Obtinerea produselor petrochimice.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a

OBŢINEREA PRODUSELOR PETROCHIMICE

DOMENIU: CHIMIE INDUSTRIALĂNIVEL: IICALIFICARE: OPERATOR ÎN INDUSTRIA DE PRELUCRARE A ŢIŢEIULUI ŞI PETROCHIMIE

Martie 2009Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR:

ing. Livia-Aurora Manole - prof. grad did.I, Colegiul Tehnic „Lazãr Edeleanu” Ploieşti

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

CUPRINS

pagina

1. Introducere……………………………………………………………………......4 2. Competenţe specifice modulului de practică ………………………………5 3. Informaţii despre specificul agenţilor economici

la care se efectuează practica…………………………………………………7 4. Modalităţi de organizare a practicii.............................................................8 5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă................................................................................10 6. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii..............................13 7. Organizarea evaluării .................................................................................39 8. Anexe............................................................................................................43 9. Bibliografie...................................................................................................56


3

1. INTRODUCERE

Un elev care parcurge o calificare din domeniul Chimie industrială va

dobândi o serie de abilităţi profesionale şi încredere în sine, o mai bună înţelegere a

lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia, prin unităţile de

competenţă pentru abilităţi cheie.

Modulul Obţinerea produselor petrochimice, prin conţinuturile pe care le

propune vă oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului pentru nivelul II

de calificare.

Prin parcurgerea nivelului de calificare II se urmăreşte a vi se forma aptitudini,

cunoştinţe şi deprinderi de bază care să vă permită să vă desfăsuraţi activitatea aşa

cum se prevede în standardele de pregătire profesională.

Modulul 6 ,, Obţinerea produselor petrochimice” se parcurge în 3 săptămâni.

Numărul total de ore alocate modului este de 90 ore din care:

- 60 ore de instruire practică – laborator tehnologic efectuat de inginer şi

- 30 instruire practică cu maistrul instructor

Materialul cuprinde competenţele vizate pe parcursul derulării modulului,

informaţii despre agentul economic unde veţi desfăşura instruirea practică, modalităţi de

organizare a practicii, fişe de observaţie, fişe tehnologice,fişă de lucru,studiu de caz,

teme de proiecte , conţinutul portofoliului,modalităţi de evaluare şi anexe.

La terminarea nivelului de calificare II în Chimie îndustrială veţi dobândi

suficiente abilităţi şi cunoştinţe care vă vor permite să continuaţi pregătirea la nivelul III

sau să vă integraţi mai uşor un loc de muncă .


4

2. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ

Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a aplica, transfera şi

combina cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza

activităţile cerute la locul de muncă, la nivelul specificat în standard.

Competenţa profesională reprezintă îmbinarea şi utilizarea armonioasă a cunoştinţelor,

deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă.

A fi competent înseamnă:

a aplica cunoştinţe de specialitate

a folosi deprinderi specifice

a analiza şi a lua decizii

a lucra cu alţii ca membru al unei echipe

a comunica eficient

a te adapta la mediul de muncă specific

a face faţă situaţiilor neprevăzute.

Unităţile de competenţă specializate din cadrul programului de la nivelul II vă

permit dezvoltarea de abilităţi practice , astfel încât ariile specializate să vă familiarizeze

cu tehnici de prelucrare a materiilor prime organice şi polimeri. Parcurgerea unităţilor de

competenţă generale şi specializate vă permit lărgirea orizontului de cunoştinţe şi

înţelegere, dezvoltarea ariei de abilităţi şi competenţe ducând în final la eficientizarea

profilului social şi profesional solicitat de piaţa forţei de muncă.Un elev care parcurge o

calificare din domeniul Chimie industrială va dobândi o serie de abilităţi profesionale şi

încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce

priveşte profesia, prin unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie. Pregătirea tehnică

generală la clasa a-XI-a este concepută în sistem modular progresiv în vederea

corelării unităţilor de competenţă din Standardul de pregătire profesională cu Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


5

conţinuturile tematice. Modulul Obţinerea produselor petrochimice, prin conţinuturile

pe care le propune oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului chimie

industrială nivelul II de calificare cât şi pentru cele superioare.

Activităţile, propuse urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de

aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională şi în Curriculum în

vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă .

După parcurgerea modulului Obţinerea produselor petrochimice veţi fi capabili să:

Enumeraţi materii prime utilizate în petrochimie

Precizaţi domeniilor de utilizare a produselor petrochimice

Menţionaţi unele caracteristici de calitate a materiilor prime şi produselor obţinute

Precizaţi tipurile de reacţii chimice care stau la baza proceselor petrochimice

Enumeraţi parametrii tehnologici care influenţează procesele petrochimice

Analizaţi influenţa parametrilor tehnologici în procesele petrochimice

Identificaţi utilajele şi aparatura AMC specifice procesului tehnologic petrochimic

Enumeraţi fazele tehnologice din instalaţiile petrochimice

Identificaţi echipamente de Sănătate şi Securitate în Muncă şi Situaţii de

Urgenţă specifice proceselor petrochimice

Enumeraţi indicatoarele şi sistemele de avertizare folosite în instalaţii

petrochimice

Precizaţi unele noxe ce se produc în procesele petrochimice

Unitatea de competenţă generală este:

U15: Obţinerea produselor petrochimice

Unităţile de competenţă tehnice specializate sunt:

15.1.Identifică materii prime utilizate în procesele petrochimice şi domenii de utilizare a

produselor

15.2.Explică chimismul şi influenţa parametrilor tehnologici asupra proceselor

petrochimice

15.3.Selectează utilajele şi aparatura AMC specifice proceselor tehnologice

petrochimice

15.4.Aplică normele de PM şi PSI şi protecţia mediului specifice proceselor

petrochimice Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


6

3. INFORMAŢII PRIVIND SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

Instruirea practică a elevilor în instituţiile de învăţămînt tehnic şi profesional este

parte componentă a procesului educaţional şi se realizează în scopul aprofundării

cunoştinţelor teoretice şi a formării deprinderilor practice.

Stagiul de pregătire practică se organizează şi se desfăşoară în vederea învăţării

la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ

profesional şi tehnic. Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire

practică, elev al unităţii de învăţământ. Stagiul de pregătire practică - nu se efectuează

în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea

partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică.

Pentru realizarea instruirii practice se va alege un agent economic din domeniul

prelucrării ţiţeiului şi produselor petroliere,care poate fi interesat de recrutarea viitorilor

absolvenţi.

Agentul economic trebuie să asigure condiţiile necesare corespunzătoare atât

instruirii practicantului în instalaţii tehnologice,laboratoare sau staţii pilot cât şi de

securitate şi sănătate în muncă.

Instruirea practică se va organiza în cadrul acelor sectoare care corespund

cerinţelor instruirii elevilor. Este indicat să se aleagă un agent economic ce poate

asigura instruirea practică pentru toate conţinuturile modulului.

Practica se organizează în baza Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic, conform modelului din Anexa 1.

Acest document este un acord încheiat între organizatorul de practică (unitatea de

învăţământ), partenerul de practică (întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc.

la care efectuaţi instruirea practică) şi elevul practicant dacă este major, tutore sau

susţinător legal,în cazul elevilor minori.

Obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, rezultatele învăţării ce urmează

a fi obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de


7

practică sunt prevăzute în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei

Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul

aprobate prin Ordin al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.

3257/19.02.2004 şi 3451/09.03.2004, document anexat Convenţiei cadru.


8

4. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII

Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de teorie incluse în orele de

laborator tehnologic şi de instruire practică la agentul economic sau în atelierul şcoală.

Instruirea practică se poate realiza la agentul economic sau în şcoală (atelier

tehnologic, hală pilot, etc.) prin participare la activităţi de producţie. Pregătirea se va

realiza timp de 3 săptămâni sub formă de practică comasată din care 10 zile laborator

tehnologic şi 5 zile instruire practică. In cadrul laboratorului tehnologic elevii îşi pot

desfăşura instruirea individual sau în grupe mici. Instruirea practică la agentul

economic se poate face astfel:

Se stabilesc locaţiile de realizare a instruirii practice în cadrul agentului economic;

Se împart elevii în grupe pentru fiecare locaţie stabilită;

Se realizează un grafic de rotaţie a grupelor astfel încât fiecare grupă de elevi să se

instruiască în toate locurile de practică.

Programul de lucru va fi de 6 ore/zi în funcţie de programul partenerului de

practică. La locul de practică veţi fi îndrumaţi de către un cadru didactic îndrumător, responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea unităţii

şcolare şi de către un tutore (un salariat desemnat de către partenerul de practică care

va avea responsabilitatea practicantului) , conform Art. 6, 7 din Convenţia cadru, Anexa 1. Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate, sănătate în muncă şi

situaţii de urgenţă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare

pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt

definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr.

319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de

prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul

muncii).Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate

mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor specifice modulului de practică .


9

5. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la

sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire

practică. Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca

urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e, al Legii nr. 346/2002

modificat de OUG 107/24.10.2003, despre asigurările pentru accidente de muncă şi

boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de

muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursulderulării activităţii de instruire

practică, fie în timpul deplasării la locul de efectuare a practicii, partenerul de practică

se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform

capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Echipamentul individual de protecţie al practicantului trebuie să fie format din:

salopetă , bocanci, cască de protecţie, ochelari de protecţie, mască de gaze cu cartuş filtrant corespunzător mediului de lucru, mănuşi de protecţie, cizme antiacide, pelerine de protecţie, antifoane, costum antiacid, etc

Tutorele de practică desemnat de partenerul de practică are obligatia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate si sănătate în muncă în

conformitate cu legislaţia în vigoare (Anexa 2):

La intrarea în unitatea economică se va efectua instructajul introductiv general de sănătate şi securitate în muncă şi instructajul introductiv general pentru situaţii de urgenţă şi se va întocmi fişa individuală de sănătate şi securitate în muncă şi fişa individuală de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă.

La fiecare locaţie de instruire se va efectua instructajele specifice locului de muncă şi situaţii de urgenţă şi se vor consemna în fişele individuale.

Lunar se va efectua instructajul periodic de sănătate şi securitate în muncă şi situaţii de urgenţă şi se va consemna în fişa individuală.


10

În timpul desfăşurării activităţii de instruire practică trebuie să respectaţi

instrucţiunile din regulamentul de ordine interioară al agentului economic. În mod

deosebit, pentru agenţii economici din industria chimică, se impun a fi respectate

următoarele reguli:

Nu intraţi pe teritoriul agentului economic neînsoţiţi de maistrul – instructor

sau tutorele de practică

Mergeţi numai pe traseele indicate şi marcate în acest sens

Nu intraţi cu ţigări, chibrituri în incinta intreprinderii

Nu fumaţi pe teritoriul unei întreprinderi din industria chimică

Utilizaţi echipamentul individual de protecţie la locul de instruire practică

Respectaţi indicatoarele din instalaţiile tehnologice

Nu părăsiţi locul de instruire practică fără acordulu maistrului-instructor sau al

tutorelui de practică

Nu vă deplasaţi în instalaţia tehnologică neînsoţiţi

Câteva dintre marcajele ce le puteţi întâlni în instalaţiile din industria chimică vă

sunt prezentate în Anexa 3.


11

6. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

În educaţia şi formarea profesională, dezvoltarea abilităţilor şi

competenţelor practice oferă cadrul pentru activitatea de învăţare. Întreaga

activitate trebuie să se lege de dezvoltarea acelor abilităţi si competenţe. Acest

auxiliar curricular conţine activităţi care să vă ajute în atingerea competenţelor

din unităţile de competenţă. Metodele active / interactive (a învăţa prin a face)

prezentate în material , oferă multe avantaje. Veţi fi mai implicaţi şi veţi avea

oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin practică. Această experienţă

poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup, unde puteţi învăţa şi puteţi

modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.

Informaţiile sunt clar prezentate ,într-un limbaj simplu , şi explică :

scopurile şi obiectivele pe care le urmăresc

criteriile ce vor fi aplicate în procesul de evaluare a muncii voastre

modul de participare la planificarea si evaluarea acestora.

Vă vor fi prezentate modele de fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe

tehnologice, studii de caz, teme pentru proiecte, jurnal de practică precum şi modul

de întocmire a unui portofoliu.

Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea

elevului de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev

şi înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o

gamă de situaţii. Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate

utilă de evaluare a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să

aibă instrucţiuni clare privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări

privind modul în are trebuie înregistrate informaţiile esenţiale. La locul de muncă,

lucrătorii pot ţine un jurnal pentru a monitoriza şi verifica operarea unui echipament

specific sau pentru a ţine evidenţa proceselor. Astfel de înregistrări pot fi, de

asemenea, analizate de evaluator.

Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre factorii care influenţează


12

procesele tehnologice petrochimice, să le selectaţi, să le ordonaţi, să le prelucraţi şi să

le organizaţi. Profesorului îi revine rolul de a planifica, organiza şi monitoriza

activitatea.

Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, a

unei imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta

este urmată de o serie de instrucţiuni care vă determină , ca observator detaşat al

evenimentelor, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii şi să luaţi decizii sau să sugeraţi

modalitatea de acţiune.

Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute de voi prin probe scrise, verificări

orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematică a comportamentului

etc. sau prin activităţi extracurriculare. Reprezintă "cartea de vizită" a elevului,

urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp. Structura sau elementele portofoliului sunt,

în general, definite de profesor. Aveţi însă libertatea de a cuprinde în portofoliu

materialele pe care le consideraţi necesare sau care vă reprezintă cel mai bine.

Fişa de observaţie : Metoda observării directe necesită un instrument de lucru de

tip fişă care conţine activităţile pe care ne aşteptăm să le realizeze muncitorul /

elevul pe parcursul unei secvenţe de instruire practică bine definită. Cu ajutorul

unei fişe de observare se poate urmări dacă elevul cunoaşte şi aplică corect etapele

procesului de producţie şi manifestă un comportament adecvat într-o situaţie de

muncă obişnuită. Este foarte probabil ca prin observare directă să nu se poată pune

în evidenţă modul de reacţie şi de manifestare în situaţii excepţionale sau în condiţii

de mediu diferite.

În continuare vă sunt prezentate câteva tipuri de instrumente de lucru

necesare vouă, elevilor, în timpul stagiului de pregătire practică la agentul economic.


13

Obţinerea produselor petrochimice

ACTIVITATEA 1: Jurnal de practicăObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să dezvoltaţi o bună disciplină de păstrare

a evidenţelor şi vă furnizează dovezi suplimentare privind abilitatea voastră de a

îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini

Timp de lucru: toată perioada de instruire practică

În jurnalul de practică, trebuie să completaţi următoarele informaţii:

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică, pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?


14

OP

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică________________________________________________________________________________________


15


ACTIVITATEA 2: Fişă de observareObiectivul activităţii: Activitatea vă familiarizează cu indicatoarele privind securitatea

şi sănătatea în muncă şi situaţii de urgenţă şi vă informează cu privire la măsurile pe

care trebuie să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică astfel de indicatoare.

Nume elev: Data:

Timp de lucru: 1 orăLucraţi individual !

Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi precizaţi semnificaţia lor. Identificaţi aceste indicatoare în incinta agentului economic unde vă efectuaţi

stagiul de practică practică . Analizând aceste indicatoare, specificaţi cum trebuie să acţionaţi în caz de incendiu. Încadraţi aceste indicatoare în categoriile de indicatoare specificate în Anexa 3.

AMPLASAMENTUL INDICATOARELOR ÎN INSTALAŢIILE TEHNOLOGICE:____________________________________________________________________________________________________________________________

CE AI VOIE SĂ FACI? SEMNIFICAŢIE INDICATOR



16

OP


ACTIVITATEA 3: Studiu de cazObiectivul activităţii: Activitatea vă familiarizează cu indicatoarele privind securitatea şi sănătatea în muncă şi situaţii de urgenţă şi vă oferă informaţii pentru a cunoaşte măsurile pe care trebuie să le luaţi atunci când le veţi întâlni la locul de practică .Nume elev: Data: Timp de lucru: 5 zileLucraţi individual !

Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

Pentru rezolvarea cerinţelor acestui studiu de caz utilizati catalogul cu

indicatoate de la Anexa 3.

Observaţi cu atenţie indicatoarele întălnite pe drumul pe care îl parcurgeţi de la

intrarea în incinta agentului economic până la /în instalaţia tehnologică la care

sunteţi repartizaţi pentru instruirea practică.

Identificaţi aceste indicatoare pe durata stagiului de practică la agentul economic.

Şi specificaţi locul unde sunt montate aceste indicatoare.

Clasificaţi indicatoarele identificate la locul de practică conform Anexei 3.



17

OP


ACTIVITATEA 4: Fişă de lucruObiectivul activităţii: Activitatea vă familiarizează cu indicatoarele privind securitatea

şi sănătatea în muncă şi situaţii de urgenţă şi veţi cunoaşte măsurile pe care trebuie

să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele menţionate

Nume elev: Data:

Timp de lucru: 1 orăLucraţi în grup!


1. Completaţi tabelul de mai jos împreună cu colegii cu care aţi fost repartizat pentru

această activitate;

2. Comparaţi răspunsurile voastre cu cele oferite de profesor;

3. Realizaţi o autoevaluare a activităţii prin acordarea unei note.

Atenţie: Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau

consultaţi Anexa 3 şi bibliografia de specialitate indicată .

Completaţi tabelul de mai jos ce face referire la semnalizarea vizuală ca mijloc de prevenire a accidentelor de muncă. Pentru completarea lui aveţi în vedere

următoarele aspecte:

Semnalele vizuale utilizate se impart în patru grupe:

- de interdicţie

- de obligativitate

- de avertizare

- de comunicare

Panourile de semnalizare au o formă bine definită:

- circulară

- triunghiulară

- dreptunghiulară


18

OP

Există trei culori de avertizare şi una auxiliară

Exemplu util: cercul asociat cu culoarea rosie indică interzicerea, triunghiul

echilateral galben indică un avertisment, iar dreptunghiul colorat cu verde, lipsă de

pericol

Culoarea de securitate

Culoarea de contrast

Figura geometrică

Semnificaţia

interzicere / oprire

albă

(auxiliară) dreptunghi



19


ACTIVITATEA 5: Jurnal de monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncăObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aplicaţi normele de tehnica securităţii

muncii şi apărare împotriva incendiilor specifice obţinerii produselor petrochimice.

Timp de lucru: 20 minute zilnic


Ţineţi un jurnal zilnic privind modul în care aţi aplicat la locul de muncă

procedurile de sănătate şi securitate în muncă. Comentaţi în legătură cu orice

probleme întâmpinate.

Lucrează individual !

Jurnal zilnicde monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi departament):

Modul:

Tema:

Sarcina de lucru: Completează jurnalul cu următoarele informaţii :

1. Care sunt principalele norme de sănătate şi securitate a muncii şi situaţii de

urgenţă obţinerii produselor petrochimice?


20

OP

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost normele de sănătate şi securitate a muncii şi situaţii de urgenţa

care nu s-au respectat? Motivaţi.



21


ACTIVITATEA 6: Fişă de observareObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să faceţi conexiuni între procesele

tehnologice, materiile prime utilizate în procesele tehnologice, utilajele cheie din

instalaţiile petrochimice şi parametrii tehnologici care influenţează procesul tehnologic

Nume elev: Data:



1.Observaţi cu atenţie procesele tehnologice de obţinere a gazului de sinteză, oxidare a etenei, polimerizare a propenei, sulfonarea dodecilbenzenului, alchilarea benzenului cu propenă şi de hidratare a etenei.2.După încheierea activităţii de observare completaţi tabelul indicând materia primă

utilizată, tipul utilajului cheie din instalaţiile petrochimice menţionate precum şi

parametrii tehnologici care influenţează procesul tehnologic.

Nr. crt.

Proces tehnologicMateria primă

utizatăUtilaj cheie

Parametrii tehnologici

1. Obţinere gaz de sinteză

2. Oxidare etenă

3. Polimerizare propenă

4. Sulfonare dodecilbenzen

5. Alchilare benzen cu propenă

6. Hidratare etenă



22

OP


ACTIVITATEA 7: Fişă de lucruObiectivul activităţii: Activitatea vă familiarizează cu procesele petrochimice ,

ajutându-vă să recunoaşteţi materiile prime şi procesul de prelucrare al materiilor

prime pentru obţinerea produselor petrochimice .

Nume: Data:

Timp de lucru: 40 minuteLucraţi împreună cu colegul cu care aţi fost repartizat la locul de instruire practică!


1. Completaţi tabelul de mai jos împreună cu colegul cu care aţi fost repartizat la

locul de instruire practică. 2. Comparaţi răspunsurile voastre cu cele oferite de professor.

3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine care

au fost greşelile voastre.


Atenţie: Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau

consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.

Nr. crt.

Faze tehnologice în procesul de oxidare a etenei Rolul etenei în procesul de oxidare

1.2.

3.4.

5.Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică________________________________________________________________________________________


23

OP


ACTIVITATEA 8: Fişă tehnologicăObiectivul activităţii: Activitatea vă pregăteşte pentru a putea să caracterizaţi procese petrochimice Nume elev: Data:

Timp de lucru: 30 minuteLucraţi individual !Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră atât cu cele ale colegilor care au

realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi, cu cele observate în instalaţiile tehnologice.


au fost greşeli.


Identificaţi materia primă utilizată la fabricarea polietilenei.______________________________________________________________________

Enumeraţi fazele procesului tehnologic de obţinere a polietilenei la presiune

ridicată.

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

Realizaţi schema tehnologică a instalaţiei de polimerizare a etilenei la presiune

înaltă făcând conexiunile între utilajele prezentate mai jos,materiile prime şi auxiliare

necesare mai jos şi ţinând cont de observaţiile făcute în timpul instruirii practice.


24

OP

Schema tehnologică a instalaţiei de polimerizare a etilenei la presiune înaltă

1- schimbător de căldură

2- coloană de rectificare

3- coloană de rectificare

4- compresor

5- coloană (conţine cupru active)

6- coloană (conţine hidroxid de sodiu)

7- coloană (conţine oxid de aluminium)

8- compresor

9- reactor de polimerizare

10-separator

11-separator centrifugal

12-extruder şi granulator

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică______________________________________________________________________________________


25


ACTIVITATEA 9: Studiu de cazObiectivul activităţii: Activitatea vă învăţă să faceţi conexiuni între două procese tehnologice ale industriei petrochimice, polimerizarea etilenei şi polimerizarea propileneiNume elev: Data:

Timp de lucru: 30 minuteLucraţi în perechi !

Realizaţi o diagramă pentru a caracteriza procedeele de polimerizare ale etilenei şi propilenei:

acestă diagramă este formată din trei cercuri mari care se suprapun parţial;

se va folosi pentru a arăta asemănările şi deosebirile dintre cele două procese

petrochimice;

se vor compara cele două procese de polimerizare care au caracteristici distincte

dar şi commune;

asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor;

deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor.


26

OP

DeosebiriPolimerizarea etilenei

Deosebiri Polimerizarea propilenei

Asemănări


grupaţi-vă cu o altă pereche şi să comparaţi diagramele

centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele pe un

poster pe care-l afişaţi sau pe tablă

comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată şi cu o altă culoare faceţi

completări sau tăiaţi de pe diagrama voastră ce nu corespunde

apreciaţi- vă singuri munca realizată prin unul din calificativele: suficient, bine,

foarte bine.



27


ACTIVITATEA 10: ProiectObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre

procedeele de polimerizare şi să aflaţi alte aspecte interesante despre acestea

Nume elev: Data:

Timp de lucru: 3 zile

Lucraţi împreună cu colegul cu care aţi fost repartizat la locul de instruire practică!

Pentru realizarea proiectului trebuie parcurse următoarele etape:

- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;

- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

- identificarea surselor de informare;

- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;

- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);

- prezentarea rezultatelor/ transmiterea acestora în diferite moduri celorlalţi colegi

sau altor persoane;

- evaluarea;

Evaluarea activităţii se va face pe baza unei fişe de evaluare (Anexa 4).

Realizaţi un proiect cu tema:“Procedee de fabricare a plastomerilor” având

în vedere următoarele aspecte:

- metode de polimerizare ale etilenei şi propilenei

- proprietăile plastomerilor

- fabricarea plastomerilor (polietilena, polipropilena)


28

OP


ACTIVITATEA 11: Fişă tehnologicăObiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să caracterizaţi procese petrochimice Nume elev: Data:

Timp de lucru: 30 minuteLucraţi individual !


1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos


realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi cât şi cu cele observate în instalaţiile

tehnologice


au fost greşelile voastre

Enumeraţi câteva caracteristici de calitate ale cauciucului butadien-stirenic.

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

Identificaţi, în instalaţia tehnologică, utilajele cheie utilizate în procesul tehnologic

de obţinere a cauciucului butadien-stirenic.

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

Descrieţi procesul tehnologic de obţinere a cauciucului butadien-stirenic avand

ca reper schema tehnologică a instalaţiei de fabricare a cauciucului butadien-

stirenic în emulsie, prezentată mai jos.


29

OP

Schema tehnologică a instalaţiei de fabricare a cauciucului butadien-stirenic în emulsie

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică__________________________________________


30


ACTIVITATEA 12: Fişă de lucruObiectivul activităţii: Activitatea vă învăţă să recunoaşteţi procese tehnologice din

industria chimică, materiile prime din care se obţin şi procesul de prelucrare al

materiilor prime pentru obţinerea produselor petrochimice

Nume elev: Data:

Timp de lucru: 40 minuteLucraţi împreună cu colegul cu care aţi fost repartizat la locul de instruire practică


1. Completaţi fişa de lucru de mai jos împreună cu colegul cu care aţi fost repartizat

la locul de instruire practică.


realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi cât şi cu cele observate în instalaţiile

tehnologice.


au fost greşelile voastre.

Realizaţi schema tehnologică a instalaţiei de fabricare a poliizoprenului având ca

punct de plecare descrierea procesului tehnologic .

Informaţiile pentru realizarea acestei activităţi le selectaţi din caietul cu notiţe, din

observaţiile facute în instalaţia tehnologică sau din bibliografia indicată de profesor.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_______________________________________________________________________________________


OP

31


ACTIVITATEA 13: Fişă de observareObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să faceţi conexiuni între procesele

tehnologice, materiile prime utilizate în procesele tehnologice, utilajele cheie din

instalaţiile petrochimice şi parametrii tehnologici care influenţează procesul tehnologic

Nume elev: Data:


Sarcini de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1.Observaţi cu atenţie procesul de fabricare a poliizopenului.2.După încheierea activităţii de observare completaţi fişa de observare.

Descrieţi procesul tehnologic de polimerizare a izoprenului :

a) enumeraţi materiile prime utilizate :____________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

b) descrieţi tehnologia de fabricaţie:_______________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

c) identificaţi parametrii tehnologici:______________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________


OP

32

Identificaţi utilajele din instalaţia tehnologică de fabricare a poliizoprenului:

a)descrieţi utilajele:_________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

b)realizaţi schiţe de prezentare a utilajelor cheie:

c)precizaţi în ce constă exploatarea şi întreţinerea utilajelor:___________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

Precizaţi normele de sănatate şi securitate în muncă şi situaţii de urgenţă ce

trebuie respectate în instalaţia de polimerizare a izoprenului:

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________



33


ACTIVITATEA 14: ProiectObiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre

procedeele de polimerizare şi să aflaţi alte aspecte interesante despre acestea

Nume elev: Data:

Timp de lucru: 3 zile

Lucraţi împreună cu colegul cu care aţi fost repartizat la locul de instruire practică!

Pentru realizarea proiectului trebuie parcurse următoarele etape:

- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;

- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

- identificarea surselor de informare;

- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;

- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);

- prezentarea rezultatelor/ transmiterea acestora în diferite moduri celorlalţi colegi

sau altor persoane;

- evaluarea;

Evaluarea activităţii se va face pe baza unei fişe de evaluare (Anexa 4).

Realizaţi un proiect cu tema:“Procedee de fabricare a elastomerilor” având

în vedere următoarele aspecte:

- metode de polimerizare ale butadienei

- proprietăţile elastomerilor

- fabricarea elastomerilor (polibutadiena, cauciucul butadien-stirenic,cauciucul

poliizoprenic


OP34


ACTIVITATEA 15: Studiu de cazObiectivul activităţii: Activitatea vă învăţă să identificaţi şi să descrieţi sumar procese

tehnologice de polimerizare

Nume elev: Data:

Timp de lucru: 30 minuteLucraţi în grup!

Imaginea de mai jos prezintă obiecte confecţionate din materiale obţinute prin

procese tehnologice de polimerizare:


1. recunoaşterea şi denumirea produsului de polimerizare2. explicarea chimismului de obţinere a produsului identificat

3. fazele tehnologice ale procesului petrochimic

4. procesul tehnologic de prelucrare al materiei prime

5. parametrii tehnologici ce influentează procesul petrochimic

6. precizarea utilajelor cheie din instalaţia petrochimică

Pentru realizarea acestei activităţi veţi folosi „metoda cubului”


OP

35

http://www.fantricom.ro/images/mari/Anvelope.jpg

1produsul polimeri-

zării

2chimismul procesului

4proces

tehnologicde

prelucrare

5parametrii tehnologici

3fazele

tehnolo-gice

6utilaj cheie

Etapele metodei sunt următoarele:

Se formează grupe de câte 5 elevi

Se repartizează câte un produs, prin

tragere la sorţi după numărul imaginii,

fiecărei grupe

Se alege un lider care să coordoneze

activitatea

Sarcina de lucru 1 se rezolvă împreună de

toţi membrii grupului

Fiecare membru al grupului primeşte o

foaie de hârtie de formă pătrată ce va

constitui, în final, o faţă a cubului

Pe fiecare foaie se rezolvă câte o sarcină

de lucru din cele enumerate în enunţ (de la

2 la 6)

Se împart activităţile între membrii grupului: câte o sarcină de lucru (de la 2 la 6)

pentru fiecare membru al grupului (eventual prin tragere la sorţi), inclusiv liderului

Pe foaia de hârtie primită fiecare elev rezolvă sarcina de lucru ce i-a revenit

Liderul coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunii

După rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul

Cubul desfăşurat arată ca cel din desen, pe fiecare faţă se rezolvă câte o sarcină

Fiecare grupă realizează un cub, pentru fiecare materie primă va rezulta un cub

Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o

coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat.



36


ACTIVITATEA 16: Fişă tehnologicăObiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să caracterizaţi procese petrochimice Nume elev: Data:

Timp de lucru: 30 minuteLucraţi împreună cu colegul cu care aţi fost repartizat la locul de instruire practică!


1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos împreună cu colegul cu care aţi fost

repartizat la locul de instruire practică.


realizat aceeaşi fişă tehnologică cât şi cu cele observate în instalaţiile tehnologice


au fost greşelile făcute.


Produs

Materie primă-caracteristici

Proces tehnologic de prelucrare materie primă

Parametrii tehnologici ce influenţeaza procesul tehnologic

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________________________________________________________________________


OP

37

http://www.zascitna-oblacila.si/index.php?id=25&lang=sl&record=27&type=product_group&product=89

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://img405.imageshack.us/img405/7686/28cauciuc4iu9.jpg&imgrefurl=http://www.linkmania.ro/forums/lofiversion/index.php/t121086.html&usg=__dZtOR5EPP8ip2OjwMepbX2WQYnU=&h=257&w=257&sz=28&hl=ro&start=6&tbnid=oKTBeX7xxVPbfM:&tbnh=112&tbnw=112&prev=/images%3Fq%3Dcauciuc%26gbv%3D2%26hl%3Dro

7 . ORGANIZAREA EVALUĂRII

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe

nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei

alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în

cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea

competenţelor specificate. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă

(pentru notare), iar pentru verificarea atingerii competenţelor se realizează evaluarea

sumativă.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă

performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite.

Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor,

iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine

evaluatorului.

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o

activitate (fie ea reală sau simulată). Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce

activitatea a fost încheiată.

Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie

verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele

unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau

pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e

de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi

despre înţelegerea elevului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi:

a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte

Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un

răspuns individual.


38

Exemple:

întrebări de tip adevărat-fals

întrebări afirmativ –logice

întrebări cu răspunsuri multiple

potrivire întrebare-răspuns

întrebări de tip grilă

b) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.

Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un

răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la

bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:

prezentare orală

contribuţia la discuţie

întrebări cu răspuns scurt

întrebări cu răspuns complex

întrebări cu răspuns restrâns

proiectul

studiul de caz

tema de lucru

exerciţiu practic

fişe de observare

fişe tehnologice

fişe de lucru

fişe de autoevaluare, etc.

Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor

corespunzătoare atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru

evaluare.

Jurnalele de practică oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive şi

comportamentale ,dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor, încurajează


39

automotivarea, pot fi aplicate ca bloguri . Furnizează informaţii utile pentru evaluarea

cursului , inspectarea periodică a lor oferind oportunităţi de orientare .

Au mai mult succes dacă elevului i se indică o structură de urmat când scriu într-un

jurnal, de exemplu:

dată,

departament,

sarcină,

referinţă la rezultatele învăţării şi la criteriile de performanţă,

interacţiunea cu persoane care nu pot fi întâlnite în mediul şcolii.

Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au fost

relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru. Pot fi

abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică, în măsură

semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi evaluatorul poate

asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt, totuşi, definite prin

factorul timp. Alegerea proiectului poate fi dirijată de evaluator, de obicei oferindu-i

elevului o temă sau o scurtă informare, ca bază a investigării. Proiectele sunt eficace

mai ales când elevii au de rezolvat o problemă practică. Oferă elevului posibilitatea de a

demonstra iniţiativă personală şi de a lucra fără supraveghere atentă

Poate oferi posibilitatea de a integra evaluarea pentru mai multe rezultate ale învăţării

Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile de

rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile atunci

când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este limitat.

Acestea reprezintă o metodă utilă atât pentru evaluarea abilităţilor cognitive, cât şi a

celor comportamentale , utilizată individual sau în grupuri mici, ce poate motiva elevii şi

ii poate expune la situaţii dificile, fară a-I implica în stresul vieţii reale. Studiile de caz

dau elevilor ocazia de a practica situaţii cu care probabil vor avea de-a face în viaţa

reală.

Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi tehnici de

evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect,

observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi extracurriculare.


40

Reprezintă "cartea de vizită" a elevului, urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp.

Structura sau elementele portofoliului sunt, în general, definite de profesor. Elevul are

însă libertatea de a cuprinde în portofoliu materialele pe care le consideră necesare sau

care îl reprezintă cel mai bine. Deşi unele elemente ale portofoliului au fost evaluate

separat, la momentul respectiv, de către profesor, se poate face o apreciere globală a

portofoliului. În aceste situaţii, profesorul stabileşte criterii clare, holistice, pe care le

comunică de la început elevilor. Din perspectiva proiectării interdisciplinare a învăţării şi

a evaluării, portofoliul prezintă următoarele avantaje:

promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea achiziţiilor de

la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a capacităţilor,

deprinderilor şi atitudinilor/ valorilor;

stimulează responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a temelor şi a

mijloacelor de realizare;

evaluează elevii în acţiune / în procesul de învăţare;

pun accent pe identificarea/ formularea problemelor şi apoi pe rezolvarea lor;

angajează elevii în situaţii reale de viaţă; au semnificaţii practice, sociale,

economice şi implicaţii în educaţia morală;

deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum";

promovează învăţarea prin contactul direct cu lucrurile (şcoala activă);

încurajează autoevaluarea, gândirea, mai degrabă decât memorarea sau

recunoaşterea unei informaţii;

sunt interactive, angajează elevii în înţelegerea evaluării.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate

metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.


41

8. ANEXE

ANEXA 1CONVENŢIE CADRU

privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ …Colegiul Tehnic „Lazar Edeleanu” Ploiesti (denumită în continuare organizator de practică)reprezentată de DirectorDl/Dna. Prof. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,Adresa organizatorului de practică:B-dul Petrolului nr 14,Ploiesti,Prahovaemail:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..……………………. (denumită în continuare partener de practică)reprezentată de (numele şi calitatea)Dl/Dna…………………………………………….Adresa partenerului de practică:…………………………………………………………………………………………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008-26 iunie 2009Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 si 3451/09.03.2004.


42

Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European- se efectuează în cadrul proiectuluiÎn cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat. Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8. Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.


43

Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică. De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.


44

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).

În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii, directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizări

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică):Dl/Dna …………………………………………...Funcţia …………………………………...............


45

Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de practică:Dl/Dna Funcţia: maistru instructorTel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:- denumirea modulului de pregătire- competenţe exersate- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică- observaţii personale privitoare la activitatea depusăCaietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………


46

DirectorUnitate de învăţământ

(Organizator de practică)

ReprezentantÎntreprindere, instituţie, societate comercială,etc(Partener de practică)

Numele şi prenumele

Data

Semnătura

Ştampila


47

Anexa pedagogică

a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în

întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice : 3 saptamani

2. Calendarul pregătirii : conform graficului anexat

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial): conform graficului anexat

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în Convenţie):adresa este aceeasi cu cea indicata in conventie

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:elevii nu se deplaseaza in afara locului de practica

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică:echipament de protectie,instructaj de protectie a muncii

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere:In complementaritate cu modulul „ M 6 - Obţinerea produselor petrochimice ” ,elevii vor efectua instruirea practica .

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică :

9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică:

Planifica,organizeaza si supravegheaza desfasurarea pregatirii practice

Stabileste tematica de practica si competentele profesionale care fac obiectul stagiului de pregatire practica in conformitate cu Standardul de pregatire profesionala si programa scolara corespunzatoare

Evalueaza nivelul de dobandire a competentelor de catre practicant10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura

respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică:

Are obligatia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate si sanatate in munca in conformitate cu legislatia in vigoare Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


48

Va lua masurile necesare pentru securitatea si sanatatea in munca a practicantilor,asa dupa cum acestea sunt definite in particular prin art.5,litera a0,art. 13,literele d,f,h,q si r,din Legea nr 319/2006 securitatii si sanatatii in munca,precum si pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale(art. 173/1,art.176/1 din Codul muncii)

Stabileste tematica de practica si competentele profesionale care fac obiectul stagiului de pregatire practica in conformitate cu Standardul de pregatire profesionala si programa scolara corespunzatoare

Evalueaza nivelul de dobandire a competentelor de catre practicant

12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.3451/09.03.2004 si 3257/19.02.2004

13.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică:

Evaluare iniţiala a competenţelor dobândite în clasa (anul scolar) anterioara pe baza unei probe orale/interviu si a unei probe practice

Evaluare pe parcurs pe baza unor fise individuale de observatie Evaluare finala pe baza unei probe orale/interviu si a unei probe

practice Elevii vor intocmi un portofoliu de lucrari efectuate pe perioada

stagiului de pregatire practica In complementaritate cu modulul „ M 6 - Obţinerea produselor

petrochimice ” , elevii vor efectua partea practica a unui proiect a carui parte scrisa si parte desenata vor fi efectuate la clasa

Cadru didactic Tutore Practicant DataSemnătura


49

ANEXA 2

ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

Sistemul legislativ privind securitatea şi sănătatea în muncă în ţara noastră este structurat pe trei niveluri, în funcţie de importanţa reglementărilor şi de domeniul de aplicare:

A. Legislatia primaraLegislaţia primară stabileşte principiile de bază privind organizarea activităţii de

securitate şi sănătate în muncă în România .

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI , care statuează şi garantează dreptul la viaţă ,

integritate fizică şi psihică , precum şi dreptul la protecţie socială al tuturor cetăţenilor.

Constitutia dispune măsuri de protecţie care privesc securitatea şi igiena muncii,

instituirea salariului minim garantat in plata, repausul săptamânal, concediul de odihnă

plătit, prestarea muncii în condiţii speciale şi deosebite , precum şi protecţia femeilor , a

tinerilor şi a unor persoane dezavantajate .

CODUL MUNCII , care trasează cadrul general pentru toate reglementările

juridice vizând relaţiile de muncă , a fost aprobat de Parlamentul României ca Legea nr.

53 / 2003 . Pentru implementarea principiilor economiei de piaţă , Codul Muncii a fost

modificat prin O.U.G. nr. 65 din 05 iulie 2005 , aprobată prin Legea nr. 371 / 2005 ,

respectiv prin O.U.G. nr. 55 / 2006 .

LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ reprezintă legea fundamentală

în baza căreia se instituie măsuri pentru promovarea activităţilor de îmbunătăţire a

securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor , la nivelul întregii economii naţionale .

B. Legislatia secundara

Legislaţia secundară detaliază prevederile legislaţiei primare şi cuprinde măsuri

de prevenire şi reguli de aplicare.

Din categoria legislaţiei secundare fac parte :

- normele metodologice de aplicare a Legii SSM ;

- normativele ;

- standardele de securitate a muncii ; Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


50

- standardele de produs.

C. Legislaţia terţiarăLegislaţia terţiară cuprinde măsuri de prevenire detaliate.

Din categoria documentelor care constituie legislaţia terţiară fac parte

instrucţiunile proprii de securitate a muncii elaborate la nivelul persoanei juridice / fizice

prin detalierea prevederilor legislaţiei secundare .

Instrucţiunile sunt acte juridice aflate sub incidenţa Legii SSM , emise de

angajatori şi au ca scop stabilirea tuturor măsurilor de securitate şi sănătate în muncă

necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale care

se pot produce la locurile de muncă din întreprinderile / unităţile acestora. Ele sunt

obligatorii numai pentru emitent şi pot fi elaborate pentru întregul proces , anumite faze

ale acestuia , o activitate , operaţie etc.


51

ANEXA 3

Catalogul cu indicatoare de:

Interzicere

Obligativitate

Avertizare


52

Paza şi stingerea incendiilor

Indicatoare combinate

Prim ajutor


53

ANEXA 4

Fişă de evaluare folosită la susţinerea proiectului

Durata prezentării

Modul de prezentare

- general □

- pe secvenţe □

- în detaliu □

Respectarea scopului proiectului 1 2 3 Preocuparea faţă de reacţia auditoriului □ □ □ Convingerea auditoriului despre

veridicitatea informaţiilor □ □ □ Exprimare clară □ □ □ Reţinerea atenţiei celor din jur □ □ □

Reformularea unor concluzii □ □ □ Lansarea unor mesaje □ □ □

Informaţii de actualitate □ □ □ Comentarii diverse □ □ □

Notă: 1. Frecvent2. Rar3. Deloc



54

9 . BIBLIOGRAFIE

Dumitru, Claudia (1990)-Tehnologia prelucrării ţiţeiului şi a petrochimiei,manual pentru clasa a XII-a, Bucureşti: Editura Didactică şi

Pedagogică

****(1973)-Îndrumător pentru practica elevilor în producţie, Sibiu:

Întreprinderea Poligrafică

Popescu, Viorel (1999)- Tehnologia prelucrării ţiţeiului, Piteşti:Mobil Industrial

AG


55

Obtinerea produselor petrochimice.doc

Documents

Transcript of Obtinerea produselor petrochimice.doc