oc - Wikimedia · MINA. FINANCIARA Si ECONOMICA Documentele oficiale publicate in ... propunem a le...

4
ANUL III No. 644 A DOUA EDITIUNE 15 13 ANI NUMEFRUL ABONAMENTELE INCEP LA I SI IS A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATEIC TOT- D'AUNA INAINTE IN BUCUBESCi La casa Administratiu iv TARA: Prin mandate postale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni i0 I V STREINATATE: La toate offlciele p tale din Uniune, prin mandate postale. Pentru i an 50 lei, Punt 25 lei. LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu 4 i Cent. numerul, la Kioscul din Bulecardul St. Ger main No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACTIA No. 3. - Plata Episeoplel. - No. :t. 4 oc VINERI, 22 IANUARIE (3 FEBRUARIE) 1888. APARE IN TUA TE ZILELE DE LUCRU 15 EAï'iTI 1ST UMEFtUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PR:MESC DIRECT LA ADMINI$ TRATIA ZIARULUI La Paris : la Agenee Havas, place de to bourse, 8. Agenee Libre, rue Notre Dame des Victoires 10, (Place de la Bourse) pentrn Paris, Franela, Germania, An'stro- Ungaria, Italia si rares Britanle. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciur si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRATIA No. 3. Plata Episcopiel. - No. 3. BILANTUL REGIMULU1 I. BRATIANU JUDECAT DE D. STURDZA D. Dimitrie Sturdza a crezut de cuviintá sê facá acum 641-va ani in parlament o profesiune de credint& colectivista, cà d. I. Bràtianu este un mare om de Stat, un om de inimági de cuget, ai eh d-sa ii este atilt de devo- tat, In cât de 'i va zice sé piece, pleacà, de'i va zice sé rémânà, remäne. Aceste cuvint9 aü fost publicate de Monitorul o/icial, ca sé le gtiá toatá lumea ; dar exprimail ele adevérata pàrere a ministrului de culte ? J udecati : yGCtíi- GI/-0-77GJ' 47 r'1,73 4/!YP dtr G C4 YOzti+ l Dyw,./sr Vrea se zicà, mintea d-lui I. Bràtianu, intelepciunea sa, sunt acele ale unui scápat de la Márcuta care vrea sé dárime zidurile eu capul. Ear caracterul d-lui I. Brátianu ? Cititi : 4/0,77>7-/4 G/ edt k C.r y:a- 41,îIM1 ls oi! /d'y1 i / ' ' -a./.. ha, co."-,;' /iîyf- , r-ir7 4 /ti s«te va' 1,-/-r "ir-7;41-9 Am Mers un nume, cum vedeti, pentru cà atea persoaná a páràsit luptele politice. Remâne acum de gtiut cine minte : Sturdza care vorbegte In parla - ment, ça ministru, saú Sturdza care scrià amicilor séí, sub mânà, pe negtiutele ? Noi credern cà Sturdza ministru, caci dacà ar fi zis In public ceea ce scriá In tain &, l'ar fi dat afarà stápânul. Aga dar judecata intim& este cea sincera ai Brat -Ivan remdne un ne- bun si un ,carpe. Pàcat ça o aga just& apreciare a caracterului ai a capacitate' lui I. Bràtianu, nebun gi garpe, sé fia fácutá de Mitità Sturdza, un ipocrit. MINA. FINANCIARA Si ECONOMICA Documentele oficiale publicate in ultimii ani reflecta mai bine ca ori ce viata economica a Táril. In ajunul alegerilor, punem sub ochii natiunei un resumat al acestor documente, pentru ea sé vazà Tara situatiunea disperata in care am a- juns, pentru ca sé inteleagà alegé- tori ca, daca se va prelungi mai mult domnia regimului de azi, ruina se a- propie Cu tot cortegiul el de fali- mente gi umilinte. Inca o data, vestim pe cititori cà tot ce urmeazá mai la vale este es- tras din actele guvernului depuse pe tribuna corpurilor legiuitoare, din documentele oficiale culese din ar- hivele Statului. Dovezile dar sunt netàgáduite : tot ast -fel e ai cuprinsul Por. Epoca de desfriï:, prin care tre - cem, este caracterisatá prin : Sporul impositelor Cresterea cheltuelilor. Sporul datoriï publice Agio si Deficitele continue. Pe fie care din aceste punte ne propunem a le analiza. SPORUL IMPOSITELOR S'a pretestat, ori de elite ori am zis cà impositele sil crescut, c &,din po- trivá, guvernul actual a scàzut dà- rile. Acest sistem de a nega adevérul e cunoscut. Cum trebuie el calificat ? Noi zicem cà este o batjocurà. Aga este. Când t&ranul vede cà i se virad vi- tele de hranà; când negustorul simte cà e la dol peal de faliment ; când povarnagiul privegte la agile inchise ale velnitea, guvernul vine ai le zice: V'am sceizut dárile Nu este aceasta o batjocurà? Ca sé tnchidem gura tutulor, sé procedàm de asta dató In mod mai concret. Luám rolurile de contribufiruni ale perceptorului culorii de verde din Bucuregti, alegem dintr'insele pe un contribuabil gi esaminàm dárile plà- tite câtre stat, comuna gi judel, de la 1877 pânà acum: Perceptia culorii de Verde Trimestrul Aprilie 1877 Rolul 352198 Chitantele No. 4536, 9558, 2405 Contributia personal& Sosele Patenta Fonciera Zecimi judetene Z cimi comerciale Metri Licentá 4 0/0 comunale Prestatii judetene Prestatii comunale Zecimi comunale leí 3.33 » 1.11 » 6.02 » 9.90 1) 2.04 » 8.16 » 5.- » 59.- 6.60 » 4.- » 3.- » 8.64 116 .80 Trimestrul Aprilie 1882 Rclul 751/129 Chilantele 9164 -I2462 Contributie personal& lei 3.- Sosele Patent& Fonciers Zecimi judetene Zecimi comerciale Zecimi de percepere Licent& 4 0/0 comunale Prestatil judetene Prestatii comunale Zecimi comunale » 1.13 6.02 11.25 2.86 » 8.16 » 1.43 59.- 7.50 4.- » 3.- » 9.48 126.83 Perceptia circomscriptiei II Bucuresti Trimestrul Aprile 1884 Rolul 47417191727 Chitanla No. 9716/4660 C &i de comunicatie lei 1.50 Patente fixe gi proport. » 13.75 Foncierà » 11.25 Licent& fixä proport. Zecimi de percepere Zecimi judetene Zecimi comunale Zecimi pentru drumurI Tacsa 4 0/0 Prestatil comunale 65.- 9.15 8 80 » 7.60 9.- 10.50 » 3.- 139.55 D » Trimestrul :lprilie 1885 Rolul 474.727.719 ai 52 ne indict( ca acelag contribuabil a plàtit in A- prilie 1885 en r.hit.antilo No. 307.333 gi 11416 iarëgi suma trimestrialà de lei 139.55 Trimestrul Aprilie 1886 Rolul 902.42 Chitanta No. 11163.5163 Cäi de comunicatie leI Patente finse gi propor. » Foncier& » Licenta » Zecimi de perceperl » Zecimi judetene » Zecimi comerciale » Zecimi de drumurr » 4 0/0 comunale Marcatul mésurilor » Insigne Prestatil comunale » 1.50 16.88 14.63 80.- 11.30 10.10 8.- 11.15 9.75 20.40 10.- 5.- 198.71 Trimestrul Aprilie 1887 Chitantele cu No. 6.498.13.516 ai 5895/87 a le perceptorului Circum- scriptia II Bucuregti aratá cà ai in acest ancontribuabilul, la care se re- fera. aceste chitante a plátit trimes- trial catre Stat, comuna gi judet iarági lei 198.71 Recapitulând cele ce preced, con stat &m cif : Sarcinele impuse unui negustor care de la 1877 pea la 1887, in timp de zece ani de zile si a esercitai comerful in aceiaci právetlie, ci cu aceleasï mi- jloace, ad crescut petrimestru de la: lei 116 banc 80 pêné la: lei 198 barai 71 Sè se observe cà aci nu e vorba de cât de datoriile directe. Cregterea aceasta este, precum se vede de 70 0/0 Dace am examina si dàrile indi- recte, anume : vira, accise, ai agio, am ajunge la proportiuni fenome- nale. Cine d'intre al gl.t.iri va mai da crezamênt acum celor care zic cá impositele air descrescut sub guver- nul d lui Ion Brátianu ? Cine va avea curagiul se desmintá actele de mai sus ? Aga dar, o data pentru tot d'auna sé se gtie cá de la 1877 pânà la 1887 dàrile directe care apasá asupra co- mertului ail crescut de la 100 la 170 CRESTEREA CHELTUELILOR Si pentru ce Statul a impus in- tr'atât pe cetátetli ? Pentru ca sé màreascà cheltuelile de lux, ea sé sporeascà lefurile mi- nigtrilor ai ale direetorilor de servi- cii, ca sia alirnenteze fundurile se- crete, ca sé pláteascá datoriile oa- menilor de care guvernul avea tre- buintá. Absolut nici o imbunêtátire, ab- solut niel o constructie, niel o datorie n'a fost plàtitá din cheltuelile or- dinare. Pentru tot ce s'a zidit, pentru drumuri de fer, pentru plata anui- titilor, pentru agio, pentru gosele (daca s'a fácut vr'una) s'a contrac- tat Imprumuturi gi iaràgi Impru- muturi. Am aràtataltà-datá,in ami3nunte, cat a crescut clieltuelile In perioada de la 1877-86, comparativ cu peri- oada 1867-76. Si am gásit cá s'a cheltuit, d'im- preuná eu imprumuturile : De la 1867-1876: lei 888 n:ilivane 108 mil lei De la 1877-1886 : lei um mdliard 899 miluane (Epoca No. 623 din 24 Decembre 1887). Aceste date sunt culese din situa- tia oficial& a tesaurului pe 1886 pag. 50-51. >Jte eses bC pot contesta. Ce Insemneazá aceastà cregtere ? Insemneazà cà to curs de 12 ani cheltuelile (numai cele obligatoria) ale Statului român aú crescut eu 83 1/20/0 Asemenea spor nu s'a pomenit nici In o tara din Europa. Iutâ dovada : In Englitera a descrescut in 5 aril cu 2.75 o/o In Germania a crescut « 29.83 o/o In Austria n 12.35 o/o In Italia n « 7.o3 0/0 In Franta n 4.89 0/0 i noi suntem sáraci far aceste téri sa intrec In prosperitate. SPORUL DATORIEI PUBLICE In 1877 anuitatea de plátit pentru datoria public& era de : lei 42.359.842 In proiectul de buget pe anul 1888 aceasta anuitate este de : lei 63.806.584 10 Ce capital actual represintá aceastà anuitate ? Fácind calculele, asupra cärora desfidempe cine -va sè necontrazicà; gr<sim ca : anuitatea de mai sus plátibilá In 40 nu 44 ani (cum este) represintá u n capital actual da : 1.097.480 000 Chiar daca din aceste fifre scàdem: datoria ruralelor 6 0/0, drum de fier Roman- Ilal- Itcani datoria Oppenheim care sunt eu dobnnzi superioare, chiar daca am admite cá nu mai datorim nimicdin aceste trei i :npru- muturi inca va mai rámâne cá dato - ria actual& a Statului român, calcu- lat& eu 5 0/0 represintá un capital actual de : Un miliard opt milioane Va sé zicb, chiai cdnd o maná ce- reascá ar verii si ar ddrui Statului Roman lei 7.854.500 datoria Oppenheim » 51.366.765.13 drum de fer Roman- Itzcani » 30.302.100 oblig. rurale inca România mai ar avea o da- torie actual& de peste un miliard Cine va Indrásni acum sé conteste aceastà tifrà? AGIO pe când datoria create, pe ctnd cheltuelile sporesc, o alt& calamitate s'a n&pádit asupra Térei : aceasta e agio. In 1877 aveam galbeni gi napo- leoni in taré. Azi avem hârtie. Ca sé cumpér&m aur a trebuit ca la 15 Noemb. 1884 sé plàtim 10.200/0 » 1 Ianuarie 1885 » » i Ianuarie 1886 » » 1 Ianuarie 1887 » :> ai la 1 Ianuarie 1.888 Iatá bun&t&tile regimuluI ? » 17 0/0 16.50 0/0 17.600/0 18 0/0 DEFICITELE CONTINUE Cel putin, bugetele sunt azi echi- librate ? Doamne feregte. Deficitele s'aú tinut lank. Luându-le numai pe cele din ul- tima perioadà gàsim : In 1884 un deficit de 13,600,000 let 1885 7,700,000 '1886 5,400,000 La care adàogênd : Deffcitul cailor ferate 4,500,000 de la tutunurl 7,700,000 Gásim cá In curs numai de trei ani aceste deficite acoperite eu Im- prumuturi ati fost de : J.1,:wo,vuv Alegétori, acesta e bilantul finan- ciar al regimului. Ei v'a urcat dárile directe eu 700/0 El a crescut cheltuelile eu 83 0/0 El v'a dat ca zestre o datorie de peste un miliard gi un agio de 18 0/0 El a provocat in 3 ani un deficit de 33 milioane. latá gospod&ria guvernului I Dacá vê place, votati pentru dênsul! TEI..EGRAME AGENTIIA HAVAS Paris, 1 Februarie. Din stirile primite din Damasc result& c& arestarea, ce pro votase siirea unul con- flict franco -turc, s'a f &cut In afar& de con sulatul frances. Individul arestat e acu- sat de a fi comis 14 crime. Franca Turcia s'aü pus de acord pen- tru a proceda la o ancheta care va re- gula de acum inainte situatiunea Alge- rienilor din Siria. Aceast& anchet& va fl tncredintat& la dol consiliarl, unui fran- ces si cel -l'alt otoman. Functiunile de comisar trances vor fi Indeplinite de d. Imbert, consiliar al ambasadei Franciel la Constantinopol. Roma, 1 Februarie. Se telegrafraz& din Masuah c& generalul sef s'a dus azi dimineatá la Saati cu sta- tul séú major, cu o brigada de infanterie si o baterie de munte. O recunoastere s'a f &cut eri in impre- juriml ; ea a semnalat presents vrájma- gului dincolo de Ghinda. P &rerea general& in Masuali e c& Abisi- nienil vor ¡ acepe atacul. San -Remo, i Februarie. Buletinul de azi dimineata, semnat de doctoril Mackensie, Schrader, Krause si Howell spune c& se constat& cátngrosarea e m &rginit& la partea anterioar& a jumé- t &lei drepte a laringelul, pe and umfl &- tuna jumét &te¡ stánge s'a micsorat din causa expuls&rei unes parti moarte. Berlin, i Februarie. Un decret imperial a ordonat institui- rea unul consiliú de agriculture, compus din 15 membril, pentru Alsacia - Lorena, si reorganisarea aso3iatiunilor agricole. Strasburg, 1 Februarie. Urmarirea criminal& ordonatá mal na- inte contra berarulul Wagner, din Mulzig, inculpai de inalta tradare, a fost ridicatá. Paris, 1 Februarie. A circulat stirea spre sear& ca d. de Lesseps 'sl -a faint piciorul. Aceast& stire nu e de toc It,temeiata. D. de Lessep e sanatos.

Transcript of oc - Wikimedia · MINA. FINANCIARA Si ECONOMICA Documentele oficiale publicate in ... propunem a le...

ANUL III No. 644 A DOUA EDITIUNE

15 13 ANI NUMEFRULABONAMENTELE

INCEP LA I SI IS A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATEICTOT- D'AUNA INAINTE

IN BUCUBESCi La casa Administratiuiv TARA: Prin mandate postale.

Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni i0I V STREINATATE: La toate offlciele p

tale din Uniune, prin mandate postale.Pentru i an 50 lei, Punt 25 lei.

LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu 4 i Cent.numerul, la Kioscul din Bulecardul St. Ger

main No. 84.

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

REDACTIANo. 3. - Plata Episeoplel. - No. :t.

4 ocVINERI, 22 IANUARIE (3 FEBRUARIE) 1888.

APARE IN TUA TE ZILELE DE LUCRU

15 EAï'iTI 1ST UMEFtULANUNCIURILE

DIN ROMANIA SE PR:MESC DIRECT LA ADMINI$TRATIA ZIARULUI

La Paris : la Agenee Havas, place de tobourse, 8.

Agenee Libre, rue Notre Dame des Victoires10, (Place de la Bourse) pentrn Paris, Franela,Germania, An'stro- Ungaria, Italia si raresBritanle.Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciur

si reclame pe pagina treia 2 lei linia

50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.

ADMINISTRATIANo. 3. Plata Episcopiel. - No. 3.

BILANTUL REGIMULU1I. BRATIANU JUDECAT DE D. STURDZA

D. Dimitrie Sturdza a crezut de cuviintá sê facá acum 641-va ani inparlament o profesiune de credint& colectivista, cà d. I. Bràtianu este unmare om de Stat, un om de inimági de cuget, ai eh d-sa ii este atilt de devo-tat, In cât de 'i va zice sé piece, pleacà, de'i va zice sé rémânà, remäne.

Aceste cuvint9 aü fost publicate de Monitorul o/icial, ca sé le gtiátoatá lumea ; dar exprimail ele adevérata pàrere a ministrului de culte ?

J udecati :

yGCtíi- GI/-0-77GJ' 47 r'1,73 4/!YP dtr GC4

YOzti+ l Dyw,./sr

Vrea se zicà, mintea d-lui I. Bràtianu, intelepciunea sa, sunt aceleale unui scápat de la Márcuta care vrea sé dárime zidurile eu capul.

Ear caracterul d-lui I. Brátianu ? Cititi :

4/0,77>7-/4 G/ edt kC.r y:a- 41,îIM1ls oi!

/d'y1i / '' -a./..ha,

co."-,;' /iîyf- , r-ir7 4

/ti s«te va' 1,-/-r "ir-7;41-9

Am Mers un nume, cum vedeti, pentru cà atea persoaná a páràsitluptele politice.

Remâne acum de gtiut cine minte : Sturdza care vorbegte In parla -ment, ça ministru, saú Sturdza care scrià amicilor séí, sub mânà, penegtiutele ?

Noi credern cà Sturdza ministru, caci dacà ar fi zis In public ceeace scriá In tain &, l'ar fi dat afarà stápânul.

Aga dar judecata intim& este cea sincera ai Brat -Ivan remdne un ne-bun si un ,carpe.

Pàcat ça o aga just& apreciare a caracterului ai a capacitate' lui I.Bràtianu, nebun gi garpe, sé fia fácutá de Mitità Sturdza, un ipocrit.

MINA. FINANCIARA Si ECONOMICA

Documentele oficiale publicate inultimii ani reflecta mai bine ca orice viata economica a Táril.

In ajunul alegerilor, punem subochii natiunei un resumat al acestordocumente, pentru ea sé vazà Tarasituatiunea disperata in care am a-juns, pentru ca sé inteleagà alegé-tori ca, daca se va prelungi mai multdomnia regimului de azi, ruina se a-propie Cu tot cortegiul el de fali-mente gi umilinte.

Inca o data, vestim pe cititori càtot ce urmeazá mai la vale este es-tras din actele guvernului depuse petribuna corpurilor legiuitoare, dindocumentele oficiale culese din ar-hivele Statului.

Dovezile dar sunt netàgáduite : totast -fel e ai cuprinsul Por.

Epoca de desfriï:, prin care tre -cem, este caracterisatá prin :

Sporul impositelorCresterea cheltuelilor.Sporul datoriï publiceAgio siDeficitele continue.Pe fie care din aceste punte ne

propunem a le analiza.

SPORUL IMPOSITELOR

S'a pretestat, ori de elite ori am ziscà impositele sil crescut, c &,din po-trivá, guvernul actual a scàzut dà-rile.

Acest sistem de a nega adevérul ecunoscut.

Cum trebuie el calificat ?Noi zicem cà este o batjocurà.Aga este.Când t&ranul vede cà i se virad vi-

tele de hranà; când negustorul simtecà e la dol peal de faliment ; cândpovarnagiul privegte la agile inchiseale velnitea, guvernul vine ai le zice:

V'am sceizut dárileNu este aceasta o batjocurà?Ca sé tnchidem gura tutulor, sé

procedàm de asta dató In mod maiconcret.

Luám rolurile de contribufiruni aleperceptorului culorii de verde dinBucuregti, alegem dintr'insele pe uncontribuabil gi esaminàm dárile plà-tite câtre stat, comuna gi judel, dela 1877 pânà acum:

Perceptia culorii de Verde

Trimestrul Aprilie 1877Rolul 352198 Chitantele No. 4536, 9558, 2405

Contributia personal&SoselePatentaFoncieraZecimi judeteneZ cimi comercialeMetriLicentá4 0/0 comunalePrestatii judetenePrestatii comunaleZecimi comunale

leí 3.33» 1.11» 6.02» 9.901) 2.04» 8.16» 5.-» 59.-

6.60» 4.-» 3.-» 8.64

116 .80

Trimestrul Aprilie 1882Rclul 751/129 Chilantele 9164 -I2462

Contributie personal& lei 3.-SoselePatent&FonciersZecimi judeteneZecimi comercialeZecimi de percepereLicent&4 0/0 comunalePrestatil judetenePrestatii comunaleZecimi comunale

» 1.136.02

11.252.86

» 8.16» 1.43

59.-7.504.-

» 3.-» 9.48

126.83

Perceptia circomscriptiei II BucurestiTrimestrul Aprile 1884

Rolul 47417191727 Chitanla No. 9716/4660C &i de comunicatie lei 1.50Patente fixe gi proport. » 13.75Foncierà » 11.25Licent& fixä proport.Zecimi de percepereZecimi judeteneZecimi comunaleZecimi pentru drumurITacsa 4 0/0Prestatil comunale

65.-9.158 80

» 7.609.-

10.50» 3.-

139.55

D

»

Trimestrul :lprilie 1885Rolul 474.727.719 ai 52 ne indict(

ca acelag contribuabil a plàtit in A-prilie 1885 en r.hit.antilo No. 307.333gi 11416 iarëgi suma trimestrialà de

lei 139.55Trimestrul Aprilie 1886

Rolul 902.42 Chitanta No. 11163.5163Cäi de comunicatie leIPatente finse gi propor. »

Foncier& »

Licenta »

Zecimi de perceperl »

Zecimi judetene »

Zecimi comerciale »

Zecimi de drumurr »

4 0/0 comunaleMarcatul mésurilor »

InsignePrestatil comunale »

1.5016.8814.6380.-11.3010.108.-

11.159.75

20.4010.-5.-

198.71

Trimestrul Aprilie 1887Chitantele cu No. 6.498.13.516 ai

5895/87 a le perceptorului Circum-scriptia II Bucuregti aratá cà ai inacest ancontribuabilul, la care se re-fera. aceste chitante a plátit trimes-trial catre Stat, comuna gi judetiarági

lei 198.71Recapitulând cele ce preced, con

stat &m cif :Sarcinele impuse unui negustor care

de la 1877 pea la 1887, in timp dezece ani de zile si a esercitai comerfulin aceiaci právetlie, ci cu aceleasï mi-jloace, ad crescut petrimestru de la:

lei 116 banc 80pêné la:

lei 198 barai 71Sè se observe cà aci nu e vorba de

cât de datoriile directe.Cregterea aceasta este, precum se

vedede 70 0/0

Dace am examina si dàrile indi-recte, anume : vira, accise, ai agio,am ajunge la proportiuni fenome-nale. Cine d'intre al gl.t.iri va maida crezamênt acum celor care zic cáimpositele air descrescut sub guver-nul d lui Ion Brátianu ?

Cine va avea curagiul se desmintáactele de mai sus ?

Aga dar, o data pentru tot d'aunasé se gtie cá de la 1877 pânà la 1887dàrile directe care apasá asupra co-mertului ail crescut

de la 100 la 170

CRESTEREA CHELTUELILOR

Si pentru ce Statul a impus in-tr'atât pe cetátetli ?

Pentru ca sé màreascà cheltuelilede lux, ea sé sporeascà lefurile mi-nigtrilor ai ale direetorilor de servi-cii, ca sia alirnenteze fundurile se-crete, ca sé pláteascá datoriile oa-menilor de care guvernul avea tre-buintá.

Absolut nici o imbunêtátire, ab-solut niel o constructie, niel o datorien'a fost plàtitá din cheltuelile or-dinare. Pentru tot ce s'a zidit, pentrudrumuri de fer, pentru plata anui-titilor, pentru agio, pentru gosele(daca s'a fácut vr'una) s'a contrac-tat Imprumuturi gi iaràgi Impru-muturi.

Am aràtataltà-datá,in ami3nunte,cat a crescut clieltuelile In perioadade la 1877-86, comparativ cu peri-oada 1867-76.

Si am gásit cá s'a cheltuit, d'im-preuná eu imprumuturile :De la 1867-1876: lei 888 n:ilivane 108 mil leiDe la 1877-1886 : lei um mdliard 899 miluane

(Epoca No. 623 din 24 Decembre 1887).

Aceste date sunt culese din situa-tia oficial& a tesaurului pe 1886 pag.50-51.

>Jte eses bC pot contesta.Ce Insemneazá aceastà cregtere ?Insemneazà cà to curs de 12 ani

cheltuelile (numai cele obligatoria)ale Statului român aú crescut eu

83 1/20/0Asemenea spor nu s'a pomenit nici

In o tara din Europa.Iutâ dovada :

In Englitera a descrescut in 5 aril cu 2.75 o/oIn Germania a crescut « 29.83 o/oIn Austria n 12.35 o/oIn Italia n « 7.o3 0/0In Franta n 4.89 0/0

i noi suntem sáraci far acestetéri sa intrec In prosperitate.

SPORUL DATORIEI PUBLICE

In 1877 anuitatea de plátit pentrudatoria public& era de :

lei 42.359.842In proiectul de buget pe anul 1888

aceasta anuitate este de :lei 63.806.584 10

Ce capital actual represintá aceastàanuitate ?

Fácind calculele, asupra cäroradesfidempe cine -va sè necontrazicà;gr<sim ca :anuitatea de mai sus plátibilá In 40nu 44 ani (cum este) represintá u ncapital actual da :

1.097.480 000Chiar daca din aceste fifre scàdem:

datoria ruralelor 6 0/0,drum de fier Roman- Ilal- Itcanidatoria Oppenheimcare sunt eu dobnnzi superioare,

chiar daca am admite cá nu maidatorim nimicdin aceste trei i :npru-muturi inca va mai rámâne cá dato -

ria actual& a Statului român, calcu-lat& eu 5 0/0 represintá un capitalactual de :

Un miliard opt milioaneVa sé zicb, chiai cdnd o maná ce-

reascá ar verii si ar ddrui StatuluiRomanlei 7.854.500 datoria Oppenheim» 51.366.765.13 drum de fer Roman- Itzcani» 30.302.100 oblig. rurale

inca România mai ar avea o da-torie actual& de

peste un miliardCine va Indrásni acum sé conteste

aceastà tifrà?

AGIOpe când datoria create, pe ctnd

cheltuelile sporesc, o alt& calamitates'a n&pádit asupra Térei : aceasta eagio.

In 1877 aveam galbeni gi napo-leoni in taré. Azi avem hârtie.

Ca sé cumpér&m aur a trebuit cala 15 Noemb. 1884 sé plàtim 10.200/0» 1 Ianuarie 1885 »» i Ianuarie 1886 »

» 1 Ianuarie 1887 » :>

ai la 1 Ianuarie 1.888Iatá bun&t&tile regimuluI ?

» 17 0/016.50 0/017.600/018 0/0

DEFICITELE CONTINUE

Cel putin, bugetele sunt azi echi-librate ?

Doamne feregte.Deficitele s'aú tinut lank.Luându-le numai pe cele din ul-

tima perioadà gàsim :In 1884 un deficit de 13,600,000 let

1885 7,700,000'1886 5,400,000

La care adàogênd :Deffcitul cailor ferate 4,500,000

de la tutunurl 7,700,000Gásim cá In curs numai de trei

ani aceste deficite acoperite eu Im-prumuturi ati fost de :

J.1,:wo,vuvAlegétori, acesta e bilantul finan-

ciar al regimului.Ei v'a urcat dárile directe eu 700/0El a crescut cheltuelile eu 83 0/0El v'a dat ca zestre o datorie de

peste un miliard gi un agio de 18 0/0El a provocat in 3 ani un deficit

de 33 milioane.latá gospod&ria guvernului IDacá vê place, votati pentru dênsul!

TEI..EGRAMEAGENTIIA HAVAS

Paris, 1 Februarie.Din stirile primite din Damasc result&

c& arestarea, ce pro votase siirea unul con-flict franco -turc, s'a f &cut In afar& de consulatul frances. Individul arestat e acu-sat de a fi comis 14 crime.

Franca Turcia s'aü pus de acord pen-tru a proceda la o ancheta care va re-gula de acum inainte situatiunea Alge-rienilor din Siria. Aceast& anchet& va fltncredintat& la dol consiliarl, unui fran-ces si cel -l'alt otoman. Functiunile decomisar trances vor fi Indeplinite de d.Imbert, consiliar al ambasadei Franciel laConstantinopol.

Roma, 1 Februarie.Se telegrafraz& din Masuah c& generalul

sef s'a dus azi dimineatá la Saati cu sta-tul séú major, cu o brigada de infanteriesi o baterie de munte.

O recunoastere s'a f &cut eri in impre-juriml ; ea a semnalat presents vrájma-gului dincolo de Ghinda.

P &rerea general& in Masuali e c& Abisi-nienil vor ¡ acepe atacul.

San -Remo, i Februarie.Buletinul de azi dimineata, semnat de

doctoril Mackensie, Schrader, Krause siHowell spune c& se constat& cátngrosareae m &rginit& la partea anterioar& a jumé-t &lei drepte a laringelul, pe and umfl &-tuna jumét &te¡ stánge s'a micsorat dincausa expuls&rei unes parti moarte.

Berlin, i Februarie.Un decret imperial a ordonat institui-

rea unul consiliú de agriculture, compusdin 15 membril, pentru Alsacia - Lorena, sireorganisarea aso3iatiunilor agricole.

Strasburg, 1 Februarie.Urmarirea criminal& ordonatá mal na-

inte contra berarulul Wagner, din Mulzig,inculpai de inalta tradare, a fost ridicatá.

Paris, 1 Februarie.A circulat stirea spre sear& ca d. de

Lesseps 'sl -a faint piciorul. Aceast& stirenu e de toc It,temeiata. D. de Lessep esanatos.

E?OCA :'2 IANUARIE

DOMNIA COLECTIVISTAAti vezut, domnilor, ca eu, ' ARAMA SI HARTI E

cu toate neorênduelile ce s'aufacut,asasinate,procese scan-daloase, am tacut si am luattoata respunderea, numai cusperanta ca se va face revi-zuirea, fiind-ca era o cestiunede viitor pentru tara.

Declaratia d-lui I. C. Bratianupre .ediutele Consiliulut

Sedi+itriC'anueriidola 26 .1larl Issi

In sedinta de Vineri 20 No-embre 1887 d. Bratianu a de-clarat :

Ca la ministerul de resbelfurnicau pâna acum samsariisi ca de acea a luat el acestminister, ca se'1 curete de tâl-hari.

Ca in timpul resbelului stieca s'au facut hotii, dar ca ede parere ca e mai bine seIasi se scape un vinovat decat se mânjesti toata armataromana.

In aceiasisedinta a Cameriid. I. Bratianu a refuzat se a-rate dosarele furniturilor a-supra carora s'au facut hotiide milioane.

Cine-va propuind in 1882 d-luiBratianu, pe general Al. Anghelescuca ministru de resbel:

1ú i :duc la minister , cafura ! respunse d. I. C. Rratianu.

Erma fata atunci dol otiteri su-periori. '

R, ne-volasca d. I. C. Ilratianua tagadul acest cuvînt.

N'am trebuinta de nimeni: n'amtrebuinta nici de Imparati nici deregi, n'am chiar trebuinta se cautfavoarea Suveranului si nici chiara terii.

(Discursul len 13rulianu in Camera, 14Decembre 1884).

Teranii de la Bordeni au fosttratati cu cea mai mare blândete.

tMonitorul Olicial din August 1Krta .

Monitorul Oficial minte.( Diseurs. Bratianu, Senat i Marie 18x' .5).

JUSTITIA

Opozitia nu mai are drept laprotectiunea legilor.

titatescu.Ministrul justitiel.

Am dat ordine judecatorului deinstructie se nu puie in libertatepe... (cutare).

Statescu.Ministrul justitiet.

Camera de la i Decembre 1887.

Srisoare a sub prefectului Sam -sonovici din Dorohoi, catre d. HenriCortazzi, prefectul judt tul ui Durohoi .

CC lui ANRI CORTAZIPrefect.

RespeclabileD. Prefect.

Calimach voind cu or ce pre( ca d.Hasnas de la Zvorestea sé fie vittima,si rodine avénd un pro 'es cu PreotulBa'länescu stdrnit tot de Calimach.este de mare interes a fi achitatnefiind vinovat.

Alt -fel nu inni poi face nimic laZvorestea.

Ve rog regulati cum veil bine-vrol ca se fie achitat d. llasnas.

AI. d -v. deN.,tat setvitotC. Samsonovici.

Apt tel'anl ïllduiosat de .soartea are-lell serye'ut in cât m'am intere-at sefie achitRt.

State. eu.Ministrul justitit.

Camera de la 1 Decembre 1887.

INSTRUCTIA PUBLICA

De cati-va aniincoace scoa-lele noastre au mers înapoi."

Dint. Sturdza.Ministru instr. pub'ice

Camera de la 27 Marcie 4886.

, ---.a.---.,.

Noi avem sistemul monometalis-mului , dar monometalismul de ar-gint, si mai mull, am putea zice de:rama. General Lecea.

prrcd i ntele Camerit.Cam.'ra d'' la 5 Februarie

E o fericire pentru taranoas-tra ca avem agio.

Ceìmpineanu.Discursuri parlamentare.

UN PRESEDINTE DE CONSILIUAGENT PROVOCATOR

In zioa de 4 Septembre 1886 d. I. C.BrAtianu, de pe balconul Consiliulut deministril, a tndemnat natia indignatase'I résbune de opozitie, care ar fi or-ganizat atentatul lut Stoica Alexan-drescu,cánd nicl un oposant n'a fost a-mestecat In aceasta aftacere politie-neascá, iar d. Oroveanu a tost achitatde jurati.

A doua zi dupë devastarea localuri-lor de redactiune de la 5 Septembre,devastare sLev@rsita dupë indemnulpreeedintelul consiliulul, Voinfa Nafio-nalä, organul guvernulul a publicat ur-màtoarele réndurl :

«Se vor cerceta cnlpabiliï, daca eul-pabilii vor ti existând, si dacaparchetul va gasi pedeapsa pen-tru niste celäFeni care, indigna(ï de a-tentatul comes in contra prlmului mi-nistru,sè lasä a fi condtlsi de sentimen-tul indignärif pdna' a cornue chiar es-cese.»

N. B. Culpabilil nu s'aü cercetat ; siparchetul nu a gäsit ;del o pedeapshpentru bandele ce aü devastat localurilede redac(iune, in zioa mare, in centrulCapiialei.

ACTUALUL MINISTRU DE INTERNE

Domnule RedactorCeasornicul despre care este vorba

In onor. d -v. ziar de la 31 Decembre eraal meta, si adeverul e ast-fel : Am gA-sit la d. Radu Mihai, atunci prefect depolitic, ceasul ce mi seurase; imposibila lost insi din partemi a mai pungi minape el; am martori pe nu. Daueecu rua-tul director ac',ualmente prefect la Rtm-nicul Serat si pe Alex. Lahovari actua-lul inspector.... *till iarest ca ceasorni-cul se alla In posesiunea d -lui Kogalniceanu printr'un amie al meü, care alost martor ocular la transactiunea fe-cute bure d. M. Kogelniceanu ei RaduMihat. Transactiune care consta to in-locuirea ceasorniculul meü printr'unchronometru de valoare. Acest t&rg s'afacut In Camera de serviciü al adiotan-tulul Regesc.

Adeverul find acesta, ve rog d -le Re-dactor sebine -voiti a da curs acestortate -va rindurl si a primi tot -d'o -datatncredt.ntarea prea di:ttinsei mele consideratie.

Capitan \'acarescu.

COLECTIVISTII JUDECATI DE El INSUSI

Duca' as voi se rëspunz la cele )'alteinvinovä firf ce se aluc conservatorilor, nu as avea de cdt se repel cuvintele roslitein o sedin(d publica. Aceslecuvinte sunt : «Privif i la tribuna' sive f f vedea doui fosti ministri rosiicare aú Posi osdndi f f pentru niste faptece noue nu ni se pot imputa !»

Dimllrie Ghica.1879 Martie 30.

Ministrul Justitiei d. G. Chitu amintit.(lnterpelatea lui Slzlescu in Senat, 80Sep-

tembre 1883).

SPALATI-VE INTREVOIRUFELE MURDARE" ziselon Bratian u, adresánd u-Se catre Kitzu si Statescuin sedin ta Senatul ui din9 Noembre 1883.

UN PREFECT CARE VA PRESIDA LAALEGERI.

Prea Inaliate Doamn.,In urma plengerilor ce am priimit in

contra d-lui Dimitrie Simulescu, prefectuljudetului V&Icea, pentru tngerinte in ale-geri, plangeri cunoscute $i Mariel-Voastre,in urma alegeri unanime a d-lui loan Vila-cros, cumnalul d-sale in colegiul at IV deVálcea, persoana cu lotul slreina de aceljudet, tn urma a1Lor denuntAri ce mi s'atifacut de ingerinta d-sa'e directa in ale-gert, m'am convins, Maria-Ta, ca d-nu pre-fect Simulescu in atb.ser a exercilat inge-rinte in alegqere, si prin urmare, s'a facutaedemn de inalta ftuietinne oe i s'ataaredin at. De itceoa 6i rog pe A1tir ia-

Voastra sé bine- voiase& a incuviinta denttuirea sa.

Sunt, cu cel mai profund respect,Prea Inaltate Doamne

Al Marier - Voastreprea plecat si supus servitor

Ministru secretar de Stat la Depart amen-tul de Interne

G. D. \'ernescu

DECRETCAROL I,

Prin gratia lui Dumneze0 $i vointa ua-(ionala, D.mmn al Románilor.

La tot) de fata si viitori, santtate.Asupra raportului Ministrului Nostru

Secretar de Stat la Departamentul de In-terne sub No. 91108.

Am decretal $i decretam :Art. I. D. Dimitrie Simulescu se destitue

din func',iunea de Prefect al JudetuluiVèlcea, pentru motivele arétate tn raport.

Art. Il. Ministru Nostru secretar de Statla departa uentul de Interne este tnsarci-nat cu esecutarea acestut decret.

Dat in Bucuresti, la II Iun e 1876.

No. 1070. CAROL.

(Monitored Oficial No. 129 din 12 funi'1876).

AMENINTARE DE LOVITURADE STAT

ln sedinta camerií de lt! 4 Decem-bre 1887, d. Stittescu a fdcut urmittoarea declaratiune ce-o reproducendupé notele stenografica si care e-chivaleaz í eu o fàgàduiala de lovi-turà da Stat:

Insa accia care tnbesc in ade-ver libertatea, care sunt sincerüsi adevaratil ei partisani, se bil-ge bine de seama, se nu :taceCoroana, caci Coroana a respec-tat libertatea pênes si in mani-festarile el cele niai ilicite si da-ea vor continua eu aceasta ati-tudinc agresiva VOIt DItEP-

C;OiiOANEI 11T11'0 'L1 SE NUMAI RESPEC I E L1ßER'l'ATEA.',

UMILIREA TEREI IN AFARA

Guvernul d-lui Bratianu afacut scuze ,;ustriei, in douarPndllri ; a fa.cut scuze Rusiei;a facut scuze Greciei.

REGATUL ROM NIEZDECISI UNE

No. 11

Conszliul de Minislri,

Vezênd articolul I din legeade la 1881 asupra streinilor,

Decide:D. Alexandru Ciurcu, care

se afta in capitala, va fi espul-sat din tara intr'un termen de24 ore de la notificarea pre -sentei, care 'i va fi facuta princale administrativa conformcu art. 2 din legea susmen-tionata.

Espulsatul care va reintrain tara dupe executiunea a-cestei decisiuni, va fi supusconsecintelor art. 2 din sus -zisa lege.

D. Ministru de interne esteînsarcinatcu esecutiuneapre-sentei decisiuni.

Bucuresti, 2 Septembre, i885.(L'rmeaza iscaliturile minislr.lor).

N.B. O asemenea decisiune a fostnotificata si altor sase R !MAN:TRANS1LVANEN1 : domnilor N.Ciurcu, Secaseanu, Ocaseanu, DrocBanciulescu. Corlieliu si Opreanu.

Ili privintaConventiuniiconsularecu Germania s'aü fhcut in Cameraurmétoarele declaratiuni, In sedintade la 13 luniP 1886 :

D. 1. C. Bratianu. VC" rog se amâ-nati discufiunea pdnä cdnd voi aveasi declaraliunile din parka guvernu-lui geruran.

D. Ion Câmpineanu adresdnduse catre oposifie;. Se stiti ca aceastaconventiune o vom vota o, o vomvota o.

N. B. In numërul Epocil de la 2Noembre 1887 am cerut sé se publiceactele diplomatice privitoare la ne-gocierile urinate intre guvernul nostru si guvernul german in privintaconventiunii consulare.

Nimic nu s'a respuns la cere-rea noastra.

PRESA POLITI EN EASCA

(,BISTRI TA»pIAR QUOTIDIAN

BUCtRESTIPasagiul R.'mdrs

Domnule prefect,

MO multi cetàt.'ni luând initia-tive d'a funda un nod ziar q lotidian«BiSTRIT A » d. GENERAL RADIMIHA! 'Ml A RECOMANDAT SETRIMET LISTE DE ABONAMENTIN TARA. AM SI TRAM'S CATRECASIERI GENERAL! Al PARTIDULUI NOSTRI.

Nestiind Disci acestia recamandafia,ve rog a le o recomanda d- voaslrä.

Cu deosebit& stimaGr. Il. Grandee.

Bucuresti, 14 Augua 18é.7.

E datoria poporului d'a seridica in masa si cu ciomegesi cu topoare se sfarime capulmiserabililor.

Gazeta politieneascaTrompeta Rucurestilor.

PROCESELE REGIMULUI

Cu o afacerilor de la 1t.-Vèl-cea, ziarele guvernamentale aü spuscä opositia predì.c& asesinato).

lntr'un eomunieat oficial adresatziarelor op >sante, prin Monitor, d.Stàtescu a spus rrï liner?) de lo VN-cea surd culpabili de omor c u pandire.

Juratii din Craiova au achitat petinerii Vêlceni.

Dupé evenimentele de la Galati,orf,rattele guvernului aü spus ca o-posanti sunt niste asasini vulgari.

Juratii din Braila au achitat petoti membrii opositii implicati inacest proces.

ln urma atentatului lui Stoica A-lexandrescu, ziarele guvernamentalesi d. Stateseu, in Camera, aü spusca Oroveanu e un asasin si oposi-tia compli e cu Oroveanu.

Juratii din capitala au achitatpo Oruvtlanu.

In urina ceior petrecute eriseara la intrunirea publica a o-poziliunei,'nit -ani facut pria nil-ne însumi convincliunea intimaça turburarea intrunirei si scan-dalurile regretabile au fost pre-gatile si proectate contra opozi-tiunel, fapt de care comitetul li-beral national a fost instiintat laintrunirea de eri (15 lanuarie),fara ça se intervins pentru pro -tejarea libertatea întrunirilor. ln-dit;naliunea meaeste la colme sinu mat gasesc de demnitateainca, de a mai participa din acceeomitet liberal- national , caresustine guvernul acesta al teroa-rei. Itog se nie considerati ça de-niisionat.

Primiti ve rog, asigurarea consideratlunli mele.

G. Seulescu.

ADMINISTRATIA D -LUI BRATIANU JUDECAIA DE REGE

Numai in mizerabila administra-tie a functionarilor publici, cari nusunt numai lerlesi dar si necinstiti,nu s'a putut introdu e imbunata-tiri. Regele sta neputincios fata dea, easta coruptiune, precum et in-su'si s'a esprimat catre orator, incursul unei intrevorbiri, cu acestecuvinte : «Cum pot se me lupt con-tra tâlharilor :'»

l)r. Fa', tagHalle'sclies Tagblatt.

6 Mai 1886.

De and e Bratianu la gu-vern, Eu si Regele dormimfoarte linistiti, caci nu maiare cine se ne ameninte viata.

Majeslatea Sa Regina catre oprintesa,aatica el intinta.

INFORMATIUNIPentru a preveni falsificarea

voturilor de catre agentii poli-fief, Comitetul opozitiei unite aluat mesurt calla fie care sectiu-ne se stea in permanenta per-sonne cari cunosc pe alegatori sicari or denun tabiuroulut pe oricine va cuteza sa se presinte cuo carte, care nu ar fi a sa.

Candidatii si delegatii cari orsta in permanenta in localurilein care se voteaza sunt la diepo-

--.-:

ziltunea d-lor alegatori pentru aface sa se asigure de presedintibi urourilor respective deplina li-bertatc si intregul secret al vo-tului.

Legea pedepsestc Cu pedep-sele cele mai aspre pe toti acelacari ar uza de manopere desti-nate a falsifica votul, sau a vio-lenta conscilnta alegatorilor.

-tß-0 delegatie din Câmpulung a so-

sit eri in Bucuresti pentru a rugape d-nul Nicolae Kretzulescu se pri-meascá candidatura opozitiei la Co-legiul I de Muscel.

Dupé multe stàruinte d-nul N.Kretuleseu primind, lista candida-tilor pentru acest colegiu a fostast-fel modificatà :

Candida fi opozi fief pentru Cole-giul ! de Muscel aunt :

D. Nicolae Kretzulescu sz d. Negu-licf mare proprielar.

OSEatä lista definitivà a candidatilor

opozitiei la Craiova :Col. 1. Principele Alexandru B.

*tirbey, August Pesiacov, Al. Nico-laid si N. T. Popp.

Col. Il. D-nii Tache Ionescu, Ale-xandru Varlam, Ulysse Boldescu siConst. N. Ciocazan.

sS-Lq Colegiul al 3 lea de Deputati

din Tutoya, dupë cum suntem in-formati din Bârlad, candidatul opo-zitiei este d-nu Gheorghes lamandi,mare proprietar.

-s>-Eri Comitele Golouchowsky mi-

uistrul Austriei a avut o lung& in-trevedere cu d-nul M. Ph&ékydesministrul afacerilor strëine.

--D nul Rethoridi prefectul judetu-

lui Dolj care a fost chemat de M. S.Regele in Bucuresti a replecat erila postul d-sale, c'am ploat.

--D. 1. C. Bràtianu a fost primit azi

din preuná cu d. Dem. Sturdza deM. S. Regele.

D. Mititá Sturdza ministrul culte-lor si instructiei publice s'a reintorsasearä in Capital&.

-tß-La o intrunire colectivistä tintitá

de uná-zi In Mizil de vestitul NaeConstantinescu, cel eu torturile dela Márásesti, cu vérsarea de singedin Buzeü al cárui satrap este, pecând vorbitorii colectivisti ridicaüin slavà stápânirea, ceru si obtinucuvintul un tinér curagios d. Ni-'colae St. Nicolau, care printr'o vi-guroas& oi càlduroas&cuvêntare pusela loe pe cole,ttivisti, in aplausele en-tusiaste ale adunárei...

Felicitàrile noastre bravului ce-tatean. 14

D. M. Antonescu adreseazá ziaru-lui Apärarea, apärând in Craiova oscrisoare catre cetàtenii Craioveniprin care declarä In constiintà, cád-nii N. P. Romanescu si M. Máldá-rescu iaü luat prin surprindere is-cálitura d sale pentru infama si ne-ruoinata depese ce s'a adresat decolectivistii M. S. Regelui, si princare se acuzá opozitia de a fi orga-nisat bátàile ïntêmplate cuocazia ul-timeï Intruniri.

D. M. Antonescu dec:ará de ase-menea cá find luat de la teatru undese afla ou familia d-sale, de d. Ro-manescu a fost dus la cornitetulLiberal National, onde i s'a luatprin minciunä si surprindere iscáli-tura d sale fárá a sti in realitate cecontinea acea hârtie.

Aceastà noué eserocherie sfêrsesteprin a vesteji cu desêvêrsire pe tâ-nërul Romanescu, si a proba pânala evidenta cá pe lângá cà organi-seaza bande de b&tàusí este si min-cinos si escroc.

-tß-Azi de dimineatä d-nii dr. Assaky,

Babesiu si *ontu aft procedat la atreia autopsieacadavrului d-nei Btu-Leann. Pe lângá alte descoperiri d-lorail gàsit si o lesiune profunda laficat.

Aflâm dintr'o sorginte autorizat&e& M. S. Regele in urma unor in-formatii luate de la niste persoanede incredere din Craiova 'si a cápä-tat convingerea, cum ca' scandalu-rile comise in acest oras eu ocaziaultimei Intruniri ale opozitiei se da-toresc In mare parte, instigatiei per -sonale ale vestitului Anastase Stolojan.

Colectiviotii din Tutoya sunt ins-pàimêntati de curentul crescând infavoarea opozitiei al corpului elec-toral. Pentru a face fata unei cáderizdrobitoare, guvernamentalii nu cru-

tá vici un mijloc spre a domina si-tu atia.

Asa, noul Prefect numit anumepentru alegeri, cui giherele sCü Dire( tortil general al Peniteneiarelor'si ala pierdut eapul alergând in toatepartile prin judet si brin orasul Bêr-lad, ademenind pealegétori cu toatefagaduelile imaginabile el amenin-tând pe cei timizi 1

Dar de ce li -e fric& nu vors.;àpa !..-siw-

Réspuns la desmintirea data de po-lit-Kneazul avisulul prin care comite- 1tul opozittuneI -unite arata causeld cariala Impedicat Intrunirea public& de iMarti.

Tovaraeul lui Andronic ne destide a'iarta un singur agent al politiei caredirect sala indirect, prin amenintari salain alt mod, a oprit pe cetateni d'a parti-cipa la Intrunire

Nu unul dar mai multe casuri de asemenea fel putem cita si lata cate -va :

D. Anghirescu, bacan din strada Mo-rilor, alegëtor In colegiul I -it, a fost a-menintat de chiar inspectorul Chris-tescu el poftit la politie ;

Parintele Niculescu de la biserica St.Ionica a fost amenintat de comisarulRusescu ;

Pe Marin Fologtina din strada Iancu-lut lI a amenintat asemenea ;

T. Lerescu, din stratla$lancului N. 23,a Post si el amenintat.

In fle -care zi comisaril chiam& lasectie pe cetatenil mai influenti In nu-mele prefectulul.

Une ori prefectul el Insusl tine adu-nara de alegstorl si'i ameninta Cu res -bunarea sa daca vor vota cu opozitiu-nea.

D. Vasile Taranu din strada Frati -lor, comerciant, alegëtor In colegiul I aPost chemat de inspactorul Dimitrescula sectie el de prefectul poiitiei care l'aamenintat ca daca va merge la Intruni-rea opozitiet §i daca nu va vota cu gu-vernul, va paci toate neajunsurile.

Pentru a i se da o idee de ce'l a §-teapta i s'a si facut un proces de contra -ventiune.

Lista e larga el am putea -o continuape mai multe coloane dar credem ca ca-zurile citate suint suficiente pentru adovedi cevaloare are desmintirea d -luiMoruzi.

«Resistenta» din Iasi aduce urmatoareadeclaratiune personal& :

«Liberalul» afirma deunaci ca ela, p &-rintele mela, el ca fratit met vom votaIn contra opozitiei el pentru guvern.

Drept respuns, am declarat ca «Liberelul» minte.

Azi, ved ca « Liberalul» mentine in-formatia sa.

Më ved decl silit se iaü iaragl condeiul gi se declar, odata pentru tot - d'auna,el pentru a pungi cap&t ori -carel discu-til ca :

Am fost gi vol ti tot d'aune pentru orcine va voi se restoarne guvernul detêlharl care detine ilegalmente puterea.

Nu s'a schimbat nici odat& convinc-tiile mele.

« Liberalul» minte, afirmând c& n'amfost din capul loculuI pentru lista opo-zitiei.Voi considera in viitorori -ce discutie Inaceasta privinte ca o insulta personals,qi fagaduesc In modul cel mai pozitiv ce-lui care ar mai Indrásni se pue la lndo-iala simtimintele mele de ura, In con-tra acestul guvern, d'ai lungi urechile.

C. P.Bals.-$-Ni se serie din Dorohoiu c& :In ajunul alegerilor d. Leon A. Cru-

penschi, judecator de sedint&'de la Trib.Dorohoi,unul din cel mai buns magis-trati, judecâtor integru si nepartini-tor, este Inlocuit. Inlocuirea acestuidemn magistrat s'a facut din causa in-dependentel sale.

Alta. D. Ion Stamati, judecatorul o-col. Berhometele (Mihailenl), licentiatIn drept, judecator iubit si stimat detoti, este de asemenea Inlocuit.

Inlocuitorul sed este alegëtor In cole-giul Intâiü.

Alta. D. Emanoel Gherghel, seful Re-giei monopolulul tutunurilor de aici-functionar activ si constiiecios este In,locuit.

Inlocuitorul set este iar&s1 alegatorIn colegiul Intêiü.

Asta nu se chiama oare libertatea a-legerilor garantate ?

Mal bun& garantie, ce voici

Tuturor functioñarilor de la prefec-tura gi comitetul permanent, li s'aú luatdemisiile, fortêndu -i cu aceasta se fiealäturi cu guvernul.

Nenorocitilor li s'aü spus(ca la Bacala)c& daca isbute$te guvernul, li se va restitui dimisiile, daca nu, vor fi Inlocuiti.

Mai bun mijloc de isbêndä nice c& sepoate I....

PENTRU REGELIBENTATEA ALEGEIIILOR

DIN CAPITALAErI Mercurl la orele 7 seara d. N.

Letoiodax alegstor Intorcêndu-se de lad. C. S. Marcovici In dreptul gr&dinetd ruluI Stainer din capul bulevardululElisabeta a fost atacat In mod las decätre indivizi necunoscuti lovindu-I cubâtelr atât in cap pe care i l'ala spart,c9t si la picioare doborêndu-1 jos, fá-e8ndu-se imediat nevezuti; nenoroci-tul cerênd ajutor, s'ala g&sit dol ungu-reul care dus Indllrat la d. Mar-

covici plin de singe, unde In presenta ao sute de elegetori din colegiul I care seIrteenise sci a Post esaminat imediat ded. IL- Leontie, care 'i -a qi ordonantatm+ dicamente :,t +t pentru cap cat si pi-cioare, declarând ca este gata a'i da sicertltcatul cuvenit, si apoi suferindula fo;t transportat la locuinta sa.

R %CAUD. Caton Lecca a adresat azi Regelul ur-

mlitoarea lelegram& :L'+ Targui Orna, primarul refuz& li-

berarea cartilor de aleg tori sub pre-text ca nu i s'ah trimis de primariaIiar.iù. Am constatat c& cartile de ale -getorI s'ala expediat de primaria Bacaticui adresa Nr. 75 din 9 Ianuarie curent.Aceasta manoper& se face pentru a im-pied:ca pe alegetoriI ocneni de a venila vot, alt -fel de cat adulti In masachier In zioa votaril de catre agenti ad-ministratii catre ala ordine de a nu le dacartile de cat la intrarea in sala de vo-tare. Respectuos rugamdati ordine ur-gent a se linera cartile alegetorilor oc-nenl imediat.

Ernest Sturdza, Caton Lecca.

VASLUIUrmatoarea telegram& s'a niai adresat

Maiest&tel Sale Regelul ta cazul arest&relilegale a lui Neculai Pìlip, alegator to co-legiul al 2-a, din Vaslul :

M. S. Regeluï,«Respectos aduc la cunostinta Maies-

«tatei Voastre ca cu ocazia arestarel i-«legale a lui Neculai Filip s'ala sustras«acestuia scrisor! adresate mie de a-«legatorT, rupt sigilele si nerestituite.«Dupé probele ce pastrez gi martori, d.«Prefect Neron Lupascu ala comis acest«rapt. Casele noastre sunt Inconjurate«si spionate de politie. Rabdarea noas-«tra este pus& la grea incercare. Rog«respectos Maiestate, faceti a Inceta«starea aceasta ei ordonati a grabi an-«cheta ordonata, caci pana asta-zi par-«chetul nu a facut nimic.»

Dimitrie Donici.

Cum se vede cabinetul negru pentruviolarea celui mal sacru secret, acola alscrisorilor, eel mal infam chip d'a su-gruma constiintele, este practicat inchipul cei mal hidos d'acest guvern mi-zerabil l..

DO1IO11Ol

Asupra infamielor vestitului Cortazzi,s'a mal adresat din Dorohoi, regelul ur-m&toarea telegrama :

Majestälei Sale Regelui,Nefericitul judet Dorohot devenit a-

devërata Vlasie sub pasalácul fostuluiprefect Cortazzi; cetatenil si asta zi zacsub influents sbirului, justitia la ordi-nile sale, Procurorul Petrovan inven-tAnd pretinse crime, cauta tot posibi-lul a me depune In arest ca si pe altialegatori.

Adevërata trims insa este numai casunt alegator coleg. 11 si osti! numalSatrapulul de Cortazzi.

Sire, sunt adevërat liberal, nu pot fIrisa alaturea c'un misel ca Cortazi si uninfam ca Petrovanu, respectos ve rogordonati parola Regeasca sé fie respec-tatá (alegeri libere).

lilissica Ghergel.VLASCA

Primim din Giurgiu urm&toarea petitietrimiss regelui :

Majestälei sale Regeluì. Ro»aânic7

Sire,In seara de i(i corent, Pavel puscìi.-

riasu sub-comisar , Nicolae Soldatubatture gi alti!, m'ala amenintat ca alasê'mi sparg& geamurile §i së'mi dea jafla pilla/lie, daca nu me las de oposi-tie si ca am se flü persecutat pe toateaile, si dac& Imi trebue parale pentrulicenta se 'ml dea.

De asemenea Catin Fainaru a ame-nintat pe unii oament c& are s8l ta-i-mita la politie cu vardist, daca nu as-culte. de dânsu.--Anghel Muscalu daajutor IuI Calin.

Al Majestatei Voastre prea plecat sisupus servitor.

Lache t'asile Barbu.proprietar, c&rciumar, Meg. Gol. II.

Gheorghe Hristea, ProprietarMartori' Dumitru Audreiú,proprietar si

muncitor.

LfBERTATEA INTRUNIRILOR

DOLJII:

Asupra infamiilor politienestt din Cra-iova s'a mal adresat de cidre jaleg&tori,Regelui urmatoarea petitie :

Majestatei Sale Regelui:

Sire,

aAm fost martori In seara deIntrunirea opozitiei din sala lanci si amvëzut acolo o banda de Intrerupatori si

i5 la

EPOCA - 72 IANUARiE

oameni de scandal. Erari agenti per -cepti, subcomisari Caracaleanu, Ionit&Nicolau si alti.

La eeire ali tinut calea tutulor cati searata mai culcuragiü si ala Inceput unatac. D -niI Varlam, Gregescu, Veleanusi alti! ala Post loviti miseleste.

Rugam respectbs,Sire, ordonati oan-chet& si se va dovedi, cum din parteaautoritatilor guvernulul s'a urzit scan-dalul ca, de sci se pot aresta pe d -nilGrecescu, Veleanu, Stan Burten gi al-ti!. Toata intentia lor a Post, se Inchidape cetatenil cei mai attivi Cari vorbesccontra guvernulul, ca se nu mai fiecon-tradictiI.

Aceste fapte ne esaspereaza, Sire,caci nu mai e siguranta pentru nimenr,nu mal putem vorbi nu mai putem cri-tica actele guvernulul, nu mal putemvota liber.

Suntem Sire, al M. Voastre supuslleali.

lancu Iliescu comersant si proprietar,N. Cosioveanu, aleg. coleg. 2, MitricaNiculescu, col. 2, D. Ch. Amarascu, col.2, Mitrache Dumitrescu, col. 2, Ilie Ma-rinescu, col. 2, Ionica T. Godeanu, col.2, N. Georgescu, col. i, V. M. Iliescu,col. i, Vasile lonescu, col. 2, StefauGeorgescu, col. 2, T. B. Calaneanu, I-lie Iliescu, col. 2, Tache Popescu, Ale -cu Malciu, col. 2, Florea D. Lazarescu,col. 2, S. Lupesco, col. 2, MihalacheMarcovici, col. 2, Paun Dinu, col. 2,Meita Radulescu, Afr. Gheorghe, Gg.Gavril, col. 2, A. Ionescu, DemetrieVasilescu, Ghits 1. Dodescu, col. 2, Ni-colae Costache, col. 2, Petre Stancu,Petrache Constantin, col. 2, Gg. Mihal,col. 2, Gg. D. Guta, col. 2, Savu D.Guta, col. 2, M. Dinut Grigore, col. 2,Nicolae Preda, col. 2, Ionica Gg. sol. 2,N. Popescu, col. 2, Costica Badescu,col. 2, Mitrica Oprea, col. 2, Mitru Gg.,col. I.

OLTDin Spineni (Olt) s'a adresat M. S. urm& -

toarea telegrams :Majestà(eì Sale Regelui

Candidat al opozitiunel din Olt In vi-sita ce fac alegatorilor din judet aunturmarit de;membrul comitetulut Linarude subprefectul Negulescu ei ajutorulMurgescu care intimideaza pe alegá-tori apre a nu me primi.

Toata administratia In migcare.Lata Sire libertatea alegerilor ce ne

ati garantat.Collibaseanu.

ALEGERI LIBERED le Redactor

Intre migelüle administratiunel dintimpul alegerilor, ve rog se Inregis-trati si urmatorul fapt :

Niste brosuri tiparite, continând maimulte discursuri ale mele din camera,el pe care Impreuna cu o epistola a meale espediasem prin poeta alegatorilordin judet, ala fost secvestrate el opritela subprefecturl. Aceasta am constatat'oprin toti alegetoril de afar& sositi pan&acum In ora si cari 'mI ala declarat c&nu ala primit nici o bru§ure, de si apeditiunea se facuse deja de Vinerl i5corent.

A trebuit negreeit se f e pentru aceas-ta un orditi secret dat subprefectilor,cari reguleaza prin espeditori distribu-tiunea potei rurale.

Primiti, domnule Redactor, asigura-rea consideratiuneI mele.

N. Fleva.

UN SEMN AL VREMEI!...Primim de la un cucernic preot de sat

versurile da mai la vale, cari, dac& nustralucesc tocmal prin ritm, prin origina-litatea lor, fns& caracterizeaz& tn chipulcel mai elocuent simtimintele ce ah Ince-put sa ias& la iveal& tn poporul de la taratmpotriva acestul guvern, constituind unsemn al vremei de dec&dere in care tr&im.

C&cl, poporul and era sugrumat de lif-tete fanariote, tncetase a da viersul seitpredilect dragostel naturel ce'1 tnconjoar&or duioaselor simtiminte ale inimeT sale,spre a tnfiera priti cântece jalnice §i fnfri-cogate nelegiuirile j&fuitorilor sel.

S'a dus dar vestea de mi§elia lui Bra-tianu ca de Tunsu 1...

Bogoslovenie de Anul Nou 188ttfDe bogoslovit, da 1Am sé bogoslovesc,Dar un lucruAm sa desvelesc:Stremosescul aurCe era in tara,De and cu BratianuiAit trecut hotarul ISi In locu'i aú venitMonopolul de tutun,Din care aú isvor@t,Monopolul de sareSi cel de chibrit !..Ce s'a inlocuit,Cu cremine si am&narCe sta in buzunar;Cad. téranul n'are,Nid chiar de mAncare Ilar Ion Bratianul,A minlit sarlatanulCAnd a zis In parlatnent«Cá TaranuliA vï'ndut granarul«ySi'si a umplut bu;unarul« ..Acum sé ImplinescSé bogoslovesc:Umplé i Doamne lui,De sanatate trupulCum 'si a umplut TaranulDe bani buzunarulVanzàndu';i granarul I

Taranul Preist.

LLTI.11E I\F'UIt11.1TIC11

Candidatii de deputati ai Opositieipentru judetul Ilfov sunt :

La colegiLil I-ituDimilrie RratianuGheorghe VerneseuGeneral G. ManuEmanoi rotopopescu PakeConstrlon

egitil al II-leaG Dore Arghiropolu

el Dimitrescutrie Economu

stantin MarcoviclI)imitrie Naumescui)imitrle PetrescuPana PencoviclGrilgorie TrtandafllSava %'asilitt

In urma refuzului d-lui Pherekvdesde ai da satisfactiune, PrincipeleGeorge Bibescu a trimes azi marto-rü la redactia ziarnlui L'F,toile Rou-maine.

Martorii principelui G. Bibescu,sunt dd general E. Arion si Al. C.Catargi. Nu cunoastem incä rezul-tatul demarsei acestor domni.

Ni se comunica din Rtmnicul-Vêlcel ur-m&toarea telegrama transmis&

Májestäleï Sale RegeluiSunt numai 3 zile 011é la alegeri

si nimic nu s'a fácut In cestia dele-gatilor orasului Rimnic. Presiuneala culme, sicane din partea prima-rului la eliberarea cartilor. ;.3eaptefunctionari numiti ad-hoc dintre a-legêtorii colegiului I. Ce se face cupromisiunea Majestatei Voastre ?

Davotati Alegétori In colegiul I.Al. Lahovari, Cäpitan M. Lämotescu,

S. Cälinescu, Peint Millo, Emil Laho-vari, Constantin Herescu, Vasile Plesoianu, Bitc,senescu, Achil Zamfirol. Cost.N. Vlädescu, loan Fotescu, G. Färcä-,sanu, Valerian Ursianu, loan C. Ange-lescu, C. V. Plesoianu.

ÁDin Bac &ü ni se tramite copie dupe ur-

m&toarea telegrama adresata

Majestatei Sale RegeluiDelegatii Comune' Odobesti adusi

de Sub prefectul Negel cu c &lárasiila primarie. Li s'a luat cu forca Cer-tificatele pentru ai Impiedica de aveni la vot. Am reclamat parchetu-lui care nu voeste a lua nid o de-marse. Respectuos rugàm pe M. V.a da ordin sé ineeteze aceste abuzurisi a elibera certificatele delegatilor.

Ernest Sturdza, C. G. Lecca, VictorG. Lecca, A. Aristide, G. Craileanu, I.Ganea, A. Teodoru, I. Sturdza ,si alli.

Primim din Giurgiu urmatoarea tele-gram& :

Intrunirea imposantá. PresedinteHariton Racotà , oratori loan Lithovari si Loan Dimitriu. Aprobári u-nanime, Intrunirea s'a tinut In Ma-gaziele de grâü ale d -lui Racotà transformate In salit de adunare. Totiproprietari sálilor terorisati de po-litie

Ulubeanu.St

Urmatoarea telegram& a fost adresa&tast&-zl M. S. Regelui din Bérlad:

Administratia intreaga nu respect&cuvêntul Majestatei Voastre. Ea ame-ninta, prigoneste, insp&imêntá pe alega-toril independentl.Politaiul Pascu sefulsergerltilor Ignat, comisarif Romascu,Grigoriu, si alti agenti politienestl seIntroducin casele cetatenilor §i le or-dona se voteze pe candidati! guverna-mentali, sala se se abtie de la vot. Se-cretarul politici Dodan, aduce pe co-mercianti la politie pentru a'i amenintasi a le ordona se nu voteze eu opozitia.

Directorul scoalel normale, adminis-tratorul creditului agricol,advocatul sta-tului, presidentul comitetulul perma-nent si multi agenti administrativi cu-treerá mahalalele ameninténd In totchipul pe alegêtorii independenti dacavor lua parte la vot. Putem or! anddovedi Inaintea une' anchete ingerintafatig& a Intregel administrati ei ame-nintarile indrasnete f&cute alegëtorilor;administratia pregateste tot soiul demanopere pentru a zadarnici secretulvotului. Conformêndu-ne Inaltei Voastredorinte denunt&m respectos MajestateiVoastre aceste acte arbitrari' atinga-toare libertatilor alegerilor.Alegëtorii ingrijiti ateaptà de la inter-

ventiuneaMajestatei Voastre Infrânareaacestor cutezatoare ingerinte.

Jacob Fätu, Stefan Sturdza, Constan-tin Vrabie , George Petrescu, NicolaeNicorescu, lorgu G. Gálcä, G. Iamandi,Doctor. Namicea, Ion Jepureaiiu, EmilVulpe, Toader Istrati, George Palade.

atAfläm In ultimul moment cá can-

didatii definitivi ai opositiel in ju-detul Muscel, sunt urmétorii :

Col. I. D-ni Al. Em. Lahovary siI. Ghica.

Col. II. D nu Ion Negulici.III. D-nu Grigore Andreescu

Intorcându-se de la Intrunirea opositielrhiar in acea zi de c&tre 3 batausi, unulTache Flagnetaru.

2) C. Donescu barbier, un batrAn cin-stit a fost chemat la Sectia 25, unde d.comisar Râmniceanu l'a b&tut crunt Inpresenta epistatului I. Marinescu, subcomisarul Costic& si unu' alt epistat ginumai pentru cuvéntul ca pentru ce laIntrunirea opositiel a fost, iar& la aceiaa guvernamentalilor unde fusese che-mat nu.

stGuvernul nu se limiteaz& numal la

ingerinte ei amenintär; In locurileunde caderea In alegeri o stie cu sigu-ranta pe lAnga b&te si retevee useaz&si de alte mijloace si influente inalte.

Ast-fel d. Al. Stoicescu, cunoscutulcolectivist si pregedinte al Curtel deApel Sect. I Bucure$ti, flind desemnatde sorti a presida colegiul electoral deTeleorman, a plecat Inca de eri In lo-calitate, adicä eu trei zile Mainte dedeschidere, pentru ca Impreuna cu Ki-ritopol se fac& tot ce va putea pentrucandidati guvernamentali.

Trist pentru un magistarat I3C

D. Populeanu procurorul-generala convocat la parchetul sêü pentrumâine la 5 ore seara pe totl procu-rorii pentru ale da instructii pentrutimpul alegerilor.

Pe lânga cele publicate la editia Intêia de azi,In cestia b&t&el lui Letoio-dax, semnalam M. S. Regelul ei C-nielRadu Miha'-Moruzi si urm&toarele fap-te precise:

1) Paraschiv Ionescu din strada Is-vorul, proprietar, a tost b&tut In strada

Ni se telegrafiaz& din Caracal :

A doua Intrunire colectivistä ace-las resultat ca prima : opositia acla-matá, Mitica Popescu aplaudat detoti asister-tii, care ala parásit saladupé cuvêntarea d-sale, lásând pecolectivisti consternati. Candidatiiopositii eolegiü 1, Miticá Popescu siDumilru Cezianu.

stAfläm cu parere de rêü cá starea

d -lui VVilamow, primul secretar allegatiunei imperiale ruse, care estegreu bolnavde cate -va zile, s'a agra -vat. Asta -zi se va tine o noue con -sultatie.

StD. general Cernat comandantul

corpului 1-ü de armatá a adresat ocirculara c&tre toti sefti de corpuriprin care li se d& ordin ca in zileledeSâmbatá, Duminica si Luni, tru-pele se fie consemnate in casarml.

D. C. Nacu Ministrul Finantelor afost primit azi dupé prânz de Regelecu care a stat mai mult timp.

D. Plagino ministrul térel la Romaa dat zilele aceatta o noué dovadádejosnicà slug&rnicie regimului ce re-prezinta.

I. S. Elena Doamna Cuza, aflân-du-se la Roma a dorit sé prezinte o-magiele Sale MM. LL regelui si re-ginei ltaliei, si dupé uz s'a adresatministrului torei apre a o prezentala Curte impreunâ cu fi;ul sêü Ale -xandru de care e insotitá.

D. Plagino curtezanul tel maiinfocatdeodinioara al lui Voda- Cuza,a respuns cá e gata a prezenta peDoamna, dar ca nu poate introducela Curte pe printu Alexandru Cuza.

Fera comentarii !3C

Azi polcovnicul Pastia a luat ur-métoarea dispositie :

«Or -ce impiegat al telegrafelor, ointra In sala aparatelor pe timpulcat va titre alegerile, in afarà de o-rele lor de servieiü vor fi obligatia face ca pedeaps& 3 zile de lucru.»

StD. judecâtor de instructie Stâtescu

a adus la interogatoriu ail, pe fe-aiea Anica, pe Ciungu si pe Make-don, toti scusati In afacerea omoru-lui din strada Dionisie.

StConsiliul comunal de si declarat

in permanent& nu a putut judecaazi niste contestatii de cât eu treiconsilieri fata.

ULTIMA ORAAGENTIA HAVAS

Londra, 2 Februarie. - «Standard»crede a gti c& 180 milioane de marc' dia290 milioane cerute Reichstagului vorfl vérsate In tesaurul de aêsboiü, carese ridica deja la 120 milioane de marci,pentru a se putea acoperi primele cliel-tuell ce ar necesita m&surile de mobi-zare far& a recurge la Reichstag.

Dupa acelaei ziare, Austria ar cereasemenea 100 de milioane de fioriniCamerilor, pentru a forma un tezaurde résboiü.

Berlin, 2 Februarie. - Doctorul Vir-chov a declarat ca, cu toata examinareacea mai scrupuloasa, n'a putut gasi ni-mic canteros In partile bolnave estrasedin laringele printulul Imperial de ca-tre doctorul Mackenzie, si supuse e-xaminaril sale.

SPECTACOLEAsta -zi se va representa la Te._ ,CplNational pentru a doua oars piesele :

Francesca de Rimini, tragedie In 5 acte siVincenetta, dram& tntr'un act

BALURI MASCATESala Bailor Eforiel, Joie qi Du-

mineca.

CASA DE SCHIMB

I. M.FERMOStradu Lipseani, No. 27

Cumpéra si vinde efecte publice si face or-ceschimb de monezi

Cui- sui Bucuresti?'1 lanuarie f8S8

5 0I0 Renta amorttsabila5 0/0 Renta perpetua6 0/0 Oblig. de (tat6 0/0 Oblig de st drum de fer7 0 ;0 Scris. func. rurale5 0/0 Scris. func. rurale7 0/0 Scris. func. urbane5 NO Scris func urbane5 010 Scris tune. urbaneUrbane 5 0; 0 Iasis 010 Imprumutul comunalOblig Casei pens ,lei tO dobImprumutul cu premieActiuni bancei nation.Actiuni .Dacia - Romania.

NationalsConstructiuni

Argint contra surBilete de banca contra aurFlorini austriaci

Cump. Vend.9:í14I1.33;490 1 2 9t 11288 114! 89

104 : 4 10589 SP 1 '2

102 1 4 102 3 495 96851.2 86'75 75 1,273 1 2 74

210 21535 37

1000 1030230 24C2C0 20880 9017 50 17 7517 50 17 752 01 2 02

EPOCA -- 22 IANUARIE

MAS ETLE MR.S4Va MITEMIASI. --- No. 32, STRADA LAPUSNEANU. No. 32 -- IASI

MOBILE, de te felurile, pentru odai complecte si piese de fantasie.COVOARE, p e, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul.CIJUIERII, M si variat asortim en t cu preciuri dupe evaluare.PERDELE, POR RE cu gal eriil e lor; LAMPI, mare asortim en t

de toate precNtile.CRISTALERIE, Serviciuri de dulceata si de masa.Garn ituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE

foarte elegaute.BRILLANTE si pietre pre ti oase en gros si en detail.

MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IASI, STRADA LAPUSNEANU, 32.595

CASA 11E SCHIMB

MOSCU NACHM IASSu. b, i t palahul I'rincipele Dimitrie Ghika

Sir.Lipscani, in facia 710(4 !Jadir ITancei National,.(Dacia-ROmdnia)

B ußureStiCumpéra si vinde efecte publico si face ori-ce

schimb de monezi

Cursul pe ziva de Q/ Ianarie 1888

5 Renta amortisabila5 romAna perpetua6 Obiigatiuni destai [Conv.rur.]6 C. F. R.5 Municipaleto r. . Casai pens. [300 1..'7 % Scrisurifundare rurale5

65%5

4 Obi. Serbesti sn prl'meIm. eu prime Bue. (50 loi]Losuri cruces rosis italiane

Otomane eu primeLtisurl Basilica DombauAct. Dacia Romania

Soc. NationalaSoc. de Constructiuni

Atir contra argini sau bileteF'lorini 1Va1. AnstrlucMarci germaneBancnote francese

italianeRuble !Arno

16 'Cursul este socotit in aur

1.urbane

Iasi

Cump Vinde94 3/49088

73fit10489

10294sa756435273517

i7 3020012410099

217

939188 :t

74215104 3'4

102 3/4958s76 !ie538303820

17 70202126106 !,100440

Erezii L. LEMAITRE, SuccesoriTURNATORIA DE FER SI ALAMA ATELIER MECANIC

Bucuresti. Calea Vactiresti No. 95 1 BucurestiSe tnsércineaz& cu construct,iunl

(le turbine }i mori cu pret<url malreduse de cát acele din Viena si Pesta.

PreciulUnei mori cu piatra de 36 let 1900

» » » 1 » » 46 » 2100» » 2 pietre » 36 » 3600» » » 2 pietre » 42 » 3800Esecuteaz& repede or -ce lucru de

urnétorie sari mecanic& ; precum :olane simple si ornate.

Mare asortiment de moblile pentrugradin /, armamente pentru graj-duri si teascuri de sin, etc.

Aare deposit de grir ii de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile,lev e du tuai. Mare asortiment de pietre de moara, La Ferte- sous- jcuars

AVIS i rC

Un Adminisir tor sau ingrij Lorde morii inetate de 42 ani caula un serviciu, cunoscandbine limba Romana si Germana care a f &cutmai mult4l ani prartic& st teorie in aceasta ta-ra farnd si studiile de agricultura in scoa'aLiebwerd Tetsc lien (Boemia', poseda cele maibune atestate si rnedaliat de guvernul romanpentru cultura agricola.

A se adresa la administratia acestui ziar.

x$sIBsl3sIIIRICRIOR!_44+sWIRSs$SIM68ESx

AN

611,111L111 SI OGL1NZIUE

CRISTALde ori -ce m &rime, precum si or cel'el de sticl& pentru acoper &alánturlsi vitrine.

Furniseaz& cu preciurl eftine.A. Feldmann

625 Comisionar, Str. Sf. Viner". 15

xSENS4SiS Sib ISSM*SiNw Ob 3ánom rr. Amommrx4RigliSx

! CASA DE SANATATEStrada Teilor No. 41

Previù pe suferinzl, cif In aceasta M$1 casa care este actualmente adminis- e

trata de subsimnatul, g &tese cea malpt bunk si complecta Ingrijire, camere i- 11j

!!1 gienice, serviciu eel mai contitiincios si1F neincetat supravegbiat, avt'nd la diapu-

zitie or -ce doctor din capitala.Se pot face zilnic o. -ce pansamente,

oinhala¡,te, fumegatie, toaleta pentru dame etc. II

0 Pentru or -ce desluaire se poate adrt asa in toste zilele verbal sau inscris ca-Iti tre directoru. iP

G. I. Levezeauu.0 tra t

.16Ysl.St481116Y8il116üitäSiiS18*813iX

PARTIUMISMEAQx,L. LEGRAND, Paris, Rue Saint- Honore, 227

ESS -ORIZA SOLIDIFIÉEPARFU M U RI CONCRETE

INVENTi1'NE SISTEMATICA BREVETATA IN FRANCIA SI IN STREINA TATE

PARFUMURILE ESS.- 0RIZA, lireparate printt'un procedeunou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pan'acuma necunoscut

Ele suol incluse sub forma de Creloane sau Pastile, in niste flacoane mici sau cucii detoate genurile ce Bunt tourte usioare de purtat. Aceste Creioane- Parfumuri nu se evaporeaza,si so ot iniocui in luburile lor, cand sunt usate.

Ele au Imensul avantagiu de a umple cu mirosui Tor, tara a le tomaia sau a le strica, obiec-tele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA USOR l'ENTRO A PARFUMA IN DATA.

Q

du 4,A,

e 4r 4. tiv ~ o

m 0 ó e F

0)

o

4

st toate obiectele de LINGERIE, de PAPETARIE, etc., etc., etc.DFPOSITE IN TOATE PARFUMERIILB atalogul Parfumurilor cu precturilePRINCIPALE DIN LUME aunt trimise FRANCO la cerere

x-.__ ____X041) =X0X

CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REiMS xi

--X

De ocre -ce circula in comercio vinurl" fabricate In Austro -Ungaria purthnd fara niel un scrupul etiquete cu firma noastra,ne vedem nevoilt a da oare -cart deslusirt asupra3 embalegiulutnostru spre a garante pe c n_s..rratorii §ampaniet Pommery deasemenea faisiticate.

Dopurile servind la astuparea butetiilor noastre sunt foarteu ;or de recunoscut, avAnd conform modeluluice urmeaza firmape fund si corp.

Osebit de aceasta dupe ce sticla este astupata se aplica a-supra dopului o capsula de tinichea purtand numele Pommerysi treT stele.

ucuvr SAMPANIA SECowlmitrei. Areoctiqueta alba

Cu firma noastra omica etiquete Sec lagatul sticlet, staniolnuriu granulator, yidopu Cu firma.

SAMPANIE EXTRA -SECNara etiqueta

mica etiquetaExtraSec la gAtu sticici,staniol auriù, granulator, ,si dopu u,lrma

CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMSX Agent general A.G. CARSY 543 Xx Yx x

x

Xxx.r.._,... _._-..._

XXPRIMA FABRICA ROMANA

n ei)F'

POE-NA C iV E'l U/ x'FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI

ALTI FABRICAN?aaac.a Duantnei, 8 (rasele d -lui Major Misa)

Aducand din streinatate oameni speciali si masini de eel mai nousistem pentru confeciionarea sus ziselor articolo, sunt in positiune asatisface or -ce comanda, iutocmai ca cea din sii-emulate. atiagemdeosebila alentiune asupra unei noi metode de cutis lucrate Cu le-gaturi de metal patentate de curlud, care servesc pentru Cinerea martunlur in magazine, eilt si pentru transportares intranseleprin postasau prio or -ce alta cale.

Xx

Cu stima, M. LITTMAN.

XX

l.sxiPERM) A SE IMBOGATI REPEDE i

Si iA FACE AVERE IN SCLtRT TIMP

I CE TItEBUE FACUT10 Nu trebue se se ,, ca operati- i

0 uni de Bursa. Nu trebue s8 seN; cumpere bilete de loterie. Nu tre- &i bue se se joace. Nu trebue cuno- 0I f3tinte.Toata lumeachiar ,si doam-g nele pot profita Dovedit $i aprobat.

Pentrt' a se pri.nt importanteleinstructif, sesescrieit ománe,yte

IIF.)0,

. Paris 8, Rue de Bag- q,i, u Arpech 111

H.

-ei ,lb®ú 1ti

'AVIS IMPORTAirConsumatorii cari cant. cu drept cuvint escelentul CIAL al

Companies Coloniale din Paris, treb'.:e sá, vitenulner6selì Contrafacerl, çi pentru a nu fi ïnt }eiaç a exige pe fie..care Cu tie TI1IBRUL DE GARANTIE al Uniuniï Pabricantilor, Societate recunoseutä de utilitate publioá de StatulFraisiez.

.4.1'eft td{,,..ellte4-'It:PZ.'e.til":11!'d.t.' :."vìD4C1MS23VR-t,SW..e

ii® e soisMME ATELIER SPECIAL

DE

MOBILE SCULPTATE i

S'a desclris in Calea \'ietoriei, No. 1Q0, vis a-vis dePalatul Stirbei, un magasin al acestui atelier, unde se

poate g&si si comanda tot-d'auna di'erite mobile ,ieulp-tate, co pri'turi moderate, precum hiali de rntAncare, delectura. iataeuri, anlrenri etc.

Cu

573V. MBAYEI.

® 60

MEDALIE DE AURViena 1883

Autorisata de consiliu dehygiena si saluhritate

DENT ALINAensent,& pentru gurs

PULBERE VEGE,TALA PENT,RU DINTIaleDr. S. KONYA

CMIMISTAmbele preparate cu acid salicylic pur

aunt remedii radicale pentru durera dedints, boalele Buret si ale gingiilor.

Ele conserva dinfril si da gurei un mirosplacut.

Pref,.ul : i flacon, dentalina 3 (ranci ; i cu-tie cu prafuri 2 francì.

Deposite la Bucuresti : F, W. Zurner, I. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus Braila Fabini,

Botosani, Hojnal, Uorohoi, flaque. 485

C

f Un landou toöV 1VARE tot, din fabrica Lohnen

(Vienna). Doritoril sepot adresa la domnul N. Al. Papadat. Str.Academies, No. i0, de la 5 -7 ore p. m.

" tATIIEPRIZÄ RAROWIETRIi.Af, Cij i, A 7 IE.EA LA i IZIrd1:3.(2R CIT MA§INI PNEIIMATICE

No. 25, Strada Acaderniel, No. 25.jf

w

Alautagiele ce presiutä

sistemul Iostru atái în pri-

'aiula promptitudinil cât }i

a salubritälil nu lasä ni-mie de darit, ceea ce ne }i

pune in posilinne de a con-

cura pe toll ce1-1-a111 die

acéstä branFl.Onor. public se póte convinge printr'o sticlá ce posedá fie-care vas, ca vasele

se umplu cu desávárlire

.v

.:{le PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCAZUTE.

tvstyi/ oO24YPY,sqeiá.-'vil:,.r'M43,:r.SC/4,..7 V>/2,Zet0yy4 q

111 S'A DESHCIS IN

MAREILe F113TjÉ i

Bucuresti 76,IFa1ea Mosilor, 76 Buouresti

Reparat si mobiiat cu totul din nou. Se gaseste camere de la i leu ;i '.0 bui in sus.Asemenea se inchiriaza camere mobilate eu luna. Sarv ciul prompt, ovest preciurimoderate. Se gaseste grajduri pentru car si t oproane pentru trasuri.

DE INCHIRIAT PRAVALII MARI SI MICIl'roprietar, CORNELIU KALINDERU.

599

MASINE LE 'Ma PAIE 1,PENTRU

NLTRETOL CAILOR

MORITZ APPEL 11'STRADA DOAMNEI No. '7

DEPOSIT ¡GENERALLA

APARARE IN CONTRA FOCULUI

Grenadele Stingatoare HardenuRV oEPa ROMANIA

588Bucuresti. -- Strada Smârdan, No. 2 lim .r prte,r4s Bucuresti. Strada Smárdan, No. 2

Tipsglrafìa Zistr.xlui Fpora" Ttparit cu cerneala Ch. LoriUeux C-te ParisßteraNt rr:pursabil, G. Stoenescu.