OBŢINEREA IMAGINII RADIOGRAFICE in medicina dentara

7/28/2019 OBŢINEREA IMAGINII RADIOGRAFICE in medicina dentara

http://slidepdf.com/reader/full/obtinerea-imaginii-radiografice-in-medicina-dentara 1/36

1

RADIODIAGNOSTICUL ÎNSTOMATOLOGIE

OBŢINEREA IMAGINIIRADIOGRAFICE

CURS 2.



2

• Expunerea

• Camera obscură

• Prelucrarea filmelor Rtg- developarea

- spălarea intermediară

- fixarea

- spălarea finală, uscarea

- slăbirea• Analiza calităţii filmului Rtg

- contrastul imaginii

- claritatea imaginii



3

• Expunerea

• Camera obscură



- fixarea







4

EXPUNEREA• Procesul prin care filmul rtg. este expus efectelor

radiaţiilor rtg. → emulsia absoarbe o parte a radiaţiilor rtg. → imagine latentă → devine vizibilă dupădevelopare (se eliberează Ag-ul din particulele debromură de Ag → filmul se înnegreşte)

• Timpul de expunere este influenţat de mai mulţifactori: – sensibilitatea filmului

– absorpţia obiectului examinat – distanţa focus-film – utilizarea ecranelor (foliilor) întăritoare – tensiunea de accelerare (kV)

– intensitatea curentului de încălzire



5

• Sensibilitatea filmului = relaţia dintre doza deradiaţii şi înnegrirea filmului – film mai sensibil – ↓ timpul de expunere (important

pentru radioprotecţie)

• Absorpţia obiectului examinat

– ↑ absorpţia → ↑ timpul de expunere – filmele intraorale

• absorpţia incisivilor este mai mică decât cea a molarilor →implicit expunerea va fi mai ↓ la nivelul incisivilor decât lanivelul molarilor

• osul este mai subţire în zona frontală decât în zona laterală(creasta zigomatico-alveolară)

– filmele extraorale• la maxilarul superior grosimea stratului osos este mai ↑ decât

la mandibulă → ↑ timpul de expunere



6

• Distanţa focus-film – timpul de expunere ↑ proporţional cu pătratul distanţei

(atenuare geometrică) – în cazul radiografiilor periapicale şi coronare → distanţa nu

se modifică (15-20 cm în funcţie de lungimea conuluilocalizator)

– în cazul radiografiilor ocluzale → distanţa este mai mare cucâţiva cm → va ↑ timpul de expunere

– în cazul radiografiilor extraorale, teleradiografiei → distanţaeste şi mai mare → timpul de expunere va ↑ şi mai mult

• Utilizarea ecranelor întăritoare → ↓ timpul deexpunere – pentru filmele intraorale → nu se folosesc

– pentru filmele extraorale → se folosesc – de sensibilitate mică, medie şi mare – cu cât este mai sensibil → cu atât ↓ timpul de expunere →

dar ↑ dimensiunea particulelor de bromură de Ag → înconsecinţă ↓ rezoluţia şi claritatea imaginii



7

• Tensiunea de accelerare (kV) – timpul deexpunere este invers proporţională cu puterea a3-a a tensiunii de accelerare – la aparatele rtg. dentare de obicei nu se poate regla

• Intensitatea curentului de încălzire (mA) – timpul de expunere este invers proporţională cu

intensitatea curentului de încălzire – la aparatele rtg. dentare de obicei nu se poate regla



8

• Timpul de expunere este reglat pe ceasulde declanşare → pe baza tabelelor de

expunere date de producător (in funcţ ie dekV, mA, pe grupe de dinţ i)

• Dacă - ţ esutul osos este bine reprezentat,ţ esuturile moi sunt edemaţ iate → ↑ timpulde expunere cu 25%

• La edentaţ i, la copii → ↓ timpul deexpunere cu 25%



9

• Filmele cu sensibilitate mare au intervalul de expunereredus → este dificil de stabilit timpul de expunere

adecvat (absorpţ ia ţ esuturilor nu se cunoaşte cuexactitate) → apărând supraexpunerea (cel maifrecvent) / subexpunerea

• Fluctuaţ ii ale tensiunii de alimentare (cu mai mult de10 V) → sursă de eroare

• Erorile de expunere se pot corecta par ţ ial în cursul

developării → filmele supraexpuse se vor developa untimp mai scurt şi invers

• De obicei timpul de developare este fix → timpul deexpunere este stabilit în funcţ ie de acesta



10

• Dacă folosim alt tip de film sau alt aparat decâtcel indicat de producător (cu alte valori de kV,mA) în tabelele de expunere → este nevoie decalibrare → radiografii seriate efectuate pepreparate anatomice (segmentul molar al

mandibulei este cel mai potrivit)

• Senzitometrie → se poate analiza relaţ ia dintretimpul de expunere si înnegrirea filmului (cufotocelule) → curba de înnegrire – opacitatea este raportul dintre lumina incidentă şi

lumina transcendentă

– înnegrirea este logaritmul opacităţ ii



11

– înnegrirea (voalare) de bază – înnegrire f ăr ă expunere

(particule de Ag) – prag (punctul A) – exprimă

sensibilitatea filmului – subexpunere (segmentul BC)

– intervalul de expuneri corecte(segmentul CD) → timpul deexpunere este directpropor ţ ional cu înnegrireafilmului

– unghiul α – exprimă contrastulfilmului (↑ unghiul α → ↑ contrastul)

– supraexpunere (segmentul

DE)

Figura 1. Curba de înnegrire



12

• Expunerea

• Camera obscură



- fixarea







13

Camera obscură

• Se face prelucrarea filmelor

• Este o încăpere amenajată şi iluminată special

• Dimensiunea depinde de numărul filmelor prelucrate zilnic

• Culoarea pereţilor → galben deschis, verde →cel mai avantajos

• Este avatajos dacă este prevăzut cu uşă dublă – în timpul developării se pot introduce noi filme în camera obscură



14

Dotarea camerei obscure

• Masă de lucru – parte uscată

• deschiderea filmelor, aplicarea pe suportul de developare

• umplerea casetelor

• este importantă menţinerea curată a mesei – parte umedă

• tancul de developare

• tancul de fixare

• bazine pentru spălare • Sursa de lumină

– trebuie să fie de culoare şi intensitate potrivită şi amplasatăla o distanţă potrivită (min. 1 m – 15 W) → altfel → scade

calitatea, contrastul filmului



15

– lumina roşie → se poate folosi pentru toate tipurile defilme rtg.

– surse de lumină cu filtru de culoare (mai puternice) – roşu-maroniu sau galben-verzui

– filmele rtg. sunt sensibile la lumina albastră şi verde, maipuţin sensibile la lumina galbenă (pare mai luminos laaceeaşi intensitate, nu oboseşte ochiul), nu suntsensibile la lumina roşie (energia cea mai mică)

– tendinţa producătorilor – producerea de filme rtg. care se

pot developa la lumină cu energie mai mare (există filmecare se pot developa la lumină portocalie, lumină albă deintensitate redusă – imaginea devine gălbuie)

• Ceas, suporturi pentru developare, uscare

Dotarea camerei obscure



16

• Expunerea

• Camera obscură



- fixarea







17

PRELUCRAREA FILMELOR RTG.

• Se face în camera obscură • Etapele:

– developarea – imaginea latentă devine vizibilă

– spălarea intermediară – fixarea – îndepărtarea particulelor de bromură

de Ag nedevelopate (care nu au absorbitrazele Rtg)

– spălarea finală – uscarea – slăbirea



18

Developarea• Calitatea imaginii este influenţată:

– compoziţia soluţiei de developare – temperatura soluţiei de developare

– timpul de developare

• Compoziţia soluţiei de developare – substanţă activă (metol, hidrokinonă) → reduc Ag-ul din

particulele de bromură de Ag care a absorbit razele Rx

– substanţă protectoare (sulfit de Na) → leagă O2-ul → efectde conservare a substanţei active – împiedică oxidarea

soluţiei de developare

– substanţă bazică (carbonat de Na) → neutralizează HBr,care se formează → menţine un pH bazic

– substanţă de întârziere (bromură de K) → ↓ voalarea filmului



19

• Soluţia de developare – se comercializează sub formă

de soluţie concentrată sau pulbere• Se prepară într -un vas de email, de sticlă, sau oţelinoxidabil → se lasă 24 de ore → se păstrează însticlă brună (îl protejează de lumină)

• La developare se aplică în tancuri (vase din plasticmai adânci)

• După folosire se acoperă → protejare faţă de O2-ul din

aer • Developarea se poate face – cu timp de developaredeterminat; prin metoda vizuală; sau developarerapidă



20

• Etapele developării: - se desface filmul la luminalampei camerei obscure → filmul se prinde de margini,

cu mâna curată (amprentele, picături de substanţechimice se vor vedea pe film) → se aplică pe suportulde developare (10-16 filme periapicale) → seintroduce în soluţia de developare (trebuie să acopere

în întregime filmul) → se menţine în soluţie un intervalde timp determinat, fără a-l agita → imaginea aparetreptat, filmul se înnegreşte (la început a fost verde-gălbui)

• Timpul de developare depinde de tipul filmului (esteprecizat de producător)

• Dacă temperatura soluţiei de developare ↑, sau filmul

este agitat → timpul de developare ↓



21

• Avantajele developării cu timp de developaredeterminat: – mai sigură decât metoda vizuală – timpul de expunere poate fi controlat – dacă imaginea este

prea luminoasă → ↑ timpul de expunere şi invers

– nu trebuie să stăm în camera obscură pe perioadadevelopării

• Sfârşitul developării – când Ag-ul este eliberat dintoate particulele de bromură de Ag care au absorbit

radiaţii rtg. → dacă continuăm developarea → va fieliberat Ag-ul şi din particulele de bromură de Ag carenu au absorbit radiaţii rtg. → filmul devine voalat, se

înnegreşte



22

• În timpul utilizării, soluţia de developare se oxidează→ se epuizează (depinde în primul rând de suprafaţa

totală a filmelor developate, dar şi O2-ul din aer contribuie la epuizarea soluţiei) → iniţial se ↑ timpul dedevelopare → ulterior se adaugă soluţieregeneratoare sau se schimbă soluţia de developare

• Soluţia regeneratoare – conţine substanţă activă şisubstanţă bazică în cantitate mai mare, nu conţinesubstanţă de întârziere → randamentul soluţiei de

developare este menţinut mai mult timp

• În cazul filmelor extraorale metoda vizuală are oimportanţă mai mare



23

• Developarea rapidă – filmele efectuate în timpultratamentelor radiculare – se foloseşte soluţie de developare şi fixare proaspăt

preparată – se ↑ temperatura soluţiei de developare

– se foloseşte metoda vizuală de developare – cameră obscură de dimensiuni mici (o cutie cu 2

orificii laterale prevăzute cu manşete dintr -unmaterial care izolează de lumină, cu tancuri de

dimensiuni mici) – filmele se pot developa încabinetul stomatologic – folosirea filmelor care se pot developa la lumină

albă de intensitate redusă



24

Spălarea intermediară

• Filmele developate sunt agitate în apă

timp de 30 s → se întrerupe procesul dedevelopare

• Sunt îndepărtate produsele de reducţie aledevelopării → afectează soluţia de fixare(care are pH acid)



25

Fixarea• După developare filmul are o coloraţie negru-verzui,

nu este translucid – din cauza particulelor de bromurăde Ag care nu au absorbit radiaţii rtg. → acesteparticule sunt îndepărtate de soluţia de fixare → filmulse înnegreşte şi devine translucid → nu mai este

sensibil la lumină → se fixează • Substanţa activă este tiosulfatul de Na

• Timpul de fixare depinde de temperatura soluţiei de

fixare – dacă ↑ temperatura soluţiei → ↓ timpul defixare

• Fixarea prea lungă nu afectează imaginea

• Fixarea insuficientă → voalare sau pete gălbui



26

• Substanţa de fixare se prepară într -un vas de

email sau de sticlă • Se prepară în alt vas decât soluţia dedevelopare → afectează calitatea soluţiei de

developare• Nu este sensibilă la lumină → se poate păstra în sticlă normală

• Şi soluţia de fixare se epuizează – este diluată din cauza spălării intermediare

– din cauza Ag-ului (↑ 2,5 g/l) → Ag-ul se poateextrage din soluţie → fixatorul epuizat este colectat



27

Spălarea finală, uscarea

• După fixare - filmul este spălat (în bazine) →se îndepărtează produsele solubile în apă →urmele de tiosulfat → care se descompun la

lumină → ceea ce ar determina cu timpulapariţia de pete galben-maronii pe film

• Uscarea – se poate accelera cu ventilator, uscător de păr

– nu este indicată uscarea - la soare, lîngă calorifer

(punctul de topire a gelatinei este de 35 °C)



28

Slăbirea

• Filmele subexpuse, dacă nu pot fi corectate întimpul developării → se repetă

• Mai frecvent apare supraexpunerea saudeveloparea prea îndelungată → se recurge laslăbirea → se extrage Ag-ul din film →

imaginea devine mai puţin întunecată

• Substanţa activă de slăbire este un amestec de

tiosulfat de Na şi ferricianură de K



29

• Expunerea

• Camera obscură



- fixarea







30

ANALIZA CALITĂŢII FILMULUIRTG.

• Filmul developat → imagine negativă → acesta va fianalizat (după sau înainte de uscare) • După uscare imaginea este mai deschisă – din cauza

reflexiei şi absorpţiei luminii

• Filmul se analizează → în lumina negatoscopului →zonele mai luminoase lasă să treacă lumina, cele înunecate mai puţin

• Negatoscopul → lumina este omogenizată de o lamăde sticlă albă

• Se pot folosi şi lupe • !!! Nu este indicată examinarea filmelor

– la lumina soarelui, a lampei unitului dentar → lumina esteprea puternică → orbeşte, filmul se poate deforma (dat.Q)

– la fereastră → lumina poate fi prea puternică sau prea slabă



31

Factorii care influenţează analizacalităţii filmelor rtg.

• Intensitatea luminii – avantajos dacă se poate regla → pentru filmele mai

întunecate este nevoie de lumină cu intensitate mai ↑

• Culoarea luminii – lumina albăstruie este mai potrivită decât cea albă

– lumina cu componentă roşie este mai puţin potrivită

– sunt bune negatoscoapele cu neon

• Suprafaţa negatoscopului – dacă suprafaţa negatoscopului este mai mare ca filmul →

deranjant → diafragmă → se poate modifica suprafaţanegatoscopului în funcţie de dimensiunea filmului



32

• Amplasarea sursei de lumină – să nu ajungă lumină prea puternică la

examinator (nici din faţă, nici din spate)

– cel mai bine dacă lumina provine numai dinnegatoscop

• Suportul filmului – filme cu suport colorat → diferenţe mici de

nuanţe se pot recunoaşte pe film – dacă înnegrirea de bază este mai mare →

coloraţia albăstruie a suportului filmului devinederanjantă → filmul va fi mai voalat



33

Contrastul imaginii

• Diferenţa de înnegrire între două teritorii învecinate → contrast

• Este influenţat de factori obiectivi şi subiectivi

• Factorii obiectivi – sunt reprezentate dediferenţe de înnegrire care se pot măsura – Filmul

• cu cât unghiul α este mai ↑ pe curba de înnegrire → cuatât ↑ contrastul filmului

– Expunerea • segmentul de expuneri corecte – pe curba de înnegrire

• subexpunerea, supraexpunerea → ↓ contrastul



34

– Developarea• depinde de compoziţia şi temperatura soluţiei de

developare, de timpul de developare

• dacă soluţia este epuizată, temperatura soluţiei esteprea ↑ sau prea ↓, timpul de expoziţie este prea ↑ sauinsuficient, sursa de lumină a camerei obscure nueste potrivită → ↓ contrastul

– Calitatea radiaţiilor rtg., radiaţiile secundare

• radiaţiile secundare → ↓ contrastul • dacă duritatea radiaţiilor este potrivită → ↓ cantitatea

radiaţiilor secundare • diafragmul din conul localizator, şi folia din plicul filmului

→ ↓ cantitatea radiaţiilor secundare • Factori subiectivi – diferenţe de înnegrire care nu se

pot măsura – depinde de factori fiziologici şi psihologici

– tulburări de vedere, obosirea ochilor



35

Claritatea imaginii• Dacă conturul imaginii este

net → imaginea este clară • Claritatea geometrică

depinde de: – Dimensiunea focusului

• punctiform → ideal • suprafaţă → pornesc radiaţii din

fiecare punct al acesteia →conturul devine imprecis →umbra

– Distanţa focus-obiect → dacă ↑→ ↓ umbra

– Distanţa obiect-film → dacă ↓→ ↓ umbra

Figura 2 . Producerea de umbră



36

• Lipsa clarităţii din cauza deplasării – dacă conul localizator, pacientul sau filmul se

deplasează în timpul expunerii → conturul devineimprecis → dinţii pot apărea dedublaţi

– capul pacientului să fie fixat, să stea comod, să nu înghită

• Caracteristicile emulsiei şi a ecranelor întăritoare – dacă particulele sunt mai mici → rezoluţia creşte →

imaginea este mai clară

• Factori subiectivi – imaginile cu contrast mai bun par mai clare

OBŢINEREA IMAGINII RADIOGRAFICE in medicina dentara

Documents

Transcript of OBŢINEREA IMAGINII RADIOGRAFICE in medicina dentara