DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIV NR. 40 (1.326) 14 – 20 OCTOMBRIE 2015 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

BIBLIOTECA VIE DIN TÂRGOVI{TE Pagina 16

Foto

: com

ando

r Mih

ai Z

amfir

escu

Militari din Forţele Navale române execută, în perioada 12-15 octom-

brie, exerciţii în apele internaţionale ale Mării Negre, împreună cu militari din Forţele Navale ale Bulgariei, SUA şi ale Ucrainei.

La antrenamente participă Fre-gata Regina Maria, care are la bord un elicopter Puma Naval şi o grupă de

Forţe pentru Operaţii Speciale, Cor-veta Contraamiral Horia Macellariu, iar pentru sprijinul secvenţelor de luptă antiaeriană şi luptă la suprafaţă, Forţele Aeriene române participă cu două aeronave MiG 21 LanceR. Forţele Navale ale SUA sunt reprezentate de Distrugătorul USS Porter şi un avion maritim de patrulare P-3C Orion,

Forţele Navale ucrainene de Fregata Hetman Sahaydachniy şi Forţele Navale bulgare de Fregata Verni.

Exerciţiile se înscriu în Programul privind sprijinul acordat de SUA aliaţi-lor şi partenerilor NATO din estul Euro-pei European Reassurance Initiative (ERI) şi fac parte din Operaţia Atlantic Resolve South/Black Sea Resolve Events.

Exerciţiu multinaţional

Aur pentru Steaua

PASIUNE DINCOLO DE NORI 12-13

Sportiva română Codrina Ionescu, legitimată la CSA Stea-ua Bucureşti, a cucerit medalia de aur la categoria 56 kg

(junioare), vineri, 9 octombrie, la Campionatele Mondiale de sambo pentru juniori şi tineret de la Riga (Letonia), infor-mează Agerpres.

În finală, stelista a câştigat prin abandonul adversarei, rusoaica Maria Suhoparova. Medaliile de bronz au revenit Tatianei Demceanka (Belarus) şi kazahei Balmeken Aman-geldi. Codrina Ionescu se pregăteşte la CSA Steaua cu antre-norul Robert Andreescu, iar la lotul naţional cu Viorel Gâscă, preşedintele Federaţiei Române de Sambo şi antrenor coor-donator al loturilor feminine.

Ştafeta veteranilor continuăLa finalul săptămânii trecute, militari voluntari din grupul Invictus

România au dus mai departe Ştafeta veteranilor, pe traseul Oarba de Mureş – Câmpia Turzii – Cluj-Napoca.

Invictuşii din Brigada 6 Operaţii Speciale Mihai Viteazul, de la Târgu Mureş, au înfruntat ploaia care s-a instalat în zonă şi au purtat

drapelul tricolor pe prima porţiune a penultimei etape din Ştafeta veteranilor. La Iernut, aceştia şi-au amintit de colegul şi prietenul lor, maior (pm) Tiberius Marcel Petre, căzut la datorie în teatrul de operaţii din Afganistan, în 2009, au depus o coroană de flori şi au aprins lumânări la Monumentul Eroilor din localitate, în memoria camaradului lor.

Luptătorii mureşeni au avut parte de o surpriză din partea localnicilor din Luduş. În momentul în care traversau în alerga-re localitatea, câţiva luduşeni, îmbrăcaţi în port tradiţional ro-mânesc, i-au aşteptat cu aplauze şi i-au servit cu pâine şi sare. Beretelor verzi li s-au alăturat şi invictuşii din Baza 71 Aeriană General Emanoil Ionescu, împreună cu cei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Târgu Mureş, pe traseul care a cuprins Câmpia Turzii şi Turda.

La Cluj-Napoca, militarii voluntari din grupul Invictus România au fost aşteptaţi de prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuş-can, la Cimitirul Eroilor din capitala Ardealului. Acolo a avut loc o ceremonie de omagiere a celor care au luptat, în urmă cu 71 de ani, pentru eliberarea teritoriului naţional. În cadrul acesteia, invic-tuşii au înmânat drapelul tricolor purtat pe traseu unui veteran de război, în semn de respect şi preţuire pentru faptele sale eroice.

Observatorul militar Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015 2

EVENIMENTu Genişti în acţiune. 80 de militari şi 45 de mijloace

tehnice din Batalionul 136 Geniu Apulum, din Alba Iulia, Batalionul 72 Geniu Matei Basarab, din Brăila, Batalionul 52 Geniu Tisa, din Satu Mare, şi Grupul 4 EOD, din Buzău, structuri subordonate Brigăzii 10 Geniu Dunărea de Jos, participă la exerciţiul Dragoon Crossing. În zona localităţii Mîndruloc, ju-deţul Arad, li se vor alătura militari americani din Regimentul 2 Cavalerie din USAREUR (Armata Americană din Europa).

Detaşamentul român este condus de maiorul Daniel Josan, un ofiţer cu experienţă în planificarea, organizarea şi desfăşurarea acestor tipuri de misiuni. Geniştii albaiulieni amenajează şi deservesc un punct de trecere pe pod plutitor de pontoane, cu capacitatea maximă de 80 de tone forţă, în scopul asigurării mobilităţii forţelor luptătoare peste râul Mureş. De asemenea, în zona de responsabilitate, militarii au sarcina amenajării de platforme pentru elicopter şi pentru campare, precum şi construirea de rampe de acces pentru transportoare auto blindate. (Căpitan Iulian Gorun)u Târg de cariere. În perioada 6-7 septembrie, la Palas

Mall, din Iaşi, s-a desfăşurat cea de-a IX-a ediţie a Târgului de cariere. Centrul Militar Zonal Iaşi, prin intermediul structurii specializate, Biroul informare-recrutare, a organizat un stand pentru promovarea profesiei militare. Astfel de activităţi se

organizează periodic, în vederea mediatizării ofertei educa-ţionale a Ministerului Apărării Naţionale, pentru anul 2016-2017. (Plutonier-adjutant Lucian Irimia)u Conferinţă la UNAp. Joi, 8 octombrie, Universitatea

Naţională de Apărare Carol I şi Fundaţia Română pentru Democraţie, în colaborare cu Casa Majestăţii Sale Regelui, au organizat o conferinţă de comemorare a generalului Nicolae Rădescu, erou al războiului de întregire a neamului din 1916-1918 şi simbol al rezistenţei naţionale împotriva comunismului şi fascismului. Pe lângă studenţi şi cadre didactice din instituţia gazdă, la eveniment au participat reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Academiei Române, Corpului Diplomatic (Ambasada SUA), Fundaţiei Române pentru Democraţie, Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative, Institutului de Investigare a Crimelor Comu-nismului şi Memoria Exilului Românesc, Fundaţiei General Nicolae Rădescu, precum şi istorici. (Căpitan Cristina Barna)u Acţiune umanitară. Regimentul 53 Rachete Antiae-

riene Tropaeum Traiani a organizat joi, 8 octombrie, la sediul unităţii, în cooperare cu Centrul regional de transfuzii sangu-ine Constanţa, o activitate voluntară de donare de sânge. La

acţiune a participat personalul din unitate, precum şi militari din Batalionul 911 Infanterie Capidava, Batalionul 345 Artilerie Tomis, Detaşamentul de Jandarmi Medgidia şi reprezentanţi ai Poliţiei Locale, din aceeaşi localitate. (Căpitan Valerian Novac)u Eroii nu sunt uitaţi. Oficiul Naţional pentru Cultul

Eroilor a publicat, recent, lista eroilor români care au murit în luptele pentru eliberarea municipiului Oradea. Evidenţa nominală a eroilor români poate fi accesată pe site-ul Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război. Militari români care au murit în luptele pentru eliberarea municipiului Oradea au fost înhumaţi în parcela eroilor din cimitirul Rulikovski. Din totalul de 210 eroi, au fost identificaţi nominal 164, iar 46 sunt necunoscuţi. Repartiţia pe grade este următoarea: 115 soldaţi, 16 sergenţi, 13 caporali, patru maiori, patru fruntaşi, trei căpitani, trei locotenenţi, trei sublocotenenţi, un locotenent-colonel, un locotenent-major, un sergent-major, 46 cu grad necunoscut. (Cătălin Fudulu)

GARNIZOANA ROMÂNIA

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

uPoligonul Valea Poienii. Recent, militarii Companiei

415 Apărare CBRN, din Brigada 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu, s-au pregătit

în tabăra de instrucţie de specialitate, în poligonul Valea

Poienii, din judeţul Argeş. Sub comanda căpitanului

Gabriel Pop, activităţile de instruire executate s-au axat

pe exersarea deprinderilor practice necesare executării

misiunilor de decontaminare RBC şi cercetare CBRN. Tabăra

s-a încheiat cu executarea unui un marş, având drept punct

final masivul Păpuşa, cu popas la Cabana Cuca. (Locotenent-

colonel Laurenţiu Andriesei)

Cu acest prilej, miniştrii apă-rării din statele membre NATO au discutat despre

situaţia implementării Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a NATO şi a obiectivelor stabilite pentru Summitul de la Varşovia în domeniul adaptării strategice a Alianţei, precum şi despre evo-luţiile strategiei NATO pentru contracararea războiului hibrid şi posibilele căi de îmbunătăţire a apărării cibernetice.

Un subiect de actualitate l-a reprezentat situaţia de securita-te din Afganistan şi Siria.

Oficialul român a arătat că ţara noastră acordă o impor-tanţă deosebită evoluţiilor le-gate de dezvoltarea opţiunilor

Reuniune la BruxellesMinistrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a par-ticipat joi, 8 octombrie, la Reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO, care a avut loc la Cartierul General al Alianţei, din Bruxelles.

de comandă-control dispo-nibile la nivel aliat, în regiune. După cum deja cunoaşteţi, am finalizat demersurile necesare operaţionalizării pe teritoriul na-ţional a Unităţii de integrare a forţelor NATO. Complementar, continuăm demersurile privind constituirea Comandamentului Diviziei Multinaţionale de Sud-Est, pentru care ne-am planificat ca, până la Summit-ul de la Varşovia, să fie atinsă Capacitatea Operaţi-onală Iniţială, urmând ca în luna aprilie 2018 să fie declarată capa-bilitatea operaţională completă, a precizat ministrul Duşa.

În contextul celor discutate în cadrul reuniunii, demnitarul român a accentuat faptul că România şi-a redefinit contribu-

ţia la Forţa consolidată de Răspuns (eNRF) în cadrul eforturilor aliate de redu-cere a deficitelor pentru 2016, suplimentând ni-velul de participare pe di-mensiunea capabilităţilor aeriene cu două elicoptere de căutare-salvare şi patru elicoptere de transport.

strategice a Alianţei la noul mediu de securitate.

În marja reuniunii, oficialul MApN a avut întâlniri bilaterale cu omologul georgian, Tinatin Khidasheli, şi cel grec, Panos Kammenos.

La prima întâlnire, oficialul român a arătat determinarea ţării noastre de a sprijini demer-surile georgiene de continuare

Ceremonie de comemorare a Holocaustului

Generalul-locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General, a par-ticipat joi, 8 octombrie, la ceremonia de comemorare a Holocaustului,

organizată la monumentul Memorialul Holocaustului.Cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului, transmit întrea-

ga mea compasiune faţă de toţi cei care au avut de suferit din cauza acestei tragedii a celui de Al Doilea Război Mondial. Îndemn să nu uităm vreodată acest eveniment tragic, cu speranţa că omenirea nu va mai fi martora unor astfel de fapte, a precizat şeful SMG.

9 octombrie a fost stabilită ca Zi Naţională de Comemorare a Holocaus-tului, prin Hotărârea de Guvern nr. 672, din 5 mai 2004. Aceasta reprezintă un eveniment naţional dedicat comemorării victimelor Holocaustului şi, în special, rolului României în acest episod al istoriei. n

Foto

: căp

itan

Gabr

iel P

op

DIXI !

Date fiind provocările majore de securitate la adresa Alianţei Nord-Atlantice, considerăm că se impune continuarea şi consolidarea măsurilor de asigurare.

Mircea DuşaMinistrul apărării naţionale

Foto

: plu

toni

er-a

djut

ant L

ucia

n Iri

mia

Foto

: Val

eria

n N

ovac

În cadrul reuniunii, miniştrii apărării au stabilit înfiinţarea a două noi Unităţi de integrare a forţelor în Slovacia şi Ungaria, precum şi continuarea pro-cesului de operaţionalizare a Strategiei Maritime a Alianţei.

Un subiect important l-a reprezentat pregătirea agen-dei Summit-ului NATO de la Varşovia, în domeniul adaptării

Foto

: Mar

ian

Mih

ăies

cu

3Observatorul militarNr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

GARNIZOANA ROMÂNIAu Conferinţă internaţională. La Sala Alba Iulia a Pala-

tului Cercului Militar Naţional, se desfăşoară, în zilele de 13 şi 14 octombrie, conferinţa internaţională cu tema Intrarea Italiei în război (1915) şi consecinţele pentru România. Reuni-unea ştiinţifică este organizată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, în colaborare cu Institutul Cultural Român, şi face parte din Planul naţional de come-morare a Centenarului Primului Război Mondial, eveniment marcat în toată lumea, în special în Europa, printr-o serie de activităţi consacrate reliefării semnificaţiei istorice a primului conflict major al epocii industriale. În deschide-rea conferinţei au rostit alocuţiuni Valeriu Nicuţ, secretar de stat pentru politica de apărare şi planificare, Cristian Petcu, directorul Direcţiei programe interne din Institutul Cultural Român, şi generalul-maior (r) dr. Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară. La reuniune participă istorici şi specialişti din Italia, Austria şi România. Revenim cu amănunte în numărul următor al săptămânalului Observatorul militar.u Convocare de specialitate. În perioada 6-8 octom-

brie, sub deviza Respice, adspice, prospice – analizează trecutul, examinează prezentul şi priveşte către viitor, la Centrul Militar de Instruire, Reprezentare şi Tranzit Munte, din Sinaia, s-a desfăşurat convocarea anuală de pregătire de specialitate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate. Convocarea de pregătire a avut un accentuat caracter practic-aplicativ, soluţia de pregătire adoptată fiind prezentarea unor scenarii

cu incidente de securitate cât mai variate, din cât mai multe zone în care se vehiculează informaţii clasificate. Activitatea a avut ca ţintă de performanţă prevederea imprevizibilului, sintagma valabilă atât pentru situaţia în care se respectă cu stricteţe normele şi procedurile de protecţie, cât şi în situaţia în care acestea sunt încălcate. La finalul activităţii, au fost ofe-rite distincţii din partea comandantului Comandamentului Logistic Întrunit, general-locotenent Cătălin Zisu, pentru o parte din personalul participant. uTinerii României nu îi uită pe eroi! Sâmbătă, 10

octombrie, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) şi Asociaţia Neamunit au organizat, în contextul Zilei Armatei României, două activităţi în cadrul proiectului Un erou, o floare, ediţia a III-a, în comuna Nucet, judeţul Dâmboviţa, şi în municipiul Salonta, judeţul Bihor. La Monumentul eroilor români din Primul Război Mondial, situat în localitatea Nucet, elevii şcolii din comună, însoţiţi de cadre didactice şi membrii Asociaţiei Neamunit, filialele Dâmboviţa şi Bu-cureşti, coordonate de preşedinţii acesteia, tenorul Vlad Miriţă şi actorul Aureliu Surulescu, au desfăşurat lucrări de îngrijire atât a monumentului, cât şi a zonei de protecţie a acestuia. Participanţii au curăţat opera comemorativă de război de vegetaţie parazitară, au rescris textele inscrip-ţionate pe monument, inclusiv numele eroilor. La buna desfăşurare a acestei activităţi au contribuit atât Primăria

comunei Nucet, care a oferit participanţilor monografii ale comunei, cât şi Mănăstirea Nucet, aflată la marginea localităţii, care a organizat slujba religioasă. La finalul activităţii, fiecare copil a depus câte o floare roşie la mo-nument. Reprezentanţii ONCE au oferit elevilor diplome de participare, în semn de preţuire pentru efortul depus în slujba eroilor români. O activitate similară s-a desfăşurat şi la Cimitirul Eroilor din Salonta, cu participarea Garnizoanei Bihor şi a Asociaţiei Neamunit, filiala Bihor. Elevii Liceului Teodor Neş, din localitate, şi membrii Asociaţiei Neamunit au îngrijit mormintele eroilor şi au rescris însemnele de că-pătâi. Evenimentul s-a bucurat de participarea generalului de brigadă (r) Vasile Creţ, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, filiala Bihor. (Cătălin Fudulu)

a implementării reformelor în domeniul apărării, în special prin oferirea de asistenţă în pro-cesul de instruire şi participarea în comun la exerciţii militare regionale.

De asemenea, ministrul Mircea Duşa a salutat accede-rea Georgiei, ca membru cu drepturi depline, la Procesul Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM) şi

a încurajat participarea acestei ţări la proiectele dezvoltate în cadrul acestei iniţiative, inclusiv la Forţa Multinaţională de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE), respectiv componenta operaţi-onală a acesteia, SEEBRIG.

Întrevederea dintre minis-trul apărării naţionale, Mircea Duşa, şi ministrul apărării al Republicii Elene, Panos Kam-menos, s-a axat pe identificarea

poziţiilor comune racordate la noua conjunctură strategică din vecinătatea estică şi sudică a celor două organizaţii, din care România şi Grecia fac parte: Ali-anţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.

Totodată, a fost manifestat interesul reciproc în continuarea cooperării la nivelul Academiilor Navale, prin efectuarea schim-bului de instructori şi studenţi

din cele două ţări, executarea de stagii ambarcate ale cadeţilor şi ti-nerilor ofiţeri de marină la bordul navelor, precum şi coordonarea planurilor şi programelor de învă-ţământ între cele două instituţii.

În încheiere, demnitarul ro-mân a mulţumit omologului elen pentru contribuţia cu personal la comandamentele NATO din Ro-mânia, ca o manifestare concretă a spiritului solidarităţii aliate. n

Vizită în RomâniaSublocotenent Anamaria Scarlat

În perioada 6-9 octombrie, comandantul Comandamentului Forţelor Terestre din Armata Republicii Moldova, colonel Mihail-

Dumitru Bucliş, a efectuat o vizită în ţara noastră, la invitaţia şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Dumitru Scarlat.

Cu această ocazie, miercuri, 7 octombrie, după primirea delegaţiei moldovene la sediul SMFT, s-a desfăşurat un briefing, în care au fost prezentate aspecte privind organizarea Forţelor Terestre române, instruirea militarilor români prin exerciţii naţi-onale şi multinaţionale, angajamentele la care Armata României participă cu forţe în diferite operaţii militare şi iniţiative regionale.

În urma lecţiilor învăţate, rezultate din exerciţiile desfăşurate în comun în anul 2015 (Wind Spring 2015, Efort Comun 15, Prutul

2015, Scutul de Foc 15), s-au făcut propuneri pentru participarea militarilor celor două armate la exerciţiile bilaterale din 2016.

Un alt subiect aflat pe agenda de lucru a fost cel al formării batalionului mixt româno-moldovean de menţinere a păcii.

În aceeaşi zi, delegaţia din Republica Moldova a fost primită şi de şeful Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ciucă.

Discuţiile purtate au vizat o serie de aspecte ale colaborării celor două armate, importanţa exerciţiilor desfăşurate în comun, cooperarea bilaterală, participarea militarilor moldoveni la diferite forme de pregătire în instituţiile militare de învăţământ din Ro-mânia, subordonate Statului Major General, precum şi modul în care Armata României poate acorda asistenţă Armatei Naţionale a Republicii Moldova în diferite domenii.

Programul activităţilor a mai cuprins vizite la Brigada 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor şi Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt. n

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, l-a primit marţi, 13 octombrie, la sediul MApN, pe ambasadorul Statelor

Unite ale Americii la Bucureşti, Hans Klemm.În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali au discutat despre situaţia

actuală de securitate din regiune, relaţiile dintre România şi SUA în domeniul apărării, desfăşurate în cadrul Parteneriatu-lui strategic, măsurile de asigurare în context bilateral şi aliat, adaptarea strategică a Alianţei în perspectiva viitorului Summit NATO de la Varşovia, precum şi despre extinderea contactelor româno-americane la nivel politico-militar.

Referitor la cel mai important proiect bilateral, facilitatea antirachetă de la Deveselu, ministrul apărării naţionale a apreciat că aceasta face parte dintr-un proiect complex, iar operaţionalizarea sa până la finalul acestui an, în parametrii agreaţi, este esenţială în noul context strategic şi în vederea integrării în cadrul proiectului NATO de apărare antirachetă.

Parteneriatul Strategic bilateral reprezintă una dintre direcţiile principale ale politicii de apărare a ţării noastre, dar şi o dovadă a angajamentului ferm al României ca aliat de încredere al SUA, a precizat ministrul apărării naţionale.

În ceea ce priveşte măsurile de asigurare care vizează întări-rea securităţii statelor aliate din flancul estic al Alianţei, ministrul apărării naţionale a apreciat decizia SUA de a se implica activ în implementarea acestora, printr-o prezenţă consistentă a forţelor militare americane în regiune.

Doresc să folosesc acest prilej şi să exprim mulţumiri pentru sprijinul constant al SUA şi pentru importanta contribuţie america-nă cu personal la încadrarea posturilor multinaţionale din cadrul structurilor NATO de comandă-control din Bucureşti. Această contribuţie are un impact deosebit în plan strategic, a mai spus ministrul Mircea Duşa.

Întâlnire bilaterală

Un alt subiect abordat a fost viitorul Summit de la Varşovia care, în opinia ministrului Duşa, ar trebui să aibă ca element central dezbaterea adaptării strategice a NATO pe termen lung.

Pentru a obţine efectul dorit, o postură eficientă de apărare şi descurajare trebuie să asigure o prezenţă militară aliată vizibilă şi persistentă pe flancul estic, concepută pe termen lung. Susţi-nem, totodată, dezvoltarea infrastructurii necesare dislocării rapide a forţelor aliate, inclusiv prin implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri comune ale NATO, a concluzionat ministrul apărării naţionale. n

Foto: MApN

Foto

: Eug

en M

ihai

Observatorul militar Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015 4

LINIA ÎNTÂI

Maior Mihai Pintiliciuc

Maistru militar clasa l Radu Mureşan

Foto

: Rad

u M

ureş

anFo

to: R

adu

Mur

eşan

Siguranţa căilor de comunicaţie din Kandahar depinde, în mare măsură, de misiunile QRF, executate de mi-litarii din Batalionul 811 Infanterie Protecţia Forţei Dragonii Transilvani.

Cale liberă

Pentru că misiunile executate de militarii români din Batalionul 811 Infanterie Protecţia Forţei

Dragonii Transilvani în perimetrul adiacent Bazei Kandahar sunt peri-culoase, în permanenţă se ia în calcul posibilitatea ca o patrulă să solicite sprijin. QRF - quick reaction force (forţa de reacţie rapidă) este misiunea exe-cutată de o subunitate timp de o zi şi care presupune ca aceşti militari să fie permanent pregătiţi pentru a interve-ni când sunt solicitaţi şi, într-un timp foarte scurt, să ajungă la locul unde este nevoie de ei. Am hotărât că cel mai bun mod de a relata despre acti-vitatea unei subunităţi care execută această misiune este de a fi alături de ei. Aşa că dis-de-dimineaţă am luat contact cu militarii plutonului 2, din Compania Snake, pe care i-am însoţit la prima activitate, pregătirea pentru misiune, condusă de comandantul plutonului, locotenent Alexandru Motriuc. Deşi este foarte tânăr şi la prima misiune, vocea lui transmite siguranţă. Rar şi clar, prezintă carac-teristicile zonei unde este posibil să acţioneze pe timpul următoarelor 24 de ore. Împarte toate sarcinile pe oameni, apoi verifică dacă a înţeles fiecare ce are de făcut. La final, este mulţumit.

Am parte de mulţi oameni cu ex-perienţă în jurul meu. În afară de mine, mai sunt doar trei militari la prima misiune. Ceilalţi au cel puţin două. Aşa că am putut să mă bazez pe experienţa locţiitorului meu, plutonier-major Ioan Grad, pe experienţa comandanţilor de grupă, plutonierii-majori Robert Albert şi Pavel Buda, plutonierul Attila Szilagyi

Suntem pregătiţi pentru misiunea de azi, aşa cum suntem pregătiţi pentru fiecare misiune pe care trebuie să o executăm.

LocotenentAlexandru Motriuc

şi sergentul-major Stelian Marinescu, ca de altfel pe experienţa tuturor milita-rilor din pluton, afirmă, într-un răgaz, locotenentul Motriuc

Îmi spune că nu poate sta mai mult de vorbă cu mine, pentru că misiunea deja a început. Aşa că pe tot parcursul acestei zile va alerga între locul de odihnă şi veghe al mili-tarilor şi comanda companiei, aflată în TOC (centrul de operaţii tactice), locul unde se primesc ultimele date şi unde, la nevoie, primeşte misiunea de a ieşi în afara bazei. După rezol-varea mai multor sarcini specifice în zona administrativă în care se află, militarii plutonului se retrag la dormitorul rezervat pentru odihnă. În ziua precedentă, au ieşit în arie ca patrulă, aşa că sunt destul de obosiţi. Iar ziua care abia a început nu se ştie ce le va aduce. Unii dintre ei dorm, pe alţii somnul nu i-a prins încă, aşa că îşi găsesc ocupaţie. În faţa dormi-torului şi-au construit un foişor, unde pot aştepta la umbră. Joacă table, cărţi, rumy, ascultă muzică sau ştiri de acasă pe internetul de pe telefoanele mobile. Alţii vorbesc cu familia, pe diferite reţele de socializare.

Toţi sunt conştienţi că în momen-tul în care sunt alertaţi, asemeni unei formaţiuni de pompieri când se por-neşte incendiul, vor lăsa totul şi se vor repezi la maşini.

La prânz soseşte administratorul companiei, plutonier-major Sabin Tămaş, care le aduce masa. Caserole cu mai multe feluri de mâncare sunt aşezate într-o încăpere, de unde fiecare vine şi îşi alege. Este destul de variată, iar ei ştiu meniul, pentru că este cel de la sala de mese. O prăji-tură, un suc, o cafea sau un fruct mai îmbogăţesc oferta culinară. Discuţiile se prelungesc după masă şi fiecare

îşi expune părerea despre un subiect sau altul. La această oră este foarte cald, chiar şi la umbră.

În moleşeala care se instalează după masă, apare locotenentul Motri-uc: Alertă QRF! Atmosfera destinsă se schimbă brusc. Fiecare pune mâna pe ce ştie că are nevoie pentru a se echi-pa. Distanţa până la maşini, de câţiva zeci de metri, este parcursă cu rapidi-tate şi, în linişte, toţi îşi ajustează vesta de protecţie, casca de kevlar, ochela-rii, mănuşile, cotierele şi genunchie-rele. Îşi ocupă locurile destinate şi îşi pun armamentul la îndemână. Se fac ultimele verificări. Maşinile pornesc la prima cheie.

Sunt gata! Îmi ocup şi eu într-o maşină locul destinat de co-mandantul de pluton. Pe lângă

tot echipamentul de protecţie şi armamentul individual, am asupra mea echipamentul de înregistrat, cu microfonul protejat de buretele roşu, care pare dintr-o altă realitate. În tim-pul ce se scurge până pornim, încerc să vorbesc cu militarii de lângă mine: caporalii clasa a III-a Gabriel Galu şi Marius Durnea.

Pe timpul deplasării, militarii vorbesc destul de puţin. Toate con-vorbirile se poartă prin staţii. Suntem cu căştile pe urechi şi ne auzim cu toţii. Pe acelaşi canal se aud discuţiile din maşină, din celelalte maşini şi auzim chiar comanda companiei, aflată în centrul de operaţii tactice. Locotenentul Sabin Cordea, locţii-torul comandantului de companie, este la post şi transmite ordine către patrulă. Discuţiile sunt scurte şi clare. La un moment dat, primim ordin să debarcăm.

Rămânem debarcaţi şi îi urmăresc pe militari cum îşi îndeplinesc misiu-nea. Cu degetul arătător pe trăgaciul

de la puşca automată, cu ochii foar-te atenţi, cu paşi mărunţi şi bine cântăriţi, cercetează zona destinată. Activitatea se termină fără a desco-peri ceva suspect: All clear!

Ne îmbarcăm în maşini şi por-nim mai departe. Între timp se primeşte misiunea de a cerceta o altă zonă. Aceeaşi coborâre atentă, aceeaşi formaţie, aceiaşi paşi. Du-rează un timp până se termină de cercetat şi această zonă. All clear!

Locotenentul Motriuc comunică ordinul de întoarcere la bază. Pe drum am timp să observ că soarele stă să apună. Mingea de foc coboa-ră foarte rapid în spatele masivului Zaker Ghar e Jonubi, pe lângă care trecem. Este fascinant. La această latitudine totul se întâmplă mult mai repede decât suntem obişnu-iţi acasă, în România, şi ne trezim brusc învăluiţi în întuneric.

Am ajuns cu bine la bază, iar băieţii din plutonul 2, Com-pania Snake, şi-au parcat

maşinile şi acum se îndreaptă spre locul de odihnă şi de veghe, unde îi aşteaptă masa de seară. Azi au ajuns la timp pentru servirea cinei, dar au fost cazuri când au mâncat în câmp. Au în permanenţă, în ma-şini, pentru fiecare, pachete indivi-duale de hrană MRE-Meal Ready to Eat, asigurate de partenerul ameri-can, pregătite astfel încât să reziste timp de mai multe zile la tempera-turile şi condiţiile din misiune. Dar militarii noştri sunt abia la jumăta-tea QRF-ului şi până a doua zi, când vor fi schimbaţi de alt pluton, cine ştie ce mai au de înfruntat. Aşa că le strâng mâna şi le urez baftă pe mai departe. Sunt onorat că am fost alături de ei în această zi. Bravo, băieţi! n

Dragonii Transilvani au participat duminică, 11 octombrie, în Afganistan, alături de partenerii de coaliţie, la un maraton pe distanţa de 16 kilometri. La start s-au aliniat reprezentanţi ai tuturor naţiunilor participante la misiunea Resolute

Support, pregătiţi de un efort susţinut în atmosfera afgană, încă destul de încinsă.Pe tot traseul se aflau militari voluntari, colegi şi prieteni, care au distribuit apă pe toată durata

maratonului şi şi-au încurajat favoriţii. Sunt de apreciat curajul şi ambiţia celor care au ajuns la finish, după mai bine de o oră, transpiraţi şi epuizaţi, dar cu zâmbetul pe buze.

Au participat la competiţie, în ordinea numerelor de pe tricou, soldatul Răzvan Pop, fruntaşul Ioan Neamţu, caporalii clasa a III-a Maria Ciuculan, Mihai Bînţu, István Tzifra, Daniel Nicu, Mihai Far-caş, Cătălin Matei, Ionuţ Buzilă, Alexandru Rus, sergentul-major Emanuel Pop, locotenentul Ioan Sterp, căpitanii Octavian Moise şi Andrei Nica, precum şi maiorul Răzvan Buburuz. n

Rezistenţă şi ambiţie

Observatorul militar 5Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

Plutonier-adjutant principal Marcel Măgurean

Recent, la Focşani, cei mai buni militari din Brigada 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor au participat la competiţia Subofiţerul/soldatul anului, etapa pe marea unitate. Titlul de Subofiţerul anului 2015 a fost atribuit sergentului Gabriel Cimpoi, iar Soldatul anului 2015 este soldatul Marius Parâng, ambii din Batalionul 280 Infanterie Mecanizată Căpitan Valter Mărăcineanu.

În perioada 29 septembrie-2 octombrie, la Brigada 81 Mecanizată General Grigore Bălan, s-a desfăşurat competiţia Subofiţerul/soldatul anului 2015. La secţiunea Subofiţerul anului, locul I a fost câştigat de sergentul Iosif Popşor, din compania de cercetare a Brigăzii 81 Mecanizată, locul al II-lea a fost ocupat de plutonierul Florin Ţuţurugă, din Batalionul 405 Sprijin Logistic Năsăud, iar locul al III-lea i-a revenit sergentului Adrian Ilie Luca, din Batalionul 817 Artilerie Petru Rareş. La sec-ţiunea Soldatul anului, locul I a fost atribuit caporalului Raul Marian Mureşan, din Batalio-nul 814 Tancuri Mihai Vodă, locul al II-lea a fost ocupat de soldatul Răzvan Rus, din Batalionul 811 Infanterie Dej, şi locul al II-lea i-a revenit caporalului Bogdan Costan, din compania de cercetare a Brigăzii 81 Mecanizată. Fo

to: M

arce

l Măg

urea

n

INSTRUCŢIE

Ambiţii mari, rezultate pe măsurăÎn perioada 28 septembrie-2 octombrie, la Zalău, s-a desfăşurat competiţia anuală Subofiţerul/soldatul anului 2015, etapa pe Regimentul 69 Artilerie Mixtă Silvania.

Prima zi a competiţiei a debutat cu des-chiderea oficială, pe platoul Batalionu-lui 317 Sprijin Logistic Voievodul Gelu,

din Zalău. Apoi, concurenţii s-au întrecut în cadrul

probelor de la pregătire fizică: flotări, ab-domene şi alergare pe distanţa de 3.000 m, respectiv 2.000 m, la categoria feminin. În aceeaşi zi au mai avut loc alte două probe, care au constat în cunoaşterea limbii engleze, mulţi dintre participanţi ajungând aproape de punctajul maxim, şi testele de pregătire militară generală.

Dacă prima zi de concurs s-a desfăşurat în cazarmă, în cea de-a doua militarii s-au deplasat în poligonul de tragere Crasna. Aici, concurenţii au putut să-şi dovedească cali-tăţile de trăgători asupra ţintelor din câmpul tactic. Proba surpriză, care a constat în execu-tarea unei trageri cu armamentul de infante-rie cu masca contra gazelor pe figură, a pus în valoare adevăratele calităţi de militari. În a treia zi s-a desfăşurat proba practică, în care militarii au demonstrat că ştiu să aplice cu-noştinţele teoretice privind orientarea topo-grafică, instrucţia genistică, apărarea CBRN, instrucţia sanitară, de comunicaţii, precum şi deprinderi în executarea instrucţiei de front. Departajarea s-a făcut în funcţie de abilităţile practice şi de ordinea operaţiunilor pe care le-a executat fiecare concurent. Trecând pe la cele şase ateliere organizate pentru această probă, participanţii au constatat cât este de greu, în condiţii de presiune psihică majoră şi de teren accidentat, să pună în aplicare cunoştinţele însuşite. În ultima zi, a avut loc proba de prezentare în faţa comisiei de eva-luare, formată din consilierii din unităţile sub-ordonate, în care concurenţii au fost verificaţi asupra abilităţilor de comunicare şi portului ţinutei militare.

Subofiţerul anului 2015, etapa pe Re-gimentul 69 Artilerie Mixtă Silvania, este plutonierul-major Florin Dârjan, din Batali-onului 317 Sprijin Logistic Voievodul Gelu, locul al II-lea a revenit plutonierului-major Mircea Pocol, din Batalionului 612 Artilerie Antitanc Maramureş, iar locul al III-lea a fost ocupat de plutonierul-major Romeo Mac, din Batalionului 315 Artilerie Simion Bărnuţiu.

Am vrut să câştig şi exact asta am făcut, chiar dacă ceilalţi concurenţi au fost foarte bine pregătiţi şi punctajul a fost foarte strâns. Pentru finala care se va desfăşura pe Divizia 4 Infanterie, am de gând să mă pregătesc şi mai mult pentru a câştiga locul I, deoarece am mai participat şi am un mare of, fiindcă în 2011 am terminat pe locul al II-lea, a declarat plutonierul-major Florin Dârjan.

Soldatul anului 2015, etapa pe Regi-mentul 69 Artilerie Mixtă Silvania, este caporalul Alin Cuc, din Batalionului 612 Artilerie Antitanc Maramureş. Locul al II-lea a fost atribuit caporalului Dan Găvră, din subunitatea subordonată Regimentului 69 Artilerie Mixtă, iar locul al III-lea a fost câştigat de caporalul Adrian Gui, din Bata-lionul 315 Artilerie Simion Bărnuţiu.

La activitate a fost invitat consilierul co-mandantului Bazei 71 Aeriene, din Câmpia Turzii, maistrul militar principal Alexandru Huiber. După ce a urmărit îndeaproape concurenţii şi desfăşurarea concursului, acesta a spus: Am trăit o experienţă inedită, nouă chiar şi am rămas cu o impresie deose-bită despre spiritul competitiv al artileriştilor.

La festivitatea de premiere, desfăşurată în poligonul Crasna, comandantul Regi-mentului 69 Artilerie Mixtă, colonel Ştefan Toader, a afirmat: Ne aflăm la finalul unei ediţii în care totul a decurs bine şi au câştigat cei mai buni militari. Sunteţi exemple pentru camarazii voştri din unităţile din care faceţi parte. n

Observatorul militar Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015 6

INSTRUCŢIE

Platium Lynx în paşi de toamnăMilitari din trei state membre NATO au participat, săptămâna trecută, la exer-ciţiul multinaţional Black Sea Rotational Force 15.2, modulul Platinum Lynx 16-1.

Toamna şi-a despletit părul galben cu nuanţe de arămiu peste natură. Muntele stă zgribulit sub acoperişul pleoapelor

ei îmbrăţişat doar de o ceaţă lăptoasă, care se aruncă asupra lui, precum o avalanşă. Gradele Celsius se joacă pe lângă zero, iar precipitaţiile nu s-au decis cum vor să ajungă pe pământ, astfel că o burniţă măruntă acoperă peisajul.

În acest tablou meteorologic, militarii Ba-talionului 17 Vânători de Munte Dragoş Vodă, din Vatra Dornei, alături de infanteriştii marini din Corpul de Infanterie Marină al SUA şi de partenerii bulgari din Batalionul 101 Alpin au desfăşurat, timp de cinci zile, ample exerciţii de instruire comună.

La ceremonia de deschidere au fost pre-zenţi comandanţii batalioanelor participante şi şeful operaţiilor de la Brigada 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu, colonel Adrian Tînjală. După acest moment, a urmat o şedinţă de tragere, fiecare militar utilizând armamen-tul din dotare al partenerului de coaliţie.

A doua zi, la instrucţia alpină, militarii ame-ricani şi bulgari au făcut cunoştinţă cu Munţii Rarău, iar cavalerii florii de colţ dorneni şi-au arătat măiestria în escaladarea versanţilor din poligonul de alpinism. Totodată, le-au explicat partenerilor de exerciţiu cât de importantă este pregătirea în teren muntos.

Miercuri, militarii participanţi au pornit către poligonul Rotunda. După un prim mo-ment tactic, în care s-a respins un atac asupra coloanei de maşini, deplasarea s-a executat pe două componente atât pe roţi, cât şi pe crestele montane, pe un traseu de 15 kilo-metri. Ceaţa a jucat, şi de această dată, un rol important. La adăpostul ei, manevrele făcute de vânătorii de munte au surprins un grup inamic, care încerca crearea unei ambuscade. Cum nu puteai să vezi la mai mult de cinci me-tri, comunicaţiile radio au demonstrat, încă o dată, cât de eficiente sunt la buna desfăşurare a acţiunilor de luptă în teren muntos şi în con-diţii dificile de vizibilitate. Şi de această dată, partenerii au reuşit să îşi coordoneze mişcările cu precizie de ceasornicar.

Seara, după instalarea taberei, alţi inamici au testat rezistenţa fizică şi psihică a milita-rilor, căci vântul, pur şi simplu, urla turbat prin-tre brazi, iar temperatura a coborât mult sub zero grade Celsius.

Dimineaţa, în a patra zi, soarele s-a lăsat înduplecat şi şi-a arătat faţa, deşi nu era una foarte prietenoasă. Pe militari îi aşteptau câteva şedinţe de tragere cu toate categoriile de armament din dotare. Primele focuri au dezmorţit de tot atmosfera până spre orele înserării, când ultimele lovituri şi cartuşe se pregăteau să încheie exerciţiul.

Conform memorandumului încheiat de statele partenere, ultima zi a revenit prezentă-rii culturale a zonei.

La final, comandantul Batalionului 17 Vânători de Munte, colonel Ilie-Marian Drago-mir, a spus: Am reuşit să trecem cu toate trupele prin instrucţia tactică, instrucţia tragerii şi instruc-ţia specifică, alpină. Am încheiat acest exerciţiu cu un Field Training Exercise (FTX) şi, în final, cu un Live Fire Exercise (LFX). Militarii pe care îi conduc nu se află la prima experienţă de acest gen. S-au mai instruit cu partenerii de coaliţie şi, de aseme-nea, au participat şi în teatrele de operaţii. n

Loviturile şi-au găsit mereu ţinta.

La coborâ-rea în rapel a tehnicii de artilerie, militarii români au demonstrat foarte bune calităţi de alpinişti.

Transport samarizat.

Camuflajul naturii – un aliat al participanţilor la exerciţiu.

Vânătorii de munte dorneni şi

infanteriştii marini

americani au colaborat

pe toată perioada

exerciţiului.

La coborâ-rea în rapel a tehnicii de artilerie, militarii români au demonstrat foarte bune calităţi de alpinişti.

Alfa! Alfa! Aici Delta! Cum mă recepţionezi?

Observatorul militar 7Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

Platium Lynx în paşi de toamnăLocotenent Narcis Răducu

narcis.raducu@presamil.ro

Foto: locotenent Narcis Răducu, soldat Vlăduţ Cojocariu

Coeziunea participanţilor, una din cheile reuşitei exerciţiului.

Maşina de luptă a vânătorilor de munte (MLVM) vine în ajutorul ofensivei.

La festivitatea de deschidere au fost prezenţi toţi comandanţii batalioanelor participante.

Rănitul a fost evacuat rapid din zona ambuscadei şi transportat la ambulanţă.

Dispozitiv de apărare circular al militarilor români.

Artileriştii au fost şi de această dată dirijorii muzicii cazone.Artileriştii au fost şi de această dată

Observatorul militar8 Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

INSTRUCŢIE

Proiectele umanitare dezvoltate în teatre -l e d e o p e r a ţ i i a u r e u ş i t d a t o r i t ă i m p l i c ă -rii unor militari devotaţi din Batalionul 1 CIMIC.

Suflete în mozaic

Cu fiecare contingent de mili-tari români, dislocat în teatre-le de operaţii, a fost prezentă

şi o echipă CIMIC, care a avut ca obiectiv întrajutorarea populaţiei din zonă şi derularea de proiecte de reconstrucţie.

Cele mai multe participări le-au avut militarii Batalionului 1 CIMIC, din Bucureşti, subordonat Statului Major al Forţelor Terestre. Ei sunt ancoraţi cel mai bine în realitatea acelor locuri şi spun că Afganistanul a fost un examen pentru toţi cei ce au îmbrăţişat această armă.

Este înduioşător să vezi copiii din Afganistan. Pur şi simplu ţi se rupe inima şi nu ai cum să nu îţi doreşti să faci tot ce îţi stă în putinţă pentru a-i ajuta, spune plutonierul-major Cătălin Mitroi.

Subofiţerul a îmbrăcat haina militară în 1996 şi, din 2004, lucrea-ză la Batalionul 1 CIMIC. Are două misiuni externe, una în Bosnia şi Herţegovina şi alta în Afganistan. Spune că, în Afganistan, îi privea pe copii ca pe ai lui şi că, dacă îţi pasă, nu ai cum să nu îi ajuţi să primească hăinuţe, dulciuri şi rechizite.

Văzând copii apropiaţi de vârstă cu ai mei, care trăiau în condiţii mize-re, mă durea sufletul şi am încercat să îi ajut. Am fost impresionat că existau copii care ştiau să vorbească engleză foarte bine. Erau foarte deştepţi, a mai adăugat Cătălin.

Sergentul-major Emilia Biolan

Sunt lucruri pe care numai noi, cimicarii, le facem. În Afganistan a fost mai dificil, dar am reuşit să ducem la bun sfârşit foarte multe proiecte pentru populaţie. Erau situaţii când ni se cerea ceva ce nu le puteam oferi imediat, însă am căutat soluţii pentru a-i ajuta.

Deşi existau cereri greu de îndeplinit, am reuşit să le facem faţă cu brio. Am realizat ferme demonstrative cu culturi de legume, am confecţionat stupi şi i-am învăţat să lucreze cu albinele. Mulţumirea vine când vezi un copil zâmbind, când oamenii sunt mulţumiţi.

CIMIC-ul înseamnă să ai viziune şi să te poţi mula pe toate situaţiile. Îţi oferă posibilitatea de a putea schimba anumite scenarii pentru a duce

misiunea la bun sfârşit.

Plutonier-major Cătălin Mitroi

Plutonier-major Dumitru Ştefan

Sergent-major Emilia Biolan

este una dintre femeile militar care a simţit cel mai bine diferen-ţele culturale şi tradiţionale ale Afganistanului. Spune că secretul adaptării la orice fel de condiţii este să îţi pese de ceea ce ai de făcut şi de oamenii cu care interacţionezi.

CIMIC-ul este lucrul cu civilii, şi de aici pornesc toate celelalte, mo-tivaţia şi abilităţile de comunicare. Trebuie să te intereseze imaginea pe care o creezi şi modul în care intri în contact cu locuitorii. Am făcut parte din echipele de angajare a femeilor. Se spunea că ele nu au drepturi, dar atât timp cât mergi cu inima deschisă şi le explici clar că nu eşti acolo să îi schimbi, ci doar să le arăţi că poate

teracţioneze cu femeile afgane, ci cu capii familiilor.

Prima dată am fost refuzaţi, însă asta nu înseamnă că trebuie să re-nunţi. Am mers şi a doua oară, chiar şi a treia oară, până am reuşit să intrăm în casele lor. Este foarte greu, dar fru-mos. Laşi în urma ta o dovadă clară că se poate, a adăugat subofiţerul.

Emilia este în sistemul militar din 2007 şi face parte din Batalionul

Familii avem cu toţii şi, cumva, am făcut un schimb de experienţă, pentru a învăţa lucruri noi, benefice.

Plutonierul-major Dumitru Ştefan este militar de 24 de ani şi cimicar din 2001, anul în care a fost înfiinţată prima structură de acest gen. A participat la patru misiuni externe, din care în două cu echi-pa CIMIC. Spune că cele mai mari provocări au fost atunci când grupul CIMIC a trebuit transformat în batali-on. A trebuit să aducem militarii nou încadraţi la nivelul la care era grupul şi să îi facem să înţeleagă rolul acestei structuri. Prima misiune CIMIC a fost în 2006. A trebuit să depunem eforturi considerabile pentru a ne adapta la realitatea acestei zone. Era greu să promiţi şi să nu te ţii de cuvânt, mai ales că ne întâlneam zilnic cu ei.

Poveştile spuse de aceşti sub-ofiţeri sunt multe, impresionante. Însă, aşa cum le place să sublinieze de fiecare dată, sunt acei militari speciali, care pun mai presus de toate pe cel în sprijinul căruia se află. Deviza batalionului este Pentru misiune! Pentru oameni! Pentru viitor!, iar aceşti subofiţeri, alături de colegii lor, demonstrează că în spatele durităţii meseriei armelor, există sentimente care le ghidează orice acţiune şi decizie luată pe timpul unei misiuni. n

să existe şi un alt mod de viaţă şi că ele, ca femei, pot contribui în societate. Sunt deschise şi receptive, iar lucrurile pe care le-am realizat demonstrează că ele pot să facă ceva, dacă îşi doresc acest lucru, a spus Emilia. Tot ea a mai afirmat că nu a fost greu să in-

1 CIMIC din 2009. Este mândră de arma pe care o încadrează pentru că este specială. Apelează foarte mult la umanitate. Faptul că intri în contact cu ei, ajungi să le cunoşti familiile, să le intri în casă, înseamnă foarte mult. Noi ne ducem la ei ca de la om la om.

sonia.raicu@presamil.roPlutonier-major Alina-Sonia Raicu

Observatorul militar 9Nr. 40 / 14 –20 octombrie 2015

VĂ INTERESEAZĂ!

Audienţe

Pagină realizată de Irina-Mihaela Nedelcu

Noi reglementări privind cadrele militare în retragere

şi veteranii de războiÎn Monitorul Oficial, Partea I nr. 741 din 5 octombrie 2015 a fost publicat Ordinul M.97/2015 pentru modifica-rea şi completarea Ordinului ministru-lui apărării naţionale nr. M.132/2012.

Prin Ordinul nr. M.132 din 2012 au fost stabilite con-diţiile privind acordarea

gradelor şi înaintarea în gradul următor, pe timp de pace, a cadrelor militare în rezervă şi în retragere, avansarea în grad a veteranilor de război, precum şi înaintarea în gradul urmă-tor a fostelor cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961. Noile reglementări au modificat şi completat două articole – 10 şi 12 –, precum şi anexele 1 şi 2, referitoare la acordarea grade-lor/înaintarea în gradul următor a cadrelor militare în retragere şi la avansarea în grad a vetera-nilor de război.

Propunerile privind acor-darea gradelor/înaintarea în gradul următor a cadrelor mi-litare în retragere şi avansarea în grad a veteranilor de război se centralizează şi se analizează de către Direcţia calitatea vieţii personalului din Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică, ce le promo-vează, pentru aprobare, prin Direcţia management resurse umane. Analiza propunerilor privind acordarea gradelor/înaintarea în gradul următor a cadrelor militare în retragere se realizează pe baza criteri-ilor privind analizarea situaţiei cadrelor militare în retragere, în vederea acordării gradelor/înaintării în gradul următor şi a grilei de evaluare a competenţei şi meritelor coloneilor/coman-dorilor în retragere propuşi a li se acorda gradul de general de brigadă/similar în retragere, prevăzute în anexa nr. 1. Analiza propunerilor privind avansarea în grad a veteranilor de război se realizează pe baza criteriilor pri-vind analizarea situaţiei veterani-lor de război în vederea avansării în grad, prevăzute în anexa nr. 2. Constatarea neîndeplinirii inte-grale a criteriilor stabilite atrage nepromovarea propunerii.

Odată cu intrarea în vigoare a noilor completări, acordarea gradelor şi înaintarea în gradul următor a cadrelor militare în retragere se pot face cu prilejul unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, precum: 1 Decembrie – Ziua Naţională a României; 9 Mai – Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial şi Ziua Uniunii Europene; 25 Octombrie – Ziua Armatei României; 31 Mai – Ziua rezervistului militar; 11 Noiembrie – Ziua Veteranilor.

Avansarea în grad a vetera-nilor de război se poate face, de regulă, cu prilejul zilei de 9 Mai – Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, precum şi, în mod excepţional, cu prilejul următoa-relor zile: Ziua Unirii – 24 Ianuarie; Ziua Veteranilor de Război – 29 Aprilie; Ziua Armatei României – 25 Octombrie; Ziua Naţională a României – 1 Decembrie.

Criteriile privind analizarea situaţiei cadrelor militare în retragere, în vederea acor-

dării gradelor/înaintării în gradul următor, prevăzute în anexa 1, trebuie îndeplinite cumulativ şi sunt următoarele: lsă aibă merite deosebite pe plan naţional sau internaţional atât în timpul activităţii în armată, cât şi după trecerea în rezervă/re-tragere (prin merite deosebite se înţelege: u fapte şi acte exempla-re în plan profesional şi social; u activitate deosebită în legătură cu domeniul militar sau cultural-ştiinţific: participare la acţiuni mi-litare în afara teritoriului naţional sau la misiuni cu potenţial ridicat de risc desfăşurate pe teritoriul naţional; rănire în acţiuni militare în afara teritoriului naţional sau în misiuni cu potenţial ridicat de risc desfăşurate pe teritoriul naţional; realizarea unor studii sau alte lucrări de cercetare ştiinţifică sau pedagogică, cu valoare recunos-

cută în domeniul militar, după trecerea în rezervă/retragere; alte activităţi de natură să contribuie la imaginea şi prestigiul armatei; u activitate deosebită în cadrul unei structuri asociative a cadrelor militare în rezerva/retragere); l să nu mai fi beneficiat de înaintare în grad în ultimii 3 ani (2 ani, în cazul celor răniţi în acţiuni militare), iar prin noul grad să nu se depă-şească, faţă de gradul funcţiei deţinute în activitate, una sau două trepte ierarhice; l să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română; l să nu fi fost trecuţi în rezervă/retragere din motive disciplinare sau penale; l ofiţerii să fie absolvenţi ai unor instituţii militare de învăţământ cu durata de cel puţin 2 ani, iar maiştrii militari/subofiţerii propuşi pentru trecerea în corpul ofiţerilor să fie absolvenţi ai liceului, cu bacalaureat; l pentru acordarea gradului de general de brigadă/similar să fi deţinut, în activitate, gradul de colonel/similar şi să fi îndeplinit, cel puţin 3 ani, o func-ţie de conducere prevăzută cel

puţin cu acest grad, echivalentă, potrivit coeficientului de ierarhi-zare, cel puţin cu cea de şef secţie, perioadă în care a fost apreciat cel puţin cu calificativul «foarte bun», sau, după trecerea în rezervă, să fi îndeplinit o funcţie de director sau superioară acesteia în MApN ori în alte ministere/instituţii ale administraţiei publice centrale, inclusiv instituţii cu atribuţii în do-meniul ordinii publice şi securităţii naţionale; l să atingă performan-ţa minimă de 80 de puncte pe Grila de evaluare a competenţei şi meritelor coloneilor/comandorilor în retragere propuşi a li se acorda gradul de general de brigadă/similar în retragere, cu condiţia ca punctajul acordat pentru perioa-da cât au fost în activitate să fie de cel puţin 50 de puncte, iar cel aferent meritelor după trecerea în rezervă/retragere să însumeze cel puţin 30 de puncte.

Analizarea situaţiei vetera-nilor de război în vederea avansării în grad se face cu

respectarea următoarelor criterii ce trebuie îndeplinite cumulativ: n să fi participat pe front; n să fi fost decoraţi cu ordine, cruci sau medalii ale României; n să aibă o vechime în grad de cel puţin 2 ani, cu excepţia cavalerilor Or-dinului Mihai Viteazul; n pentru avansarea în grad de general/similar, să aibă studii superioare, cu excepţia veteranilor de război absolvenţi ai unei şcoli militare de ofiţeri, a celor care sunt deco-raţi cu unul dintre Ordinele Mihai Viteazul, Steaua României sau Co-roana României, a celor care au fost răniţi ori prizonieri de război sau care şi-au adus o contribuţie deosebită la buna desfăşurare a activităţii structurilor asociative ale veteranilor de război sau a altor organizaţii guvernamentale/ne-guvernamentale, legal constituite. În cadrul derulării demersurilor privind avansarea în grad, se respectă următoarele ordine de priorităţi: cavalerii Ordinului Mihai Viteazul; marii mutilaţi, răniţii şi invalizii de război; veteranii de război care au fost cadre militare pe timpul războiului; veteranii de război care îndeplinesc funcţii de conducere în structurile asociative ale veteranilor de război, inclusiv în cadrul filialelor judeţene şi municipale; veteranii de război care au o contribuţie deosebită în cadrul structurilor asociative din care fac parte, inclusiv la nivelul filialelor judeţene şi municipale. n

Propunerile privind acordarea gradelor/înaintarea în gradul următor a cadrelor militare în retragere se realizează pe baza propunerilor formulate de structuri din cadrul MApN sau instituţii şi autorităţi publice care au atribuţii la mobilizare şi război, precum şi de organi-zaţii neguvernamentale pentru membrii proprii care au calitate de cadre militare în retragere. Avansarea în grad a veteranilor de război se realizează pe baza propunerilor formulate de struc-turile asociative ale veteranilor de război, legal constituite.

l

l

Când priveşti lista de audienţe, în care sunt trecute, pe scurt, solicitările petenţilor, ai impresia că, în fiecare lună, problemele pe care petenţii vor să le aducă la cunoştinţa condu-cerii MApN se repetă. Oamenii vin cu aceleaşi tipuri de solicitări: clarificarea unor situaţii privind gestionarea resur-selor umane, a drepturilor de pensie sau financiare, rechemarea sau che-marea în activitate etc. Deşi asemănă-toare ca tematică, situaţiile sunt totuşi diferite. Fiecare are particularitatea sa, care reiese doar după ce petentul re-spectiv îşi expune doleanţa. Nu-i uşor de luat o decizie, mai ales dacă se vrea ca aceasta să fie, în acelaşi timp, legală şi umană. Uneori, cele două aspecte nu se pot îmbina şi răspunsul este opus celui pe care îl speră solicitantul. Dar, decât să se creeze aşteptări false, este de preferat adevărul, chiar dacă, pe moment, doare.

Câteodată, oamenii iau decizii care le schimbă radical viaţa şi cariera. Din păcate, nu în bine. De exemplu, nu puţine au fost, de-a lungul ani-lor, cererile de revenire în activitate după demisie, deşi, la momentul respectiv, cel în cauză a semnat că i s-a adus la cunoştinţă că aşa ceva nu va mai fi posibil. Poate că unii au dreptate, că au făcut un asemenea gest într-un moment de supărare sau dezamăgire, că decizia le-a fost influenţată de o presiune exercitată continuu, ce devenise insuportabilă, şi nu au văzut o altă ieşire. Nu din slăbiciune, argumentează ei peste ani, ci din neputinţa de a mai trece peste încă o nedreptate, de a pleca încă o dată capul, chiar dacă, nu-i aşa?, capul plecat sabia nu-l taie. Adesea, o atitudine considerată demnă, la un moment dat, poate avea consecinţe negative în viitor. A ne închipui că şefii, indiferent pe ce treaptă ierarhică se află, au mereu dreptate şi iau doar decizii obiective, ar fi o mare eroare. Oameni suntem cu toţii şi ştim că, uneori, cei care au o anumită putere şi-o exercită şi pentru a regla conturi cu aceia care, odată, i-au deranjat prin atitudine sau remarci ori, pur şi simplu, le sunt antipatici.

În paginile Observatorului militar, am încercat, de-a lungul timpului, să-i ţinem la curent pe cititori cu privire la prevederile unor acte normative. De asemenea, în cadrul rubricii de faţă, am semnalat, în re-petate rânduri, că multe din cazurile prezentate cu prilejul audienţelor ar putea fi rezolvate pe plan local şi că este nevoie de dispoziţii legale mai clare, care să asigure aplicarea unitară a prevederilor actelor nor-mative, astfel încât să nu se mai poată da soluţii opuse în aceeaşi speţă. Am considerat, şi nu ne-am schimbat părerea, că important este dialogul cu aceia în slujba cărora ne desfăşurăm activitatea, adică, în primul rând, personalul armatei, executanţii. Ei trebuie să vadă în noi sprijinul de care au ne-voie în rezolvarea anumitor proble-me. Că mai şi deranjăm, câteodată, e adevărat, dar se încadrează în categoria riscuri asumate… n

Secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creş-

terea calităţii vieţii personalu-lui, Otilia Sava, l-a reprezentat pe ministrul apărării naţionale la audienţele ce au avut loc, la sediul MApN, joi, 8 octombrie.

Nr. 40 / 14 –20 octombrie 2015 Observatorul militar10

ARTĂ

Rolurile din spatele scenei

Locotenent Marius Mocanumarius.mocanu@presamil.ro

Membrii trupei de teatru ArtArm a Cercului Militar Iaşi urcă pe scenele festivalurilor naţionale şi câştigă premii importante pentru orice artist aflat la început de carieră.

Despre importanţa artistului pentru societate s-au scris şi încă se vor

mai scrie multe rânduri. La fel şi despre cât de atractivă este această meserie în rândul tinerilor talentaţi. De cele mai multe ori, expresii precum cu teatrul voi ajunge muritor de foame sau nici uşa de la hol n-o s-o descui cu cheia sol clarifică, în mare măsură, situaţia.

Cu toţii ne dorim o anumită stabilitate financiară, pe care, din păcate, un actor, un muzician sau un pictor nu o pot obţine exploatându-şi pasiunea. De aceea, mulţi dintre ei sfârşesc prin a deveni artişti part-time.

Acesta este şi cazul membrilor trupei de teatru ArtArm a Cercului Militar Iaşi, pe care i-am întâlnit la Medgidia, la Festivalul Naţional de Teatru Tanţa şi Costel.

Întâmplarea a făcut să mă aflu în culise, printre actori, dornic de a absorbi cât mai mult din atmosfe-ra festivalului şi de a lua interviuri celor care tocmai coborâseră de pe scenă, când le-am descoperit pe Mădălina, Andreea şi Sorana, actriţele grupului, pregătindu-se pentru a apărea în faţa publicului numeros. Preţ de câteva minute, m-am plimbat liniştit şi total în-tâmplător prin jurul lor, încercând să surprind o parte din emoţiile dinaintea apariţiei în lumina reflectoarelor. Nu am rezistat tentaţiei şi am început să le întreb câte ceva despre piesa pe care o vor juca, însă nu am primit prea

multe informaţii, pentru că, la un moment dat, un bărbat înalt cu părul cărunt şi o voce pătrunză-toare mi-a spus hotărât că fetele trebuie să se concentreze înainte să urce pe scenă.

Ulterior, aveam să aflu că acesta era chiar regizorul trupei, Emil Gnatenco, care

a câştigat respectul publicului din Medgidia, în ediţiile prece-dente ale festivalului. Am rămas, totuşi, în preajma lor, liniştea fiind perturbată doar de declanşatorul aparatului foto. Observam felurile diferite în care se manifestau emoţiile la fiecare actriţă în parte şi parcă simţeam, alături de ele, tensiunea momentului. Cortina s-a tras, iar muzica a început. Fetele au intrat în roluri şi au păşit desculţe pe scenă.

M-am retras în sala de spec-tacole pentru a putea savura reprezentaţia trupei ieşene şi nu mică mi-a fost mirarea când am realizat că actul artistic nu diferea cu nimic de cel al unor profesio-nişti. Piesa pe care ArtArm a ales să o pună în scenă a fost Câmpul de luptă pentru oameni şi pământ, după Matei Vişniec, Aurel Brumă şi Emil Gnatenco, o dramă despre războiul din Bosnia şi Herţegovi-na. Publicul ofta, suspina, iar unii spectatori mai sensibili lăcrimau.

Impresionat fiind de prestaţia actriţelor şi de viziunea regizoru-lui, care a ales un decor minima-list, alcătuit doar dintr-un singur drapel, mi-am dorit să-i cunosc mai bine.

Sorana Eşanu are doar 16 ani şi, pentru ea, a fost primul rol într-o piesă de teatru regizată de un profesionist şi nu i-a fost deloc uşor. Atunci când eşti elev de liceu pasionat de teatru şi ţi se oferă un rol într-o astfel de piesă, nu trebuie să-l refuzi, a explicat cea mai mică dintre actriţe, care este născută în aceeaşi zi cu colega sa de scenă şi de bancă, la Colegiul Octav Băncilă din Iaşi, Andreea Lungu. Suntem amândouă născute pe 8 mai, doar că la un an diferenţă. Cred că lucrul acesta ne ajută să avem o legătură mult mai strânsă, a precizat Andreea. Cele două îşi doresc să ducă pasiunea lor la următorul nivel şi să joace pe sce-

nele mari ale teatrului românesc. Însă, aşa cum spuneam la început, nu îşi doresc o carieră în lumea teatrului, pentru că, după părerea lor, nu s-ar putea întreţine cu o astfel de profesie.

În cazul Mădălinei Florea, actoria a trecut pe locul al doilea în ceea ce priveşte activitatea pro-fesională, întrucât este studentă la kinetoterapie, iar timpul ei se împarte între facultate, serviciu şi teatru. Mă gândesc să fac şi acto-

ria, doar din pasiune şi nu pentru a profesa, a spus cea care a avut rolul principal în piesa prezentată în cadrul festivalului. Mădălina a intrat foarte bine în pielea personajului, uimind spectatorii cu treceri bruşte între stări contra-dictorii, de la veselie nebunească la depresie, de la agonie la extaz. Secretul? În urmă cu ceva timp, am participat la un stagiu de practică la un spital pentru copii cu boli min-tale. Experienţa de acolo m-a ajutat foarte mult să înţeleg cine trebuia să fiu în piesă.

Cele trei colege de trupă sunt foarte bune prietene şi în afara scenei, iar relaţia

lor cu regizorul Emil Gnaten-co este foarte apropiată, chiar părintească, după cum chiar el o descria. Acesta le oferă libertate de exprimare, pentru a vedea cum simt ele, spaţiu să-şi dezvolte cre-ativitatea, să descopere plăcerea fiecărui rol.

După discuţia pe care am avut-o cu aceştia, am realizat că, pentru un tânăr, premisele unei cariere în lumea teatrului nu par deloc promiţătoare. Şi cred că acest lucru nu este aplicabil doar pentru actori, ci pentru artişti, în general. Iar gândul m-a dus, ine-vitabil, la ideea că, în curând, vom avea o societate plină de corpora-tişti cu talente ascunse. n

Actorii sunt prea prinşi de artă ca să se gândească la condiţia şi viitorul lor. În momentul în care nu mai ai emoţii, înseamnă că nu mai ai ce căuta pe scenă.

Emil Gnatenco, regizor

Publicul contează foarte mult. În momentele în care ai multă mişcare scenică, oboseşti. Iar aplauzele aces-tuia îţi dau o doză inepuizabilă de energie. Mă bucur foarte mult când văd că emoţiile pe care am vrut să le transmit ajung la public.

Mădălina Florea

Chiar dacă aplauzele sunt răsplata oricărui actor, momentul de linişte dintre ul-tima replică şi primele bătăi din palme valorează mult mai mult pentru acesta.

Andreea Lungu

Sorana Eşanu

Mădălina Florea (stânga) şi Andreea Lungu.

PASIUNI

Observatorul militarNr. 40 / 14 –20 octombrie 2015 11

Rachete şi speedcubing

Locotenent Narcis Răducunarcis.raducu@presamil.ro

Doi locotenenţi din Batalionul 55 Apărare Antiaeriană Someş au făcut o pasiune din rezolvarea rapidă a cubului rubik.

La fiecare întrecere, apar cuberi noi. Unii se lasă pentru că nu există premii în bani, doar diplome şi medalii, iar asta, din punctul meu de vedere, descurajează multă lume. În plus, este un sport costisitor. În afară de drumurile prin ţară sau în străinătate, se adaugă şi costul cuburilor.

Locotenent Iuliana-Steluţa Negură

Recomand acest hobby tuturor, indife-rent de vârstă. Cu puţină răbdare, oricine poate rezolva acest puzzle.

Locotenent Andrei Pîrvu

Ştiaţi că...

...În prezent, recordul mondial la speedcubing îi aparţine olandezului Mats Valk, care a obţinut timpul de 5,55 secunde?

Puţini sunt cei care cunosc tainele descifrării cubului colorat, inventat în 1974

de sculptorul şi profesorul de arhitectură maghiar Ernő Rubik. De asemenea, puţini ştiu că din 2003 are loc, din doi în doi ani, Campionatul mondial de speedcubing (rezolvarea cât mai rapidă a cubului rubik). Numărul întrecerilor oficiale, însă, este în creştere de la an la an, la fel ca şi numărul practicanţilor.

Şi în România există un grup de oameni care se dedică acestui sport.

Din lumea cuberilor autoh-toni fac parte şi locotenenţii Iuli-ana-Steluţa Negură, comandant pluton rachete CA-94, şi Andrei Pîrvu, comandant baterie rachete CA-94, ambii din Batalionul 55 Apărare Antiaeriană Someş, care au participat, recent, la o competi-ţie naţională la Suceava.

Concursul a fost o reuşită pentru comunitatea speedcubing din ţară. Atmosfera este, de obicei, foarte dinamică, datorită vârstei participanţilor, majoritatea având vârste cuprinse între 10 şi 18 ani. Pentru mine, a fost o ocazie de a-mi evalua pregătirea, a mărturi-sit Iuliana-Steluţa.

Organizarea a fost foarte bună, fiind un real succes. În ultimii ani, nivelul de competitivitate a cres-cut, fapt relevat de numărul mare de participanţi şi de evoluţia lor. Concurenţii, indiferent de vârsta pe care o au, tratează competiţiile cu seriozitate şi se simt foarte bine când îşi doboară recordurile perso-nale sau chiar naţionale, a afirmat, la rândul lui, locotenentul Pîrvu.

Andrei s-a apucat de acest sport în 2009, când a văzut un cub rubik la sora lui. I s-a părut interesant şi a rugat-o să îl înveţe. Până când s-a familiarizat cu arhitectura figurii geometrice a trecut ceva timp, însă a continu-at să se antreneze mai mult, la început cam patru-cinci ore pe zi, şi acum, după mai bine de cinci ani, este printre cei mai buni din ţară. La Suceava, şi-a stabilit cel mai bun timp la cubul 3X3: 12,91 secunde. Am evoluat foarte mult. Reuşesc să rezolv variaţii ale cubu-lui într-un timp foarte scurt. Pentru viitor, am ca obiectiv să perfecţio-nez metoda pentru blindfolded.

În 2010, Iuliana-Steluţa a pus pentru prima dată mână pe un cub rubik. Văzuse la un

coleg şi a atras-o ca un magnet. După câteva zile de încercări, şi-a dat seama că nu poate doar intuitiv să pună fiecare faţă la

locul ei în întregime. A început să caute pe internet modalităţi şi a dat peste site-ul speedcubing.ro, unde a găsit toate informaţi-ile necesare. Aşa a descoperit şi metoda Fridrich, mai complexă, şi care are algoritmii necesari

pentru a putea atinge medii de sub 30 de secunde. Dacă la început se antrena cam două-trei ore pe zi, acum durata s-a redus.

Îşi aminteşte de primul con-curs cu un mic freamăt în glas. La prima rezolvare, am încurcat un algoritm şi a trebuit să o iau de la capăt. Sunt o fire emotivă, mai ales când ştiu că îmi este supravegheată activitatea. Au început să îmi tremure mâinile şi abia am reuşit să ter-min de rezolvat cubul. Participa-rea la competiţii m-a ajutat şi din punct de vedere personal. Am devenit mai încrezătoare.

În România, se desfăşoară cam trei-patru astfel de între-ceri anual, în locaţii diferite. Spre exemplu, anul acesta au fost organizate, până în momentul de faţă, open-uri la Mioveni, Braşov şi Suceava. În perioada următoare, un aseme-nea eveniment se pregăteşte şi în Bucureşti. n

Observatorul militar12

FOTOREPORTAJ

Pentru militarii Bazei 86 Aeriene Lo-cotenent aviator Gheorghe Mociorniţă, zborul nu reprezintă poezie, ci mai degrabă instrucţie continuă.

Pentru mulţi dintre cei care iubesc aviaţia şi oamenii săi, zborul repre-zintă poezie, romantism şi libertate. Aviatorii militari cred altceva. Este de ajuns să stai lângă ei, să îi asculţi şi opinia ţi se

schimbă. Limbajul lor este specific, îţi dai seamă că mintea lor acţionează înaintea computerelor avionului, iar timpul necesar luării unei decizii se comprimă. Secundele sunt unităţi mari de calcul.

Această toamnă a fost plină pentru militarii Bazei 86 Aeriene. Au participat la exerciţiul Histria 15, în poligoanele Babadag şi Vărsătura, şi au fost în sprijinul forţelor care au acţionat în Portul Militar din Constanţa. De asemenea, s-au instruit împreună cu camarazii de la Baza 90 Transport Aerian şi partenerii bulgari la exerciţiul Blue Bridge 2015.

Acum, militarii din bază au revenit la zborurile lor de instrucţie. Pentru ei sunt zile obişnuite. Poate doar dorul de aerodromul Borcea, locul lor de baştină, îi mai sâcâie din când în când. Este o altă zi de zbor, cum ar spune unul dintre piloţii Escadrilei 861 Aviaţie Luptă. Cu toate că sunt detaşaţi pe aerodromul Mihail Kogălniceanu, nimic nu este schimbat pentru ei. Zborurile de instrucţie sunt la fel. Decurg după acelaşi program, fie zi sau noapte, indiferent de condiţiile meteo. Pentru unii pare obişnuinţă, dar pe aerodrom nu este loc de rutină. La fiecare zi de zbor este aceeaşi concen-trare şi responsabilitate de la fiecare militar implicat în această activitate, fie el pilot, controlor de trafic aerian, inginer sau tehnic de aviaţie. Şi aceştia reprezintă doar o parte din cei implicaţi într-o zi obişnuită de zbor.

După ce am participat cu succes la exerciţiile Histria 15 şi Blue Bridge 2015, escadrila şi-a reluat antrenamentul pentru misiunea de bază pe timp de pace - serviciul de luptă poliţie aeriană. Personalul dislocat pe aerodromul Mihail Kogălniceanu asigură, sub comanda NATO, suveranitatea spaţiului aerian al României şi al Alianţei Nord-Atlantice, în zona de responsabilitate, 24 de ore pe zi, şapte zile din şapte, ziua şi noaptea, în toate condiţiile meteo, a declarat comandantul Escadrilei 861 Aviaţie Luptă, comandor Mihai Zamfirescu. n

LanceR şi Spartan, în plin viraj, la exerciţiul Blue Bridge 2015.

În aviaţie, chiar şi roţile sunt importante!

Ultimele verificări, înainte de zbor.

A sosit sonda

meteo!

Pasiune dincolo de nori

Observatorul militar 13Nr. 40 / 14 –20 octombrie 2015

Plutonier-adjutant Lucian Irimia lucian.irimia@presamil.ro

Foto: comandor Mihai Zamfirescu

Refacerea capacităţii operaţionale a aeronave-lor. Urmează un nou val de acţiune.

Un MiG-21 LanceR decolează spre o nouă misiune.

Nimic nu scapă de ochii vigilenţi ai tehnicilor.O altă

echipă este gata

pentru zbor.

Zâmbetul comandorului Valentin Dediţoiu, un lucru extrem de rar pe aerodromul Mihail Kogălniceanu.

Pasiune dincolo de nori

Observatorul militar14 Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

LUMEA DE AZI

Pagina „Lumea de azi” utilizează informaţii preluate de la agenţii de presă şi din publicaţii de specialitate care apar în întreaga lume.

Acţiunile de cercetare cu echipaj uman vor dispărea, conform unui articol publicat de site-ul breakingdefense.com, în care este ci-

tată opinia lui Charles E. Allen, fost membru în con-ducerea CIA, a cărui expertiză este foarte apreciată.

Charles E. Allen a intrat în rândurile CIA în 1958, ajungând să îndeplinească, în ultimii şapte ani ai carierei sale de 40 de ani, funcţia de director adjunct al CIA pentru culegerea de informaţii. El a anticipat faptul că Saddam Hussein va invada Kuweitul, în 1990, şi a insistat să se utilizeze dro-nele Predator (foto), pentru localizarea lui Osama bin Laden, în 2000, argumentând utilitatea folosi-rii unei drone echipate cu armament pentru uci-derea sa înainte de atacurile din 11 septembrie 2001.

Aeronavele de cercetare cu echipaj uman, în special cele de tip U-2 şi SR-71, care zboară la mare altitudine, au o istorie bogată şi glorioasă, dar această epocă aparţine trecutului. Viitorul este re-prezentat de utilizarea dronelor. Allen nu exclude complet cercetarea efectuată din aparate de zbor cu echipaj uman, dar anticipează că se va ajunge ca operaţiile de cercetare să fie efectuate exclusiv cu drone. El îşi aminteşte că agenţia a derulat ope-raţia de cercetare denumită Giant Scale, folosind avioanele SR-71, care zburau la altitudini foarte mari. Nord- vietnamezii au tras asupra acestui avi-

on aproximativ 800 de rachete sol-aer fără a lovi vreodată ţinta. Situaţia nu a fost similară în misi-unile desfăşurate cu avioanele U-2. În 1960, un avion U-2 care efectua o misiune deasupra fostei Uniuni Sovietice a fost doborât de o rachetă SA-2, iar pilotul Francis Gary Powers a fost capturat şi trimis în judecată pentru spionaj. Acest incident l-a pus pe preşedintele american al momentului, Dwight D. Eisenhower, într-o situaţie neplăcută. Allen a fost implicat mai intens în cazul unui alt pi-lot de U-2, Rudolf Anderson, care a fost ucis după ce avionul său a fost doborât în timp ce efectua o misiune deasupra Cubei, în 1962. Drept urma-re, Comandamentul Aerian Strategic american a fost pus în gradul doi de alertă cu bombardierele B-52, pregătite să decoleze în orice moment.

Tensiunile şi riscurile generate de doborârea celor două avioane au determinat Forţele Aeriene americane să modifice o dronă utilizată drept ţin-tă, echipând-o cu aparate optice de tipul celor de la bordul avioanelor U-2. Drona, printre primele folosite vreodată pentru cercetare, a fost folosită în războiul din Vietnam şi a fost doborâtă de for-ţele chineze în 1964. De această dată, nu s-au mai înregistrat sporiri ale tensiunilor dintre state, totul fiind aplanat mult mai simplu. Acesta este şi unul din motivele pentru care Allen consideră că cer-cetarea cu drone este calea de urmat. n

Pagină realizată de Silvia Mircea

Predicţii privind operaţiile de cercetareTreptat, se va ajunge la utilizarea exclusivă a dro-nelor în misiunile de cercetare, după cum susţine un fost lider al CIA.

Cooperare ruso-chinezăChina şi Rusia sunt foarte aproape de semnarea unui acord privind producerea, în comun, a unui elicopter de transport.

Reprezentanţi ai producăto-rilor chinezi de elicoptere spun că se aşteaptă ca elicopterul să efectueze primul zbor în 2020.

Intenţia este ca documentul să fie finalizat şi semnat până la finele acestui an, pentru a permite demararea proiectului în 2016, conform unei informaţii din surse guvernamentale chineze. Noul elicopter va fi

produs în China şi la realizarea sa se va utiliza, într-o primă fază, motorul turbo de producţie ucraineană Lotarev D-136, pentru că motoarele de producţie chineză nu sunt suficient de puternice pentru a face faţă sar-cinilor pe care aeronava va trebui să le transporte.

China a realizat că are nevoie de un asemenea aparat încă din 2008, după un cutremur puternic produs în provincia Sichuan. Operaţiile de înlăturare a efectelor acestui cutremur au fost îngreunate în lipsa unei astfel de aeronave de transport greu cu care ar fi putut să ducă mai uşor materiale în zonele muntoase îndepărtate. Ulterior, autorităţile chineze au decis să coopereze cu Rusia, care are expertiză în construcţia de astfel de aeronave.

Elicopterul va fi proiectat să poată transporta zece tone de materiale ori mai mult de 100 de persoane la bord sau o încărcătură externă de 15 tone. De asemenea, aeronava va zbura cu 300 de kilometri pe oră, fiind capabilă să atingă altitudini de 5.700 de metri, având o rază de acţiune de peste 600 de kilometri. Specialiştii chinezi apreciază că, în următorii 30 de ani, China va avea nevoie de 200 de asemenea elicoptere, timp în care şi cererea internaţională va ajunge la aproximativ 2.000 de aparate. Cele mai mari elicoptere de transport aflate în uz pe plan internaţional în acest moment, sunt de producţie americană, CH-47 Chinook şi Sikorsky CH-53E Super Stallion, precum şi cele ruseşti din seria Mil Mi-26. n

Ministerul Apărării din Marea Britanie va achiziţiona trei drone alimentate cu ener-gie solară, capabile să zboare la marginea atmosferei terestre până la trei luni,

conform unui comunicat al producătorului dronelor, Airbus Defense and Space. Dronele de tip Zephyr 8 vor putea zbura la o altitudine de peste 20.000 de metri, iar autonomia mare a acestora va asigura posibilitatea de efectuare a unor operaţii continue de supraveghere sau derularea de co-municaţii la costuri mult mai reduse decât cele desfăşurate cu ajutorul sate-liţilor sau cu aeronave cu echipaj uman.

Ministerul britanic al Apărării a sem-nat cu compania producătoare un me-morandum, iar acum cele două părţi sunt în faza de negocieri finale pentru parafarea contractului. Aparatele, de-numite High Altitude Pseudo-Satellites, urmează să fie livrate către beneficiar în 15-18 luni. Armata britanică a efectuat, deja, o serie de teste cu versiunea mai mică a aparatului Zephyr. Drona are o deschidere a aripilor de 28 de metri, acestea fiind acoperite cu panouri solare, putând transporta o încărcătură de cinci kilograme de echipamente de supraveghere şi comunicaţii. Este propulsată de două elice puse în funcţiune de lumina solară. n

După 61 de ani (1954-2015), uniforma militară de culoare verde a militarilor din Forţele Terestre americane a ieşit din uz, începând cu 1 octombrie 2015, conform

unui articol publicat de Army Times. Această uniformă de culoare verde închis (nuanţa 44) a fost recomandată pentru intrare în uz în 1954 de oameni de ştiinţă şi ex-perţi în modă, pentru că trimitea la cu-loarea purtată de unităţile de infanterie din perioada revoluţionară. De-a lungul timpului, nu a suferit modificări majore, servind ca uniformă de serviciu o lungă perioadă de timp. Treptat, această uni-formă a pierdut susţinerea celor care o purtau, în parte şi pentru că materialul din care era fabricată, un poliester cam tare, rămăsese neschimbat din anii ’70.

În 2006, generalul Peter Schoomaker, şeful de Stat Major al Forţelor Terestre, a informat trupele despre intenţia de a schimba culoarea uniformei în următoarea perioadă de timp, proiectul devenind concret abia în acest an. Uniforma verde a fost înlocuită cu una de culoare albastră, care constituie, de acum, vestimentaţia clasa A şi B a militarilor din Forţele Terestre. Vestonul este de culoare albastru închis, iar pantalonul un albastru mai deschis. n

Forţele Navale finlandeze au dat undă verde pentru un program de înlocuire a şase nave de luptă, conform UPI. Programul, denumit Flotilla 2020, va duce la achiziţiona-

rea a patru noi vase, care vor înlocui navele de atac echipate cu rachete de tip Rauma şi două nave puitoare de mine din clasa Hameenmaa. Ambele clase de nave datează din anii ’90, iar durata lor de viaţă nu poate fi prelungită rezonabil cu costuri acceptabile, conform unei informări difuzate de Ministerul finlandez al Apărării.

Principala misiune a marinei este de a asigura securitatea liniilor de transport nava-le, vitale pentru societatea finlandeză, fapt pentru care noile vase vor avea capacitatea

de a monitoriza şi securiza integritatea teritorială, de a proteja transporturile maritime şi de a contracara atacurile navale. Pentru a îndeplini cu succes aceste misiuni, navele ar trebui să fie capabile să monitorizeze apele terito-riale atât la suprafaţă, cât şi subacvatic şi să utilizeze armamentul pentru a res-pinge eventualele atacuri sau amenin-ţări din partea forţelor inamice.

Configuraţia exactă a noilor vase va fi stabilită în cursul procesului de plani-

ficare, care se va desfăşura în intervalul 2015-2018. Faza de construcţie este anticipată pentru perioada 2019-2024. Costurile programului Flotilla 2020 sunt estimate de forţe-le armate finlandeze la aproximativ 1,3 miliarde de dolari, însă alocarea acestor fonduri va trebui să fie aprobată de Parlament. n

Noi vase de luptă pentru Finlanda

Schimbarea uniformei trupelor terestre americane

Drone solare

Observatorul militar 15Nr. 40 / 14 –20 octombrie 2015

SĂNĂTATE

Controlul infecţiilor

de toamnă

Trăim o perioadă plăcută a anului, cu peisaje multicolore, zile însorite şi seri răcoroase, cu multitudinea fructelor şi legumelor şi, peste toate, cu lumina caldă a toamnei. Ceva mai târziu, însă, se instalează frigul şi umiditatea şi ne confruntăm cu o serie de afecţiuni spe-cifice sezonului rece. Pentru a ne îndepărta

de confuzii şi pentru a intra în posesia unei opinii avizate despre acest subiect, ne-am adresat colonelului (r) Ion Urseanu, doctor în ştiinţe medicale, medic primar boli inter-ne, cardiolog şi reumatolog la Centrul Medi-cal de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Academician Ştefan Milcu, din Bucureşti.

Elena Davidelena.david@presamil.ro

Odată cu sezonul rece şi umed, caracteristic toam-nei şi începutului de iarnă,

organismul uman este supus unor încercări de termoreglare, apărare şi de recuperare anti-infecţioasă. Din partea omului sănătos, dar şi a celui bolnav, încercările de termoreglare presupun un stil de viaţă care să

contribuie la evitarea infecţiilor sezoniere sau a altor boli. Se recomandă îmbrăcămintea adec-vată, lejeră, din fibre naturale, de preferinţă cu mai multe straturi, pentru a se evita transpiraţia de efort, un factor paravan al multor boli cronice, dar greu de tolerat, chiar şi pentru oamenii sănătoşi.

În ceea ce priveşte prevenţia şi tratamentul infecţiilor respi-ratorii la omul sănătos, acestea diferă net de cele pentru pacienţii cu boli cronice.

Pe parcursul unui an, omul sănătos face circa şase episoade de răceală, traduse în rinofarin-gite cu viruşi relativ slabi, pe care organismul reuşeşte, în general, să le combată şi, în final, să se re-cupereze. Această răceală constă în înfundarea nasului, strănut, tuse, stare subfebrilă, astenie, cefalee, stări din care lipseşte întotdeauna frisonul. Apariţia acestuia este semnalul unei infecţii severe. În acest caz, se evită spaţiile aglomerate, efortul susţinut şi contactul cu persoa-nele deja răcite. Este necesar să se intre într-un semirepaus şi să facă un tratament de stimulare a imunităţii, vizavi de nocivitatea relativ redusă a acestor viru-suri, mai puţin agresive. Pentru aceasta, este bine să deţinem o rezervă consistentă de vitamina C, de antiinflamatoare de tip Nurofen, mai puţin paracetamol, un antialergic, deoarece aceste viroze se complică, uneori, cu reacţii alergice la nivelul mucoa-selor nazale, faringiene, bronşice. Aceste răceli presupun la tratare

şi metode aşa-zis naturiste, ca administrarea unor băuturi calde (ceaiuri, supe), băi calde la picioa-re, un masaj uşor, care contribuie la recuperarea rapidă a pacien-tului. Se recomandă o alimen-taţie care stimulează refacerea imunităţii, ce include consumul de carne albă, fructe şi legume bogate în vitamine, în general meniuri uşoare. Pentru omul sănătos, esenţial pentru această perioadă este administrarea vac-cinului antigripal. În fiecare an, Ministerul Sănătăţii atenţionează Institutul de boli infecţioase des-pre tulpinile viruşilor care circulă în anul respectiv, deoarece există o periodicitate cunoscută şi studi-ată. În general, vaccinarea este absolut necesară, cu foarte mici contraindicaţii legate de unele boli imunopatologice, în fazele acute de infecţii. De regulă, este bine să se administreze la jumăta-tea lunii octombrie, deoarece efectul acestuia se întinde de-a lungul a patru luni, adică peste tot sezonul rece.

Gripa este un virus foarte agresiv, iar unele tulpini sunt chiar mortale. O

infecţie virală cu gripă generează o serie de simptome, care o di-ferenţiază net de banala răceală. Apare frisonul, starea generală este grav afectată, muşchii şi oasele dor puternic, febra poate fi foarte mare şi periculoasă, mai ales pentru copii şi bătrâ-nii trecuţi de 70 de ani. Apar simptomele din sfera otorino-laringiană sau pulmonară, care sunt mult mai intense decât la o

răceală banală. La apariţia gripei, bolnavul trebuie să se izoleze de colectivitate pentru a nu trans-mite şi celorlalţi această boală severă. Se recomandă repaus la pat şi o tratare corespunzătoa-re - evitarea alimentelor greu digerabile şi administrarea doar a medicamentelor simptomatice (cele antipiretice, de redus tusea, iritaţia nazală şi faringiană, de combatere a alergiei care înso-ţeşte infecţia virală) şi, mai ales, administrarea medicamentelor ce stimulează sistemul imunitar. Vitamina C se ia în doze mai mari, două grame/zi, numai într-un interval de cinci-şapte zile. Pre-lungirea tratamentului cu doze mari expune organismul la tot felul de riscuri, în primul rând la osteoporoză.

În cazul în care gripa revine, semnalul este că pacientul a făcut o suprainfecţie. Abia atunci, nu-mai cu recomandarea medicului, se pot administra antibioticele, mai ales cele din sfera aparatului respirator, numai după consultul medical de specialitate.

Atitudinea faţă de pacientul cu boli cronice, în special respi-ratorii, diferă ca mod de aborda-re. Sindromul bronhopneumo-patia cronică obstructivă (BPCO) constă într-un grup de boli pulmonare cronice, care au o evoluţie pe termen lung. Acestea presupun o atitudine specială şi severă: vaccinarea antigripală şi vaccinarea împotriva microbi-lor BPCO, cu un produs care se numeşte broncho vaxom, zece zile pe lună, trei luni consecutiv, în lunile care preced iarna.

Pe lângă aceste două reco-mandări, se indică un tratament pentru eliminarea secreţiilor bronşice, cu expectorante pe bază de sulf. Dacă pacientul cu sindromul BPCO s-a gripat, ia obligatoriu antibiotice, iar infecţia este controlată prin bronhocultu-ră, numai de specialişti.

Toate reumatismele cronice, inflamatorii şi degenerati-ve se activează în sezonul

rece mai ales datorită scăderii presiunii atmosferice, a frigului şi umidităţii. Pentru afecţiunile poliartrozice s-a făcut un studiu legat de efectul piascledinei, un produs farmaceutic folosit iniţial în sclerodermie, care îmbună-tăţeşte metabolismul cartilagic. 80% din pacienţii trataţi astfel răspund pozitiv la acest tra-tament, care este bine să se administreze înainte de sezonul rece. Mai există, tot pentru acest palier, un antiinflamator puternic Vimovo, care are în compoziţie şi un protector gastric, astfel ca toleranţa la administrarea orală să fie mai bună.

Important pentru pacientul reumatic este tratamentul balne-ar, care se impune, măcar o dată pe an, pentru a suporta mai uşor frigul.

Odată cu sezonul rece, pot apărea şi unele manifestări de tip psihic, ce accentuează depresia. Cei care sunt sub tratament anti-depresiv, în această perioada nu trebuie să renunţe la medicaţie.

Acestea ar fi principalele ati-tudini pentru a ne păstra un stil de viaţă sănătos şi util. n

Într-o colectivi-tate, un pacient gripat trebuie izolat şi acesta nu este un moft medical, ci o necesitate din punct de vedere epidemiologic.

Colonelului (r) Ion Urseanu

Observatorul militar Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015 16

REPERE

Biblioteca vie din Târgovişte

Biblioteca de garnizoană din Târgovişte a inaugurat, recent, un nou proiect cultural, menit să îmbie militarii la lectură.

Plutonier Alina Crişanalina.crisan@presamil.ro

Vineri, 9 octombrie, biblioteca de garnizoană din Târgovişte a desfăşurat prima activitate

sub egida Bibiotech Mil Cafe. Acest proiect s-a născut din iniţiativa colonelului Petre Jianu, coman-dantul garnizoanei, şi a fost pus în practică de bibliotecara Carmen Călimănescu. La eveniment au participat locotenent-colonelul Valentin Torcică, locţiitorul coman-dantului Batalionului 114 Tancuri Petru Cercel, scriitorul şi jurnalistul George Coandă, elevi ai şcolilor din oraş, micuţa scriitoare Lorelai şi militari din garnizoană.

Evenimentul, premergător Zilei Armatei României, 25 octombrie, a început cu o întâlnire cu scriito-rul târgoviştean George Coandă, care, la 12 octombrie, a împlinit 78 de ani. Fiind un prieten apropiat al militarilor şi ziaristul care răspunde prezent la toate solicitările noastre, colegii au fost de acord să îl sărbă-torim într-un cadru festiv. Militarii i-au pregătit o surpriză cu tort, cadouri şi felicitări. De asemenea, la manifestare au participat elevii Clubului de lectură Prietenul din bibliotecă, coordonat de profe-soara Loredana Oană. Pentru că în garnizoană au loc pregătiri febrile pentru resfinţirea unui cimitir mi-

Iubesc tot ceea ce fac acum, această bibliotecă, cărţile, oamenii care îmi trec pragul. Nu m-aş putea vedea lucrând în altă parte, atât mi-a intrat în sânge această meserie.

Carmen Călimănescu

litar aflat în microgarnizoana Teiş, tema elevilor invitaţi a fost Armata, eroul, cimitirul militar. Aceştia au scris şi au prezentat poezii, sonete şi eseuri legate de acest subiect. A urmat întâlnirea cu micuţa Lorelai, care şi-a prezentat ultimele două creaţii literare, Legenda legendelor: Târgovişte şi Sibiu şi Legenda legen-delor: Târgovişte şi Botoşani.

Am demarat o serie de activităţi care dorim să devină o tradiţie în gar-nizoana Târgovişte şi le-am denumit Bibliotech Mil Cafe. Bibliotech de la bibliotecă, mil de la militară, iar cafe de la delicioasa ceaşcă de cafea, care nu ne lipseşte niciodată, spune Carmen Călimănescu. Amenaja-rea sălii redă atmosfera dintr-o cafenea, la care se adaugă, prin decor, culorile toamnei. Fiecare invitat a primit o ceaşcă de cafea, un biscuite şi o felie de cozonac, iar discuţiile s-au desfăşurat li-ber. Atmosfera a fost relaxată, plină de calm şi bună dispoziţie. Pentru o oră şi jumătate, relaţiiile comandant-subordonat, mamă-fiică, elev-profesor au dispărut. Decorul inedit a fost gândit şi conceput de plutonierul-adjutant Gabriel Tudorache, de la Batalio-nul 22 Transport Dâmboviţa. Tot el, pentru activitatea de 1 martie, a realizat toate cele 150 de măr-ţişoare oferite doamnelor. Este foarte talentat, dar, din păcate, la fel de timid. Dumnealui lucrează din umbră.

Carmen Călimănescu lucrează în armată de 15 ani, iar de şapte este bibliotecara garnizoanei Târgo-vişte. Vechea bibliotecă se afla într-o locaţie dărăpănată şi înghesuită, nimeni nu se ocupa de cărţi. Genera-lul Bacşiş a pus bazele acestei biblio-teci. Aici era un depozit de alimente, în care se înghesuiau toate materialele de prisos din cazarmă, povesteşte Carmen. Totul s-a luat de la zero. S-a pus parchet, rigips, tavan fals, iar instalaţiile electrice şi de încălzire au fost refăcute.

A durat patru luni şi jumăta-te. Este o bibliotecă vie. Am 22.236 de titluri de carte. În

ultimul timp, pentru achiziţionare vin foarte puţini bani. Fondul de carte este reînnoit prin donaţii şi volumele primite la lansările de carte care se desfăşoară aici sau la care participă bibliotecara. Profeso-rul George Coandă, colonelul Dan Gâju, micuţa scriitoare Alberta Lorelai, colonelul (r) Gheorghe Şerban şi mulţi alţii completează, periodic, colecţia bibliotecii. Numă-rul cititorilor s-a restrâns în ultimul timp, aşa că am căutat să ne reinven-tăm, venind în sprijinul cititorului prin lansări de carte, prin diferite activităţi la care avem invitaţi scriitori, proza-tori, oameni de cultură din judeţul Dâm-boviţa, care îşi aduc realizările pe plan cultural în bibliotecă. De zilele armelor, organizează activităţi cu militari în re-zervă şi retragere, păstrează un dialog viu între generaţii şi oferă, în bibliote-

că, miniconcerte printr-o colaborare strânsă cu Filarmonica Muntenia, cu şcolile şi liceele din judeţ.

Munca legată de cultură nu o poate face un singur om, trebuie să creeze o echipă. Am un sprijin foarte mare din partea comandantului garnizoanei Târgovişte. Batalionul 22 Transport, de asemenea, se impli-că activ în organizarea activităţilor. Totodată, Batalionul 114 Tancuri, aflându-se în aceeaşi cazarmă, a fost de mare ajutor. Aşadar, sprijin există, dar, încadrată pe funcţia de bibliotecar şi astfel singura res-ponsabilă de întreţinere, suport, organizare de evenimente şi reîn-noire a fondului de carte este doar Carmen Călimănescu. Cu toate acestea, îşi găseşte timp şi pentru cazuri sociale. De mai bine de doi ani, bibliotecara se implică activ în viaţa unei copile de 13 ani, cunoscu-tă sub pseudonimul Lorelai. Fetiţa suferă de un handicap sever: lipsa braţelor din umeri şi a femurului, dar asta nu o împiedică să cânte la două instrumente muzicale şi să scrie cărţi, totul doar cu degetele de la picioare.

Tot ceea ce vedeţi aici îmi trece prin mână. Mobilierul, decorul, totul este făcut după planurile şi schiţele mele, este viziunea mea. Atmosfera este foarte importantă. La mine în bi-bliotecă, în pauzele de masă, oame-nii vin şi se destind. Spun că biserica şi biblioteca sunt cele mai frumoase locuri din cazarmă. n

l

l

l

La 15 octombrie 2006, se înfiinţează funcţia de bibliotecar şi se constituie Bi-blioteca Cercului Militar din Târgovişte. Din 2007 începe amenajarea noii biblioteci, cu spaţii pentru realizarea unor expoziţii, sală de lectură şi de con-ferinţe, fiind dotată cu mijloace audio şi video, reţea de calculatoare, staţii conectate la internet şi intraman.De la 1 octombrie a, biblioteca funcţi-onează ca entitate de sine stătătoare, sub denumirea Bibliotecă de garnizoa-nă, în subordinea nemijlocită a coman-dantului garnizoanei Târgovişte.

Observatorul militar 17Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

DESTINE

De la cer spre pământ

La 76 de ani, Valeriu Pantelimon Dumitru, fost pilot în armata română, încă se luptă cu viaţa. În 1970, a avut cu-rajul să încerce să fugă de comunism. Aşa a început totul.

În fiecare zi, Pantelimon primeşte două mese calde de la cantina oraşului.

Casa fostului pilot, singurul lucru care i-a mai rămas după o viaţă de muncă.

Plutonier Alina Crişanalina.crisan@presamil.ro

De povestea lui am aflat din presa civilă. Fost pilot de MiG, a încercat să fugă din

ţară în perioada comunistă, însă a fost prins şi condamnat la zece ani de închisoare. Când a fost eliberat, a trebuit să îşi înceapă viaţa de la zero şi nu i-a fost uşor. Îşi duce bă-trâneţea singur, într-o casă dărăpă-nată şi este nevoit, cu o pensie de 400 de lei, să mănânce la cantina săracilor. Am vrut să aflu mai multe despre acest fost militar, aşa că am pornit spre Buzău, cu mult entuzi-asm, dar cu puţine informaţii: nu-mele şi cartierul în care locuieşte.

Când am ajuns, am luat buticu-rile la rând, întrebând de el. Nimeni nu îi cunoştea povestea. La ultimul magazin din cartier, vânzătoarea ştia un bătrân care mănâncă la cantina săracilor şi mi-a spus adre-sa lui. Dar nu cred că este cel pe care îl căutaţi. Este un domn cult, care citeşte foarte mult. Împrumut mereu cărţi de la el, a adăugat aceasta. M-am dus, totuşi, să încerc marea cu degetul şi, spre norocul meu, nimerisem bine. Doar că nu era nimeni acasă. Am aşteptat până spre orele prânzului, apoi m-am hotărât să îl aştept la cantină. Aco-lo, toată lumea îl cunoştea. Mica noastră vedetă, spunea directorul instituţiei, râzând. Ştiţi domnişoară, există două tipuri de oameni care ne trec pragul. Cei care deschid uşa cu piciorul şi se comportă ca şi cum totul li se cuvine şi cei care nu ridică ochii din pământ şi le este ruşine că au ajuns în situaţia asta, ca bătrâne-lul pe care îl căutaţi. Trebuie să apa-ră. Întotdeauna vine printre primii. Într-adevăr, nu a mai durat mult şi fostul militar şi-a făcut apariţia. Înalt, slab, păstra încă ceva din ae-rul piloţilor. Vorbea încet, aproape în şoaptă, iar vorbele lui erau pline de umor negru.

După liceul civil, am făcut şcoala militară de aviaţie, trei ani. Apoi, am fost repartizat la Kogălniceanu, unde am zburat pe MiG-uri. Când am împlinit zece ani fără o săptă-

Mi-au luat dreptul de a zbura, mi-au tăiat aripile, dar nu mi-au luat gradul. Eram locotenent-major, urma să fiu făcut căpitan, şi m-au lăsat locotenent. Dar la ce îmi foloseşte? Omul este de vină pentru tot...

Dumitru Pantelimon

mână vechime, am făcut o trăznaie: am plecat din ţară. Şi aici se termină stagiul militar, rezumă Pantelimon primul capitol din viaţa sa.

Era însurat cu o tătăroaică al cărei tată fugise în Turcia, când ea avea trei ani. Din această cau-ză, Pantelimon nu putea fi făcut membru de partid şi era în atenţia securităţii. Cădeau multe aparate de zbor în acea perioadă şi nu se dădea nimic în presă, nu se anunţa nici un incident. Militarii aflau unul de la altul că a mai căzut un MiG şi au mai pierdut un coleg. Erau aero-nave sovietice şi noi eram cu ei, deci nu aveam voie să criticăm avioane-le. Chiar dacă Nicolae Ceauşescu era împotriva lor, tot nu scăpa nimic în presă.

Până la urmă, în conversaţie apare întrebarea: de ce aţi încercat să fugiţi din ţară? Urmează o pauză lungă. M-au judecat un an şi tot n-am spus, răspunde zâmbind. A stat prea mult timp tăcerea peste acest subiect şi parcă aşa a rămas răspunsul lui: mut.

Acolo mă băteau ca să spun, nu-mi zâmbeau ca dumneavoastră. Dacă m-ar fi întrebat râzând, le spuneam. Nu era vorba de bani, că aveam salariu bun, nici de stricteţea comunistă, dar voiam să văd lumea. Mi-era frică şi de MiG-urile astea. Nu era săptămână să nu cadă câte unul

în ţară. Aveam 39 de ani, soţie şi un copil. Planul era să plec eu şi apoi să vină şi ei. Zis şi făcut. Am făcut planul ca ţiganul şi m-am înecat la mal. Şi asta a fost, încheie repede subiectul fostul pilot, deşi se vedea că nu sunt mulţumită de răspuns.

A fost primul din unitate care a încercat să fugă. O defec-ţiune la avion l-a forţat să

aterizeze la graniţa cu bulgarii, iar aceştia l-au predat autorităţilor române. Până să fie condamnat, a fost anchetat de securitate. Me-toda lor era bătaia până la loc co-manda. Şi l-au bătut degeaba, n-a spus nimic. L-au ţinut în interoga-toriu şi bătaie peste şase luni. Zi şi noapte. Ei se schimbau, el, acelaşi. Bătaia mi-o luam cu bastonul de ca-uciuc. Nu erau oameni... voiau doar să te facă să zici ca ei. Iar scopul lor era să te aranjeze în aşa fel încât să iei pedeapsă mai mare. Dar eu nu făcusem şcoala la fără frecvenţă ca să mă iau după ei. Înduram şi o ţineam pe a mea: n-am vrut să fug, m-am rătăcit. A fost singura mea declaraţie în aproape şapte luni, povesteşte Pan-telimon, cu privirea aţintită într-un punct fix.

Îşi dorea să ajungă cât mai repede la tribunal ca să scape de bătaie. Mi-era frică să nu mă duc înapoi la ăia, la ciomăgeală. Voiam să se termine, să-mi dea pedeapsa şi să merg la puşcărie.

A fost închis la Aiud. Nu avea voie să iasă din celulă. Mare parte din timp, a stat singur, într-o încă-pere cu trei paturi. După doi ani, au mutat un colonel bătrân cu el, închis din timpul războiului, care nici până atunci nu avea dosar. Până nu am ajuns la Aiud, familia n-a ştiut nimic de mine. Apoi, la două luni, aveam drept la un pachet de cinci kilograme de mâncare şi 600 de ţigări. Fetiţa lui avea doi ani când militarul a încercat să fugă din ţară. Abia când a împlinit nouă ani, i-a adus-o soţia în vizită, la închisoare.

Zece ani mai târziu, după ce a fost eliberat, a avut tăiate toate drepturile, se putea

angaja doar la munca de jos. Aşa că a lucrat în construcţii. 32 de ani asta a făcut. A găsit o echipă din Buzău, care lucra numai pe investiţii, lucrări mari, salarii bune. Partea proastă este că nu a avut carte de muncă. Acum, au murit toţi cei cu care am lucrat. Am rămas doar eu şi şeful de echipă. Am trimis cereri la toate primăriile cu care am lucrat. Au venit acte de la o singură primărie, pentru şase luni. Ceilalţi ne-au răspuns că nu găsesc actele. Acum ce să fac?

Astăzi, trăieşte cu 400 de lei pe lună. Primeşte de la cantina săra-cilor două mese pe zi, iar pensia o dă pe lemne, cablu şi cărţi. Soţia i-a murit de mult, iar fiica nu i-a mai dat un telefon de zece ani. Din perioada de înainte de necazul acesta îmi amintesc doar că eram îndrăgostit de munţi. Domnişoară, eu aş fugi şi acum, dacă aş avea ocazia. La cum arată ţara asta... A fost atât de mediatizat cazul meu în ultima perioadă, dar nu s-a schimbat nimic. Câinii latră, cara-vana trece... n

Observatorul militar18CULTURĂ

Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

În latină, „melancholia” şi „melancholicus”, cuvinte prelua-te din limba greacă, se referă doar la starea maladivă dată de fierea „înnegrită”.

Dicţionarele limbii franceze, luând în considerare extin-derea semnificaţiei dincolo de sfera patologiei, explică „me-lancolia” atât ca maladie, cât şi ca temperament sau stare sufletească vremelnică.

În prima parte a secolului trecut, dicţionarele limbii române considerau referirea la maladie ca fiind înţelesul principal al „melancoliei” şi menţionau ca secundare cele-lalte semnificaţii: „fiere neagră şi dispoziţiune tristă atribuită ei”, „atragere spre singurătate şi reverie” (Lazăr Şăineanu, „Dicţionar universal al limbei române”, ediţia a VI-a, „Scrisul românesc” S.A., 1929); „stare morbidă de tristeţă […] şi de descurajare”, „tristeţă vagă” (August Scriban, „Dicţionaru[l] limbii româneşti”, Institutu[l] de Arte Grafice „Presa Bună”, 1939). În prezent, se consideră că „melancolia” este în pri-mul rând „stare de tristeţe, de deprimare, însoţită de dorinţa de visare şi singurătate” şi, prin generalizare, „tristeţe (uşoa-ră)”, însemnând şi „boală psihică care se manifestă printr-o continuă depresie, prin tristeţe morbidă, prin apatie, delir, ha-lucinaţii, anxietate şi tentaţia de sinucidere” (vezi „Dicţionarul explicativ al limbii române”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012).

Ar fi de luat în seamă, şi în lexicografia română, sinoni-mia, desigur în grad diferit, a adjectivului „melancolic” nu

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.NICHITA STĂNESCU

Aurelia Năstaseaurelianastase@yahoo.fr

Cercul Militar NaţionalUn Don Quijote

captiv

Richard Flanagan,O cale îngustă spre nordul îndepărtat,

Editura Litera, 2015

Căpitan Mircea Petala, Frica în război,

Iaşi,1937, pag. 43

doar cu „trist”, „elegiac”, „posomorât” (Mircea Seche şi Luiza Seche, „Dicţionar de sinonime”, Editura Litera International, Bucureşti, 2002), ci şi cu „abătut”, „amărât”, „deprimat”, „deza-măgit”, „deziluzionat”, „îndurerat”, „nostalgic”, „plângăreţ”, „po-sac”, „romantic”, „sumbru”, „taciturn”.

Pe de altă parte, înţelesul „melancoliei” de tristeţe „uşoară” sau „vagă” reţinut de lexicologi determină prezenţa cuvântu-lui în construcţii contradictorii, oximoronice. De altfel, aseme-nea asocieri confirmă definiţia dată de Academia Franceză

cuvântului „mélancolie” ca referindu-se la o anumită dispozi-ţie a sufletului de a încerca o tristeţe vagă, fără cauză definită, în care intră o anumită complezenţă sau o anumită duioşie (atilf.atilf.fr/academie): „une mélancolie paisible et exquise” /„o melancolie calmă şi aparte” (în Pierre Lotti, „Mon Frère Yves”, Calmann Levy, 1889, Paris); „la mélancolie, cette tristes-se sans cause, au fond de laquelle est un plaisir que nous ne saurions analyser” /„melancolia, această tristeţe fără motiv, în

adâncul căreia se află o plăcere pe care nu o putem explica” (în Benjamin Constant, „Principes de politique”, Guillaumin, 1872, Paris); „l’école d’opéra vénitienne […] répandit les tré-sors de sa tendresse et de sa mélancolie heureuse” /„şcoa-la de operă veneţiană îşi răspândi comorile de tandreţe şi de melancolie fericită (Philippe Monnier, „Venise au XVIIIe siècle”, Éditions Complexe, 2001, p. 86). În 2008, a apărut lucrarea „La mélancolie joyeuse - excursions dans la philo-sophie de Cioran” /„Melancolia voioasă – excursie în filosofia lui Cioran” de Hamid Zanaz („Edilivre-Aparis”).

Combinaţia contradictorie este frecventă şi în româneş-te: „La fel ca ei, revenind la monştrii mei onirici, deşi mesajul este unul trist, am încercat să redau un fel de melancolie veselă” (revistaechinox.ro); „poate practica actul politic doar ca pe ceva tranzitoriu, cu o bună doză de melancolie vese-lă” (Ştefan Borbély, „Omul de cultură şi actul politic”, 18 sep. 2015, nr. 790, observatorcultural.ro); „tandreţe, o profunzi-me ce vine din interesul pentru mişcările sufleteşti, un soi de voioşie melancolică” (Vlad Ivanov, „Am primit succesul cu mintea limpede”, formula-as.ro); „o studia amuzat; era cu-prins de un soi de veselie melancolică” (Aura Christi, „Cercul sălbatic”, books.google.ro).

Aceste construcţii, utilizate copios, le justifică pe cele cu înţeles contrar („melancolie tristă”, „tristeţe melancolică”), sco-ţându-le din sfera păcatului tautologiei comis din neglijenţă stilistică şi confirmându-le în rândul procedeelor retorice.n

PRELEGERICentrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate din Universitatea Naţională de

Apărare Carol I organizează, la Cercul Militar Naţional, Sala Ştefan cel Mare şi Sfânt, activi-tatea lunară de diseminare a rezultatelor cer-cetării ştiinţifice sub titlul: Prelegeri la Cercul Militar Naţional.La aceste evenimente, cercetători din cadrul Centrului vor susţine prelegeri pe diverse teme, urmate de întrebări şi discuţii. Dorim ca activităţile să fie interactive, bazate pe dez-bateri şi schimb de opinii între persoanele cu preocupări în domeniu.Miercuri, 14 octombrie, începând cu ora 17.00, va avea loc prelegerea cu tema: Implicaţii ale extinderii sistemului NATO de apărare anti-rachetă şi va fi susţinută de CS III dr. Mirela Atanasiu.Accesul se face pe bază de rezervare, la telefon 021.313.86.80/int. 136 sau 156 şi e-mail cultu-ra@cmn.ro. INTERFERENŢE CULTURALE

În contextul împlinirii unui secol de cine-matografie militară în ţara noastră, vă prezen-tăm, în perioada octombrie 2015-mai 2016, în fiecare joi, la ora 17.15, o serie de proiecţii de filme realizate de Studioul Cinematografic al Armatei, de-a lungul timpului.

Joi, 22 octombrie, ora 17.15, la Sala de Cinema:Proiecţia filmulului: Pentru cei căzuţi, regizor Al. G. Croitoru, recviem cinematografic închinat osta-

LA PRIMA LECTURĂCARTEA DE ALTĂDATĂ

şilor români căzuţi pentru patrie, pe câmpurile de luptă ale celui de Al Doilea Război Mondial. Filmul emoţionează prin admirabila prestaţie de tragediană a Eugeniei Bosînceanu, în rolul mamei care îşi cheamă fiii trecuţi în eternita-te. Operatorii Gheorghe Iluţ, Ion Ostrovschi şi Augustin Mosoia, monteuza Eliza Iordăchescu şi regizorul de sunet Florin Gioroc, nume de referinţă în istoria Studioului Cinematografic al Armatei, îi dau concursul apreciatului regizor Al. G. Croitoru la nivelul maxim al excelenţei lor profesionale. Prezentarea filmului este re-alizată de Adrian Leonte, redactor la Studioul Cinematografic al ArmateiIntrarea este liberă.EXPOZIŢII

Galeria Artelor.Până joi, 15 octombrie, mai puteţi vizita

expoziţia de pictură Spiritualitate şi tradiţie a artistului plastic ieşean Mihai Coţovanu.

Sala Foaier. Expoziţia de pictură a artistelor plastice

Ecaterina Mihai, Alixandrina Stroe şi Elena Dumitrescu, deschisă în perioada 12- 25 oc-tombrie.

Sala Rondă. Expoziţia de pictură File de plai românesc

a artistei plastice Nana Decu, deschisă în pe-rioada 12-25 octombrie..

Expoziţiile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea este liberă.

Informaţii: www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro. n

La început, a fost haibunul poetului japonez Bashō din secolul al XVII-lea, Calea îngustă spre nordul îndepărtat, care, conform unui colonel, ar exprima, într-o singură carte, geniul spiritului japonez. Apoi, o poveste de dragoste

cum numai în romanele clasice mai găseşti. După care, lagărul şi „calea ferată a morţii”, liniile metalice de 415 kilometri dintre Thailanda şi Birmania, chinurile, înfometarea, persecuţia, bolile şi morţii. În centru, ca un gândac prins în pânza unui păianjen, Dorrigo Evans – un chirurg australian, prizonier în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, obligat de japonezi să muncească, alături de camara-zii săi, la acel proiect imposibil al japonezilor. Peste 100.000 de oameni aveau să moară în acel coşmar, în care Dorrigo Evans a intrat cu povestea sa de dragoste, încercând să supravieţuiască pentru a-i mai da o şansă.

Romanul, al cărui nume păstrează titlul haibunului, a fost scris de Richard Flanagan, născut în Tasmania, în 1961, ca un omagiu adus tatălui său, supravie-ţuitor între australienii chinuiţi de japonezi pentru construirea căii ferate Burma Railway. Pentru a înţelege forţa stilului acestui scriitor, amintesc faptul că el este şi jurnalist şi regizor de film, unul dintre filmele la care a lucrat, ca scenarist şi regizor, şi care, de altfel, s-a bazat pe unul dintre romanele sale, Aplauze cu o singură mână, fiind nominalizat la premiul Ursul de Aur, la Festivalul de la Berlin.

Nu trebuie să mai fi citit ceva de Flanagan (Premiul Man Booker 2014) ca să înţelegi repede că forţa sa descriptivă şi intensitatea emoţiilor pe care ştie să le pună în pagină vin dintr-o îmbinare rară a calităţilor sale de artist. Foarte intere-sant este cum pune lirismul în context cinematografic. Imaginile sale sunt intense atât ca primă interacţiune, cât şi ca substrat, mai ales că în acest roman, el se con-

centrează pe trei planuri: viaţa acestui Dorrigo (cu iubirea sa secretă), chinurile prizonierilor de război australieni şi mentalitatea japoneză. Dorrigo este un Don Quijote captiv. Fuga sa continuă, pentru a-şi salva cât mai mulţi camarazi, fără să ştie dacă nu cumva reuşitele sale infime nu fac decât să amâne verdictul, este ca o luptă cu morile de vânt. Numai credinţa noastră în iluzii ne face să trăim..., spune medicul.

Dacă dai la o parte frumoasa şi aparent imposibila poveste de dragoste, pe care doar speranţa o mai ţine trează în mintea lui Dorrigo, şi dacă treci cu vederea (fără să poţi neglija) nenumăratele scene de cruzime la care sunt supuşi militarii australieni, rămâi cu o mărturie incredibilă despre camaraderie şi despre ciocni-rea mentalităţilor. Spiritul nostru va rezista oricărei încercări, în timp ce spiritul lor va ceda fără drept de apel, spun japonezii, în timp ce australienii, prin care durerea aluneca precum ploaia pe tulpinile de bambus, ştiu că o fisură, cât de mică, îi poate doborî pe toţi: Fiindcă supravieţuirea, curajul, dragostea – toate aceste lucruri nu sălăşluiau într-un singur om. Fie sălăşluiau în toţi, fie mureau în toţi, şi oamenii odată cu ele; prizonierii ajunseseră să creadă că a abandona un singur om însemna să se abandoneze pe ei înşişi. n

Voioşia melancolică

Căpitan Constantin Pişteaconstantin.pistea@presamil.roDisciplină şi

solidaritateOricare ar fi gradul de emotivitate al

unei trupe şi oricât de grozave mij-loacele care să o provoace, discipli-

na bună şi prezenţa unor şefi destoinici şi iniţiaţi, împreună cu educaţia făcută din timp de pace trupei, îi va da tăria să reziste şi să-şi impună voinţa. Dar iată că războiul modern, împrăştiind luptătorii şi scoţându-i de sub observaţia şefului, face ca influenţa directă a acestuia să fie mai puţin simţită; şi iarăşi anticipăm spunând că puterea de rezistenţă sufletească a soldatului de azi trebuie mult mărită prin educaţie şi prin selecţie din timp de pace, prin disciplină

şi spiritul de solidarizare. Cu cât mijloacele materiale de acţiune devin şi tind să devină mai omorâtoare, mai demoralizante, cu atât mai mult trebuie să se lucreze şi în domeniul pregătirii sufleteşti.

Surprinderea are un rol covârşitor în dezlănţuirea fricii. De aceea şi valoarea ei în război este atât mai mare. Napoleon ţinea seama de o consideraţiune psihologică ele-mentară, când întrebuinţa în măsură atât de largă manevrele învăluitoare şi contra spa-telui advers, care aduceau rezultate morale atât de însemnate. n

Observatorul militar 19ARMA CONDEIULUI

Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

PE LOC, REPAUS

DREPTUL LA ZÂMBET

Oamenii pot fi asemănaţi şi cu nişte întinderi de ape. Ei pot fi, după caz, oceane, mări, fluvii, râuri, lacuri, bălţi, băltoace, mlaştini, fântâni secate...

Aripile îi ajută doar pe cei care, visând zborul, ştiu să se folosească de ele. • După ce omul s-a adaptat la mediu, el, mediul, n-a mai arătat niciodată aşa cum a fost înainte. • Oamenii pot fi asemă-

naţi şi cu nişte întinderi de ape. Ei pot fi, după caz, oceane, mări, fluvii, râuri, lacuri, bălţi, băltoace, mlaştini, fântâni secate... • Ratarea poate in-terveni şi atunci când oamenii confundă idealurile adevărate cu simple pofte sau cu fiţe trecătoare. • Oare unde se duc toate gândurile, toate ideile oamenilor, atunci când nimeni nu mai are nevoie de ele?! Şi eco-ul răspunde: uitarea, uitarea.... • Când, în jurul tău, toate lucrurile merg bine, natura şi-a luat, deja, toate măsurile, pentru a-ţi dovedi contrariul. • Strămoşii latini ne îndemnau să trăim mai întâi, urmând să filosofăm după aceea. Actualitatea sfatului se menţine, cu atât mai mult în aceste vremuri trepidante, agitate. Şi, de altfel, este singura cale de a simţi şi a înţelege, cu adevărat, bucuria clipei. • La şcoala vieţii, printre cele mai grele examene se află şi cel la Strategia junglei sau Arta de a supravieţui. • Ce trist! Umanitatea a ajuns până acolo încât îşi argumentează creşte-rea nivelului de dezvoltare, de progres, şi prin creşterea capacităţii sale de distrugere... • Realitatea este aşa cum este. Nu vă îndoiţi de ea. Ci de modul nostru de a o înţelege. Dacă o înţelegem. • Dumnezeu a creat şi un lucru împotriva sa: politica. Pentru că Dumnezeu a ordonat hao-sul, iar politica a procedat invers. • Uitaţi-vă la oamenii care nu au prea multe de comunicat, doar nişte platitudini, nişte banalităţi. Ei fac acest lucru într-un cadru foarte bine organizat. • Secretul ascensiunii lui? Nu s-a folosit de ideile proprii. S-ar fi împotmolit în ele. • Printre speciile care sunt pe cale de dispariţie se află şi politicienii care îşi respectă prin-cipiile şi promisiunile. • Sunt unii oameni care, atunci când râd, pare că se aud nişte acorduri sumbre, de marş funebru. • Avea un caracter tare. Tare nesuferit. • Prostia şi eroarea sunt ca aerul viciat. Se pot strecura oriunde. • În jurul nostru sunt încă atâtea imensităţi de explorat, atâtea înălţimi de cucerit, atâtea adâncuri de pătruns... Aceasta este sinteza motivaţiilor şi a argumentelor care pot umple o viaţă. • Lumea asta nu este perfectă. Vreţi o dovadă apropiată, imediată? Vă rog să priviţi la mine. • Îi apreciez şi îi susţin pe cei care doresc să facă lucruri memo-rabile. Spiritul meu tolerant zâmbeşte, însă, în faţa celor care visează, de exemplu, să doteze Polul Nord şi Polul Sud cu frigidere... • Aripile gândurilor şi cele ale viselor sunt singurele care pot zbura chiar dacă li se atârnă ghiulele la picioare. • A şti ce să aplauzi este o ştiinţă. A şti când şi cum să aplauzi este o artă. • În ciuda aparenţei, politica este cea care i-a făcut pe oameni să creadă că învăţătura nu te ajută chiar atât de mult în viaţă. • Iată o mostră de credinţă speculativă: unii oameni nu cred în Infern, fiind convinşi că, negându-l, nu vor putea ajunge acolo... • În jurul nostru sunt şi unii oameni care par cu şapte ani mai tineri de-cât sunt. Cu cei şapte ani de-acasă. • Este incredibil câtă concentraţie de venin poate să conţină, uneori, ceva liniştit, senin, frumos... • Apocalipsa va începe şi atunci când a fi semidoct va deveni condiţie de angajare în muncă. Pe ici, pe colo, se pare că ar fi început... • Iată un comandament prioritar, esenţial al Secolului XXI: Asigură comunicarea cu aproapele tău ca şi când ar fi cu tine însuţi. • Orice om care are ca stăpân propriul interes este robul unui orizont tare limitat. n

Desen realizat de locotenent-colonel (r) Cristi Vecerdea - Criv

General-maior (r) dr. Maricel D. Popa

Locotenent-colonel Cristian Dumitraşcucristian.dumitrascu@presamil.ro

Căpitan Constantin Pişteaconstantin.pistea@presamil.ro

Reloaded

Mă uit în jur şi nu ştiu de unde a venit. Abia ce m-am urcat în autobuz, disperat, ca şi cum aş fi sărit în tranşee. Stau pe alini-

amentul de rezervă, într-o binemeritată pauză, pentru a reveni, poate, la contraofensivă în acest oraş asediat până şi de ploaie. Când, deodată, din mijlocul hurducăielilor, al sirenelor şi claxoanelor, al vaietelor şi plângerilor, dă-te, domle, mai înco-lo, că-s bătrână şi operată la un picior, nu ţi-e ruşi-ne un pic?, tineretul din ziua de azi!, vine această întrebare, pe care nu ştiu de unde să o iau: Tataie, tu ştii care e viteza glonţului?

Recalibrez focala şi dau de el: un băiat la vreo 12-13 ani, cu ochi vii – cam ca un adult după trei cafele – şi cu o căciulă roşie pe care scrie paci-fist: Funny love reloaded. Bunicul e un soi de fost nomenclaturist, genul care acum face pe pre-şedintele de asociaţie, trecându-şi capacitatea de conducere la alt nivel organizatoric. Are cra-vată, vestă şi pardesiu, pare proaspăt bărbierit şi îşi ţine privirea semeaţă, peste lume, ca unul care a văzut multe şi cunoaşte şi mai multe. Întrebarea, însă, pare să-l surprindă puţin. Ezită câteva secunde: Ăăă, depinde, la ce fel de armă

Totul e legat de viteză: cea a autobuzului în care ne aflăm, cea a glonţului, a norilor ori a gândurilor bătrânului care încearcă să facă faţă.

te referi? Că există pistol, mitralieră, puşcă... Zice nişte cifre urmate de unitatea de măsură. Metri pe secundă. Iar băiatul e nedumerit: Metri pe secundă? De ce nu kilometri pe oră?

Bătrânul se uită pe geam. Pare să gândească în termeni ştrengăreşti. Cea mai bună lovitură ră-mâne eschiva. I-a rămas de undeva, de pe stradă, sigur a auzit versul la un colţ de stradă. Paraziţii. Trebuie să o sun pe maică-ta! Cum ar veni, rupe frontul, mişcă flancurile, schimbă strategia. Însă băiatul e chiar mai luminat decât pare: Hei, de ce mă păcăleşti? Schimbi vorba? Niciun răspuns, doar un zâmbet atenuat în colţul gurii. Bătrânul e şi mândru de isteţimea nepotului, şi uşor je-nat, de privirea puzderiei de lume. Tace, dar nu e tăcerea lui. În acest timp, funny love reloaded coace.

Auzi, tataie, dar norii se mişcă? Bătrânul ar spune ceva, însă se simte privit de oameni care mustăcesc. Toată puterea lui de altădată se scur-ge pe dungile de pe cravată. Totul e legat de vi-teză: cea a autobuzului în care ne aflăm, cea a glonţului, a norilor ori a gândurilor bătrânului care încearcă să facă faţă. E ca un rănit: vrea să gândească totul deodată şi să extragă răspunsul cel mai potrivit, însă parcă toate adevărurile fug de el. Se mişcă, se mişcă, în bătaia vântului...

Ciudat, zice băiatul, mă uit la ei şi parcă stau pe loc. Bătrânul scoate telefonul. Eschiva. Băiatul îşi sprijină bărbia în palmă şi priveşte pe geam. În ploaie, un el şi o ea discută aprins, gesticulea-ză, ea se răsuceşte, îşi acoperă ochii cu palmele, iar el e încruntat şi încurcat. Tot autobuzul pri-veşte această dramă live, fără bilet, cât e roşu la semafor. Tataie, mai dă-mi o pară, te rog! n

Poporul şi propaganda

Un poliţist comu-nitar şi-a deschis un magazin de

uniforme militare ale tuturor naţiilor şi de toate culorile, iar pentru că legea îi permite, pe lângă serviciul de bază, are această afacere care a înflorit. Am intrat în această prăvălie îm-brăcat în uniformă de oraş, căutând cu mult interes un anumit tip de pulover pe care să îl pot îmbrăca până spre iarnă (câtă vreme urmez un curs de perfecţionare).

M-a întâmpinat tâ-nărul patron, mi-a spus repede că e şi la poliţia locală, dar şi aici la ma-gazin, după care m-a întrebat scurt: „Când în-cepe?” „Ce să înceapă?”, răspund eu cu o altă în-trebare. „Războiul, dom-nule, războiul! Nu am văzut aşa de multe ma-şini de armată şi tancuri şi tunuri trecând pe aici, pe stradă la noi, de când mama m-a făcut! Haideţi că dumneavoastră sun-teţi acolo, la armată, grad mare, dacă dum-neavoastră nu ştiţi, cine să mai ştie?” Eu, acum, ce era să-i zic omului? La câte aplicaţii au fost şi sunt încă anul ăsta, prin toate poligoanele, de-

plasarea tehnicii militare nu înseamnă neapărat război. „Şi cu asta, cu Siria, nu aţi văzut? De când s-a dus rusul pes-te ăia cu aviaţia? Cică negociază, iar ruşii cu americanii, cică ar fi dis-puşi să ne scoată pe noi din NATO, doar să dea la pace cu Putin… I-au mai aşteptat bunicii noştri odată pe americani...”, perorează repede.

Îngrijorarea omului era vizibilă, iar întâmpla-rea face că am citit şi eu articolul la care făcea re-ferire, doar că, probabil, spre deosebire de mulţi alţii care iau de bun cam tot ceea ce este pe Internet, am o pasiune deosebită pentru a mar-ca imaginar cu roşu si-te-urile de propagandă care ne-au invadat online-ul în ultimul timp. Temerile vânzătorului de uniforme militare nu sunt doar ale lui, dar sunt alimentate de o propagandă înghiţită pe nemestecate. Era o vor-bă, pe vremuri: „S-a spus la radio!”, era o chesti-une de o credibilitate indubitabilă, care pare că s-a transferat nejusti-ficat asupra Internetului, acolo unde site-uri plăti-te din Est sunt adevărate

tunuri în flori, în sens in-vers conceptului paten-tat de Frederich Chopin, care folosea muzica, în secolul al XIX-lea, pe post de armă ideologică întru propăşirea naţiunii poloneze!

Astăzi, la televizor, pentru unii, s-a declan-şat deja al treilea război mondial, apar avioane ruseşti doborâte de Turcia în ştiri neconfir-mate, dar şi eventuale viitoare ruperi de alian-ţe, care creează panică, tocmai pentru că ne tot îmbie siteuri de propa-gandă pe care mulţimea le ia de bune. Situaţia nu e roz, trebuie să admi-tem, însă nici nu trebuie să ne pierdem raţiunea. Mai mult decât oricând, este nevoie de lideri de opinie adevăraţi, puşi în slujba celor mulţi, pen-tru că oamenii au nevoie de surse credibile, care să contracareze toate aceste atacuri cu infor-maţii false. Aceşti ana-lişti au datoria să vină în ajutorul „poporului”, în sensul cel mai larg, prin promovarea ideii de înţelegere a situaţiilor relatate şi de descifrare corectă a propagandei, care ţine, iată, oamenii sub foc încrucişat. n

Situaţia nu e roz, trebuie să admitem, însă nici nu trebuie să ne pierdem raţiunea. Mai mult decât oricând, este nevoie de lideri de opinie adevăraţi, puşi în slujba celor mulţi.

Întregul personal al Cole-giului Naţional Militar Dimi-trie Cantemir este alături cu gândul şi cu sufletul de plu-tonierul-adjutant principal Gheorghe Ţuglea, în aceste momente grele ale vieţii, determinate de trecerea în nefiinţă a tatălui său. În faţa acestei fulgerătoare despăr-ţiri, exprimăm sincere con-doleanţe şi un gând de mân-gâiere şi alinare. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Conducerea filialei ANVR Sector 2 îşi exprimă întreaga compasiune pentru trece-rea în nefiinţă a colonelului veteran de război VELIMAN CLEMENT, care a luptat pe Frontul de Est din prima zi de război (22 iunie 1941) până la Stalingrad, unde a căzut prizonier. Apoi s-a înrolat în Divizia Tudor Vladimirescu şi fără nicio pauză, după 23 au-gust 1944 a continuat-o pe cel de Vest, până în munţii Tatra, în Cehoslovacia, până în Ziua Victoriei finale (9 mai 1945), ajungând în ţară în luna august 1945. A fost decorat cu mai multe ordine şi medalii. Înmormântarea a avut loc la cimitirul Reînvie-rea din Capitală, cu onoruri militare, preot militar şi în-velirea coşciugului cu trico-lorul românesc, sub ale cărui falduri a luptat patru ani şi două luni. Sincere condole-anţe familiei îndoliate! Dum-nezeu să-l odihnească!

celui care a fost colonelul (r) CINTEZĂ ALEXANDRU. A înce-tat să mai bată o inimă gene-roasă, ne-a părăsit un prieten deosebit, un spirit viu, un mi-litar cu vocaţie din arma to-pogeodezie, promoţia 1953. A servit patria cu devotament sub rigorile jurământului militar, îndeplinind diferite funcţii în structurile Direcţiei Topografice Militare General de divizie Constantin Barozzi şi, ulterior, ca şef al catedrei de topogeodezie, din cadrul Şcolii Militare de Ofiţeri Activi Ioan Vodă, din Sibiu. Dascăl de excepţie şi om de o cultură ex-traordinară, colonelul a repre-zentat reperul fundamental la care toţi topogeodezii s-au raportat întotdeauna. Tre-când în veşnicie, colonelul (r) CINTEAZĂ ALEXANDRU, Papa al nostru, a lăsat un gol imens în inimile celor care i-au cu-noscut dăruirea, camaraderia şi sufletul deosebit. Dumne-zeu să-l odihnească în pace!

Cu profund regret, personalul Comandamentului comunica-ţiilor şi informaticii şi al subuni-tăţilor militare subordonate îşi exprimă întreaga compasiune şi este alături de colonel dr. Dorin Alexandrescu în aceste clipe de mare tristeţe pricinuite de tre-cerea în nefiinţă mult prea de-vreme a surorii sale, LĂZĂRICĂ ANGELA. Suntem alături de fami-lia greu încercată şi ne exprimăm sincere condoleanţe. Dumnezeu s-o odihnească în pace!

îndoliate să-i dea putere pen-tru a trece peste această grea despărţire. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Biroul permanent central al ANCMRR

Filiala judeţeană Galaţi a Ca-drelor Militare în Rezervă şi în Retragere anunţă, cu profund regret, încetarea prematură din viaţă,  la 8 octombrie a.c., după o scurtă şi grea suferinţă, a generalului-maior (r) dr. ing. GÂŢĂ ILIE, preşedintele filialei. În decursul unei cariere milita-re de excepţie, de la locotenent la general-maior, şi-a servit cu  credinţă şi devotament  patria, iar ca preşedinte al filialei a fost un exemplu de profesionist şi distins camarad, un model demn de urmat.    Transmitem familiei greu încercate sincere condoleanţe şi întreaga noas-tră compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Prim-vicepreşedintele filialei Galaţi/ANCMRR, general de

brigadă (r) Constantin Antohe

Camarazii din promoţia 1998 a Academiei Forţelor Terestre sunt alături de fostul coleg Gâţă Sorin în momentele grele ale trecerii în nefiinţă a tatălui său, general-maior ing. (r) GÂŢĂ ILIE. Dumnezeu să îl odihneas-că în pace!

Foştii elevi şi colegi din Direc-ţia Topografică Militară General de divizie Constantin Barozzi anunţă trecerea în nefiinţă a

În perioada 2-4 octombrie, membrii Asociaţi-ei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi

Retragere General Ilie Şteflea, filiala judeţeană Sibiu, au trăit bucuria unei noi excursii, ce a avut loc în zone cu o bogată zestre culturală, istorică şi eroică. Ca de fiecare dată, ghid al excursioniş-tilor a fost preşedintele ANCMRR, filiala Sibiu, colonel (r) Ioan Părean.

Călătoria s-a desfăşurat, în prima zi, pe trase-ul Sibiu – Mediaş – Dumbrăveni – Bălăuşeri – So-vata – Gheorgheni – Lacu Roşu – Cheile Bicazu-lui – Barajul Bicaz (Lacul Izvorul Muntelui) – Po-iana Largului – Vatra Dornei – Pojorâta (Pietrele Doamnei-Rarău) – Câmpulung Moldovenesc. În cea de a doua zi, excursia a urmat ruta Cârlibaba – Pasul Prislop – Moisei (Mausoleul Eroilor ucişi de horthyşti) – Vişeul de Sus – Sighetul Marma-ţiei – Săpânţa (Mănăstirea Peri şi Cimitirul Vesel) – Sighet (Memorialul Victimelor Comunismului) – Mănăstirea Bârsana – Cavnic – Baia Sprie.În ultima zi a excursiei, primele obiective vizita-te au fost din Baia Mare: centrul vechi, Turnul lui Ştefan şi Muzeul de Mineralogie. Apoi, trecând

prin Şomcuta Mare, ne-am oprit la Monumentul Memorandiştilor din Dej şi Mănăstirea Nicula, lângă Gherla. Ultima parte a traseului nostru a inclus Turda (centrul şi ruinele cetăţii dacice Potaissa), Mănăstirea Dumbrava (judeţul Alba), Aiud, Alba Iulia şi Sebeş. n

Colonel (ret) Victor Neghină

Valeriu Nicuţ, secretar de stat pentru politica de apă-rare şi planificare, este alături de domnul Mircea Duşa, în momentele de grea încercare, pricinuite de trecerea în eter-nitate a mamei Domniei Sale. Bunul Dumnezeu să o odih-nească în pace şi să ocroteas-că familia îndoliată! Sincere condoleanţe!

Consiliul director al AC-ChMRR Costin D Neniţescu Bucureşti transmite urări de sănătate, fericire şi realizarea celor dorite în viaţă, alături de cei dragi, membrilor săi şi celor din subfilialele Câmpu-lung-Muscel, Buzău, Vaslui şi Iaşi care, în zilele lunii oc-tombrie, împlinesc frumoa-se vârste: coloneii (ret) ingi-neri Ioan V. Popescu şi Ion Nicolae, coloneii (ret) Corina Văţeanu, Nicolita Păltânea, Gheorghe Rujoiu, Nicolae Munteanu, Arghir Giurgiu, Ştefan Toma, Corneliu Nea-gu, Graţian Ionescu, Gheor-ghe Rădulescu, Vasile Hân-cu, locotenent-colonel (ret) inginerul Nicolae Mărunţe-lu, locotenenţi-coloneii (ret) Benone Duţă, Vasile Pătraş-cu şi Viorel Gârtan, maiorul (ret) Lenuţa Plai, plutonierul-adjutant (ret) Petre Mocanu. Tuturor, la mulţi ani!

Observatorul militar Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015 20

IMPACT

Mirela Mereşanu, de 33 de ani, a cu-noscut suferinţa din copilărie, când, la 13 ani, a trebuit să înceapă şedinţele de dia-liză. A fost supusă unui transplant renal, dar, în urmă cu cinci ani, a intrat din nou în dializă. Din luna februarie a.c., a fost înscri-să pe lista de aşteptare în vederea efectu-ării unui nou transplant. Tatăl său, maistru

militar (r) Romică Mereşanu, s-a adresat conducerii ministerului, în vederea obţine-rii unui sprijin financiar din partea foştilor săi camarazi. Cei care doresc să ajute fami-lia Mereşanu o pot face depunând orice sumă doresc în conturile: lei – RO48BR-DE140SV42514931400; euro – RO90BR-DE140SV425 15061400.

ANUNŢ UMANITAR

DECESE

ANIVERSĂRI

Călătorie pentru suflet

Recunoştinţă

SEMNAL

În seria activităţilor organizate în Anul Vetera-nilor de Război, sub egida Sacrificiul impune

respect, s-a înscris şi prezenţa militarilor Bazei 86 Aeriană joi, 1 octombrie, alături de veteranii de război plutonier-adjutant (ret) Gheorghe Turturi-că, plutonier-major (ret) Vasile Scrobaneţ, pluto-nier (ret) Ştefan Adamache, domiciliaţi în Feteşti, la aniversarea zilelor de naştere ale acestora. Ast-fel, militarii de la Borcea au dorit să aducă puţi-nă bucurie celor mai vârstnici ostaşi ai ţării, care şi-au făcut cu prisosinţă datoria pe câmpurile de bătălie ale celui de Al Doilea Război Mondial şi să atragă atenţia asupra nevoii de preţuire şi respect pentru veteranii de război. Plutonierul-major (ret) Gheorghe Boriceanu, veteran al celui de Al Doilea Război Mondial, a fost aniversat la începutul acestei luni de un grup de militari din Batalionul 229 Sprijin Logistic, la împlinirea vâr-

stei de 96 de ani. Activitatea a avut loc la domi-ciliul acestuia din comuna Teliu, judeţul Braşov. Cu nostalgie, dar şi cu emoţie în glas, sărbători-tul a povestit parte din memoriile de război, cu bune, cu rele, care, în totalitatea lor, ar putea fi aşternute în paginile unei veritabile cărţi de isto-rie, văzută prin ochii unui martor al vremii. Pre-zenţa militarilor, alături de primarul localităţii, a adus un strop de bucurie în sufletul veteranului. Miercuri, 7 octombrie, comandantul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN Panait Donici, colonelul Dan Marin, însoţit de ma-iorul Florentin Duman i-au făcut o vizită plutoni-erului-adjutant (ret) Aurel Cotoarbă, din comuna Glăvile, judeţul Vâlcea, la sărbătorirea a 97 de ani. Momentul întâlnirii a fost unul plin de emoţie, deoarece, în ultimul timp, veteranul de război văzuse militari doar la televizor. n

Semnalăm apariţia numărului din septembrie/2015 al revistei Pentru Patrie, editată de Ministerul Afacerilor Interne, cu un conţinut dinamic şi variat, oferit de specificul

misiunilor de ordine şi siguranţă publică şi de priorităţile în prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.

În prim-plan, informaţii despre participarea viceprim-ministrului pentru securita-te naţională şi ministrul afacerilor interne Gabriel Oprea la Consiliul extraordinar JAI pe tema migraţiei.

Ziua Pompierilor din România, sărbătoare a onoarei şi tradiţiei uneia din structurile de bază din domeniul securităţii naţionale, este marcată prin prezentarea numeroaselor manifestări care au avut loc cu această ocazie, precum şi prin aspecte din cadrul misiunilor complexe şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. La rubrica Eveniment găsim secvenţe de la exerciţiul interinstituţional de nivel strategic Histria 2015.

Cititorii mai pot găsi articole interesante despre felul în care acţionează Poliţia Capitalei în vederea menţinerii unui climat de siguranţă în şcoli şi priorităţile Servi-ciului de Poliţie Metrou, pentru siguranţa şi integritatea miilor de călători din subteran, precum şi despre cooperarea dintre oamenii legii români şi bulgari, din staţiunile turis-tice din Bulgaria. De remarcat şi materialul privitor la încheierea, cu succes, a exerciţiului internaţional de stat major, cu forţe în teren RoGendIntEx 2015, un proiect ambiţios al Jandarmeriei Române. (S.M.)

Personalul Direcţiei finan-ciar-contabile este alături de domnul Mircea Duşa, în mo-mentele de grea încercare, pricinuite de trecerea în eter-nitate a mamei Domniei Sale. Bunul Dumnezeu să o odih-nească în pace şi să ocrotească familia îndoliată! Sincere con-doleanţe!

Personalul din comanda-mentul Brigăzii 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu şi subunităţile de brigadă, pre-cum şi cel al unităţilor subor-donate prezintă condoleanţe şi este alături de familia minis-trului apărării naţionale, Mircea Duşa, la decesul mamei sale. Sincere condoleanţe! Dumne-zeu să o odihnească în pace!

A încetat din viaţă prematur, la 8 octombrie, după  o scurtă şi grea suferinţă, generalul-maior (r) dr. ing. GÂŢĂ ILIE, care va rămâne în amintirea cole-gilor, subordonaţilor, a mem-brilor filialei judeţene Galaţi a ANCMRR şi a tuturor celor care l-au cunoscut ca un brav şi dis-tins camarad. De-a lungul a 35 de ani de carieră militară, din 1970 când a absolvit şcoala militară şi până în 2005, când a trecut în rezervă, şi-a servit cu credinţă şi devotament patria. Pe timpul îndelungatei cariere, a absolvit, cu  rezultate remarcabile, Academia Teh-nica Militară, secţia ingineri tancuri şi auto, în 1979, Cole-giul superior de stat major, în

1993, alte cursuri de carieră şi de perfecţionare, culminând cu obţinerea titlului de doctor în ştiinţe militare, în 2002. Ca urmare a înaltei ţinute profe-sionale şi morale, a îndeplinit, succesiv, funcţii de la baza ier-arhiei militare şi până la vârful acesteia. Ca recunoştinţă a devotamentului, spiritului de sacrificiu şi pentru conduita sa militară şi morală, dar şi pentru implicarea  constructivă pen-tru buna desfăşurare a activi-tăţilor structurilor asociative a cadrelor militare în rezervă şi retragere a fost recompensat cu Emblema de merit Rezerva Armatei României, clasa I, în 2007, şi cu înaintarea în gra-dul de general-maior (ret), în 2009. Din 2012, a îndeplinit funcţia de preşedinte al filialei judeţene Galaţi General Eremia Grigorescu a ANCMRR, în care a muncit neobosit, până în ul-tima clipă, din deprinderea de a fi util şi a lăsa urmaşilor ceva din experienţa şi din sufletul său generos. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cu profund regret, aducem un pios omagiu şi suntem alături de familia îndoliată, în aceste momente de tristeţe şi adâncă suferinţă, prilejuite de trecerea în nefiinţă a camara-dului nostru, general-maior (r) ing. GÂŢĂ ILIE, fost preşedinte al filialei judeţene ANCMRR Galaţi General Eremia Grigo-rescu. Fie ca Bunul Dumnezeu să-l aibă în paza sa, iar familiei

În al XIII-lea an de existenţă, ajunsă la numerele 57-58, revista Gândul Anonimului aminteşte de profeso-

rul Nicolae Mazăre într-un moment cheie: 150 de ani de la naştere, 90 de ani de la dispariţie. Publică proză cu gust de opinie (Lupi şi oi, Gheorghe Văduva) şi opi-nie cu iz de analiză istorică (Demonul din călimară şi problematica zi de 23 August, Dan Gîju) ori mediatică (Războiul (im)previzibil, Ion Petrescu). Se întoarce în comuna Luna, pentru un eveniment: întâlnirea primei promoţii cu opt clase, după 50 de ani de la absolvire, dar şi pentru portrete de luneni. Nu în ultimul rând, publică poezie, precum aceasta, de Valentin Rădules-cu: Ziua de azi / Este cea de mâine. / Te cheamă aşa cum, / în copilărie, / Mama o făcea. (C.P.)

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Eleganţa de care daţi dovadă vă prinde bine în relaţiile de la locul de

muncă, pe care le dezvoltaţi tot mai mult. O problemă sensibilă de sănătate a persoanei iubite vă dă peste cap planurile.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Vorbiţi despre punerea în practică a unei idei ce vă poate aduce mari

satisfacţii financiare cu cineva nepotrivit, care vă poate copia. Trebuie să aveţi grijă cui vă dezvăluiţi intenţiile pentru a nu avea parte de surprize neplăcute.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Reacţiile necontrolate pe care le afişaţi faţă de persoanele din

preajma dumneavoastră vă pot atrage antipatii. Nu ar strica să nu vă desconsideraţi duşmanii şi chiar ar fi bine, după cum spune proverbul, să-i ţineţi aproape.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Coordonaţi bine o echipă de oameni şi îi faceţi să prindă încredere în

dumneavoastră. Săptămâna este bună, mai ales dacă vreţi să vă reparaţi obiectele deteriorate. Pe plan sentimental, vă resemnaţi.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Vreţi să lucraţi bine pe toate planurile şi reuşiţi să vă orientaţi spre tot

ce doriţi să faceţi. Relaţia cu persoana iubită are parte de multe suişuri, dar şi de coborâşuri.

Peşti (19 februarie-20 martie): Cedaţi în faţa unui om care vă învăluie cu felul de a-şi prezenta abilităţile şi dorinţele. Vă

daţi seama cu întârziere că nu aţi luat cea mai bună decizie când aţi investit în oferta lui şi începeţi să vă gândiţi mai obiectiv. n

Berbec (21 martie-20 aprilie): Vă rezervaţi părerile despre cineva pentru a vedea dacă instinctul dumneavoastră vă

îndrumă corect. Această săptămână se anunţă aglomerată, dar cu multe împliniri pe plan sentimental. Câteva aspecte privitoare la familie vă scapă din vedere.

Taur (21 aprilie-20 mai): Concentrarea vă este slabă din cauza oboselii acumulate. Aveţi nevoie de un refugiu sau o

escapadă pentru puţină vreme, care să vă ajute să vă redobândiţi energia şi pofta de lucru.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Faceţi gafe care pot declanşa conflicte între membrii familiei. Va trebui să priviţi, cu atenţie,

semnalele pe care vi le dau cei de la locul de muncă referitoare la nemulţumirile faţă de serviciile dumneavoastră.

Rac (22 iunie-22 iulie): Găsiţi resursele necesare pentru a vă ocupa de o problemă mai veche. Sfaturile pe care le primiţi

de la cineva apropiat sunt preţioase şi demne de luat în seamă. Veţi constata, cu uimire, că aveţi aproape oameni de încredere.

Leu (23 iulie-22 august): Vi se deschid nişte uşi tocmai atunci când credeţi că vi se închid altele. Soluţiile pe care le

aşteptaţi de multă vreme vin după ce vorbiţi cu un specialist în domeniul juridic.

Fecioară (23 august-22 septembrie): Sunteţi pretenţios atunci când vine vorba de munca dumneavoastră şi vă

străduiţi să fiţi cât mai perfecţionist. Familia este o prioritate în acest moment şi daţi totul pentru a face ca lucrurile să intre pe un făgaş normal.

TARAGOTURI, ALAMURI, EL, LIRE, G, ABA, EN, TRISCAR, R, MIA, CUB, TU, MART, S, TEZA, PIANE, UNI, CAP, OM, BOCET, CORN, ARIE, BANDE.

CORECTUR~

Oprina Melcioiu

DIFUZARE

Plutonier-adjutant Rodica Dinc`,

Ionel Tudor,

Costel B`lan, Anelia Pricop,

tel. 021/322.82.87 int. 160.

ÎN LUMINA ASTRELOR

Plutonier Elena-Irina Spilcăirina.spilca@presamil.ro

Observatorul militar 21

CALEIDOSCOP

Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

|nchiderea edi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT

Colonel Gheorghe Vi[an,

tel. 021/322.82.87, int. 120.

REDACTOR-{EF ADJUNCT

PERIODICE

Locotenent-colonel

George Cosmin Lum\n r̀oiu,

tel. 021/322.82.87, int. 108.

SECRETAR DE REDAC}IE

Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 124.

REDACTORI

C`pitan Constantin Pi[tea,

c`pitan Cornelia Mih`il`,

c`pitan Bogdan Oproiu,

plutonier-adjutant Lucian Irimia,

Irina-Mihaela Nedelcu,

Silvia Mircea, Elena David

Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

FOTOREPORTAJ

Plutonier-adjutant

Eugen Mihai, Petric` Mihalache

TEHNO REDACTARE

COMPUTERIZAT~

Maria-Ioana Gal,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu

DIRECTOR Colonel Ion Ciontea

REDACTOR-{EF

Colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34,

e-mail: florin.sperlea@presamil.ro

Responsabil de num`r

C`pitan Constantin Pi[tea

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii,

nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382

Tel./fax 021/322.83.88

© M i n i s te r u l Ap ă ră r i i N aţ i o n a l e „Reproducerea de scurte extra se este permisă în condi ţiile prevă zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind drep tul de autor şi drep turile conexe.”

ABONAMENTE tel. 021.322.82.87, int. 160

Cont:RO56TREZ 70320360150XXXXX

ISSN1223-3641. 145

C.1253/2015

Careul aviatorilor

Legumicolă (5,5,2,5) Colonel (r) Teodor Amzoi

CRIPTOGRAFIE

Dezlegare la criptografia Afluire (2,4,4,6,4,6,10,4,5,2,7) din Observatorul militar nr. 39/2015:Dezlegare la careul Careul muzicanţilor din

Observatorul militar nr.39 /2015

COGITO

George Enescu

TRUSTUL DE PRES~

AL MINISTERULUI

AP~R~RII

NA}IONALE

observatorul.militar@presamil.ro

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

tpa@presamil.ro

www.presamil.ro w

w

w

Foto

: Căt

ălin

Ovr

eiu

Ce greşeală este să crezi că un copil, pentru că e mic, poartă în el visuri minuscule!

Orizontal: 1) Fruntaşă la zborul cu motor – Unitate militară de aviaţie. 2) Acrobaţie realizată de un avion – Spa-ţiul competiţiilor aviatice. 3) Tehnică la topitorie – Cadru de conducere la nivel înalt. 4) Tratat medical – Ieşit din port – Volum…restrâns. 5) A ataca de la înălţime. 6) Ţine de domeniul trecutu-lui – Stele căzătoare. 7) Urmează după secund – Evoluează pe planşă. 8) Înce-pe episodul! – Tip de avion românesc (abreviere) – A se aşeza la loc. 9) Rezulta-tul împărţirii lumii în trei – Navă spaţială. 10) I s-a tăiat răsuflarea - Purtat pe aripi!

În faţa unui inamic care începe deplasarea spre linia de apărare.

Colonel Nicolae Laurenţiu Popa

ŞTIAŢI CĂ...Ilarion Barbu

...La 24 octombrie este Ziua Naţiunilor Unite pentru cele 193 de state membre ONU? Data marchează intrarea în vigoare, în 1945, a Cartei Naţiunilor Unite....Arcul de Triumf este o invenţie românească răspândită în întreaga lume, fiecare capitală având măcar câte unul?...Hipopotamul îşi poate deschide gura într-un unghi de 180 de grade?...Crucea Eroilor de pe Caraiman a intrat oficial în cartea Recordurilor, pe 15 februarie 2014, ca fiind cea mai înaltă cruce din lume (39,3 metri), ampla-sată la cea mai mare altitudine (2.291 metri)?...Până la descoperirea în Egipt a mormântului lui Tutankhamon, tezaurul de 40 de kilograme de aur de la Pietroasa a fost, timp de un secol, cel mai mare tezaur antic descoperit în lume?...Noua Zeelandă este prima ţară din lume în care femeile au primit drept de vot, încă din 1893?...Cele 12 zodii ale horoscopului ţigănesc sunt: cupa, capela, pumnalul, coroana, sfeşnicul, roata, steaua, clopotul, moneda, cuţitul, toporul şi potcoava?...Pictoriţa Cecilia Cuţescu-Stork a fost prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa?...O insulă din Arhipelagul Palmer, în Antarctica, poartă numele românului Grigore Cobălcescu, academician şi profesor de geologie şi minera-logie? n

Vertical: 1) Zboară fără aripi.(plu-ral) 2) Aerodrom foarte...curat – Îndru-mător pe pistă. 3) Centrul elipsei! – Cir-culaţie suspendată – Cu ea la geam! 4) Crotalie electronică – A realiza prin muncă. 5) Ceaţă estompând imaginea cunoaşterii. 6) Cameră de luat vederi plasată pe orbită – Perioadă de trecere pe pământ. 7) Uscate pe coamă – Li-mite de veac! 8) Lansat la rampă – A câştiga concursul. 9) De la zece la zero! – Înălţare...cu câţiva metri – Grup de stele. 10) Bază de zbor – Forţele aerie-ne (singular). n

Observatorul militar22

FINANCIAR

Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

Fiecare copil care provine dintr-o fa-milie nevoiaşă şi frecventează regulat grădiniţa va beneficia de un tichet social de 50 de lei.

Radar economicuInflaţia a crescut în septembrie.

Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,26% în septembrie, comparativ cu luna anterioară, pe fondul avansului de 0,90% înregistrat de preţul mărfurilor alimentare, inflaţia anuală ajungând la -1,7%, de la -1,9% în august. În ritm anual, alimentele s-au iefti-nit cu 6,47%, în timp ce serviciile şi mărfurile nealimentare au consemnat o scumpire de 1,99%, respectiv 0,54%. Luna trecută, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi (+21,35%) şi legume şi conserve de legume (+7,93%), la polul opus situându-se fructele proaspete (-1,82%) şi combustibilii (-1,36%). uAvans al cifrei de afaceri din indus-

trie. În primele opt luni ale acestui an, com-parativ cu perioada similară din 2014, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a crescut cu 2,7%, pe fondul avansului înregistrat de in-dustria prelucrătoare (+2,9%), potrivit datelor publicate de INS. Pe marile grupe industriale, cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a fost consemnată de industria bunurilor de capital (+8,1%), la polul opus situându-se industria energetică (-19,6%).uAbsorbţia fondurilor europene,

aproape de 57%. La sfârşitul lunii trecute, rata de absorbţiei a fondurilor europene a ajuns la 56,99%, pe cadrul financiar 2007-2013, informează Ministerul Fondurilor Europene (MFE). În ceea ce priveşte suma rambursată, aceasta se ridică la 10,05 miliar-de de euro, reprezentând 52,74% din totalul alocării. Potrivit unei declaraţii recente a mi-nistrului fondurilor europene, Marius Nica, ţara noastră va încheia exerciţiul financiar 2007-2013 cu o absorbţie a fondurilor euro-pene de 70%.uHidroelectrica vinde cu discount

31 de microhidrocentrale. În perioada

23-26 noiembrie 2015, Hidroelectrica va orga-niza licitaţii deschise cu strigare pentru vânzarea a 31 de mi-crohidrocentrale cu o putere totală instalată de 25,7 MW şi o energie de proiect de 77,79 GWh, se arată într-un comunicat al companiei. Faţă de licitaţiile organizate anterior, când cele

31 de microhidrocentrale erau scoase la vân-zare pentru suma de 83,3 milioane de lei, în noiembrie acestea vor putea fi cumpărate la aproximativ 70 de milioane de lei. Activele su-puse vânzării sunt structurate în 22 de pache-te şi sunt situate în 13 judeţe, respectiv Arad, Argeş, Bacău, Braşov, Buzău, Hunedoara, Maramureş, Neamţ, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea şi Vrancea.uInvestiţie de 50 de milioane de euro

în județul Gorj.  Siniat România, membră a grupului Etex, unul dintre producătorii şi fur-nizorii mondiali de materiale şi soluţii pentru construcţii, a inaugurat, săptămâna trecută, la Turceni, în judeţul Gorj, cea mai mare fa-brică de plăci de gips-carton din România. Construcţia noii unităţi de producţie, care se întinde pe o suprafaţă de 32 de hectare, a cos-tat 50 de milioane de euro. Fabrica va folosi gipsul sintetic de la termocentrala Turceni a Complexului Energetic Oltenia, iar capacita-tea anuală de producţie a acesteia va fi de 27 de milioane de metri pătraţi. n

Pagină realizată de colonel Gheorghe Vişan

Dolarul american, în scădereVineri, 9 octombrie, dolarul ameri-can a atins minimul ultimelor trei săptămâni în raport cu leul.

Săptămână trecută, leul

s-a apreciat cu 1,57% faţă de moneda ameri-cană şi cu 0,16% comparativ cu lira sterlină, valuta britanică fiind cotată, vinerea precedentă, de Banca Naţională a României (BNR) la 5,9797 lei. În aceeaşi zi, BNR afişa un curs de 4,0444 lei pentru francul elveţian, în creştere săptă-mânală cu doar 0,36 bani, în timp ce preţul gramu-lui de aur era de 144,0311 lei. Pe pieţele valutare externe, în ultima zi a săptămânii anterioare, parita-tea euro/dolar a avansat cu 0,8%, până la valoarea de 1,1360, în condiţiile în care devine din ce în ce mai probabil ca Federal Reserve (Fed), banca centrală din SUA, să mărească do-bânda de politică monetară. n

Stimulente educaţionale pentru familiile defavorizate

În scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar a copiilor din familii defavorizate

şi al creşterii accesului la educaţie a acestora, Camera Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, un proiect de lege prin care se insti-tuie stimulentul educaţional, sub formă de tichete sociale.

Potrivit actului normativ amintit, stimulentele educaţio-nale se acordă copiilor din familii defavorizate în condiţiile în care sunt îndeplinite, cumulativ, urmă-toarele criterii: vârsta minimă a copilului este de trei ani, împlinită oricând pe parcursul anului şcolar curent (copiii pot fi înscrişi la gră-diniţă şi înainte de această vârstă, dacă spaţiul o permite, dar devin eligibili în luna în care împlinesc trei ani); copilul să nu fie mai mare de şase ani, vârstă împlinită după data de 1 septembrie a anului şcolar curent; venitul lunar pe membru de familie să fie de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o singură persoană. Stimulentele educaţi-onale vor fi acordate sub forma

tichetelor sociale, care vor putea fi obţinute la cerere de unul dintre părinţi, reprezentantul legal al copilului sau, după caz, persoana desemnată de părinte să întreţină preşcolarul. Obţinerea tichetelor sociale este condiţionată de frec-venţa regulată la grădiniţă a copi-ilor din familiile beneficiare ale sti-mulentului educaţional. În sensul proiectului de lege, prin frecvenţă regulată se înţelege prezenţa zil-nică a copilului la grădiniţă în luna monitorizată, cu excepţia absen-ţelor motivate. Acestea nu trebuie să depăşească 50% din zilele de grădiniţă şi pot fi de două feluri: absenţe medicale - motivate, pen-tru care părinţii trebuie să aducă scutiri medicale corespunzătoare perioadelor în care au lipsit copiii. În caz excepţional, o singură dată pe an şcolar, copiii pot beneficia de tichete sociale şi dacă în luna monitorizată au lipsit mai mult de 50% din zilele de grădiniţă, din motive medicale; învoiri - cei mici pot fi învoiţi de părinţi în limita a trei zile pe lună, cu condiţia anun-ţării cadrelor didactice.

Valoarea nominală lunară mini-mă a stimulentului educaţio-nal se raportează la indicato-

rul social de referinţă (ISR) şi este de 0,1 ISR, exprimat în lei, pentru fie-care copil înscris la grădiniţă, bene-ficiar al stimulentului educaţional. Cum, în prezent, valoare ISR este de 500 de lei, valoarea minimă a unui tichet va fi de 50 de lei. Beneficiarii tichetelor vor fi obligaţi să le utilize-ze pentru achiziţionarea produselor alimentare, de igienă, a produselor de îmbrăcăminte şi/sau a rechizite-

lor. Actul normativ interzice utiliza-rea tichetelor pentru achiziţionarea de ţigări şi/sau băuturi alcoolice ori valorificarea acestora prin transfor-marea în bani. În cazul în care se constată una din situaţiile prevăzu-te anterior, acordarea stimulentului educaţional încetează, iar sumele utilizate astfel se recuperează de la titularul dreptului.

Conform Codului fiscal, stimu-lentul educaţional nu este inclus în categoria veniturile salariale şi nu este impozabil. Mai mult, acesta nu

se ia în calcul la stabilirea unor obli-gaţii legale de întreţinere sau la sta-bilirea veniturilor în baza cărora se acordă beneficii de asistenţă sociala sau alte prestaţii sociale. Finanţarea acordării stimulentului educaţional se face din bugetul de stat prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, alocate pentru bugetele locale cu această destinaţie. Pentru a se putea aplica, documentul trebuie semnat de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi publicat în Monitorul Oficial. n

Observatorul militar 23SPORT

Nr. 40 / 14 – 20 octombrie 2015

Căpitan Emilia Beciu

Luptă pe terenuri adverseEchipele CSA Steaua Bucureşti au avut, din nou, un sfârşit de săptămână încărcat. În afara secţiei de rug-by, care beneficiază de o pauză competiţională da-torată desfăşurării Cupei Mondiale, celelalte jocuri au fost angrenate, din plin, în campionatele naţio-nale. Astfel, echipele de baschet, handbal, hochei şi polo au avut toate partide programate în deplasare.

Baschetbaliştii au întâlnit la Sibiu, în a doua etapă a Ligii Naţionale, echipa locală

CSU Atlassib. A fost o partidă controlată autoritar de Steaua CSM EximBank, care, după primul sfert, conducea cu 17 puncte. Celelalte trei sferturi au fost însă ceva mai echilibrate, gazdele

încercând să recupereze din diferenţă.

Sfârşitul meciului a consfinţit prima victorie în campionat a roş-albaştrilor cu scorul de 76-60 (25-8, 17-21, 19-10, 15-21). Cei mai buni marcatori au fost Marko Marincovic, cu 18 puncte, Bill Amis, cu 13 punc-te, Titus Nicoară, cu 12 puncte.

Pentru Steaua CSM Exim-Bank, această săptămână aduce

debutul în Euro Cup. Miercuri, 14 octombrie, roş-albaştrii joacă în deplasare la puternica echipă rusă Unics Kazan. După doar trei zile, steliştii vor avea de disputat, pe teren propriu, partida cu CS Pheo-nix Galaţi, în cadrul Ligii Naţionale.

Handbaliştii de la CSA Steaua Alexandrion Bucureşti s-au depla-sat la Târgu Jiu, unde se anunţa o partidă destul de dificilă în faţa

gazdelor de la Energia. Cele două echipe au mers cap la cap în prima repriză, astfel că, la pauză, tabela arăta un fragil avantaj pentru stelişti: 13-12. În cel de-al doilea act, roş-albaştrii s-au desprins la un anumit moment la patru goluri, însă nu a fost sufici-ent, pentru că echipa locală s-a angajat într-o cursă de urmărire, reuşind o egalare în extremis în ultima secundă, din şapte metri. Scorul final a fost 27-27, într-un meci în care am scăpat victoria printre degete. Cei mai buni marcatori au fost: Marius Szoke, cu şapte goluri, Gabriel Florea, cu şase goluri, şi Mykola Stetsyura, cu cinci goluri. Mai trebuie remar-cat aportul defensiv al lui Martin Johansson şi contribuţia adusă de managerul-jucător Andrei Cian, cu trei reuşite. În următoarea etapă, sâmbătă, CSA Steaua Alexandrion Bucureşti va întâlni, pe teren propriu, echipa HC Adrian Petrea, din Reşiţa.

Punctul de atracţie pentru suporterii stelişti a fost în campionatul de hochei,

unde Steaua Rangers întâlnea, la Galaţi, echipa campioană, CSM Dunărea.

Cele două partide reprezentau reeditarea finalei din sezonul tre-cut, astfel că este uşor de înţeles interesul pe care îl stârnea această ciocnire între cele două echipe fruntaşe.

Primul meci a debutat cu o repriză destul de echilibrată, în care, totuşi, gălăţenii au fructifi-cat două şanse, astfel că la prima pauză conduceau cu 2-0. A fost un simplu foc de paie, pentru că, treptat, Steaua Rangers a trecut la conducerea jocului, liniile steliste depăşind de patru ori defensiva gazdelor, astfel că, înaintea ulti-mei reprize, tabela indica scorul de 4-3 pentru echipa roş-albastră. Acelaşi aspect l-a avut jocul şi în ultima treime, câştigată tot de hocheiştii militari, rezultatul final fiind 6-4 (0-2, 4-1, 2-1). Finalul partidei a însemnat prima înfrân-

gere pentru echipa gălăţeană în actualul campionat. Marcatorii victoriei steliste au fost Cătălin Berdilă şi Denys Zabludovsky, cu câte două reuşite, Ioan Timaru şi Anton Butochnov.

Cea de-a doua partidă se anunţa mai captivantă, mai ales că antrenorul Nelu Alexe a efec-tuat câteva schimbări în echipa noastră pentru a da şansa mai multor componenţi de a avea cât mai multe jocuri în picioare, în perspectiva lungului campionat.

Până la un punct a părut o copie a primei dispute, pentru că, din nou, gălăţenii au deschis scorul şi au condus, până la un moment dat, cu 2-0. A urmat revenirea roş-albaştrilor, care au egalat la 2, dar de la acest scor tabela a rămas îngheţată. Nici cele cinci minute de prelungiri nu au adus nimic nou, aşa că înaintea loviturilor de penalitate scorul era 2-2 (1-0, 1-1, 0-1), în urma celor două reuşite ale lui Denys Zabludovsky.

Loteria penaltyurilor a adus victoria echipei gazdă, după o partidă aprig disputată,

în care totuşi echipa militară a câştigat un punct important în clasament. Steaua Rangers a smuls patru puncte din şase posibile, în faţa campionilor, chiar în fieful lor, la Galaţi.

În prima etapă a celui de-al doilea tur al campionatului, hocheiştii stelişti vor întâlni pe ACS Corona Braşov, în 16 şi 17 octombrie a.c., pe propriul teren, la Cârţa.

Ultima echipă a clubului im-plicată în competiţii în weekend a fost cea de polo. La Cluj, sportivii militari au întâlnit echipa CSU Poli.

A fost un galop de sănătate, poloiştii noştri impunându-se la scoruri mari, care nu mai necesită multe comentarii: 28-6, respectiv 24-4. Cei mai buni marcatori au fost Nikola Murisici, cu 13 reuşite, urmat de Ivan Krizman şi Daniel Robu, cu câte şapte goluri şi Petru Ianc cu şase. n