"Oare cum putem cunoaste ceva?"

9
Cum putem cunoaşte ceva? Thomas Nagel: “A filozofa înseamnă doar a pune întrebări,a argumenta,a examina idei şi a căuta posibile argumente împotriva lor,a chibzui despre cum anume funcţionează conceptele noastre. Preocuparea principală a filozofiei este aceea de a iscodi si a intelege idei foarte obişnuite, pe care fiecare dintre noi le foloseşte în fiecare zi, fară a reflecta asupra lor.” THOMAS NAGEL (n. 1937, Belgrad) este un filozof american de origine sârbă cu apreciate contribuţii în epistemologie, filozofia minţii, filozofia morală şi filozofia politică. În prezent este profesor de filozofie şi drept la New York University.Pentru activitatea sa din domeniul filozofiei şi din cadrul ştiinţelor umaniste în general, lui Thomas Nagel i-au fost decernate în 2008 Rolf Schock Prize şi Balzan Prize, iar în acelaşi an University of Oxford i-a acordat titlul onorific de Litterarum Doctor.Lucrări:Mortal Questions (1979; trad. rom. Veşnice întrebări, 1996), The View from Nowhere (1986; trad. rom. Perspectiva de nicăieri, 2009),The Last Word (1997; trad. rom. Ultimul cuvânt, 1998), What Does It All Mean ?(1987;trad.rom. Oare ce înseamnă toate astea?,1994). Cartea,,Oare ce înseamnă toate astea ?”este cea mai bună scurtă introducere actuală în problemele filozofiei,în linia de gândire deschisă de fondatorii filozofiei analitice.Una dintre temele intens dezbatute in opera lui,în textul“Cum putem cunoaste ceva?”face referire la cunoașterea [1 ] lumii existentă în afara propriei minţi [2] . Thomas Nagel afirmă încă de la început,,că interiorul propriei tale minţi e singurul lucru de care poţi fi sigur”.Chiar dacă,de cele mai multe ori,nu ai nicio îndoială privind existenţa lucrurilor din jurul tău,precum copacul de la fereastră,oamenii de pe stradă,stelele de pe cer,despre istorie,ştiinţă,chiar despre existenţa propriului nostru corp aceste lucruri se bazează

description

Acest referat cuprinde dezbaterea lucrarii filosofului Thomas Nagel care cerceteaza existenta unei lumi exterioare.

Transcript of "Oare cum putem cunoaste ceva?"

Cum putem cunoate ceva?Thomas Nagel: A filozofa nseamn doar a pune ntrebri,a argumenta,a examina idei i a cuta posibile argumente mpotriva lor,a chibzui despre cum anume funcioneaz conceptele noastre. Preocuparea principal a filozofiei este aceea de a iscodi si a intelege idei foarte obinuite, pe care fiecare dintre noi le folosete n fiecare zi, far a reflecta asupra lor.

THOMAS NAGEL (n. 1937, Belgrad) este un filozof american de origine srb cu apreciate contribuii n epistemologie, filozofia minii, filozofia moral i filozofia politic. n prezent este profesor de filozofie i drept la New York University.Pentru activitatea sa din domeniul filozofiei i din cadrul tiinelor umaniste n general, lui Thomas Nagel i-au fost decernate n 2008 Rolf Schock Prize i Balzan Prize, iar n acelai an University of Oxford i-a acordat titlul onorific de Litterarum Doctor.Lucrri:Mortal Questions (1979; trad. rom. Venice ntrebri, 1996), The View from Nowhere (1986; trad. rom. Perspectiva de nicieri, 2009),The Last Word (1997; trad. rom. Ultimul cuvnt, 1998), What Does It All Mean ?(1987;trad.rom. Oare ce nseamn toate astea?,1994). Cartea,,Oare ce nseamn toate astea ?este cea mai bun scurt introducere actual n problemele filozofiei,n linia de gndire deschis de fondatorii filozofiei analitice.Una dintre temele intens dezbatute in opera lui,n textulCum putem cunoaste ceva?face referire la lumii existent n afara propriei . Thomas Nagel afirm nc de la nceput,,c interiorul propriei tale mini e singurul lucru de care poi fi sigur.Chiar dac,de cele mai multe ori,nu ai nicio ndoial privind existena lucrurilor din jurul tu,precum copacul de la fereastr,oamenii de pe strad,stelele de pe cer,despre istorie,tiin,chiar despre existena propriului nostru corp aceste lucruri se bazeaz numai pe experiene,pe gndurile tale i impresiile senzoriale.Niciodat nu ne-am gndit dac exist cu adevrat lucrurile ce ne nconjoar fiind n mod involuntar contient de acestea.De aceea autorul i pune ntrebarea:Dar cum poi ti dac ele exist cu adevrat?.Thomas Nagel susine c orict ai ncerca s argumentezi existena unei lumi fizice exterioare nu vei gsi dect o simpl aseriune.Oricte argumente ai ncerca s aduci privind existena lor,vei face asta bazndu-te pe impresiile tale despre propriile impresii i astfel nu vei putea ajunge nicieri. Autorul se ntreab cum ar arta lucrurile daca acestea ar fi doar in mintea noastr,dac tot ce considerm a fi lumea exterioar real ar fi defapt un vis nesfrit,o halucinaie din care nu ne vom detepta nicodat? O alt ntrebare a autorului,face referire la viaa real sau vis. Problema se pune in felul urmtor,nu s-ar putea ca toate experienele noastre sa fie asemenea unui vis uria n afara cruia s nu existe nici o lume exterioara? Nu este suficient s dm cu pumnul n mas sau s ne ciupim ca s dovedim ca exist aceast lume exterioar,deoarece este foarte posibil ca toate acestea s se ntample doar n interiorul minii noastre.Vei ajunge astfel la concluzia radical c mintea ta este singurul lucru care exist cu adevrat,viziune ce poart numele de . n aceast perspectiv justificant,pe de-o parte toate formele, toate procesele, toi indivizii, toate evenimentele cu care ne confruntm,tot ce se ntmpl n jurul nostru, sunt numai impresii create de percepie-reprezentare i raportrile conceptuale la acestea,realitatea neavnd o existen independent.ntr-o variant mai blnd solipsistul admite existena altor subieci, independent de contiina sa, fiecare avnd propria personalitate reflectant de propria realitate,dar realitatea continu sa fie o construcie personal,o creaie individual.De exemplu un solipsist poate considera cartea un produs al propriei sale minti,care prinde via ca urmare a experienei sale. n cazul nostru autorul susine c nu mprtete aceast concepie,deoarece dac ar fi fost solipsist poate nu ar fi scris cartea creznd,potrivit ideilor solipsiste,c nu exist nimeni n afar de el ce ar putea-o citi. nsa acesta ia n calcul i varianta n care ar scrie totui cartea, reprezentnd o variant mai blnd n care solipsistul admite existena altor subieci, fiecare avnd propria personalitate reflectat de o realitate proprie.Dar dac cititorul este silopsist ar putea considera cartea ca un produs al propriei mini.ns nimic nu il poate convinge c autorul sau cartea sa exist ca obiect fizic. Un alt punct de vedere se numete , potrivit cruia nu se poate obine o cunoatere sigur despre cum sunt lucrurile n realitate.Pe de alta parte nu se poate ti,pe baza a ceea ce se petrece in mintea ta,c nu exist o lume exterioar.,,Lumea exterioar poata sa existe sau nu orice judecat,impresie,experiena nu poate fi demonstrat , pentru c orice dovad adus n sprijinul enunului ar avea nevoie ea nsi de o dovad care trebuie la rndul ei demonstrat i aa mai departe la infinit.Odat cu aceast nou viziune referitoare la existena unei lumi fizice exterioare,autorul i pune o alt ntrebare,,Dac nu poi fi sigur c lumea dinafara minii tale exist acum,cum ai putea fi sigur c tu insui ai existat nainte de momentul prezent?. Deci,cea mai radical form de scepticism este aceea c nu poi cunoate nimic,nici mcar propriul tu trecut. Nu avem certitudinea dac existm doar din momentul acesta sau mai dinainte. Pentru a demonstra acest lucru, am avea nevoie de mult mai mult dect doar cteva convingeri, amintiri, gnduri sau orice are legtur cu mintea fiecrei persoane. Deci, nu putem avea certitudinea ca existm cu mult dinainte de momentul prezent, doar prin coninuturile noastre mentale prezente sau s demonstrm,,existena lumii exterioare nafar de lumea din interiorul minii noastre. Din acest punct de vedere al scepticului chiar dac exist o lume exterioar,determinat de unele cauze exterioare, nu le putem preciza ntruct noi nu le-am vzut n mod direct sau nu exist teorii sau principii pe care s se poat baza aceast argument. Nu orice idee prezent sau reprodus trebuie sa aib o explicaie. Exist idei care nu au ajuns s fie explicate n totalitate sau chiar deloc, deoarece nu sunt prezente dovezi concrete care s ateste veridicitatea celor spuse. Solipsistul vede lumea dinafara minii existente ca pe o construcie senzorial i intelectiv,unde individul i-ar putea construi mental ce lume vrea. Contrar premizei c lumea ar fi o creaie a subiectului, prin toate experienele personale omul constat sistematic c el depinde de realitate, depinde material prin mulimea formelor i proprietilor care i ntrein viaa. Dac am fi creatorii a tot ce percepem sau concepem c realitatea extern exist, propria noastr structur corporal ar trebui sa fie o consecin a aciunii simurilor i minii. Dac mintea este autoarea realitii, nseamn c mintea exist nainte de a exista mintea personalizat pe care o creeaz, n caz contrar cine ar mai realiza personalitatea corporal i mintea personalitii. Aadar dac solipsistul afirm c el este o unic entitate autentic i c nu exist o lume fizic exterioar,fiind numai impresii, din condiia generrii totalitii realitii numai prin sine, rezult c i solipsistul ca parte corporal i informaional a lumii sale este o creaie de sine. Cum e cu putin ca un solipsist s fie capabil s perceap i s conceap toata realitatea, dar s nu poat percepe-concepe ceva efectiv real, lumea exterioar. Evident o asemenea perspectiv existenial att de exclusivist este greu de susinut. Stiina,a rezolvat o sumedenie dintre probleme umanitii, ns in cazul de fa nu ne este de niciun ajutor.De exemplu,n gandirea tiinific obinuit fizica i chimia prezint teoria c tot ce vedem n jurul nostru se compune din atomi invizibil de mici, lucrul acesta fiind mprtit datorit unor principii explicative generale. Dac aceast teorie are o credin general referitor la faptul c exist atomi,existena teoriei unei lumii exterioare este incert,aceast problem avnd un grad ridicat de complexitate din punct de vedere tiinific. Scepticul afrim faptul c ,,tiina este la fel de vulnerabil ca i percepia. Thomas Nagel consider c mai exist un raspuns la aceast problem. Un scepticism radical este lipsit de sens, deoarece nu este posibil ca nimeni s nu poat descoperi lumea exterioar, ideea unei realitii externe pe care nimeni n-ar putea-o descoperi vreodat este lipsit de sens. Argumentul prezent pentru acest raspuns ar fi . Putem distinge dou feluri de vis, diferite unul fa de cellalt. Primul fel de vis face s apar ca prin farmec naintea sufletului nostru imagini din vieuirile exterioare. Noi am vieuit cu ani n urm sau de curnd, cu cteva zile n urm, anumite lucruri,,le-am vieuit ntr-un anumit mod.Cellalt mod de a visa este ns,de fapt,caracteristic pentru cunoaterea vieii de vis. Indiferent de natura visului, acesta trebuie perceput ca fiind nereal, impresiile din vis care nu corespund realitii trebuie puse in balan cu impresiile care corespund realitii. Un vis din care nu te trezeti niciodat poart numele de realitate. Nu ar exista vis din care nu ne-am putea trezi niciodat, aceast reprezint lumea real n care trim. Acest termen ne duce la ideea c poate exista o lume exterioar, real nafar de propria minte. Uneori unele observaii referitoare la lume sau alte idei pot fi eronate, dar n absena unor concepii asupra unei idei gndul c i aceste impresii sunt greite sau false este lipsit de sens. Deci se poate spune c o idee este fals, dect dac exist surse, iar cele spuse sunt in contradicie cu ceea ce a fost demonstrat. Dac ar fi sa ne lum dup acest ultim rspuns, scepticul se poate nela cu privire la faptul c i poate nchipui c exist doar mintea lui proprie, c lumea exterioar nu exist, ntruct nimeni nu o poate ,,observa. Pe de alt parte solipsistul ncearac sa elimine lumea exterioar, impresiile devenind percepii, acest lucru fiind n contradicie. Cu siguran scepticul va susine existea unei lumi exterioare, pentru c lucrurile din realitatea care ne nconjoar pot fi observate, ele exist sau n caz contrar a solipsistului realitatea poate ajunge n situaia n care s nu fie observat, ci totul sa fie rodul minii noastre. Dac ntr-adevr lumea nu ar exista, totul fiind doar n interiorul minii fiecrei entiti,nimeni n-ar putea afla dac aceast idee este adevarat. Dar,dac poate este adevarat i noi poate chiar am fi marionetele propriei noastre mini. Oricum nu se poate dovedi falsitatea acestei idei, far a te nvrti ntr-un cerc vicios, unele idei se bat cap in cap i sunt ntr-o contradicie continu. Totui, aa cum i autorul susine n fraza urmtoare,,este practic imposibil s crezi n mod serios c toate lucrurile din lumea care ne nconjoar ar putea,de fapt,s nu existe. Din punctul meu de vedere, lumea nconjurtoare ni se arat pretutindeni, fie c vedem ali oameni, un pom, un cael, un caiet, soarele sau oricare alt lucru, nu putem pur i simplu s spunem c nu vedem aceste lucruri,c ele nu exist i s o nlturm prin nite argumente. Autorul susine ideea c ,,suntem convinide faptul c lumea exterioar exist, chiar dac nu avem argumente valide care s susin acest lucru. Depinde de fiecare ct crede cu trie n acest lucru. Cei care cred cu fermitate c exist lumea exterioar nu au nevoie de dovezi, ci pur si simplu sper s au dreptate. n concluzie, presupunerile legate de lume ar putea s fie false, s nu existe dect n interiorul propriei mini sau pentru c nu avem o baz solid de a admite c exist o lume care ne nconjoar. Spre sfrit autorul i pune iar aceeai serie de ntrebri retorice, puse i pe parcursul textului,l snd la latitudinea fiecrui cititor s aib propriul rspuns sau perspectiv referitoare la existena unei lumi fizice exterioare sau inexistena acesteia. Acest lucru denot c nu exist o concluzie clar, un argument valid doar pentru o singur argumentare.1.Exist i are sens posibilitatea ca interiorul minii tale s fie singurul lucru care exist sau-n ipoteza c lumea dinafara minii tale exist-ca ea sa fie total diferit de cum i nchipui tu c este?2.Dac aceste lucruri sunt posibile,ai vreo modalitate de a-i dovedi c ele nu sunt,de fapt,adevrate?3.Dac nu poi dovedi c exist ceva n afara minii tale,este just s continui s crezi n existena lumii exterioare n ciuda acestui fapt? ,,Oare ce nseamna toate astea?reprezint dorina lui Thomas Nigel de a aduce n faa cititorilor o foarte scurt introducere in filozofie, a crei simplitate i claritate s capteze chiar i atenia celor care au spaima de exerciiul filosofic, deoarece consider c se pot pierde ntr-o mulime de concepte i teorii, dintre care unele din ce in ce mai alambicate. Scopul principal devine deci acela de a oferi o altfel de introducere in filosofie, adresat celor mai puin familiarizai cu aceasta, una din care s lipseasc perioade istorice i contexte culturale, coli curente sau nume ilustre ale istoriei filosofiei. Renunnd la toate acestea, filosoful american ne propune spre examinare nou probleme filosofice n cartea scris: posibilitatea cunoaterii, problema altor mini, relaia minte-corp, semnificaia cuvintelor, liberul arbitru, binele moral i rul moral, dreptatea, moartea i sensul vieii. Acestea fac parte din categoria marilor ntrebri ale omenirii, nu sunt singurele, dar nici ultimele de acest gen,nu pot cpta rspunsuri infailibile i vor rmne venic deschise interpretrilor, cci izvorul mirrii care le-a generat nu va seca niciodat. Apelnd la aceast modalitate de prezentare a filosofiei, Thomas Nagel intete ctre simul comun al cititorului, tiind c nu exist om care s nu ii fi pus vreodat o ntrebare cu privire la sine sau la lumea sa, fie c aceasta ntrebare a fost mai mult sau mai puin contient. Din acest sim comun al mirrii se poate nate o veritabil propedeutic filosofic, iar ntrebarea,,Oare ce inseamn toate astea?cs capete sens, pentru fiecare, att pe drumul propriilor rspunsuri, ct mai ales pe cel al detectrii de sofisme i concepii nocive, crora altfel le-am putea cdea, foarte uor, prad. Rspunsurile succinte oferite de filosoful american la cele nou probleme filosofice selectate, urmresc sa trezeasc gustul fiecruia pentru ntrebare i cercetare, iarla captul acestora cugetarea filosofic poate sa devin cu adevarat personal. Teoriile care ncearc s analizeze mentalul spune Nagel,nu in seama tocmai de aspectul care este evident din perspectiva persoanei nti, perspectiva interioar a subiectului contient: Toate aceste strategii din ce n ce mai sofisticate, fie c s-au numit behaviorism cauzal sau funcionalism, sunt nesatisfctoare din acelai motiv; chiar dac au adugat creierul n aceast ecuaie, au omis ceva esenial, fr de care mintea nu ar mai exista.

BibliografieRevista de Filosofie Analitic Volumul III, 10, Ianuarie - Iunie, 2009Site-ul de enciclopedie libera www.wikipedia.orgThomas Nagel, What Is It Like to Be a Bat?, n The Philosophical Review, Vol. 83, No. 4 (Oct. 1974)