Occidentul romanesc 42

24
www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania Anul IV - Nr. 42 / 24 pagini 1-31 august 2014 Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! occidentul romanesc Ziar GRATUIT „Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni organizează în parteneriat cu Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa şi cu Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei...” Pagina 04 IEH: Un nou proiect „Tabără de cultură şi civilizaţie românească”, dedicat studenţilor români stabiliţi/născuţi pe teritoriul Spaniei şi al Italiei Săpânţa: Drumul lung spre Cimitirul Vesel „Un irladez în vârstă de 46 de ani, stabilit din 1994 în România, ţara de care s-a «îndrăgostit iremediabil» şi despre care nu ştia unde se află pe hartă, organizează...” Madrid: S-a lansat organizaţia non-profit „Femeia” „Asociaţia a fost constituită ca mijloc eficace de exercitare a libertăţii de exprimare, permiţând membrilor să ia atitudine în chestiuni de...” Oana Moşniagu: Toleranţă zero pentru violenţa în familie „Violenţa Domestică nu mai aparţine mediului privat, ajungând să fie recunoscută de către comunitatea internaţională, dar mai ales...” Gabriela Sonnenberg: Românul călător „M-am obişnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al înstrăinării forţate de împrejurări, după cum uneori...” Divorţul la notar în 2014 „Soţii care doresc să divorţeze pot face acest lucru nu doar în faţa instanţei de judecată, ci şi urmând o cale mai simplă, în faţa notarului public, procedură reglementată atât de noul Cod civil, cât şi de Legea notarilor şi...” Pagina 20 Pagina 06 Pagina 08 Pagina 10 Pagina 09 FOTO IEH: Studenţii români din Spania şi Italia în vizita la Senat.

description

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)

Transcript of Occidentul romanesc 42

Page 1: Occidentul romanesc 42

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

Anul IV - Nr. 42 / 24 pagini1-31 august 2014

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afi liere politică sau religioasă!

occidentul romanesc

ZiarGRATUIT

„Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni organizează în parteneriat cu Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa şi cu Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei...”

Pagina 04

„Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni organizează în parteneriat cu Federaţia

IEH: Un nou proiect „Tabără de cultură şi civilizaţie românească”, dedicat studenţilor români stabiliţi/născuţi

pe teritoriul Spaniei şi al Italiei

Săpânţa: Drumul lung spre Cimitirul Vesel „Un irladez în vârstă de 46 de ani, stabilit din 1994 în România, ţara de care s-a « îndrăgostit iremediabil» şi despre care nu ştia unde se afl ă pe hartă, organizează...”

M a d r i d : S - a l a n s a t organizaţia non-profit „ Femeia”„Asociaţia a fost constituită ca mijloc efi cace de exercitare a libertăţii de exprimare, permiţând membrilor să ia atitudine în chestiuni de...”

Oana Moşniagu: Toleranţă zero pentru violenţa în familie„Violenţa Domestică nu mai aparţine mediului privat, ajungând să fi e recunoscută d e c ă t r e c o m u n i t a t e a internaţională, dar mai ales...”

Gabriela Sonnenberg: Românul călător„M-am obişnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al înstrăinării forţate de împrejurări, după cum uneori...”

Divorţul la notar în 2014„Soţii care doresc să divorţeze pot face acest lucru nu doar în faţa instanţei de judecată, ci şi urmând o cale mai simplă, în faţa notarului public, procedură reglementată atât de noul Cod civil, cât şi de Legea notarilor şi...”

Pagina 20

Pagina 06

Pagina 08

Pagina 10

Pagina 09

FOTO IEH: Studenţii români din Spania şi Italia în vizita la Senat.

Page 2: Occidentul romanesc 42

Silvia Floarea Tóth - ori-Silvia Floarea Tóth - ori-Silvia Floarea Tóth -ginară din satul Mocod, jude-ţul Bistriţa-Năsăud.

Profesor de limba româ-nă, Silvia este pasionată de fotografi e şi tradiţii populare româneşti.

Deţine o colecţie im-presionantă de costume po-pulare din zona Bistriţei şi a Năsăudului cusute manual, - o adevărată „magie de culori”-, cu mărgele, paiete, fi r metalic şi fi r textil, realizate şi purtate între anii 1890 şi 2012.

Artista Silvia Floarea Tóth a fost invitată să expu-nă atât colecţia de costume populare cât şi cea de foto-grafi e, la importante expozi-ţii organizate în România şi străinătate: ARCUB - Centrul Cultural al Municip iului Bucureşti, Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă şi Tradiţii Populare din Roma, Piazza Del Campidoglio, Viena, New York şi Boston.

Piesele de îmbrăcămin-te din fotografi e:

Ceptari de piele cu fl ori galbine (1920), cămeşă cu mânecă peste cot şi şâre pe toată mâna, cu hurculaş (1915-1920), zadii albas-tre cu vârste până la brâu (1930), poale de pânzoaică (1920), năframă de mătase înfundată (1880-1900).Foto: István Ferenc Tóth

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A

ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI

Iubim România!

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Tele-foane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Ave-nida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon relaţii pu-blice : 0034/917 344 004 (5 linii), Fax: 0034/914165025 •E-mail: [email protected]; [email protected]. Site: http://madrid.mae.ro/ •Pro-gram de lucru: luni-joi 09:00 – 17:00; vineri 09:00 – 16:00 Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Jurisdicţie: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla •Calle N i c a r a g u a n r. 1 8 , S e v i l l a 4 1 0 1 2 . • Te l . : 0 0 3 4 -954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: [email protected]. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Jurisdicţie: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depu-nerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 •Ju-risdicţie: Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •Av. Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda 12006, Castellón de la Plana •Tel. 964.216.172; 964.206.764 • Fax 964.257.053, E-mail: secr [email protected] •(informatii consulare): info@consulatcastellon. e.telefonica.net • Pro-gram de lucru cu publicul: luni-joi 9:00-14:00 (primire acte) 15:30-16:30 (eliberare documente), vineri 9:00-12:00 (pri-mire acte) 12:00-13:00 (eliberare documente)Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul se-diu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: [email protected], Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Ju-risdicţie: Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Jurisdicţie: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: [email protected]. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea do-cumentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vi-zite la penitenciare, ofi cierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. Consulatul onorifi c al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edifi cio Paraninfo 30100. •Tel.: 968879567. Fax: 968879568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. Consulatul onorifi c al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512.

Adrese şi informaţii utile02 AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

MARKETING:Michael H. Cronkite (CA-USA)PUBLICITATE:Răzvan M. Ionescu (Spania)REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-Năsăudean

REDACTOR MADRID:Oana MoşniaguMANAGER PROIECT:Eduard Rudolf Roth (Baleares) SENIOR EDITOR:Puşa Roth (Bucureşti)Dan Caragea (Portugalia)

COLABORATORI:Andra M. Gutierréz (Benidorm) Andrei Bodea K. Varble (CA/USA)Dan Luca (Bruxelles)Gabriela C. Sonnenberg (Spania)

Gerardo M. Bedoya (Spania)Irina G. Şova (CA/USA)Lucian Oprea (Colorado)Lorena G. Borrero (Spania)Marian Petruţa (Illinois/USA)Mircea Fluieraş (Malága)Sebastian Rus (Boston/USA)Tiberiu Grădişteanu (Timişoara)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Tudor Petruţ (CA/USA) Vasile Mureşan (Illinois/USA)Zoe Stoleru (Valencia)

Redactor investigaţii - Cristian Ioanovics Guitars (Barcelona)SPECIALIŞTI:Corina S. Hudgens – Medic terapeut Jeni Chiriac – Psiholog Marius Vili Sarbu – Avocat CONTACT:[email protected]@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la IMCODAVILA S.A.Depósito Legal: M-30588-2013ISSN 2069 – 8801

Page 3: Occidentul romanesc 42
Page 4: Occidentul romanesc 42

De interes04 AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

I n s t i t u t u l „ E u d o x i u H u r m u z a c h i ” p en tru ro -mânii de pretutindeni organi-zează, în perioada 04 august - 11 august, un nou proiect „Tabără de cultură şi civili-zaţie românească”, dedicat de data aceasta studenţilor români stabiliţi/născuţi pe te-ritoriul Spaniei şi al Italiei.

Proiectul, derulat în parte-neriat cu Federaţia Asociaţiilor de Români d in Europa ( FADERE) şi cu Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, îşi propune promovarea interdisciplina-rităţii, prin identifi carea de arhetipuri culturale şi funda-mentarea cunoştinţelor parti-cipanţilor despre valorile is-torice şi spirituale româneşti, în ideea cultivării respectului faţă de acestea şi a asumării

lor în viaţa personală.Dat fi ind că multicultura-

litatea este o valoare incon-testabilă atât în spaţii cultu-rale cu o îndelungată tradiţie istorică, precum şi în spaţii culturale formate în ţări cu mare aport de imigranţi, cum este şi cazul Spaniei şi al Itali-ei, state europene cu cele mai mari comunităţi de români, şi pentru că se poate vorbi des-pre multiculturalitate numai atunci când comunitatea îşi păstrează identitatea naţio-nală: limba maternă, patri-moniul cultural, moştenirea etnofolclorică, valorile spi-rituale, „Tabăra de cultură şi civilizaţie românească”, or-ganizată de IEH pentru 28 de studenţi români din Spania şi Italia, va consta în mai multe acţiuni menite să contribuie

„Tabără de cultură şi civilizaţie românească”,

Ce pot face funcţionarii consulari pentru dumneavoastră

Un nou proiect

dedicat studenţilor români stabiliţi/născuţi pe teritoriul Spaniei şi al Italieila formarea unei imagini re-ale despre actualitatea socio-culturală românească, dar şi la îmbunătăţirea cunoştinţe-lor dobândite pe parcursul formării în domenii diverse: istorie, geografi e, cultură şi civilizaţie.

Organizată la centrul IEH de la Crevedia şi la sediul Institutului din Bucureşti, tabăra se concretizează prin cursuri de cultură şi civiliza-ţie românească, după mode-lul celor organizate de către IEH de la începutul anului 2014 până în prezent. Exem-plifi cările vin din vizite la unele dintre cele mai impor-tante obiective turistice din Capitală: Muzeul Ţăranului Român, Muzeul N aţional de I s to r i e a Român ie i , Casa memorială „Liviu si

Ce pot face reprezen-tanţii misiunilor diploma-tice şi ofi ciilor consulare ale României în străinătate pentru a veni în sprijinul dumneavoastră:

• acordă asistenţă şi pro-tecţie consulară cetăţenilor români în mod egal, fără de-osebire de sex, rasă, vârstă, religie, în limitele prevăzute de normele de drept inter-naţional şi de reglementările locale în vigoare;

• abordează problemele dumneavoastră într-o manie-ră profesională şi în deplină concordanţă cu legislaţia în vigoare;

• tratează informaţiile oferite de dumneavoastră în conformitate cu reglementă-rile în vigoare privind pro-tecţia datelor personale;

• răspund solicitărilor dumneavoastră în cel mai scurt timp posibil verbal şi/sau în scris;

• oferă explicaţii clare pe baza prevederilor legale în vigoare.

În cazuri obişnuite:• vă eliberează, la cerere,

documente de călătorie pro-vizorii (titluri de călătorie, paşapoarte temporare) sau vă sprijină pentru preschimba-rea documentelor de identita-te expirate;

• vă sprijină în obţinerea de acte de stare civilă (certifi -

cate de naştere, căsătorie sau deces);

• prestează servicii nota-riale (legalizarea unor acte de care aveţi nevoie în stră-inătate);

• vă sprijină în procurarea de acte judiciare sau extraju-diciare din ţară;

• vă acordă asistenţă pen-tru redobândirea / renunţarea la cetăţenia română.

În cazuri extreme (ares-tări, accidente, calamităţi na-turale, confl icte armate etc.):

• vă contactează în cel mai scurt timp din momentul în care află despre situaţia dumneavoastră;

• fac demersuri pe lângă autorităţile statului în care vă afl aţi pentru a se informa asupra situaţiei dumneavoas-tră;

• se asigură că vă sunt respectate drepturile şi fac demersuri ofi ciale în acest sens;

• vă ajută să luaţi legătura cu familia, dacă doriţi;

• vă oferă consultanţă de specialitate şi asistenţă con-sulară în cazuri de răpiri, dis-pariţii sau deces al persoane-lor apropiate;

• vă pun în contact cu specialişti care vă pot ajuta (avocat, traducător, medic, fi rme de pompe funebre).

ATENŢIE! Ministerul Afacerilor Externe nu răs-

Fanny Rebreanu” şi Casa Memorială „Ion Minulescu - Claudia Millian” ( Muzeul Naţ ional a l Li teratur i i Române), Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, şi Biblioteca N aţională a României. De asemenea, participanţii se vor întâl-ni cu ofi cialităţi din cadrul Parlamentului Ro mâniei (Senat) şi ale Ministerului Afacerilor Externe.

„Tabăra de cultură şi ci-vilizaţie românească”, pentru studenţii români din Spania şi Italia, aduce în atenţie carate-rul contemporan şi universal al creaţiilor literare şi al ope-relor dramatice prin ineditele cursuri şi ateliere de teatru „Mari regizori, mari actori” şi „Să cunoaştem şi să îm-bunătăţim limbajul trupului”

(dicţie, arta recitării, mimică, noţiuni despre gest şi ţinută, introducere în structura operei literare clasice).

Astfel participanţii învaţă să se inspire în permanenţă din contemporaneitate, din freamătul vieţii care îi încon-joară, să o studieze atent şi să o poată reda celor din jur. În acelaşi timp, proiectul încear-că să le disciplineze tinerilor voinţa, energia, perseverenţa, astfel încât să poată răspun-de provocărilor lumii de as-tăzi prin cursuri de limba şi literatura română, cursuri şi ateliere de teatru românesc, cusuri de geografi a românilor, etnografi e şi elemente de fol-clor, etc.

C e n t r u l I E H d e l a C revedia a găzduit în luna iunie a acestui an “T abăra

de istorie şi civilizaţie ro-mânească” pentru etni-cii români din R epublica M o l d o v a , s t u d e n ţ i a i F acultăţi i de Istorie şi Filosofie - Universitatea de Stat din Moldova, luna iulie fiindu-le rezervată tinerilor etnici români din Ucraina (Transcarpatia şi Cernăuţi) şi Croaţia (comunitatea de români băieşi).

punde de calitatea servicii-lor acestor specialişti.

Ce nu pot face repre-zentanţii misiunilor diplo-matice şi ofi ciilor consulare pentru dumneavoastră:

• nu pot infl uenţa proce-durile legale din ţara de reşe-dinţă;

• nu pot să vă ajute să intraţi pe teritoriul ţării de reşedinţă în cazul în care nu posedaţi documente de călă-torie valabile, viză de intrare şi nu pot face demersuri care s-ar interfera cu politica de imigrare a statului de reşe-dinţă;

• nu pot face investigaţii;• nu pot să se substituie

avocaţilor în cazul unor pro-cese;

• nu pot să vă plăteas-că facturile, datoriile sau să acorde împrumuturi;

• nu pot face aranjamente de călătorie pentru dumnea-voastră;

• nu pot să vă găsească un loc de muncă;

• nu pot să vă asigure ca-zare;

• nu pot obţine pentru dumneavoastră un tratament preferenţial în instituţiile me-dicale sau în arest.

Pentru mai multe detalii privind asistenţa consulară, accesaţi site-ul Ministerului Afacerilor Externe - secţiu-nea Asistenţa consulară.

Page 5: Occidentul romanesc 42
Page 6: Occidentul romanesc 42

Comunitate06 AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

Tot mai mulţi români pleacă din România. Încotro? Unde văd cu ochii. Disperaţi din cauza sărăciei şi a pro-blemelor de sănătate, români de toate vârstele, îşi iau la ei strictul necesar, copiii în braţe şi... la drum. Inconştienţă sau deznădejde?!, întreba zilele acestea Ana Găiseanu.

La ASOCROM - Associació Romanesa de Catalunya din Barcelona, săptămânal ajung români cu probleme îndru-maţi de către funcţionarii de la asistenţa socială spaniolă, fundaţii, spanioli cu sufl et etc.

Am stat de vorbă cu AnaGăiseanu, secretar al orga-nizaţiei şi am afl at că nu este zi în care să nu vină cineva pentru o anume situaţie. Mo-tivele sunt aproape identice: nu au documente de reziden-ţă, card de sănătate, habar de cum se poate intra în legali-tate, fără cunoştinţe minime de spaniolă sau catalană, bolnavi, fără adăpost, fără

Sâmbătă, 2 august, a avut loc în sediul FEDROM, adu-narea generală a asociaţiei Femeia, asociaţie constituită în anul 2008 şi care face parte din componenta Federacion De Asociaciones Rumanas- Fedrom.

Un punct important din ordinea de zi a fost alegerea noului consiliu de conduce-re: Ica Tomi - preşedinte,

muncă etc.În situaţiile în care pot

oferi ajutor, cei de la organi-zaţia ASOCROM, înarmaţi cu multă înţelegere, răbdare şi compasiune oferă necondiţi-onat celor care le trec pragul, toate informaţiile şi ajutorul de care dispun. „Am scris notiţă pentru fi ecare cu paşii pe care îi au de făcut ca să intre în legalitate, familiilor cu copii, cărucioare pline cu alimente. Am luat legătura cu trei fundaţii medicale ca să-i consulte şi să-i ajute cu me-dicamente pentru că au venit bolnavi atât ei cât şi copiii. Din păcate, săptămânal ne confruntăm cu astfel de situ-aţii.”, explică cu tristeţe, în-grijorare şi amărăciune AnaGăiseanu.

La ASOCROM a apelat şi Nuria, o catalană cu sufl e-tul enorm, ca o pită de casă (mare, pufoasă, cu gust de copilărie...). Această străină împreună cu vecinele ei, au

Sâmbătă, 2 august, a avut

Lansarea Lansarea Lansarea organizaţiei „Femeia”organizaţiei „Femeia”organizaţiei „Femeia”

grijă de două surori românce şi de copiii lor. Diana - 35 de ani, cu o fetiţă de 5 ani, şi Simona - 37 de ani, cu trei copii: Maria - 13 ani, Sergiu - 15 ani şi Robert - 17 ani. Toţi locuiesc într-un apartament părăsit şi fără utilităţi.

De moment, cele două familii sunt ajutate de Nuria şi prietenele ei cu mâncare şi haine. Le spală rufele, îi învaţă pe copii catalană, ma-tematică şi... să deseneze. O situaţie oarecum acceptabi-lă... dar care nu poate dura la nesfârşit în condiţiile în care Diana are probleme cu tiroi-da iar Simona este operată la stomac şi, un loc nesigur din care pot fi alungaţi în orice clipă.

Copiii, de asemenea, au nevoie de asistenţă medicală, de un adăpost sigur şi decent, de educaţie... Nuria spune că, de moment, ea şi prietene-lei ei le poartă de grijă celor două familii dar nu garantea-

ză că vor reuşi pe o perioadă lungă de timp, motiv pentru care cere sprijin şi sfat or-ganizaţiei ASOCROM, şi împreună să găsească soluţii pentru grupul de imigranţi români.

Notă:Date concrete şi informa-

ţii detaliate despre acest caz, se regăsesc la ASOCROM B a r c e l o n a ş i r e d a c ţ i a Occidentul românesc.

ConcluziiK a s a n d r a K a l m a n n

Năsăudean: Iată, nişte stră-ini, cu care nu te poţi înţelege decât prin limbajul semnelor, au găsit variante de ajutor pentru grupul de români. Pro-babil, împreună cu cei de la ASOCROM vor găsi soluţii pentru a-i ajuta, dar mai târ-ziu, peste câteva luni, când va veni frigul, ce se va întâmpla cu copiii, cu mamele lor sufe-rinde?

Aş fi curioasă să ştiu de ce au plecat din România? Ce face asistenţa socială română în astfel de cazuri? Cum este posibil ca oameni atât de tineri cu copii minori şi bolnavi să ajungă la mila străinilor când în ţară cineva ar fi trebuit să-i

îndrume ce să facă în siatuaţia lor, să-i ajute? A cui e obliga-ţia să ia măsuri de protecţie şi asistenţă socială? A acestei organizaţii din Barcelona şi a Nuriei? Cum este posibil aşa ceva? Unde sunt cei răspun-zători în astfel de situaţii? De ce nu se rezolvă problemele acolo, acasă, ca oamenii aceş-tia să nu plece în lumea mare? Unde este responsabilitatea pentru care sunt plătiţi funcţi-onarii de la asistenţă socială, de la sănătate?

Am cunoscut mulţi funcţi-onari, dar şi diplomaţi români în Ambasada din Spania, Canada, Franţa, SUA sau con-sulatele române. Majoritatea, de toată isprava. Adevăraţi profesionişti!

Celor de acasă - prea mul-ţi -, ce ocupă tot felul de func-ţii în diverse domenii de ac-tivitate, - sănătate şi asistenţă socială în cazul de faţă -, câţi alţi 25 de ani le mai trebuie ca să înveţe să fi e corecţi şi responsabili în munca pentru care sunt plătiţi, să se debara-seze de obiceiurile comuniste: pile, şpagă, mită, nepotism, compromisuri?!

Degeaba se schimbă vâr-

furile dacă funcţionarii rămân aceeaşi, zeci de ani la rând. De la acest aspect pleacă de fapt toată nenorocirea în absolut toate structurile din România.

Doamna Maria Cociorvan, de 72 de ani, pensionară, din comuna Iaslovăţ, jude-ţul Suceava, a fost acuzată zilele trecute că, a dat 35 de „ouă negre” judecătorilor. Răspunsul acestei femei în vârstă la acuzaţiile procu-rorilor a fost o adevărată lecţie de demnitate, nu doar pentru acuzatori, ci pentru toată România, iar concluzia domniei sale este cât se poa-te de corectă: „În România trebuie schimbată şi... mă-tura!”

Important!Vă ofuscaţi când vă

atingem cu biciul slovei dar, aceasta este menirea noastră de jurnalişti! Să vă „tragem de mânecă şi să vă adu-cem aminte”, - dacă uitaţi -, care vă sunt obligaţiile şi responsabilităţile pentru care v-am oferit încrederea noastră. Dacă nu ştiţi cum, veniţi la noi să luaţi lecţii! Sunt gratis!

M ihaela Loredana Stan - vi-cepreşedinte, Dorina Elena Toader - secretar, Marisa Pascual Navarro - trezorier, Ana Crenguţa Baba - vocal, Cristina Vlaşin - vocal şi responsabil de comunicare, I oniţă Ana-Maria - vocal.

Duminică, 3 august, în asociaţie s-au înscris peste 20 de noi membre, toate cele prezente manifestându-şi do-

rinţa de a participa activ în cadrul asociaţiei în programe sociale şi culturale: Lucica Loliceru, Nicoleta Gabriela Lazăr, Florina Toma, Flori Maracovschi, Lina Florea, Chiriţă Florica, Marta Fonda, Oana Robu, Nicoleta Comşa.

Lista pentru înscriere în asociaţia Femeia este deschi-să tuturor femeilor de pe în-treg teritoriul Spaniei.

Page 7: Occidentul romanesc 42
Page 8: Occidentul romanesc 42

Într-o dimineaţă căldu-roasă de iulie, nu departe de Madrid, cineva m-a chemat să-mi spună o poveste. O ex-perienţă tristă, asemănătoare multor altora şi, din păcate, prea cunoscută de noi, româ-nii. Şi «...cum puteam ochi având să nu văz, văzând, să nu iau aminte, luând aminte să nu asemăn, asemănând, să nu judec binele, şi să nu pohtesc a-l face arătat compatrioţilor mei?», scria Dinicu Golescu în Însemnare a călătoriei mele / Editura Tineretului - Bucureşti, 1963.

Povestea Laurei începe în 1995, într-un oraş din vestul României unde îl cunoaşte pe viitorul ei soţ. Se îndrăgos-teşte aşa cum un sufl et tânăr o poate face la 20 de ani şi, formează o familie. La puţin timp însă, clipele frumoase se răresc, lasând loc certu-rilor, insultelor, violenţei. Cred că după aceste rânduri aş putea-o numi pe Laura şi Elena, Ana-Maria, Raluca sau Andreea...

În 2001 cuplul, care avea deja un băieţel, emigrează în Spania, cu speranţa de a schimba ceva, de a construi altceva, ca mulţi alţii, precum noi toţi. Relaţia dintre ei însă nu se schimbă. Gelozia lui atinge un nivel extrem, prin controale constante, acuzaţii fără fundament, defăimarea Laurei faţă de prieteni.

Ea trăia la fel, începea însă, să simtă diferit. O fe-meie lucidă, deschisă la nou, dornică de a învăţa şi a cunoaşte, a început să ab-soarbă puţin câte puţin din seva acestei societăţi care ne gazduieşte, astfel încât a în-ţeles şi a acceptat după trei ani de la venirea în Spania, că e o femeie maltratată. To-tuşi, acceptarea realităţii nu a condus-o atunci către nici o schimbare. A continuat cu tatăl baiatului ei, trăind me-reu cu teamă, dând explicaţii constante pentru tot ce făcea, căutând justifi cări pentru gre-şeli inexistente.

După câţiva ani, Laura ră-mâne din nou însărcinată şi naşte o fetiţă. Copiii cresc şi Laura începe să vadă dincolo de ea, dincolo de un trai pe care îl acceptase resemnată pentru ca ai ei copii să creas-că lângă amândoi părinţii.

De o despărţire de comun acord nu putea fi vorba; ea se transformase în sclavă, după cum îmi spune: domestică şi

sexuală. Totul funcţiona după ritmul şi regulile lui. În caz contrar, pedeapsa! Laura in-trase într-un cerc fără ieşire, bolnavă de stres şi de nefe-ricire. Frica o oprea să facă ceva, o paraliza.

Dragostea de mamă a fost însă, mai puternică decât cea pentru ea însăşi. Voia să-şi vadă copiii veseli, preocu-paţi de lucruri potrivit vârstei lor, să înveţe, să zâmbească. Începuse să îşi dorească a schimba ceva, pentru copii, pentru ea, pentru familie.

În ciuda ameninţărilor cu moartea din partea soţului, în caz că-l denunţă, s-a decis. Cu ajutor din partea celor apropiaţi şi dragi, Laura a deschis ochii mari, a tras aer în piept, şi a marcat traiec-toria pe care trebuia să o ur-meze viaţa. A ei şi a copiilor! Decizia şi viitorul ei!

A urmat o lungă declaraţie la poliţie, cu Laura tremu-rând, doar că de data aceasta nu de frică, ci pentru emo-ţia libertăţii, pentru sfârşitul a celor 18 ani de calvar! A fost însoţită mereu. Poliţia, absolut profesional, i-a dat indicaţii în tot procesul care s-a desfăşurat, pentru a fi în siguranţă.

Au trecut şapte luni de atunci, şi Laura trăieşte în linişte şi fericită alături de copii. Merge la un psiholog, gratuit, şi, puţin câte puţin, învaţă să trăiască pentru ea. Are un telefon de urgenţă de la Crucea Roşie localizat oriunde prin GPS, cu un sis-tem astfel încât nu se poate închide decât de la instituţia respectivă, cu singura res-ponsabilitate de a-l avea me-

reu încărcat.Acum, nu mai plânge, nu

mai tremură, nu mai suferă. Are, în schimb, în privire, o licărire pe care o dă doar suferinţa. Pe lângă aceasta, o însoţeşte dorinţa fermă de a face ceva, de a schimba lucrurile, motiv pentru care a decis să spună public po-vestea. Pentru că, după cum spune Laura, lucrurile se pot schimba în viaţa altor femei maltratate de soţii lor. Merită tot efortul!

Violenţa domestică în Spania

În prefaţa textului de Lege 5/2005, din 20 decembrie, se specifi că faptul că, Violenţa Domestică nu mai aparţine mediului privat, ajungând să fi e recunoscută de către co-munitatea internaţională, dar mai ales de către Uniunea Europeană, drept o violare a drepturilor umane.

Începând cu luna mar-tie 1999, comunică acelaşi text, a început o Campanie de Toleranţă ZERO faţă de violenţa asupra femeii, pro-movată de căre Parlamentul European încă din 1997, prin care se caută mobilizarea opiniei publice astfel încât să aibă o atitudine negativă faţă de violenţă. Se subliniază, de asemenea, atenţia deosebi-tă de care au nevoie femeile imigrante, printre altele, pen-tru situaţia de vulnerabilitate în care se afl ă.

Cele 38 de articole ale Legii, cuprind măsuri com-plete de la detectarea cazu-rilor de violenţă asupra fa-meilor, pâna la combaterea acestora. Trăind în Madrid/Spania, la faţa locului, văd

şi vedem cu toţii că legea se respectă. Măsurile se pun în practică. Cu toate acestea însă, încă mai sunt multe ca-zuri, deci mai e de lucru.

Institutul Naţional de Statistică publică pentru anul 2013 în Spania, în ceea ce priveşte violenţa în familie, 27.122 de cazuri, dintre care: 4.425 faţă de femei în am-bientul familiar; în ceea ce priveste naţionalitatea, 3.181 europene. Pentru 2014, cu-noaştem doar victimele mor-tale: 33. Şi dacă într-o ţară în care se lucrează în acest sens, se protejează şi se ajută victi-mele, există chiar ateliere de atenţie şi intervenţie pentru agresori (în cadrul Planului de coordonare şi Formare în Violenţa de Gen), ce se întâmplă în România? Cum creştem, cum ne educăm, cum gândim, pentru ca o femeie să ajungă să trăiască maltratată 18 ani?

Femeia din RomâniaSuntem mai lenţi, e adevă-

rat! De multe ori mai abitirdecât melcul... Avem şi noi o lege, Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea vi-olenţei în familie, republica-tă în 2014. Teoria, perfectă! Noi avem 41 de articole, plus anexa, mai mult ca spaniolii. Dar cum rămâne cu practica?

De la televizor afl ăm că, o femeie omorâtă e «victima

unei crime pasionale», sau alta pe patul de spital, e în-trebată «De ce v-a bătut? Ce-aţi făcut?» şi, «motivele... după publicitate». E foarte trist, dar adevărat, că ne înte-resează doar ce-i senzaţional, grotesc sau ilar.

Printre români, după o sta-tistică a INSCOP din 2013, 30,9% dintre subiecţi conside-ră că «femeile mai sunt bătute şi din vina lor». Studiul spe-cifi că însă, scăderea la nivel semnifi cativ a ideilor, printre români, precum «bătaia e rup-tă din rai» sau «un bărbat care nu îşi bate femeia nu o iubeşte cu adevărat». Aşadar, lumea e în dezacord. Eu speram ca ast-fel de idei să fi e eradicate.

Procentele pentru astfel de pierduţi, sunt între 6% şi 8%. Adică, 8 bărbaţi dintr-o sută, în România, în 2013, încă mai cred că, bătaia e ruptă din rai! 7 dintr-o sută, că, fe-meia e proprietatea bărbatu-lui! Şi 6 dintr-o sută, că, dra-goste fără bataie nu există!

Aceste aspecte întrec ori-ce logică normală în condiţii-le în care vorbim de milioane de locuitori, în mileniul III, când în alte colţuri din lume aproape zboară maşinile şi în curând nu mai deschidem uşa cu cheia, ci cu formula «Se-sam deschide-te!».

Unde ai rămas România, ţine-te după noi!

Mai sunt, din fericire, cei-lalţi români, care luptă pen-tru un bine comun şi pentru o Românie visată. De exemplu, Centrul Perteneriat pentru Egalitate (CPE), care, prin proiectele derulate face paşi către egaliatea dintre bărbaţi şi femei, pentru eradicarea violenţei în familie, anti dis-criminare şi, mai ales, pentru educarea opiniei publice din România în sensul condam-nării orcărui act de violenţă, discriminare sau excludere socială. Eu cred că drumul începe de aici. Lege există, să-i obligăm pe cei în măsu-ră, să o pună în practică!

Documentare: Instituto Nacional de Estadistica- www.ine.es, Comunidad de Madrid- madrid.org, Noticias Tele5 din 2/08/2014, INSCOP Resear-ch- www.inscop.ro, Centrul Parteneriat pentru Egalitate- www.cpe.ro

Informaţii de interes pentru femeile de naţiona-litate română din Spania:• Telefon asistenţă pentru fe-meile victime ale violenţei: 012• Ghid pentru femei online: www.recursosmujeres.org• Serviciu gratuit de orienta-re juridică pentru femei: 917 206 247 (cu programare).

Pentru România: CPE: Te-lefon: 021/335 4175, 021/335 4180. E-mail: [email protected]

Violenţa în familie08sexuală. Totul funcţiona după

AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

ţine-te după noi!

Unde ai rămas România? Ţine-te după... noi!

Oana Moşniagu - MadridOana Moşniagu - Madrid

Page 9: Occidentul romanesc 42

Juridic 09AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

Soţii care doresc să divorţe-ze pot face acest lucru nu doar în faţa instanţei de judecată, ci şi urmând o cale mai simplă, în faţa notarului public, procedură reglementată atât de noul Cod civil, cât şi de Legea notarilor şi activităţii notariale.

Divorţul pe cale notarială presupune o cerere de divorţ depusă personal de cei doi soţi, precum şi acordul lor asupra tu-turor aspectelor ce privesc des-facerea căsătoriei, a numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ sau modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fi eca-re dintre copii.

Divorţul este reglementat de noul Cod civil la Capitolul VII, „Desfacerea căsătoriei”, care stabileşte că divorţul poate avea loc în următoarele situaţii:

• prin acordul soţilor, la ce-rerea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ;

• atunci când, din cauza unor motive temeinice, rapor-turile dintre soţi sunt grav vă-tămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;

• la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani;

• la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea că-sătoriei.

În cazul în care există acor-dul soţilor pentru desfacerea căsătoriei, atunci acest lucru va putea fi făcut fi e prin procedu-ra administrativă, fi e la notarul public, procedurile fi ind regle-mentate de Codul Civil în cu-prinsul art 375-378.

„Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsăto-rie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, ofi ţerul de stare ci-vilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ulti-mei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea că-sătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certifi cat de divorţ, potrivit legii”, se menţionează în actul norma-tiv citat.

Concret, procedura admi-nistrativă presupune adresarea unei cereri de divorţ, de către ambii soţi, ofi ţerului de stare

În aceste cazuri, notarul pu-blic va emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ. De asemenea, notarul va îndru-ma soţii să se adreseze instanţei de judecată, care va putea dis-pune în cauză după administra-rea probelor utile şi necesare în aceste împrejurări.

Important! Soţii nu pot ata-ca decizia notarului public de a respinge cererea de divorţ: „Împotriva refuzului ofi ţerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soţii se pot adresa cu ce-rerea de divorţ instanţei de judecată, pentru a dispune des-facerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege”, se precizea-ză în NCC.

Ce se întâmplă atunci când soţii au copii minori?

În cazul în care soţii care nu au copii minori, se prezintă la termenul stabilit şi stăruie în cererea de divorţ, atunci nota-rul va admite cererea de divorţ printr-o încheiere şi va elibera certifi catul de divorţ.

Pe de altă parte, însă, dacă soţii au copii minori rezultaţi din căsătorie, la primirea ce-rerii de divorţ, notarul public va sesiza autoritatea tutelară competentă, ataşând cererii proiectul acordului parental pentru efectuarea anchetei psihosociale. „Acest proiect va cuprinde acordul soţilor cu privire la exercitarea au-torităţii părinteşti, locuinţa copiilor, modalitatea de păs-trare a legăturilor personale şi stabilirea contribuţiei fi e-căruia dintre părinţi la creş-terea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a co-piilor după divorţ”, detaliază notarul.

Odată depus proiectul, au-toritatea tutelară va întocmi ra-portul de anchetă psihosocială, care este obligatoriu. În cazul în care, din referatul de anchetă socială întocmit de către auto-

În aceste cazuri, notarul pu-

Divorţul la notar în 2014 Cum se depune o cerere de divorţ şi ce presupune partajul bunurilor

civilă de la locul încheierii că-sătoriei sau de la ultimul domi-ciliu comun al soţilor. Divorţul la starea civilă se poate încheia doar dacă soţii nu au copii mi-nori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi.

Spre deosebire de divorţul pe cale administrativă, în faţa ofi ţerului de stare civilă, di-vorţul pe cale notarială poate fi constatat de notarul public şi în cazul în care există copii minori.

Totuşi, pentru ca divorţul să se pronunţe în faţa notarului, soţii trebuie să fi e de acord cu toate aspectele ce privesc des-facerea căsătoriei, aspecte refe-ritoare la:

• numele de familie pe care să îl poarte după divorţ;

• exercitarea autorităţii pă-rinteşti obligatoriu de către am-bii părinţi;

• stabilirea locuinţei copiilor după divorţ;

• modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre pă-rintele separat şi fi ecare dintre copii;

• stabilirea contribuţiei pă-rinţilor la cheltuielile de creşte-re, educare, învăţătură şi pregă-tire profesională a copiilor.

Depunerea cererii de di-vorţ la notar

În procedura de divorţ nota-rială, soţii se vor prezenta, per-sonal sau prin mandatar având procură specială autentică, în faţa notarului public compe-tent, în a cărei rază teritorială s-a încheiat căsătoria sau se afl ă ultima locuinţă comună a soţi-lor, pentru a depune cererea de divorţ.

Prin ultima locuinţă comună se înţelege ultima locuinţă în care au convieţuit soţii, iar do-vada acesteia se va face cu ac-tele de identitate ale soţilor din care rezultă domiciliul comun sau reşedinţa comună a acesto-ra. „Dacă nu se poate face do-vada astfel, atunci fi ecare soţ va da o declaraţie autentică pe propria răspundere, din care să rezulte care a fost ultima locuinţă comună a acestora”, a precizat notarul contactat de noi, Ioana Gheorghe.

Declaraţia se va consemna în cererea de divorţ şi în înche-ierea de admitere a cererii de divorţ.

Cererea de divorţ se face în scris şi se semnează perso-nal de către soţi sau prin man-datar în faţa notarului public competent. Această cerere va cuprinde declaraţia soţilor că au ori nu copii minori născuţi din căsătorie, din afara ei sau adoptaţi, acordul de principiu

ritate, rezultă că exercitarea în comun a autorităţii părinteşti sau stabilirea locuinţei copi-lului nu este în interesul copi-lului, atunci notarul public va emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi va îndruma părţile la instanţa de judecată.

În situaţia în care minorul are vârsta mai mare de 10 ani, atunci se va proceda şi la audie-rea acestuia de către notarul pu-blic în prezenţa ambilor părinţi, a menţionat consultantul.

În schimb, tot în baza rapor-tului de anchetă psihosocială eliberat de autoritatea tutelară, notarul public poate autentifi ca convenţia soţilor cu privire la autoritatea părintească care se va exercita în comun de am-bii părinţi şi care va fi menţi-onată în certifi catul de divorţ. ”Această convenţie, care are titlu executoriu, va putea fi mo-difi cată printr-o altă convenţie autentică, cu respectarea tu-turor condiţiilor cerute pentru prima convenţie (raport de anchetă psihosocială, audierea minorului şi acordul părinţi-lor)”, menţionează notarul.

Emiterea certifi catului de divorţ

Certifi catul de divorţ se în-tocmeşte în 6 exemplare, dintre care un exemplar se trimite la registrul stării civile de la locul unde s-a încheiat căsătoria sau unde s-a transcris certifi catul de căsătorie eliberat într-un alt stat şi un exemplar pentru registrul stării civile deţinut de direcţia judeţeană de evidenţă a persoa-nelor.

Certifi catul de divorţ face dovada desfacerii căsătoriei prin acordul soţilor, precum şi a numelui de familie pe care fi ecare dintre soţi îl va purta după divorţ. Odată cu elibe-rarea certifi catului de divorţ, notarul public restituie păr-ţilor certifi catul de căsătorie pe care se va face menţiunea „desfăcut căsătoria prin Certi-fi catul de divorţ nr...”, urmată

al ambilor părinţi cu privire la copiii minori, în cazul în care aceştia există, precum şi învoiala acestora asupra nu-melui de familie pe care îl va purta fi ecare dintre soţi după divorţ.

Cererea de divorţ va fi în-soţită de fotocopii de pe certi-fi catele de naştere ale soţilor, de pe actele de identitate ale acestora şi, după caz, ale copii-lor minori. Odată cu depunerea cererii de divorţ, soţii vor pre-zenta notarului public compe-tent şi originalul certifi catului de căsătorie, document ce va fi reţinut de către notarul public până la eliberarea certifi catului de divorţ.

După punerea dosarului de divorţ pe rol, notarul va acorda soţilor un termen de refl ecţie de 30 de zile, timp în care aceştia pot reveni asupra deciziei de a divorţa. La expirarea termenu-lui, în caz de nereprezentare a soţilor şi în lipsa unei cereri de amânare a acestora, notarul public va respinge cererea de divorţ prin încheiere.

În plus, notarul public poate respinge cererea de divorţ şi dacă soţii nu se înţeleg cu privire la purta-rea numelui de familie după divorţ sau cu privire la exer-citarea drepturilor părinteşti în cazul în care din căsătorie rezultă copii minori.

În acelaşi timp, cererea va fi respinsă şi dacă:

• unul dintre soţi este pus sub interdicţie;

• unul dintre soţi nu îşi poate exprima consimţământul liber şi neviciat;

• la depunerea cererii de di-vorţ nu sunt prezenţi soţii per-sonal sau prin mandatar;

• unul dintre soţi sau mana-datarul acestora refuză să sem-neze cererea personal în faţa notarului public;

• soţii refuză să dea declara-ţiile prevăzute de lege;

• soţii nu prezintă, la depu-nerea cererii, certifi catul de că-sătorie în original;

• unul dintre soţi se prezin-tă în faţa notarului public la termenul de 30 de zile acordat şi declară că nu mai stăruie în cererea de divorţ;

• soţii se împacă;• cererea a rămas fără obiect

întrucât căsătoria dintre soţi a fost desfăcută de o altă autori-tate competentă;

• soţii îşi retrag cererea de divorţ;

• înainte de fi nalizarea pro-cedurii de divorţ unul dintre soţi a decedat, căsătoria înce-tând în acest mod.

de semnătura şi sigiliul nota-rului.

„Rectifi carea erorilor mate-riale din certifi catul de divorţ se soluţionează potrivit dispoziţii-lor în materie de stare civilă”, punctează notarul.

De subliniat faptul că, dacă la depunerea cererii de divorţ, soţii pot fi reprezentaţi şi prin mandatar prin procură specială autentică, la eliberarea certifi -catului de divorţ ei trebuie să se înfăţişeze personal în faţa nota-rului public.

În ceea ce priveşte costuri-le divorţului pe cale notarială, Normele privind tarifele de onorarii pentru serviciile pre-state de notarii publici stabi-lesc că onorariul pentru solu-ţionarea cererii de divorţ prin acordul soţilor se va percepe în sumă fi xă, în cuantum de 500 lei. Totuşi, potrivit Ioanei Ghe-orghe, tariful poate varia şi în funcţie de onorariul notarului.

Notarul a menţionat, toto-dată, că, dacă plata se face la depunerea cererii, iar părţile nu mai stăruie în cerere sau inter-vine o altă cauză de respingere a cererii de divorţ după scur-gerea termenului acordat de notar, soţilor nu li se restituie onorariul.

Cum se realizează parta-jul bunurilor?

În ceea ce priveşte partajul bunurilor comune ale soţilor, acesta reprezintă o altă proce-dură, ce se poate realiza doar în instanţă sau la notar, după cum a menţionat Ioana Gheorghe.

Mai precis, potrivit notaru-lui, partajul se poate face atât după desfacerea căsătoriei, cât şi în timpul căsătoriei, sub regi-mul comunităţii legale.

Această procedura nu este, însă, obligatorie. Astfel, soţii pot rămâne copropri-etari pe bunurile dobândite în timpul căsătoriei şi le pot vinde, dona, împreună fără a face partaj.

În cazul în care soţii nu au efectuat partajul asupra unui bun şi doresc vânzarea lui, atunci se va autentifi ca Ac-tul de lichidare a regimului matrimonial, pentru a stabili cota de contribuţie a fi ecăru-ia la achiziţionarea bunului respectiv. Ulterior, se poate întocmi şi contractul de vân-zare-cumpărare. Partajul este scutit de impozit.

AvocatRaluca Alexandra BarbuAvocat

Page 10: Occidentul romanesc 42

Rară vieţuitoare ar fi româ-nul, dacă nu s-ar întâlni aşa de des peste tot prin lume. Ne regăsim le fel de nonşalanţi pe la porţile muzeelor vestite ca şi prin cotloanele metropolelor occidentale. Mişunăm dezin-volţi, de parcă am vrea să ne contazicem propria istorie, de popor milenar, bine ancorat în teritoriul generos al meleaguri-lor dacice. Transpare indubita-bil dorinţa noastră arzătoare de a ne lepăda de plicticosul destin sedentar. În fond, ce e rău în asta? De ce să nu testăm şi noi pe propria piele mobilitatea po-poarelor migratoare, care ades-ne-au bătut - la uşă - căutându-ne pricină şi enervându-ne la intervale regulate?

Dar nu tot românul călător enervează. Ba din contră, în general face eforturi şi chiar reuşeşte să nu atragă atenţia de-loc. Modestia e totuşi o virtute, după cum bine ştim! Ne alini-em frumos, în rând cu lumea, căscând discret ochii şi luând aminte la tot ce putem învăţa. Unii sunt modeşti, alţii băgă-reţi. Nu toţi ne comportăm la fel, dar avem aceeaşi esenţă la bază, trăsătura care nu jigneşte pe nimeni: avem ocuriozitate înnăscută.

În concluzie, suntem, fără-ndoială un popor dinamic, vădit interesat de lumea înconjură-toare. Curat dinamic, mai ales de un sfert de secol încoace, de când parcă ne-au crescut aripi, ne-mai-împiedicându-ne de sârma cu ghimpi atunci când ne opintim peste gard!

Sunt aceleaşi aripi care ne aduc cu precizie de ceas îna-poi acasă, invariabil, de pre-ferinţă odată pe an, vara, în concediu. Aşa ne mai tragem sufl etul oleacă după atâta sur-volare. Iar acasă, ei bine aici, se mai întâmplă câteodată să şi batem la ochi, că deh, oa-meni suntem.

Vara e anotimpul repatrieri-lor noastre sezoniere, scurte şi concentrate. Pe strada pe care am copilărit -în sfârşit asfalta-tă! -se claxonează reciproc saşii ardeleni din maşinile cu matri-culă müncheneză cu ungurii de la Pecs. Mărinimoşi acordă-prioritate de dreapta unui fost coleg de şcoală generală,venit într-o minifurgonetă cu număr de Valencia. Seara, băieţii şi fe-tele se adună pe terasa pizzeriei şi schimbă impresii cu cei de pe strada din dos: Peti de la Viena, Tibi din Texas şi Jolt de la Reghin. Când trec strada, Laura

(din Franţa) şi Adi (din Canada) râd cu poftă de un banc cu ita-lieni povestit de Marcela (de pe strada Râului), care amestecă accentul ardelenesc cu dialectul de Napoli. Doar Nonna, care se apropie de o sută de ani, oftează fără chef de glume, îngrijorată inutil de viitorul urbei noastre natale, populate cu din ce în ce mai puţin tineret.

N-are rost să exagerăm an-goasa bunicuţei; nici migraţia nu e chiar aşa ceva nou şi cu atât mai puţin un fenomen de care să ne fi e frică. După cum îi spune numele, nici Nonna nu e pui de dac; este nepoata unui harnic italian, venit acum o sută de ani să muncească în Transilvania la fabrica industri-aşului Feltrinelli.

M-am obişnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al înstrăinării forţate de împrejurări, după cum uneori ne sugerează greşit emisiunile de televiziune amatoare de ştiri de senzaţie, ci mai degrabă ca pe un act fi resc de respiraţie, gest refl ex de împrospătare a aerului din plămânii naţiunii.

De când am citit despre bărzoiul care se întoarce la cui-bul său din Croaţia în fi ecare primăvară, venind taman din Africa, am priceput în fi ne că nu pe distanţe, ci pe fi delita-te trebuie să punem accentul. Precum pasărea fi delă cuibului şi soaţei cu aripa ruptă, care n-o poate însoţi peste mări şi ţări, la fel şi românul este fi del ierbii verzi de acasă, dar şi do-rului său de ducă şi imboldului irezistibil al curiozităţii sale neastâmpărate. Este un călător, da, dar poate nu neapărat şi un migrator înnăscut.

Câtă vreme se-ntorc la in-tervale periodice din ţările calde, păsările migratoare in-spiră stabilitate şi optimism. N-am auzit poet care să le în-jure pentru obrăznicia cu care spală putina-n grabă, toamnă de toamnă şi nu ştiu pe nimeni care să le fi reproşat vreodată oportunism, pentru că se duc la căldurică în loc să rămână pe loc, să-nfrunte iarna groaznică.

Mă-ndoiesc că barza menţi-onată, după ce zboară an de an 13.500 de kilometri până la cui-bul ei european îşi pune proble-ma diferenţierii între domiciliul ei fi x şi cel fl otant. Probabil că se consideră norocoasă că are două adrese alternative. Să nu uităm că, dacă ar vrea, ar putea rămâne bine mersi la căldură tot anul, fără să se obosească să înfrunte drumul lung către nord. De ce n-o face, rămâne la mintea ei de ... pasăre rară.

La fel de comod cuibărită în Europa ca şi în Africa, pe barză o trage aţa spre locul naşterii şi spre familie. Căci numai una are, cea care nu-i cere sacrifi cii inutile şi, generoasă îi acordă şansa de a fi i liber, ştiind in-stinctiv că va reveni la vatră-mereu şi că, oriunde s-ar afl a, se gândeşte la ai ei.

¿Como va la criatura? - stă scris pe uşa veterinarului din localitatea mea de reşedinţă

spaniolă, iar eu, de câte ori ci-tesc întrebarea asta, nu mă pot opri să nu mă-ntreb la care din-tre creaturi face aluzie: la cea domestică, sau la cea bipedă, care sălăjuieşte în fi ecare din-tre noi? Despre câini se spune că ar fi fi deli, că le-ar place să călătorească şi că se acomo-dează uşor în locuri străine, cu condiţia să-şi aibă ”mini-haita bipedă” aproape. Despre pisici, în schimb, se spune că se ata-şează de casă chiar mai mult decât de oameni, preferând să rămână pe loc. Unii dintre noi sunt ca pisicile, în timp ce alţii au mai degrabă talent de câini (asta dacă facem abstracţie de berze şi de alt păsăret). Iar alţii se simt bine peste tot, ca peşte-le... în apă. Deşi, dacă mă gân-desc bine, mulţi peşti au obice-iul de a reveni an de an la izvor, în amonte, înnotând împotriva curentului, pentru a-şi depune acolo icrele. Dar ajunge cu ana-logiile zoologice!

Un medic din Germania – reşedinţă de tranziţie -,îmi co-munică afabil rezultatul anali-zelor de sânge şi-mi vine brusc să-l corectez, pentru că scrie eritrocite cu ”y” şi colesterol cu ”ch”. El nu ştie că sângele românesc se silabiseşte altfel? Dar dacă nu suntem chiar aşa de diferiţi cum credem? Gene-ticienii au dedus pe baza unei simulări pe calculator că întrea-ga populaţie a Europei descinde din doar trei bărbaţi, poate chiar din unul singur, care se pare că ar fi trăit în mileniul al treilea înainte de Cristos. Se pare că genele lui s-au răspândit cu o viteză înspăimântătoare, în

decursul a doar 300 de ani. Ce probă de mobilitate incredibilă, într-o perioadă în care cuvântul ”emigrant” încă nici nu se in-ventase!

”Şe ti doari, băi băiatule?” - povesteşte tata că-i întreba odinioară pe elevi, la Sibiu, un medic moldovean. Erau şi pe atunci mişcări de trupe, ames-tecuri de oameni, deplasări şi migraţii.

”Bârta, Don´ doctor” – îi răspundea, minţind, un plod oltean, nimerit departe de vatră, la Şcoala Normală. Chinuit mai mult de singurătate decât de in-digestia provocată de consumul exagerat de corcoduşe, piticul era conştient de contradicţia din sufl etul său. Pendulând în-tre dorul de casă şi dorinţa de a depăşi strâmtoarea satului natal, copilul opta pentru acea nevinovată indispoziţie fi zică, deturnându-şi astfel atenţia de la durerile mai adânci.

Privit prin prisma ”metafo-rei zoomorfe”, indecis, undeva între pene, solzi, puf sau blană, emigrantul e o combinaţie trăz-nită. Deşi are aripi imaginare, care-l duc prin lume, seamănă mai degrabă cu o moară de vânt modernă. Expus curenţilor din toate părţile, îşi are piciorul solid bine înfi pt în pământ. Nu-mai aşa poate gusta aerul înăl-ţimilor.

Branşat trifazic pe proprie-tăţi canino-felino-păsăreşti, românul călător se comportă ca o elice eoliană, căutându-şi menirea prin zbaterea aripei ne-astâmpărate. Dar bateriile şi le încarcă în mereu acelaşi loc: la priza cu împământare, în vatră.

Pagina mea10(din Franţa) şi Adi (din Canada)

AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

Românul călător

Gabriela Căluţiu SonnenbergBenissa-Spania

Page 11: Occidentul romanesc 42

Copil fi ind, când treceam pe la Ghergani, Dâmboviţa, părinţii mei îmi spuneau că în curtea unde funcţiona Spitalul de copii locuise un prinţ, unul Ghica, şi mă întrebam, văzând ce aglomeraţie era prin clădi-rile tranformate în spital, ce bogat trebuie să fi fost acest prinţ de a avut o casă atât de mare şi o curte atât de întinsă.

Apoi, mai târziu, mergând la liceul din apropierea co-nacului, am înţeles întreaga poveste a prinţului care şi-a marcat veacul prin activita-tea sa excepţională. Astăzi domeniul a revenit urmaşilor prinţului, dar nimeni nu mai locuieşte acolo. Doar păsările de tot felul populează acest teritoriu, ce păstrează încă memoria ilustrului său pro-prietar.

Personalitate plurivalen-tă a secolului al XIX-lea, Ion Ghica, fiul logofătului Dimitrie Ghica şi al Mariei Câmpineanu s-a născut la data de 12 august 1816 la Bucureşti. A avut şansa să facă parte dintr-una din cele mai mari familii româneşti primind o educaţie pe măsură.

Ion Ghica a susţinut exa-menul de bacalaureat în lite-re, la Sorbona (Paris) în luna ianuarie 1836, după care a urmat Şcoala de arte şi manu-facturi (1836-1837). În august 1838 a devenit absolvent al Facultăţii de Ştiinţe din Paris, cu o diplomă în ştiinţe mate-matice, absolvind în 1840 şi Şcoala de mine din acelaşi oraş.

În paralel a audiat cursuri la College de France (economie politică) şi la Conservatorul de Arte şi Meserii. S-a reîn-tors în 1841 în Moldova, unde

a devenit profesor la univer-sitatea fondată de domnitorul Mihail Sturdza la Iaşi, cunos-cuta Academie Mihăileană.

În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri, editează săptă-mânalul „Propăşirea”. Ion Ghica a făcut parte din gru-parea conspiraţivă de la 1848, care avea drept scop unirea Ţării Româneşti şi a Moldo-vei, sub un prinţ autohton, Mihail Sturdza. Conspiraţia eşuând, Ion Ghica revine în Ţara Românească, unde, îm-preună cu Nicolae Bălcescu şi Christian Tell reactivează societatea secretă Frăţia, înfi -inţată de ei în 1843 (între timp aderaseră la această societate şi alţi „paşoptişti”), care a fost motorul revoluţiei de la 1848.

În timpul Revoluţiei de la 1848, a fost trimis de către guvernul provizoriu ca repre-zentant al acestuia la Istanbul, pentru a negocia cu guver-nul turc. După înfrângerea revoluţiei, a rămas în exil la Istanbul. Între anii 1853-1859 a fost numit de către autori-ţăţile turce în funcţia de Bei al S amosului (1853 - 1859), unde a reuşit să stârpească pirateria, în fl oare în acea in-sulă, care afecta în mod seri-os aprovizionarea pe mare a trupelor ce luptau în războiul Crimeii.

La terminarea misiunii sale, în 1859, a primit de la sultanul Abdul-Medjid titlul onorifi c de Prinţ de Samos. În anul 1859, după unirea Moldovei şi Ţării Româneşti, a fost chemat de Alexandru Ioan Cuza şi devine prim-ministru în timpul acestuia şi apoi în timpul lui Carol I. Natura sa neliniştită îl va face să participe şi la mişcările an-tidinastice din 1870 - 1871.

În 1881, a fost numit mi-nistru la Londra, funcţie pe care a deţinut-o până în anul 1889. Economist, matemati-cian, scriitor, pedagog, direc-tor de teatru, diplomat şi om politic, Ion Ghica a fost prim-ministru de cinci ori: de trei ori al guvernului României (în 1866, în 1866-1867 şi în 1870-1871) şi de două ori în-

tre 1859 şi 1860, la Iaşi şi la Bucureşti, în perioada în care Ţările Române se uniseră într-un stat, însă păstrau încă două guverne.

Din anul 1874 a devenit membru titular al Societăţii Academice Române şi pre-şedinte al acesteia din 1876 până în 1879, când insti-tuţia s-a numit Academia Română. A fost preşedinte al Academiei Române de mai multe ori (1879 - 1882, 1884 - 1887, 1890 - 1893 şi 1894 - 1895). A murit pe 7 mai 1897, la moşia de la Ghergani, Dâmboviţa.

Ion Ghica este autorul unor scrieri relativ cunoscu-te în timpul său: „ Poids de la MoldoValachie dans la Question d’Orient”, 1838; „Amintiri din p ribegie”, 1848; „Vademecum al inginerului şi al comerciantului”, 1848, 1865; „ Ajutorul comerciantului, al agricultorului şi al i nginerului”, 1873, coau-tor: Dimitrie A. Sturdza şi „C onvorbiri Economice” 1865 – 1875.

A fost primul care a sus-ţinut apariţia unei industrii şi al unui comerţ naţional. Acest aristrocrt, spirit neliniştit, martor şi participant al eve-nimentelor secolului al XIX-lea, Ion Ghica scrie, „Scri-sorile către V. Alecsandri” (1880), scrisori redactate în mare parte la Londra, o croni-că fără egal a secolului în care a trăit.

Asupra împrejurărilor în care cei doi s-au hotărât să-şi scrie unul altuia afl ăm chiar de la autorul scrisorilor: „într-o seară lungă de iar-nă, pe când ninsoarea bătea în geamuri, aşezaţi pe jaturi la gura sobei, dinaintea unei fl ăcări dulci şi luminoase, am petrecut ore întregi şi plăcute cu amicul Vasile Alecsandri, povestindu-ne unul altuia su-venirile noastre din tinereţe. Se apropia de ziuă când ne-arn adus aminte de camerile noastre de culcat şi ne-am despărţit găsindu-ne amândoi la un gând, zicându-ne: De ce nu ne-am scrie unul altuia, sub formă de epistole intime,

cele ce ne-am povestit într-as-tă-seară; poate că unele din istorioarele noastre ar intere-sa pe unii dintr-acei cari n-au trăit p-acele vremi ! ”

Deşi Alecsandri nu a scris decât trei epistole, Ion Ghica a continuat să scrie cu perseverenţă, la îndemnul poetului, care preţuia ver-va autorului, intuind vocaţia epistolară a acestuia. Cum era şi fi resc, „Introducţiunea” este scrisă chiar de prietenul său, Vasile Alecsandri, care realizează importanţa acestei opere, valoarea ei literară dar şi istorică.

„Amice, când vine vâr-sta nemiloasă şi ne spune că e timp de astâmpărat pornirile

inimii şi de strâns aripile în-chipuirii, când zburdalnicele zboruri prin lumea năluciri-lor atrăgătoare devin pericu-loase şi călătoriile depărtate prin lumea reală o întreprin-dere obositoare, ne rămâne o ultimă şi nepreţuită petrecere pentru mângâierea zilelor din apusul vieţii. Ea consistă întru aducerea aminte a tre-cutului şi reînvierea prin po-vestire a diverselor epoci prin care am trecut întâlnind în calea noastră tipuri origina-le şi luând parte la fapte care se ating de istoria ţării. Acest voiaj în jilţ are avantajul de a

fi şi comod, şi încântător. Tu mi-ai povestit adeseori întâm-plări interesante pe care le auziseşi din bătrâni şi mi-ai zugrăvit cu un adevărat talent de pictor unele fi guri din ge-neraţia ce ne-a precedat, în-trevăzute de tine în copilărie. Eu însumi am cercat să fac a zbura pe sub ochii tăi un stol de suvenire variate, şi astfel orele noastre de întâlnire au fost totdeauna pline de veselie sau de uimire, pline de încân-tări culese în grădina trecu-tului, sau de visuri patriotice

vânate pe câmpul viitorului necunoscut. Am îmbătrânit însă fără a pierde patima acestui vânat, căci dintre toa-te pasiunile omeneşti amorul de patrie este singurul care nu se stinge niciodată. Dacă am fi avut o maşină stenogra-fi că de buzunar, maşină ce se va inventa negreşit în secolul nostru de avocaţi şi de depu-taţi elocvenţi, ea ar fi produs o mică bibliotecă de anecdo-te, de schiţe uşoare, de memo-rii istorice şi de portrete bine colorate, care formau un soi de muzeu demn de a fi vizitat; iar generaţia actuală, a cărei cunoştinţă de trecut nu se în-tinde peste limitele celor din urmă treizeci de ani, ar găsi în el multe subiecte de studiu atrăgător şi folositor... Câte romane, câte piese de teatru, câte scrieri fi ziologice s-ar putea clădi cu materialul adu-nat în el! Şi câte spirite sănă-toase s-ar retrage cu mulţumi-re în sanctuarul său spre a se odihni de luptele zilnice şi de preocupările, zise politice, ale epocii de faţă!...

Tipuri pentru tipuri, sunt de preferat acele dispărute din societatea română, în lo-cul acelor de venetici alun-gaţi din ţările lor şi adăpostiţi astăzi între noi cu pretenţiile lor ridicole de critici şi de reformatori, în locul acelor de Don-Juani de trotoires, acelor de salvatori patentaţi de patrie, acelor de invidioşi care stupesc veninul lor spre tot ce-i mai sus decât dânşii, chiar deşi sunt convinşi că stupitul cade tot pe obrajii lor etc., etc. Fapte pentru fapte...

istoria va judeca valoarea acelor care s-au desăvârşit cu sacrifi cii de avere şi de viaţă chiar, şi acelor săvârşite sub îndemnul ambiţiei persona-le sau al dobândirii de averi colosale. Această idee m-a îndreptat către tine, amice, cu propunerea ca să începem în-tre noi o corespondenţă meni-tă de a continua convorbirile noastre şi să le publicăm într-o foaie literară pentru plă-cerea noastră intimă. M-am măgulit totodată cu slaba spe-rare că acea corespondenţă

va fi bine primită de unii din compatrioţi care binevoiesc a recunoaşte puţine merite predecesorilor şi ceva măriri evenimentelor petrecute îna-inte de venirea lor pe lume.

Tu ai admis propunerea mea şi ai realizat-o în parte cu o ac-tivitate de care s-au folosit ci-titorii foaiei Convorbirilor lite-rare. Mi-ai trimis din Bucureşti şi din Londra un şir de epistole care în curând vor fi adunate într-un volum demn de a fi gura în bibliotecile bine compuse. Oaspe iubit, el va veni să ia loc în familiile române, spre a le povesti cu graiul său limpede, vesel, plăcut, câteva scene de la începutul secolului nostru, sau din zilele noastre, şi a desfăşu-ra o galerie originală de fi guri ce poartă sigiliul caracteristic al epocii lor. Sunt încredin-ţat, amice, că ai găsit o mare plăcere de a rechema la viaţă acele umbre care din zi în zi se afundă mai mult în pustiul uită-rii şi al nepăsării. Nu mai puţin sunt convins că volumul tău va procura o deplină satisfacere persoanelor inteligente ce-l vor citi din scoarţă în scoarţă şi vor fi călăuzite de el prin regiunile unei lumi necunoscute lor. În epoca de astăzi e mare meritul unei opere literare care poate să distragă spiritul omenirii din vârtejul ce o conduce cu repejune spre ţinta intereselor materiale.

Cât pentru mine, locui-tor de ţară, retras în paşnica singurătate de la Mirceşti, apreciator şi iubitor de roduri intelectuale, îţi mulţumesc cu sinceritate pentru corespon-denţa ta îmbelşugată.”

Educaţie şi cultură 11AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

Ion Ghica

Puşa Roth - Bucureşti

Page 12: Occidentul romanesc 42

pentru munca pe care o dep-unem fi ecare având în vedere faptul că noi efectuăm volun-tariat în totalitate pentru re-alizarea publicaţiei Occidentul românesc, iar celelalte ziare sau reviste au angajaţi care sunt plătiţi.

De asemenea, noi nu deţinem afaceri pe care să le facem cu-noscute în paginile ziarului nos-tru transformându-l astfel într-o publicaţie comercială. Nu! „ Occidentul românesc” este realizat după un plan extrem de bine determinat, cu articole şi reportaje originale şi de interes pentru imigranţii români, atât din Peninsula Iberică cât şi de pe alte continente, cu materiale realizate de specialişti în diverse domenii dedicate limbii române, culturii, originii şi tradiţiilor neamului din care facem parte, sănătăţii şi importanţei familiei, poveşti din viaţa imigranţilor români, sfaturi şi informaţii realizate de profesionişti în materie de legi etc. - o paletă diversifi cată, de care imigran-tul român are nevoie oriunde trăieşte în această lume cenuşie.

A.M.M.: Având în vedere că evenimentele, ştirile, co-municatele de presă etc. sunt aceleaşi pentru toată lumea, de multe ori aceeaşi ştire/co-municat (un exemplu con-cret: comunicatele Ambasadei României la Madrid) etc. se regăseşte, concomitent, în mai multe publicaţii, ceea ce se poate confunda foarte uşor cu un plagiat. Cum comentezi acest fapt?

K.K.N.: În această situaţie nu se poate vorbi de plagiat. Comunicatele şi informaţiile transmise de către consulatele române şi de către Ambasada României în Regatul Spaniei sunt în format unic, de interes pentru români, şi se trimit către toate canalele de comunicare şi informaţii, astfel că mi se pare normal şi important ca fi ecare să publice, să transmită mai departe informaţiile de interes primite. Chiar dacă un comunicat apare în mai multe publicaţii şi pe mai multe căi de informare, numărul celor la care ajunge informaţia creşte şi acest aspect consider că este important pentru comunitatea românească.

A.M.M.: Revenind la plagiat, crezi că se practică această tehnică în mass-me-dia românească din Spania? Plagiatul e la modă, doar am văzut că „se poartă” şi la case mai mari, nu numai la noi în ţară, ci şi în străinătate.

K.K.N.: Povestea plagia-tului este delicată şi extrem de controversată, şi românul in-

Odată cu venirea primăverii a n u l u i 2 0 1 1 , c h i a r d e mărţişor, vedea lumina tipa-rului publicaţia „ Occidentul românesc”, un vis împlinit al câ-torva oameni ambiţioşi şi dorn-ici de a face palpabilă dragostea pe care o împărtăşeau cu toţii de ceva vreme. Un proiect curajos, destul de difi cil de materializat, dar nu imposibil.

Astăzi, după doi ani de existenţă, OR păşeşte cu pas hotărât şi sigur într-un nou an de tipar şi îmbracă hainele de gală pentru a sărbători o vârstă ce poate părea mică, însă o perioadă care se traduce prin 24 de ediţii şi 576 de pagini color în care cititorii au descoperit informaţii utile, interviuri, ştiri, au putut face dedicaţii, publica anunţuri etc.

Cu riscul de a fi criticată pen-tru un interviu realizat „în casă”, pentru că mi-am dorit să stau de vorbă şi altfel cu Kasandra Kalmann Năsăudean, redactorul şef şi fondatorul publicaţiei OR, şi, mai ales, pentru a răspunde unor întrebări primite de la ci-titori, m-am supus, din proprie iniţiativă, acestei provocări per-sonale de a realiza un interviu cu colega şi prietena mea, încer-când să fi u cât mai obiectivă şi să satisfac astfel puţin din curi-ozitatea cititorilor.

Ana-Maria Marinescu: Acum, la ceas de sărbătoare, când OR intră în cel de-al treilea an de existenţă, ce simte redactorul şef şi, totodată, unul din fondatorii acestei publicaţii? Unora li se poate părea puţin timp, însă, având în vedere criza mondială din mai toate sectoarele, a rezista an după an pe piaţă în acelaşi for-mat iniţial (24 de pagini color) este un merit demn de toată lauda. Occidentul românesc a apărut într-un moment destul de difi cil şi nu numai atât, iată că tot creşte...

K a s a n d r a K a l m a n n Năsăudean: Sentimentele pe care le trăiesc în aceste zile de sărbătoare sunt unice. Le-aş putea asemăna cu cele ale unei tinere mame care şi-a dorit enorm de mult un fi u şi care, timp de aproape 3 ani i-a oferit acestuia toată dragostea, atenţia şi răbdarea din lume, i-a urmărit cu interes şi responsa-bilitate mediul în care creşte şi se dezvoltă. Trei ani... E mult, e puţin, nu aş putea să-ţi spun.

Cert e faptul că a fost nevoie de foarte multă muncă, de sacrifi cii şi responsabili-tate ca să menţinem publicaţia „ Occidentul românesc” pe

un drum drept, aşa cum l-am dorit încă de la prima ediţie, să-i păstrăm aceeaşi linie de eleganţă şi decenţă care astăzi, din păcate, e prezentă tot mai rar în presa scrisă.

A.M.M.: Povesteşte-mi puţin despre începuturile OR, despre traiectoria publicaţiei şi despre prezentul acesteia!

K.K.N.: „ Occidentu l românesc” este povestea de dragoste a unui vis din anii petrecuţi în Universitatea ştiinţelor comunicării, o perioadă în care cei care mi-au îndrumat paşii spre această lume a informaţiilor, îmi ga-rantau de pe atunci reuşita în domeniu.

Drumul nu a fost uşor. Dimpotrivă. A fost unul extrem de greu pentru că un astfel de vis este aproape imposibil de realizat într-o lume plină de ură, minciună şi prostie. Şi aşa cum am mai spus şi cu altă ocazie, chiar dacă avem prieteni sau oameni apropiaţi lângă noi, totuşi nu avem certitudinea că sunt de încredere, şi toate ace-stea pentru că trăim în această lume relativă în care sinceritatea şi încrederea nu mai există de multă vreme.

Dacă în primul an ziarul era tipărit la mii şi mii de kilo-metri şi transportat cu avionul la Madrid, astăzi treburile s-au mai simplifi cat, dar munca şi responsabilitatea s-au dublat odată cu numărul mare de ex-emplare pe care îl realizăm lună de lună.

Un vis devenit realitate, o mare dragoste pe care am împărtăşit-o cu priet-eni de nădejde, oameni de valoare intelectuală şi morală pe care cu greu îi mai regăsim în zilele pe care le trăim, priet-eni dragi cu care am construit ceea ce este astăzi publicaţia în limba română „ Occidentul românesc”: Florin Valentin Barbu, Michael Harrison Cronkite, Tudor Petruţ, Lucky N. Cronkite, Vasile Mureşan, Mike Michaelson.

A.M.M.: Pe piaţa din Spania există mai multe publicaţii în limba română. În opinia mea, e loc sub soare pentru toată lumea, însă, aş vrea să menţionezi cu ce vine nou OR în comparaţie cu ace-stea?

K.K.N.: Există loc pentru toată lumea, desigur. În toate domeniile. Important este să învăţăm să avem un minimum de respect unii faţă de alţii ca oameni, şi apoi un minimum de respect pentru profesia noastră,

ventiv, dornic de „câştig” fără muncă, apelează şi la plagiat peste tot în lume, dacă „îi iese ceva”.

Deşi Dex-ul ne explică foarte clar faptul că: A PLAGIÁ vb. I. tr. A lua, a fura ideile, expresiile, invenţiile cuiva şi a le prezenta drept creaţii pro-prii; a publica pe numele său fragmente din lucrarea altuia; a comite un furt literar, mulţi acuză un oarecare plagiat, când habar nu au ce înseamnă acesta cu adevărat, şi îmi aduc aminte de un incident demn de fi lmele cu tâmpiţi, petrecut acum ceva vreme, când un aşa-zis ziarist invoca un plagiat care nu era altceva decât greşeala unui „machetator” amator luat prin surprindere de o schimbare pes-te noapte a „şefi lor” săi, la fel de amatori în ale jurnalismului, care a „machetat” spre publicare un fel de editorial trimis într-un ataşament cu multe materiale semnate de diverse persoane, sub numele... adresei de mail. Fără cuvinte!

Dacă analizăm situaţia cu seriozitate, cei care îşi permit să copieze lucrările altora sub nu-mele lor, sau diverse fragmente, sunt persoane iresponsabile, extrem de frustrate, care vor să devină peste noapte ce nu au fost niciodată nici măcar în visele lor. Consider că astfel de situaţii sunt grave şi că într-adevăr ne confruntăm cu oameni frustraţi, lipsiţi de educaţie, care habar nu au ce înseamnă respectul şi buna cuviinţă, proveniţi dintr-o societate cu structuri bolnave.

Şi, referindu-mă strict la societatea românească, nu mă mai miră absolut nimic legat de acest subiect, în condiţiile în care afl ăm zilnic de la ştiri că securişti-comunişti sunt încă prezenţi după 23 de ani în multe structuri ale statului, că în funcţii de conducere din diverse ministere sau instituţii sunt persoane certate cu limba română dar care fac parte din vechi familii comuniste, oameni cu pile la nivel înalt sau cu bani foarte mulţi care şi-au cumpărat tot felul de diplome universitare în diverse domenii de care habar nu au.

Astfel de „absolvenţi” sunt la tonă, din nenorocire, răspândiţi prin toată România şi nu numai. Oameni care aşa au trăit toată viaţa lor, din trădare, furturi şi multă minciună. Să ne amintim de Elena Ceauşescu care era o semianalfabetă dar care era prezentă în diverse funcţii care de care mai înalte şi mai academice. Să fi m serioşi!

Şi, revenind la plagiat, cred că acesta a fost prezent încă de pe vremea familiei ceauşiste şi

continuă să apară în aproape toate instituţiile statului. Într-o societate bolnavă în care pupin-curismul, şpaga, hoţia, trădarea şi nesimţirea sunt la rang de cin-ste, nu va fi niciodată nimic real şi adevărat, nimic cinstit şi curat în niciun domeniu de activitate. Aşa se explică faptul că suntem înconjuraţi de kitsch-uri în toate domeniile, politicieni, jurnalişti, scriitori, poeţi şi pictori de cea mai grotească factură, premiaţi la tot felul de gale şi evenimente de prost gust.

Atâta timp cât nu există oameni potriviţi la locul potrivit, profesionişti desăvârşiţi în toate domeniile, şi ne confruntăm cu tot felul de amatori agramaţi, de „ospătari”, „căruţaşi şi informa-tori securişti”, în jurnalism sau orice alt domeniu, nu vom pro-gresa, indiferent că trăim pe alte continente, în Spania sau Anglia şi mai ales în România.

Schimbările din ultima vreme din România îmi oferă o speranţă... Aceea că, poate, într-un viitor nu foarte îndepărtat, oamenii de valoare, educaţi, echilibraţi şi cu verticalitate vor reuşi să elimine scursura umană din toate domeniile şi vor reda României o altă societate, una sănătoasă, o ţară în care românii să ducă o viaţă socială normală şi demnă, iar copiii copiilor noştri să nu mai fi e nevoiţi să ia calea pribegiei. Cine ştie ce va ma fi ... Oricum, speranţa moare ultima, întotdeauna!

A.M.M.: La o s implă răsfoire a publicaţiei OR, ci-titorul poate „face cunoştinţă” cu, colectivul de redacţie, din care fac parte intelectuali de seamă (şi nu spun asta pen-tru că sunt membru al acestui colectiv!), profesionişti din di-verse domenii de specialitate şi, ceea ce atrage cel mai mult atenţia, din diferite colţuri ale Spaniei, României şi chiar ale lumii. Cum ai reuşit această performanţă de a aduna sub egida OR atâţia oameni de calitate, dispuşi să îşi asume, benevol, lună de lună, un com-promis tacit cu cititorii?

K.K.N.: Îţi mărturisesc sin-cer că nu a fost uşor să-i adun pe toţi alături de mine. Selecţia a fost extrem de dură şi difi cilă şi nu am acceptat niciun fel de compromis. Am dorit pentru această publicaţie teme origi-nale şi de calitate, realizate de profesionişti în toate domeniile. Şi încă ceva extrem de impor-tant: să facă voluntariat!

Astăzi, când toţi sunt interesaţi numai de câştiguri uşoare şi bani mulţi, când so-cietatea românească se mişcă numai după interese materiale, este foarte greu, aproape im-

posibil, să mai găseşti oameni cu sufl et mare, dezinteresaţi, profesionişti adevăraţi în do-meniul lor, care ştiu şi pot dărui necondiţionat. Fără ipocrizie şi interese meschine! Doar din dragoste şi omenie pentru seme-nii lui. Astfel de persoane întâl-nim foarte rar. În ceea ce mă priveşte, legat de „ Occidentul românesc”, aş putea spune că am avut noroc şi că vorba „cine se aseamănă, se adună” s-a adeverit.

Recunosc faptul că la în-ceput am avut şi câteva decepţii, dar le-am eliminat rapid şi, în fi nal, după o triere extrem de exigentă, a rămas o mână de oameni extraordinari, priet-eni minunaţi în primul rând, care, prin profesionalismul şi calităţile lor rare, dăruiesc cu tot sufl etul, lună de lună, materiale de interes şi de valoare citito-rilor noştri.

A.M.M.: Mulţi cititori, români şi spanioli, deopotrivă, au fost plăcut surprinşi când şi-au văzut publicate în pag-inile OR materialele trimise: poezii, reţete, eseuri etc. Pentru că unii cred că, pentru a „ben-efi cia” de spaţiu în paginile ziarului e nevoie de „pile” la redacţie, aş vrea să lămureşti tu acest neadevăr şi să explici, pe scurt, criteriile pe baza cărora se publică (sau nu) materialele de la cititori.

K.K.N.: Am mai spus şi cu alte ocazii faptul că, de la început, am dorit o publicaţie aparte, nu una şablon pe care o întâlnim la fi ecare colţ... Mi-am dorit un ziar realizat şi dedicat în mod special imigranţilor români nu numai din Spania, ci de pre-tutindeni.

Într-adevăr, primim foarte multe materiale scrise. Diverse articole sau poezii, dar nu ajung în paginile publicaţiei decât cele care au cu adevărat valoare şi sunt 100% originale. Cum spu-neam şi mai devreme, în ultimii ani au apărut sute de scriitori, poeţi şi pictori, ingineri, aşa-zişi specialişti în diverse domenii...

Desigur, naţia românească e cunoscută ca fi ind talentată, dar e de-a dreptul grotesc şi penibil să prezinţi undeva, cuiva, tot felul de texte şi aşa-zise poezii pline de greşeli de gramatică şi, mai ales de scriere şi exprimare, şi să ai pretenţia să fi i considerat „mare scriitor şi poet, mare jur-nalist şi om de radio, doctor în... etc.”. Principiile mele de viaţă nu-mi permit să accept astfel de kitsch-uri. Sub nicio formă!

Fără să fi u ipocrită şi poate prea dură în opinia multora, consider că fi ecare om are talen-tul său şi, în consecinţă, ar tre-bui să-şi facă singur o evaluare

Remember12 AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

pentru munca pe care o dep- ventiv, dornic de „câştig” fără continuă să apară în aproape posibil, să mai găseşti oameni

La cererea mai multor cititori şi prieteni republicăm acest interviu apărut în ediţia din luna martie a anului 2013, pentru reîntregirea colecţiei.

„OCCIDENTUL ROMÂNESC”, „OCCIDENTUL ROMÂNESC”, „OCCIDENTUL ROMÂNESC”, o poveste de dragoste a ei, a lui, o poveste de dragoste a ei, a lui, o poveste de dragoste a ei, a lui,

a mea, a ta, a voastră...a mea, a ta, a voastră...a mea, a ta, a voastră...

Page 13: Occidentul romanesc 42

Remember 13AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

un canal de comunicare de cali-tate, cu destinatari bine stabiliţi şi cu frecvenţă lunară. Publicaţia „ Occidentul românesc” are 24 de pagini 100% color, din care: 23 de pagini în limba română şi o pagină în limba spaniolă. Se distribuie în toate zonele Spaniei.

A.M.M.: De asemenea, tot de la cititori, am afl at, cu stu-poare, că în diferite ocazii, unii dintre ei au cumpărat ziarul de la persoane neautorizate pen-tru vânzarea publicaţiei. Cum comentezi acest incident?

K.K.N.: Da, este un aspect negativ cu care ne-am con-fruntat o vreme. Aşa cum am mai spus, există şi români care vor să obţină bani fără muncă, uşor şi rapid, şi recurg la tot felul de şmecherii. Astfel, in-vocând diverse motive, din bi-serici sau magazine, la plecare îşi iau mai multe exemplare (20-30 de bucăţi) pe care apoi le comercializează.

În acest sens, am atenţionat toţi colaboratorii noştri să fi e mai exigenţi în ceea ce priveşte distribuţia, astfel ca cei care ajung în locaţiile unde este prezentă publicaţia noastră, îşi pot lua la plecare, nu mai mult de două exemplare OR. Dacă doream să facem “comerţ” cu „Occidentul românesc”, o afacere, organizam de la început o formă legală în acest sens, dar publicaţia este realizată şi distribuită în format gratuit, şi este interzis a se comercializa.

Este politica noastră şi ni-meni nu are dreptul să încalce regulile foarte clare ale de-ciziilor noastre ca publicaţie independentă. Ziarul are sus, în dreapta, menţionat faptul că se distribuie gratuit şi îi rugăm şi pe această cale pe cei care doresc să intre în posesia publicaţiei noastre, să facă apel doar la cei

a calităţilor sale, să le dezvolte şi să le expună dacă într-adevăr ştie şi este sigur că nu se face de râs în faţa naţiunii..., dar să te prezinţi cu tot felul de încercări penibile care se văd de departe a fi realizate de persoane care habar nu au să scrie sau să citească româneşte şi mai au pretenţii de a fi recunoscute ca mari talente în domeniu, mi se pare o totală lipsă de responsa-bilitate.

Repet, o societate sănătoasă se poate construi numai cu val-ori şi calitate în absolut toate domeniile şi cu oameni potriviţi la locul potrivit şi subliniez, din nou, cu riscul de a mă repeta, că fi ecare trebuie să-şi recunoască real puterea, talentul şi valoarea în domeniul său şi acolo unde nu-i locul potrivit pentru unii dintre noi, să stăm de o parte... şi să învăţăm să recunoaştem şi să acceptăm în toate dome-niile doar calitatea şi tot ce are valoare, iar kitsch-urile să le eliminăm din start.

A.M.M.: Revenind la ci-titori, din dialogul cu aceştia, fi e prin intermediul poştei sau al întâlnirilor directe, ai putea să spui care a fost cea mai „aspră” critică primită la adresa OR, dar şi cea mai frumoasă laudă?

K.K.N.: Îşi mărturisesc sin-cer faptul că primim multe me-saje sau telefoane de la cititori care îşi exprimă mulţumirea şi admiraţia pentru materialele şi informaţiile publicate pentru ei şi nu pot decât să ne declarăm onoraţi de aceste aspecte şi să le mulţumim pentru perseverenţa lor şi gândurile bune şi pe această cale.

Da, am primit şi critici legate de anunţurile de la mica publici-tate şi aş dori să menţionez câte-va aspecte în acest sens. Primim anunţuri pentru muncă, închiri-

eri, vânzări/cumpărări etc., spre publicare. Consider că 5 apariţii ale unui anunţ sunt sufi ciente, după care îl eliminăm automat pentru că avem nevoie de spaţiu (şi aici apar nemulţumirile!) pentru altele noi. E important ca cititorii să înţeleagă această situaţie sau faptul că fi ecare persoană care a trimis un anunţ spre publicare are obligaţia ca, în momentul în care şi-a re-zolvat problema să ne informeze că anunţul său nu trebuie să mai fi e publicat. Repet, avem nvoie de spaţiu! Consider că este o chestiune normală şi civilizată, de respect reciproc.

Laude... Au fost şi laude, desigur, dar nu aş putea să menţionez una în mod concret. Pot doar să-ţi spun că cel mai mare critic sau admirator este cititorul de calitate, şi el este cel în măsură să critice sau să laude munca noastră.

A.M.M.: Personal, primesc de multe ori întrebarea: „Cum pot intra în posesia OR”? Prof-it de faptul că tu eşti cea mai în măsură să dai răspunsul corespunzător şi te rog să o faci.

K.K.N.: Publicaţia „ Occidentul românesc” tipărită ajunge di-rect în locurile frecventate de românii din Peninsula Iberică, sau în care aceştia au acces: consulate, primării, rute de transport Spania-România şi retur ale companiei Nelu Bârsan, în locaţii de magazine cu specifi c tradiţional precum Carmangeria Românească, Transilvania, Silvia Bârsan, la agenţii de turism, diverse fi rme de afaceri româneşti din S pania şi Portugalia, localuri de unde se efectuează transferuri de bani (locutorios), asociaţii româneşti, biserici, benzinăriile Repsol etc.

Oferim astfel concetăţenilor

desemnaţi ca fi ind distribuitorii noştri autorizaţi.

A.M.M.: De-a lungul cari-erei tale de jurnalist, ai realizat o serie de interviuri cu oameni de tot felul, de la politicieni, artişti, scriitori etc., până la oameni obişnuiţi - mă refer aici la persoane care nu sunt publice. Privind puţin în urmă, poţi să îmi spui dacă ai un in-terviu preferat sau nu neapărat interviu, ci un material de-al tău, de sufl et?

K.K.N.: Într-adevăr, am o colecţie foarte bogată şi valoroasă de interviuri scrise şi audio, atât pentru ziar cât şi pen-tru radio, cu personalităţi din diverse domenii: actori români ajunşi la Hollywood, jurnalişti, politicieni de seamă, ofi ţeri români care lucrează la NATO, scriitori şi poeţi de valoare, artişti, diplomaţi români din străinătate, imigranţi români din Statele Unite, Canada sau diverse ţări din Europa ajunşi în diverse funcţii cheie din mari companii internaţionale, în avocatură, medicină, cercetători, sau oameni simpli de o curăţenie sufl etească rară.

Toate interviurile realizate de-a lungul timpului, scrise sau înregistrate, le păstrez cu sfi inţenie şi îmi sunt deopotrivă de dragi pentru că multe m-au marcat şi, datorită acestor intervenţii jurnalistice am cu-noscut oameni minunaţi, personalităţi pentru care am un deosebit respect şi consideraţie, mulţi dintre aceştia devenindu-mi în timp prieteni dragi de mare încredere şi nădejde.

Cu toate acestea, cel mai profund şi mai complet reportaj realizat care mi-a schimbat anu-mite concepţii despre viaţă şi la care ţin enorm, chiar dacă am investigat şi am muncit pentru realizarea lui luni şi luni de zile

şi am traversat două continente este cel cu titlul Origini regăsite,un material devastator despre viaţa a doi copii români, născuţi în judeţul Satu-Mare în anii comunismului (1979 şi 1977, Sophia şi Samuel McDermott), care au avut norocul şi şansa vieţii lor să fi e înfi aţi dintr-un orfelinat românesc mizer al an-ilor ‘90 de către o familie din Statele Unite.

În reportaj am urmărit evoluţia celor doi fraţi de la data înfi erii şi până la momen-tul întâlnirii noastre. O traiecto-rie extraordinară, de peste 20 de ani, cu bune şi rele, cu realizări şi dezamăgiri neaşteptate pen-tru cei doi ajunşi acum la vârsta maturităţii. Reportajul va face parte din cartea cu acelaşi titlu la care lucrez în momentul de faţă şi care se va edita în vara acestui an.

A.M.M.: Rămânând în aceeaşi zonă, a interviurilor, nu doar azi, ci de mai multe ori, ai fost şi în cealaltă postură, aceea de intervievat. Care din-tre cele două roluri - intervievat vs. reporter - ţi se pare mai comodă şi de ce? Sau care îţi place mai mult?

K.K.N.: Îţi mărturisesc cu sinceritate că accept cu greu să ofer un interviu pentru că nu mă simt confortabil să vorbesc despre mine. Îmi face însă o deosebită plăcere să realizez tot felul de reportaje, intervi-uri, să aduc în faţa cititorului/ascultătorului de calitate as-pecte din munca unor oameni extraordinari de la care se poate învăţa, aspecte demne de re-spect din viaţa celor care ne pot oferi adevărate lecţii de viaţă, intervenţii politice etc.

A.M.M.: De obicei, atunci când urmează să acordăm un interviu, ne pregătim nişte răspunsuri pe baza

unor întrebări pe care ni le imaginăm, încercând să anticipăm cumva interviul sau să pătrundem în mintea reporterului. Ca de la reporter la reporter, este vreo întrebare pe care ai fi dorit sau pe care ai fi aşteptat să o primeşti în acest interviu, dar nu a fost să fi e? Dacă da, care?

K.K.N.: Având în ve-dere faptul că „ Occidentul românesc” intră victorios în cel de-al treilea an de existenţă, mi-ar fi plăcut să scot în evidenţă mai mult munca celor care fac parte din echipa redacţională: a lui Florin Valentin Barbu - fondator al publicaţiei şi profe-sionist desăvârşit în domeniul său, a mentorului meu Michael Harrison Cronkite, a celor care realizează lună de lună, rubricile permanente: Puşa Roth, Dan Caragea, Gabriela Sonnenberg, Timeea Opreanu, Corina Simionescu Hudgens, Irina Georgescu Şova, Dan Luca, tu, şi tuturor colaboratorilor noştri permanenţi cărora le mulţumesc şi pe această cale pentru profe-sionalismul, dăruirea şi priet-enia lor şi cărora le doresc din toată inima multă sănătate şi noroc, împliniri profesionale şi numai bucurii la fi ecare pas.

A.M.M.: În încheiere, îţi mulţumesc pentru interviul acordat şi doresc publicaţiei „Occidentul românesc” cât mai multe aniversări şi cât mai mulţi cititori de pretutindeni.

K.K.N.: Cu mare drag, şi ţin să-ţi mulţumesc la rândul meu pentru prietenia noastră care dăinuie de mulţi ani, pentru faptul că ai fost alături de noi în toată această perioadă cu multă dăruire şi necondiţionat şi pen-tru profesionalismul desăvârşit de care ai dat dovadă întot-deauna.Autor: Ana-Maria Marinescu

Page 14: Occidentul romanesc 42

Corpul de control al premi-erului Victor Ponta efectuează în aceste zile o verifi care la Consiliul Judeţean Cluj pri-vind construcţia Cluj Arena şi modul în care au fost cheltuiţi cei 60 de milioane de lei alo-caţi de Guvern în urmă cu pa-tru ani pentru realizarea aces-tui proiect.

Potrivit vicepreşedintelui CJ Cluj, Vakar Istvan, cei doi membri ai echipei de control au primit marţi acces la toa-te documentele pe care le-au

Primul lot al Autostrăzii Nădlac-Arad, care are o lun-gime de 22 de kilometri, a fost asfaltat în întregime, ur-mând ca stratul de uzură să fi e turnat până la sfârşitul lunii august.

Potrivit reprezentanţilor asoc ier i i i t a lo- germane

Nouă zone din România vor fi sprijinite să-şi îmbună-tăţească performanţele ecotu-ristice în cadrul unui proiect în valoare de 154.741 euro lansat de Asociaţia de Ecotu-rism din România (AER) şi Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).

Aceste zone vor putea să îşi crească performanţele în managementul turistic, politi-ca de responsabilitate faţă de mediul natural şi antropic şi în activităţile de promovare.

Activităţile sunt realizate în cadrul proiectului „Reţea-ua naţională de destinaţii de ecoturism — instrument de dezvoltare durabilă”, fi nanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România, şi imple-

Un compartiment dedicat mamei şi copilului va funcţio-na începând din luna august în cadrul Ministerului Sănătăţii, a anunţat ministrul de resort, Nicolae Bănicioiu.

Conform agerpres . ro , Bănicioiu a participat la con-ferinţa de presă „Alăptarea în contextul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului”, organizată de asociaţia Hands Across Romania.

Ministrul a subliniat faptul că politicile de sănătate ce vi-zează mamele şi nou-născuţii sunt o prioritate a mandatului său la Ministerul Sănătăţii.

„Din acest an, chiar de luna aceasta, va funcţiona în cadrul ministerului compar-timentul pentru mamă şi co-pil, tocmai pentru a optimiza coordonarea activităţilor din programul naţional, coope-rarea cu ONG-urile de profi l

cerut. Ei verifi că o serie de acte care se referă la modul în care a fost cheltuită suma de 60 de milioane de lei pe care Guvernul a alocat-o pentru proiectul Cluj Arena în 2010.

„La fi nalul anului 2010, printr-o hotărâre de guvern a fost alocată suma de 60 de mi-lioane de lei pentru obiectivul Cluj Arena. Corpul de control al premierului efectuează acum o verifi care a destinaţiei ba-nilor şi a felului în care s-au cheltuit banii. I-am primit, le-

Astaldi-Max Boegl, care re-alizează lucrările, în cursul zilei de 4 august s-a ajuns la frontiera cu Ungaria cu primul strat de asfalt turnat pe lotul întâi al Autostrăzii Nădlac-Arad, cuprins între frontieră şi oraşul Pecica.

„Suntem la limita de con-

mentat de AER în parteneriat cu ANT, în perioada mai 2014 - aprilie 2016, valoarea gran-tului fi ind de 139.015 euro, iar valoarea totală a proiectu-lui de 154.741 euro.

Proiectul oferă susţinere tehnică acelor zone ce au do-bândit sau doresc să dobân-dească statutul de destinaţie de ecoturism. “Am convinge-rea că prin intermediul ecotu-rismului cresc şansele atrage-rii de turişti către acest tip de destinaţii din ţara noastră. Un prim rezultat al parteneriatului dintre ANT, organizaţiile negu-vernamentale şi private este de-semnarea primelor două desti-naţii de ecoturism în România, Zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului şi Oraşul Zărneşti. Zonele care obţin statutul de

dar şi pentru a monitoriza mai bine tot ceea ce se întâmplă în sistem, de la maternitate, de la cazurile de prematuri şi mo-nitorizarea efectivă”, a spus Bănicioiu.

Ministrul a adăugat că acest compartiment va mo-nitoriza modul în care sunt distribuite fondurile în sis-

am pus la dispoziţie o încăpere şi actele pe care le-au cerut”, a declarat, pentru AGERPRES, vicepreşedintele Vakar Istvan.

Acesta a spus că de obicei un asemenea control se anun-ţă cu patru-cinci zile înainte, dar de data aceasta, a fost într-adevăr o surpriză faptul că nu s-a ştiut de verifi care până în momentul venirii membrilor echipei de la Bucureşti. ”Eu sunt convins că toate sunt în regulă. Oricum, dânşii decid. Este interesant într-adevăr că

tract cu lucrările de asfal-tare, respectiv la frontiera cu Ungaria. Toţi cei 22 de kilometri au primul strat de asfalt, cu mici întreruperi, pentru că pasajele şi podeţe-le nu au fost realizate încă”, a declarat corespondentului mediafax, directorul adjunct al şantierului, Dănuţ Dascălu.

Potrivit sursei citate, stratul fi nal de asfalt, cel de uzură, va fi turnat cel târziu până la sfârşitul lunii august, iar lucrările pe acest seg-ment al Coridorului IV pan-european vor fi încheiate în decembrie.

În acest moment, potrivit lui Dascălu, peste 50 la sută din proiectul cuprins între graniţă şi Pecica este realizat. O mare parte din lucrările ră-mase de realizat o reprezintă construirea unor pasaje, po-deţe şi a sistemelor de colec-tare a apelor pluviale.

Destinaţie de Ecoturism bene-fi ciază de o efi cientă promo-vare la nivel naţional şi inter-naţional a valorilor culturale şi a atracţiilor naturale şi, de asemenea, realizează un pas important în aplicarea concep-tului de turism responsabil”, a spus Răzvan Filipescu, preşe-dintele Autorităţii Naţionale pentru Turism.

Cele nouă zone ce vor be-nefi cia de acţiunile din acest proiect vor fi selectate pe baza unei aplicaţii, iar can-didaturile se primesc până în data de 30 august 2014. AER are misiunea de a promova şi dezvolta ecoturismul pentru a contribui la conservarea natu-rii şi a veni în sprijinul comu-nităţilor locale din zonele cu valoare naturală.

tem. ”Să nu mai existe dis-continuităţi, să nu mai existe maternităţi în care nu au ajuns fondurile sau s-au terminat fondurile şi ministerul nu ştia. Scopul înfi inţării acestui com-partiment a fost acela de a preîntâmpina aceste fenomene şi de a le rezolva din timp”, a adăugat Nicolae Bănicioiu.

nu a fost anunţat controlul, dar pentru noi nu e nicio pro-blemă”, a mai spus vicepreşe-dintele CJ Cluj.

Construirea stadionului Cluj

Actualitate14 AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

nu a fost anunţat controlul,

asoc ier i i i t a lo- germane

adăugat Nicolae Bănicioiu.

Corpul de control al premi- cerut. Ei verifi că o serie de am pus la dispoziţie o încăpere

Primul lot al Autostrăzii Astaldi-Max Boegl, care re- tract cu lucrările de asfal-Un compartiment dedicat dar şi pentru a monitoriza mai tem. ”Să nu mai existe dis-

Corpul de control al premierului Victor Ponta verifi că documente legate de construirea Cluj Arena

Primul lot al Autostrăzii Nădlac-Arad, asfaltat în întregime

Nouă zone din România, sprijinite să-şi îmbunătăţească performanţele ecoturistice printr-un proiect de 154.741 euro

Începând din luna august, un compartiment dedicat mamei şi copilului va funcţiona în

cadrul Ministerului Sănătăţii

Arena a început în 2009, iar inaugurarea a avut loc în 1 octombrie 2011 în prezenţa premierului de atunci, Emil Boc, a ministrului Dezvoltării

Regionale şi Turismului, Elena Udrea şi a preşedintelui CJ Cluj, Alin Tişe. Proiectul a avut o valoare de 44 de milioa-ne de euro.

Page 15: Occidentul romanesc 42

peni din ALDE, cei din condu-cerea PNL, în frunte cu Klaus Iohannis, acuză PLR de trăda-re. Domnul Iohannis încearcă, în mod constant în ultima pe-rioadă, să manipuleze opinia publică referitor la faptul că noi cei din PLR am trădat va-lorile liberale. Încă nu îmi este clar în ce calitate vorbeşte domnul Iohannis despre tră-

ne pe Diaconescu. Probabil îl va afecta pe Cristi Diaconescu (candidatura Monicăi Macovei — n.r.) pentru că vine exact pe electoratul meu”, a spus Traian Băsescu, marţi, într-o emisiune la postul B1 Tv., no-tează agerpres.

Băsescu a explicat că nu a fost contactat de către Monica Macovei pentru a-i

fi indcă ar fi făcut-o deja până acum iar ceea ce-a spus Tanti Maria jurnaliştilor de la Antena 3 - „În România, şi mătura tre-buie schimbată, nu numai con-ducerea!”, ar trebui să ne facă să ieşim din amorţeala în care ne complacem, din nou, de 25 de ani.

Drama Mariei CociorvanConform sursei citate, o fe-

meie în vârstă de 72 de ani a fost luată de jandarmi cu duba din propria casă şi transportată la Direcţia Naţională Antico-rupţie, pentru că ar fi dat şpagă unui judecător mai multe ouă şi o găină, informează Antena 3. Bătrâna a plecat de acasă, din comuna suceveană Iaslovăţ, fără să i se dea vreo explicaţie, iar fi ului ei i s-a spus că va afl a

Deputatul PLR Daniel Chiţoiu a declarat că cei care au trădat liberalismul sunt cei din conducerea actuală a PNL şi că nu se aşteaptă de la Klaus Iohannis să înţeleagă trădarea înfăptuită de PNL sub condu-cerea sa, deoarece nu a fost şi nu va fi vreodată liberal.

„După ce s-au dezis de li-beralism şi de partenerii euro-

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu o va sprijini pe Monica Macovei dacă aceasta va candida ca independent în alegerile prezidenţiale. „Eum-am angajat să-l sprijin pe Cristi Diaconescu. Nu pot să o sprijin pe Monica Macovei, deşi ar avea toate datele să fi e un candidat bun. (...) Nu am cum să renunţ în a-l mai susţi-

La prima vedere povestea bătrânei de 72 de ani din Suceava, adusă la Direcţia Naţională Anticorupţie de auto-ritatea unei hoarde de jandarmi mascaţi, care mai mult o ajutau să meargă, pare extrasă dintr-un fi lm absurd.

La fi nal realizezi că aseme-nea întâmplări ce se petrec în România anilor noştri îţi dă fri-soane şi ar fi trebuit să umple de ruşine toate organele statului. Nu e vorba de profesionalismul procurorilor DNA, deşi poate fi adus în discuţie, e vorba de o gravă defi cienţă de logică, de apreciere şi de înţelegere.

Oare procurorii DNA impli-caţi în acest caz mai pot dormi liniştiţi? Oare le-a trecut prin cap vreo clipă faptul că ar trebui să ceară măcar scuze sărmanei bătrâne de care şi-au bătut pur şi simplu joc? Răspunsul e NU,

darea liberalismului: din cea de reprezentant al PPE, al noii alianţe cu PDL sau din partea fostului PNL, care a trecut la populari ? Cu siguranţă dom-nul Iohannis nu vorbeşte din calitatea de reprezentant al liberalismului în România”,se arată într-un comunicat de presă remis AGERPRES de Daniel Chiţoiu.

comunica decizia sa de a candida ca independent în alegerile prezidenţiale, adă-ugând faptul că după „etapa numirii procurorilor” nu s-a mai aşteptat la nimic pozitiv în relaţia cu aceasta. „Am primit ca şi dvs. vestea. Nu aşteptam aşa ceva de la Monica după etapa numi-rii procurorilor. După acea

motivul de la televizor.Într-o dimineaţă de dumi-

nică, tocmai când se pregătea să plece la biserică, femeia s-a trezit cu jandarmii la poartă. În câteva minute, fără nici un ban în buzunar şi fără haine, Maria Cociorvan a urcat în duba mascaţilor şi a pornit la drum. Acum, povesteşte că era atât de speriată încât „tremu-ra şi cămaşa pe mine”. Cre-dea că va merge doar până la Rădăuţi, însă a fost surprinsă să afl e că destinaţia fi nală era Bucureşti - Direcţia Naţională Anticorupţie.

La capătul călătoriei de pes-te 400 de kilometri, o aşteptau anchetatorii DNA, care o sus-pectau că ar fi dat şpagă treizeci şi cinci de ouă „negre” unui

El adaugă că „este de-a dreptul ruşinos” pentru un om politic, cum se vrea Klaus Iohannis, să arunce cu afi rmaţii mincinoase în spaţiul public.

„Liberalismul a fost tră-dat de cei care ar fi trebuit să ducă mai departe tradiţia PNL, de o mână de lideri care au pus pe primul loc interese-le lor meschine. Aceasta este

realitatea pe care ar trebui să o accepte toţi cei care astăzi se ascund în spatele denumi-rii de PNL, dar care, de fapt, sunt membri ai PPE şi aliaţii celor din PDL, care i-au umi-lit şi batjocorit pe români. Nu mă aştept ca domnul Klaus Iohannis să înţeleagă vreoda-tă adevăratul sens al trădării înfăptuite în aceste zile de

PNL sub conducerea domniei sale, deoarece nu este şi nu va fi vreodată liberal. Iohannis a reuşit să realizeze ceea ce Traian Băsescu, duşmanul PNL de 10 ani încoace, cel care a rupt din PNL şi a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a elimina liberalismul de pe scena politică, nu a izbutit”,afi rmă Chiţoiu.

Politică 15AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

peni din ALDE, cei din condu-Deputatul PLR Daniel darea liberalismului: din cea El adaugă că „este de-a realitatea pe care ar trebui să PNL sub conducerea domniei

Chiţoiu (PLR): Cei care au trădat liberalismul

sunt cei din conducerea actuală a PNL

Băsescu: Nu o pot sprijini pe Monica Macovei, a fost

necinstită cu mine

Profesionalism marca DNA - Bătrână de 72 de ani, ridicată cu MASCAŢII din casă, anchetată pentru o

ŞPAGĂ de câteva OUĂ şi lasată în stradă

etapă nu m-am mai aşteptat la ceva pozitiv în relaţia cu mine de la Monica Macovei şi nici nu aş fi vrut să se pro-ducă ceva pozitiv pentru că a fost necinstită faţă de mine. Ştia că nu pot, că trebuie să cedez undeva, să găsesc o soluţie. A preferat o soluţie demagogică ştiind că nu pot să-l numesc şi pe Morar pro-curor general şi să pot men-ţine un om vertical la DNA”,a subliniat Băsescu, conform sursei citate.

De asemenea, acesta a precizat că, în opinia sa, este foarte greu ca un candidat in-dependent să devină preşedin-tele ţării.

„Nu mi se pare corect să continue procesul acesta

de rupere şi de distribuire a voturilor. Nu ştiu de ce o face, eu nu cred că cineva în România poate să iasă pre-şedintele României ca inde-pendent. Şi mai cred un lucru - un om care vrea să câştige

şi care spune că el nu face compromisuri şi e profund intransigent, nu poate să vină cu un bagaj de trei-pa-tru compromisuri făcute nu-mai în ultimele luni”, a mai spus Băsescu.

judecător de care femeia nu au-zise niciodată. Bătrâna avea să afl e că ouăle „negre” înseamnă ouă valorând fi ecare câte 100 de euro. Pentru că femeia a re-fuzat să declare că a dat şpagă, procurorii au ameninţat-o că o vor condamna la puşcărie.

Flămândă, bolnavă de inimă şi obosită, din cauza drumului, după zece ore de interogatoriu, femeii i s-a făcut rău în timpul anchetei, astfel încât unuia din-tre procurori i s-a făcut milă de ea şi i-a oferit o felie de pizza.

Odată cercetările încheiate fără declaraţia femeii, Maria Cociorvan a fost poftită afară şi abandonată în faţa DNA, fără bani de tren, fără nici un sprijin şi la 400 de kilometri depăr-tare de casă. Norocul ei a fost

un avocat de la Rădăuţi, care a văzut-o plângând şi i-a dat 100 de lei, contravaloarea unui bilet Bucureşti-Suceava.

Alţi bătrâni, puşi în aceeaşi

situaţie ca Maria Cociorvan, n-au suportat ruşinea la care au fost supuşi în sat prin aceste tratamente şi şi-au pus capăt zi-lelor. Sursa: jurnalul.ro

Page 16: Occidentul romanesc 42

Milioane de oameni îşi pe-trec zilele libere la plajă şi la piscină în timpul verii, concen-trându-se în special pe obţine-rea unui bronz cât mai vizibil şi bucurându-se de distracţia în apă.

În spatele farmecului evi-dent al acestor activităţi, se as-cund şi multe pericole care pot fi prevenite cu uşurinţă, prin adoptarea unor măsuri de sigu-ranţă uşor de pus în practică.

Copiii sunt în mod special susceptibili accidentelor nefe-ricite, de aceea au nevoie de o supraveghere atentă.

Arsurile solare, bolile con-tagioase şi accidentele de înec alcătuiesc latura mai puţin

Varicele nu mai reprezin-tă de câţiva ani “boala vârstei mature”, ci este din ce în ce mai răspândită în rândul tine-rilor. Statisticile puse la dis-poziţie de specialiştii Clinicii VARICOLiNE arată că 80% dintre femeile cu vârste cuprin-se între 10 şi 30 de ani suferă de varice, iar principalele cauze pentru răspândirea bolii sunt ritmul dezechilibrat de viaţă, obezitatea, sedentarismul şi chiar statul în picioare pentru mult timp.

Riscul apariţiei varicelor este mai ridicat la femei (80%) decât la bărbaţi (20%), deoa-rece acestea suferă schimbări hormonale atât în timpul peri-oadelor menstruale şi ale sar-cinii, cât şi în timpul menopa-uzei. Aceşti hormoni contribuie la relaxarea venelor şi deci la subţierea pereţilor venelor, fa-vorizând apariţia varicelor.

Principalul simptom al va-

plăcută a petrecerii zilelor de vară la plajă şi piscină. Tocmai din cauza numărului mare de îmbolnăviri şi tra-gedii cauzate de înec, speci-aliştii au formulat un ghid de siguranţă pentru toţi membrii familiei care frecventează ştranduri, piscine sau plaje în lunile caniculare. Afl aţi care sunt măsurile de bază pe care să le adoptaţi în aceste cir-cumstanţe!

Folosirea corectă a loţiunii solare

Primul pericol asociat cu distracţia la plajă sau piscină este expunerea neprotejată la radiaţiile ultraviolete, tot mai puternice în ultimele decenii.

ricelor este senzaţia de greu-tate şi durerea în picioare, dar şi senzaţia de arsură, palpitaţia în jurul picioarelor sau durere în muşchi şi umfl area gambe-lor, mai ales a zonei gleznelor, reprezintă simptome pe care tinerele ar trebui să le ia în cal-cul; şi asta deoarece afecţiunea varicoasă este nu numai o pro-blemă estetică şi poate diminua considerabil încrederea în sine, dar provoacă o senzaţie de dis-confort şi chiar de durere.

Până de curând, unele dintre metodele de îndepărtare a va-ricelor păreau mai dăunătoare decât efectele varicelor, însă o nouă tehnică modernă in-trodusă şi în România, numită “închidere”, face ca tratarea va-ricelor să fi e mult mai uşoară şi deloc dureroasă. Dintre meto-dele moderne şi aplicate deja de specialiştii în domeniu din ţara noastră, amintim: stripping-ul, fl ebectomia, ligature venelor,

Razele UVA şi UVB pot pro-duce arsuri solare, îmbătrânirea prematură a pielii şi chiar can-cer de piele. Cea mai importan-tă măsură de protecţie este apli-carea unei loţiuni solare cu 30 de minute înainte de contactul direct al pielii cu soarele, într-o cantitate generoasă pe toată suprafaţă corpului, inclusiv pe tălpi, nas, urechi şi buze.

Utilizaţi o loţiune sola-ră foarte rezistentă la apă, cu spectru larg de protecţie (care blochează razele UVA şi UVB), cu factor de protecţie cât mai ridicat (SPF 50 mini-mum). Reaplicaţi loţiunea la fi ecare două ore, chiar mai des în cazul copiilor.

criochirurgia sau scleroterapia.“Unul dintre tratamente-

le non-chirurgicale frecvent efectuate pentru varice este scleroterapia, prin care este injectată în vena dilatată o substanţă (sclerozanta), care produce sclerozarea, atrofi e-rea, fi brozarea şi într-un fi nal închiderea acesteia. Procedura se desfăşoară în cabinet şi are o durată de aproximativ 20 de minute, fi ind întotdeauna pre-cedată de un consult fl ebologic şi o ecografi e Doppler”, decla-ră Manager On Clinic, Aura Manole.

Pentru prevenirea apariţi-ei varicelor, medicii Clinicii VARICOLiNE le recomandă tuturor un program de mişcare şi exerciţii fi zice, renunţarea la fumat, hidratarea optimă a or-ganismului, renunţarea la pilule contraceptive şi folosirea unor metode non-hormonale de con-trol al sarcinii, dar şi consulta-

Expunerea dozată la soareInsolatiile şi arsurile solare

mai pot fi prevenite printr-o expunere dozată la soare. Re-trageţi-vă din calea razelor ul-traviolete în intervalul orar 10 - 16, chiar şi în zilele în care ce-rul este parţial înnorat. În rest, protejaţi-vă cu ajutorul umbre-lelor, pălăriilor cu bor lat, oche-larilor de soare şi hainelor va-poroase, din materiale naturale, care să acopere o porţiune cât mai extinsă de piele.

Retrageţi-vă din când în când în zone umbrite şi pără-siţi zona de bronzat dacă apar simptome precum ameţeala, disconfortul cutanat sau setea accentuată.

Hidratarea intensăDacă medicii recoman-

dă un consum zilnic de apă şi alte lichide de minimum 2 litri, atunci când vă expuneţi temperaturilor crescute şi de-puneţi mai mult efort fi zic este necesar să suplimentaţi aportul fl uidelor până la 3,5 litri de apă. Băuturile sportive pot fi utile în reglarea nivelului electroliţi-lor în corp, însă dacă nu faceţi sport pe plajă, consumul apei este sufi cient.

Evitaţi în totalitate consu-mul de alcool la plajă sau la piscină, atât din pricina efec-tului său puternic de deshidra-tare, cât şi din cauza faptului că încurajează comportamente periculoase.

Pregătirea unei truse de prim ajutor

Necesară mai ales dacă vă însoţesc şi copiii, o trusă de prim ajutor nu trebuie să vă lipsească din bagajul pen-tru plajă. Această trebuie să conţină un unguent pentru arsuri solare, un unguent an-tibiotic, analgezice, bandaje

rezistente la apă, unguent cu hidrocortizon pentru tratarea înţepăturilor de insecte, o pensetă, picături de urechi, igienizant pentru mâini şi spray repelent.

Asigurarea protecţiei co-piilor

Când frecventaţi ştranduri şi parcuri acvatice, verifi caţi dacă există salvamari califi caţi care să intervină în cazul unui accident. Respectaţi întocmai regulile de utilizare ale bazi-nelor şi toboganelor, în funcţie de vârsta copiilor şi aptitudinile lor de a înota.

Colacii, saltelele de apă şi alte accesorii gonfl abile pot in-sufl a un simţ fals al siguranţei. Întrebaţi personalul piscinei sau salvamarul despre cum le puteţi utiliza în siguranţă şi nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi atunci când le folosesc.

Siguranţă la plajăÎnotul în mare sau ocean

poate fi periculos atât pen-tru adulţi, cât şi pentru copii. Alegeţi o plajă amenajată şi supravegheată de salvamari, cu o zonă clară delimitată pentru înot. Respectaţi întoc-mai recomandările salvamari-lor, nu depăşiţi geamandura şi ţineţi seama de avertismentele acestora.

Curenţii marini sau ocea-nici sunt o sursă importantă de pericol, mai ales atunci când sunt puternici. Aceştia pot de-via direcţia până şi a înotători-lor cu experienţă, făcând multe victime în fi ecare an, la nivel global. Dacă sunteţi prinşi într-un curent, nu intraţi în panică şi nu vă irosiţi energia prin mişcări haotice. Înotaţi sau plutiţi paralel cu malul, iar odată ce ieşiţi din curent, îno-taţi către ţărm.

Nu vă aruncaţi în apă cu capul înainte, riscaţi o fractu-ră cervicală. Supravegheaţi cu atenţie copiii şi vârstnicii atunci când intră în apă, chiar şi aproa-pe de ţărm valurile îi pot devia cu uşurinţă la apă mai adâncă.

Acomodarea copiilor cu apa

Învăţaţi copiii paşii de bază ai înotului, această activitate poate reduce riscul înecării mi-norilor între 1 şi 4 ani cu până la 88%, potrivit unui studiu de specialitate. Chiar şi copiii care benefi ciază de lecţii de înot tre-buie să fi e supravegheaţi atent de un adult.

Prevenirea contactării bo-lilor infecţioase

În special la ştrandurile şi piscinele publice, riscul răs-pândirii şi contactării agenţi-lor patogeni care se înmulţesc în medii umede şi calde este foarte ridicat. Pentru siguranţa copiilor şi a adulţilor, sunt ne-cesare câteva măsuri speciale de protecţie.

Alegeţi bazinele publice dotate cu grupuri sanitare curate, vestiare şi duşuri, ve-rifi caţi dacă apa este sufi cient de limpede încât fundul pis-cinelor să fi e vizibil, evitaţi înotul dacă prezentaţi leziuni cutanate sau suferiţi de tul-burări gastrointestinale, nu înghiţiţi apă şi sfătuiţi copiii să facă acelaşi lucru, spălaţi-vă pe mâini şi pe corp înainte şi după înot şi nu vă deplasaţi desculţi în apropierea pisci-nelor sau la duşuri (în special pentru a nu contacta infecţii fungice).

Aplicaţi un spray antimico-tic după fi ecare sesiune de înot şi utilizaţi doar prosoapele şi accesoriile de igienă proprii.Zoe Stoleru

Sănătate16 AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

Milioane de oameni îşi pe- plăcută a petrecerii zilelor Razele UVA şi UVB pot pro-

Măsuri de protecţie la plajă şi piscină

Opt din 10 tinere cu vârste între 10 şi 30 de ani suferă de varice

rea specialistului imediat cum apar senzaţii de durere, tran-spiraţii reci sau disconfort la un picior sau la ambele.

Varicoline este clinica medi-cală specializată în tratamentul noninvaziv al afecţiunilor va-

ricoase şi al plăgilor cronice. Clinica Varicoline face parte din multinaţionala olandeză On Clinic Advanced Medi-cal Institute, cu 14 fi liale în România.Persoană de contact:

Aura ManoleManager Constanţa-TulceaOn Clinic - 0040/730606552Transmite: Drd. Tănase TasenţeDirector General - Plus Communication

Page 17: Occidentul romanesc 42

Opinii 17AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

Radu Golban: De ce nu este Cristian Diaconescu un Bugs Bunny

„Twaddle tendency” se numeşte în ştiinţă fenomenul vorbăriei. Mai pe româneş-te, pălăvrăgeala sau efec-tul „Cristian Diaconescu”. Psihologii argumentează că neştiinţa, gândirea lentă şi stupiditatea produc în cap ne-lămuriri. Prin urmare, un val de cuvinte chinuite ar avea ro-lul de a masca necunoaşterea.

Acest efect este răspân-dit mai ales printre fotbaliştii care au ratat poarta şi trebuie să explice unor jurnalişti cu-rioşi eşecul. Dar şi în rându-rile unor politicieni care nu au avut niciodată o victorie electorală şi încearcă printr-un discurs alambicat o păsă-rească distinsă, ca să mimeze competenţa. Pentru domnul Cristian Diaconescu, can-didatul Partidului Mişcarea Populară la Preşedinţia ţării, chiar nu contează gradul de popularitate la români, ci fap-tul că pare cel mai priceput candidat.

Domnul Cristian Diaconescu a demonstrat recent efectul fl ecărelii cu ocazia discursu-lui premierului Viktor Orban de la Băile Tuşnad. Cu ju-mătate de gură ocupată cu o prună şi cu cealaltă cu vorbe goale a explicat simpatizan-ţilor PMP că “axa Moscova - Budapesta nu va trece prin nicio regiune a României vre-odată”. Aşa crede domnia sa din auzitele prin cancelaria prezidenţială, că Ungaria ar pofti, cu ajutorul Rusiei, la o parte din Transilvania?

Iniţiat în secretele statului, domnul Diaconescu vrea aşa-dar să arate că are un avantaj faţă de ceilalţi candidaţi, fă-când, pentru cucerirea sufl ete-lor, alba-neagra cu Ardealul.

Oare cât s-a gândit înainte să slobozească porumbelul? În mod sigur a avut în min-te strânsa sa colaborare cu Fundaţia germană “Konrad Adenauer”. Această alonja a Ministerului de Externe al Germaniei care finanţează mişcarea FIDESZ, a premie-rului Ungariei, îl curtează de ceva vreme şi pe mlădiosul Cristian Diaconescu.

Relaţia cu bastionul dog-matic al spaţiului vital ger-man a atins în mai a.c. un nou punct culminant: la propu-nerea iepurelui (patruped cu urechi mari, căruia îi tremură blăniţa zărindu-şi umbra prin-tre tufe) prezidenţial, domnul

Traian Băsescu i-a conferit lui Hans-Gert Pottering, pre-şedinte al Fundaţiei “Konrad Adenauer”, Ordinul Naţional “Steaua României” - în grad de mare subofi ţer.

Cristian Diaconescu nu ratează nicio ocazie să se gu-dure pe lângă Germania, spe-rând că schimonoseala sa cu valorile europene îi va impre-siona pe nemţi. Urmând să în-ţelegem, probabil, că suntem în preajma acestor valori prin continuitatea în funcţii politi-ce a foştilor activişti de par-tid şi menţinerea privilegiilor unui grup restrâns de oameni, fi deli statului, indiferent dacă acesta este aparent ceauşisto-comunist sau liberalo-euro-pean.

La un nivel trivial, mani-festarea supuşeniei prin elogi-ere poate fi interpretată ca un ultim relict al educaţiei comu-niste de care s-a bucurat acest fost activist de partid cu studii de specializare în marxism-leninism. Mai grav este însă dacă poate fi interpretată ca o dependenţă sau vulnerabilita-te a unei persoane care aspiră la conducerea statului cu mi-rul unei puteri străine.

Dacă Angela Merkel a fost în mişcarea tineretu-lui socialist al Republicii D emocrate Germane, oare Cristi-om cinstit -, de ce să nu o întreacă? Doar a fost secretar adjunct cu probleme politico-ideologice al birou-lui A.S.C. şi judecător sătesc, însărcinat cu pedepsirea şi in-fi erearea celor care atentau la valorile comunismului local: găini, corcoduşe, mălai.

Ceea ce fosta cătană ideo-logică şi astăzi candidat PMP nu a înţeles este că daltonis-mul politic de stânga-dreapta de la Bucureşti, tradiţional fi xat cu obstinaţie între est şi vest, Moscova sau Berlin- Washington, este astăzi depă-şit. Axa Berlin-Moscova este atât de vizibilă şi comentată până în cele mai uitate colţuri ale Europei încât numai un şantajabil al Berlinului poate critica Moscova cu jumăta-te de gură, contrabalansând omiterea Germaniei în ecua-ţie, cu vorbe goale.

A trece cu vederea resus-citarea axei Berlin-Moscova, tocmai datorită unor angaja-mente faţă de Germania, nu face decât să ne arunce mai

puternic în braţele Rusiei. In-diferent care ar fi vocabularul dur la adresa Rusiei, trebuie mereu să ne întrebăm dacă aceeaşi politiceni ar repeta acuzaţiile şi la adresa Berli-nului, acesta fi ind astăzi mai aproape de Moscova decât de Washington. Sintagma euro-atlantică este un produs ex-pirat.

Dependenţele politici-enilor români de fi nanţări-le generoase ale fundaţiilor germane în România rămân, însă. Firesc totodată că la doi ani de la încercarea eşuată de suspendare a preşedintelui, camarila băsistă să fi e încă profund îndatorată Doamnei Merekel pentru sprijin. Dar de ce este apropierea ruso-germană pentru evaluarea ris-cului de instabilitate în zonă, cel mai mare pericol pentru România?

La periferia Europei, România trăieşte cu falsa im-presie că integrarea ţării în UE şi jertfa adusă Bruxelles-ului sunt preţul pentru protecţia faţă de Rusia. Şi ce ne fa-cem dacă Germania, stăpânul Uniunii Europene, bate iarăşi palma cu ruşii şi noi, vrând,

Radu Golban - Elveţia

nevrând, suntem în masa de manevră a tandemului Merkel-Putin? Trist, dar ade-vărat că nimeni nu pomeneşte experienţa României pe urma pactului Molotov- Ribbentrop, care a tranşat România în cea mai pragmatică formă a re-alpolitikului pentru a servi intereselor acestor două mari puteri. Unii au avut interese economice, iar alţii simple pretenţii teritoriale. Berlinul a conservat atâta Românie cât să-şi asigure aproviziona-rea cu petrol şi grâne, lăsând restul de două treimi din teri-toriul României la cheremul vecinilor.

Marele cunoscător de po-litică externă şi tărâţe fura-te din Ilfov nu realizează că linguşelile pe lângă Berlin ne vor aduce în scurt timp din nou la scenariul din 1940? Măcar să fi înţeles că ar pu-tea avea de ales cândva între o alianţă cu Washingtonul (aşa cum a încercat cam fără suc-ces actualul său stăpân) care ar supăra evident noua putere euro-asiatică sau să acceptăm să ne împartă Europa.

Nu cred că un micro-ju-decător comunist din sectorul

agricol este exact acel exem-plar rar pe care şi-l dorea doamna Udrea în PMP când şi-a exprimat preferinţele:„un om tânăr, care nu a trăit în comunism, care a învăţat şi s-a dezvoltat în România de după 1990”. Deciziile sale imprevizibile şi bruşte, care de la o clipă la alta îi frânea-ză elanul şchiop, ar trebui să poarte măcar un nume. De preferat ar fi un termen din mediul alunecos precum schi-ul aplin, care se referă la frâ-natul elegant printr-o manevră laterală numită “Cristiana”.

Bugs Bunny este un pa-truped inteligent, cu simţ al umorului. În mod trist pen-tru candidat, personajul spre care aspiră nu cunoaşte ce este pălăvrăgeala, pentru că nu a trăit în comunism şi nu are de mascat prin vorbe un trecut îndoielnic. Dar nu e to-tul pierdut. După ce va rata şi alegerile din toamnă, domnul Cristi va mai avea o şansă: să se profi leze pe imaginea de divăvăduvă şi manierată care ne spune din priviri că nu a avut parte de bărbatul ideal. Aşa, cel puţin, va face rating la ştirile de la ora 17.

Page 18: Occidentul romanesc 42

El casco antiguo de Ibiza presume de ciudadela, una de las más hermosas del Mediterráneo, declarada Patrimonio de la Humanidad. Pero también de un animado ambiente estival que mantiene entretenido al viajero hasta la madrugada.

El mes de agosto le favo-rece al conjunto de callejuelas que serpentean colina arriba en dirección a la catedral de Ibiza. Sobre todo a partir del atardecer, momento en que el bullicio asoma en torno a los comercios y restaurantes. Sin embargo, si se quiere visitar el Museo de Arte Contem-poráneo, habrá que ir antes del fi nal de la tarde.

Hasta el 15 de agosto se exhibe la interesante muestra La luz de la noche, una expo-sición dedicada al artista Joan

Miró que engloba 25 pinturas, 14 esculturas y un tapiz. Tam-bién tiene interés la muestra que hasta fi nales de octubre se expone en el Museo Puget (Carrer Major, 18), un vali-oso conjunto de fotografías fi rmadas por el alemán Heinz Vontin que desvela la Ibiza de los años 50.

Museos aparte, en Dalt Vila el ambiente se concentra en el espacio comprendido entre la calle Sa Carrosa y la plaza del Sol. En esta última se encuen-tra S’Escalinata, un local fresco y distendido que este año ha cambiado de manos y en el que se puede disfrutar de cócteles, ensaladas, tablas de embutido y otros platitos. Un poco más allá se encuentra La Oliva (Santa Creu, 2), un histórico cuya ex-celente cocina francesa nunca decepciona. Entre sus platos estrella destaca el hojaldre de queso de cabra caliente con to-millo y miel.

Pero no todo son restauran-tes intramuros. En Santa Creu y en la plaza de Vila hay en torno a una docena de tiendas de moda y complementos, la mayoría fi eles a su cita vera-niega, aunque cada temporada hay novedades, como Carmina i (plaza de Vila, 7), con precio-sos vestidos de seda y camisas de inspiración mejicana, o La Cerverana (plaza de la Vila, 23), con un amplio surtido de

La comarca de Calatayud vivió un apogeo en el siglo XIX, cuando los poderes de sus aguas termales atrajeron a las grandes fortunas que levantaron glamurosos bal-nearios que se han manteni-do hasta nuestros tiempos.

Tras años de declive en los que los balnearios pasa-ron a ser reducto de perso-nas mayores, reumáticos o con difi cultades respirato-rias, estos establecimientos han reorientado su oferta convirtiéndose en acogedo-res remansos de tranquilidad en los que el visitante sale como nuevo. La fórmula es simple. Es una ecuación re-sultante al unir salud, belle-za, ocio y placer.

El Balneario Termas Pallarés

E l B a l n e a r i o Te r m a s Pallarés esconde una gran joya natural. Su Lago Ter-mal, único en Europa, es el lugar idóneo para para prac-ticar la natación o relajarse, además de aprovechar los

alpargatas para todas las oca-siones.

A los pies de Dalt Vila se ex-tiende el animado barrio de La Marina, repleto de comercios, restaurantes y locales de copas. Una dirección que no pasa de moda a pesar de los años es la centenaria Sombrerería Bonet (Calle Comte de Rosselló, 6), el mejor lugar de la isla para ves-tir la cabeza con un panamá o un borsalino. Si se busca moda ad lib, hay que acercarse a Ad Libitum (c/ Bisbe Cardona, 109), que, además de ofrecer su propia colección, cuenta con diseños de reconocidas fi rmas, como Charo Ruiz. Para un souvenir gastronómico, en la coqueta tienda degustación Taste’m (c/ D’enmig, 25) se pueden comprar productos de la tierra, como ensaimadas, fl aós, quesos, vinos, sobrasa-das, cocas y licor de hierbas.

La plaza del Parque, situa-da a los pies de la muralla, si-gue siendo uno de los rincones más animados y agradables de la capital ibicenca. El café bar Pura Vida (Plaza del Parque, 7) es uno de los favoritos de los lugareños para disfrutar de un cóctel por la noche.

Una copa con vistas a Dalt Vila

A pocos metros del Mercado Viejo y la Porta de Ses Taules, la entrada principal al recinto amurallado, se localiza el Tira

efectos benefi ciosos que el agua mineromedicinal pro-duce en el cuerpo. El agua, a una temperatura constante de 28 ºC, permite disfrutar del lago en cualquier mo-mento del año.

El encantador Hotel-Parque de l Ba lnea r io Te rmas Pallarés se sitúa en Alhama d e A r a g ó n , c e r c a d e Zaragoza, y alberga la zona de tratamientos termales y lúdicos más interesante de la zona. Este centro te brinda la posibilidad de una incom-parable inmersión en la cuna del bienestar y la salud.

Una sobria elegancia arquitectónica y unas her-mosas vistas a los exube-rantes jardines del balne-ario reinan en todas las estancias del centro, evo-cando el clasicismo y el auténtico encanto del his-tórico Balneario Termas Pallarés del siglo XIX. No lo pienses más y ven a relajarte en un marco sin igual.

Pallá (Santa Lucía, 8), un bar desenfadado famoso por su azotea, que ofrece una de las mejores panorámicas sobre

Dalt Vila. La terraza del Bar 1805 (Racó de Santa Lucía, 7), a escasos metros, también cuenta con una buena vista,

además de cócteles como el Green Beast, que lleva ab-senta, lima fresca, sirope de azúcar, agua y pepino.

España18Miró que engloba 25 pinturas,

AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

El barrio de Dalt Vila de Ibiza está de moda

Termas y balnearios reinan en Aragón

Lorena G. Borrero - Málaga

Page 19: Occidentul romanesc 42

Redescoperă România 19AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

Lacul UrsuDupă formarea Lacului

Ursu din Sovata, în anul 1875, în zonă s-a dus vestea că această apă tămăduieşte di-ferite boli de tip reumatismal, iar după mai bine de o jumăta-te de secol aici a fost înfi inţată prima bază de tratament.

În scurt timp de la for-marea Lacului Ursu, cel mai important lac dintre cele cinci lacuri cu apă sărată existente în actuala staţiune Sovata, în-tre care Aluniş, Roşu şi Verde, Lacul Negru şi Lacul Mierlei,

oamenii şi-au dat seama că cel sub forma unei blăni de urs desfăşurate este deosebit faţă de celelalte, nu atât ca dimensiuni, cât mai ales prin temperatura apei.

„Acest fenomen de helio-termie face ca Lacul Ursu să fi e nu numai cel mai impor-tant din Sovata, ci la nivelul Europei şi chiar a globului. Este un fenomen unicat. Sunt foarte puţine lacuri care pre-zintă acest fenomen de heli-otermie. Lacul Ursu este cel mai important din staţiune nu numai pentru că este cel mai mare, atât ca suprafaţă, cât şi ca adâncime, ci pentru faptul că prezintă cel mai pronunţat fenomen de heli-otermie, fenomen ce a fost cercetat, studiat intens de institutele de specialitate din ţară”, a declarat directorul staţiunii, Fülöp Nagy János.

Acesta a spus că după

S i tua t ă pe t e r i t o r iu l Parcului Natural Apuseni, judeţul Bihor, o peşteră, apa-rent simplă, a intrat recent în atenţia marilor speologi care aveau să descopere probabil cele mai vechi picturi rupes-tre din Europa. S-au desco-perit în jur de zece picturi ce înfăţişează fi guri de ani-male care au fost făcute cu câteva zeci de mii de ani în urmă. Peştera Coliboaia este dovada vie că acolo şi-au dus existenţa oamenii pre-istorici, lăsându-ne astăzi o

oamenii şi-au dat seama că

Sovata - Lacul Ursu, unic în EuropaSovata - Lacul Ursu, unic în EuropaSovata - Lacul Ursu, unic în Europa

Peştera ColiboaiaPeştera ColiboaiaPeştera Coliboaia

Documentare: www.turistinfo.ro, www.turismvirtual.ro, www.sovata-alunis.ro, www.wall-street.ro

Timeea Oprean - Cluj NapocaTimeea Oprean - Cluj Napoca

cercetările care s-au făcut a rezultat că Lacul Ursu pre-zintă fenomenul de helioter-mie, ceea ce înseamnă că la sfârşitul perioadei lui de în-călzire, adică pe la mijlocul sau sfârşitul lunii iunie, tem-peratura apei la adâncimea de 1,5 metri, acolo unde este termoclima lacului, poate să ajungă la 50 de grade Celsius. După deschiderea sezonului de balneaţie, adică la sfârşitul lunii iunie, starturile din lac se omogenizează, apa ajunge la 33-34 grade, iar apoi urmează încontinuu să se răcească, mai ales din luna august, când în-cep nopţile răcoroase.

Pentru conservarea căldu-rii lacului, Fülöp Nagy János a spus că scăldatul este per-mis doar în anumite perioade ale zilei, dar niciodată înainte de ora 10:00, şi numai într-o anumită porţiune a lacului.Lacul Ursu este un monument al naturii, unic în Europa şi de mare importanţă în ţară noas-tră dintr-o mulţime de moti-ve, corespunzând categoriei a III-a, ca rezervaţie naturală de tip mixt. Fiind în apropi-ere de Sovata, recounoscută ca şi zonă pentru vacanţe dar şi pentru tratamente naturale, Lacul Ursu este foarte uşor accesibil. Dacă optezi pentru cazare în Sovata pentru va-canţa ta, atunci trebuie să vi-zitezi şi Lacul Ursu.

Rezervaţia naturalăInclus într-o rezervaţie na-

mare bogăţie arheologică.Descoperirile au fost fă-

cute în anul 2009, când, în urma unor explorări în Peştera Coliboaia, aveau să se lase descoperite câteva picturi ru-pestre, lăsând cu gura căsca-tă echipa de speologi care se afl au în misiune, echipa com-pusă din Tudor Rus ( Speodava Ştei), Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Ţoiciu (Speowest Arad), Marius Kenesz (Speo Club Zarand Brad).

Picturile descoperite de

turală, Lacul Ursu este centrul unei zone naturale de excep-ţie. Pe o suprafaţă imensă, de 79 ha, rezervaţia naturală este formată din masive de sare, dar şi din andezite şi amfi boli. Formarea lacului nu a fost însă una normală, ci mai degrabă accidentală, dat fi ind faptul că, în urma probuşirii unei zone de exploatare a sării, a rezultat un spaţiu ce s-a umplut cu apa păraielor locale.

Ca rezervaţie naturală, zona nu este apreciată nu-mai pentru lacul de excepţie format aici şi pentru com-binaţia interesantă de roci, ci şi pentru speciile de fl oră. Pădurea din jurul lacului este una mixtă, înglobând un nu-măr mare de specii de arbori de toate felurile. În afară de aceştia, speciile ierboase sunt de asemenea de admirat, mai ales fl orile, cum sunt Papucul doamnei şi Crinul de pădure.

Unicitatea lacului şi be-nefi ciile aduse

Lacul Ursu este aşadar un lac heliotermic, fapt ce dă şi unicitatea lui. Combinaţia de apă sărată în adâncime cu apă dulce de suprafaţă este una surprinzătoare, dar şi foarte benefi că în acelaşi timp. La acestea se adaugă fenomenul de încălzire a apei, ce sporeşte benefi ciile naturale ale lacu-lui, dar şi pe celemedicale.

Mai mult decât atât, toc-mai faptul că este un lac he-liotermic aduce numeroase

aceştia sunt toate de culoare neagră şi sunt reprezentări de animale, printre care un bizon, un cal, posibil o feli-nă, două capete de urs şi doi rinoceri. Se pare că picturile au fost făcute de oamenii pre-istorici cu ajutorul cărbunelui. De asemenea, au fost desco-perite şi câteva gravuri, iar pe planşeu au fost găsite răsfi rate oase de urs. Datorită acestui lucru, s-a constatat că în tim-pul şederii lor în peşteră, urşii au zgâriat pereţii.

Peştera Coliboaia este străbătută de un râu subteran, ceea ce face ca parcurgerea peşterii să nu fi e uşoară, însă picturile rupestre au fost des-coperite într-o galerie înaltă a peşterii, ferite din calea apei care le-ar fi distrus. Probabil, alte picturi au fost şterse de apa râului subteran.

Picturile acestea, care au uimit speologii în mâna că-rora s-au lăsat descoperite, au atras atenţia întregii lumi ar-heologice. Astfel că, echipei de cercetători români li s-au alăturat o echipă franceză for-mată din 5 specialişti, special veniţi din Franţa. Misiunea francezilor a fost aceea de a

benefi cii celor care optează pentru tratamente la Lacul Ursu. Astfel, cei care suferă de afecţiuni reumatismale, metabolice, endocrine, neu-rologice sau ginecologice pot avea aici parte de cele mai bune tratamente naturale, in-cluse într-o scurtă vacanţă, într-un peisaj de vis.

Lacul Ursu este unic în Eu-ropa, motiv pentru care atrage

atesta perioada când au fost făcute picturile.

Echipa franceză a fost for-mată din doi speologi ( Marcel Meyssonnier ş i Valér ie Plichon), un paleontolog spe-cializat pe ursul de peşteră (Michel Philippe), un preisto-ric (Françoise Prudhomme) şi doi specialişti în arta de peş-teră (Jean Clottes şi Bernard Gély).

Cei cinci specialişti au decis în urma cercetărilor în-treprinse de ei: picturile ru-pestre din Peştera Coliboaia sunt cele mai vechi astfel de picturi nu doar din Europa, ci din întreaga lume, aparţinând unei perioade foarte vechi care se măsoară în mii de ani, între 23.000 şi 35.000 de ani, adică perioada artei parietale, Gravettian sau Aurignacian.

Este pentru prima dată când în Europa Centrală se află despre o asemenea des-coperire, care atestă arta parietală atât de veche. Au-tenticitatea picturilor a fost făcută printr-un procedeu nu-mit analiză comparativă, care a presupus analiza picturilor din Peştera Coliboaia cu alte picturi rupestre din peşteri din Europa.

În ceea ce priveşte cei care au făcut aceste picturi pe pe-reţii peşterii, se pare că sun-toameni preistorici, iar Jean

Clottes este de părere că aceş-tia erau vânători-culegători, adică oameni care nu practi-cau agricultura sau creşterea animalelor.

Din punct de vedere al semnifi caţiei acestor picturi, există mai multe interpre-tări. Una aparţine francezului Henri Breuil a cărui interpre-tare spune că picturile repre-zintăscene de vânătoare sim-bolice.

O altă interpretare aparţine lui Jean Clottes, care alături de alţi specialişti, consideră că picturile din peşteră erau făcute de fapt, în timpul cere-moniilor religioase, fără a se cunoşte care era scopul aces-tor ceremonii.

Peştera de la Coliboa-

ia din judeţul Bihor nu este deschisă publicului şi turis-mului, pentru a nu risca să fi e distruse picturile. Ea se afl ă în stare de conservare prin grija Federaţiei Române de Speologie şi a A dministraţiei Parcului Natural Apuseni sub autoritatea arheologică a Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea şi administrativă a Consiliului Judeţean Bihor.

Peştera de la Coliboaia este securizată şi au fost amplasate porţi, tocmai pentru a se ajunge cu greu la picturile care reprezintă o mare bogăţie patrimonia-lă şi cărora unii turişti, din păcate, încă nu au învăţat să le acorde respectul cu-venit...

atât turişti români, cât şi stră-ini. Staţiunea Sovata, de care aparţine lacul, nu este numai una în care aleg să vină cei care au nevoie de tratamen-te, ci şi un loc perfect pentru vacanţe linştite şi relaxante în mijlocul naturii. Rezervaţia naturală a Lacului Ursu oferă cadrul perfect pentru un con-cediu plin de sănătate în ini-ma naturii.

Page 20: Occidentul romanesc 42

Un irladez în vârstă de 46 de ani, stabilit din 1994 în România, ţara de care s-a „în-drăgostit iremediabil” şi des-pre care nu ştia unde se afl ă pe hartă, organizează de cinci ani, la Săpânţa, un festival unic de promovare a tradiţii-lor maramureşene - „Drumul lung spre Cimitirul Vesel”.

Peter Hurley a păşit prima dată în România în 1994 şi de atunci s-a stabilit defi nitiv aici.

A învăţat să vorbească aproape perfect româneşte, cu un uşor accent irlandez, poartă cu mândrie costume-le populare româneşti despre care spune că sunt „impresi-onante” şi crede că românii au o energie pozitivă, deşi se confruntă tot timpul cu greutăţi. „Am decis că vreau să locuiesc în Europa de Est în 1993, după ce am făcut o scurtă vizită la Praga. Mi-am spus atunci că în momentul în care voi avea ocazia să mă mut în această parte a lumii, o voi face. Şi ocazia s-a ivit în 1994, când m-a sunat un pri-eten şi mi-a propus să mă mut în România, să pornim o fi r-

mă de consultanţă în market-ing. Am acceptat fără să stau pe gânduri, deşi nici nu ştiam unde se afl ă România pe har-tă”, a povestit Peter Hurley.

Z i s ş i f ăcu t . Tână ru l şi-a luat bagajele şi a venit în România, s-a stabilit în Bucureşti şi, împreună cu prietenul său, a pus bazele a două fi rme de publicitate.

Peter Hurley spune că timp de 15 ani a fost fi del acestui domeniu, însă din 2009 a de-cis că este timpul să promove-ze tradiţiile româneşti, aşa că a înfi inţat o asociaţie intercul-turală de tradiţii şi a început să promoveze România, ţara despre care spune că a devenit a doua sa patrie.

Irlandezul, îmbrăcat într-o cămaşă populară din zona Maramureşului, este energic şi vorbeşte cu drag despre ro-mâni şi obiceiurile lor, despre care crede că ar trebui promo-vate mai mult.

„Vorbim despre o civiliza-ţie mare, rurală, vie, care este autentică şi spectaculoasă. În momentul în care vezi pentru prima dată o astfel de civili-zaţie, mă refer la cineva ca mine, care nu a ştiut ce este aici până nu am venit prima dată, ţi se răstoarnă multe lu-cruri în cap. Vezi ceva ce nu ai văzut niciodată, nu ai cre-zut că există aşa ceva”, spune

Peter Hurley.Irlandezul crede că tradi-

ţiile româneşti s-au conser-vat destul de bine în spaţiul intracarpatic datorită „pozi-ţiei geopolitice a României, ortodoxiei şi comunismului, care a împiedicat dezvolta-rea”. „Acum, mai important este ca românii să conştien-tizeze că tradiţiile lor sunt o comoară vie şi fragilă”, este de părere Peter Hurley, iar în ochi i se citeşte entuziasmul când vorbeşte despre acest subiect.

Hurley se declară îndră-gostit iremediabil de România şi spune că în timp şi-a format o părere bună despre români, pe care îi vede „încărcaţi de o energie pozitivă, deşi luptă zi de zi cu greutăţile”. „Opi-nia mea despre România s-a format în România, trăind împreună cu românii. Spre deosebire de alţii din Vest, care au opinii deformate şi nu tocmai pozitive. Partea bună este că opiniile lor deformate sunt greşite”, crede bărbatul, care spune că nici nu se gân-deşte să se mute în altă ţară.

De altfel, Peter spune că acum, aici, este toată viaţa sa, profesia, familia. Este ta-tăl unui băiat şi şi-a convins până şi rudele din Irlanda că România este cea mai frumoa-să ţară în care să trăieşti. „Noi

suntem zece fraţi, iar una din-tre surorile mele mai mari, care este medic nutriţionist în Dublin, a venit în 2007 şi a stat un an şi jumătate în Delta Dunării, ca voluntar. I-a plă-cut atât de mult încât, după ce s-a căsătorit, a revenit în România ca turist, împreună cu soţul ei. Părinţii mei au ve-nit prima dată să mă viziteze în 2001, iar mama mi-a spus, după zece zile petrecute aici, că mă înţelege de ce am ales să locuiesc în această ţară”,mărturiseşte irlandezul.

Prima dată când a vizitat zona Maramureşului, în 2003, Peter Hurley a fost impresio-nat de autenticitatea locului, iar câţiva ani mai târziu a decis să organizeze un fes-tival prin care să promove-ze peste hotare tradiţiile din Maramureş.

A s t f e l , î n 2 0 1 0 P e t e r Hurley reuşea să înfi inţeze primul festival intercultural din România, “Drumul lung spre Cimitirul Vesel”. Atunci şi-a pus la bătaie toate econo-miile pentru festival, dar şi-a dat seama că un astfel de eve-niment este costisitor şi, deşi l-a organizat în fi ecare an din 2010 până acum, cinci ani de zile s-a luptat să adune bani pentru o ediţie de amploare a festivalului de promovare a tradiţiilor. „Primele patru

ediţii le-am făcut cu sponso-rizări şi cu economii. Acum am reuşit să atragem o fi nan-ţare europeană de 180.000 de euro, într-un proiect Regio şi avem şi sprijinul Guvernului în acest proiect. În plus, avem şi sponsorizări din Irlanda, dar tot mai avem nevoie de

încă 16.000 de euro, pentru că, aşa cum am mai spus, ediţia din acest an este una de amploare”, explică Peter Hurley.

Festivalul „Drumul lung spre cimitirul vesel” va avea loc, în acest an, în perioada 12 - 16 august şi va cuprinde vizite la locuinţele meşterilor populari din Săpânţa, astfel încât cei care participă la fes-tival şi, în special străinii, „să vadă pe viu ce înseamnă tra-diţiile româneşti”.

Partea cea mai atractivă a ediţiei din acest an a festi-valului intercultural va fi un concert simfonic susţinut pe o pajişte din Săpânţa de 120 de artişti din Irlanda, Scoţia, Spania şi România.

„De Sfânta Maria o să facem ceva foarte interesant. Am ales Săpânţa pentru că este un loc simbolic, repre-zentativ pentru toate cele 12.000 de sate din România. Facem acest eveniment pen-tru că un compozitor irlan-dez a creat o simfonie despre viaţa satului, fi ind inspirat de epitafurile din cimitirul Săpânţa, iar această operă se pune în scenă în Săpânţa de Sfânta Maria”, explică Peter,

mândru că a reuşit să îşi ducă planul la bun sfârşit.

În 26 noiembrie 2012, Peter Hurley a pornit într-o călătorie de 650 de kilometri, singur, pe jos, având ca unică sursă de supravieţuire bunăta-tea şi ospitalitatea oamenilor. A mers de la Cimitirul Vesel

din Săpânţa până la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, parcurgând câte 30 de kilo-metri pe zi. Douăzeci şi sase de zile mai târziu, în 21 de-cembrie 2012, ajungea la des-tinaţie.

După lansarea cărţii sale, „Drumul Crucilor”, care a avut loc la Muzeul Ţăranului Român, Peter Hurley a pornit din nou la drum, înapoi spre Săpânţa, de data aceasta cu o maşină plină de cărţi. El a făcut popasuri pentru a-şi prezenta cartea în Braşov, Odorheiul Secuiesc, Reghin, Cluj-Napoca, Bistriţa, Vatra Dornei, Sighetu-Marmaţiei, Baia Mare, Slatina (Ucraina) şi, în fi nal, Săpânţa, la un an după ce a încheiat drumul pe jos.

Irlandezul fascinat de Român ia ş i s t ab i l i t î n Bucureşti spune că încă nu a reuşit să vadă toate locurile interesante din ţara care l-a adoptat. Visează să exploreze Delta Dunării şi vrea să vizi-teze mai mult Carpaţii, des-pre care spune că sunt „mun-ţii care i-au ajutat pe români în vremurile difi cile”. ***Foto: Dan Bodea

ediţii le-am făcut cu sponso- mândru că a reuşit să îşi ducă

în România, să pornim o fi r-

încă 16.000 de euro, pentru din Săpânţa până la Muzeul

Tradiţii20 AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

Săpânţa: Drumul lung spre

Cimitirul VeselAndra Mateescu Alicante

Documentare: http://www.monitorulcj.ro/stiri-din-transilvania, http://www.emaramures.ro/Default.aspx, http://transilvaniareporter.ro/

Page 21: Occidentul romanesc 42

Spanac cu usturoi şi ardei iute

Gazpacho de vară

Frigărui de fructe

Reţetele Annei 21AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

Supa cu roşii este o alegere bună atât rece, cât şi caldă. Poţi să o serveşti cu salată verde şi pâine făcută în casă şi prânzul va fi complet. Acest gazpacho vine dintr-o regiune a Spaniei (Andaluzia) cu puternice in-fl uenţe marocane, dar este un fel de mâncare ce se potriveşte perfect în orice meniu.Ingrediente•2 căţei usturoi•1/2 linguriţă chimion•100 ml oţet de vin•100 ml ulei măsline•2 castraveţi mici•1 ardei gras roşu•250 g pâine albă fără coajă, tăiată cubuleţe•1 kg roşii bine coapte, tăiate în jumătăţi•1/2 linguriţă boia ardei iute, sare, piperMetodă de preparareÎntr-un bol, stoarce uşor ju-mătăţile de roşii astfel încât să iasă sucul şi seminţele. Stre-coară sucul.Toacă pulpa de roşii, pune-o împreună cu sucul strecurat şi adaugă ardeiul şi castrave-tele tocate cubuleţe, usturoiul zdrobit, pâinea, uleiul şi oţe-tul. Amestecă bine şi lasă-le să stea la temperatura camerei timp de 15-20 minute pentru a îmbina aromele.Pune toate ingredientele ames-tecate într-un blender şi pasea-ză-le cu o ceaşcă de apă (sau

supă de pui, dacă ai). Strecoară amestecul pasat printr-o stre-

Vara asta uită de îngheţate, limonade sau salate. Răcoreş-te-te cu o mâncare picantă, aşa cum fac popoarele din cele mai fi ebinţi zone de pe glob.De ce e bine să mâncăm iute sau picant în zilele caniculare? Răspunsul este foarte simplu: cele mai picante feluri de mân-care vin din ţările cu cea mai caldă climă.Mâncărurile iuţi, pican-

O garnitură condimentată, per-fectă pentru o friptură gustoa-să.Ingrediente•300g spanac•sare, 1 lămâie•1 căţel de usturoi tăiat fe-lii subţiri•1 ardei iute tăiat felii subţiri•2 linguri ulei vegetal

Vara e momentul în care toată lumea iese la grătar. Numai că, pe lângă preparatele obişnuite te provoc să încerci gusturi noi. Petrecerile de vară pot fi momentul ideal în care să testezi deserturi preparate pe grillul încins. Ingrediente•1 linguriţă scorţişoară•8 felii pâine din grâu integral•50 g zahăr•2 banane decojite şi feliate rondele•300 g căpşuni•5 linguri unt topit•1 lingură ulei (pentru uns gră-tarul)Metodă de preparareÎntr-un bol, combină zahărul

Pui picant cu iaurtcurătoare deasă.Pune supa la rece timp de o oră.

te, condimentate, ne fac să transpirăm, iar acesta este macanismul prin care corpul îşi reglează temperatura şi ne răcoreşte. Prima reacţie este că iei foc la propriu, dar în câ-teva minute vei simţi imediat benefi ciile unui fel de mâncare condimentat.Iaurtul este un ingredient ma-gic în marinade. Frăgezeşte carnea de pui şi o păstrează

Metodă de prepararePune uleiul la încălzit într-o ti-gaie mare, la foc mediu-mare. Adaugă ardeiul iute şi usturo-iul şi căleşte-le maximum un minut.Adaugă spanacul şi găteşte to-tul amestecând des, 1-2 minu-te. Pune sare şi serveşte alături de felii de lămâie.

şi scorţişoara. Dacă foloseşti frigărui de bambus acestea vor fi înmuiate în apă timp de 10-15 minute, ca să nu se ardă.Se taie pâinea în cuburi de 4 cm, pe care le ungi uşor cu untul topit. Tăvăleşte-le apoi prin zahăr şi scorţişoară până când sunt acoperite pe toate părţile cu un strat uni-form.Înşiră cuburile de pâine pe frigărui, alternând cu căp-şuni şi banane. Unge gră-tarul cu ulei şi prăjeşte fri-găruile între 8 şi 10 minute, întorcând din când în când, până când pâinea este uşor prăjită şi rumenită.

Serveşte-o decorată cu frunze de busuoic sau pătrunjel.

suculentă.Ingrediente•sare, piper•2 linguriţe curcumă•1 linguriţă coriandru uscat•1 linguriţă chimion măcinat•1 linguriţă pudră de chilli•150 ml iaurt•8 copănele de pui fără pieleMetodă de preparareCrestează fi ecare copan de pui de câteva ori. Amestecă iaur-

tul şi condimentele într-un bol şi pune carnea de pui în acest amestec, astfel încât să fi e aco-perită de iaurt. Lasă totul în fri-gider timp de o jumătate de oră.Scoate copănele de pui din marinadă, scutură-le de iaurtul în exces şi pune-le într-o tavă pe o hârtie de copt. Dă-le la cuptor timp de 30 de minute la 200°C. Le poţi frige şi pe grătar, afară, 20-25 de minute.

Page 22: Occidentul romanesc 42

Vara este anotimpul fruc-telor şi legumelor proaspete combinate în salate uşoare şi smoothie-uri delicioase. Cu aceste arme la îndemână, poţi să începi în acest sezon cald o cură de detoxifiere şi să îţi revitalizezi atât între-

gul organism cât şi mintea.Este păcat să continui cu,

consumul alimentelor grele sau bogate în grăsimi, când ai la dispoziţie numeroase alter-native sănătoase. Nu uita că în timpul temperaturilor ridicate dieta ta trebuie să se schimbe pentru a-ţi menţine organis-mul sănătos. În acest articol vei afl a mai multe despre ali-mentele recomandate în curele de detoxifi ere şi ce minuni fac acestea pentru tine.

Ce alimente te vor ajuta în cura de detoxifi ere

În primul rând, nu uita că aceste cure de detoxifi ere a or-ganismului sunt sănătoase, dar în acelaşi timp sunt şi solici-tante. De aceea, nu este indicat să le urmezi pentru o perioa-dă lungă de timp. În al doilea rând, curele de detoxifi ere pot

fi folosite atât pentru scopuri terapeutice cât şi pentru a pre-veni apariţia unor probleme de sănătate cauzate de un regim de viaţă nesănătos. Iată câteva din alimentele-minune de care te poţi folosi în cura de deto-xifi ere:

Lămâia- aceste fructe boga-te în vitamine şi minerale sunt cunoscute pentru cantitatea de antioxidanţi pe care o conţin. Ajută la menţinerea tonusului muscular, încetinesc procesul de îmbătrânire celulară şi sunt indicate în curele de slăbire. O limonadă sună bine, nu-i aşa?

Ridichea - o salată de ri-dichi este mai sănătoasă decât ţi-ai putea imagina. Acestea sunt bogate în magneziu, pota-siu şi fi bre, de aceea consumul regulat al acestor alimente va face minuni pentru sistemul

tău digestiv.Lintea - este extrem de be-

nefi că pentru reglarea tranzitu-lui intestinal datorită cantităţii mari de fi bre insolubile pe care o conţine. O poţi folosi în de-toxifi erea organismului prin adăugarea ei în salate, ca şi garnitură la pui sau peşte sau ca şi supă cremă.

Turmericul- este unul din-tre cele mai efi ciente alimente în detoxifi erea fi catului. Aces-ta ajută la eliminarea toxinelor din organism şi este uşor de integrat în dieta zilnică deoa-rece poate fi presărat în salate de tot felul.

Ţelina - fi er, potasiu, mag-neziu, fosfor, vitamina B, toa-te acestea se regăsesc atât în frunza cât şi în tulpina de ţeli-nă. Dacă te vei obişnui să con-sumi mai des acest aliment, vei scăpa de retenţia de apă a organismului şi îţi vei regla colesterolul, deci vei reuşi să slăbeşti într-un mod sănătos.

Năsturelul - cunoscut ca măcrişul de baltă, această plantă ierboasă conţine mine-rale şi antioxidanţi. Dacă vei introduce năsturelul în alimen-taţia ta, te vei simţi mai plină de energie şi nu vei mai avea probleme cu sistemul digestiv.

Nu ştii cum să îl consumi? Ei bine, măcrişul de baltă poate fi folosit în salatele de legume proaspete şi chiar în sandvi-şuri.

Fie vreme bună, fi e vreme rea, organismul tău are nevo-ie de puţin ajutor din exterior pentru a se menţine sănătos. Alimente precum cele de mai sus pot deveni aliaţii tăi în procesul de detoxifi ere, dar nu uita totuşi, că nimic nu trebuie făcut în exces. Este indicat să urmezi un regim de viaţă sănă-tos şi să ai o alimentaţie echili-brată, dar să nu uiţi să te mai şi răsfeţi din când în când.

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ AngliaFoto: Dan Gherman

22gul organism cât şi mintea.

AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014 Terapia verde

Detoxifi erea de vară

Page 23: Occidentul romanesc 42

Ebola:Ebola:Ebola:

ce deţine camion frigorifi c de 8 to, în Barcelona. Mai multe deta-lii la telefon: 934 154 044 - Eva. Angajăm persoană cu experi-enţă, în Madrid, pentru mutări şi-livrare de mobilier. Telefon: 918 706 633. Căutăm şofer cu experienţă şi camion propriu în Barcelona. Su-naţi la telefon: 931 841 04. Avem nevoie de şofer de taxi cu experienţă şi recomandări, în Madrid. Telefon: 645 067 798. Angajăm matrimonio pentru fermă, în Cáceres/Extremadura. Condiţii: experienţă în îngrijirea animalelor, cunoştinţe de mani-pulare a utilajelor agricole, serio-zitate. Sunaţi la telefon: 653 580 110, 665 055 697 - Jose, pentru detalii.

ÎNCHIRIERI Închiriez cameră începând cu data de 01 sau 15 august 2014 pentru două persoane, cu acces la staţiile de metro: Urgel, Oporto şi Carpetana. Apartament bine utilat, centrală termică proprie etc. Relaţii la telefon: 642 010 961 şi 642 647 038.

VÂNZĂRI CASE ŞI TERENURI

Vând teren intravilan, ferit de inundaţii la ieşirea din oraşul Negreşti-Vaslui, spre Siliştea pe partea dreapta (DN 15), cu suprafaţa de 3200 mp. Deschiderea la stradă asfaltată este de 20 m/ 7euro mp. Preţ teren 22 400 €. Telefon:

MUNCĂ - CERERI Doamnă, 50 de ani, caut de muncă ca internă sau externă în Torrejón de Ardoz. Sunt serioa-să, responsabilă şi am experienţă. Mai multe detalii la telefon: 642 707 900. Doamnă serioasă şi responsa-bilă, caut de muncă în comunita-tea Madrid ca externă. Am expe-rienţă în curăţenie, îngrijit copii sau persoane în vârstă. Telefon: 611 387 227. Tânăr, 33 de ani, caut urgent de muncă în orice domeniu: agri-cultură, construcţii, fabrică de pâine. Pot fi contatat la telefon: 667 879 460.

MUNCĂ - OFERTE Caut un meseriaş universal (albañil de I-a) cu experienţă de nivel profesional în reforme şi amenajări interioare: yeso, faian-ţă, gresie, pladur, pintura, zidărie orice nivel - arcade, rustic, resta-urări (fontanerie y electricidad) etc., serios, responsabil şi onest. Telefon de contact: 600 721 808.

Avem nevoie de o internă în Santander/Cantabria. Condiţii: persoană onestă şi responsabilă, cu experienţă în curăţenie, călcat rufe, îngijit copii, bucătărie. Mai multe detalii, la telefon: 669 829 797. Familie serioasă, cu doi copii minori - 4 şi 2 ani -, caută internăpentru o perioadă lungă de timp, în Marbella/Provincia Málaga. Este important ca persoana in-teresată să deţină carnet de con-ducere, documente legale, să fi e serioasă, simpatică, educată, cu experienţă în îngrijirea copiilor, curăţenie, călcat, bucătărie, să ţină casa curată în permanenţă. Oferim contract de muncă, o zi liberă/săptămână, salar 800 euro. Informaţii suplimentare la tele-fon: 722 335 348. Caut persoană de 50 – 60 de ani, cu experienţă în îngri-jirea persoanelor în vârstă, din Madrid. Mai multe informaţii la telefon: 656 808 238. Avem nevoie de un zugrav profesionist, cu experienţă şi ap-titudini demonstrabile, pentru a presta servicii în domeniu în co-munitatea Madrid, cu disponibi-litate de deplasare şi în alte zone ale Spaniei. Telefon: 666 152 308 - Eduardo. Caut un instalator de jghea-buri metalice, cu experienţă, în Madrid. Sunaţi la telefon: 609 059 114 - Jesus, pentru detalii suplimentare. Avem nevoie de un autonom

Ebola este un virus care a apărut pentru prima dată în 1976 în Zair şi Sudan. Are cea mai mare rată de mortalita-te, de până la 90%. Grav este faptul că boala poate fi con-fundată, la început, cu o sim-plă răceală. De asemenea, se transmite foarte repede.

Astfel, perioada de incuba-ţie este de 5-10 zile. De cele mai multe ori simptomele apar brusc şi includ febră mare, dureri de cap, gât infl amat, greaţă, ameţeli sau slăbiciune severă. Când boala avansează apar simptome severe cum ar fi sângerare din ochi, urechi şi nas, sângerare din gură şi rect,

depresie, infl amaţia ochilor, umfl area genitală, creşterea senzaţiei de durere în piept, erupţii cutanate pe tot corpul, convulsii, comă şi delir.

Partea cea mai rea este că nu există nici un tratament cu-noscut pentru această boală. În general persoanele infectate cu acest virus primesc ingrijire intensivă pentru ameliorarea stării dar nu există şanse de vindecare. Pentru problemele de sângerare se fac transfuzii de trombocite sau de sânge. Boala se transmite de la om la animal şi de la om la om prin prin contactul cu fl uide corporale infectate sau prin

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!E-mail:

[email protected]

Telefon:

637 998 036 - Vodafone

617 080 531 - Orange

642 298 948 - DIGI

(de luni până vineri:

09:00–20:00)

Important pentru cititori!• Vă rugăm să verifi caţi t e x t u l a n u n ţ u l u i ş i numărul de telefon înainte de a fi trimis spre publi-care redacţiei noastre!• Publicaţia Occidentul Românesc nu îşi asumă răspunderea pentru nu-merele de telefon greşite sau conţinutul anunţurilor de la mica publicitate!

Mica publicitate 23AUGUSTAUGUSTAUGUST201420142014

ace infectate din spitale. Mai nou, cercetătorii au descoperit că boala se poate transmite şi prin intermediul aerului, fără contact direct.

Africa este ameninţată de Ebola, care se răspândeşte cu repreziciune. Grav este faptul că virusul ameninţă şi Europa. Bilanţul epidemiei de febră hemoragică în Africa de Vest a ajuns la peste 1.300 de ca-zuri şi 729 de morţi, dintre care 57 în patru zile, a anun-ţat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Sursa: observator.tv, Ioana Nedelcu, A.M.PRESS, Daniela Petrescu, A.M.PRESS

642960470. Vând casă în Bacu/Joiţa, situată în vecinătatea pădurii Dragomireşti Deal. Accesul se face, fi e din Centura Bucureşti, fi e prin Ciorogârla (autostrada Bucureşti-Piteşti), fi e prin Joiţa (Chitila). Transport privat de persoane (rată din Militari şi Carrefour Militari, microbuze care leagă localitatea de Chiajna, Carrefour, Bucureşti, dar şi satele învecinate, Joiţa, Cosoba, Dragomireşti), şcoala şi grădiniţa renovate, biserică, club, minima-rket, spălătorie. Găsiţi aici, de-parte de zgomotul şi praful capi-talei, o zonă liniştită, un peisaj potrivit pentru relaxare şi nevoile dumneavoastră.Structura casei: cărămidă, P+1+Pod, 145 mp construiţi, 306 mp suprafaţa terenului, 3 grupuri sanitare, 3 dormitoare (1 dormi-tor matrimonial cu baie proprie), living 26 mp, bucătărie open space cu posibilitate de închidere cu uşi glisante, terasă din beton 20 mp cu beci, fosă septică, gaz, toate documentele la zi. Zonă de vile construite în ultimii 3 ani, acces rapid în sectoarele 1 şi 6, Gara de Nord, Piaţa Domenii, Piaţa Victoriei, Militari.Preţul este uşor negociabil, posi-bilitate de plată în 2 rate: 64.500 euro. Contact: neaguflavia@ yahoo.com Vand teren intravilan 12000 mp + şură, apă, curent, în Şirnea, zona Moeciu - Bran, judeţul

Braşov, România. Zonă turistică, privelişte incredibila mărginită de platoul Bucegi si Piatra Mare. Tel.: 0040 744 508 994. Vând apartament cu 3 camere în Beclean/Bistriţa-Nasaud, zonă foarte bună, etaj 1, cu 2 balcoane, 2 băi, utilat cu parchet, termopan şi centrală proprie. Preţ informa-tiv, 43.000 euro. Telefon: 663 621 612, 642 511 574. Vând 10 ari de teren intra-vilan în oraşul Beclean, judeţul Bistriţa-Nasaud, zona Parc, pen-tru construcţie de casă, dotat cu toate utilităţile: apă, gaz, canal-izare, curent electric. Preţ, 22.000 euro. Mai multe informaţii, la tel-efon: 663 621 612, 642 511 574.

DIVERSE Vând salon de coafură uni-sex, modern, foarte bine utilat, situat în Calle La Pinta 26, din Calpe/Alicante. Informaţii la telefon: 639 429 619, 670 283 779. Se vorbeşte numai în limba spaniolă, germană, franceză şi engleză.

MATRIMONIALE Doamnă, 42 de ani, din co-munitatea Madrid, caut un domn de vârstă apropiată, cu serviciu, educat şi serios, pentru o relaţie de lungă durată. Aventurierii să se abţină! Telefon: 603 107 075. Domn, 44 de ani, din comu-nitatea Madrid, caut o doamnă de 35 – 42 de ani, fără obligaţii, sinceră, pentru o relaţie serioasă. Nu sunaţi inutil! Telefon: 609 464 280.

Bărbat, 60 de ani, 177/83, bine îngrijit, situaţie economică stabilă, doresc să cunosc o doamnă sinceră şi responsabilă din comu-nitatea Madrid. Rog, nu sunaţi! Răspund doar la SMS. Telefon: 611 230 719. Tânăr, 38 de ani, din Zaragoza, caut o doamnă/domnişoară de vârstă apropiată, sinceră, curată, harnică, pentru o relaţie serioasă. Telefon: 642 048 743. Tânără drăguţă, serioasă, fără obligaţii, 36 de ani, doresc să cu-nosc un tânăr de vârstă apropiată din comunitatea Madrid, fără obligaţii. Mai multe informaţii la telefon: 642 535 016.

Page 24: Occidentul romanesc 42