolo-jol, universul cregtin mai trebuia obligatoriu si aibi

dte doue cenxi: ceztraintre vizute gi nevizute (in-

corporale si incorporale); qi ceznraintre create gi

(intre creatsrd. gi Creator). Unde erau toate

Facerea,1,6-BiThomas O'Loughlin,

,Aquae super caelos(Gen. 1:6-7): The FirstFaith Science Debate?"pp.92-114iHelen Rodnite Lemay,

"Science and

Technology atChartres: The Caseof SupracelestralWaters'pp. 226-236

Dionisie pseudo-

Areopagitul,lerarhia cercasce,pp.25-75

26

Fireste, in centrul imaginii se afle Lucifer, tddd-torul prin excelenqi, care macini in cele trei guri ale

sale pe alqi trei faimogi tridiltori impardonabili: Iuda,vinzdtorullui Hristos; Brutus si Cassius, ucigagii luiCezar.

Traquai, Dante,lllustrations, p. xxxiOante, lnfemo,xxxt-xxxtv

Dante, lnlernul(Boeriu), XXXI, 102

Urmeazi, acum Pupl giganlilor: se vede, in stinga,dosul unui gigant inlinpit (Fialte, cel care l-a infrun-tat pe Zeus), iar in dreapta un alt gigant, care ii depu-ne usurel pe cei doi in primul briu din Cercul al IX-lea

- cum tilmicegte Eta Boeriu: ,,in fund ne-o dtrce, un-de-i deasi zgora" . Dupi pupl giganqilor, urmeazd Cer-cul al nouilea, impirqit in patru zone (briuri) - aicisunt pedepsite fraudele comise impotriva unor oamenicare s-au increzrx in cel care i*a ingelat: aici ispigesctriditorii rudelor, triditorii patriei, triditorii oaspe-qilor, triditorii bineficltorilor.

4746

q--x*Jli!

. tr-:l

\Ii

I!

tots!(\ D

circleAocytus

'7'

Danle, lnfernul(Coqbuc), XXXIV, 18

,,N6 giugneriesi,numerando, al venti"Danle, Paradiso,xxtx,49

Uitali-vl cu atenqie la aceasti filpturd, schimonositi,

afladin centrul lumii materiale:

este ingerul superb, Lucifer, purtetorul de luminl, cel

care, cum spune Dante, fusese o ,,culme a frumuseqii"gi care, in nici douizeci de secunde de la ?nceputul

Creatiei, a cilzut.Iatl-l acum pribugit, ardtind lumiitrei chipuri, un fel de schimonosire a Treimii, de alte

culoare fiecare: o fagd rosie ca ura, alta galbeni gi de-

colorati ca neputinla, cealaltl neagrd, precum ?ntune-

ricul ignoranqei. Firegte, dumneavoastri nu pute{i ve-

dea aici, in desenele lui Phoebe Anna Traquair, care

sunt alb-negru, aceste culori. Ele sunt insi in Dante.

Prin aripile golage ale lui Lucifer, seminind unor aripi

de liliac, bat trei vinturi reci gi pline de rdlrtate, cores-

pwzdndcelor trei incliniri spre picat - excesul, vio-

lenqa gi minciuna. intreg Cocitul ingheaqi cind acestea

sufli. Agiqindu-se de perii ingheqaqi 9i imbirligaqi ai

lui Lucifer, folosindu-se de hirtoapele si crevasele pie-

lii acestuia - gindili-vi cI acest truP monstruos mI-soari ceva mai mult de un kilometfll -, Dante gi

Vergiliu coboari de-a lungul corpului Satanei.

$i acum se intimpli ceva deosebit de important pen-

tru argumentul conferinqei mele. Cind Dante gi Ver-

giliu ajung in dreptul goldului sinistrului inger cilzut,

drumul lor intersec teazd. Centrul Pimintului. Si in acest

moment, in acest loc - qwel pwnto - se produce o in-

versiune. Dante nu igi di seama imediat de ea. CAnd se

uiti spre Lucifer, el se agteapti sI il vadl in fagl", capdnd

atunci, dar il descoperi deodatd in spate, cu tilpile insus gi capul in jos. Vergiliu gi Dante, tot inaintind, degi

continui si coboare, incep deodati si urce - sPre emis-

fera sudici, unde se afli Muntele Purgatoriu. De aici,

Danle, lnferno,xxxtv, 37-45

Dante, lnferno,xxxtv,73-77

Danle, lnferno,xxxtv, 88-93

48 49

prin Paradisul Terestru, vor sui mai apoi la Empireu,stribitind sferele celeste, dar nu inainte de a mai fi tre-cut printr-un punct de inversiune, pe care il voi sem-

nala atunci cind vom ajunge cu excursia noastri acolo.

Acesta, vI semnalez, esteprimul punct de inversiu-ne din Diztina Comedie - cind Dante qi Vergiliu trecprin Centrul Pimintului: un punct in care sensul injos se inverseazi gi devine sensul in sus, fdrd, ca ei sI fischimbat direcqia deplaslrii - acest lucru este foarteimportant. il vom regisi, neschimbat,Iatrecerea de la

Cerul al noullea la Empireu, unde cele noul sfere ma-

teriale gi vizibile, care se invirtesc in jurul Plmintului,se oglindesc inversat in cele noui cete ingeresti, care se

rotesc in jurul 'punctului' divin, Dumnezeu. Ca si in-

Eelegem cu adevlrat cosmosul lui Dante, trebuie si acor-

dIm toati aten\ia acestor puncte de inversiune.

SI trecem mai departe in revisti, rapid, etapele Pur-gatoriului, unde Vergiliu gi Dante pitrund dupl ce ies

ia suprafaqa Pimintului, in emisfera sudici, la poalele

Muntelui Purgatoriu. ln stinga se vede ingerul-ghid,care aduce noi suflete, iar in dreapta ii vedem pe cei doiintnlnindu-se cu Cato din IJtica, cel care gi-a luat via-

!a pentru libertate gi care acum pizegte insula Purga-

toriului, dupl ce, ni se di de inqeles, Hristos insugi l-ar

fi scos din Limb gi adus aici.tr scos dm Lrmb gi adus aici. Iubirea lui Hristos penrruun sinucigag virnros este, nu mipot abqine si o spun, ad_mirabili. Suntem in Antepurgatoriu.

Aici Dante se intAlnegte cu Casella, cu Belacqua gicu Sordello, despre care grigi, cu siguranqi, din po.-rrlSordello al lui Robert Browning. in timpul primei noplipetrecute in Purgatoriu, Dante a fost transponat pestepripastia care separi Antepurgatoriul de Muntele pur_gatoriu, ajunge laP oartaPurgatoriulu i, iar latrecerea prinPoartd" i se imprimi pe frunte cele gapte ,,p..-uri. Astfel

l,aquai, Dante,lllustrations, p. xxxvDanle, Purgatorio,t-||,44

ru,ffi''{,(;Jln/i_J,

5051

insemnat, Dante pitrunde in primul briu al Purgatoriu-lui, unde se afld trufagii.

Cu tod, sunt gapte briuri ale Purgatoriului. In briulal doilea sufletele se curiql de patima invidiei, in briulal treilea sufletele se vindeci, princazne si penitenli, de

patima miniei. in briul al patrulea se afle nepisitorii,in al cincil ea zgircigii gi risipitorii, in al saselea laco-

mii, in al gaptelea isplgesc sufletele desfrdnagilor ori ale

celor care nu s-au putut stipini. Cu totul, Muntele Pur-gatoriu e impirqit astfel: primele trei briuri corespund

sufletelor care arl iubit rlul; un brAu, al patrulea, este

al sufletelor care au iubit prea pulin binele vegnic; iarultimele trei briuri sunt ale celor care au iubit prea multlucrurile plmintegti.

O altd inversiune, f.agl, de Infern, in ansamblul slu,apare in Purgatoriu. DacI in Infern spirala coboririi este

orientatd spre stanga, in Purgatoriu, spirala ascensiunii

este orientati spre dreapta. Pe de altd,parte,'gravitagia'

picatelor, proprie Infernului, este transfo rmatd",in Pur-gatoriu, intr-o 'levitaqie' a sufletelor, care sunt atrase

ascensional spre Dumnezeu: implicit, iar acest lucrueste esenqial, timpul este inversat - scurgerea lui se face

nu spre moarte si distrugere, cain zona sublunari, ci

spre viati si renastere. Avem astfel a doua inversiune

remarcabih: ffecerile de nivel se fac,la Dante, prin in-

versiune. Acest principiu ii va permite in cele din urmisI ofere un mijloc deavizualizainuegallumii sale, par-te vilzrttd,;i parte nevdzutl"impreuni, nu separat.

In virful Muntelui Purgatoriu se afli Paradisul Te-resrru, care - aflim din dialogul lui Dante cu Matelda,personaj misterios despre care unii cred ci ar repre-zenta-o pe Giovanna, tindra care o insoqea pe Beatri-ce atunci cind Dante a intAlnit-o intdia dati gi care eraiubita lui Guido Cavalcanti, prietenul siu cel mai bun,tdndrl, pe care Botticelli ar fi reprezentat-o in superba

,,Primavera"dela Villa di Castello sub chipul Florei

- posedi o florI non-teresrri gi nu se mai supune fi-

Danle, Purgatorio,xxvlil, 76-148

Kathryn Lindskoog,

,,Spring ln Purgatory:Dante, Botticelli,C. S. Lewis, andA Lost Masterpiece"

Margaret Wertheim,The Pearly Gates otCyberspace. A Historyof Space from Danteto the lnternet, p.59

52 53

Traquai, Dante,lllustrations, pp.lixDanle, Purgatorio,xxvil, 67 - xxvilr

rifaffo, spune Dante

- ceea ce inseamnerecledit, refacut

zicii sublunare. Curenqii de aer din Paradisul Teres-

tru sunt formali chiar de rotirea sferelor ceresti, apa

izvoarelor nu e alimentati de ploi, iar seminqele vege-

taliei sunt necunoscute pe Pimnnt. in totul, Paradisul

Terestru este gandit de Dante ca un fel de anticameria Paradisului Celest.

Locul este descris cawlocus Arn@nLt$vizut prin ima-

ginile unui suflet care nu mai cunoa$te patima gi frica.

Dante poate vedea ceea ce i se infilige az\, ochilol numai

;i numai deoarece sufletul siu este din ce in ce mai cu-

rat, gata si urce la stele. Matelda, probabil un simbol al

discernimintului, il indeamni si bea din cele doui riurisfinte: din Lete, pentru a-i sterge amintirea picatelor, ;idin Euno6, pentru a-lface capabil sI dobindeasci harul

dumnezeiesc.

Abia dupn ce i;i astimpiri setea, constatand cI cele

doui riuri ale imbunitiqirii firii umane au gusturi

diferite, poate Dante si se desprindi de zona subluna-

ri gi si treacdin Paradis, adicl in zona celesti. Firea sa

'normali', prin aceste abluliuni, a fost imbunlmqiti: a

fost flcuti capabih sI treacl de o barieri ontologicl,pe care,in mod normal, nici un om in carne gi oase nu

o poate trece. Faptul este explicit semnalat de Dante,

atunci cind, dupl ce se scufundl in riul Euno6, ne spu-

ne ci este ,,ca nou, asemenea plantei tinerele cind noui

creste-n noul slu vegmint" - curat, gata si urce la ste-

le. E important slinqelegem ci Dante, pe misuri ce urcl,vede din ce in ce mai bine - de aceea Beatrice, de pil-dd,,ir aparetot mai strilucitoare: pentru ci in mintea luistrilucegte tot mai vizibil 'eterna luce'.

Un alt exemplu. intrebat de Marco Lombardul, inBriul al treilea al Purgatoriului, cine este gi ce caute prin-tre sufletele de acolo, Dante rlspunde ci el se indreaptispre palatul Domnului, spre cer, urmind o cale - ,,acum

de mult ne-nditinati", spune frumos Cogbuc; ,,cum nici-

cind n-a fost gi nu-i", spune ca-n basme Eta Boeriu -faor d,elmodemo u;o,spune,foarte tehnic gi precis, Dan-te : urmind o cale in alarl, de uzrtl modernilor. Este vor-ba de posibilitatea de a ajunge in cerul lui Durnnezeu incalne si oase (cu scutecele chnii pe suflet - spune Co;-buc, traducind ,,fagele", ,,bandajele" lui Dante), posibi-litate care,in Antichitate, ii fusese acordatd,lui Pavel.

Dante pirisegte Paradisul terestru la amiazi" gi in-trI in cer in amiazapermanentd aparadisului ceresc -giomo a giorno aggiunta-, unde drumul siu nu va mai

fi intrerupt de nopqi, ca in Purgatoriu.Sub aceste auspicii Dante stribate prima mare ce-

zuri cosmologicl a lumii pe care o descrie in DioinaComedie: cezuracare desparte lumea sublunari de lu-mea celesti; lucrurile supuse timpului distructiv, de lu-

Danle, Purgatoriul(Cogbuc), XxXlll,143-145

Beatrice ii explicaacest lucruin Paradiso,V,T-9

Danle, Purgatorio,xvt,42

Danle, Purgatorio,(Cogbuc), XVl, 37

Alexandru Dutu,comentariu laParadisul l, 1 06-1 08;vezi $i comentariulla Paradisul,XXYll,85-87, in G. Cogbuc,Opere alese, vol. Vlll,pp. 638; 674

54 55

crurile supuse timpului care intreqine eternitatea. Dan-te, la strlbaterea primei ceztri cosmologice, schimbiregistrul temporal gi schimbi domeniul ontologic: dinlumea celor patru elemente (pimint, ape, aer,foc), tre-cein lumea elementului netrecitor, imarcesibil. Suntem

in continuar e in zonalucrurilor vizibile gi corporale, daracestea, spre deosebire de lucrurile vizibile gi corpora-le din lumea sublunarl, nu mai sunt supuse striciciu-nii timpului. In termenii lui Toma d'Aquino, care a fostuna din sursele de referinql esenqiale ale viziunii luiDante, ceea ce se schimbi cind trecem de la un regimontologic la altul este luminozitatealucrurilor, raportuldintre luminozitatea gi transparen\alor. Pe de alti par-te, nu pierdeqi din vedere fapcul cI Dante, pe mlsurice urcl, aede dince in ce mai bine: cum vi semnalam

mai devreme, intreaga lui fire se imbunltiqeqte progre-siv. De aceeaBeatrice, care il ghideazdincepind cu Pa-

radisul Terestru, ii apare, pe misuri ce el devine totmai transparent pentru virtute, adicd mai puqin pilcit-tos, tot mai strilucitoare: si asta deoarece, cum v-amspus, reluindu-i spusa, in mintea lui strilucegte tot maivizibil eterna luce.

De acum inainte Dante nu va mai fi insoqit de Ver*giliu. ln acest loc, situat suficient de sus fagd de lumeapropriu-zis terestri, Vergiliu nu mai poate continua

N,M,y t{lcp,

,llercury

Toma d'Aquino,Summa theologiae,l,qu. 68, art. 4

Traquat, Dante,lllustrations, p. lxxi.Danle, Paradiso,l-v92

56

0a.ra.dise

57

Danle, Paradisul(Boeriu), XXXI,112-114

Danle, Purgatodul(Cogbuc), Yl,44-45;,,che lume fia tra 'l veroe lo'ntelletto" (Dante,Purgatorio, Vl, 45)

sn il ghideze pe Dante (o vreme, mai continui totusisi il insoqeasci, dar ticut), deoarece, in ciuda excelen-qei ,,marii umbre", el rlmine totusi un pigin nebote-zat. Locu.l siu va fi luat de Beatrice ) care il va conducepe Dante de aici pAnI in pragul contemplirii SfinteiTreimi, in punccul cel mai inefabil al lumii - de undeDante va fi preluat de citre sfintul Bernard din Clair-vaux, cel care ii va spune memorabilele cuvinte, valabilela fel de m:ult azi, pe cit erau si pe vremea lui Dante:

,,Ce-i fericirea n-ai si pricepi daci privesti in jos."Filozofic gi teologic vorbind, Vergiliu este lumina

naturali a ratiunii, neasistatl de divinitare: cu ajutorulacestei facultili sufletegti putem strlbate Pimintul, in-fernul si o parte din purgatoriu, dar nu ne putem aven-tura mai sus. Staqiu, care il insotefte pe Dante o partedin purgatoriu, allturi de Vergiliu, simbolizeazd;i el

ratiunea naturall" a omului, insi iluminatd. de adeviruldivin: de pildi, Staqiu ii explicl lui Dante lucruri pe care

Vergiliu nu le poate explica. La rindul siu, lui Staqiu iirlmin inaccesibile anumite taine, pe care insi le poarelimuri urmitoarea cdldluzi a lui Dante, Beatrice ) care

simbolizeazS, ceeace, intr-o faimoasi definilie da:./" de

Vergiliu, reprezintd, Daceaconducatrice ce di'ntre min-te;i-adevlr lumini", ,,lumina dintre adevir si minte".Pitrundeli-vi de frumuseqea exactd a acestei definilii:

oqq :trl"t $o,rayr.rtun

r lo,rsttno /r l6al afJlYictors fiicofiangua,orcs flopelohn'ru,

5 Solonon6 Jllliollysirrs? *utls'6rasil,s

I 98ostirrsg *si"Ao;tt0 $edo,tt ff.r.onca&

Srgier

#;ffiffi<i"{ I.."-.l-==\.- l:,$8_*i

5958

'agetarea'lui Dantede ochii Beatriceiconstituie principalatemd iconograficd ailustratiilor lui Botticellila Paradisul(A.E. Baconsky,Botticelli, DivinaComedie)

Danle, Paradiso,il-ilt

Danle, Paradiso,V-VIIDanle, Paradiso,vilt - tx

Traquair, Dante,I llustrations, p. lxxix.Danle, Paradiso,x - xvlt, 47

Danle, Paradiso,xtv - xvil, 51

Danle, Paradiso,xtv, 112-117

Beatrice este mediul prin care se rispindegte I u m i n adintr e adeyer $i minte. Dante va parcurge in-tregul paradis tras in sus de Bearrice, el agiqindu-se lapropriu de ochii ei, care fixeazd, mereu lucrurile celemai divine. Prin ochii Beatricei, o glin ditd inei - fo-losesc inadins aici cuvintul'oglindire', p€rirru ci el vafi cheiainqelegeriiprimei decade din Cafful al)O(VIIIlea

-, yd putea Dante si primeas cd, tntreaga realitate vi-zuali" a lumii nevdzute.

Si revenim insi la alergarea noastri de-a lungul De-ainei Comedii.lnprimul Cer, al Lunii, se afli sufletelecelor care nu gi-au ginut promisiunile. in cel de al doi-Lea, d.planetei Mercur, Dante pune sufletele active gi am-biqioase, urmate, in Cerul planetei Venus, de sufleteleiubitoare, indrigostite, afectuoase. IJrmeazi Cerul Soa-relui, in care se afll sufleteleinqelepte - sub forma a doulcununi de sfinqi gi filozofi, dominicanii ;i franciscanii.Iar in Cerul planetei Marre, al cincilea, se afli sufleteleluptitorilor, martirilor, duhovnicilor qi rizboinicilor. Su-fletele acestora, strilucind cu lumini mai aprinse ori maistinse, precum miriadele de lumini care alcituiesc Ca-lealactee- despre care Dante ne spune ci se vid in lu-mini asemenea firicelelor de praf cind raza de soarepitrundein cameri -,formeazi o cruce greacd",cu bra-qe egale, inscrisi in marea sferi orbitali.

Ajuns acum in Cerul luiJupiter, al gaselea, Dante vede

sufletele celor drepqi, grupate laolalti sub forma uneienorme Acvile ceregti, care vorbegte din toate sufletele

6061

Danle, Paradiso,xxvil,67-75

curse de Dante si Beatrice. Ei bine, dupl ce, in CintulXXVII, Sf. Petru igi incheie invectiva la adresa papilorcare i-au tnrrpatlocul, roiul de lumini al ferici$lor urciveftiginos spre Empireu, umplind bolta Cerului d op-rulea de o splendoare a luminii, pe care Dante o compa-rI cu o ninsoare inversi - ninge in sus, spre Empireu.Remarcati inci o datd.prezenla mehforelor de inversiu-ne. Privirea lui Dante inci nu poare pitrunde dincolode mateia acestui Cer: c6,nd se uiti dupi fericiqii carese scurg spre Empireu, Danre nu vede mai mult din Em-pireu decit vede orice muritor cind privegre in sus, sprecerul din care ninge. E ceva ca o lumind, opaci,. Deo-camdati. l, acest moment, Beatrice ii spune lui Dantesi. priveasci-n jos. E ca o recapitulare a cerurilor dejastribitute. Privirea lui poate pltrunde in lumea mate-riali chiar pini la puncrul plecirii, in ciuda distanleiformidabile, ceea ce nu s-a intimplat cind a incercatsi priveascd direct spre Empireu. Ceea ce vede pe PI-mint este intinderea dintre strimroarea Gibraltar gi qir-mul Libanului de azi, Fenicia de atunci - atit cit iipermite lumina zilei, din punctul in care se aflI.

DupI ce a recapitulat cerurile corporale gi vizibileuitindu-se in jos, Dante igi indreapti acum privirea spreochii Beatricei si, astfel ancorat in privirea ei, poate urcain Cerul al nouilea, cel mai rapid dintre toate cele de pinl

acum. Ceva straniu insi s-a petrecut. Cind a pirisit Ce-rul al optulea, Dante se afla undeva, intr-un punct binedeterminat al spaqiului: se afla in constelatia Gemeni-lor -in ,,cuibul Ledei", cum spune el. Ajungindin Ce-rul al nouilea, Dante igi dI deod atd seama cd nu mai are

nici un reper spaqial dupi care si se orienteze: tonrl este

in jur atit de uniform gi de transp arent,incit are impre-sia ci s-ar pttea aflaoriunde. Or, ate afla oriunde inseam-

ni a te afla pretutindeni. De fapt, el pltrunde intr-unloc care se afli deja pretutindeni, deoarece, aga cum illimuregte Beatrice, locul in care se afTL ei acum nu maieste propriu-zis un loc din spaliu, ci unul aflatin ,,min-tea lui Dumnezeu",lA mente diaina. E o reprezenta-re paradoxald, care trebuie lual3" ad litteram, din doulmotive: pentru c5" aqa descrie Dante, iar autorul este

suveran, si pentru ci aceste reprezentdri provin dinconstringerile pe care le impune cosmologiei antice te-

Danle, Paradiso,xxvil,98-102

Danle, Paradiso,xxvil, 109-111

ologia cre$tinl, iar originalitateacosmologiei lui Dan-te igi are originea in aceasti sursi.

Despre Cerul al nouilea mai aflim de la Beatrice cieste linut laolaltl de puterea care vine din Empireu, prinluminl gi iubire, aga cum el qine laolalti, in chingile sale,

toate celelalte opt sfere inscrise in el, prin migcirile care

iqi au origineain el. Iar cAnd spunem migcare, trebuie siinqelegem timp, cici potrivit lui Aristotel, din care

8180

guri, deja familiari dumneavoasrri, desfigurati insi inordinea cresciroare gi apoi descrescitoare a mirimii sfe-relor, cu punctul de inflexiune la trecerea de la cele vizu-te la cele nevdzute(a doua cezuricosmologici), pistrindmereu crescitoare viteza de revoluqie.

Pe de altd,parte,Dante a descris cum anume trebuieconstruiti forma completi a universului cregtin, porninddelavizualizdrilesale pargiale - cele doui sfere pe carele separl a doua cezurd" cosmologici, intre cele vdzuteqi cele nevdzute. Este figura pe care o aveqi lapaginagl(sau, in plan, la pagina 87), pentru care faptul ci PrimulMigcitor este comun inseamni ci cele doui sfere tre-buie gindite ca rangente in frecare punct al suprafegeilor. La intrebarea cum ard"ta ct adevd"ratlumea lui Dante, rlspunsul esre - o hi-p e r s f eri. Probabil, ca qi a noastri, degi nu prednd cihipersfera lui Dante ar fi exact acelagi lucru cu soluqia laecualiile lui Einstein sau ar fi riguros compatibili cu te-oria Big-Bang-ului. Vi invit doar si meditaqi la provo-carca cd.Dante, un medieval, a putur descrie o hipersferi,ca solutie la problema cosmologicl a teologiei cresrine,confruntate cu astronomia greaci.

Nu suslin, pe de altd"parte, ci Dante ar fi avttf.a-cultigile de geometru ale lui Bernhard Riemann ori ciel gtia cI vorbegte de o hipersferi. Deloc ! El nu a griut

ci descrie o hipersferi, dar in onestitatea, inteligenla 9i

geniala lui capacitate de vizualizare,ceea ce a ficut, spre

cinstea lui gi norocul nostru, a fost sI qini seama atdtde

constringerile teologice ale creqtinismului ( cezurile cos-

mologice ; atributele paradoxale ale divinitiqii ; principiul

simetriei crealiei; inversiunile la schimbarea de planuri

etc.), cit gi de imaginea universului sferic impusi de as-

tronomia matemadce a grecilor. Aga cum, din picate,

ilustratorii sii, Michelangelo Cactani, Leisegang gi cei-

lalqi 'gtiinqifici', nu au putut si facl, deoarece au linutseama numai de forma cosmosului grec 9i au ignorat sis-

tematic constringerile universului cregtin. Originalitatea

lui Dante a pgnit din interseclia celor doui constringeri.

De o parte, era universul aqa cum il gindiserd gtiinqi-

ficii greci, de alta, decupajele cosmologice gi epistemo-

logice ale adeodrarel ontologii, asa cum fusese ginditiaceasta de teologii cregtini. Jinind seama de aceste

doui constringeri, nu Poli sd ai un univers schizoid

ca acesta- o jumltate centrati pe Pimint gi cealalti

cenlratd" pe Dumnezeu. Nu merge !

in fond, Dante e foarte clar cind sPune ci Cerul Em-

pireu le conqine de fapt pe toate celelalte qi ci in cen-

trul lumii se afllin mod absolut Dumnezeu, pentru ciin centrul lumii nu se poate afla Diavolul. Noi nu trlimintr-o lume diavolocentrici, ci intr-una profund teo-

100 101

cre$te pini la dimensiunea cercului ecuator al sferei gi

care apoi descregte, in exact etapele gi propo4iile in carea crescut.

Cum ag vedea o hipersferi, fiind ceea ce sunt, adicio flpturl tridimensionali ? Ar trebui si intersectezhipersfera cu lumea tridimensionaliin care exist, cu spa-giul euclidian-tridimensional. Cum ar ardta acestlucru ?

Si pornim de la ecuaqia sferei de razd,R - suma pltratelorcelor trei dimensiuni x,y, z ale spaqiului euclidian esteegali cu pitratul razei:* +t' t z? =R. Prin generaliza-re simph, daci mai introduc o dimensiune, fie aceasta w,voi obqine ecualia hipersferei de razd,R: x2 + y2 + z2 +w2 = R2. Ca si intersectez aceasti hipersferi, pe care nupot s-o vizualizezrcu lumea mea tridimensionah, in caregtiu si vdd,fac dintr-una dintre dimensiuni un paramerrLlfix: o inghet. Fie acest paramerru w = sro. Ecuagia figuriipe care am obginut-o inrersectind hipersfera cu spa$ulmeu tridimensional are eclJatiaxz + yz * 22 =R2-w02.Or, aceasta este ecua\ia unei sfere a cdrei razd,la pd,-

trat este p2 = R2-w02. Dinamic, intersecgiavariazd" ast-fel: cind'ws = +ft, atunci intersecqia hipersferei cu lumeamea este un punct; cind wo creste de la -R la O, ceea

ce vid este o sferi a cdrei razi cregre dela zero pini,la +R; cind wo creqte de la 0la +R, ceea ce vid este osferl a cdrei razd, descreste de la +R pdnd,la zero.

Or, ce avem aici ? Reprezefita\i-ve,vi rog, lumea de-

scrisi de Dante ca pe o succesiune de sfere; parametrul

care in exemplul nostru era wo este, la Dante, viteza de

revolufe. Acum, dacl indexim sferele lui Dante dupiparametrul strict crescitor ale vitezelor de revolulie,

atunci ceea ce obqinem este o zuccesiune de sfere identici

succesiunii pe care am obqinut-o din intersecgia hipersfe-

rei cu spagiul nostru tridimensional. Uriaga hipersfe-

ri care este universul dantesc se intersecteazd cu lumea

noastri tridimensionali sub forma succesiunii unor sfe-

re, de la aceea a Lunii, care are raza cea mai mici gi vi-

teza de revoluqie cea mai mici, pindla aceea a sferei

Serafimilor, aingerilor cei mai ardenli, care se afltrlacea

mai micl'distanli' de Dumnezeu 9i care se rotesc cu

cea mai marevitezd..

Oricit de straniu ar suna, ceea ce ne-a descris cu o

extremi minuqie gi precizie Dante au fost doul moduri

complementare de ainqelege gi construi forma comple-

ti a universului pe care il numim dantesc, dar care ar

trebui numit universul crestin pur gi simplu.

Pe de o parte, Dante a descris cum arat| ceea ce noi

putem vedea din totalitatea universului cregtin, atunci

cind acesta e proiectat in spaqiul tridimensional, plan

in care ne misclm noi, muritorii. Este chiar aceasti fi-

M.A. Peterson,

,,Dante and the3-sphere",

$ lll, p. 1033

9998

Dante Alighieri,La Divina Commedia,(acura di G. Giacalone),Paradiso, p.2

literal, deci cuvint cu cuvint, gi, in acelagi timp, in modintegral vintal, adici imagine cu imagine. Or, faqi deaceasti complexitate conceptuali, se pare ct,nu mai dis-punem de reprezentlri geometrice care si ne sustini.

Cactani si Leisegang nu au fost singulari in aceasti ma-nieri de a-lreprezenta pe Dante. Aga se gindegte gi ima-gineazd"inmod obignuit in lumea ilustratorilor lui Dante.Ca si vi probez acest lucru, am ales pentru dumneavoas-trd"o altl,reprezentare a lumii lui Dante de astl datd"unarecenti, dinlg6T,provenind dintr-o edife comentate a

Dhtinei Comed,ii,care a cunoscut $aptesp rezeceediqii piniin1,987, de cind darcazl"exemplarul meu.

Autorul acestei scheme a lumii dantegti este Giu-seppe Giacalone, care, cum ne informeazd,inaoz)ertenza

ediliei sale, a qinut seamain comentariile lui de cele mainoi contribuqii la exegeza dantesci. Or, acesr tip deimago mwndivd, e dejafamiliar. ln centrul lumii se vedePlmintul, gi e figurat foarte elocvent traseul parcursde Dante: infigurat spre sranga la coborirea in infern,desflsurat spre dreapta la ascensiunea din purgatoriusi, in fine, eliberat spre sferele ceresri - rot inainte, me-reu mai sus. Atent gi didactic, comentatorul nostru a scrisin drepml fiecirui Cer, in parantezi, numele cetei in-geregti corespunzitoare. Ca laMichelangelo Cactani,Cerul Empireu este si la Giuseppe Giacalone excen-

tric, stingher, descusut - implauzibil din puncr de ve-dere vizual. O coroniql de premiant pe cregterul spi-git al lumii...

Jine seama aceastl reprezentare de textul lui Dan-te ? Categoric, nu.

Si revenim, atunci, la textul lui Dante. Ceea ce voianalizaincontinuare se referi la,,reprezentareacosmo-logici" a Empireului - gi am in vedere oblinerea uneiinqelegeri geometrice a acestuia, pentru ca in acest modsi putem face dreptate simetriei profunde a intregii Crea-

1ii, violati, cum am vizuit de reprezentirile standard ale

lumii lui Dante. Pentru aceasta, si ne reintoarcemin Ce-rul al nouilea, adiciin Cintul XXVII dinParadiszl. Neintereseazi numai detaliile cosmologice gi, de aceea,ll-sim complet deoparte semnificagia morald, a violenteidiatribe proferate de Sfinrul Petru chiar in acesr loc $iinainte de momentul pirisirii de citre Dante 9i Beatri-ce a lumii vizibile gi corporale, spre Empireu. Suntemdeocamdatiin Cerul al optulea, unde e celebrat trium-ful lui Hristos gi al Bisericii sale. Si vi reaminresc ce

se intimpla in Cinml XXIII, cind Dante pitrunde aici.Hristos ii apare sub forma unui soare, inconjurat de apos-

toli gi de ogtile fericiqilor, sub forma unui roi strilucitorde lumini. Aceasta reprezintirecolta pe care Mintuito-rul a cules-o din tot cuprinsul celor opt sfere deja par-

7978

,,trans-umanate",iar ochii tii au b;ut din substanqain-

sigi a paradisului, incepi sdvezi minunea Rozei Divi-ne - chipul minruirii, rosa dei beati (reprezerLtare^

mistici).Priviqi acum din nou ilustragia lui Michelangelo Cac-

tani. V-am prezentatcu insistenql aceste imagini ca sIvi devini familiare gi si putegi 'intra'mai bine in logi-ca lor: poate ochii dumneavoastri au'trans-umanat'giei un pic. $i acum, cred, veqi inqelege cdfaql de frumu-selea conceptuali a construcqiei lui Dante, chipul Em-pireului imaginat de Cactani este pur ;i simplunedemn, stingaci, inadecvat. Obiecqia mea poate fi for-mulatd asdel: aqareprezentate,cum vedem la Cactani,nu existl o uni t^te geometrici a lumii lui Dan-te. $i asta in ciuda faptului cI descrierile lui Dante suntformidabil de concret-geometrice, de vizrale, de pre-cise imagistic gi, ag spune, imaginal. Asa cum aratelaCactani, aceaste reprezentare nu este o lume posibili.Ginditi-vi cI existi o sferi enorml care conline alte

,rorri ri.r. in interior gi undeva un fel de coroniqiin care

se aflI lumea nevlzutelor lui Dumnezeu. Nu merge !

Nu spun acest lucru ca si il discreditez pe Cactani,pentru care am o mare admira,tie complice, ci ca si visugerez cit de greu este sI imaginezi o reprezentare geo-

metrici coerenti luindu-l in serios pe Dante, in mod

ROSAouEt &tE cR60€rIE80 tH CFETOI,EmUm

BEATIr ouEt cHE cnEo$IEBo l{ ceElo vcl'tulo

*"# #o*irr.oko,

Henry Corbin,

,,Mundus imaginalis ouUimaginaire etI'imaginal", pp. 3-26;bilantul teoretic al

acestei pozilii a fostfecut ?n eseul .Pourune charte deI'lmaginal", publicat

ca pretap la a douaeditie a ce4ii Corpsspirituel et terreceleste, de I'lranmazd6en d l'lranshl'ite, pp.7-19

76 77

Danle, Paradiso,xxx,61-128

cea)rd. cosmologici): de o parte, in jos, lumea vizibi-l;; de cealaltd, parte, in sus, lumea nevdztttd" - in jos,sistemul planetar geocentric (de fapt, diavolocentric,cici in Centrul Piminrului se afli Lucifer); in sus, sis-temul ingeresc, teocentric. Aceasta se intimpli in Cin-turile XXVII si XXVIII din Paradiswl. A douadescrierea Empireului e ficuti de Dante in Cinrul XXX si arechipul Rozei Divine. La candid,arosa-pamdtsul sub for-maunui trandrtir alb, al mintuirii, krosa deibeati-esteformati dintr-o mullime de petale care reprezinti, peo jumitate a ei (in italiani, rosa, trandafir, e de genulfeminin), toli alegii care au crezut?n venirea lui Hris-tos inainte de venirea lui - aceste locuri sunt completocupate, cum e si normal, cici trecutul e inchis. Pe cea-

lalti jumitate, sunt locurile alegilor care au crenrtinHristos dupi venirea lui, unde exist5,incil, fireste, pe-tale neocupate, deoarece viitorul este deschis.

Dante ajunge si vadi la candid,a rosA nrtmai dupnce ochii lui beau la propriu din substanqa Empireului,carei se prezintl sub forma unui fluviu incandescent,de lumini clard,, cu maluri inflorite de o dulce si eter-ni primivard,.Dacd, citim cu atenlie, vedem ci Danteare doui feluri alternative de avizualizaBmpireul, infuncqie de posibilitiqile de perceplie ale narurii sale. Peo anumiti treapti, Dante percepe Empireul ca un sis-tem teocentric de noul cercuri omocentrice (cetele in-

74

geregti) - este, si zicem, reP re zefitar ea cosmo-logi"e a Empireului. Pe mlsuri ce Dante pitrunde

in Empireu, acest mod de a-l vedea se estomPeazd, aqa

.r- r. stinge lumina stelelorin cer, atunci cAnd se ivesc

zorii. Este imaginea lui Dante. Apoi Dante incepe sI

vade ahfel- acelagi lucru. Vede fluviul incandescent,

ficut din toati substanga paradisului, iar cind Beatri-

ce il indeamni si bea cu ochii din el, firea lui Dante

,,trans-um aneazdn - trece dincolo de posibilitilile de

percepqie ale subiectului uman obignuit, aqa cum il cu-

,ror9r.* noi. $i in acest moment, transformat huntric,

trans-umanat, Dante vede intreg Empireul sub forma

Rozei Divine, un trandafir, cum am sPune noi, bdtwt,

cu enorm de multe petale dispuse in fagure, 9i avind

pe fiecare petal|'un ales, un sfint, iar ingerii roind in-

ir. p.trlel.lui precum albinele. Aceasta este, si zicem,

termenul nu-i al lui Dante, repr ezefitarea mis-

icd" aEmpireului.Empireul, caintreagarealitate de fapt, are chipul pe

care egti vrednic si il vezi. Cit timp simprile iqi sunt

normale, vezi geometria riguros simetricl a celor doul

sisteme, vizibil gi invizibil, centrat unul pe Pimint, ce-

hlalt pe Dumnezeu, 9i aflindu-se in cumpini Pe gra-

niqa dintre Cerul Cristalin gi Empireu (reprezentatea

cosmologici). De indati insi ce simlurile qi-au fost

Danie, Paradiso,xxvlll, 22-129

Danle, Paradiso,

xxx,1-13

,,Trasumanar significarper verbaNon si poria" (Dante,

Paradiso, l,7O-71\Acest superb vers,

care in traducereaEtei Boeriu se Pierdecomplet, e minunat

tradus de CoQbuc

astfel: ,,S'arat'perverba'ce-itransumanarenu-i chip sd Pot" -Danle, Paradisul(Cogbuc), 1,70-71

Danle, Paradiso,xxxl, 1-24

75

Platon, Ilmalos, 92c

Hans Leisegang,Dante und daschristliche Weltbild,p. 15

zibile,un zeu perceptibil, neasemuit de mare, de bun gi

de frumos." In timp ce lumea nevizutelor, lumea pro-priu-zis cregtin;, pare a nu fi decit o acreliune stanga-

ce, asimetrici",neclard,gi postigi a lumii vizibile, grece$ti.

Dacd"ar fi aga, atunci cregtinismul, din punct de vede-

re geometric, nu ar valora prea mult !

In plus, lipsa de rigoare in creditarea indicagiilor luiDante referitoare larelagiadintre lumea vizutelor gi cea

a nevdzutelor conduce la contradicqii mutuale intrepracticanlii aceluiagi stil de reprezentare. La Cactani,

remarcali, cetele ingeregti sunt situate deasupra tozeimistice. De ce ? La Hans Leisegang, intr-o altminteri re-

marcabili carte dedicatl imaginii lumii lui Dante, cete-

le ingeregti sunt figurate dedeswbtul rozei mistice.

Cr acest mod de areprezefita lumea lui Dante vreau

de fapt si polemizez. AceastaNu este adeodratahtmea lui Dante.

inainte insi de a da un conqinut opoziliei mele faql de

acest mod de a reprezenta intregul cosmosului dantesc,

vreau si fac o scurte observalie referitoare la'forma', la

'chipul' Empireului gi la - k cand,ida rosa.Ydveqi fi in-trebat de unde apare aceasta?

in Divina Comed,ie, Empireul este vizut de Dan-

te in doui feluri. Prima oari cind il vede, se afli in Ce-

rul Cristalin. Dante se gisegte in cumpina lumii (a doua

j.Yl6-Empyrcum

7372

carel-aparcurs descensional spre stanga, a trecut prinpunctul de inversiune din Centrul PImintului, gi, deacolo, din acel punct, a inceput ascensiunea de-a lun-gul briurilor Purgatoriului, spirala ascensiunii fiindorientatd spre dreapta. Din Paradisul Terestru, trecindprima cezurdcosmologicd", care separi timpul corupe-rii de timpul conservirii si substanlele degradabile desubstanqele imarcesibile, Dante a trecur in Paradis. Pa-radisul este compus din Paradisul Celest, cu cele noulsfere orbitale,;i Empireu, cu cele noul cete (Dante spu-ne 'milifi') ingeregti. Vedeqi drumul siu, prin Cerul Lu-nii, Cerul lui Mercur, Cerul lui Venus, Cerul Soarelui,Cerul lui Marte, cu Crucea sufletelor militante, CerulluiJupiter, cu Acvila sufletelor drepte, Cerul lui Sarurn,cu Scara pe care urci gi coboari incontinuu sufletelecontemplative, inflicilrate, apoi Cerul stelelor fixe, cuTriumful Bisericii, in fine Cerul Cristalin, primul mig-citor sau ,,cerul vertiginos", cum traduce Alexandru Mar-cu ,,ciel oelocissimo", alcdfriit dintr-o substanqi diafani,reprezentand 'corpul' cel mai rapid din rot universul vi-zibil, pe care il inveleste complet, ca o foaie de ceapi -fiind el insugi perfect transparenr.

Paradisul este despi4it, la rindul sIu, de a doua ce-zuri cosmologici, aceeacare separi lucrurile corporalegi vizibile (cele noul sfere celeste), de lucrurile incorpo-

rale gi invizibile (adipostite in sfera Empiree) - lumeavdzutd",de lumea nevdzutd. O a treia cezurdcosmologi-cd",la careinci nu am ajuns si pe care Dante N, o por-te stribate (in acel momenr se intrerupe viziunea sa),separl lucrurile createde cele necreate, adicitpe Dum-nezeu-Creatorul de tot restul Creaqiei.

Perfect. Toate acestea sunt bune gi frumoas e, atAtatimp cit vorbim despre ele. Cind dorim insi si le vi-zualizdm, cidem pesre dificultate a careuriqeste si re-prezentarea lui Michelangelo Cactani. Vi rog si priviqice se intimple in desenul acesruia dupi Cerul Crista_lin. Apare o semi-sferi aseminitoare unui cog imple-tit, menitil si reprezinte trandafirul alb, roza misticd,llcagul flltLrror alegilor, pe care Dante o numeste k can-d,ida rosa, si care sustine, inegal, o distribuqi e onzontald"de cercuri sau sfere omocentrice - cele noui cete inge-resti, rotindu-se din ce in ce mai repede spre centrul lorde'gravitatie' : punctul inefabil, Dumnezeu. Vi rog siremarca{i ci Empireul, in viziunea lui Cactani, este unfel de excrescenqi asimetrici,, adiltgatd.stingaci la tru-pul foarte simetric gi frumos al cosmosului grec. Lumeavizibild, dupi cum pured foarte bine vedea gi in ilus-tra\ialui Cactani, este simetrici qi frumoasi, cu adevi-rat greceascd"-vd, amintiqi de cuvintele lui platon dinfinalul dialogului Timaios:,,IJniversul este o vietate vi-

,,la mia mente fupercossa da unIulgore" - Dante,

Paradiso, XXXIII, 141

,,dar, vai, zadarnic mazbdteam; cAnd iatd unfulger imi strdpunsebiataminte" Divinacomedie (Boeriulpp. 567 sq.

Danla, Paradisul(Marcu), C6ntulXXV|l, p.231

7071

Danie, Paradiso,XXX, 38-9

La materia dellaDivina Commedia diDante Alighieridichiarata in Vl tavoleda MichelangeloCactani, MDCCCLV,lolio;Ramiro.Ortiz a folositilustraliile lui Cactanila editia din 1925 atraducerii lui Cogbuc(volumul lnfernul, intepp. XLV|ll Fi XLIXale ,,lntroducerii")

gi al celor alegi. Ce se intamph deci cind ffeci de la sfe-

ra a IX-ain Empireu ? in Cinml )O(X, ni se spune ci dinorbita 'celui mai mare corp', adici, din Cerul al nouilea,se trece direa in Empireu. Prin urmare, punctul de in-versiune trebuie cdutatla graniqa superioari a Cerului dia-fan, numit de medievalii latini Celum oistallinum.

Si vedem daci aceste constatlri au fost respectate de

ilustratorii lui Dante. IatI bunlo ari. wa dintre ilustriri-le standard ale lumii lui Dante, aga cum a fost ea inqe-

leasiin mod curentin tradigia iconograficl. Este o ,,figuriuniversale" a Diztinei Comedii, datoratd,lui Michelan-gelo Cactani, un nobil cu dare de mini, pasionat, ca maitoqi italienii de calitate, de misterele lumii lui Dante. De-senul pe care il vedeqi a fost publicat in 1855, intr-o car-

te de dimensiuni neobignuite pentru subfrimea ei, cu tidulLa Materia d,elk Dh.,ina, avind numai zece file,insi informat mare, cu desene ficute de mina autorului.

Ce vedeqi in aceasti imagine este reprezentarea cu-renti, ag spune'standard', a lumii lui Dante. in mijlo-cul lumii se aflI deja foarte familiarul nostru globterestru, cu Ierusalimul in pozilia diametral opusi Mun-telui Purgatoriu. Aici, in dreapta,putem ghici pidureaintunecatl - la sekta oscara - in care Dante s-a tre-zit, deodatd,, rltlcit, nel mezzo del cammin - in amia-zaviegii sale. De aici apitruns in conul infernului, pe

ir'oNT

4a/

58 69

Dante, Ospdlul ll, '1

in Evul Mediu, Traquair areprezentatmareacezurl din-tre lumea vdzutd, si cea nevdz'otd", care desparte ontolo-gic sfera Empireului de restul sferelor celeste, printr-oinversiune a exteriorului in interior. Acest lucru este in-teresant - ruptura de planuri a fost ginditi ca un soi de

intoarcere pe dos a spaliului: ceea ce in lumea vizutelorne apdrea ca fiind concav, cind ne situim in ea, in lumeanevizutelor ne apare ca fiind convex, cici privim drnrtafi.Cind trec dintr-una in alta, pirisesc o suprafaqi conca-vI pentru a trece intr-una convexi. Este ca gi cind lumeavdzutd"s-ar reflecta inversat, de-a lungul graniqei care se-

pard,vdzutul de nevizut (a doua mare ceDJri cosmolo-gici), in lumea nevdztttd,, reprezentati simbolic prin sfera

Empireului. Obginem o schimbare la centru.Acest principiu a fost enuntat de Dante, privitor la

relaqiadintre interior gi exterior, in C onztirsio (O Edpul).Al doilea tratatdinOEdyalse deschide cu o discuqie de-spre sensurile unui text: litera/ (inlelesul strict al cu-vintelor), alegoric (adevir invlluit intr-o minciunifrumoasi), moral (ceea ce este spre binele nostru) gi

anagogic (limurirea spirituali, supra-sensul). Deoare-ce sensul literal este 'subiecrul gi materia celorlalte',toa-te celelalte sensuri sebazeazdpe el. Cici, degi literalulnu este cel mai important, ferd el nu se poate intemeianimic superior: acesta este principiul lumii create.Dacd,

nu existl ceva literal, nu existi nimic. ,,ln orice lucrucare are interior si exterior, nu se poate pitrunde in in-terior daci nu se porneste intii din afard.." intrucit ci-litoria lui Dante este o progresivi pltrundere in sineinsugi, sensul strlbaterii sferelor este de la exterior lainterior. Cu cit mai sus, cu atat mai iniuntru. Pentru a

vedea, deci, 'interiorul'unei orbite trebuie sI o intoar-cem pe dos. Ce inseamni si intorci pe dos o orbiti ? in-seamnl si ii scogi centrul in afard,. La fel cum, pentrua vedea interiorul unei mdnusi, o intorci pe dos: faciinteriorul exterior. Cind treci'dincolo', geometric vor-bind, schimbi convexi tatea inconcavitate. Vizutele Ie

apar 'concave' terestrilor, care'vdd' nevdzutele sub for-mi de 'convexe'. Aldel spus, cind treci in invizibil, cen-trul lumii se muti. Unde se realizeazdaceastdtrecere ?

Sau mai bine spus -fagdde ce suprafagd, areloc inver-siunea de centru ?

in Cintul XXVII din Paradisal,Dantene spune cisfera a noua (celas nonus sat celam cvistallinum- ce-rul transparent, diafan) dejanu se mai afli intr-un loc:gi, deoarece dincolo de aceasti orbiti nu se mai afle ni-mic corporal si nimic vizibil, ea nu se poate afla decdt,,in gindul lui Dumnezeu". Cerul al nouilea este trans-parent, diafan. Prin el se vede strilucirea a ceva ce nu

Danie, Opere minore,p.245

Oanle, Paradiso,xx|l,127

Oanle, Paradiso,xxvil, 109-110

mai este propriu-zis vizibil, Empireul, locagul ingerilor

6766

Pe de altd, parte, aflim deodati ci Cerul Empireu,adici lumea invizibili gi incolporall, are o srrucruri decercuri concentrice comparabill din punctul de vedere alconfiguraqiei geometrice cu strucrura celorlalte noui cer-curi, ce alclruiesc lumeavizibili gi corporah. Aceasti co-respondenqi de configuralie este insl inversatl, din douipuncte de vedere. lntii, din punctul de vedere al centrw-lai: intr-adevlr, degi Beatrice ne-a informat ci Empi-reul cuprinde toati lumea vizibill,viziweadirecti a luiDante ne spune ci Empireul este config)ratpe alt cen-tru geometric decit cel al lumii vizibile. Acest fapt, im-preuni cu consideraqii de simetrie, sugereazl cI cele douisfere, una a lumii vizibile gi cealalti a lumii invizibile,igi au centrii oglindiqi fagildesuprafala cea mai exterioa-rI a Cerului al nouilea, acolo unde'concavitatea'vdzu-telor ffecein'convexitatea' nevdzutelor- e o formularepur metaforici. Corespondenta dintre lumile separareprin cea de-a doua cezrri cosmologicl este inversati

9i din punctul de vedere al cineticii: cercului mare dinpartea vizibiln a lumii ii corespunde viteza de rotatiecea mai marqcare, in lumea invizibili, corespunde cer-cului cel mai mic. Mai mult, Beatrice ne informeazd, ci,fiecare ierarhie ingereascl din lumea invizibili'coordo-neazl'- fie-mi iertat termenul - cite o sferl cereas-ci din lumea vizibiln. $i anume, invers fagd de ordinea

86

lor geometricl: cei mai apropiali de centrul lumii in-vizibile coordonea zd, sf er a cea mai dep drtatd, de centrullumii vizibile. Ordinea coordonirii este ordinea mis-cirii. Astfel incAt'dimensiunile' lumii vlzutelor suntristurnatele dimensiunilor lumii nevizutelor. Si mai este

ceva, foarte stinjenitor pentru unitatea acestui cosmos.

Lumea vizibildeste diavolocentricl, in timp ce lumea in-vizibili este teocentrici. IJna, potrivitprincipiului de in-versiune danrcsc, nu poate fi decAt risturnata celeilalte.

Si recapitulim, pentru clarificare. Vi rog sn priviqischema pe care am desenat-o pentru dumneavoastri. Amprelucrat o imagine a lumii pe care deja amfolosit-o inexpunerea mea, aceea din Catalogus gloriae mwndi alluiBarthelemy Chasseneux, interpretind-o in sensul lec-curii din Dante pe care vi-o propun. Ceea ce vedeti nu

87

este deci o imagine medievali a lumii, ci prelucrarea unuimaterial medieval, potrivit interpreririi mele la Dante.

Si descriem in cuvinte aceste imagini. La trecerea dela Cerul al nouilea la Cerul Empireu se rrece dintr-unsistem de sfere concenrrice vizibile 9i corporale, centra-te pe Pimint, intr-un alt sistem de sfere concentrice,invizibile si necorporale, cenrrate in Dumnezeu. Se tre-ce de la vitezacea mai mare asociatl sferei celei mai am-ple, in vizibil gi corporal,lavitezacea mai mici asociatisferei celei mai mari, in invizibil si necorporal.Dacd.sistemul vizibil avea in centru elementul cel mai greu,mai inert gi mai neinsufleqit, sistemul invizibil are incentru fiinga cea mai alertd, gi mai animati cu pudnqe

- sursa luminii. Sistemul corporal este geocentric gi ma-terial, sistemul invizibil este divinocentric gi spiritual.A;a spunind, toate categoriile igi schimbl semnul. Candse trece din vizibil in invizibil, toare se inversea zd., crtexceptia faptului ci direclia 'sus' se menqine, iar vite-zele sferelor, de la'orbita' Lunii la'orbita' Serafimi-lor, nu face decit si creasci. Pimintului din schemavizibiln a sistemului lumii ii corespunde Dumnezeu, inschema sistemului lumii invizibile. Cum spune Dan-te chiar la inceputul CAntului al XXVIII-lea, trecerease produce ,,caintr-o oglindi". Or, imaginea din oglindieste aseminitoare cu cea reald", dar inversati. ,,Dimen-

siunile* sunt inversate, deoarece cercul mare din vizibilcorespunde cu cercul mic din invizibil. Iar dimensiuni-

le colporale insele (intrucit nu mai existi in Empireu

substanqe corporale) sunt inlocuite, in lumea invizibi-li, prin virtuqi. Dacd, este aga, deoarece orbitele plane-

rclor sunt totugi migcate de ingeri (inteligenlele separate

ale grecilor gi arabilor), rezultd,ci punerea lor in misca-

re nu se face prin contactus corporis (cum credea, de pil-de, Avicenna), ci prin contactus airtutls, cum sus{inea

Toma d'Aquino. Ierarhiile ingeregti superioare sunt

cele care animi sferele planetare superioare, iar ierar-

Pierre Duhem, LeSystdme du Monde,t. Vl, p. 59

hiile ingeregti periferice pun in migcare orbitele cele mai

apropiate de Pimint. Ceata ingerilor, care este cea mai

'indepirtatl' de Dumnezeu (nu spalial, fireste, ci dinpunctul de vedere al ardorii), este cea mai 'apropiati'de om, deoarece ingerii sunt responsabili cu mi;carea

Lunii. 'Yiteza'lor este cea mai mici in invizibil, viteza

Lunii este si ea cea mai mici in vizibil.Lumea vizibill arat6, ca un virtej cu marginile rapi-

de gi cu migciri din ce in ce mai lente pe misurl ce te

apropii de centru (Pimintul), pe cAnd lumea invizibi-ld,aratd,ca un virtej cu marginile lente gi cu migciri dince in ce mai rapide pe misuri ce te apropii de centru

(Dumnezeu).

8988

Dacd, avem aceaste simetrie in oglindi, cu corespon-denqa inversati Pimint (respectiv Diavol) - Dumne-ze1r, ar pirea ci sistemul lumii invizibile ar fi un soi demulaj invers al lumii vizibile, rras oarecum pe diniun-trul lui. Empireul ar fi minuga lumii materiale, inroar-sI pe dos. lnsi daci ar fi aga, arunci susul ar trebui sI se

transforme in jos. Or, nu este a$a. Toatdtradiqia anricl9i medieval d alirmdci ceea ce esre superior se aflA intot-deauna in sus, iar susul nu are o valoare relativi. Dantenu poate decit confirma aceasri tradigie: despre Dum-nezeu ni se spune cd, atrage,,in sus" ierarhiile ingeregticare 'leviteazd' injurul siu, iar acestea il at.ag pe El,,in jos". Avem deci urmitoareasituaqie: degi la ffece-rea prin cea de-a doua cezuri cosmologici centrul lu-mii suferi o inversiune de oglindire, direcqia'sus-jos'rlmine neschimbati. Or, e limpede, un asdel de sis-tem nu poate fi vizualizat.

Cum pot reprezentageometric, intr-un chip unitar, ,

faptul ci. sfera din dreapta trebuie si o continl pe ceadin stinga ? Recunoastegi aici o ilustrare geometricl cla-rd.aparado:rului divinitiqii care este gi cenrru si circum-ferinql a lumii in acelagi timp. Universul trebuie sI fieunul, chiar daci el are doui pi4i, una corporali qi vi-zibild gi aha invizibild gi incorporall. Cum putem sifacem in aga fel incit cele doul pirqi si facd o singurifiguri, flri discontinuitiqi geometrice ?

Cum pot rcprezenta geometric afirmaqia lui Dantepotrivit cdreia Cerul Cristalin se aflein mintea divini ?

Mai concret, ci orice obiect s-ar afla in el se a{h de faptoriunde, adici prerutindeni ? Din punct de vedere geo-

metric, aceasta revine la a spune cI sfera Empireului este

tangenti la sfera Cerului Cristalin ?n toate punctele ei,

simultan.

STELE, SOARE,LUNA $I PLANETE

CETELEiNcenegrr

Danle, Paradiso,xxvilt, 129 fi,',[{l'3il

UNIVERSULYIZTBTL EMPIREUL

In figura pland,,pentru comoditate, pe cele doui pl4ide lume le-am ficut tangente intr-un singur punct. infigura spatiah, am indicat ci Primul Migcitor e comun

90 9l

celor doul sfere. Deci, imaginaqi-vi ci aceasti figuri for-mati din doul pi4i - care,nu uitati, e chemati si repre-zinte lumea lui Dante, in chip unitar - trebuie sisadsfaci simultan urmltoarele constrAngeri: (1) lumeatrebuie si aibi un singur centru, cel in care se afli Crea-torul ei; (2) sfera din dreapta trebuie si o contini pecea din stinga sau, altfel spus, Cerul Empireu trebuiesi fie tangent in toate punctele supr#egei sale cu CerulCristalin; (3) pornind din orice punct al lumii ar tre-bui si se poati ajunge inapoi la el, mentindnd direcgia.

ExistI o solulie geometrici unitari la aceste consrrin-geri ? Tot ce putem spune deocamdati este ci, pentrua fi unitar, universul descris de Dante nu poate fi eu-clidian, adicl plan.

Exegeqii lui Dante au ocolit soluqia, mulrumindu-secu afirmagia cd.reprezentirile vizualepropuse de Dan-te sunt extatice, deplgesc simlurile, sunt simbolice - 9iaga mai departe. Arezultat ridicola ilustrare a Empire-ului sub formi de coroniti, de care am pomenit.

Ei bine, existl o solutie geometrici vizualizabih a lu-mii descrise de Dante. Ea a fost, pentru prima oari inmod coerent, in 1854 , dezvoltatl, de cdtre matematicia-nul Bernhard Riemann, in conferinla sa de abilitare ca

docent. Tidul lucririi era ,,I)ber die Hypothesen die derGeometrie zu Grunde liegen" - Despre ipotezele care

92

fundamenteazd geometri,a.Nupot intra in modul de ar- Derer Lauswirz,

gumentare d. rczei lui Riemann. E suficienr si spun cI ?;:#?':r::?fftrRiemann re-a ajttat si ne reprezentdm cum ar ardtalu- o"7llZi,!r"r,

mea dacd" spagul nu ar fi plan, adici euclidian, ci sferic.Iar ideea spa(rului sferic ne permite sd,vizualizim in modunitar, gi geometric consisteng divizata lume rezultati dindescrierile lui Dante. Afirmaqia tare este ci lumea descri-

si de Dante nu este euclidiani. Despre ce este vorba ?

Imaginaqi-vi cI am trii intr-o lume ca o biln mici.Asta ar insemna ci spaqiul este curb. Acum, si presu-punem cI eu ag intinde mina inainte. Dacd, sfera lumiinoastre ar fi foarte mici, stiqi ce s-ar intimpla ? Mdnamea mi-ar atinge ceafa.Larigoare,intr-un univers sfe-ric de dimensiuni suficient de reduse, avind adici o

curburl indeajuns de mare, pentru a-mi scirpina cea-

fa ar trebui si intind minainfagd. Asta e vestea bunI.Vestea proasti este cI, intr-o astfel de lume, in faqa mea

s-ar afla mereu un om necioplit care, neam prost, ar

mathematics, chap.3,pp.219-292

sta numai cu spatele la mine - iar acesta ag fi chiar eu !

Dar se mai intimpli ceva, independent de faptul cispaliul este sferic ori nu. Ceea ce eu vld atunci cdnd miuit dreptin f.agd"nueste o situaqie contemporandcumine,ci una care s-a petrecut in trecut: mi-ag vedea, daci spa-

qiul ar fi suficient de curbat, ceafa de azi dimineatl", sd"

zicem, nu ceafa de acum. Atunci cind privim cerul in-

93

stelat de deasupra noastri noi nu vedem prezentul, citrecutul situaqiilor stelare la care ne uitim: orice privi-re in adincul cerului este de fapt o privire aruncari intrecut, gi anume, cu cit mai departe ne uitim in spa-qiu, cu atit mai la inceput - spre inceputul timpului -pltrundem. La ngoare, limita de vizibilitate a ceruluiar trebui si fie originea universului. Aceasti afirmatie,corecti in cosmologia moderni, ne readuce imediat inminte descrierea ficutl de Dante lumii vdzute de el inascensiunea sa. CIci Dante se indreapti constant spreDumnezeu, adicd,spre izvorul, spre originea lumii: unadin descrierile posibile ale lumii pe care Dante ne-o pre-zintd",Ia care sunt sigur ci ar subscrie, este aceea in care

Plminrul este centrul unei enorme sfere pline, a cirei cir-cumferinli reprezintdchiar originea timpului gi spaliu-lui - adicd" Dumnezeu, o singularitate matematicl inteoria care ar descrie acest proces. Pentru {izicamoder-ni, Dumnezeu nu mai este oipotezd"explicativi, dar ideea

ci universul este o enormi sferl plini a cfuei circum-ferinql este o singularitate in originea spaqiului gi tim-pului - aceasti formulare este perfect inteligibili gi este

chiar una din descrierile gtiin$fic valide ale formei uni-versului nostru. Si anume, aceasta este solutia ecuali-ilor relativitiqii generale ale lui Einstein: o hipersferi,adicd o sferi in patru dimensiuni, o sferi a cirei su-

94

praf.aql,ar fi un spaliu tridimensional. l, descrierea luiEinstein, universul este o hipersferi. Ei bine, exact ace-

lagi lucru se poate spune despre universul descris de

Dante. El este o hipersfer d. Iatl, demonstralia.Si vedem, in acest scop, cum igi reprezintl geometrii

o hipersferi ? Sunt citevaprocedee, dar aici am si mi re-fer numai la doul dintre ele, deoarece numai acestea doulsunt prezente in Dioina Comedie,in Cinturile XXVIIgi XXVII din P ar ad,is wl. U nvl este bazatpe o construc-qie care se numeste ,,lipirea conurilor". Potrivit aces-

tei constructii, conul pe un spaqiu S este unirea tunlrorpunctelor lui S, notatd )$ ,,sumi de .S", cu un noupunct, care este vlrful conului, spaqiul S fiind baza.

Conul construit pe un cerc este chiar un con - strimb,drept, oblic, cum vreti, dar un con. Conul construit peo sferi, daci vnrful conului este luat oriunde in interi-

Mark A. Peterson,

,,Dante and the3-sphere",pp.1031-1035

orul sferei, este o bili plinn, o ghiulea. Acum, metodalipirii conurilor consti in ,,lipirea" figurii pe care amnotat-o prin LS, ,,suma de S", cu imaginea ei in oglindi,de-a lungul lui S. Acesta e procedeul ,,lipirii conurilor".Problema la care rispunde acest procedeu este aceea

de a vizualiza figarile aflate intr-un spaliu de dimen-siune n pornindde la figurile de acelagi tip vizualizabilein spaqii de dimensiuni mai mici ca n. Ca si ne fie maiusor cu hipersfera, vi propun mai intii si construim

95

sfera, pornind de la cerc: sI construim adici o figuride dimensiune 3 pornind de la una de acelagi tip, darde dimensiune 2, deci cu o unitate mai mici. Iau cer-cul gi fixez un punct oarecarein af.ara lui. Unesc toatepunctele circumferinqei cercului cu acest punct, care

devine astfel virful conului. Acum, avind conul, ildublez, simetric. Lipesc cele doul conuri dupd,bazalor,care ajunge in acest mod si fie comund: aceastd,bazS,

reprezintd" ecuatorul noii figuri, care, topologic vorbind,este o sferi.

Ca si ob$nem hipersfera, trebuie si pornim de la o

sferi. Pentru comoditate, si luim puncrul undeva in in-teriorul sferei. Construcqia constl in a uni toate punc-tele suprafetei interioare a sferei cu punctul respectiv:rezultd" o sferl plini. Facem acest lucru inci o dati gi

obqinem, fireste, tot o sferi plini. Acum, potrivitmetodei,,lipirii conurilor", hipersfera este, topologicvorbind, figxaformati din lipirea laolalti a celor douisfere pline, dupi toate punctele suprafegelor lor exterioa-

re, care va reprezenta din acest moment ecuatorul noiifiguri. Or, ce obqinem ? Exact figura lumii lui Dante la

care am ajuns respectind riguros toate descnerile lui -figurl formatl din cele doui sfere care, in desenul con-feclionat de mine, ar fi trebuit sI fie tangente in toatepunctele suprafeqelor 1or, una reprezentend sfera celor

noui Ceruri vizibile, cealaltd' rePrezentdnd sfera Em-

pireului. Ceea ce e remarcabil este ci anume aceastd

figuri geometrici a lumii, identici riguros cu figura

rezultat|,din modul in care am construit hipersfera prin

metoda ,,lipirii conurilor", e de gisit la Dante in Cin-tul XXVIII din Paradisal, ca descriere a intregului

cosmos.

Cealaltl metode de a viz:ualiza o hipetsferl este ur-

miltoarea.Imaginati-vi cum ar fi dacd"noi am fi nigte fip-ruri bidimensionale. Am locui pe suprafala unei supe 9i Edwin A. Abbott,

Flaltland. A Romance

of Many Dimensions(1884), passlmloan Petru Gulianu,

,,System and History",(1990), pp. 6 sq.;William Egginton,

,,On Dante,Hyperspheres, and

the Curvature of the

Medieval Cosmos"(1e99), p.196

cineva ar mincadin ea. Cum aq vedea eu lingura? Fiind

fipruri bidimensionali, nu pot si ies si vid cl cineva mI-

ninci. Ce vid eu este cd apare un Punct, momentul incare lingura pitrunde in supi, apoi o linie curbi care

se miregte pind,la diametrul maxim al lingurii, dupi

care intersecqia lingurii cu suprafala supei se micgorea-

zi gi devine iarigi un Punct - momentul in care lingu-

ra se desprinde de suprafaqa supei. Dupi care apare din

nou un punct gi aga mai departe, pini la migcarea in-

versl. Aga ag vedea o linguri, daci a9 fi bidimensional

gi ag locui in suprafaqa unei supe. Cum ag vedea atunci

o sferi, daci ag fi o fipcuri bidimensionali ? Ag vedea-o,

firegte, ca pe interseclia planului in care mi glsesc cu

sfera: ag vedea un punct, la inceputul 9i la sfirgitul in-

tersecliei cu planul meu; 9i un cerc detazdvatiabili, care

9796